“STUDIU DE CAZ – INSTRUMENTE ALE
CALITĂŢII ÎN SCOP CORECTIV – FOLOSIREA
DIAGRAMEI CAUZE – EFECT A LUI ISHIKAWA”
2
CUPRINS
1. CUNOŞTINŢE TEORETICE DE BAZĂ ŞI INFORMAŢII NECESARE ............................... 3
1.2. Elemente generale privind instrumentele calităţii ................................................................ 3
1.2. Diagrama “cauze – efect” a lui Ishikawa .............................................................................. 7
2. SCOPUL SI OBIECTIVELE TEMEI DE LABORATOR ....................................................... 12
3. IPOTEZE DE LUCRU ALE TEMEI DE LABORATOR........................................................13
4. MODUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR DE LABORATOR ................................... 14
5. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE DE INFORMARE RECOMANDATE.....................................16
ANEXA 1. FORMULAR PENTRU STABLIREA CONDIŢIILOR DE ANALIZĂ A
CALITĂŢII PRIN UTILIZAREA METODEI „CAUZE – EFECT” A LUI
ISHIKAWA .................................................................................................................... 17
ANEXA 2. FORMULAR PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR
PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ALE EFECTULUI STUDIAT ÎN
VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII .............................................................. 18
ANEXA 3. DIAGRAMA ISHIKAWA (METODA CELOR 7M) PENTRU
IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE
ÎN VEDEREA OBŢINERII UNUI EFECT ASUPRA CALITĂŢII ......................... 19
3
1. CUNOŞTINŢE TEORETICE DE BAZĂ ŞI
INFORMAŢII NECESARE
1.2. Elemente generale privind instrumentele calităţii
Pentru ca deciziile luate de manageri să fie corecte şi să conducă la succesul
organizaţiei respective, în dezvoltarea şi perfecţionarea activităţilor, este absolut
necesar ca acestea să se bazeze pe informaţii corecte, reale, primite la timp,
sintetizate, analizate şi însoţite de propunerile şi recomandările ce se impun.
Informaţiile necesare managerilor în luarea deciziilor se referă, în special, la:
cerinţele clienţilor;
poziţia pe piaţă a produselor proprii, în raport cu cea a produselor
concurenţilor;
posibilităţile de îndeplinire a cerinţelor clienţilor, în cadrul organizaţiei;
obiectivele şi predicţiile strategiei proprii a organizaţiei şi ale concurenţilor.
Informaţiile necesare referitoare la cerinţele clienţilor se pot obţine prin
utilizarea metodelor de analiză a pieţelor, prin efectuarea de banchmarking şi prin alte
metode şi proceduri.
Informaţiile necesare referitoare la posibilităţile de îndeplinire a cerinţelor
clienţilor, în cadrul organizaţiei, se pot obţine prin măsurarea caracteristicilor
proceselor şi produselor şi prelucrarea rezultatelor obţinute.
În categoria largă şi atotcuprinzătoare a informaţiilor sunt cuprinse, în general,
şi datele de măsurare a mărimilor fizice, a parametrilor şi caracteristicilor tehnice şi
economice ale produselor şi proceselor.
Datele de măsurare reprezintă însă o categorie distinctă de informaţii, deoarece
obţinerea lor necesită specialişti, cunoştinţe generale, cunoştinţe de specialitate
adecvate, tehnici, aparatură de măsuare, precum şi instrumente de prelucrare a
rezultatelor primare ale măsurătorilor.
Informaţiile necesare în managementul calităţii se referă, în special, la controlul
calităţii, adică la definirea şi măsurarea caracteristicilor produselor.
Arta conducerii sau managementul unei organizaţii care cuprinde ca şi
componentă fundamentală managementul calităţii, utilizează informaţiile şi datele de
măsurare privind controlul calităţii, ceea ce este un element fundamental al
conducerii.
Pentru ca informaţiile şi datele de măsurare să poată fi utilizate eficient şi în
consens de către manageri, sunt necesare cunoştinţe de bază, privind tehnicile de
colectare a informaţiilor, de prelucrare statistică a acestora, instrumente statistice
generale şi specializate pentru utilizarea informaţiilor privind calitatea, instrumente
4
ale calităţii, instrumente ale calităţii specifice proiectării şi lansării de produse noi,
precum şi instrumente ale calităţii specifice proceselor tehnologice.
Prin instrument al calităţii trebuie să înţelegem o metodă, un procedeu, o
procedură sau oricare alt mijloc definit de colectare, prelucrare, comparare cu
prevederile reglementărilor legale sau contractuale, cu recomandările standardelor sau
orice fel de documentaţie de referinţă, de verificare sau de conformitate, acceptată
între producător sau prestatorul de serviciu şi client.
Pe baza informaţiilor prelucrate şi a recomandărilor pe care le fac persoanele
sau serviciile de specialitate din organizaţie, managerul general şi ceilalţi manageri îşi
bazează, formulează şi iau deciziile privind asigurarea calităţii.
La nivelul managementului oricărei organizaţii care are implementat un sistem
al calităţii trebuie să existe o concepţie şi o viziune coerente, precum şi un sistem
concret de colectare, prelucrare şi utilizare a informaţiilor şi datelor de măsurare pe
care să se fundamenteze activitatea decizională. În acest sens, în fig. 1 este redată
schema generală a unui sistem de colectare, prelucrare şi utilizare a informaţiilor,
strict necesar în luarea deciziilor de către manageri.
· Cunoaşterea condiţiilor generale
privind procesul şi produsul
· Actualizarea permanentă şi
analiza necesităţilor de măsurare
· Stabilirea responsabilităţilor
· Existenţa unui Sistem al Calităţii
implementat în organizaţie sau în
departamentul respectiv
SISTEM DE
MĂSURARE
Procese de
măsurare
Planificarea
măsurării
· Obţinerea de date de măsurare
· Centralizare şi stocare date
· Decizii automate şi comenzi
tehnice în timp real asupra
proceselor de producţie
Acţiunile de
măsurareAnaliza şi prelucrarea
datelor de măsurare
Formularea de con-
cluzii şi recomandări
către manageri
· Comunicarea deciziilor
· Acţionarea pentru
îmbunătăţire
· Acţionare în organizaţie şi
pe piaţă
Reluarea
ciclului
Luarea de
decizii de
către manageri
Fig. 1. Reprezentarea modului de obţinere a datelor de măsurare şi utilizarea acestora.
Prin definiţie, statistica este ştiinţa care se ocupă cu achiziţia, clasificarea,
prelucrarea, analiza şi interpretarea datelor şi evenimentelor, utilizând pentru aceasta
metodele şi procedurile matematice din teoria mulţimilor.
5
Cu alte cuvinte, statistica are ca obiect de studiu mulţimi de date sau
evenimente, denumite populaţii statistice.
Cum o mare parte dintre informaţiile necesare şi utilizate în managementul
calităţii o reprezintă datele de măsurare, rezultă că statistica reprezintă un instrument
general valoros şi util în domeniul calităţii. Acest lucru este cu atât mai adevărat, cu
cât se ştie că măsurările sunt însoţite, în orice caz şi în orice situaţie de erori de
măsurare care, datorită numărului mare de factori care le determină apariţia,
reprezintă evenimente probabilistice, adică evenimente aleatoare. În acest fel, oricare
dată de măsurare reprezintă un element aleatoriu în mulţimea datelor de măsurare
considerată sau analizată, mulţime care este o populaţie statistică.
Teoria mulţimilor, teoria probabilităţilor, statistica matematică şi statistica
generală sunt ştiinţe, care necesită o anumită pregătire specializată, pentru cei care
trebuie să le utilizeze. Această condiţie nu poate fi îndeplinită de către toţi angajaţii
unei organizaţii, deşi în problema calităţii trebuie să se implice toţi salariaţii de la
managerul general şi managerii diferitelor departamente sau colective, până la cei cu
o instruire şi o calificare mai scăzute.
Pentru a face posibilă participarea tuturor angajaţilor la controlul şi asigurarea
calităţii produselor şi proceselor cu utilizarea necesară a metodelor şi procedurilor din
statistică, acestea au fost simplificate şi adaptate la scopul concret de control şi
asigurare a calităţii. În acest mod există metode şi procedee denumite instrumente
ale calităţii, accesibile marii majorităţi a angajaţilor unei organizaţii.
Datele de măsurare se obţin în urma operaţiilor de măsurare a unei mărimi
fizice sau a unei caracteristici a unui produs (temperatură, presiune, mărime
geometrică, rezistenţa la rupere a unui material, conţinutul de proteină într-un produs
alimentar etc.).
Operaţia de măsurare se realizează cu ajutorul unui mijloc sau aparat de
măsurare şi constă în evaluarea unei mărimi fizice, după raportul acesteia cu o mărime
de acelaşi fel considerată ca unitate de referinţă.
Există două mari categorii de instrumente ale calităţii şi anume:
instrumente ale calităţii utilizate în scop corectiv;
instrumente ale calităţii utilizate în scop preventiv. Principalele instrumente ale calităţii utilizate în scop corectiv sunt următoarele:
Formulare de colectare a datelor;
Grafice generale;
Histograme;
Diagrame;
Diagrame multiple;
Diagrama „cauze – efect” a lui Ishikawa;
Diagrama „efect – frecvenţă” a lui Pareto;
Grafice de control statistic al proceselor;
6
Metoda demeritelor;
Diagrama de corelaţie;
Metoda Fişelor de control al calităţii. Principalele instrumente ale calităţii utilizate în scop preventiv sunt
următoarele:
Diagrame de tip matrice;
Diagrame de tip arbore;
Diagrame PERT;
Diagrame de afinitate;
Diagrame de tip arbore de decizii.
Din alt punct de vedere privite şi anume acela al complexităţii lor,
instrumentele calităţii se pot clasifica în două categorii:
metode sau instrumente simple;
metode sau instrumente complexe, care au şi un pronunţat caracter integrator
privind calitatea.
Din prima categorie fac parte marea majoritate a instrumentelor calităţii deja
prezentate, atât cele cu caracter corectiv cât şi cele cu caracter preventiv.
Instrumentele complexe sau integratoare aferente celei de a doua categorii sunt
metode sistematice care utilizează informaţii şi date referitoare la cerinţele şi
aşteptările clienţilor, referitoare la firmele concurente existente pe piaţă, referitoare la
piaţa locală, regională, naţională, europeană şi internaţională, precum şi date privind
rentabilitatea şi necesitatea respectării clauzelor contractuale în raport cu beneficiarii
produselor.
În acest fel sunt integrate toate principalele aspecte legate de calitate care
influenţează succesul pe piaţă al organizaţiei.
Din categoria instrumentelor integratoare ale calităţii cele mai utilizate două
sunt următoarele:
Metoda Quality Function Deployment (QFD), care într-o traducere mai
cuprinzătoare în limba română ar însemna Metoda Previzionării şi Urmăririi
în Timp a Calităţii;
Metoda Failure Mode and Effects Analysis adică, Metoda Modurilor de
Defectare şi a Efectelor acestora sau, pe scurt, Metoda AMDEC.
Toate instrumentele complexe, integratoare ale calităţii au un pronunţat caracter
preventiv şi predictiv analizând caracteristici sau aspecte ale calităţii înainte ca
produsele să fie realizate practic.
7
1.2. Diagrama “cauze – efect” a lui Ishikawa
Metoda „cauze - efect” folosită în studiul calităţii, are la bază principiul
conform căruia un oarecare efect (un defect, o calitate deosebită, o neconformitate, o
calitate a unui produs la limita de a fi neacceptabil ş.a.) are, nu o singură cauză, ci mai
multe cauze.
Acest principiu al metodei a fost formulat de către specialistul japonez Kaoru
Ishikawa, după îndelungate observaţii la secţia de producţie a firmei japoneze, din
domeniul metalurgiei, unde lucra. Concluzia acestor observaţii a fost aceea că un efect
negativ are mai multe cauze.
Forma sub care se aplică metoda este una grafică, denumită diagrama „cauze -
efect”, diagrama Ishikawa sau diagrama „schelet de peşte” (fish bone).
Această reprezentare grafică evidenţiază relaţiile complexe care există între un
efect concret şi cauzele care l-au generat.
Efectul poate fi:
o caracteristică de calitate a produsului, procesului sau serviciului;
numărul de neconformităţi;
o caracteristică economică a produsului;
o problemă privind costurile;
volumul producţiei;
volumul vânzărilor;
defecte apărute în perioada de garanţie;
o problemă socială;
poziţia pe piaţă, în raport cu firmele concurente ş.a.
În acest sens, în cadrul analizei calităţii, în care se doreşte a se utiliza ca
instrument de cercetare diagrama Ishikawa, se defineşte un astfel de efect şi la capătul
din dreapta al unui segment de dreaptă orizontal se înscrie acel efect, trasându-se un
semn de săgeată, la acest capăt al segmentului.
Se identifică toate cauzele principale care ar intra în discuţie, ca fiind
responsabile sau în legătură cu efectul respectiv. Pentru fiecare cauză principală se
construieşte câte un segment de dreaptă deasupra sau sub dreapta orizontală, înclinat
către segmentul de dreaptă orizontal, la unghiuri mai mici decât 90o faţă de acesta şi
cu sensul către sensul acestuia. La capătul fiecărui segment de dreaptă care reprezintă
o cauză, la punctul de contact cu dreapta orizontală se trece câte o săgeată. Apoi la
fiecare segment de dreaptă astfel rezultat, se construiesc alte segmente de dreaptă cu
sensul către acesta, ele reprezentând cauze care sunt în legătură cu cauza principală
respectivă.
În acest fel, rezultă o diagramă care are asemănare cu un schelet de peşte (aşa
cum rezultă din figura 2), la care:
8
segmentul de dreaptă principal orizontal, care reprezintă efectul negativ
analizat sau o caracteristică oarecare a calităţii, este asemănător cu „şira
spinării” de la scheletul de peşte;
segmentele de dreaptă înclinate, care au câte un capăt pe dreapta principală,
deasupra şi dedesubtul acesteia şi care reprezintă cauzele principale ale
efectului, sunt analoge cu oasele coaste de la scheletul de peşte;
punctele de contact cu segmentul de dreaptă orizontal sunt analoge cu
vertebrele scheletului de peşte;
celelalte segmente de dreaptă, care reprezintă subcauzele efectului, sunt
analoge cu alte oase din scheletul peştelui.
Cauza Cauza Cauza
Cauza Cauza Cauza
Efect
1
6 5 4
32
Cauze
secundare
a< 900
Fig. 2. Structura unei diagrame Ishikawa.
Cauzele principale, notate în schemă de la 1 la 6, sunt de fapt grupe principale
de cauze care determină efectul analizat.
Printre aceste grupe mari de cauze se numără următoarele:
Maşinile (utilajele, instalaţiile, echipamentele ş.a.);
Manopera (muncitorii, specialiştii, şefii de compartimente ş.a.);
Metodele (procedeele tehnice, procesele tehnologice, tehnologiile ş.a.);
Materialele (materiile prime, materialele, semifabricatele ş.a.);
Măsurarea (metodele de măsură şi control, aparatura de măsurare, elementele
de automatizare ş.a.);
Mediul (condiţiile de microclimat la locul de desfăşurare a activităţii ş.a.);
Managementul (calitatea managerului, Sistemul de Management al Calităţii
ş.a.).
9
La începutul conceperii şi utilizării diagramei Ishikawa ca instrument de
analiză a calităţii, s-au avut în vedere primele 5 mari grupe de cauze amintite anterior,
motiv pentru care aceasta se mai numea şi „Metoda celor 5M”.
În prezent, există variante mai complete ale metodei Ishikawa, cum este de
exemplu, cea care ia în considerare cele 7 mari grupe de cauze redate anterior, adică
adăugându-se şi grupa de cauze legate de Management, aşa cum se poate observa în
schema redată în fig. 3, metoda numindu-se „Metoda celor 7M”.
Există şi alte variante moderne ale metodei Ishikawa.
Aplicarea metodei „cauze - efect” presupune respectarea câtorva cerinţe şi
cuprinde mai multe etape.
Efect
1
7 5
432
Cauze
secundare
Maşinile Manopera Metodele
Managementul Mediul Măsurarea
Materialele
6
Cauze
principale
Fig. 3. Schemă reprezentând o diagramă Ishikawa corespunzătoare „Metodei celor 7M”.
Cea mai importantă cerinţă în aplicarea corectă a metodei este participarea activă a tuturor persoanelor implicate în efectul luat în studiu, la toate acţiunile legate de acesta.
O altă cerinţă o reprezintă o totală comunicare între membrii colectivului de analiză, fiecare dintre ei participând activ şi transferând către ceilalţi cunoştinţele şi experienţa proprie legate de subiect, exprimându-şi orice opinie sau sugestie şi ascultând cu atenţie opiniile şi sugestiile celorlalţi participanţi.
Sintetizând, principalele faze ale aplicării metodei Ishikawa şi a construirii diagramei „cauze-efect” sunt următoarele:
Faza 1 – Propunerea de a se face analiza unui efect adică a unei probleme legată de rezultatele activităţii unui compartiment sau a organizaţiei în domeniul calităţii;
Faza 2 – Stabilirea zonei de întindere a analizei efectului şi a persoanelor implicate;
10
Faza 3 – Definirea completă şi clară a caracteristicii de bază sau a caracte-
risticilor efectului respectiv;
Faza 4 – Stabilirea modului de lucru a tuturor persoanelor implicate şi plani-
ficarea şedinţelor şi sarcinilor;
Faza 5 – Expunerea problemei, definirea acesteia şi a obiectivelor în faţa
tuturor participanţilor;
Faza 6 – Verificarea şi asigurarea faptului că toţi participanţii au înţeles bine şi
total problema expusă şi obiectivele acesteia;
Faza 7 – Construirea diagramei Ishikawa iniţială (de bază) prin parcurgerea
următorilor paşi:
· trasarea liniei principale orizontale pe care o vom numi drept linia efectului,
adică un segment de dreaptă orizontal, având în capătul din dreapta un vârf de
săgeată, iar alături de acesta având scrisă denumirea efectului; cel mai adesea, efectul
care se studiază este o caracteristică de calitate, iar oportunitatea analizei acesteia este
în legătură cu apariţia, în activitatea respectivă de defecte sau neconformităţi ale
produselor realizate privind respectiva caracteristică; linia efectului se trasează de
obicei printr-o linie groasă, foarte bine vizibilă;
· analiza şi depistarea cauzelor principale (de fapt a grupelor principale de
cauze) ale efectului, adică a factorilor care influenţează direct efectul (caracteristica
de calitate analizată);
· trasarea, pentru fiecare grupă de cauze, a câte unui segment de dreaptă oblic,
îndreptat către linia efectului, la unghiuri, faţă de aceasta, mai mici decât 90o, având la
capătul care intersectează linia efectului, o săgeată; fiecare dintre aceste segmente de
dreaptă îl vom denumi linie - cauză sau segment - cauză;
· stabilirea factorilor care influenţează sau determină fiecare dintre grupele
principale de cauze; această etapă este una dintre cele mai importante, deoarece aceşti
factori, denumite cauze secundare, au cea mai concretă influenţă asupra efectului;
pentru fiecare cauză secundară se trasează câte un segment de dreaptă, denumit
segment cauză - secundară, al cărui capăt cu săgeată se află pe segmentele - cauză
corespunzătoare; stabilirea cauzelor secundare se poate face prin mai multe procedee
cum ar fi: procedeul de expansiune a segmentelor - cauză, procedeul de expansiune a
segmentelor - cauză secundară prin tehnica brainstorming şi procedeul de expansiune
a segmentelor - cauză secundară, prin tehnica de utilizare a diagramei de afinitate.
· finalizarea diagramei „cauze - efect”, verificarea şi asigurarea reprezentării
grafice a tuturor cauzelor principale şi a tuturor cauzelor secundare;
Faza 8 – Discuţia finală pe diagrama astfel construită şi stabilirea de comun
acord a factorilor (a cauzelor) care au cea mai mare influenţă asupra efectului; de
regulă, se recomandă ca numărul acestor factori, care se reţin în finalul analizei, să nu
fie foarte mare şi, în nici un caz mai mare de 5 – 6;
Faza 9 – Marcarea pe diagramă a cauzelor stabilite la etapa anterioară;
11
Faza 10 – Elaborarea de măsuri de acţionare asupra cauzelor stabilite astfel încât, să se influenţeze efectul studiat, adică valoarea caracteristicii de calitate analizate să evolueze către scopul propus;
Faza 11 – Încheierea documentului final al studiului, în care se trec şi elemen-tele de identificare, adică: denumirea produsului, caracteristica analizată, denumirea compartimentului, data, numărul şi numele participanţilor, termenul de realizare a recomandărilor ş.a.
Utilitatea şi avantajele metodei Ishikawa, ca instrument al calităţii, rezultă din faptul că facilitează rezolvarea multor probleme ale calităţii, cum ar fi:
stabilirea cauzelor de apariţie a defectelor şi a neconformităţilor produselor în raport cu documentaţiile tehnice de execuţie;
stabilirea cauzelor care generează nemulţumiri ale clienţilor, reclamaţii din partea acestora şi respectiv, scăderea numărului de vânzări;
stabilirea cauzelor generatoare ale unei productivităţi scăzute;
identificarea cauzelor care conduc la scăderea lentă a calităţii produselor realizate, chiar dacă ele rămân încă în domeniul conformităţii;
posibilitatea de a se face propuneri şi recomandări de redresare a situaţiilor negative, privind calitatea prin acţionare asupra cauzelor depistate, adică prin măsuri preventive;
posibilitatea efectuării unor analize concrete şi utile, privind costurile neconformităţii, în raport cu costurile conformităţii;
posibilitatea efectuării de analize comparative, privind costurile totale specifice, printr-o abordare preventivă a calităţii, în contrast cu o abordare corectivă a acesteia;
o substanţială antrenare a întregului personal în rezolvarea calităţii printr-o completă cunoaştere a problemelor calităţii, ale efectelor şi mai ales, ale cauzelor care le generează;
creşterea volumului şi vitezei de comunicare dintre oameni, în interiorul organizaţiei;
posibilitatea perfecţionării continue a concepţiei, a proiectării, a standardelor şi documentaţiilor de fabricaţie, a normelor tehnice, a procedurilor operaţionale, a instrucţiunilor de lucru ş.a.m.d.
12
2. SCOPUL SI OBIECTIVELE TEMEI DE
LABORATOR
Scopul principal al activitaţilor de laborator privind utilizarea metodei cauze – efect a lui Ishikawa este acela de a deprinde studenţii cu folosirea instrumentelor calităţii ca mijloace tehnice esentiale în cadrul unui sistem de management al calităţii (SMC).
Obiectivul de studiu il constituie un efect negativ sau pozitiv, o problemă care este evidenţiată pentru un produs care se analizează în vederea îmbunătăţirii în acest fel a calităţii.
Obiectul de studiu este unul virtual iar analiza se face prin simulare. Obiectivele studiului de caz simulat printr-o situaţie virtuală, sunt
urmatoarele:
alegerea în mod virtual, a unei probleme sau a unui efect legat de calitatea unui produs;
prelucrarea unor date privind calitatea şi ridicarea diagramei Ishikawa;
interpretarea diagramei Ishikawa şi stabilirea pe această bază a măsurilor de îmbunătăţire a calităţii unei instalaţii, unui echipament sau a unui produs.
13
3. IPOTEZE DE LUCRU ALE TEMEI DE
LABORATOR
· Se presupune ca sunteti responsabilul cu sistemul calitatii intr-o societate comerciala care realizează instalaţii prefabricate, echipamente şi aparate pentru domeniul biotehnologic sau de procesare a produselor agroalimentare;
· Se presupune ca managementul la varf al societatii comerciale a hotarat să analizeze în vederea îmbunătăţirii calităţii, un produs din producţia proprie iar responsabilul cu sistemul calitatii a primit sarcina de a realiza o analiză;
· Pentru a începe activitatea, vă propuneţi să faceţi o simulare, pe o situaţie ipotetică, virtuală, a analizei utilizând ca şi instrument al calităţii metoda cauze – efect a lui Ishikawa;
· Baza pentru simularea propusă este metoda cauze – efect a lui Ishikawa;
· Lucrarea de laborator va fi efectuată pentru o situaţie virtuală, dar cu utilizarea întocmai a procedurii metodei cauze – efect şi a diagramei Ishikawa.
14
4. MODUL DE DESFASURARE A LUCRARILOR DE
LABORATOR
Etapele de desfăşurare a lucrării de laborator sunt următoarele: 1. Stabilirea de catre cadrul didactic a grupurilor de lucru prin împărţirea
studenţilor în colective mici, de 3 studenţi, asigurandu-se astfel conditiile necesare efectuarii activitatilor;
2. Distribuirea la fiecare grup de studenti a formularelor necompletate conform Anexelor 1 şi 2 precum şi o diagramă Ishikawa necompletată conform Anexei 3;
3. Alegerea de către fiecare grup, în mod virtual, a unei probleme sau a unui efect legat de calitatea unui produs şi completarea Formularului conform Anexei 1;
4. Identificarea şi analiza cauzelor principale şi respectiv secundare şi înscrierea lor în Formularul conform Anexei 2;
5. Întocmirea diagramei Ishikawa pe baza datelor stabilite la punctele precedente 3 şi 4;
Toţi membrii fiecărui grup trebuie să participe, exprimându-şi opiniile şi părerile pentru a defini cât mai complet şi cât mai exact factorii (cauzele) care au influenţe asupra efectului studiat;
Este necesar ca toţi membrii fiecărui grup de studenţi să înţeleagă bine problema (efectul) studiat şi să participe la identificarea şi definirea cauzelor principale (ramurile mari reprezentate de cei 7 M) precum şi a ramurilor mici şi ale expansiunii acestora (utilizând metoda Brainstorming-ului care este în fapt o dezbatere liberă de idei personale). Brainstorming-ul cuprinde câteva faze distincte:
a) Faza de reflectare (5 ... 10 minute) în care, în linişte, fiecare persoană din grup îşi notează pe hârtie ideile proprii în cuvinte puţine şi foarte sintetic;
b) Faza de exprimare a ideilor (15 ... 20 minute) în care fiecare persoană din grup îşi exprimă ideile iar şeful grupului le notează; nu se face nici un fel de restricţie în exprimarea ideilor personale, nu se preiau sau nu se repetă ideile exprimate deja de alţii şi nu se critică în nici un fel ideile emise;
c) Faza de discuţie şi clarificare a ideilor; d) Faza de ordonare şi apoi de înscriere a cauzelor principale, medii, secundare
sau de categorii mai mici dar bine conturate; e) Verificarea dacă nu s-a omis vreo cauză (factor) care are influenţe asupra
efectului urmărit. 6. Analiza elementelor din câmpul diagramei Ishikawa şi stabilirea măsurilor
de îmbunătăţire a calităţii; 7. Prezentarea de către unul dintre grupurile de studenţi (desemnat prin
voluntariat sau numit de către cadrul didactic) în faţa tuturor studenţilor prezenţi a formularelor completate şi a diagramei Ishikawa trasate, precum şi a concluziilor şi a măsurilor de îmbunătăţire a calităţii;
15
8. Discutarea rezultatelor prezentate, cu observatii, comentarii sau completari din partea celorlalti studenti si cu conexiuni sau corelari cu rezultatele celorlalte grupuri de studenti;
9. Predarea de către grupurile de studenţi a lucrărilor de laborator întocmite şi semnate de către cadrul didactic;
10. Aprecierile şi concluziile cadrului didactic privind rezultatele lucrării de laborator.
16
5. BIBLIOGRAFIE ŞI SURSE DE INFORMARE
RECOMANDATE
1. JURAN, M., JOSEPH, GODFREY A. BLANTON, Manualul calităţii, Juran, Traducere după
ediţia a 5-a, McGraw – Hill, New York, SRAC, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004
2. NICULIŢĂ, L. – Managementul şi ingineria calităţii, Editura Academiei Române, Bucureşti,
2005
3. NICULIŢĂ, L. – Managementul proiectelor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
Editura CONSPRESS, Bucureşti, 2007
4. * *
* Legea 301/17.05.2002 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, Monitorul
oficial nr. 339/ 22.05.2002
5. * *
* Legea 608/31.10.2001 privind evaluarea conformităţii produselor, Monitorul oficial nr.
712/8.11.2001
6. * *
* Revista Tribuna Calităţii
7. * *
* SR EN ISO 9000:2006 – Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si
vocabulary.
8. * *
* SR EN ISO 9001:2001 – Sisteme de management al calitatii. Cerinte.
9. * *
* SR EN ISO 9004:2001 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
îmbunătăţirea performanţelor
10. * *
* SR EN ISO 19011:2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management al caliăţii şi/sau
de mediu
11. * *
* SR ISO 10005:2007 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru planurile
calităţii
12. * *
* SR ISO 10006:2005 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
managementul calităţii în proiecte
13. * *
* SR ISO 10007:2005 – Sisteme de management al calităţii. Linii directoare pentru
managementul configuraţiei
14. * *
* Sisteme de managementul măsurării. Cerinţe pentru procesele de măsurare şi echipamentele
de măsurare – ISO 10012:2003
15. SR EN ISO 14001:2005 – Sisteme de management de mediu. Cerinţe.
17
ANEXA 1.
FORMULAR
PENTRU STABILIREA CONDIŢIILOR DE ANALIZĂ A CALITĂŢII
PRIN UTILIZAREA METODEI „CAUZE – EFECT” A LUI ISHIKAWA
1. Obiectul analizei (produsul) prin utilizarea diagramei Ishikawa:
.....................................................................................
..........................................................................................................................
..................................................................................................................
2. Efectul studiat: .............................................................................................
......................................................................................................................
3. Scurtă descriere a obiectului analizei: .........................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
......................................................................................................
4. Motivaţia analizei: .......................................................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.............................................................................................................
5. Efectul asupra calităţii urmărit prin analiză: ................................................
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.............................................................................................................
6. Alte elemente necesare efectuării studiului prin metoda Ishikawa: ............
..........................................................................................................................
..........................................................................................................................
.............................................................................................................
18
ANEXA 2.
FORMULAR
PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ALE
EFECTULUI STUDIAT ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂŢIRII CALITĂŢII
Obiectul analizat (instalaţia, procesul sau produsul): ................................................................................................
Efectul studiat:............................................................................................................................................................
Nr.
Crt.
Cauza principală Precizări şi explicaţii Cauze secundare Precizări şi explicaţii
1 Cauza M1 – Maşinile
2 Cauza M2 – Manopera
3 Cauza M3 – Metodele
4 Cauza M4 – Materialele
5 Cauza M5 – Măsurarea
6 Cauza M6 – Mediul
7 Cauza M7 – Managementul
19
ANEXA 3.
DIAGRAMA ISHIKAWA (METODA CELOR 7M)
PENTRU IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA CAUZELOR PRINCIPALE ŞI SECUNDARE ÎN
VEDEREA OBŢINERII UNUI EFECT ASUPRA CALITĂŢII
EFECT
M1 M2 M3 M4
MAŞINILE MANOPERA METODELE MATERIALELE
CERINŢELE
CLIENTULUI
M7
MANAGEMENTUL
M6
MEDIUL
M5
MĂSURAREA
