8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
1/33
RAPORTUL DINTRE PROTEZA FIXA SI PARODONTIUL MARGINAL
hi toate fazele restaUrarll protetice trebuie sa avem m vedere mentinerea sanatatii
parodontale. Prognosticul pe termen lung al unei proteze fixe depinde m cea mai mare masura
de relatia simbiotica pe care aceasta o stabileste cu parodontiul marginal. Restaurarile protetice
se pierd, de obicei, prin parodontopatii si carii marginale, nu prin fracturarea protezei. Acesta
este motivul pentru care m acest modul al principiilor de preparare a dintilor abordam maiamplu raportul dintre protezele fixe si parodontiul marginal.
1. PROTECTIA PARODONTIULUI MARGINAL IN TIMPUL PROTEZARII
intre restaurarea protetica si parodontiul marginal trebuie sa existe un raport deprotectie
reciproca, cel putin de respect reciproc'.
- Restaurarile protetice trebuie sa stabileasca un raport optim cu parodontiul marginal de invelis
(refacerea contactului interdentar proximal si al ambrazurilor, contururi coronare adecvate,
plasarea supragingivala a marginilor protetice si adaptare marginala precisa) si cu parodontiul de
sustinere (rapoarte ocluzale armonioase). Orice restaurare care nu respecta aceste elementemorfologice poate avea un potential iatrogen, inducand o patologie parodontala. Restaurarile
incorecte inca din momentul inserarii declanseaza o gama variata de reactii negative:gingivita
de placa, parodontita adultului, trauma ocluzalaetc.
- Bilantul negativ poate rezulta si dintr-o relatie inversa. Restaurarea va fi compromisa daca se
insera la un pacient cu o afectare a parodontiului marginal, chiar daca proteza este executata
corect din punct de vedere tehnic. Pentru asigurarea unui prognostic favorabil al restaurarilor
protetice este esentiala evaluarea tuturor factorilor implicati m interactiunea dintre dinte si
tesuturi.Este cea mai mare greseala sa se considere ca scop al protezaru confectionarea si
adaptarea unui dispozitiv mecanic,indiferent daca este vorba de o restaurare unitara sau oproteza partiala fixa. .; ' In toate restaurarile protetice se vor urmari doua obiective majore:
_ obtinerea unor restaurari corecte din punct de vedere tehnic;
- obtinerea unuiraspuns biologic corect.
Premizele unui raspuns biologic favorabil sunt cunoasterea si respectarea bioanatomiei
structurilor parodontale, indeosebi a santului gingival, a insertiei epiteliale si a spatiului
interradicular. Restaurarile protetice trebuie sa restabileasca echilibml dintre forma si functie
care exista m raporturile dintre dintii naturali si aceste elemente ale parodontiului marginal.
Orice de tratament trebuie sa inceapa cu tratamentul parodontal.Abia dupa
obtinerea unor tesuturi sanatoase se trece la fazele mecanice'. Se impune aceasta ordine,
deoarece raspunsul tisular la procedurile de rutina nu este intotdeauna previzibil. Totusi, un
tesutsanatosare multiple rezerve de reparatie, m timp ce un tesut inflamat, clinic sau subclinic,
poate raspunde nefavorabil la multipleletraumemecanice, care adesea auefecte cumulative.
in succesiunea fazelor clinice ale protezarii pot sa apara urmatoarele traume mecanice
(57, 10,61):
- In cursul prepararii bontului cu instrumentar rotativ poate fi lezat epiteliul santului gingival,
insertia epiteliala, tesutul conjunctiv subepitelial. Evolutia leziuniidepinde de gradul de
dilacerare a tesuturilor si de starea parodontiului. In caz de leziuni usoare refacerea unui
parodontiusanatoseste completa dupa 8-l4 zile. in caz de leziuni care intereseaza fundul santului
http://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/traume-postpartum23458.phphttp://www.esanatos.com/naturist/cura-de-purificare/patru-tehnici-traditionale-de-95425.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
2/33
si unelefibrelealimentare" class="text">fibre conjunctive dento-gingivale, vindecarea se face cu
retractie. Pentru a evita lezarea tesuturilor gingivale se va evita patrunderea cu varful
instmmentului diamantat mai mult de 0,5 mm in santul gingival.Prepararea zonei terminale a
bontului va urmari traiectul marginii gingiei libere, mai ales la nivelul suprafetelor proximale.
- Amprentarea cu materiale elastice presupune o pregatire prealabila a santului
gingival. Largirea temporara prin mijloace mecanice si chimice poate duce latraumatizarea epiteliului intern.
- Protezarea provizorie va leza parodontiul marginal daca nu poseda margini supragingivale,
foarte bine adaptate si finisate. Se va evita supraconturarea suprafetelor axiale si a celor ocluzale.
Ambrazurile proximale largi trebuie sa permita accesul mijloacelor de igienizare.
- Cimentarea restaurarii pe bont este o noua sursa de traumatisme. Efectul se poate
prelungi daca nu se indeparteaza cu meticulozitate toate resturile de ciment din santul gingival si
zona ambrazurilor.
Pentru a asigura o reactivitate optima se impune un tratament parodontal preprotetic si
instmirea pacientului m vederea pastrarii unei igiene bucale corecte.
In conditiile cand gingia libera este inflamata insasi prepararea bontului, amprentarea,
cimentarea sunt greu de realizat deoarece la cea mai mica atingere gingia inflamata sangereaza.
Dupa agregarea coroanei pot sa apara noi surse de iritatie:
- Marginile coroanei modifica distributia obisnuita a placii bacteriene pe suprafata dintelui. Pe
materialele din care se confectioneaza coroanele placa se fixeaza cu mai multa usurinta decat pe
suprafetele de smalt. insasi igienizarea se face cu dificultate mai mare.
- Incidenta parodontitelor, m cazul plasarii marginilor coroanelor in santul gingival, se poate
explica prin introducerea unor suprafete mgoase pe care se agrega depozite bacteriene, tesuturi
descuamate si/sau necrozate.
Aliajele metalice,RAsiRDCdin care se confectioneaza coroanele de invelis, chiar si cand sunt
bine lustruite, pot prezenta porozitati si striatiuni microscopice, care actioneaza ca suprafete
mgoase. Cu timpul aliajele metalice se pot coroda in mediul bucal. in urma procesului de
coroziune se produce o degradare a suprafetei coroanei, apar porozitati si implicit mgozitatea
creste.
Cimenturile dentare, cu care se fixeaza coroanele pe bont, ofera suprafete rugoase aditionale. In
cazul cand nu exista o coincidenta intre marginea coroanei si zona terminala a bontului ramane
un strat de ciment a carui porozitate creste cu timpul,toate cimenturile fiind solubile in
saliva.in cazul cand restaurarea nu acopera toata zonacervicalaa bontului preparat cu instmmente
diamantate, raman la acest nivel suprafete mgoase.
Eliminarea completa a incidentei mgozitatilor in zonajonctionala a coroanei este aproape
imposibila. Intinderea ei poate fi insa limitata printr-o acuratete m toate fazele clinice si tehnice
ale protezarii. Orice greseala sau concesie va avea repercursiuni nefavorabile asupra
parodontiului marginal compromitand insusi tratamentul protetic.
http://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/secretele-nutritiei/elementele-nutritive-esentiale22233.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
3/33
Controlul eficient al placii, la domiciliu, de catre un pacient bine motivat i vizitele de controlperiodic profesional sunt esentiale pentru conservarea pe termen lung a echilibrului delicatdintre restaurare si tesuturile moi.
2. MORFOLOGIA DINTILOR NATURALI
in conturarea suprafetelor axiale ale restaurarilor trebuie sase tina seama de morfologia
coroanelor naturale. Modificarea unor curburi care sunt rezultatul unor adaptari si selectii
filogenetice poate avea consecinte asupra integritatii parodontiului marginal, a arcadelor dentare
si a raporturilor ocluzale.
Raporturile dintre dinti (restaurari) si parodontiu sunt influentate in principal de urmatorii
factori:
~ ariile de contact interproximale;
- ambrazurile;
- contuml coronar al suprafetelor vestibulare in treimeacervicalasi a suprafetelor orale m
treimea mijlocie;
- conturul mezial si distal al jonctiunii smalt - cement;
- conturul de emergenta;
- zona santului gingival;
- zona subsulculara.
2.1. ARIILE DE CONTACT INTERPROXIMALE SI AMBRAZURILE
Ariile de contact interproximale
in limbajul uzual se foloseste termenul de punct de contact', desi este evident ca oricat de
circumscris ar fi contactul interdentar al suprafetelor proximale, niciodata nu poate fi punctiform.Organizarea unitatilor dentare in arcade se realizeaza cu ajutorul ariilor de contact, asigurandu-se
astfel continuitatea.
Relatiile de contact interdentar impiedica impactul alimentar, prevenind astfel traumatizarea si
afectarea gingiei interdentare. in plus, contribuie la stabilizarea arcadei dentare si dispersarea
fortelor ocluzale.
Pozitia ariei de contact:
- la nivelul incisivilor si caninilor se gaseste in treimea incizala m frontal si treimea
vestibulara in sagital (. 11.69.a, . 11.70.-l1.71.). La acelasi dinte, pe fata meziala zona de contact
este situata mai aproape de marginea incizala si fata vestibulara decat pe fata distala.
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
4/33
. 11.69.Zonele de contact proximale la nivelul dintilor frontali (a) si laterali (b) vor fi plasate intreimea incizala (ocluzala) a coroanei si vestibular de linia care uneste fosetele centrale ale dintilor
laterali, cu exceptia molarilor primi si secunzi maxilari.
- la nivelul premolarilor si molarilor in sens ocluzo-cervical, se gaseste la unirea treimii
ocluzale cu treimea mijlocie, iar in sens vestibulo-oral la intalnirea treimii vestibulare cu treimea
mijlocie (. 11.69.b, . 11.70.-l1.71.). Exceptia de la regula o constituie contactul dintre fata distala
a primilor molari si fata meziala a molarilor secunzi, care se face m ambele uri in treimea
mijlocie.
. 11.70. Localizarea zonelor de contact proximale la arcada maxilarii si la cea mandibulara in
vertical: incisiv central si lateral (a si h);incisiv central, lateral si canin (b si i); incisiv latcral,
canin si primul premolar (c sij); canin si premolari (d si k);premolari si primul molar (e si I);
premolar secund si primii molari (fsi m); cei trei molari (g si n).'in sagital, linia zonelor de
contact interdentar este, in tinii mari, paralela cu curba lui Spee.
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
5/33
. 11.71. Contact interdentar proximal la arcada dentara maxilara si mandibulara in V-0: incisiv
central si lateral (a si h); incisiv central, lateral si canin (b si i); incisiv lateral, canin si primul
premolar (c sij); canin si premolari (d si k); premolari si primul molar (e si 1);premolar secund si
primii molari (fsi m); cei trei molari (g si m).
Una din cauzele frecvente ale impactului alimentareste nerefacerea corecta a zoneide contact interdentar. Impactulalimentarin acidoza diabetica"class="text">alimentar in acidoza diabetica" class="text">alimentar in cirozahepatica" class="text">alimentar creaza o senzatie de disconfort prin presiunile
exercitate asupra suprafetelor proximale ale dintilor sau asupra tesuturilor moiinterdentare. Tasarea mecanica a gingiei poate duce la ischemie, inflamatie sipotential la necroze. Se poate produce si desprinderea mecanica a gingiei de pesuprafata radiculara. Prezenta continua a alimentelor in spatiul interdentarfavorizeaza dezvoltarea placii bacteriene, evolutia parodontitei adultului cuformarea de pungi parodontale, precum si aparitia de carii de smalt si cement. Estefavorizata aparitia unei patologii specifice cunoscuta in literatura de specialitate subnumele desindrom de sept(33). Examenul clinic al unui pacient cu sindrom de septevidentiaza de obicei inflamatie la nivelul papilelor, cu discrete sangerari, senzatiede presiune, durere difuza iradiata in oasele maxilare (care uneori este atat deviolenta incat trebuie facut diagnosticul diferential cu o inflamatie pulpara). in urma
efectului de ic' al impactului alimentar, contactul interdentar poate sa dispara, prinmigrarea dintilor instalandu-se oocluzietraumatica. Impactul alimentar estefavorizat de (. 11.72.):
- cuspizi plonjanti, care taseaza alimentele m spatiul interdentar antagonist;
- tabla ocluzala turtita (a), care nu favorizeaza dirijarea alimentelor in afara zonei de
contact;
- nivel inegal al crestelor marginale adiacente, creasta marginala mai inalta orientand, ca un zid,
alimentele intre dinti;
- plasarea incorecta a zonei de contact m raport cu suprafetele vestibulare si orale, prin derogari
de la reperele anatomice;
http://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/regimuri-alimentare/regimul-alimentar-in-ciroza-he41431.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
6/33
- interferente ocluzale care duc la distalizarea dintelui (de obicei ultimii molari) si deschiderea
spatiului interdentar.
Corectarea se face prin eliminarea cauzelor specifice. Nuantata este atitudinea fata de situatiile
clinice cand restaurarile trebuie sa refaca un spatiu aditional. In principiu, impactul alimentar
realizeaza cu mai multa usurinta in caz de contacte laxe decat m caz de contacte deschise. Prin
urmare mai profilactica este
. 11.72. Raportun interdentare care favonzeaza impactul alimentar: versantecuspidiene uzate (a); absenta zonei de lasarea Unui Spatiu larg deschis decatrefacerea contact interdentar (b); creste marginale in uri diferite (c) fortata apunctului de COntaCt pnntr-0 SUprafata
proximala supraconturata. Reamintim si in acest modul regulile lui Vest de refacere a zonelor de
contact interdentar (. 11.73.).
. 11.73. Regulile lui Vest de refacere a zonei de contact interdentar: (a) Dacaspatiul interdentar este mai mic de 2 mm, se aplica o protcza unitara; (b)Daca spatiul este cuprins intre 2-4 mm se restaureaza ambii dinti prinproteze fixe;
(c) Un spatiu aditional mai mare de 4 mm se inchide prin corpul unei proteze fixe.
Ambrazurile
Rezulta din curburile adiacente ariilor de contact a doi dinti invecinati. Distingem
ambrazuri vestibulare, orale si ocluzale (incizale) si cervicale, care inconjoara aria de contact.
Forma de ambrazura serveste la evacuarea (scurgerea) alimentelor dinspre tabla ocluzala
m cursul masticatiei; reprezinta o forma fiziologica de reducere a marimii fortelor care
actioneaza asupra dintilor cand consistenta alimentelor este prea mare. A doua functie este de a
preveni impactul alimentar vertical. Cand ambrazurile dispar datorita uzurii dentare exagerate,
mai ales la incisivi, alimentele sunt tasate in zona contactului interdentar, chiar m absenta
mobilitatii dintilor.
Forma ambrazurilor reflecta forma si alinierea dintilor care contribuie la formarea lor:
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
7/33
- Ambrazurile vestibulare formeaza un unghi obtuz, m timp ce ambrazurile orale prezinta un
unghi ascutit.
- Ambrazurile ocluzale, delimitate de crestele marginale, formeaza un unghi deschis
- Ambrazurile cervicale, au forma triunghiulara si ofera lacas papilei interdentare. Exista unele
variatii legate de forma si marimea dintilor care conditioneaza pozitia artiei de contactinterdentar.
Gingia interdentara este denumita impropriu papila gingivala,deoarece in realitate exista
doua papile: una vestibulara si alta orala care sunt unite printr-un col (. 11.74.). Papilele
interdentare din zona anterioara a arcadelor dentare sunt fine si efilate, pe cand cele din zona
canin-premolar sunt mai scurte si mai largi. Papileie au un aspect rotunjit m regiunea molarilor.
. 11.75. Sectiune vestibulo-linguala prin colul gingival (1. Zona de contact interproximala; 2. Colepitelial; 3. Epiteliu necheratinizat sub zona de contact; 4. Epiteliu scuamos pluristratificat; 5. Fibre
conjunctive; 6. Os alveolar; 7. Creasta osoasa interproximala)(a). Cu cat aria de contact este maiintinsa si mai aproape de limita cervicala, colul este mai concav; (b). Cu cat aria de contact este mai
mica si mai aproape de incizal (respectiv ocluzal), colul devine mai plat sau usor convex (48)
Morfologia colului gingival variaza, m principal, m functie de grosimea osului alveolar si
distanta care separa tesuturile gingivale de zona de contact proximala. La nivelul dintilor
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
8/33
cuspidati, in absenta proceselor de alveoliza, colul prezinta o concavitate importanta (. 11.75.a),
m timp ce la dintii frontali el este slab reprezentat, lasand loc unei morfologii plate, usor convexe
( 11.75.b). Trebuie subliniat castructura histologica a colului. este un epiteliu necheratinizat
si prin urmare mai sensibil la traumele mecanice si actiunea placii
bacteriene.
Functionalitatea ambrazurilor este legata de simetricitatea componentelor morfologice (legeasimetriei ambrazurilor):
- la nivelul ambrazurilor ocluzale crestele marginale a doi dinti adiacenti se situeaza la acelasi
nivel in sens ocluzo-cervical, prezinta o curbura simetrica in sens vestibulo-oral, iar versantele
lor exteme prezinta ceeasi inclinare (. 11.77.)
. 11.76. Conturul ambrazurilor in vestibulo-oral (a)si in vertical (b).
. 11.77. Simetria ambrazurilor ocluzale
- liniile cervicale a doua fete proximale invecinate se gasesc la acelasi nivel m sens ocluzo -
cervical (. 11.78.)
- liniile de tranzitie vestibulare si linguale a doi dinti adiacenti sunt simetrice atat m orizontal, cat
si vertical (. 11.79.).
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
9/33
. 11.78. Simetria liniilor cervicale ale suprafetelor
11.79. Simetria liniilor de tranzitie la nivelulsuprafetelor dintilor invecinati
Ambrazurile fiind organizate morfologic conform unor reguli de simetrie, bolul alimentar se
scurge de o parte si alta a zonei de contact, pe fetele vestibulare si orale ale papilei interdentare,
cu o energie cinetica descrescanda. Absenta simetriei introduce noi uri de alunecare ce pot fi
nocive pentru parodontiu.
2.2. CONTURURILE FIZIOLOGICE ALE SUPRAFETELOR CORONARE
VESTIBULARE SI ORALE
Coroanele anatomice ale tuturor dintilor naturali prezinta curburi axiale localizate intreimeacervicalasau medie a suprafetelor vestibulare si orale. Semnificatia fiziologica a acestor
curburi nu este complet elucidata. Conceptiile legate de functionalitatea lor se contureaza in
teorii ( contuml coroanei protetice'), care reflecta doar etape m cunoastere. Indiferent daca
teoriile care cauta sa explice relatia dintre forma si functie sunt valabile sau nu, importanta
curburilor, care apar ca niste constante anatomice, nu poate fi pusa sub semnul intrebarii.
Restaurarile protetice trebuie sa tina seama de constantele anatomice, variatiile clinice fiind
sugerate de dintii invecinati sau omologi.
Cand dintele are o pozitie modificata m arcada este evident ca si raportul dintre curbura si
parodontiul marginal este modificat, punand sub semnul intrebarii eficienta functionala aconvexitatilor maxime.
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
10/33
Cand axul lung al dintilor se gaseste in pozitie verticala, se pot descrie urmatoarele date
(.11.80.):
. 11.80. Zonele de convexitate maxima la nivelul suprafetelor vestibulare (a), la nivelul suprafetelor
palatinale (b), la nivelul suprafetelor linguale (c); marimea medie a convexitatilor (d); valori limita lanivelul suprafetelor linguale ale dintilor laterali inferiori (e).
- Curbura suprafetelor vestibulare si palatinale la dintii maxilari si a suprafetelor
vestibulare la dintii mandibulariprezinta o cifra medie de 0,5 mm. Convexitatea maxima,
raportata lajonctiunea smalt - cement se gaseste la unirea treimii cervicale cu treimea medie.
- Curbura suprafetelor linguale ale dintilor laterali mandibularieste de aproximativ 1 mm.Convexitatea maxima se gaseste in treimea medie (la unirea cu treimea ocluzala) si nu m treimea
cervicala, ca la celelalte fete. Uneori curburile palatinale ale dintilor laterali maxilari prezinta
caracteristici similare.
- Dintii frontali mandibulariprezinta curburi ale suprafetelor coronare care sunt, de
obicei, mai mici de 0,5 mm, uneori abia se pot distinge. Caninii inferiori prezinta curburi cu
ceva mai mari decat incisivii.
Unele particularitati morfologice ale parodontiului de invelis sunt legate de forma
dintilor. Sedescriu doua tipuri majore de morfologie parodontala: subtire-festonata si
groasa-turtita.
Parodontiulsubtireprezinta si un os subiacent mai subtire, cu frecvente dehiscente si
fenestrari. Gingia aderenta adesea se intmde pe o suprafata redusa. Marginea gingivala estefestonata din cauza formei ingustate a dintelui. Papila interdentara nu ajunge pana la punctul de
contact interdentar. Suprafetele dentare vestibulare si orale sunt turtite, convexitatile din
treimea decolet sunt reduse.Acest tip de parodontiu este susceptibil la retractie in caz deinsulte mecanice.
Parodontiulgros-turtiteste format dm tesut mai gros si zone mai largi de gingie aderenta.Trecerea de la papila la gingia libera este mai putin abmpta. Fata vestibulara a dintelui are o
forma mai patrata, zonele de contact interdentar sunt mai late si sunt situate inspre apical,
cuspizii sunt mai turtiti si convexitatile cervicale mai pronuntate.Acest tip de parodontiu tindesa raspunda la insulte mecanice prin formarea depungi.
Exista un raport intre grosimea marginii gingiei vestibulare si convexitatea treimii cervicale a
dintilor. Se realizeaza astfel o continuitate a profilului tesuturilor dure si moi descrisa ca o
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
11/33
armonie fiziologica a formei. Pe aceasta cale alimentele sunt deflectate deasupra gingiei si nu
impactate in santul gingival. Se realizeaza o stimulare' a gingiei fara a se produce efectul nociv
al impactului alimentar (. 11.81.).
Morfologia parodontiului este consti-tutionala si nu poate fi modificata prin schimbarea
formei dintelui sau prin reconturare osoasa. Osul alveolar si gingia se conformeaza unei
arhitectonici care este produsul marimii si fonnei dintilor si pozitiei alveolei. De exemplu undinte vestibularizat va prezenta un contur gingival
subtire si festonat.
Modificari in relatiile dintre suprafetele coronare si
gingie, prin modificarea contuml axial m
parodontiu. S-a demonstrat (cu restauran) pot sa
duca la modifican distructive
experimental ca restaurarile supraconturate (curburaaxiala exagerata) au drept rezultat inflamatia si
hiperplazia gingivala, decelabile clinic si histologic.
Aceleasi experimente au dovedit ca infraconturarea se
asociaza cu mentinerea starii de sanatate a gingiei. Fenomenul se explica prin ingreunarea
indepartarii mecanice a placii dentare de pe suprafata ce se afla sub convexitatile supraconturate
(. 11.82.)
. 11.82. Convexitati axiale: n = normale, s = supraconturate, i = infraconturate
Boala parodontala avand si o componenta microbiana, factorii care favorizeaza acumularea
placii bacteriene prin promovarea dezvoltarii ei sau impiedicarea indepartarii acesteia, contribuie
la initierea si progresia procesului inflamator morbid.
Cel mai adesea se apreciaza gresit curburile de la nivelul suprafetelor vestibulare ale dintilor
laterali mandibulari, al suprafetelor palatinale ale lateralilor maxilari si suprafetelor orale ale
caninilor. Eroarea pomeste de la iluzia optica creata de curbarea bmsca a conturului dinspre
liniacervicalaspre suprafata ocluzala sau incizala. La nivelul caninului iluzia optica este favorizata
si de dezvoltarea masiva a cingulumului.
in conturarea suprafetelor vestibulare si orale extremele trebuie evitate. Dintre douarele conturarea excesiva pare sa fie mai periculoasa. In limitele unor contururi anatomice,
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
12/33
pentru sanatatea parodontala este de mai mare importanta adaptarea marginalasiigienabucala decat protectia conferita de curburi.
Conturarea exagerata a restaurarilor este de obicei consecinta unui intreg sir de factori. In
primul rand o preparareinsuficientacardiaca" class="text">insuficienta a bontului. Tehnicianul
dentar va da prioritate aspectului estetic, considerand ca grosimea materialului de placare(RA,
RDC,ceramica) este mai importanta decat incadrarea intr-un contur axial adecvat. Ciclul esteinchis tot de catre medic, care accepta sa insere incavitatea bucalao restaurare supraconturata.
Astfel de situatii pot sa apara si m cazul m care se urmareste o repozitionare' protetica a dintilor aflati mmalpozitie, fara redresare ortodontica prealabila. Relatia fiziologica care se stabileste intre astfel de dintisi parodontiul de invelis este destramata, instalarea inflamatiei parodontale fiind frecventa.
Cand zona furcatiilor este descoperita, chiar un contur coronar normal poate fi un impediment
pentru controlul placii. Restaurarile m aceasta zona trebuie sa fie canelate, pentm a reduce
conturul natural al dintelui. In cazul m care clinicianul nu va restaura aceasta zona cu o
infraconturare intentionata, va rezulta o restaurare supraconturata. Se impune deci o preparare a
bontului care sa permita, privind din ocluzal, vizualizarea santului gingival pe toatacircumferinta dintelui si mai ales in zona furcatiei. Restaurarea va trebui sa permita acces m
zonele sulculare, pentru indepartarea placii dentare. Cunoasterea anatomiei radacinilor este
premiza unei conturari corecte a bontului.
Aceleasi reguli se aplica si m cazul amputatiilor radiculare la molari.
Reactiile tisulare sunt asemanatoare, indiferent de tipul parodontal, subtire sau gros. Ultimele pot
fi insa mai dramatice. Ele sunt de tip inflamator si sunt, de obicei, reversibile in aproximativ
doua saptamani, daca se schimba conturul restaurarii.
in concluzie,restaurarile care intereseaza coroana dintelui vor fi mai degraba tesite decatbombate,contururile axiale infraconturate fiind mai putin susceptibile sa provoace reactii
gingivale decatcele supraconturate.
La dintii care prezinta furcatiile dezvelite sau amputatii radiculare, restaurarile vor fi conturate m
asa fel incat sa nu impiedice accesul la santul gingival in vederea controlului placii dentare.
Problemele legate de conturul coronar vor fi apreciate judicios in cazul* repozitionarii protetice a
dintilor si in cazul restaurarilor cu agregare adeziva.
2.3. CONTURUL MEZIAL SI DISTAL AL JONCTIUNII SMALT-CEMENT
Aceste contumri au o importanta deosebita datorita raporturilor pe care le au cu insertia
epiteliala. Aceasta din urma, urmeaza curbura descrisa de liniacervicalachiar si in faza m care se
gaseste pe smalt.
Curbura liniei cervicale la nivelul suprafetelor distale este cu aproximativ 1 mm mai redusa decat
la nivelul suprafetei meziale. Liniacervicalacu cea mai mare curbura se gaseste la nivelul fetei
meziale a incisivilor centrali. De exemplu daca ea este de 3,5 mm pe fata meziala, la nivelul fetei
distale va fi de 2,5 mm (. 11.83.).
in general, curburile cervicale la dintii frontali sunt mai mari decat la dintii laterali. Fata distala acaninilor avand functia dintilor laterali, curbura liniei cervicale este in medie doar de 1-l,5 mm.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/anatomie/aparatul-digestiv/cavitatea-bucala92856.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-card25264.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/psihiatrie/termeni-psihiatrici/igiena-mintala75124.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
13/33
Premolarii si molarii au curburi egale, reduse la circa Imm pe fetele meziale si absente sau chiar
negative ' pe fetele distale (. 11.84).
. 11.83. Convexitatea liniei dejonctiune dintre smalt si cement la un incisiv central superior. Pe fata
meziala este mai pronuntata decat pe fata distala. Zona hasurata reprezinta insertia epiteliala pe smalt.
. 11.84. Reprezentare schematica a zonelor cervicale: a. la nivelul incisivilor superiori; b. la nivelul
molarilor inferiori.
In cursul prepararii bonturilor si a adaptarii cervicale a restaurarilor exista riscullezarii insertiei epiteliale daca nu se tine cont de raporturile pe care aceasta le arecu curburile cervicale. Acest risc este cu mult mai mare la dintii frontali decat la ceilaterali, la care curburile ,sunt maiputincritice.
2.4. ZONA SANTULUI GINGIVAL
Zona santului gingival este trecuta m fmntea obiectivelor parodontale, deoarece sulcusul
reprezinta m ultima instanta sinteza dintre cerintele biologice si necesitatile mecanice.
Santul gingivo-dentar este o depresiune in forma de V' situat m juml coletului dentar, fiind
delimitat pe de o parte de dinte, de cealalta parte de suprafata intema a gingiei libere, iar apical
de insertia epiteliala (. 11.85.). Adancimea santului este variabila, fiind de aproximativ 0,5-l,5
mm. Dupa Gargiulo si colab (19) adancimea medie a santului gingival este de 0,69 mm . Dupa
alti autori ea are valori mai mari.
in santul gingival se filtreaza dinspre corion fluidul sulcular care are urmatoarele functii:
- curata santul gingival de impuritatile ce se filtreaza la acest nivel;
- consolideaza atasamentul epitelial prinproteineleadezive;
- asigura apararea locala prin continutul m imunoglobuline sianticorpispecifici antimicrobieni.
http://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-alergice/imunoglobuline-sl-anticorpi-in93336.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/proteinele-in-alimentatie65737.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
14/33
Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata in urmatoarele circumstante:
- inlocuirea sau acoperirea unei restaurari intratisulare existente (de exemplu o obturatie);
- m caz de carie sau fractura m zona sulculara;
- pentru imbunatatirea formei de retentie a bontului coronar;
- pentru a asigura un contur coronar mai favorabil la dintii cu furcathle dezvelite sau cu
amputatii radiculare;
cand considerente de ordin estetic impun ca margimle restaurarii sa fie mascate de gingie.
in evaluarea indicatiilor de mai sus nu trebuie uitat nici un
moment ca marginile restauranlor plasate m santul gingival
sunt incriminate ca un factor etiologic favorizant al
parodontitelor marginale cronice evolutive. Modificarile
parodontale au fost apreciate cu ajutorul mdicilor de placa, alindicilor gingivali si prm masurarea adancimii pungilor
parodontale. Rezultatele obtmute de diversi autori converg m
apreciere ca cele mai multe modificari parodontale sunt
legate de situarea marginilor protetice m santul gingival, iar
cele mai putine apar in cazul marginilor plasate
supragingival. 0 situatie intermediara a fost descrisa in cazul
plasarii marginilor restaurarii la nivelul crestei gingiei libere.
Intr-un studiu amplu au fost analizate 546 de restaurari la
268 pacienti. Inflamatia gingivala a aparut la 83% dintre
restaurarile cu margini subgingivale, dar lanumai 21% dintre
protezele cu margini plasate la nivelulcrestei gingivale sau
supragingival. Un alt autor a observatca dintii restaurati prin
coroane de invelis au prezentat depozite moi mai abundente,
o gingivita mai grava si oadancime mai mare a pungilor
parodontale decat dintii cucoroane partiale. Studii pe caini si pe maimute auconcluzionat ca
inflamatia gingivala a aparut m majoritateacazurilor cu margini subgingivale ale restaurarii .
Inflamatias-a datorat unui deficit de adaptare marginala. intr-un studiuasemanator, au fost
examinate 357 proteze partiale fixe si s-a observat ca marginile subgingivale dau nastereunor
reactiipenodontale mai putin favorabile decat margini'le supragingivale sau cele plasate la
nivelul crestei gingivale
. 11.85. Sectiune histologica
prin parodontiul marginal. e =
epiteliul superficial, c =
epiteliul sulcularJca
=jonctiunea ceinento-anielara,
b = os alveolar.
Marginile care patmnd pana m apropierea insertiei epiteliale au fost mai nocive decat cele aflate
la distanta de aceasta. Pe langa localizare, un factor critic'este si adaptarea marginala si fmisareamarginilor
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sarcina/pregatirea-pentru-nastere75152.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
15/33
Unii autori considera aceste atribute mai importante chiar decat nivelul de localizare a
mannnilor in raport cu santul gingival.
Potentialul patogen al zonelor retentive rezultate m urma adaptarii incorecte -efect de
balconsi a fimsarii insuficiente rezida in transformarea zonei intr-o nisa ecologica S-au descns
m expenmente efectuate pe voluntari modificari calitative m ecosistemul placii bacteriene Dupa
iy-27 saptamam, flora gram pozitiva caracteristica starii de sanatate a deviat spre flora anaeroba
gram negativa, implicata m evolutia parodontitei. inlocuirea restaurarilor deficitare cu altelecorect adaptate, a condus la revenirea florei placii la situatia initiala.
Pericolul acestor deficiente in adaptarea marginala, dm care unele sunt greu de evitat
rezida m faptul ca ele pot fi atat de reduse incat nu pot fi detectate clinic, dar sunt suficient de
man (10-50 ^)pentru retentia placii bacteriene.
Atitudinea cea mai pmdenta, recomandata de Newcomb (37), este de a evita pe cat posibil
plasarea marginilor coroanei m santul gingival. Cand situatia nu poate fi evitata, cu cat va
h mai redusa adancimea penetrarii coroanei sub marginile gmgivale, cu atat va fi mai redus si
raspunsul mflamator.
Plasarea marginilor restaurarii protetice m raport cu santul gingival impune prezenta unei
gmgn marginale sanatoase si cunoasterea morfologiei santului gingival.
Cand se prepara un bont pentru o restaurare intrasulculara, morfologia sulculara, coronar de zona
prepararii, va depinde de localizarea anatomica a marginii gingivale (. 11.86.):
- Cand creasta gingiei libere se afla adiacent smaltului, santul gingival va fi mai larg.
- Cand creasta gingiei libere se afla la nivelul radacinii anatomice, santul va fi mai ingust.
. 11.86. Variatii ale morfologiei santului gingival: marginea gingiei libere este situata la nivelulsmaltului (a);marginea gingiei libere este la nivelul radacinii, in cazul unei coroane clinice mai lungi
(b).
Este important sa se pastreze morfologia sulculara originala prin conturul intrasulcular al
restaurarii.
Supraconturarea intrasulculara este o consecinta a insuficientei slefuiri reductionale a dintelui
sau a unei restaurari prea voluminoase. Ultima situatie se intalneste la CM, cand marginea
metalica este acoperita deRAsauRDC.Marginea gingivala va fi indepartata mecanic, contuml
va fi bombat si neregulat, situat mai apical decat la dintii invecinati. Adesea culoarea ramane mlimite normale - cel putin cat suprafata placajului se pastreaza neteda si lucioasa.
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
16/33
Infraconturarea in zona sulculara apare m cazul cand marginile restaurarii nu ajung la nivelul
zonei terminale a bontului. Cauzele pot fi o amprentare gresita, neadaptarea completa a
restaurarii pe bont, scurtarea m timpul prelucrarii. Gingia marginala se prabuseste m spatiul creat
din lipsa de contur, tesutul gingival se va inflama, va deveni friabil, va sangera, adancimea
santului gingival va creste. Conturul gingival va avea o localizare mai coronara decat la dintii
adiacenti.
inconcluzie, marginile intrasulculare actioneaza ca o sabie cu doua taisuri: pe de o parte
favorizeaza dezvoltarea florei microbiene parodontogene, pe de alta parte impiedica accesul
pentru indepartarea mecanica a placii bacteriene.
Cand se impune plasarea marginilor restaurarii in santul gingival, trebuie sa se asigure o
excelenta adaptare marginala si finisare a marginilor, precum si contumri intrasulculare care sa
reflecte morfologia santului gingival. Conditiile enuntate sunt hotaratoare pentru pastrarea
sanatatii parodontale.
2.5. ZONA SUBSULCULARA
Zona de jonctiune dento-gingivala cuprinsa intre fundul santului gingival si creasta osului
alveolar este descrisa caspatiu biologic.Include epiteliuljonctional si complexul supra-alveolar
defibrecare acopera creasta'osului alveolar.
in anul 1961 Gargiulo a relatat cainsertia epiteliala se face pe o distanta medie de 0,97
mm(cu limite de 0,71-l,35 mm), iaratasamentul conjunctiv pe o lungime medie de 1,07 mm
(1,06-l,08 mm) (. 11.87.).Prin urmare latimea medie a spatiului biologic este de aproximativ
2,04 mm.(. 11.87.).
Spatiul biologic reprezinta o constanta a tuturor dintilor cu un parodontiu sanatos.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/alimentatia-copilului/fibrele-alimentare34993.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
17/33
. 11.87. Spatiul biologic descris de Gargiulo (48)
Similar morfologiei parodontale, dimensiunea zonei subsulculare se considerabiologic determinata. Invadarea acestui spatiu atrage dupa sine un raspunsinflamator din partea parodontiului m vederea restabilirii distantei biologice dintrecorpul strain, reprezentat de marginea coroanei si creasta osului alveolar.
Patmnderea placii si a produsilor ei de metabolism, in spatiul subsulcular a fost demonstrata de
catre Waerhang pe dinti extrasi. Este evident ca daca marginea protezei patrunde m zona
subsulculara, se creaza o nisa de retentie a placii m spatiul biologic al jonctiunii dento-gingivale.
Reactia va fi de raspuns la placa dentara.
Raspunsul la extinderea marginilor restaurarii in spatiul biologic depinde de (16, 20):
- Numarul, densitatea si directia fibrelor conjunctive interdentare dispuse coronar de creasta
osoasa;
- Densitatea trabeculelor din osul adiacent;
- Localizarea vaselor sanguine, m special m ceea ce priveste emergenta lor de la nivelul crestei
osoase;
- Interactiunea imunologica individuala a organismului gazda cu bacteriile. Invadarea spatiului
biologic nu este compatibil cu starea de sanatate parodontala.
Manifestarile clinice ale patmnderii in spatiul subsulcular m cursul protezarilor fixe se refera la:
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
18/33
- inflamatie gingivala persistenta, desi controlul placii dentare se face corect;
- sensibilitatea dureroasa a gingiei la stimuli mecanici;
- retractie gingivala, ca reactie de reconturare m caz de parodontiu subtire-festonat;
- formare de pungi, ca reactie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit. Sunt unelesituati clinice care favorizeaza aceasta violare a spatiului subsulcular:
- prelungirea marginii restaurarii pentru a acoperi o obturatie care se intinde in santul
gingival;
- prepararea subgingivala a bontului, pentru a obtine o lungime necesara pentru retentie m
caz de coroana clinica scurta, de fractura subgingivala sau evolutie a unei carii sub marginea
gingivala;
- in caz de contur festonat al marginii gingivale, in zonele proximale nivelul insertiei epiteliale
este cu mult mai inalt decat in dreptul suprafetelor vestibulare si orale;
Daca in cursul prepararii nu se urmareste acest contur, exista riscul ca marginea restaurarii sa
patmnda in zonele subsulculare la nivelul suprafetelor proximale.
- tehnicile de largire temporara a santului gingival in vederea amprentarii prezinta un potential
patogen daca nu sunt folosite corect.
Cea mai eficienta cale de prevenire a afectarii zonei subsulculare este evitarea plasarii marginilor
coroanei m santul gingival. Se va acorda o atentie deosebita menajarii zonei m cursul prepararii
bontului, m fazele amprentarii. La nevoie se recurge la tehnici chimrgicale de alungire a coroanei
clinice, obtinandu-se pe aceasta cale o retentie mai buna, proportii acceptabile pentru estetica,
spatiu suplimentar pentru ambrazura gingivala.
3. CONTURUL RESTAURARII PROTETICE
In decursul anilor s-au formulat trei teorii mai importante cu privire la modalitatea in care trebuie
conturate restaurarile protetice:
1. Teoria protectiei gingivale;
2. Teoria actiunilor musculare;
3. Teoria accesului pentruigienabucala.
Dintre acestea, conceptia gingivo-protectoare este cea mai veche, cea mai dominatoare, care a
patmns m practica clinica prin intermediul manualelor de anatomie, parodontologie, desi nu a
fost demonstrata stiintific. Teoria actiunilor musculare poseda si ea doar valoare istorica.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/igiena/gimnastica-si-igiena-cavitatii62495.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
19/33
1. Teoria protectiei gingivalepledeaza pentru conturarea suprafetelor vestibulare si orale a
restaurarilor astfel incat sa protejeze marginile gingivale de traumele mecanice din timpul
masticatiei.
Pomind de la premisa protectiei gingivale pe care o ofera conturul coroanei dintilor naturali, unii
clinicieni si tehnicieni dentari au mers mai departe, convenind: cu cat mai mult, cu atat mai
bine'.Si astfel au inceput sa domine restaurarile protetice supraconturate.
Teoria protectiei gingivale se bazeaza pe trei mecanisme de actiune:
- Protectia marginilor gingivale (Convexitatile protectoare');
- Stimularea gingivala;
- Contururi de autocuratire.
Protectia marginilor gingivale.Conceptul convexitatilor protectoare'postuleaza ca
suprafetele axiale vestibulare si orale ale dintilor care prezinta o convexitate inregiuneacervicalaprotejeaza gingia marginala de impactul bolului alimentar. Infraconturarea
coroanei clinice va duce, m cursul masticatiei, la deflectarea alimentelor pe crestele gmgivale,
tasarea lor m santul gingival si declansarea pe aceasta cale a unei gingivite. Aceasta conceptie
face o analogie intre impactul alimentar interdentar si un posibil impact intrasulcular.Teoria nu
mai este valabila.Astazi se pomeste de la ideea ca principalul factor etiologic al gingivitei este
placa bacteriana (Loe). Incidenta etiologiei traumatice m evolutia parodontopatiei este insa mai
redusa. De aceea trebuie evitat orice contur coronar exagerat care favorizeaza retentia placii
bacteriene.
Cercetari experimentale si observatii clinice au permis sa se traga concluzia ca zona gingivalasubiacenta unor convexitati ale restaurarii este inflamata, in timp ce in dreptul unor contumri
normale nu prezinta modificari. De obicei nu se observa inflamatii gingivale nici m dreptul
bonturilor preparate, cu conditia sa nu prezinte hiperestezie dentinara, care sa impiedice periajul
corect. Legat de contuml restaurarii, foarte sugestiva este afirmatia lui Schluger si colab. (37):
asa - numita convexitatecervicalaprotectoare care, ipotetic, protejeaza santul gingival, nu
protejeaza nimic altceva decat placa microbiana'.
Conceptele care se refera la conturarea restaurarii protetice trebuie privite printr-o perspectiva
istorica. Coroanele de invelis s-au confectionat inca inainte de a se cunoaste rolul etiologic al
placii dentare m parodontopatiL Principiile de conturare si plasare a marginilor s-au mentinut
independent de cunostintele actuale asupra parodontopatiilor, continuand sa fie aplicateinpractica clinica.
Se pot formula si alte argumente care contrazic conceptia convexitatilor protectoare':
- consistenta alimentelor si marimea fortelor de masticatie nu creaza premize fizice
pentru impact alimentar intrasulcular;
- fata de alimentele dure protectia se realizeaza cu ajutoml proprioceptorilor;
- la dintii naturali maximumul de convexitate este de 0,5 mm, deci insuficienta pentm o
protejare in sensul teoriei;
- la bonturi cu suprafete c, nu apare impact si gingivita;
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
20/33
- la animale convexitatea este subgingivala;
- gingia arefibresupraalveolare care asigura un contact ferm cu suprafetele dentare;
- in cursul masticatiei bolul alimentar este directionat de muschi si rareori ajunge
sub treimea ocluzala a coroanei;
- dintii temporari nu poseda convexitati protectoare si cu toate acestea nu s-au observat
efecte nocive la nivel gingival;
- fluidul sulcular are capacitatea sa elimine corpii straini care au patruns in santul
gingival.
in coiicluzie,nu exista do care sa sustina existenta unui contur coronar care sa
protejeze marginile gingiei. Conditia esentiala pentru realizarea unor mecanisme
autoprotectoare ' este mentinerea starii de sanatate a parodontiului marginal.
Stimularea gingivala.Conform acestei conceptii m cursul masticatiei bolul alimentar stimuleazasuprafata gingivala provocand o keratinizare crescuta a epiteliului si asigurand pe aceasta cale o
protectie mai buna fata de parodontopatii.
Afirmatia este contestata de numerosi autori, deoarece marginea gingivala nu se gaseste pe
itinerarul de deflectare a bolului alimentar. Cu alte cuvinte, sanatatea gingivala nu poate fi legata
de actul masticatiei.
Contururile de autocuratire.in cursul masticatiei alimentele curata suprafetele dentare de carese freaca. intr-adevar pe unele suprafete vestibulare si orale nu se acumuleaza placa dentara,
chiar in absenta igienei. Acestea sunt insa suprafetele din apropierea treimii ocluzale a coroanei,nu cele aflate m vecinatatea gingiei. Masticatia nu reuseste sa indeparteze placa dentara din
zonele gingivale ale dintilor. Nu exista un contur coronar care sa asigure autocuratirea la acest
nivel.
2. Teoria actiunii musculare
Morris (37) a fost printre primii care a pus sub semnul intrebarii argumentele care stau la baza
teoriei protectiei gingivale. Supraconturarea ar impiedica actiunea normala a musculaturii de
curatire a treimii cervicale a suprafetelor dentare si favorizeaza stagnarea alimentelor in santul
gingival supraprotejat. Lindhe si colab. (37) au contestat teoria actiunii musculare, demonstrand
ca autocuratirea nu reuseste sa previna aparitia gingivitei m absenta unei igiene bucalesatisfacatoare.
3. Teoria accesului pentru igienizare
Modelarea suprafetelor axiale ale restaurarii protetice se bazeza astazi pe teoria accesului pentru
igienizare. Teoria se bazeaza pe conceptia caplaca bacteriana este factorul etiologic primar
in carie si gingivita.De aceeaconturul restaurarii trebuie sa faciliteze indepartarea placii,
evitandu-se convexitatile exagerate.in toate experimentele suprafetelor cu contur exagerat le
corespund inflamatii parodontale. Pomind de la aceste observatii s-a ajuns la concluzia ca este
preferabila infraconturarea din punct de vedere al sanatatii parodontale. Aceste aspecte sunt
deosebit de importante m zona furcatiei dintilor pluriradiculari, inclusiv la nivelul suprafetelor
meziale ale primilor premolari maxilar. '
http://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.phphttp://www.esanatos.com/nutritie/alimentatie/cancerul-si-alimentatia/fibrele-alimentare-i-rolul-lor83224.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
21/33
in ultima instanta m conturarea restaurarii trebuie sa se tina seama de profilul dintilor vecini, de
dimensiunile vestibulo-orale ale coroanei anatomice a dintilor.
Nu exista o fbrmula stereotipa de modelare a contumrilor restaurarilor protetice. Exista insa
unele norme orientative:
- Contururile care nu sunt legate direct deocluziesunt tributare gingiei.
- Se vor evita convexitatile si/sau concavitatile abmpte ale suprafetelor axiale. Ele vor fi
modelate astfel incat sa minimalizeze retentia placii si sa faciliteze indepartarea ei.
- Suprafata restaurarilor sa fie m continuitatea suprafetei gingiei.
- Profilul de emergenta a restaurarilor din santul gingival este sau usor concav. Daca nu
se respecta acest aspect natural, toate contumrile interrelate vor fi incorecte.
- Contuml subgingival sa sustina gingia libera.
Acestea sunt valabile atat pentru protezele unitare, cat si pentru elementele-de agregare ale
protezelor partiale fixe.
Suprafetele vestibulare si oralevor fi modelate astfel incat sa minimalizeze retentia placii si safaciliteze indepartarea ei. Pentru individualizarea contumrilor se va tine seama de :
- lungimea coroanei clinice;
- arhitectura tisulara; ^.fti^
- conturul dintilor adiacenti;
- raporturile ocluzale cu antagonistii.
Lungimea coroanei clinice si relatiile ocluzale au o deosebita importanta. in timpul masticatiei
alimentele sunt evacuate dintre dinti si ajung pe fata dorsala a limbii si in dreptul obrajilor.
Limba si muschii buccinatori repun bolul pe tabla ocluzala. Rareori ajung alimentele sub treimea
ocluzala a coroanei. Pentru a facilita accesul la actiunea muschilor si periuta dentara, se vor
contura suprafete cu atat mai e cu cat coroana este mai lunga. La coroane mai scurte se
poate modela o usoara convexitate vestibulara.La un dinte inclinat spre oral se va desfiinta
concavitatea linguala.
in toate situatiile se va tine seama de contumrile anatomice ale dintilor naturali, dintii
invecinati putand fi folositi ca un ghid.
Zonele interproximaletrebuie conformate astfel incat sa creeze acces pentru controlulplacii. Ambrazurile vor fi deschise, creand spatiu suficient pentru papila interdentara. In caz
contrar papila va fi presata si iritata, fara posibilitatea de a controla placa dentara. Este preferabil
crearea unui spatiu care sa fie mai mare decat cel normal, creand astfel suficient lacas pentru
papila si acces pentru mijloacele de igienizare. Chiar daca ambrazurile sunt prea deschise nu
exista riscul impactului alimentar lateral daca zona de contact interdentar este corect conformata.
In caz de retractii gingivale accentuate, spatiul dintre doua suprafete adiacente va fi m asa fel
conformat incat sa permita accesul periutei speciale pentru zonele interproximale.
http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
22/33
Zonele de contact interdentarvor fi plasate m treimea incizala (ocluzala) si vestibular de linia ceuneste fosetele centrale ale lateralilor. Exceptie fac molarii primi si secunzi maxilari. Suprafetele
proximale vor fi e sau concave (in nici un caz convexe!). Prin pozitionarea corecta a zonei de
contact interdentar si modelarea unei ambrazuri deschise oral se creaza loc pentru papila
interdentara. Orice comprimare a papilei are drept consecinta cresterea suprafetei colului', zona
nekeratinizata, favorizand astfel evolutia unei inflamatii parodontale.
Profilul de emergenta
Profilul de emergenta reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la
baza santului gingival, trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal. Se poate extinde
vestibular si oral pana la ecuatorul anatomic al dintelui. Interproximal se intinde de la baza
santului gingival, de lajonctiunea smalt-cement pana la zona de contact interdentar.
Profilul de emergenta drept reprezina conturul axiogingival normal al dintelui natural
(14,15).Observatiile bazate pe masuratori fotografice demonstreaza ca profilul de
emergenta drept constituie morfologia normala a dintelui in vecinatatea santului gingival (.
11.88. si . 11.89.) Aceste date constituiepremisa abandonarii conceptelor traditionale
privind modelarea coroanelor artificiale. Convexitatea protectoare' din treimea gingivala
a dintelui presupunea modelarea unei suprafete curbe continue la acest nivel ( conturul
coroanelor artificiale).
Restaurarile avand un profil de emergenta drept in treimea gingivala faciliteaza accesul
mijloacelor de igienizare (. 11.90 ).
Profilul de emergenta plat al restaurarii trebuie modelat atat la nivelul suprafetelor vestibulare si
orale, cat si al spatiilor interdentare. Realizarea conturului adecvat este dificila in cazul dintilor
cu suport parodontal redus, la care este necesara mascarea spatiilor interdentare largite. Profilulde emergenta drept va pomi de la o arie de contact proximala mai lata, mergand pana la
jonctiunea amelo-cementara. Acest mic artificiu confera un aspect estetic favorabil si permite
accesul interproximal al mijloacelor de igienizare.
Tehnica de preparare a dintelui trebuie sa asigure spatiul necesar pentru materialul de restaurare,
fara a supracontura profilul de emergenta. Acest criteriu este satisfacut de pragul gingival cu
bizou. Unghiul de emergenta format de profilul de emergenta cu axul lung al dintelui
vafide+15(ll.91.).
. 11.88. Profilul de
emergenta plat alsuprafetei
vestibulare a
frontalilor
mandibulari .a.
Model diagnostic
sectionat al unor
incisivi
mandibulari din
norma
interproximala. b.
Model diagnosticsectionat al
caninului
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
23/33
mandibular. c. Coroana anatomica a caninului mandibular (15).
Clinic, profilul de emergenta drept poate fi verificat pe suprafata vestibulara si orala a restaurarii cuajutoml unei sonde parodontale. In schimb profilul de emergenta interproximal al restaurarii siadaptarea marginala a acesteia sunt evaluate cel mai bine pe radiografie (. 11.92.).
. 11. 89. Coroana anatomica a caninului
mandibular, cu suprafata distala concava
sub aria de contact proximala (15).
. 11. 90. a. Dispozitiv de igienizare drept care intalneste un profil de emergenta convex
(stanga) sau plat (dreapta). b. Adaptarea perfecta a
dispozitivului de igienizare drept la profilul de emergenta plat corect al caninului (15).
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
24/33
. 11.91. Unghiul de emergenta este de +15 . 11.92. a. Radiografia unor profiluri de emergenta
in . raport cu axul lung al dintelui interproximale naturale. b. Profil deemergenta .
interproximal drept al unor restaurari metalo-ceramice (15)
Afectarea furcii interradicularesi coborarea jonctiunii dento-gingivale la nivelul radacinilorimpune realizarea unui contur coronar care sa permita acces pentru indepartarea placii. Conturul
nu va mai reproduce morfologia anatomica a coroanei clinice, ci va fi canelat, ca prelungire a
contumrilor radiculare dezvelite in urma retractiei parodontiului marginal. Proeminenta
triunghiulara care formeaza convexitateacervicalaa smaltului si radacinilor va fi suprimata,
creandu-se astfel acces la placa m conditiile unui periaj obisnuit.
4. PLASAREA MARGINILOR RESTAURARII IN RAPORT
CU SANTUL GINGIVAL
Localizarea marginilor restaurarii in raport cu santul gingival a fost mult timp dominata
de conceptia lui G.V. Black ce se refera la extensia preventiva' m profilaxia cariei.Zona
santului gingival a fost considerata ca o zona lipsita de carie'.
In decursul anilor s-au preconizat si practicat multiple localizari:
la nivelul fundului santului gingival;
la jumatatea distantei dintre fundul santului gingival si creasta marginala a gingiei
libere;
putin sub nivelul crestei marginale;
la nivelul crestei marginale;
supragingival (. 11.93.4).
http://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.phphttp://www.esanatos.com/naturist/plante-medicinale/tratamente-cu-plante-medicinale/evcrsiune-sau-eroziune-cervica33565.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
25/33
Autorii care au preconizat aceste localizari au comunicat rezultate favorabile din punct de vedere
clinic in conditiile unei adaptari corecte si a unei igienizari eficiente. Cu toate acestea,
cercetari ulterioare au demonstrat ca unele dintre ele au un potential nociv asupra tesuturilor
parodontale.
. 11.93. Raporturi dintre marginea restaurarii si santul gingival. a. intrasulcular; b.la nivelul crestei marginale; c. la distanta de creasta.
Localizarea de rutina a marginilor in santul gingival a fost pusa sub semnul
intrebarii, argumentul zonei lipsite de carie' dovedindu-se inconsistent.In realitate zona
mentionata nu era altceva decat localizarea insertiei epiteliale, formatiunejonctionala care nu se
fixeaza si pe marginea protezei.
Datele din literatura au demonstrat ca localizarea marginilor restaurarii m santul gingival
favorizeaza acumularea placii dentare si gingivita cronica.Mai mult, cu cat se patmnde maiadanc in sulcus, cu atat reactia inflamatorie este mai severa. Marginile supragingivale suntcel mai bine tolerate(5, 58, 8).
Incidenta cariilor marginale nu este favorizata de localizarile supragingivale. Afirmatia contrarieeste tot rodul unor preconceptii. Pe de o parte accesul pentru igienizare este mai bun, pe de alta
parte controlul vizual al unor margini supragingivale permite o adaptare mai corecta decat in
cazul unor margini subgingivale, inaccesibile controlului vizual.
Marginile supragingivale ale restaurarii poseda o serie de avantaje'.
se prepara mai usor si cu mai mare precizie, fara a traumatiza tesuturile parodontale;
pot fi finisate foarte bine;
sunt plasate adesea in smalt dur;
pot fi amprentate mai usor;
pot fi evaluate mai eficient la controaleleperiodice.
Prin urmare: marginile restaurarilor protetice trebuie plasate supragingival ori decate ori este posibil.
Desi marginile supragingivale sunt cele care corespund imperativelor de profilaxie
parodontala, unele situatii clinice indica plasarea marginilor protezei unitare m santul gingival:
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
26/33
mascarea marginii protetice (colereta metalica sau masa ceramica) m santul gingival din
considerente estetice;
leziuni carioase sifracturidentare extinse in zona sulculara; marginea restaurarii
protetice trebuie sa vina m contact cu tesut dentar sanatos;
acoperirea unor restaurari intratisulare existente(DCRtumat, obturatie etc.);
imbunatatirea retentiei restaurarii prin alungirea bontului;
asigurarea unui contur coronar mai favorabil la dintii cu furcatiile interradiculare
dezvelite sau la dintii cu amputatii radiculare;
extinderea restaurarii apical de o arie de contact proximala care se gaseste in
vecinatatea marginii gingivale (coroana naturala prea scurta sau dinti cu uzuri
exagerate);
Unele dintre indicatiile de mai sus sunt insa relative.
Estetica este motivul cel mai des invocat pentru a justifica plasarea marginilor protetice in santul
gingival, mai ales pe suprafata vestibulara. Cu toate acestea, s-a observat ca estetica
reprezinta un criteriu coplesitor mai mult in gandirea medicului decat in cea a pacientului. Ei au
demonstrat ca plasarea subgingivala de rutina a marginilor protetice nu este necesara, deoarece la
numerosi pacienti marginea gingivala frontala si laterala nu este vizibila nici macar m timpul
unui suras larg. Mai mult, pacientul va accepta, de obicei, margini protetice supragingivale daca ise ofera o explicatie pertinenta asupra avantajelor pe care acestea le au pentru sanatatea
parodontala. Se apreciaza caun procent mare dintre medici nu exammeaza gradul de
vizibilitate al coletului dentar atunci cand iau in discutie plasarea marginilor protetice in
raport cu santul gingival pe baza unor criterii estetice.
Plasarea subgingivala a marginii restaurarii poate fi evitata si prin alungirea chirurgicala a
coroanei clinice, m limitele indicatiilor acestei tehnici. Dupa vindecarea de 12 saptamani
ianastereun spatiu biologic sanatos si adecvat, care nu trebuie invadat de catre marginea protetica.
Cand se impune plasarea marginilor protezei m santul gingival, trebuie sa se acorde oatentie
deosebitaconturarii subgingivale a restaurarii.
Cand conturul subgingival este turtit, el nu va mai putea sustine gingia libera, care va lua forma
de rulou' peridentar, santul gingivalva fi paralel cu axul lung al dintelui. Placa dentara se va
depune cu usurinta in santul gingival.
Cand conturul subgingival este excesiv de
voluminos, fie datorita unei preparari
insuficiente, fie datorita grosimii restaurarii,
gingia libera este presata, fibrele circulare sunt
rupte, capacitatea de adaptare fiziologica este
depasita. Apare inflamatia gingivala, cresteri m
http://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nasterea/atitudini-fata-de-nastere32429.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
27/33
volum, sangerare, acumularea de placa dentara se accentueaza.
Terminatia in muchie de cutit' este considerata de catre parodontologica normalul lanivel de gingie libera.La dintii naturali suportul morfologic este oferit de suprafata convexa de
smalt din vecinatatea jonctiunii smalt-cement. in sectiune transversala gingia libera are forma
triunghiulara sau piramidala. Suprafata gingivala care formeaza peretele extem al sulcusului
poate fi a sau concava. Convexitatea subgingivala (vestibulara si orala) reprezinta jumatate dingrosimea gingiei la nivelul jonctiunii dento-gingivale. Raporturile descrise permit ca santul
gingival sa formeze un unghi cu axul lung al dintelui, fiind protejat de creastacervicalade smalt
(.11.86).
Restaurarea va reproduce formele naturale ale coroanei dintilor m zona subgingivala (.
11.94.).
. 11.94. Conturari axiale ale coroanei de
invelis: a. conturin limite normaie; b. contur
exagerat; c. contur insiificient.
5. PARTICULARTTATI ALE RAPORTULUI PROTEZA UNITARA -PARODONTIU
MARGINAL LA DINTII CU SUPORT
PARODONTAL REDUS
La dintii cu suport parodontal redus marginea gingiei libere va fi deplasata m directie
apicala, ceea ce conduce la alungirea coroanei clinice si la largirea spatiilor interdentare.
Contururile protezei unitare trebuie sa permita mascarea ambrazurilor cervicale exagerate, fara
aparitia unei supraconturari cervicale. Forma si localizarea zonei terminale a bontului, precum si
designul marginii protetice conditioneaza rezultatul estetic si integrarea tisulara a protezei
unitare. Aceasta nu trebuie sa lezeze structurile parodontale. Transmiterea fidela a datelor clinice
m laborator este indispensabila pentru obtinerea unei restaurari de calitate.
Dintii cu suport parodontal redus prezinta o serie de particularitati care implica adaptarea
contumlui protezei unitare la modificarea arhitecturii parodontale:
- alungirea coroanei clinice;
- diminuarea diametmlui radicular,culargirea spatiilor interdentare si scaderea rezistenteiviitorului bont;
- modificarea anatomiei gingivale si a morfologiei dentare cervicale. Alungirea coroanei
cliniceConturul gingival se poate stabiliza apical fata de jonctiunea amelo-cementara la fmele
unui tratament preprotetic parodontal. Consecutiv apare alungirea coroanei clinice a dintilor
respectivi, cu urmari nefavorabile asupra aspectului estetic si al fonatiei. Fata vestibulara a
protezei unitare va prezenta in acest caz o orientare dubla, mascand senzatia de lungime
exagerata prin simularea unei radacini false (. 11.95.) Folosirea unor nuante diferite de material
de placare va accentua iluzia optica. in urma acestui artificiu forma generala a protezei unitare va
respecta profilul corect de emergenta (in aripi de pescarus') si continuitatea contumlui
restaurarii cu cel al tesuturilor moi (. 11.96.). In acelasi timp linia coletului restaurarii va fiarmonizata cu cea a dintilor vecini neprotezati.
http://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/sanatatea-copilului/hematologie-sl-oncologie-pediatrica/limfadenopatia-cervical92644.php8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
28/33
. 11.95. Dubla orientare a feteivestibulare a restaurarii in cazul unordinti cu suport parodontal redus (profilde emergenta corect) (1)
. 11.96. Profilul in aripi de pescarus'rezulta din simetria anatomiei gingivale
si a conturului axial al coroanei, de oparte si de alta a coletului (1)
Diminuarea diametrului radicular.Suprafata radiculara a dintelui are o orientare convergenta
spre apical. Cu cat marginea protetica va fi situata la o distanta mai mare de jonctiunea smalt-
cement, cu atat diametrul radicular va fi mai mic la nivelul respectiv. Consecutiv apare o largire
exagerata a spatiilor interdentare si o scadere a rezistentei dintelui.
in cazul unui pacient cu o linie inalta a surasului (gum smile'), largirea spatiilor interdentare ladintii frontali cu suport parodontal redus prejudiciaza estetica si uneori fonatia (ll.97.).
Pentru a atenua efectul nefast algaurilor negre'interdentare se recomanda cresterea latimii
ariilor de contact proximal. Acest contact nu trebuie sa se apropie prea mult de gingia
interdentara (. 11.98.). in caz contrar creste unghiul de emergenta al restaurarii din santul
gingival (. 11.99.). Apare compresiunea gingivala si accesul mijloacelor de igienizare este
impiedicat. Consecutiv se instaleaza inflamatia gingivala. Aceste probleme nu apar m zona
laterala a arcadelor, unde nu se pun probleme estetice (. 11.100.).
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
29/33
. 11.97. Deplasarea apicala a gingiei marginale dupa stabilizarea rezultatelortratamentului parodontal conduce la cresterea exagerata a spatiului interdentar, cuaparitia unor gauri negre ' sinistre (1).
. 11.98. Profil de emergenta corect in cazul unui dinte cu suport parodontal redus.Jumatatea cervicala a suprafetelor proximale este a si aproape verticala, permitandastfel intretinerea unei igiene bucale corecte. Jumatatea incizala a acestor suprafeteeste convexa pentru a realiza o arie de contact proximal mai mare. ceea celimiteaza dimensiunile spatiului interdentar (1).
. 11.99. Arie de contact proximal preamare realizata intre doua protezeunitare agregate pe dinti cu suportparodontal redus (1).
. 11.100. Dubla orientare a suprafeteloraxiale ale protezelor unitare reducedimensiunile spatiilor interdentare intreimea ocluzala, permitand in acelasitimp degajarea zonelor cervicale pentru
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
30/33
trecerea instrumentelor de igienizare(1).
In cazul dintilor cu suport parodontal redus zona terminala a bontului va fi plasata pe radacina. Formaacesteia trebuie aleasa cu foarte multa grija, pentru a evita scaderea rezistentei tesuturilor dure dentare sipentru a proteja vitalitatea organului pulpar.
Zona terminala a dintilor parodontotici se prepara m trecut tangential. Ea permitea obtinereaparalelismului dintilor stalpi prin indepartarea unei cantitati minime de substanta dentara. Acest
tip de preparare are insa o serie de dezavantaje care afecteaza negativ calitatea inchiderii
marginale si implicit, parodontiul marginal afectat. Din acest motiv forma de electie o
reprezintachanfrein-ul.Autorii francezi recomanda chiar prepararea unui chanfrein ingusf'.
Convergenta apicala a peretilor radiculari face ca prepararea zonei terminale a bontului m prag
gingival drept sau inclinat sa fie mai mutilanta decat cea m chanfrein (. 11.101. si 11.102.).
in cazul dintilor cu un suport parodontal redus se recomanda prepararea in chanfrein a
zonei terminale plasate pe suprafata radiculara. Cantitatea de substanta
dentaraindepartata va fi asemanatoare cea de la prepararea unui prag in smalt. Coroana metalo-
ceramica aplicata pe un bont astfel preparat va prezenta o colereta gingivala metalica lata, care
va armoniza conturul radicular cu cel necesar pentru o fateta ceramica de grosime adecvata. Se
vor evita astfel posibile supraconturari provocate de extinderea fatetei ceramice pana in
apropierea mai'gimi gingivale, pastrand astfel sanatatea parodontala (. 11.103.).
. 11.101. Unpragplasatlaniveluljonctiunii amelo-cementare (1) necesitaindepartarea unei cantitati mai mici de substanta dentara decat ace^asi forma dezona terminala dispusa pe suprafata radiculara (2) (1,54).
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
31/33
. 11.102. a. Pe un dinte cu suport parodontal redus preferam un chanfrein (1), nuun prag (2). b. Cantitatea de substanta dentara indepartata la prepararea unuichanfrein pe suprafata radiculara este asemariatoare cu cea de la prepararea unuiprag la niveluljonctiunii amelo-ceiTientare.( 1,54).
Adaptarea marginala precisa a restaurarii si intretinerea unei
igiene eficiente sunt de asemenea foarte importante pentru
profilaxia afectiunilor parodontale.
in acest context jonctiunea dento-protetica metalica permite cea
mai precisa adaptare marginala. Prin urmare in cazul dintilor cu un
suport parodontal redus este preferabil sa sacrificam estetica m
favoarea sanatatii parodontale.
in cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:
- plasarea supragingivala a marginilor restaurarii sau la nivelul crestei gingiei libere;
- adaptarea marginala foarte precisa a restaurarii;
- marginea restaurarii trebuie sa continue directia profilului de emergenta radicular, refacand
profilul anatomic al coroanei clinice preexistente.
. 11.103. Coleretametalica modelata la ocoroana metalo-ceramica agregata peun dinte cu un suportparodontal redus(54)
Modificarea anatomiei gingivale si a morfologiei dentare cervicale
Disparitia papilelor interdentare pe parcursul tratamentului parodontal este la fel deinestetica ca si deplasarea spre apical a marginii gingivale. Pentm rezolvarea problemei se
recurge la chirurgia parodontala pentru a recrea papilele sau se creste suprafata ariei de contact
proximal a protezei unidentare pentru a reduce dimensiunile spatiului interdentar. Orice
exagerare se va face in detrimentul profilului de emergenta.
Deplasarea marginii gingivale in directie apicala o aduce pe aceasta intr-o zona unde grosimea
osului alveolar este mai mare. Aceasta situatie este interesanta, deoarece ea corespunde adesea
unei gingii mai groase, favorabila protezari
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
32/33
Deplasarea apicala a marginii gingivale poate conduce la dezgolirea furcatiilor dintilor
pluriradiculari cu suport parodontal redus (. 11.104.).
Protezarea unor dinti pluriradiculari cu afectarea
furcatiei necesita un design deosebit al bontului si al
restaurarii. Marginile protetice si zona terminala a
bontului ajung pana invecinatatea furcatiei, acolo unde trunchiul radicular
comun se divide m 2 sau 3 radacini. Ele intersecteaza
concavitatile verticale ale tmnchiului radicular, care se
extind pe suprafetele axiale ale bontului de la furcatie
spre jonctiunea amelo-cementara.
. 11.104. Furcatiile vestibulare (fv) ale pi-iirn.ili.ii mokir maxilar (a) si mandibular (b). Se observa
concavitatea vcrticala de pe trunchiul radicular coinun (cv) (54).
Un exemplu este dezgolirea furcatiilor molarilor mandibulari. Accesul spre furcatiile vestibulare
si linguale se gaseste la 3 si 4 mm apical de jonctiunea amelo-cementara pe primii molari
mandibulari. Pe suprafetele meziale, vestibulare si distale ale primului molar maxilar intrarea
spre furcatii se face la 3,6, 4,2 si 4,8 mm dejonctiunea amelo-cementara.
In cazul dintilor cu afectarea furcatiei, contuml protezei unidentare nu trebuie sa il reproduca pe
cel al dintilor naturali, deoarece va da nastere unei zone triunghiulare supraconturate greuaccesibila igienizarii (. 11.105.).
Se impune prepararea unei concavitati verticale care pleaca din zona furcatiei (zona terminala a
bontului) si ajunge m dreptul fosetei vestibulare a molarilor. Aceasta
preparare canelata'permite accesul mijloacelor de igienizare pentru indepartarea placii
bacteriene (. 11.106.).Prepararea canelata' nu va ajunge pana la nivelul suprafetei ocluzale a
bontului, pentm a nu perturba rapoartele ocluzale functionale.
8/13/2019 Raportul Dintre Proteza Fixa Si Parodontiul Marginal
33/33
. 11.105. Daca furcatia este descoperita, o proteza unitara care reproducecontururile dintelui natural va fi supraconturata cervical (a), dand nastere unei zonetriunghiulare greu de igienizat (b).(54).
. 11.106. Preparare canelata ' in cazul unui molar mandibular si maxilar (54 ).
Concavitati exista si pe suprafetele meziale si distale ale molarilor maxilari, pomind din
furcatiile corespunzatoare. La prepararea bontului se va realiza o trecere cat mai lina a acestora
spre suprafetele axiale corespunzatoare. Aceasta va favoriza igienizarea ambrazurilor orale mai
greu accesibile. Metoda se va aplica si pe suprafata meziala a primului premolar maxilar.
Suprafata axiala a protezei unidentare va reproduce fidel contuml bontului (. 11.107.). Orice
creasta orizontala din treimea cervicala a suprafetei vestibulare sau orale a restaurarii
care intersecteaza concavitatea verticala si o intrempe va da nastere unei zone retentive
pentru placa bacteriana.
. 11.107. Restaurarea protetica urmareste conturul canelat' al prepararii (54).