CUPRINS
1. Caracteristica generală a întreprinderii.
2. Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a
întreprinderii
3. Structura contabilităţii în cadrul entităţii.
4. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung.
5. Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu
ridicata şi/ sau cu amănuntul.
6. Evidenţa materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă
durată.
7. Contabilitatea mijloacelor băneşti.
8. Contabilitatea creanţelor întreprinderii.
9. Contabilitatea datoriilor.
10. Contabilitatea capitalului propriu.
11. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor.
12. Rapoartele financiare.
13. Analiza activităţii financiar – economice a întreprinderii.
Concluzii şi recomandări
Bibliografie
Anexe
1
1. Caracteristica generală a întreprinderii
Întreprinderea Mixtă „STANDARD-VIN PLUS” Societate cu Răspundere Limitată este
fondata la 27.12.1997 şi este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat de pe lîngă Ministerul
Justiţiei al Republicii Moldova (Anexa 1).
Informaţii generale:
Denumirea completă: ÎNTREPRINDEREA MIXTĂ’’STANDARD-VIN PLUS’’
SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ.
Denumirea abreviată: Î.M.’’STANDARD –VIN PLUS’’ S.R.L.
Întreprinderea ’’STANDARD –VIN PLUS’’ este o societate cu răspundere limitată care
îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu „Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” şi
„Regulamentul Societăţii Economice din Republica Moldova”, fiind înregistrată cu numărul de
identificare de stat 1002600056017.
Modul de constituire: nou creată
Sediul: MD-3534, s. Jora De Jos, rl. Orhei, Republica Moldova
Obiectul principal de activitate:
1. Fabricarea vinului;
2. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate;
3. Comertul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi;
4. Intermedieri pentru vînzarea materiei prime agricole, animalelor vii, materiei prime
textile şi semiproduselor;
5. Intermedieri pentru vînzarea unui asortiment larg de mărfuri;
6. Cultura cerealelor şi leguminoaselor boabe, inclusiv producerea seminţelor;
7. Cultura plantelor oleaginoase şi a seminţelor;
8. Creşterea producţiei de pepinieră;
9. Cultura pomuşoarelor, fructelor, nucilor şi altor culturi fructifere;
10. Cultura strugurilor;
11. Producţia articolelor din material plastic;
12. Fabricarea articolelor de ambalaj din material plastic;
13. Fabricarea altor articole din material plastic.
Administrator: DIDENCO IURIE, IDNP 0961311898084
2
Capitalul statutar al Î.M. „STANDARD VIN PLUS „ SRL constituie 1612531 lei, din
care 1548029 lei, ceea ce constituie 96%, aparţine investitorului străin.
Produsele fabricate la întreprindere sunt de o calitate înaltă, datorită faptului că
controlul calităţii producţiei la întreprindere este efectuat la toate etapele procesului de producţie,
începând cu controlul de intrare a calităţii materiilor prime şi materialelor, semifabricatelor şi
până la predarea producţiei finite conform cerinţelor documentaţiei tehnico-ştiinţifice
Raportul financiar anual este întocmit în baza convenţiilor fundamentale ale
contabilităţii prevăzute de S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”. Veniturile constatate sunt
reflectate în rapoartele financiare conform metodei specializării exerciţiilor în perioada de
gestiune în care s-a produs, indiferent de momentul primirii sau plăţii efective al mijloacelor
băneşti.
2. Caracteristica generală a activităţii economico-financiare a
întreprinderii
În condiţiile pieţei, oricare întreprindere îşi desfăşoară activitatea într-un mediu dinamic şi
turbulent. Problemele fundamentale cu care se confruntă fiecare firmă vizează, în principal
stabilirea şi consolidarea poziţiei pe care aceasta o ocupă în spaţiul economic în care activează
nemijlocit, obiectivul major spre care îşi orientează activitatea, costurile implicate şi şansele de a
izbuti.
Prin urmare, firma este determinată să se racordeze permanent la cerinţele pieţei, trebuie să
anticipeze acţiunile concurenţilor, să-şi autoevalueze resursele de care dispune şi să acţioneze în
direcţia creşterii obţinerii profitului maxim.
În abordarea sistematică a problematicii firmei, un rol important îi revine analizei
economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activităţii şi performanţelor acesteia. Cu
ajutorul analizei economico - financiare se cercetează fenomenele şi procesele economico -
sociale, se descoperă dinamica şi structura lor, se verifică şi se stabileşte relaţia de cauzalitate,
factorul care le generează, se descoperă legile formării şi desfăşurării lor şi în baza acestora se
formează decizii privind activitatea pe viitor. Rolul esenţial al analizei economico - financiare
este acela de a furniza informaţii pentru orientarea şi ameliorarea eficienţei activităţii unităţii
economice.
Rezultatele activităţii întreprinderii în perioada anului 2011 - 2012 pot fi observate în
tabelul de mai jos.
3
Tabelul 1.
Analiza principalilor indicatori ai activităţii economico - financiari la
Î.M. „Standard – Vin Plus” SRL
N/o Indicatori Anul 2011 Anul 2012 Abaterea
(+, -)
Ritmul
creşterii,%
1. Venitul din vînzări, lei 2420929 2285097 -135832 94,39
2. Costul vînzărilor, lei 1067009 1365078 +298069 127,93
3. Profit brut, lei 1353920 920019 -433901 67,95
4. Numărul mediu scriptic al
personalului, persoane 35 23 -12 65,71
5. Productivitatea unui lucrător,
lei/lucrător (rd.1/rd.4)
69169,4 99352,04 +30182,64 143,63
6. Valoarea medie a activelor, lei 16821251 1648016 -15173235 9,79
7. Valoarea medie a mijloacelor
fixe, lei 5852109,50 6506281 +654171,5 111,17
8. Valoarea medie a capitalului
propriu, lei 6481464,50 6596485,50 +115021 101,77
9. Suma cheltuielilor perioadei, lei 2433740 2134260 -299480 87,69
10. Rata medie a cheltuielilor
perioadei, % (rd.9/rd1)*100 71,14 93,40 +22,26 x
11. Randamentul mijloacelor fixe,
lei (rd1/rd7)
0,41 0,35 -0,06 85,36
12. Profitul perioadei pînă la
impozitare, lei
68543 207669 +139126 309,97
13. Profitul net, lei 68543 198703 +130160 289,89
14. Rentabilitatea veniturilor din
vînzări,% (rd.3/rd1)*100 55,93 40,26 -15,67 x
15. Rentabilitatea activelor, %
(rd.12/rd.6)*100 0,41 12,60 +12,19 x
16. Rentabilitatea financiară, %
(rd.13/rd.8)*100 1,06 3,01 +1,95 x
Sursa: Calculele autorului în baza datelor preluate din rapoartele financiare anuale 2011-2012
4
Concluzie:
Analizînd activitatea ÎM MRA „Standard - Vin Plus” SRL în perioada 2011 - 2012 am
constatat că pozitiv au acţionat următorii factori de influenţă:
- valoarea medie a mijloacelor fixe cu +654171,5 lei, adică cu 111,17%;
- profitul net a înregistrat o majorare faţă de anul precedent cu +130160 lei;
- suma cheltuielilor perioadei sa micşorat cu -299480 lei, ceea ce este un factor pozitiv;
Cu toate că în anul 2012 au fost concediaţi 12 lucrători ceea ce constituie 65,71%,
productivitatea muncii unui lucrător a crescut in comparaţie cu anul 2011 cu +30182,64
lei,ceea ce în % constituie 143,63.
-În comparaţie cu anul 2011 în anul 2012 întreprinderea a înregistrat profit în mărime de
+130160 lei.
S-au înregistrat şi acţionări negative din partea a mai multor factori cum ar fi:
-profitul brut a înregistrat o micşorare cu -433901 lei;
-valoarea activelor în comparaţie cu anul 2011 sa micşorat cu 15173235 lei, ceea ce constitue
9,79 %;
În perioada analizată rentabilitatea activelor are o tendinţă pozitivă de majorare
comparativ cu anul precedent cu +12,19%. La fel o tendinţă pozitiva de majorare o observăm şi
din partea rentabilităţii financiare care s-a majorat cu
+1,95 % faţă de anul precedent.
În linii generale activitatea întreprinderii în perioada anului 2012 poate fi considerată
satisfăcătoare.
3. Structura contabilităţii în cadrul entităţii
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, fondată de acţionari cu genul de activitate:
fabricarea, păstrarea şi comercializarea cu amănuntul a vinului şi a producţiei alcoolice, cultura
strugurilor şi producţia articolelor din material plastic.
Politica de contabilitate a Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L este elaborată conform:
- Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27.04.2007,intrată în vigoare le 10.01.08;
- Standardelor naţionale de contabilitate întărite prin ordinul Ministerului de Finanţe a RM
nr.174 din 25 decembrie 1997;
- Planul de conturi ale activităţii economico-financiare a întreprinderilor (aprobat de Ministerul
Finanţelor prin ordinul nr.174 din 25 decembrie 1997.
Evidenţa contabilă la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L este efectuată de către serviciul
contabilitate, fiind o structură de sinestătătoare a întreprinderii. Contabilul-şef al
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, Cojuşnean Ludmila,5
asigură controlul şi înregistrarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice
efectuate; asigură oferirea informaţiei operative şi alcătuirea rapoartelor financiare în termenii
stabiliţi; poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei
contabile.
Politica de contabilitate este o parte foarte importantă a organizării întreprinderii, de aceea,
la fondarea întreprinderii, indiferent de tipul de proprietate, apartenenţa ramurală şi forma
juridică,se întocmeşte politica de contabilitate. Ea este revizuită, şi se aprobă în fiecare an. La
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, în ultimii ani, nu prea au fost schimbări în politica de
contabilitate.
La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea
contabilităţii o poartă conducătorul întreprinderii, el are responsabilitatea de a crea condiţii
optime pentru a se ţine corect contabilitatea, pentru întocmirea şi prezentarea la timp a
rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a
cerinţelor contabilităţii privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare
pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare.
Înregistrarea documentelor ce atestă desfăşurarea operaţiunilor economice şi contabilizarea
corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente are loc doar în secţia de contabilitate.
Documentele primare sunt prezentate în contabilitate de persoanele responsabile pe fiecare secţie
a întreprinderii.
Contabilitatea are relaţii cu toate secţiile: cu secţia de planificare, cu secţia cadre, cu secţia
comercializare, secţia comună şi construcţie, secţia de turnare, secţia electrică şi mecanică, secţia
de utilizare, etc.
În cadrul Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L, evidenţa contabilă se duce
semiautomatizat care funcţionează sub formă de programă, operaţiile omogene se înscriu în
formă computerizată înregistre cumulative numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare
si manual. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile
ceea ce este foarte uşor pentru întreprindere.
4. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung
Active materiale pe termen lung reprezintă activele care îmbracă o formă fizică naturală,
pot fi utilizate de întreprindere pe o perioadă mai mare de un an. Aceste active se contabilizează
în conformitate cu SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.
La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. activele materiale pe termen lung se grupează în:
-Active materiale în curs de execuţie 1406574 lei;
-Terenuri cu construcţii 93013 lei;6
-Mijloace fixe 6812820 lei: (clădiri, construcţii speciale, mijloace de transport,maşini şi utilaje).
Evidenţa analitică se ţine pe fiecare grupă de mijloace fixe separat.Valoarea de bilanţ a
activelor materiale pe termen lung pentru anul 2012 este de 6047163 lei, uzura 2265244 lei
(bil.con.).
Evaluarea iniţială a activelor materiale pe termen lung are loc în momentul recunoaşterii
elementelor respective drept active la valoarea de intrare.
La Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., valoarea de intrare a activelor materiale în curs
de execuţie sau a mijloacelor fixe în perioada de creare constituie pentru:
-obiecte create de întreprindere - la costul efectiv;
-clădirile şi construcţiile speciale construite în antrepriză – la costul efectiv;
-maşinile şi utilajele procurate - la valoarea de cumpărare, inclusiv in cheltuielile la achiziţia
acestora.
Calea de intrare a activelor materiale pe termen lung la întreprindere este doar procurarea
contra mijloacelor băneşti. Astfel un exemplu este procurarea unui mijloc fix la data de
16.01.2012 „Plantaţie-mama portaltoi vegetativi’’(Anexa 2.1). Mijlocul fix respectiv a fost
înregistrat la intrări prin formula:
Debit contul 123.6 „Plantaţii perene” -184741 lei
Credit contul 121.4 „Investiţii capitale ulterioare”– 184741 lei
Uzura mijloacelor fixe la uzină se calculează prin metoda liniară, luându-se ca bază
duratade funcţionare utilă a acestora. Constatarea activului drept element a activelor materiale pe
termen lung are loc în cazul când poate funcţiona la întreprindere mai mult de un an, se află în
posesia întreprinderii pentru a fi utilizat în activitatea sa.
La momentul dării în exploatare se întocmeşte procesul verbal de primire-predare a
mijlocului fix(Anexa2.1) şi se întocmeşte formula contabilă.
Debit contul 123.7 „Mijloace fixe”
Credit contul 121.3 „Active materiale în curs de execuţie”
Uzura la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. se calculă după metoda liniară, ţinând cont
de valoarea probabilă rămasă, care este stabilită de întreprindere conform prevederilor din
Politica decontabilitate. Conform acestui calcul suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se
repartizează şi se include în consumuri. Evidenţa analitică a uzurii mijloacelor fixe se ţine pe
feluri de obiecte, iar pentru evidenţa sintetică este destinat contul de pasiv 124 „Uzura
mijloacelor fixe”. În credit acestui cont sereflectă sumele uzurii mijloacelor fixe calculate, iar in
debit casarea sumei uzurii calculate amijloacelor fixe. Soldul creditor reprezintă suma uzurii
calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune.
Evidenţa sintetică a uzurii se efectuează de către contabil automatizat unde este
7
reflectatăsuma uzurii calculată lunar şi repartizarea ei la consumuri în funcţie de destinaţia
acestora. La întreprindere se utilizează „Borderoul de calcul a uzurii”, amortizarea se calculează
automat conform programei, pentru fiecare obiect în parte.
Exemplu: se calculează uzura mijlocului fix „masa de sticlă 1000-700” care a fost dat in
exploatare la data de 07.07.2012 valoarea de bilanţ 4206 lei, durata de funcţionare utilă 4 ani,
lunar întreprinderea casează 87,63 lei (Anexa 2.3).Formula contabilă este:
Debit contul 713.1,, Cheltuieli privind uzura, repararea şi întreţinerea mijloacelor fixe cu
destinaţie generală” –87,63 lei
Credit contul 124.3 „ Uzura maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de transmisie” –87,63 lei
(Anexa 2.3)
5. Contabilitatea mişcării mărfurilor în unităţile de comerţ cu ridicata
şi/ sau cu amănuntul.
În sfera circulaţiei mărfurilor cu amănuntul se finisează întregul proces de circulaţie a
acestora, mărfurile trecînd în sfera consumului personal. Această trecere se efectuează pe calea
vînzării - cumpărării. La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. nu se duce evidenţa mărfurilor de
aceea o vom descrie teoretic.
Mărfurile sunt bunurile pe care entitatea le cumpără în scopul revinderii ei în aceeaşi
stare.
Comerţul ca parte component a economiei, se poate define ca ansamblu de activităţi prin
care se stabilesc legăturile permanente între producători şi consumatori, în esenţă el se defineşte
ca o activitate continuă de comparare a mărfurilor şi revînzarea lor, în scopul obţinerii unui
profit. Drumul parcurs de bunurile materiale se înscrie în relaţia de:
Aprovizionare – stocare – vînzare
Relaţia dintre aceste elemente poate fi stocată din balanţa circulaţiei mărfurilor.
Si+Intrări = Vînzări + Sf.
Aceasta relaţie dă posibilitatea determinării mărimii unui element în condiţiile cunoaşterii
celorlalte elemente.
Deci, întreprinderile de comerţ cu amănuntul, vînd mărfuri de consum, nemijlocit
consumatorilor, contribuie la satisfacerea cerinţelor crescînde ale populaţiei, exercită influenţă
asupra consumului şi producţiei, duc la sfîrşit procesul de circulaţie a mărfurilor.
Realizarea mărfurilor de consum popular către populaţie contra bani în numerar sau pe
credit, constituie circulaţia mărfurilor cu amănuntul. Totodată, aceasta include şi vînzarea
8
mărfurilor cu mica ridicată către instituţii, întreprinderi şi organizaţii, (case de odihnă, sanatorii,
grădiniţe de copii, spitale, etc.) pentru alimentare, şi alte necesităţi nealimentare.
Realizarea planului de circulaţie a mărfurilor necesită un control sistematic asupra
realizării mărfurilor, completării stocurilor de mărfuri, dirijarea acestor procese pe baza
informaţiei evidenţei contabile, referitoare la operaţiile comerciale în comerţul cu amănuntul.
Evidenţa circulaţii mărfurilor cu amănuntul se organizează în corespundere cu scopurile
controlului asupra realizării planului de circulaţie a mărfurilor, integrităţii şi folosirii valorilor în
mărfuri şi materiale.
Obţinerea profitului de către orice întreprindere, nu este posibilă fără degajarea unor
venituri, care să fie superioare cheltuielilor angajate. Veniturile curente ale unei firme provin, în
principal , din vînzări.
Vînzarea reprezintă din punct de vedere juridic trecerea în proprietatea clientului a
unor mărfuri pe baza acordului dintre parteneri cu privire la obiectul şi preţul de vînzare.
Potrivit articolului 1294 din Codul Civil,"Vînzarea este o convenţie prin care două
părţi se obligă între ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru, şi aceasta a plăti celei
dintîi preţul lui".
Deci, sub raport juridic, vînzarea este un contract care presupune transferul de proprietate
asupra unui bun în schimbul plăţii preţului.
De regulă momentul vînzării nu coincide cu facturarea mărfurilor sau încasarea contra
valorii. Ca şi în procesul de aprovizionare apar decalaje între expediere şi vînzare care determină
existenţa:
mărfurilor livrate dar nefacturate
mărfuri vîndute dar neexpediate.
Momentul vînzării este considerat cel al facturării mărfurilor sau încasării contra valorii
lor.
În unităţile de comerţ cu amănuntul se utilizează mai multe forme de vînzare a mărfurilor
care se împart în două categorii:
a) Vînzarea mărfurilor către consumatorii colectivi sau terţi (alte societăţi).
b) Vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali.
După modalitatea de încasare a banilor, vînzarea poate fi:
a) cu plată în numerar
b) prin virament
De regulă, vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali se face cu încasare în
numerar, iar către terţi, cu încasare prin virament.
9
Vînzarea către terţi cu încasare în numerar s-au prn virament cunoaşte următoarele
forme:
1. Vînzarea loco - unitatea comercială cu delegatul furnizorului – presupune colectarea
comenzilor de mărfuri de la beneficiar, pregătirea loturilor de mărfuri, autorecepţionarea şi
încredinţarea lor delegatului, încărcarea în mijloace de transport, întocmirea documentelor
însoţitoare.
2. Vînzarea loco - unitatea furnizorului cu delegatul cumpărătorului în acest caz marfa
se recepţionează şi se preia de delegatul beneficiarului pe baza documentelor însoţitoare şi pe
răspunderea lui integrală pînă la predarea mărfurilor la depozit.
3. Vînzarea mărfurilor pe răspunderea furnizorului, fără delegat se efectuează pe
baza contractului, a graficului de livrare şi a dispoziţiei de livrare.
În dependenţă de aceste forme, pe baza contractelor, secţia de comerţ dă dispoziţie la
depozit pentru eliberarea mărfurilor. în baza acestei dispoziţii se întocmesc documentele
însoţitoare (factura fiscală, certificat de calitate, de conţinut; etc.)
În urma întocmirii facturii fiscale, a-l doilea exemplar se înmînează cumpărătorului, ceea
ce-i dă dreptul de trecere în cont a sumei respective.
În dependenţă de procedeul ambalării în documentele însoţitoare se indică: cantitatea,
masa brută şi netă a fiecărui colet sau fel de marfa. Concomitent se întocmeşte cererea de plată în
contabilitate şi împreună cu documentele însoţitoare, se predau pentru accept beneficiarului.
Vînzarea mărfurilor către consumatorii individuali are loc prin următoarele forme:
1. Vînzarea mărfurilor cu plată integrală în numerar
2. Vînzarea mărfurilor cu plată în rate
3. Vînzarea mărfurilor cu mică ridicată
4. Vînzarea mărfurilor în consignaţie
5. Vînzarea mărfurilor prin schimb
O condiţie necesară pentru dezvoltarea circulaţiei cu amănuntul a mărfurilor o constituie
menţinerea sistematică la nivelul normativelor a volumului şi structurii stocurilor de mărfurilor
la fiecare entitate comercială şi subunităţile structurale ale ei. Realizarea planului de circulaţie a
mărfurilor necesită un control sistematic asupra realizării mărfurilor, completării stocurilor! de
mărfuri, dirijarea acestor procese pe baza informaţiei evidenţei contabile referitoare la operaţiile
comerciale în comerţul cu amănuntul.
Evidenţa circulaţiei mărfurilor se organizează în corespundere cu scopurile controlului
asupra realizării planului de circulaţie a mărfurilor, integrităţii şi folosirii valorilor în mărfuri şi
materiale. Realizarea sarcinilor, care stau în faţa evidenţii contabile în domeniul comerţului,
trebuie să se bazeze pe organizarea ei raţională.
10
Organizarea corectă a evidenţii contabile trebuie să soluţioneze următoarele probleme:
- formarea evidenţii circulaţiei reale a mărfurilor la fiecare persoană responsabilă de
bunurile materiale;
- controlul asupra corectitudinii perfectării documentelor comerciale cu privire la intrarea
şi ieşirea valorilor mărfuri - materiale, completitudinea şi promptitudinea înregistrării şi scoaterii
de la evidenţa a acestora de către persoanele responsabile pentru bunurile materiale;
- efectuarea la timp a inventarierii şi determinării rezultatelor acestora, scoaterea în
evidenţa a pierderilor de mărfuri şi trecerea acestora la pierderi. -
Realizarea sarcinilor, care stau în faţa evidenţei contabile, este posibilă numai în condiţia
organizării raţionale a ei. Organizarea raţională a evidenţei contabile presupune efectuarea unor
serii de măsuri, dintre care cele mai importante sunt: perfectarea documentaţiei primare şi a
circulaţiei documentelor; aplecarea formelor progresiste de contabilitate pe scară largă a tehnicii
de calcul; structura corectă a aparatului de evidenţă.
Reducerea documentaţiei primare trebuie orientată spre micşorarea numărului de
documente, unificarea acestora şi standardizarea lor. Astfel apare posibilitatea micşorării
volumului de muncă al lucrărilor de evidenţă şi de perfecţionare a documentelor şi prelucrării
lor.
O condiţie importantă pentru ridicarea calităţii şi operativităţii evidenţei pentru reducerea
volumului de muncă al lucrătorilor de contabilitatea, o constituie folosirea celei mai raţionale
forme de evidenţa. În prezent se elaborează forme de evidenţa bazate pe folosirea calculatoarelor
electronice şi altor mijloace tehnice, în comerţ se aplică două forme de organizare a evidenţii:
decentralizarea lucrărilor de evidenţă şi centralizarea lor.
În cazul decentralizării evidenţei entitatea comercială are contabilitatea ei aparte, care
efectuează întregul proces de evidenţă de la verificarea documentelor primare şi pînă la
întocmirea bilanţului şi dărilor de seamă.
Această formă de evidenţă are însă o serie de neajunsuri. Ea duce la creşterea personalului
contabil, împiedică introducerea şi folosirea pe scară largă a tehnicii de calcul.
Direcţia principală în organizarea raţională a evidenţei contabile în crearea unor
contabilităţi centralizate, care contribuie la folosirea pe scară largă a formelor şi metodelor
progresiste de evidenţa la dezvoltarea şi introducerea autogestiunii şi decontărilor interioare,
lichidarea informaţiei de prisos (care e generată de starea decontărilor cu furnizorii,
cumpărătorii, debitorii şi creditorii), la perfecţionarea circulaţiei documentelor, unificarea
formelor documentaţiei primare de evidenţă.
Una dintre cele mai importante condiţii ale organizării corecte a evidenţii contabile o
constituie folosirea unui plan de conturi argumentat din punct de vedere ştiinţific, în comerţul de
11
stat, privat, cooperatist ca şi în alte ramuri ale economiei naţionale, se foloseşte planul de conturi
unic, aprobat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Folosirea planului de conturi
intensifică conducerea metodică centralizată a evidenţei contabile, asigură unificarea evidenţei în
diferite ramuri ale economiei naţionale, contribuie la perfecţionarea în continuare a acesteia.
Organizarea raţională a evidenţei depinde în mare măsură de felul cum este completat
personalul contabilităţii cu lucrători calificaţi şi de organizarea ştiinţifică a muncitorilor. Sporirea
rolului activ al lucrătorilor din evidenţa în administrarea entităţilor cooperatiste, creşterea
productivităţii muncii lor, îmbunătăţirea calităţii evidenţei şi a sistemului de dare de seamă pot fi
obţinute numai cu condiţia organizării juste a activităţii lucrătorilor din evidenţa.
În practica unităţilor patrimoniale se pot întâlni forme de aprovizionare comune
pentru toate bunurile materiale de natura stocurilor sau forme de aprovizionare specifice
pentru anumite bunuri sau unităţi.
1. Aprovizionarea fără delegat are loc pe baza prevederilor contractuale şi ale graficului
de livrări întocmit de furnizori. La compartimentul comercial al furnizorului se întocmeşte
"Dispoziţie de livrare", iar pe baza acesteia se procedează la auto recepţia lotului de bunuri,
întocmindu-se un „Proces verbal de auto recepţie" şi „Factură fiscală şi de expediţie", "Certificat
de calitate", "Aviz de expediere".
Urmează ambalarea bunurilor, încărcarea în mijlocul de transport şi expedierea lor. Se
întocmesc documente de transport care se diferenţiază în funcţie de mijlocul de
transport:"Scrisoare de transport" sau „Buletinul de mesagerie" pentru transportul feroviar,
"Foaie de parcurs" pentru transportul auto, "Conosamentul" pentru transportul pe apă.
La sosirea mărfurilor la locul destinat, însoţitorul anunţă destinatarul şi încredinţează
bunurile beneficiarului. Recepţia mărfurilor se efectuează de către gestionar sau de către o
comisie de recepţie, numită de conducător prin ordin care organizează recepţia cantitativă şi
calitativă a lotului de marfă.
Urmărind, concordanţa dintre prevederile din contract şi documentele de livrare, la
achiziţionarea mărfurilor se utilizează o ştampilă specială de recepţie cu ajutorul căreia se
consemnează un document, intrarea mărfurilor se prelucrează în gestiunea persoanelor
responsabile, documentele însoţitoare de livrare şi transportare semnate de către gestionar sau de
comisie, sunt predate în contabilitate pentru înregistrarea mărfurilor. Aprovizionarea şi
acceptarea cererii dispoziţiei de plată a furnizorului, dacă la recepţie au fost constatate lipsuri de
mărfuri, mărfurile necontractate, mărfuri cu defecte, atunci recepţia mărfurilor se anulează şi se
întocmeşte proces verbal de constatare a divergenţilor, totodată se înştiinţează furnizorul prin
fax sau telefon. Dacă mărfurile au intrat fără documente însoţitoare,atunci la primirea lor se
întocmeşte proces verbal a mărfurilor. În acest caz delegatul este obligat să ceară de la furnizori
12
documentele necesare şi să se achite cu el,dacă parţial sau total marfa nu este acceptată de
unitatea comercială ca fiind necorespunzătoare sortimental necalitativă sau nu este livrată în
termenul stabilit, atunci ea este primită în custodie,ulterior marfa dată se restituie furnizorului
sau este readresată altui cumpărător.
2.Aprovizionarea prin delegatul propriu al entităţii. Are loc în cazul cînd furnizorul şi
cumpărătorul se află în aceeaşi localitate pentru predarea mărfurilor de la furnizor. Delegatul
unităţii comerciale primeşte o delegaţie cu care se prezintă la furnizor,evidenţa delegaţilor se ţine
în registru de evidenţă a delegaţilor. Participînd la recepţia mărfurilor,delegatul le preia şi le
semnează documentele de livrare(documentele sunt aceleaşi ca şi la prima formă)în caz de
necesitate se organizează verificarea calitativă a mărfurilor şi cantitativă ea se poate executa:
- prin sondaj;
- integral.
Delegatul poartă răspunderea materială asupra integrităţii lotului de mărfuri şi
ambalajelor. La sosirea delegatului mărfurile sunt predate gestionarului şi se organizează
verificare calitativă şi cantitativă a mărfurilor. Dacă la mărfuri sunt constatate divergenţe se
întocmeşte un proces verbal de constatare a divergenţelor la recepţie.
- dacă lipsurile se încadrează în limita normelor de perisabilitate naturală,atunci ele se trec la
cheltuieli;
- dacă lipsurile sau constatat înăuntru colecţiilor atunci furnizorului i se înaintează o
scrisoare de pretenţie şi se refuză de plată;
- lipsurile constatate peste limita normelor de perisabilitate naturală se impută din contul
gestionarului;
- plusurile care pot fi acceptate se înregistrează în contabilitate ca o intrare obişnuită;
- plusuri neacceptate e l e se preiau în custodie iar în cantabilitate se înregistrează în Dt.
921"Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie".
Pentru evidenţa mărfurilor la entitate se foloseşte contul 217"Mărfuri" este destinat
generalizării informaţiei privind mărfurile la entitate, magazine, baze angro. Este un cont de
activ. În Dt contului se înregistrează valoarea intrării mărfurilor, procurate de la furnizor, iar în
Ct ieşirea lor din gestiune, prin expediere sau prin vînzare.
Evidenţa intrării mărfurilor la entităţile comerciale se face în baza facturii fiscale care
include în componenţa sa: data, numărul, seria, furnizor, locul de încasare şi descărcare,
denumirea bunurilor cumpărate, cantitatea,valoarea articolelor cu TVA,
Mai jos vom reflecta cîteva operaţiuni economice legate de evidenţa mărfurilor care puteau fi
efectuate:
1.Se reflectă transferarea mărfurilor din depozit în comerţul cu amănuntul:
13
Debit contul 21721 "Mărfuri” 48823,11 lei;
Credit contul 2171 „Mărfuri” 48823,11 lei.
2.Se reflectă adaosul comercial aferent mărfurilor procurate:
Debit contul 217 "Mărfuri" 9936,98 lei;
Credit contul 821”Adaosul comercial 9936,98 lei.
5.Se reflectă TVA în valoare de vînzare a stocului de marfă:
Debit contul 217 "Mărfuri" 10189,66 lei;
Credit contul 825 ”TVA aferent stocului de marfă” 10189,66 lei.
3. Se reflectă casarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute :
Debit contul 711 "Costul vînzărilor" 55267,01 lei;
Credit contul 217 "Mărfuri" 55267,01 lei.
4.Se reflectă suma adaosului comercial aferent mărfurilor vîndute, în cazul cînd evidenţa se ţine
la preţul de vînzare cu amănuntul în luna decembrie 2012:
Debit contul 821 "Adaos comercial" 27390,72 lei.
Credit contul 217 "Mărfuri" 27390,72 lei.
5.Se reflectă valoarea TVA a mărfurilor vîndute:
Debit contul 825 ”TVA aferent stocului de marfă” 33176,24 lei;
Credit contul 217 "Mărfuri" 33176,24 lei.
6. Evidenţa materialelor şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.
Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categorii de bunuri economice aflate la dispoziţia
întreprinderii şi destinate pentru a fi consumate la prima lor utilizare, a fi înregistrate ca
producţie în curs de execuţie, a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul
de producţie.
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. achiziţionează materiale necesare procesului de
producţie atît pe bază de contract încheiate cu furnizorii, cît şi fără contract. Evidenţa
materialelor la depozit este dusă automatizat prin intermediul „Registrului soldurilor”, care se
întocmeşte pentru fiecare tip de material în parte. În registru are loc înregistrarea intrărilor şi
ieşirilor de acest tip dematerial la data când au avut loc. Evidenţa acestor registre şi responsabil
de corectitudinea lor este gestionarul depozitului care poartă răspundere materială pentru
toată mişcarea materialelor.
14
Intrările de materiale se contabilizează în baza documentelor primare care însoţesc
materialele procurate. În calitate de documente primare este:
„Factura fiscală” (Anexa 4.6.) atunci când plătitorul este înregistrat ca plătitor de TVA.
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. procură mărfuri de la SRL,,PROFTEHGRUP’’ în
baza facturii fiscale seria FA0608894 în sumă de 875 lei, inclusiv TVA,(Anexa 4.6.). Se
întocmeste:
Debit contul 217 „Mărfuri” – 729,17lei
Credit contul 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-729,17 lei
Respectiv se reflectă şi suma TVA:
Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” –145.83lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -145.83lei
Achitarea pentru materialele procurate este efectuată prin transfer şi se face formula:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”– 875 lei
Credit contul 242 „Cont curent in valuta nationala” – 875 lei
„Actul de achiziţie a mărfurilor” este întocmit când materialele sunt procurate de la o
persoană fizică şi se achită 5% din valoarea materialelor la bugetulde stat.
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. nu a inregistrat procurări de mărfuri de la persoane fizice
dar putem demonstra astfel de caz printr-un exemplu convenţional.
Exemplu conventional: Presupunem că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. a procurat
materie primă de la persoana fizică Aftenii Vasile în sumă de 12376 lei, se înregistrează
următoarele formule contabile:
Debit contul 211.6 „Alte materiale” – 12376 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” -12376 lei
Suma de 5% o reflectăm:
Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”–618,8lei
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 618,8 lei.
15
Dintre OMVSD , Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., foloseşte foarte
multe. Pentru evidenţa sintetică a OMVSD sunt destinate conturile 213 „Obiecte de mică valoare
şi scurtă durată” şi contul 214 „Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată”.
Întreprinderea Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., procură OMVSD în valoare de
729,17 lei (Anexa 4.6.), TVA – 20 %. La sfîrşitul anului în urma inventarierii OMVSD nu s-au
constatat în folosinţă.
1. Reflectăm aprovizionarea de la furnizor cu OMVSD (Anexa 4.6.):
Debit contul 213 „OMVSD” – 875,00 lei
Debit contul 534.2 „Datorii privind TVA” – 145,83 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile fiscale” – 729,17lei
2. Refelectăm darea în folosinţă a OMVSD:
Debit contul 213.2 „OMVSD în exploatare” – 875 lei
Credit contul 213.1 „OMVSD în stoc” – 875 lei
3. Reflectăm uzura OMVSD date în folosinţă :
Debit contul 813.8 „Consumuri indirecte de producţie” - 875 lei
Credit contul 214 „Uzura OMVSD” - 875 lei
4. Casarea OMVSD se face prin formula:
Debit contul 214.1 „Uzura OMVSD” - 875 lei
Credit contul 213.2 „OMVSD” - 875 lei
La ieşirea OMVSD se perfectează actul de casare a OMVSD.
7. Contabilitatea mijloacelor băneşti
Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii. La
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., mijloacele băneşti se clasifică după mai multe criterii:
1. În funcţie de valuta exprimată:
- mijloace băneşti în valută naţională
16
- mijloace băneşti în valută străină
2. În funcţie de locul păstrării şi forma de exprimare:
- mijloace băneşti în numerar care se păstrează în casierie
- mijloace băneşti la conturile bancare (la contul curent)
La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, încasarea şi păstrarea numerarului, precum şi
decontările în numerar se efectuează prin casierie. Modul de efectuare a operaţiunilor în
casierie este stabilit prin Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casa în economia
naţională a Republicii Moldova aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.764 din 25.11.1992,
cu modificările şi completările ulterioare .
Operaţiunile în casierie sunt efectuate de către casier, care poartă toată responsabilitatea
materială pentru integritatea disponibilului bănesc. Responsabilitatea materială poartă un caracter
juridic numai în cazul cînd cu casierul s-a încheiat contractul de răspundere materială.
În casieria întreprinderii banii în numerar pot fi primiţi din contul bancar, din vînzarea în
numerar a produselor, mărfurilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate de către titularii de
avans. Casierul primeşte numerarul în casierie din contul bancar în baza delegaţiei bancare
(Anexa 5.1), întocmit de către contabilul şef sau altă persoană numită de acesta. În
delegaţie se indică denumirea emitentului delegaţiei , numele şi prenumele manda-torului,
suma solicitată în litere, codul fiscal al întreprinderii, codul băncii, numărul contului, localitatea
emiterii, data, luna, anul. Versoul delegaţiei cuprinde suma divizată după destinaţie,
semnăturile emitentului, prima - a conducatorului şi a doua - a contabilului - şef sau a altor
persoane cu dreptul de a pune semnătura respectivă adeverite prin ştampila întreprinderii, datele
din buletinul de identitate al persoanei care primeste numerarul.
La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul bancar şi în alte cazuri se întocmeşte
dispoziţia de încasare (anexa 5.3) semnată de contabilul - şef sau altă persoană împuternicită.
Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile mijloacelor băneşti în
casieriaîntreprinderii se ţine în contul de activ 241,, Casa ’’ . În debitul acestui cont se reflectă
încasarea mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii, iar în credit se reflectă
utilizareamijloacelor băneşti din casierie. Soldul contului 241 ,, Casa ’’ este debitor şi reprezintă
suma mijloacelor băneşti în numerar în casieria întreprinderii la finele perioadei degestiune.
La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, pe data de 19 ianuarie 2012 în baza dispoziţiei
de încasare nr.5, de la Socolova Elena a fost încasată urmatoarea sumă:
17
Debit contul 241 “Casa” – 6068,60 lei
Credit contul 221.1 “Facturi de primit din ţară” – 6068,60 lei
Chitanţa la dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier se certificată prin
ştampila casierului şi serveşte drept confirmare a primirii numerarului.
La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, pentru eliberarea numerarului din casierie se
întocmeste dispoziţia de plată semnată de către conducătorul şi contabilul-şef al înterprinderii sau
alte persoane împuternicite, care reprezintă un ordin de a transfera beneficiarului o anumităsuma
de bani, utilizată pentru stingerea datoriilor financiare şi comerciale aleîntreprinderii.
La ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.,, din casierie la data de 12.01.2012 au fost
eliberate urmatoarele sume:
- conform ordinului de plată nr.12, eliberată MF-Trezorăria de Stat CNAS, baza –
Contribuţii sociale de stat obligatorii .(anexa 5.4):
Debit contul 533.1 „Datorii faţă de fondul social” – 2000 lei
Credit contul 241 „ Casa” – 2000 lei
conform ordinului de plată nr.20 , eliberată lui ICS RED UNION FENOSA SA,
destinaţia- Pentru energia electrică (anexa 5.2):
Debit 537.3 ,, Datorii privind alte operaţii’’ – 1841,32 lei
Credit 241 ,, Casa’’ – 1841,32 lei
La sfirşitul fiecarei zile de muncă dispoziţia de încasare şi plată seînregistrează de către
casier în registrul de casă (anexa 5.5) , în care se determină soldul de mijloace băneşti în
casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi soldul la sfirşitul
zilei.
Registrul de casă se întocmeste în doua exemplare: primul exemplar rămîne în casierie, iar
al doilea se detaşează de la registru şi serveşte casierului drept raport, care împreuna cu
documentele anexate se prezintă la contabilitate.
Evidenţa operaţiunilor în casierie se ţine în registre, formularele cărora, în funcţie de
modulde prelucrare a informaţiei (automatizată sau manuală), se determină de sinestătător de
18
cătreîntreprindere, luîndu-se în consideraţie necesităţile informaţionale la întocmirea Raportului
privind fluxul mijloacelor băneşti şi se trec în Cartea Mare.
Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, sunt obligate să
pastreze mijloacele băneşti temporar libere în instituţiile bancare. Modul de deschidere,
administrare şi închidere a conturilor bancare este reglementat de prevederile Regulamentului
privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din R.M. aprobat prin Hotărirea
Consiliului de Administratie al B.N.M. Nr. 415 din 30.12.1999.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută
naţională în conturile curente ale întreprinderii este destinat contul de activ 242,, Conturicurente
în valută naţională ”. În debitul contului 242 se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în
conturile curente în valută naţională, iar în credit se reflectă utilizareamijloacelor băneşti din
conturile curente. Soldul contului 242 este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti din
conturile curente în valută naţională la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul
2 ,,Active curente ’’ din Bilantul contabil.
În luna ianuarie 2012 la ” Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., potrivit analizei contului
242 ,,Cont curent în valută naţională’’ (anexa 5.6) au fost întocmite următoarele înregistrări
contabile:
1. Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărători şi clienţi pentru bunurile vîndute şi
serviciile prestate:
Debit contul 242 ,,Cont curent în valută naţională’’ -40034,74 lei;
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale -40034,74 lei.
2. Se reflectă trecerea în cont a mijloacelor băneşti:
Debit contul 242 ,,Cont current în valută naţională’’ – 43800,00 lei
Credit contul 245 ,,Transeruri băneşti în expediţie’’ – 43800,00lei
3. Achitarea datoriilor faţă de alte întreprinderi şi persoane privind facturile comerciale :
Debit contul 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”-122366,48 lei
Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”- 122366,48 lei
4. Achitarea datoriilor faţă de organele de asigurări sociale:
19
Debit contul 533 “Datorii privind asigurările”-12400,00 lei
Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”-12400,00 lei
5. Achitarea cheltuielilor generale si administrative:
Debit contul 713 “Cheltuieli generale şi administrative”- 3764,00 lei
Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională”- 3764,00 lei
6. Achitarea impozitului pe venit:
Debit contul 534.8”Datorii privind alte impozite şi taxe”-2820,00 lei
Credit contul 242 “Cont curent în valută naţională” –2820,00 lei
7. Achitarea amenzilor, penalităţilor, despăgubirilor:
Debit contul 714 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’ – 4560,00 lei
Credit contul 242 ,, Cont curent în valută naţională’’ – 4560,00 lei
Mijloacele băneşti din conturile curente în valută naţională se utilizează pentru achitarea
datoriilor faţă de furnizori, antreprenori, bănci, buget,organele de asigurări sociale şi de asistenţă
medicală, personal şi alţi creditori; pentru deschiderea conturilor de depozitşi speciale la bănci;
pentru eliberarea numerarului din casierie şi efectuarea altor operaţiuni.
Operaţiunile economice privind mişcarea mijloacelor băneşti pe contul curent se reflectă
înregistrul contului 242 ,,Cont curent în valută naţională’’ . La sfîrşitul perioadei de
gestiunedatele din acest registru se utilizează la întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor
băneşti şi se trec în Cartea Mare.
La deschiderea contului în valută străină, de regulă, între întreprindere şi instituţia bancară
se încheie un contract de deservire în care se stipulează nomenclatorul serviciilor prestate de
bancă, comisioanele, drepturile şi obligaţiile părţilor etc.
Modul de efectuare a operaţiunilor prin contul în valută străină este reglementat de
legislatia în vigoare. Astfel, în contul în valută straină al înterprinderii mijloacele pot fi primite
numai prin virament, dacă o altă modalitate nu este prevazută de B.N.M.
Efectuarea operaţiunilor în valută străină necesită folosirea de către întreprinderi
adocumentelor prevăzute în Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare şi contabile
utilizate la efectuarea operaţiunilor bancare aprobat prin Hotărîrea Bancii Naţionale a Moldovei 20
Nr.168 din 08.06.2000, ca :dispoziţia de plată în valută, nota de contabilitate, ordinul de plată în
valută, ordinul de încasare în valută.
Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută
străină este destinat contul de activ 243 ,,Cont curent în valută străină’’.
În debitul contului 243 se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută străină, iar in credit se
reflectă utilizarea acestora. Soldul contului 243 este debitor şi reprezintă suma mijloacelor
băneşti în valută străină la finele perioadei de gestiune şi se reflectă în capitolul 2 ,,Active
curente’’ din Bilantul contabil.
Conform analizei la contul 243 “Cont curent în valută străină” la Î.M. ,,STANDARD-
VIN PLUS’’S.R.L., au avut loc urmatoarele operaţiuni(Anexa 5.7):
1. Înregistrarea mijloacelor băneşti la achitarea nemijlocită a facturilor comerciale:
Debit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 759578,40 lei
Credit contul 221.2 ”Facturi de primit din străinătate”- 759578,40 lei
2. Trecerea în cont a mijloacelor băneşti valutare în expediţie :
Debit contul 243 ,,Cont curent în valută străină’’ – 555903,36 lei
Credit contul 245 ,,Transferuri băneşti în expediţie’’ – 555903,36 lei
3. Înregistrarea mijloacelor băneşti din vînzarea altor active curente (fără TVA şi accize):
Debit contul 243 ,, Cont curent în valută străină’’ – 11,22 lei
Credit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’ – 11,22 lei
4. Înregistrarea venitului din diferenţe de curs valutar:
Debit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 7940,94 lei
Credit contul 622.3”Venituri din diferenţe de curs valutar”-7940,94 lei
5. Achitarea serviciilor bancare:
Debit contul 713.9 ”Alte cheltuieli generale şi administrative”-3480,63 lei
Credit contul 243 “Cont curent în valută străină”- 3480,63 lei
6. Achitarea dobînzii pentru credit:21
Debit contul 714.5 “Transferuri băneşti în expediţie”-5592,62 lei
Credit contul 243 “Cont curent în valută străină”-5592,62 lei
7. Achitarea diferenţei de curs valutar nefavorabilă:
Debit contul 722.3 “Cheltuieli privind diferenţe de curs valutar”- 2290,12 lei
Credit contul 243 “Cont curent în valută străină” – 2290,12 lei
Ca urmare a modificării cursului de schimb valutar în perioada dintre data efectuării
operaţiunii în valută străină şi data achitării acesteia sau data întocmirii Rapoartelor financiare
apar diferenţe de curs valutar ce rezultă din reflectarea în contabilitate şi Rapoartele financiare
a aceleiaşi operaţiuni în valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum şi din
recalcularea mijloacelor bănesti, creanţelor, capitalului nevărsat şi datoriilor în valută străină la
data întocmirii Bilanţului contabil.
8. Contabilitatea creanţelor întreprinderii
Creanţele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte
persoane fizice şi juridice la scadenţă stabilite prin condiţiile contractului sau altor acte
normative. Cu orice client al întreprinderii se încheie un contract comercial în care se indică
obiectul contractului, suma contractului, termenul de scadenţă, adresele juridice ale părţilor
participante la încheierea contractului şi alte condiţii suplimentare (Anexa 6.9 şi 6.10).
Conform Politicii de contabilitate la Î.M. ,, STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., creanţele
curente şi cele pe termen lung sunt reflectate în contabilitate la valoarea nominală.
Creanţe comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apar în cazul cînd momentul
transmiterii către cumpărători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi altor
active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.
Produsele finite şi evidenţa livrărilor se ţine în „Cartea de livrări a produselor finite”, în care se
înregistrează numărul de ordine, numărul şi seria facturii în baza căreia sa efectuat livrarea,
denumirea beneficiarului şi deservirea livrării, suma fără TVA şi cu TVA. Evidenţa livrărilor de
produse finite, de mărfuri se ţine şi în mod automatizat în „Registrul vânzărilor”.
Achitarea la vânzarea produselor finite, mărfurilor se efectuează fie prin transfer în
baza„Dispoziţiei de plată” de la bancă, fie prin achitarea în numerar în casierie.
Debit contul 221.4 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”– 6666,67lei
22
Credit contul 611 „Venituri din vînzări” – 6666,67lei
Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. nu creează rezerve aferente contului 222
„Corecţii la datoriidubioase”.
Evidenţa creanţelor comerciale la întreprindere se ţine pe debitori şi pe termenul de
achitare a acestora, astfel la expirarea termenului de achitare, acestea se casează trecându-se la
cheltuieli comerciale prin formula contabilă:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale’’
Acordarea avansului se face în baza „cont - facturii” şi plata este confirmată prin
„Dispoziţiade plată”, aici se întocmeşte formula contabila:
Trecerea în cont a sumelor avansurilor acordate anterior în achatărea datoriilor faţă de
furnizori şi antreprenori pentru materialele şi mărfurile primite, serviciile
Prestate (Anexa 6.2) :
Debit contul 521 ,,Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale’’–31729,98 lei
Credit contul 224 „Avansuri pe termen scurt acordate” –31729,98 lei
Creanţele privind decontările cu bugetul apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele
calculate şi achitate la buget a impozitelor şi taxelor.
Creanţele apar în legătură cu administrarea şi contabilizarea TVA. Dacă suma TVA
aferentă procurărilor depăşeşte suma TVA aferentă volumului livrărilor în perioada fiscală (1
lună) diferenţa la sfârşitul lunii se trece în categoria Creanţelor pe termen scurt privind
decontările cu bugetul, care se contabilizează în contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind
decontările cu bugetul”
Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în
urma:
1. acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans)
2. recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate.
3. alte datorii.
23
Pentru evidenţa sintetică a creanţelor pe termen scurt ale personalului se utilizează contul
de activ 227”Creanţe pe termen scurt ale personalului”.
Creanţele personalului se înregistrează în contabilitatea întreprinderii în baza ordinului de
plată şi a listei de plată.Titularii de avans sunt angajaţii întreprinderii, cărora li se eliberează
mijloace băneşti spre decontare, necesare pentru acoperirea cheltuielilor care urmează a fi
suportate de angajatul respectiv în legătură cu îndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Pentru evidenţa sintetică a veniturilor calculate este destinat contul de activ 228 “Creanţe pe
termen scurt privind veniturile calculate”. În debitul acestui cont se reflectă calcularea
veniturilor, în credit – achitarea lor. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma veniturilor
calculate, dar neachitate şi se înregistrează în cap.2 al Bilanţului contabil.
La acest cont, Î.M.,,STANDARD -VIN PLUS’’S.R.L. înregistrează următoarele formule contabile
(Anexa 6.3):
1. Încasarea mijloacelor băneşti în vederea achitării creanţelor pe termen scurt aferente
veniturilor calculate:
Debit contul 242 ,, Cont current în valută naţională’’ – 17690,90 lei
Credit contul 228,,Creanţe pe termen surt privind veniturile calculate’’ – 17690,90 lei
2. Reflectarea creanţelor sub formă de venituri calculate din arenda curentă:
Debit contul 228 ,,Creanţe pe termen surt privind veniturile calculate’’ – 62211,20 lei
Credit contul 612 ,,Alte venituri operaţionale’’ – 62211,20 lei
În afară de creanţele comerciale, creanţele personalului, creanţele bugetului în
procesulactivităţii economice a întreprinderii apar şi alte creanţe pe termen scurt
Pentru generalizarea existenţei şi mişcării acestor creanţe este destinat contul
229,, Alte creanţe pe termen scurt’’. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea altor creanţe
pe termen scurt, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor şi reflectă suma altor creanţe la
un moment anumit, de regulă, la sfîrşitul perioadei de gestiune şi se înregistrează în cap. 2 al
Bilanţului contabil.
9. Contabilitatea datoriilor
Datoriile reprezintă angajamentul de plată ale întreprinderii faţă de furnizori pentru
bunurile procurate şi serviciile prestate, faţă de personalul angajat privind remunerarea muncii,
faţă de stat privind plata impozitelor şi taxelor, faţă de alte persoane juridice şi fizice.
În dependenţă de criteriile de clasificare Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. are
următoarele datorii:24
♦ În funcţie de conţinutul economic
- datorii financiare
- datorii calculate
- datorii comerciale
♦ În funcţie de termenul de achitare
- datorii pe termen scurt
- datorii pe termen lung
La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. datoriile se constată şi se evaluează, conform
Politicii de contabilitate, la suma nominală, inclusiv TVA şi alte impozite şi taxe care urmează a
fi achitate.
După constatare, datoriile se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării
exerciţiului – atunci când au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în rapoartele
financiare în perioada la care se referă, dar nu atunci când se plătesc mijloace băneşti sau se
transmit alte active în schimb.
Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plată ale întreprinderii faţă de furnizori,
antreprenori şi alţi creditori pentru activele procurate, avansurile primite şi serviciile de care
întreprinderea a beneficiat.
Pentru evidenţa sintetică a datoriilor comerciale şi a avansurilor primite pe termen scurt
sunt destinate conturile de pasiv 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,
522„Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate”, 523 „Avansuri pe termen scurt primite”. În
creditul acestor conturi se înregistrează creşterea datoriilor comerciale şi încasarea avansurilor de
la cumpărători, iar în debit achitarea datoriilor şi utilizarea avansurilor. Soldul conturilor
nominalizate este creditor şi reprezintă datoriile comerciale ale întreprinderii la o anumită dată.
Procurarea se face în baza facturii fiscale, facturii de expediţie, actului de achiziţie.
La procurare se întocmeşte formula contabila (anexa 4.6):
Debit contul 213 „Materiale” – 229,17 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 229,17 lei
La suma TVA:
Debit contul 534.2 „Datorii privind decontările cu bugetul” – 45,83 lei
Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 45,83lei
În cazul când achiziţia este făcută din străinătate se utilizează contul 521.2 „Facturi de achitat
înstrăinătate”.
Avansurile primite sunt sume primite în contul vânzării ulterioare a produselor, care până
la livrarea produselor, se consideră datorii. Ulterior avansul primit este utilizat la stingerea
creanţei apărute la vânzare:
25
Debit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Datoriile calculate reprezintă angajamentele de plată a întreprinderii:
-faţă de personal (datorii salariale)
-faţă de organele asigurării sociale şi asistenţei medicale (datorii sociale)
-faţă de buget (datorii fiscale)
-faţă de fondatori
Datorii faţă de personal cuprind angajamentele întreprinderii privind :
a) Retribuţia muncii
b) Alte operaţii
Calculul salariilor se reflectă în contabilitate astfel:
Atunci când salariile calculate se includ în costul produselor fabricate:
Debit contul 811 „Producţia de bază”
Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie”
Debit contul 812 „Activităţi auxiliare”â
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Atunci când salariile calculate reprezintă cheltuieli ale perioadei:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Evidenţa datoriilor faţă de personal se ţin cu ajutorul contului 531 „Datorii faţă de personal
privind retribuirea muncii”.
Pentru a generaliza informaţia privind decontările cu bugetul este destinat contul
534„Datorii privind decontările cu bugetul”. Evidenţa analitică a decontărilor cu bugetul se ţine
pefeluri de impozite ţi taxa.
Impozitul pe bunurile imobiliare se achită în baza „Calculului impozitului pe
bunurileimobiliare ale persoanelor juridice ” şi se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 713.4 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 534.5 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Calculul taxei pentru amenajarea teritoriului se face în baza documentului „Darea de
seamă pentru amenajarea teritoriului”
Debit contul 713.4 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 534.8 „Datorii privind decontările cu bugetul”
26
Pentru evidenţa altor datorii pe termen scurt este destinat contul 539 „Alte datorii
petermen scurt”.
Evidenţa analitică a acestora la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. se duce pe fiecare
creditor. Cu ajutorul acestui cont se duce evidenţa datoriilor pentru serviciile de care beneficiază,
pentru apă, servicii de canalizare, energie electrică, servicii de transport etc.
Toate datoriile le putem observa în Anexa ?
Salariul reprezintă datoria întreprinderii faţă de angajaţii săi, pentru munca efectuată, se
mai numeşte datorii faţă de personal.
Salariaţii reprezintă numărul de lucrători ai întreprinderii la o dată anumită. Conform
legislaţiei în vigoare, întreprinderea stabileşte de sinestătător statele şi numărul de lucrători, cu
excepţia organizaţiilor bugetare. Conform actelor normative pot fi utilizate 2 forme de salarizare:
1. pe unitate de timp sau în regie
2. pentru volumul de muncă sau în acord.
Pentru organizarea evidenţei corecte a muncii, a producţiei şi salariului este necesară
determinarea numărului mediu scriptic a personalului la întreprinderii şi evidenţa operativă a
personalului, deoarece personalul scriptic se schimbă continuu în funcţie de procesele de
angajare, transferare, concediere.
Atunci când o persoană vrea să se angajeze la serviciu această persoană depune o cerere de
angajare , în baza acestei cereri se emite „Ordin de angajare”(Anexa 7.2) , care se prezintă
angajatului spre a lua cunoştinţă cu condiţiile şi pentru a se semna. Cu angajatul se încheie un
contract de muncă „Contract individual de muncă”. În acest contract se menţionează funcţia care
o va îndeplini angajatul, perioada angajării, drepturile şi obligaţiile părţilor, regimul de muncă şi
odihnă, semnăturile ambelor părţi. După încheierea contractului angajatul completează „Fişa
personală”(Anexa 7.3), personalul administrativ mai completează şi „Fişa personală de evidenţă
a cadrelor”.
Dacă angajatul vrea să rezilieze contractul de muncă atunci depune cererea de concediere,
şi în baza acestei cerere se emite „Ordin de demisie”, şi se întocmeşte „Fişa de concediere”.
Prezenţa la lucru şi evidenţa timpului lucrat se realizează prin utilizarea „Tabelului de
folosire a timpului de lucru” (Anexa 7.4). Aceste tabele sunt completate zilnic în fiecare secţie şi
la sfârşitul lunii sunt prezentate în contabilitate.
La Î.M. ,,STANDAR-VIN PLUS’’S.R.L., calculul salariului se efectuează tarifar lunar,
aprobat deconducerea întreprinderii .Calculul salariului se efectuează în baza „Contului
personal” (Anexa 7.5) deschisă pentru fiecare salariat în parte. Veniturile impozabile ale
salariaţilor cuprind toate formele de venit:salariul, premiile suplimentare, onorariile,
indemnizaţiile, comisioanele şi alte plăţi. În venitul impozabil nu se cuprinde plăţile de asigurare
27
conform contractului de asigurare, compensaţiile în caz de pierdere temporară a capacităţii de
muncă, inclusiv a invalidităţii, bursele etc. Pentru a beneficia de scutire salariatul prezintă la
locul de muncă „Cererea de acordare ascutirilor”. La această cerere trebuie să fie anexate
documente justificative ce confirmă dreptul la scutirile cerute. O data cu calculul salariilor apare
obligaţia faţă de bugetul asigurărilor sociale. Evidenţa analitică a datoriilor privind asigurările
se ţine în vederea obţinerii informaţiei privind existenţa şi destinaţia mijloacelor asigurărilor.
Pentru evidenţa sintetică a defalcărilor şi decontărilor aferente contributiilor la asigurări sociale
în Fondul asigurărilor sociale , datoriilor privind asigurarea medicală , asigurarea personalului
întreprinderii e destinat contul de pasiv 533„Datorii privind asigurările” (anexa 7.6 şi 7.7). În
creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind asigurările, iar în debit mijloacele
achitate, virate şi cheltuite. Soldul contului dat este creditor şi reprezintă datoriile privind primele
de asigurare la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitului
pevenit al persoanelor fizice în contabilitate este destinat contul de pasiv 534 „Datorii
privinddecontările cu bugetul”(Anexa 7.8-7.15). În creditul acestui cont se reflectă datoriile
calculate faţă de buget privind impozitul pe venit, iar în debit – plăţile virate efectiv sau trecute
în cont. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate
bugetului la sfîrşitul perioadei de gestiune.
Conform prevederilor Codului Fiscal art. 15, se stabileşte suma totală a impozitului pe
venit ce se determină în anul 2012, pentru persoanele fizice în modul următor:
-în mărime de 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 25200 lei;
-în mărime de 18% din venitul anual impozabil ce depăşeşte suma de 25200 lei.
În conformitate cu prevederile Codului Fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică
rezidentă) are dreptul la scutiri la impozitul pe venit. Scutirile la impozitul pe venit, reţinut din
salariu (inclusiv prime şi facilităţi), se acordă la locul de muncă de bază lucrătorilor rezidenţi ai
Republicii Moldova, în baza cererii de acordare a scutirilor depusă de fiecare angajat în parte.
Modul de determinare a categoriei scutirilor acordate:
Tipul scutirii Codul
scutirii
Suma scutirii
Anul 2011 Anul 2012
Anuală Lunară Anuală Lunară
1 2 3 4 5 6
Scutire personală P 8100 675 8640 720
Scutire personală majoră M 12000 100 12840 1070
Scutire pentru soţ (soţie) S 8100 675 8640 720
1 2 3 4 5 6
28
Scutire pentru persoanele
întreţinute, cu excepţia
invalizilor din copilărie
N* Nx1800 Nx150 Nx1920 Nx160
Scutire pentru persoanele
întreţinute invalizi din
copilărie
H** 8100 675 8640 720
*Notă:
N* - numărul de persoane întreţinute, cu excepţia persoanelor întreţinute invalizi din copilărie;
H** - codul persoanei întreţinute invalid din copilărie.
Categoria scutirii se obţine prin îmbinarea tuturor codurilor scutirilor acordate lucrătorului dat.
La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., plata salariului are loc prin achitarea în numerar
din casieria întreprinderii. Conform hotărârii întreprinderii plata salariului trebuie să fie făcută
până la datade 5 a lunii următoare în care se calculează salariul. La plata salarului se întocmeşte
formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 242 „Cont de decontare”
Achitarea salariului din casă se efectuează în baza „Registrului salariilor” unde se indică
suma ce trebuie să fie primită de fiecare angajat care îşi pune semnătura după ce o încasează şi se
întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 241 „Casa”
La sfârşitul zilei casierul calculează suma salariilor acordate şi suma salariilor neridicate.
Pentru sumele salariilor neridicate se întocmeşte „Registrul salariului depuse”(Anexa
7.16).Informaţia privind calcularea şi mişcarea datoriilor faţă de salariaţi se reflectă în registrul
pentru contul 531 „Datorii faţă de personal pentru retribuirea muncii”.
Datoriile financiare include datoriile legate de angajarea capitalului atras – a creditelor
bancare, a împrumuturilor în valută naţională şi străină primite de către întreprindere de la alte
personae fizice sau juridice, pentru un termen stabilit şi pentru o anumiată plată. Pentru evidenţa
sintetică a creditelor şi împrumuturilor se utilizează conturile de pasiv 511 şi 411.
Contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" este destinat generalizării informaţiei
referitoare la situaţia decontărilor privind creditele, termenul de rambursare al cărora nu este mai
mare de un an. Contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" este un cont de pasiv. În creditul
acestui cont se reflectă sumele creditelor pe termen scurt primite şi trecute din grupa creditelor
pe termen lung, iar în debit - suma creditelor rambursate. Soldul acestui cont este creditor şi
29
reprezintă datoriile întreprinderii aferente creditelor pe termen scurt nerambursate la finele
perioadei de gestiune.
Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu
excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 „Datorii faţă de
personal privind alte operaţii” (Anexa 7.17). În creditul acestui cont se reflectă datoriile
aferentealtor operaţii calculate personalului, iar în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a
datoriilor de acest tip. Soldul este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal
aferente altor operaţiuni la finele perioadei de gestiune.
10.Contabilitatea capitalului propriu
Capitalul propriu reprezintă diferenţa dintre mărimea totală a activelor şi datoriilor
întreprinderii şi reprezintă sursa de formare a mijloacelor proprii ale întreprinderii. Capitalul
propriu cuprinde capitalul statutar, suplimentar, rezervele, profit nerepartizat şi
capitalulsecundar.
La determinarea mărimii capitalului propriu primele cinci elemente ( capitalul
statutar,suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat) se reflectă cu semnul plus la majorarea
capitaluluistatutar, iar ultimele patru (capitalul nevărsat, retras, pierderea neacoperită, profitul
utilizat alanului de gestiune) se înregistrează cu semnul minus, corectând mărimea capitalului.
Capitalul statutar al Societăţii conform „Statutului” (Anexa 1.3) este compus din depuneri
băneşti şi patrimoniu în sumă totală de 1612531 lei.
La formarea capitalului statutar au fost întocmite următoarele formule contabile:
Debit contul 241 „Casa”
Credit contul 311 „Capital statutar”
Dacă aportul la capitalul statutar nu a fost în mijloace băneşti ci în active materiale, atunci
formula este:
Debit contul 211 „Materiale”
Credit contul 311 „Capital statutar”
În „Raportul privind fluxul capitalului propriu” (bil.con.) constatăm că în anul 2012
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. dispune doar alte rezerve in suma de 14959145
lei.Conform legislaţiei Republicii Moldova societăţile cu raspundere limitată sunt obligate să
creeze capital de rezerve de cel puţin 10% din mărimea capitalului statutar. Acest capital se
formează din vărsămintele anuale din beneficiul societăţii în proporţii de 5% din beneficiul net,
până la atingerea mărimii corespunzătoare. La crearea rezervelor s-au întocmit următoarele
formule:
Debit contul 332.2 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”30
Credit contul 332.1 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”
De asemenea:
Debit contul 332.2 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”
Credit contul 321.1 „Rezerve prevăzute de legislaţie”
În componenţa capitalului propriu al întreprinderii se include Profitul (Pierderea) net
alanului de gestiune, şi profitul nerepartizat al anilor precedenţi. Evidenţa profitului net al anilor
precedenţi se ţine cu ajutorul contului 332 „Profit net la anilor precedenţi”.
În dependenţă de direcţiile de utilizare, se întocmesc următoarele formule:
Debit contul 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi”
Credit contul 321 „Rezerve prevăzute de legislaţie”
Credit contul 322.1 „Rezerve prevăzute de statut”
Profitul (pierderea) net reprezintă rezultatul financiar al anului de gestiune după
impozitare.Suma profitului net al anului de gestiune se determină în contul 351 „Rezultatul
financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile acumulate pe toate
tipurile deactivităţi. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit,
suma diferenţei dintre rulajul debitor şi cel creditor va reprezenta rezultatul financiar net.
Înregistrarea la suma profitului net este:
Debit contul 351 „Rezultatul financiar total” – 182114 lei
Credit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune” – 182114lei
Dat fiind faptul că fiecare an de gestiune trebuie să înceapă cu soldul „zero” a contului
333„Profit (pierdere) al perioadei de gestiune” la reformarea Bilanţului contabil, soldul contului
numit trece la rezultatele anilor precedenţi prin formula:
Debit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune” – 182114 lei
Credit contul 332 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi” – 182114 lei
Evidenţa capitalului statutar este dusă la contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor
materiale pe termen lung”. Evidenţa analitică a diferenţelor din reevaluare a activelor materiale
pe termen lung se ţine pe fiecare obiect în parte.
Perioada de gestiune 1.01.2012 – 1.12.2012 au avut loc ieşiri de active materiale pe termen
lung în urma cărora s-a înregistrat ecart de reevaluare, pentru care s-a întocmit formula contabilă:
Debit contul 341 „Diferenţe din reevaluarea activelor pe termen lung”
Credit contul 621 „Venituri ale activităţii de investiţie”
31
11.Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor
Veniturile reprezintă afluxurile globale de avantaje economice obţinute de întreprindere în
cursul perioadei de gestiune sub formă de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care
conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe suma aporturilor proprietarilor
întreprinderii Veniturile la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L, se divizează în: venituri din
activitatea operaţională şi venituri ale activităţii neoperaţionale.
În cadrul veniturilor operaţionale fac parte veniturile din vînzări şi alte venituri
operaţionale. Din a doua categorie de venituri fac parte veniturile din activitatea de investiţii,
veniturile din activitatea financiară şi veniturile excepţionale.
Conform politicii de contabilitate la Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L veniturile sunt
constatate şi evaluate ţinând cont de principiul Specializării exerciţiului şi prudenţei.
Înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor este:
Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferent facturile comerciale”
Credit contul 611 „Venituri din vînzări”
Înregistrarea veniturilor din acordarea serviciilor de arendă în baza facturii fiscale se
realizează prin formula contabilă:
Debit contul 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate”
Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”
La finele perioadei de gestiune are loc închiderea conturilor de venituri prin intermediul
contului 351 „Rezultatul financiar” întocmindu-se formula contabilă:
Închiderea conturilor de venituri se face prin debitarea lor în corespondenţă cu creditul contului
351 „Rezultatul financiar total” formula este:
Debit contul 611 „Venituri din vînzări” – 2285096,87 lei
Debit contul 612 „Alte venituri operaţionale” – 1081805,09 lei
Debit contul 621 ,,Venituri din activitatea de investiţii’’ – 849665,97 lei
Debit contul 622 „Venituri ale activităţii financiare” – 146817,94 lei
Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” – 87492lei
32
Cheltuielile reprezintă diminuări de avantaje economice care apar în procesul desfăşurării
activităţii economico – financiare a întreprinderii. Cheltuielile nu se includ în costul produselor
fabricate, ci se reflectă în Raportul pe profit si pierdere.
Cheltuielile se împart în cheltuieli ale activităţii operaţionale şi cheltuieli ale activităţii
neoperaţionale. În prima categorie se include:
711 ,,Costul vînzărilor’’
712 ,,Cheltuieli comerciale’’
713 ,,Cheltuieli generale şi administrative’’
714 ,,Alte cheltuieli operaţionale’’
În cadrul categorie a doua fac parte:
721 ,,Cheltuieli ale activităţii de investiţii’’
722 ,,Cheltuieli ale activităţii financiare’’
723 ,,Pierderi excepţionale’’
Cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate, ci se reflectă în Raportul pe profit si
pierdere.
Costul vânzărilor se duce evidenţa în contul 711 „Costul vânzărilor”
Debit contul 711 „Costul vînzărilor”
Credit contul 216 „Produse”
Pentru evidenţa cheltuielilor comerciale este destinat contul 712 „Cheltuieli comerciale”. La
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., se trec la cheltuieli comerciale şi creanţele la care le-a
expirat termenul de achitare.
Cheltuielile comerciale sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi
prestării serviciilor şi anume: cheltuieli privind operaţiunile de marketing, cheltuieli privind
ambalajul. Pentru evidenţa acestor operaţiuni este destinat contul 712 „Cheltuieli comerciale”.
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L trece la cheltuieli comerciale şi valoarea creanţelor
comerciale a căror termen de achitare a expirat, prin formula contabilă:
Debit contul 712 „Cheltuieli comerciale”
33
Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”
Cheltuieli generale şi administrative sunt cheltuieli privind deservirea şi gestiunea
întreprinderii în ansamblu. Astfel în cazul impozitelor şi taxelor locale se debitează contul
713„Cheltuieli generale şi administrative”, la calculul impozitului pe bunurile imobiliare se
întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 713 „Cheltuieli generale şi administrative”
Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”
Alte cheltuieli operaţionale. Evidenţa acestora se ţine cu ajutorul contului 714 „Alte
cheltuieli operaţionale”.Aceste cheltuieli pot apărea în cazul vinderii altor active curente, şi se
întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”
Credit contul 211 „Materiale”
Cheltuielile activităţii de investiţii, evidenţa cărora este dusă prin intermediul contului
721„Cheltuieli ale activităţii de investiţii” apar la ieşirea activelor pe termen lung. La casarea
valorii de bilanţ a activelor ieşite se întocmeşte formula contabilă:
Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţie”
Credit contul 123.4 „Mijloace fixe”
Cheltuieli ale activităţii financiare sunt reflectate prin intermediul contului 722
„Cheltuielile activităţii financiare”. Apariţia şi constatarea lor la Î.M.,,STANDARD-VIN
PLUS’’S.R.L a fost condiţionată de apariţia diferenţelor negative de curs valutar la procurarea
valutei. În rezultat s-a întocmit formula contabilă:
Debit contul 722,, Cheltuieli ale activităţii financiare’’
Credit contul 221 ,,Creanţe pe termen scurt aferent facturilor comerciale’’
În cadru Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L evidenţa contabilă se duce automatizat cu
ajutorul unei sisteme, care funcţionează sub formă de programă, operaţiile omogene se înscriu în
formă computerizată în registre cumulative numite „Jurnale – order” în baza documentelor
primare. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile ceea
ce mult ajută la simplificarea lucrului contabil.
34
Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor aferente
impozitului pe venit luat în consideraţie la calcularea profitului net a perioadei de gestiune. La
calculul impozitului pe venit se întocmeşte în baza „Declaraţiei privind impozitul pe venit a
persoanei juridice”, formula contabilă:
Debit contul 731 „Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”
Credit contul 534.1 „Datorii privind decontările cu bugetul”
12.Rapoartele financiare
Rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari
generalizatori care caracterizează situaţia patrimonială şi financiară a întreprinderii şi rezultatele
activităţile economice a acesteia obţinute în cursul perioadei de gestiune respective.
Pentru întocmirea rapoartelor financiare la întreprindere se desfăşoară o activitate amplă
de pregătire, cu scopul de a verifica corectitudinea şi obiectivitatea datelor care vor fi incluse în
rapoartele financiare.
Iniţial conform datelor din documentele primare se verifică corectitudinea reflectării în
contabilitate a tuturor operaţiunilor economice şi corespunderea datelor contabilităţii analitice cu
rulajele şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice.
Ulterior la finele perioadei de gestiune soldurile şi rulajele din Jurnalele - order de la
fiecare cont se trec în „Balanţa de verificare” care asigură verificarea exactităţi înregistrării
operaţiunilor economice în conturi, legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ.
La sistematizarea şi structurarea rulajelor fiecărui cont utilizat pe conturi corespondente
este utilizată „Cartea Mare” care la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. se întocmeşte în mod
automatizat. Cartea Mare este un instrument de verificare a înregistrărilor contabile efectuate şi
de asemenea, o sursă pentru furnizarea datelor necesare întocmirii şi analizei Bilanţului Contabil
(rap.fin.).O dovadă a reflectării corecte a operaţiunilor economice ce au avut loc pe parcursul
perioadei de gestiune serveşte egalitatea dintre sumele totale a soldurilor şi rulajelor din Cartea
Mare comparativ cu Balanţa de Verificare.
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. aplicînd sistemul contabil complet în componenţa
Raportului financiar anual trebuie să conţină următoarele:
1.Bilanţul Contabil (formularul nr.1) ;
35
2.Raportul pe profit si pierdere (formularul 2) ;
3.Raportul privind fluxul capitalului propriu (formularul 3);
4.Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (formularul 4);
5.Anexa la Bilanţul Contabil (formularul 5);
6.Anexa la raportul privind rezultatele financiare (formularul 6);
7.Notă explicativă.
Bilanţul Contabil este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniului care reprezintă în
unităţi monetare mărimea valorică a bunurilor economice, în corelaţie cu sursele de finanţare a
acestora, precum şi cu rezultatul obţinut.
Pentru întreprindere, întocmirea Bilanţul Contabil este obligatorie parcurgerea unor lucrări
premergătore care sunt desfăşurate într-o ordine logică şi anume:
1.Verificarea înregistrărilor din conturi a tuturor operaţiunilor economice şi financiare efectuate
în cursul anului sau în perioada de gestiune pentru care se întocmeşte Bilanţul Contabil.
2. Întocmirea Balanţei de verificare (a rulajelor şi soldurilor ) înainte de inventariere.
3. Inventarierea mijloacelor materiale şi băneşti, componentele patrimoniului administrat,
precum şi a resurselor de provenienţă a capitalului, drepturilor de creanţă şi datoriilor.
4. Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturi şi realitatea constatată la
inventariere, stabilirea diferenţelor de inventar.
5. Înregistrarea în conturi a diferenţelor constatate şi executarea tuturor regularizărilor, a
amortizărilor, limitării în timp a cheltuielilor şi veniturilor.
6.Determinarea rezultatelor financiare ale exerciţiului.
7. Întocmirea Bilanţului Contabil şi a anexelor la acesta pe formulare tipizate aprobate de
Ministerul Finanţelor al RM.
Mărimea fiecărui element patrimonial se determină pe baza relaţiei de sold în felul
următor:
36
Soldul elementului patrimonial la finele perioadei de gestiune = Soldul elementului patrimonial
la începutul perioadei de gestiune + Creşterea elementului patrimonial în timpul perioadei de
gestiune – micşorarea elementului patrimonial în timpul perioadei de gestiune.
Conform SNC, Bilanţul Contabil cuprinde 3 elemente principale legate nemijlocit de
evaluarea situaţiei patrimoniale şi financiare a întreprinderii:
1.Active
2.Capital propriu
3.Datorii
În Bilanţul contabil activele se împart în active pe termen lung şi active curente.
Principalul obiectiv ce se urmăreşte în Bilanţul anual constă în furnizare de informaţii
privind situaţia financiară, evoluţia acesteia, care reprezintă utilitate pentru toate categoriile de
utilizatori în luarea de decizii pentru strategii curente şi de perspectivă.
Anexele la Bilanţul Contabil reflectă detaliat indicatorii privind activitatea desfăşurată şi
situaţia economico – financiară. Totodată ele conţin specificarea ulterioară a fiecărui post de
bilanţ.
Raportul pe profit si pierdere este una din cele mai importante părţi a rapoartelor
financiare care reprezintă interes deosebit pentru toate categoriile de utilizatori.
Raportul dat se întocmeşte trimestrial cu total cumulativ de la începutul anului,
generalizînd operaţiile economice efectuate într-un interval de timp concret. Indicatorii
prezentaţi în raportul în cauză pot fi divizaţi în trei grupe:
1.Venituri;
2.Cheltuieli;
3.Rezultatele financiare (profit sau pierdere) care reprezintă diferenţa dintre venituri şi cheltuieli.
Raportul pe profit si pierdere pe anul 2012 se întocmeşte conform metodei cu mai multe
trepte, ceea ce presupune o serie de calcule intermediare ale profitului (pierderilor):
- Profitul brut (rd.30, forma 2 ,rap.fin) – 920019 lei
- Rezultatul din activitatea operaţională (rd. 080) – 132436 lei
37
- Rezultatul din activitatea de investiţii (rd.090) – 633491 lei
- Rezultatul din activitatea financiară (rd.100)– (293386) lei
- Rezultatul excepţional (rd.120) – 0 lei
- Profit net (pierdere netă) (rd.150) – 198703 lei
Forma tipizată a Raportului de profit si pierderi se întocmeşte în baza rulajelor aferente
conturilor de venituri şi cheltuieli din clasele a 6 şi a 7 din planul de conturi.
Raportul privind fluxul capitalului propriu - caracterizează acea parte a activelor care
constituie proprietatea întreprinderii.
Raportul dat constă din patru capitole care cuprind date privind soldurile şi modificările
părţilor componente ale capitalului propriu:
1.Capital statutar şi suplimentar
2.Rezervele
3.Profit nerepartizat (pierdere neacoperită)
4.Capital secundar
Raportul dat este constituit astfel încît modificarea fiecărui element component al
capitalului se reflectă astfel:
Soldul la finele perioadei de gestiune curente = Soldul la finele anului de gestiune precedente+
Încasat – Consumat.
Acest raport conţine nu numai informaţii privind mărimea elementelor componente ale
capitalului propriu la o anumită dată, ci şi informaţii referitoare la fluxul acestuia în cursul unui
interval determinat de timp.
Raportul privind fluxul capitalului propriu se completează în baza soldurilor şi rulajelor
din conturile clasei a treia a planului de conturi.
Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, prezintă informaţii suplimentare despre
modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii din punct de vedere al încasării
şi plăţii mijloacelor băneşti. În raportul dat se reflectă fluxul mijloacelor băneşti din diferite
38
tipuri de activităţi, precum şi în legătură cu decontările aferente dobînzilor, dividendelor şi
impozitelor, date ce nu le furnizează nici bilanţul contabil nici Raportul pe profit si pierdere.
În RM conform SNC 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti” se întocmeşte după
metoda directă, cealaltă metodă (în baza profitului) fiind recomandată pentru verificarea
corectitudinii primei metode. Încasările sau plata mijloacelor aferente operaţiunilor valutare
trebuie să fie recalculate la cursul în vigoare la data încasării sau plăţii. Totodată pentru
întocmirea raportului dat se utilizează metoda de casă.
La Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. fluxul net total de mijloace băneşti pentru anul
2012 a constituit (72349) lei, în timp ce soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioadei este mai
mare, înregistrînd valoarea de 31708 lei (rap.fin. forma 5). Suma dată se reflectă şi în rîndul 440
a bilanţului contabil (rap.fin. forma1).
13.Analiza activităţii financiar – economice a întreprinderii
Analiza provine din greaca (analize – descompunere, divizare). Astfel putem spune că
analiza reprezintă cercetarea unui întreg divizîndul în părţile sale componente şi studierea
fiecăruia în parte în scopul cunoaşterii esenţei, rolului şi importanţei lor.
Dinamica şi structura profitului pînă la impozitare
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) pînă la
impozitare, care poate fi exprimat prin relaţia:
PPI = RAO + RAI + RAF + RE,
unde:
PPI – profitul (pierderea) pînă la impozitare;
RAO – rezultatul din activitatea operaţională;
RAI – rezultatul din activitatea de investiţii;
RAF – rezultatul din activitatea financiară;
RE – rezultatul excepţional.
Analiza în dinamică a profitului(pierderii) pînă la impozitare permite evaluarea mărimii
acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi/sau cu datele stabilite în Planul de
39
afaceri şi studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii
ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) pînă la impozitare permite aprecierea aportului
fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil.
Analiza dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare este efectuată în baza
datelor Raportului de profit şi pierderi şi Planului de afaceri.
Vom examina evoluţia şi structura profitului (pierderii) pînă la impozitare al
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. în comparaţie cu realizările anului precedent. În baza
datelor din Raportul de profit şi pierderi vom construi tabelul analitic şi vom interpreta
rezultatele obţinute.
Tabelul 12.1
Aprecierea dinamicii şi structurii profitului (pierderii) pînă la impozitare
Indicatoi
Anul precedent Anul curent Abaterea în
Suma,
lei
Ponde-
rea, %
Suma,
lei
Ponde-
rea, %
Sumă,
lei
Ponde-
re,%
1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3
1 Rezultatul din activitatea operaţională: profit(pierdere)
(277268) -404,5 (132436) -63,77 +144832 +341,73
2 Rezultatul din activitatea de investiţii: profit(pierdere)
0 - 633491 305,04 +633491 +305,04
3 Rezultatul din activitatea financiară: profit(pierdere)
345811 +504,5 (293386) -141,27 +52425 +363,23
4 Rezultatul excepţional: profit(pierdere)
- - - - - -
5 Profitul(pierderea) pînă la impozitare:(rd.1+rd.2+rd.3+rd.4)
68543 100 207669 100 139126 X
Concluzie: Din datele prezentate în tabelul 12.1 rezultă că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.
a obţinut un rezultat financiar pozitiv atît în anul precedent cît şi în anul de gestiune. În anul de
gestiune mărimea profitului pînă la impozitare a constituit 207669 lei, ceea ce reprezintă o
majorare faţă de anul precedent cu +139126 lei. Majorarea profitului pînă la impozitare a fost
40
determinată de creşterea mărimii profitului cîştigat din activitatea operaţională, de majorările
obţinute în anul de gestiune obţinute din activitatea de investiţii cît şi din activitatea financiară
ce au dus la creşterea mărimii profitului contabil cu 144832 lei, 633491 lei şi respectiv 52425
lei.
În general activitatea întreprinderii poate fi considerată satisfăcătoare.
Analiza factorială a profitului brut
Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operaţională reprezintă
profitul brut (pierderea globală), de aceea în analiza formării profitului, studiului profitului brut i
se acordă o atenţie deosebită.
Profitul brut reprezintă rezultatul activităţiide bază a în treprinderii.
La efectuarea analizei profitului brut vom avea nevoie de Raportul de profit şi pierderi.
Exemplul 12.2
Vom efectua analiza factorială a profitului brut în baza Raportului de profit şi pierderi.
Vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 12.2
Informaţie iniţială pentru analiza factorială a profitului brut
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea, %
1 2 3 4 = 3 - 2
1 Venitul din vînzări( lei) 2420902 2285097 -135805
2 Costul vînzărilor ( lei) 1067009 1365078 298069
3 Profit brut (pierdere
globală)
1353920 920019 -433901
4 Nivelul mediu al profitului
brut, %(rd.3/rd.1*100)
55,92 40,26 -15,66
Formula de calcul a profitului brut este: PB = ( VV / NPB) / 100 unde,
PB – profitul brut (pierdere globală);
VV – venitul din vînzări;
41
NPB – nivelul mediu al profitului brut .
Aplicînd metoda diferenţelor absolute, calculăm acţiunea factorilor asupra modificării
profitului brut astfel:
1. Calculăm acţiunea ∆VV asupra ∆PB:
∆PB∆VV = ∆VV x NPB0 / 100 = (-135805) x 55,92/100 = -75942,15 lei
2. Calculăm acţiunea ∆NPB asupra ∆PB:
∆PB∆NPB = VV1 x ∆NPB /100 = 2285097 x (-15,66) /100 = -357846,19 lei
Balanţa factorilor
∆PB = ∆PB∆VV + ∆PB∆NPB
-433901= (-75942,15) + (-357846,19)
-433901 =-433901
Concluzie: În baza rezultatelor obţinute în tabelul 12.2 putem constata că la Î.M.,,STANDARD-
VIN PLUS’’ S.R.L. profitul brut s-a micşorat faţă de anul precedent cu -433901 lei. Aceasta
diminuare a fost determinată de influenţa negativă a reducerii veniturilor din vînzări în perioada
de gestiune faţă de cea precedentă cu -135805 lei ceea ce in procente constituie 94,39 %.
Creşterea costului vînzărilor a determinat micşorarea profitului brut cu -433901.
Deci, putem constata că la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. există rezerve interne de
majorare a profitului brut pe seama creşterii volumului de vînzări şi reducerii costului
vînzărilor.
Analiza profitului din activitatea operaţională
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea
şi calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor
componente ale profitului (pierderii) din activitatea operaţională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operaţională poate fi
determinată conform formulei:
Profitul
(pierderea) Profitul brut Alte venituri Cheltuieli Cheltuieli Alte
42
din activitatea = (pierderea + operaţionale - comerciale - generale şi - cheltuieli
operaţională globală) administrative operaţionale
În calitate de sursă de informaţie pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din
activitatea operaţională, serveşte Raportul de profit şi pierdere.
Avînd în vedere legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ, în
calitate de metodă cea mai convenabilă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din
activitatea operaţională se aplică metoda balanţelor.
Exemplul 12.3
Vom efectua analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională în
comparaţie cu datele anului precedent. În baza datelor Raportului de profit şi pierderi al
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. vom construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele
obţinute.
Tabelul 12.3
Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională
Indicatori Anul
precedent
Anul de
gestiune
Abaterea
absolută
Influenţa
factorilor
1 2 3 4=3 – 2 5
1 Profitul brut 1353920 920019 -433901 -433901
2 Alte venituri operaţionale 802552 1081805 +279253 +279253
3 Cheltuieli comerciale 962431 16932 -945499 +945499
4 Cheltuieli generale şi
administrative 1081038 1492209 +411171 -411171
5 Alte cheltuieli operaţionale 390271 625119 +234848 -234848
6 Pofitul (pierderea) din activitatea
operaţională (rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-
rd.5) -277268 -132436 +144832 X
Balanţa de verificare
-132436-(-277268) = (-433901) + 279253 + (-9454999) + 411171 + 234848
144832 = 144832
43
În baza datelor prezentate în tabelul 12.3 putem afirma că profitul obţinut de
Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. din activitatea operaţională în anul de gestiune a crescut
cu + 144832 lei faţă de anul cel precedent. Aceasta majorare se datorează creşterii altor
venituri operaţionale cu +279253 lei.
Cu toate că cheltuielile generale şi administrative şi alte cheltuieli operaţionale au
crescut cu +411171lei şi respectiv 234848 lei, acestea nu au acţionat negativ asupra profitului
din activitatea operaţională.
În cazul unei gestionări mai eficiente a cheltuielilor generale şi administrative şi a
procesului de vînzare, întreprinderea va putea pe viitor să majoreze profitul din activitatea
operaţională cu 1379400 lei (433901+ 945499).
Analiza repartizării şi utilizării profitului net
Analiza repartizării profitului întreprinderii porneşte cu aprecierea generală a situaţiei ce
presupune o examinare rapidă de sinteză a principalilor direcţii de distribuire a profitului generat.
În acest context la prima etapă se studiază repartizarea profitului pînă la impozitare în două
părţi:
Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit care, la rîndul său includ:
- cheltuieli (economii) curente privind impozitul pe venit;
- cheltuieli (economii) amînate privind impozitul pe venit;
profit net (pierderea netă).
Din punct de vedere al tehnicii de analiză la această etapă se efectuează comparaţii cu
perioada precedentă în baza datelor Raportului de profit şi pierderi şi Anexei la acest raport.
Exemplul 12.4
Vom analiza repartizarea profitului pînă la impozitare şi formarea profitului net (pierderii
nete) a Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.. În baza datelor Raportului de profit şi pierderi şi
Anexei la aceste raport vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
44
Tabelul 12.4.1
Analiza repartizării profitului pînă la impozitare
Nr.
crt.
Indicatori
Anul precedent Anul de gestiune
Suma,lei În%la
profitul
contabil
Suma, lei În%la
profitul
contabil
1 2 3 4 5 6
1. Profit pînă la impozitare inclusiv: 68543 100,0 207669 100,0
2. Cheltuieli privind impozitul pe venit
din care:
- - 8966 4,3
2.1 - cheltuieli (economii)curente - - 8966 4.3
2.2 - cheltuieli amînate - - - -
3. Profit net (pierdere netă) 68543 100,0 198703 95,7
În urma efectuării analizei pe baza tabelului 12.4 am observat că la Î.M.,,STANDARD-
VIN PLUS’’ S.R.L.,nu s-a modificat esenţial în dinamică situaţia cu privire la repartizarea
profitului pînă la impozitare. Astfel, în perioada precedentă nu s-au constatat cheltuieli privind
impozitul pe venit deci tot profitul contabil îi revenea bugetului.
În anul de gestiune creanţa curentă aferentă impozitului pe venit care urmează să fie
recuperată întreprinderii a constituit 8966 lei, iar datorii amînate faţă de buget iarăşi nu s-au
constatat. Astfel, suma totală a impozitului pe venit în anul de gestiune constituie 8966 lei, care
a depăşit suma profitului contabil de 2,2 ori din cauza limitărilor sau necompensărilor
veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii în conformitate cu prevederile Codului Fiscal. Necătînd
la toate, la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. în anul precedent şi în anul de gestiune a
obţinut profit în sumă de 68543lei şi respectiv 198703 lei.
La următoarea etapă de analiză în mod general vom examina direcţiile de repartizare a
profitului net, rămas la dispoziţia întreprinderii.
În mod particular, proprietarii întreprinderii pot distribui profitul net în următoarele
scopuri:
45
constituirea rezervelor (fondurilor);
plata dobînzilor aferente obligaţiunilor plasate de întreprindere;
majorarea capitalului social (statutar) al întreprinderii;
acoperirea pierderilor din anii precedenţi;
plata dividendelor;
sponsorizarea;
alte scopuri în corespundere cu legislaţia, statutul întreprinderii şi decizia proprietarilor.
Exemplul 12.4.2
Vom analiza repartizarea profitului net generat de Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L.
după direcţii principale de distribuire. În baza datelor prezentate în tabelul 12.5 vom alcătui
concluzia analitică.
Tabelul 12.4.2
Analiza repartizării profitului net
Nr.c
rt. Indicatori
Anul precedent Anul de gestiune
Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %
1 2 3 4 5 6
1. Profit net (pierderea netă) 68543 100,00 198703 100,00
2. Profit net repartizat
inclusiv pentru scopuri:
Plata dividendelor (35463) -51,74 94697 47,66
3. Profit nerepartizat 104006 151,74 104006 52,34
Sursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012
Analiza indicatorilor de rentabilitate
Rentabilitatea reprezintă un indicator al influenţei, care exprimă capacitatea
întreprinderii de a cîştiga profit. Modul de determinare a rentabilităţii este :
Rentabilitatea= Efect economic şi financiarEfort
X 100
În literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în 3 categorii:
indicatorii rentabilităţii producţiei;
46
indicatorii rentabilităţii activelor:
indicatorii rentabilităţii capitalului.
În calitate de sursă de informaţie pentru a efectua analiza indicatorilor de rentabilitate se
va utiliza Raportul de profit şi pierderi.
Exemplul 12.5
Vom efectua analiza indicatorilor de rentabilitate în comparaţie cu datele anului precedent.
În baza datelor Raportului de profit şi pierderi al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. vom
construi tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 12.5
Analiza indicatorilor de rentabilitate
Nr.
Crt.Indicatori Anul 2011 Anul 2012
Abaterea
absolută
1 2 3 4 5=4-3
1 Venitul din vînzări, lei 2420929 2285097 -135832
2 Profitul brut, lei 1353920 920019 -433901
3 Rezutatul din activitatea operaţională (277268) (132436) 144832
4Profitul perioadei de gestiune pînă la
impozitare, lei68543 207669
139126
5 Profitul net, lei 68543 198703 130160
6 Valoarea medie a activelor, lei 16821251 1648016 -15173235
7 Valoarea medie a capitalului propriu, lei 6481646,50 6596485,50 115199
8. Capitalul propriu 6499868 6693103 193235
9.Rata rentabilităţii brute,%
(rd2: rd1)*10055,92 40,26
-15,66
10. Rentabilitatea netă, % (rd 5: rd 1) *100 2,83 8,69 5,86
11.Rata profitului operaţional,%
(rd.3 : rd.1)*100-11,45 -5,97
5,48
12.Rata rentabilităţii activelor,%
(rd.5: rd.6)*1000,40 12,05
11,65
13.Rentabilitatea capitalului propriu,% (rd 4: rd
8)*1001,05 3,10
2,05
47
14.Rata rentabilităţii financiare,%
(rd.5: rd.7)*1001,05 3,01
1,96
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 12.6 putem constata că la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L., nivelul rentabilităţii veniturilor din vînzări calculată în baza profitului brut în anul de gestiune constituie 40,26%, adică cu -15,66puncte procentuale faţă de anul precedent. În schimb rentabilitatea veniturilor calculată în baza profitului net în perioada de gestiune sa majorat cu 5,86% faţă de anul precedent.
Rentabilitatea activelor are o tendinţă de creştere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul precedent rentabilitatea activelor a atins nivelul de 0,40%, în anul de gestiune, acesta sa majorat pînă la 12,05% sau cu 11,65 puncte procentuale. Este de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul de gestiune este foarte ridicat, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active, Î.M. ,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L, în mediu, obţine 12,05lei profit pînă la impozitare. Astfel, putem menţiona că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L utilizează eficient activele sale.
Ceea ce ţine de rentabilitatea capitalului propriu putem menţiona că Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L a înregistrat o creştere faţă de anul precedent.
Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza profitului pînă la impozitare în anul precedent a constituit 1,05%, adică, la fiecare leu de mijloc propriu, Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L cîştigă numai 1,05 lei profit pînă la impozitare, iar în anul de gestiune 3,10 lei, astfel înregistrînd o majorare faţă de anul precedent cu 2,05 puncte procentuale.
În general, activitatea întreprinderii o putem considera satisfăcătoare.
Analiza structurii patrimoniului net
Analiza situaţiei financiare la orce întreprindere începe cu aprecierea structurii patrimoniului ei.
Patrimoniu reprezintă totalitatea mijloacelor economice exprimate în etalon valoric ce aparţin persoanelor fizice/juridice.
Deosebim:
1. patrimoniu real – totalul activelor raportat la valoarea de bilanţ2. patrimoniu net – valoarea reală a activelor de care dispune entitatea formate din surse
proprii.
Patrimoniu net = Active – Datorii = Capital propriu
Analiza patrimoniului la valoarea reală constă în analiza activelor entităţii în componenţă.
În calitate de informaţie pentru analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală v-a servi Bilanţul contabil.
Exemplul 12.6.1
48
Vom efectua analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală la Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. În baza datelor Bilanţului contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 12.6.1
Analiza dinamicii şi schimbărilor în structură a patrimoniului la valoarea reală
Nr.crt. Indicatori
Sfîrşitul anuluiprecedent
Sfîrşitul anuluicurent
Abaterea în
Sumă,lei
Pondere,%
Sumă,lei
Pondere,%
Sumă,lei
Pondere,%
1 2 3 4 5 6 7 8I Active pe termen
lung7353037 56,78 7076946 61,72 -276091 +18,60
1.1 Active nemateriale 439027 3,4 439027 3,82 0 01.2 Active materiale pe
termen lung1682665 12,99 1406574 12,27 -276091 +18,60
1.3 Active financiare pe termen lung
5231345 40,4 5231345 45,63 0 0
II Active curente 5596038 43,22 4387969 38,28 -1208069 +81,402.1 Stocuri de mărfuri
şi materiale1864048 14,4 1283431 11,19 -580617 +39,12
2.2 Creanţe 2814711 21,74 3057376 2,67 +242665 -16,352.3 Investiţii pe termen
scurt- - - - - -
2.4 Mijloace băneşti 910955 7,03 31708 0,27 -879247 -16,422.5 Alte active 6324 0,49 15454 0,14 +9130 -0,62
Total active 12949075 100,00 11464915 100,00 -1484160 XSursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012
Concluzie: Analizînd structura patrimoniului la valoarea reală, se observă o dinamică
negativă a acestuia înregistrînd o diminuare de -1484160 lei. O pondere esenţială în jur de 40%
din valoarea patrimoniului o ocupă activele financiare pe termen lung care nu au înregistrat
nimic în dinamică.
În structura activelor curente, ponderea esenţială o ocupă alte active care la sfîrşitul
anului de raport sau majorat considerabil cu 9130 lei sau -0,32%.
Scăderea disponibilului de mijloace băneşti cu 879247 lei sau -16,42 denotă o scădere a
lichidităţii bilanţului de acest cont şi se caracterizează negativ.
Patrimoniul net – reflectă mărimea activelor entităţii finanţate numai pe seama surselor proprii.
Patrimoniu net = Active – Datorii pe termen lung – Datorii pe termen scurt
49
Calculul patrimoniului net se face paralel cu analiza factorială a acestuia cu aplicarea metodei balanţelor în tabelul următor:
Exemplul 12.6.2
Vom efectua calculul şi analiza factorială a valorii patrimoniului net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.. În baza datelor din Bilanţul contabil vom alcătui tabelul analitic şi vom forma concluzia.
Tabelul 12.6.2
Calculul şi analiza factorială a valorii patrimoniului net
IndicatoriLa începutul anului
La sfîrşitulanului Abaterea
Influenţa factorilor asupra patrimoniului net
1 2 3 4=3-2 5Total active 12949075 11464915 -1484160 -1484160Datorii pe termen lung 60000 60000 0 -Datorii pe termen scurt 10247039 9400312 -846727 +846727Patrimoniu net 2642036 2004603 -637433 X
Sursa: Calculele autorului în baza rapoartelor financiare anuale 2011-2012
Concluzie: Datele prezentate în tabelul 12.7.2 denotă o evoluţie negativă a patrimoniului
net la sfîrşitul anului faţă de început.
Valoarea patrimoniului net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. constituie la sfîrşitul anului
2004603 lei înregistrînd o scădere faţă de începutul anului cu 637433 lei.
Analizînd influenţa factorilor care îl determină, se observă că această diminuare se
datorează scăderii în dinamică a valorii patrimoniului real şi scăderii considerabile a datoriilor
pe termen scurt spre sfîrşitul perioadei cu 1484160 lei şi respectiv 846727 lei.
La următoarea etapă a analizei se estimează 2 elemente structurale ale patrimoniului net:
1. Active pe termen lung nete = Active pe termen lung – Datorii pe termen lung2. Active curente nete = Active curente – Datorii pe termen scurt
Patrimoniu net = Active pe termen lung nete – Active curente nete
Exemplul 12.6.3
50
Utilizînd datele din tabelele precedente (12.7.1 şi 12.7.2), vom efectua analiza structurii
patrimoniului net în dinamică.
Tabelul 12.6.3
Analiza structurii patrimoniului net
Active
Suma, lei
Datorii
Suma, lei Valoarea patrimoniului net
înc. anului
sf. anului înc. anului
sf. anului
înc. anului
sf. anului
A 1 2 B 3 4 5=1-3 6=2-4Active pe termen lung 7353037 7076946
Datorii pe termen lung 60000 60000 7293037 7016946
Active curente 3596038 4387969
Datorii pe termen scurt
10247039 9400312 -4651001 -5012343
Total active12949075 11464915
Total datorii 10307039 9460312 2642036 2004603
Concluzie: Informaţiile prezentate în tabelul 12.7.3 atestă faptul că conducerea Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. urmează principiul echilibrului financiar privind formarea activelor pe termen lung pe seama surselor de finanţare permanente. Această concluzie se deduce din faptul că la sfîrşitul perioadei de gestiune, ca şi la începutul ei, atît activele pe termen lung nete cît şi activele curente nete la această întreprindere au valori pozitive.
De menţionat că partea preponderentă (mai mare de 75%) a patrimoniului net o reprezintă activele cu durata de funcţionare mai mare de un an. În dinamică se observă creşterea cotei acestei componente în totalul patrimoniului net.
Analiza fondului de rulment
În practica analitică se utilizează două metode de analiză şi calcul al fondului de rulment.
Fondul de rulment net este depăşirea mărimii activelor curente asupra datoriilor pe termen scurt, adică:
Fond de rulment net = Active curente – Datorii pe termen scurt
Fondul de rulment net este o parte a capitalului permanent, îndreptat spre finanţarea activelor curente, adică:Fond de rulment net = Capital permanent – Active pe termen lung
51
Este evident că rezultatele obţinute prin ambele metode de calcul al fondului de rulment net trebuie să fie absolut identice. Orce necorespundere demonstrează prezenţa greşelilor în calculele efectuate sau în Bilanţul contabil.
Exemplul 12.7
Vom efectua calculul mărimii reale a fondului de rulment net al Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L.. În baza datelor Bilanţului contabil, vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 12.7
Nr.Crt. Indicatori
La începutul anului de gestiune
La sfîrşitul anului de gestiune
1 2 3 41. Prima variantă de calcul1.1. Activele curente 4776038 43879691.2 Datoriile pe termen scurt 10247039 94003121.3 Fondul de rulment net (rd. 1.1-1.2) -5471001 -5123432. A doua variantă de calcul2.1 Capitalul propriu 6499868 66931032.2 Datoriile pe termen lung 60000 600002.3 Capitalul permanent (rd.2.1+2.2) 6559868 67531032.4 Activele pe termen lung 12030869 117654462.5 Fondul de rulment net (rd.2.3-2.4) -5471001 -512343
Concluzie: Din calculele efectuate în tabelul 12.8 rezultă că atît la sfîrşitul, cît şi la începutul anului de gestiune Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’S.R.L. dispune de un fond de rulment net negativ. Acesta rezultă dina cauza că datoriile întreprinderii prevalează activele.
Analiza lichidităţii bilanţului contabil şi a capacităţii de plată a întreprinderii
Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a firmei. Calcularea şi interpretarea coeficienţilor lichidităţii în mod obligatoriu sunt incluse practic în orce materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Raportul financiar total; raportul conducerii întreprinderii către adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activităţii în perioada raportată şi altele.
Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă – posibilitatea de aşi onora obligaţiile de plată la termenele scadente.
52
Noţiunile menţionate sunt foarte apropiate şi, de aceea, deseori se confruntă în cadrul analizei Rapoartelor financiare. Totodată, între ele există unele deosebiri, prezentate în schema următoare:
Schema 12.1. Conexiunea noţiunilor ,,capacitate’’, ,,lichiditatea’’, şi ,,solvabilitatea’’
Din această schemă rezultă că lichiditatea activelor vizează proprietatea elementelor din componenţa patrimoniului întreprinderii de ase transforma în bani şi serveşte în calitatede criteriu de grupare a posturilor în activul Bilanţului.
Bilanţul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relaţii:
A1 ≥ P1; A2 ≥ P2; A3 ≥ P3.
În urma menţinerii acestor inegalităţi se iveşte încă o relaţie: A4 ≤ P4.
Exemplul 12.8
Vom clasa activele Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. în funcţie de capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti, Concomitent vom grupa sursele de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente. În baza datelor Bilanţului contabil şi Anexei la acesta vom alcătui tabelul analitic şi vom interpreta rezultatele obţinute.
Tabelul 12.8
(în lei)
Nr.Crt. Grupe de active şi pasive
La începutul anului
La sfîrşitul anului
1 2 3 41. Total active 16806907 16153415
inclusiv1.1 A1 - mijloace băneşti 90955 31708
53
Capacitatea de plată:capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată
Lichiditatea
Bilanţului
contabil:
capacitatea
întreprinderii de a-şi achita datoriile pe termen scurt
Lichiditatea activelor:
proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti
Solvabilitatea pe termen
lung:
capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor pe o perioadă mai lungă de timp
1.2 A2 – investiţii şi creanţe pe termen scurt 2814711 30573761.3 A3 – stocuri de mărfuri şi materiale, alte
active curente1870372 129885
1.4 A4 – active pe termen lung 12030869 117654461 2 3 42. Total pasive 16806907 16153415
Inclusiv2.1 P1 – datorii urgente (pe termen scurt cu
termenul expirat)* 4984977 9394302
2.2 P2 – datorii curente (pe termen scurt cu Termenul neexpirat)*
5262062 6010
2.3 P3 – datorii pe termen lung 60000 600002.4 P4 – capital propriu 6499868 6693103
*Notă: Rîndul 2.1 din tabelul 12.9 se determină prin însumarea datoriilor ci termenul expirat în baza datelor din Anexa la Bilanţul contabil, iar rîndul 2.2 – ca diferenţă dintre suma datoriilor pe termen scurt din Bilanţul contabil şi rîndul 2.1 din tabelul 12.9.
Concluzie: Studierea informaţiei prezentate în tabelul 12.9 permite de a conchide următoarele. Atît la începutul, cît şi la sfîrşitul anului, suma activelor perfect lichide este mult mai redusă în comparaţie cu datoriile urgente, ce atestă nerespectarea condiţiei A1 ≥ P1.
Aceeaşi concluzie este valabilă în privinţa activelor uşor realizabile în concordanţă cu datoriile curente, adică se constată nerespectarea condiţiei A2 ≥ P2. Totodată, se observă depăşirea considerabilă a activelor lent realizabile în comparaţie cu datoriile pe termen lung (respectarea condiţiei A3 ≥ P3), însă necătînd la aceasta, nu a condiţionat formarea fondului de rulment net pozitiv, adică corespunderea condiţiei A4 ≤ P4.
Analiza creanţelor şi datoriilor
Analiza creanţelor şi datoriilor entităţii reprezintă latura esenţială a analizei situaţiei financiare de care în mare măsură depinde lichiditatea entităţii.
Orice agent economic în procesul activităţii intră în contact cu o mulţime de debitori şi creditori. Ca rezultat apar un şir de creanţe şi datorii.
Creanţele reprezintă suma mijloacelor entităţii distrase din circuitul acesteia şi utilizate temporar în circuitul debitorilor.
Datoriile reprezintă suma mijloacelor atrase în circuitul entităţii dar care aparţin creditorilor.
Exemplul 12.9
Vom analiza structura creanţelor şi datoriilor pe baza datelor din Bilanţul contabil.
54
Tabelul 12.9
Analiza structurii creanţelor şi datoriilor
Posturi de creanţe şi datorii
La sfîrşitul anului precedent
La sfîrşitul anului curent
Abaterea
Sumă, lei Q, % Sumă, lei Q, % Sumă, lei Q, %2 3 4 5 6 7=5-3 8Creanţe pe termen lung
- - - - - -
Avansuri acordate pe termen lung
- - - - - -
Total creanţe pe termen lung
- 100,00 - 100,00 - X
Creanţe eferente facturilor comerciale
1160138 41,22 1487554 48,65 327416 134,92
Creanţe ale părţilor legate
- - - - - -
Avansuri acordate pe termen scurt
680076 24,16 610542 19,97 -69534 -28,65
Creanţe privind decontările cu bugetul
954996 33,93 716041 23,42 -238955 -98,47
Creanţe ale personalului
- - 10000 0,33 10000 4,12
Venituri calculate - - 178113 5,82 178113 73,39Alte creanţe pe termen scurt
19501 0,69 55126 1,80 35625 14,68
Total creanţe pe termen scurt
2814711 100,00 3057376 100,00 242665 X
Datorii financiare pe termen lung
- - - - - -
Datorii calculate pe termen lung
60000 1 60000 1 0 -
Total datorii pe termen lung
60000 100,00 60000 100,00 0 X
Datorii financiare pe termen scurt
1915411 18,69 2369236 14,66 453825 7,68
Datorii comerciale pe termen scurt
8117186 79,21 7025066 43,49 -1092120 -18,49
Datorii calculate pe termen scurt
214442 2,09 6010 41,85 -208432 -3,53
Total datorii pe termen scurt
10247039 100,00 16153415 100,00 5906376 X
Concluzie:Potrivit informaţiilor prezentate în tabelul 12.10, observăm că în perioada analizată creanţele întreprinderii Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L. erau constituite numai
55
din creanţe pe termen scurt. Valoarea absolută a acestora în anul de gestiune s-a majorat cu 242665 lei.
În structura creanţelor au apărut schimbări: au crescut esenţial creanţele comerciale cu 327416 lei şi ponderea lor de la 41,22% pînă la 48,65 %. La fel sau majorat şi alte crenaţe pe termen scurt – cu 35625 lei sau cu 14,68%, şi ponderea lor a crescut de la 0,69 % pînă la 1,80%.
În acelaşi timp sau micşorat avansurile acordate cu 69534 lei sau cu 28,65% şi ponderea lor a scăzut de la 24,16% pînă la 19,97%; creanţele privind decontările cu bugetul cu 238955 lei sau cu 98,47 % iar ponderea a scăzut de la 33,93% pînă la 23,42%.
În urma calculelor din tabel, se observă structura că structura datoriilor la finele anului a suferit schimbări nefavorabile. În primul rînd trebuie de menţionat existenţa datoriilor financiare pe termen scurt (întreprinderea a fost nevoită să recurgă la un credit bancar) în valoare mai mare de 2 mil. Lei. Conform situaţiei la finele anului, ponderea datoriilor financiare în totalul datoriilor pe termen scurt constituie 14,66 %. Ponderea datoriilor comerciale s-a micşorat de la 79,21 % pînă la 43,49 %, deoarece , valoarea acestora s-a micşorat cu 1092120 lei.
Totodată, s-a micşorat considerabil valoarea absolută şi ponderea datoriilor calculate : în total valoarea acestora s-a redus cu 208432 lei iar ponderea lor în sursele de finanţare a crescut de la 2,09 % pînă la 4,85%.
În general, activitatea întreprinderii Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS’’ S.R.L., poate fi considerată satisfăcătoare.
56
Concluzii şi recomandări
În lucrarea dată a fost analizată totalitatea activităţii întreprinderii
Î.M. ,,STANDARD – VIN PLUS” S.R.L.
În lucrarea respectivă s-a caracterizat activitatea de bază a entităţii cît şi activităţile auxiliare
ale acesteia. Scopul principal a fost a atins, adică studierea aprofundată a tuturor tipurilor de
activităţi şi contabilizarea acestor operaţii.
În baza cercetărilor efectuate se menţionează, că lucrarea conţine analiza activităţii
economico-financiară a întreprinderii, ce este axată pe analiza influenţei tuturor factorilor asupra
activităţii întreprinderii.
Întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa în baza actelor normative şi legislative în vigoare
necesare pentru o activitate eficientă. Un factor important este faptul că contabilitatea este dusa
în mod automatizat, ceea ce uşurează mult munca contabilă şi permite perfectarea rapidă a
tuturor documentelor şi efectuarea unui număr cît mai mare de operaţiuni. Această formă este
foarte comodă şi considerabil uşurează procesul de urmărire şi verificare a operaţiunilor
contabile.
Întreprinderea are foarte multe contracte încheiate cu diferiţi furnizori şi antreprenori, cu care
efectuează decontări reciproce. Lunar calculează şi achită angajaţilor săi salarii, efectuează
defalcări de asigurări sociale şi medicale pe care le transferă organelor terţe respective.
Deci, evidenţa contabilă este organizată într-un mod foarte raţional şi comod.
57
B I B L I O G R A F I E
Acte legislative şi normative:
1. Legea contabilităţii nr.426-XIII din 04.04.1995(Monitorul Oficial nr.28 din 25.05.1995).
2. Standarde le Naţionale de Contabilitate,aprobate prin ordinal Ministerului Finanţelor al RM
nr.16 din 29.01.1999(Monitorul Oficial nr35-38 din 15.04.1999).
3. Comentarii cu privire la aplicarea Standardelor Naţionale de Contabilitate , aprobate prin
ordinal Ministerului Finanţelor nr.16 din 29.01.1999 (Monitorul Oficialnr.35-38 din
15.04.1999).
4. Codul Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 ,Titlul II.Impozitul pe venit.(Contabilitate şi
audit ,2004,nr.1).
5. Codul Fiscal.Titlul III.Taxa pe valoarea adăugată nr.1415-XIII din 17.04.1998.(Contabilitate
şi audit,2004,nr.1)
6. Planul de conturi contabile şi normele de aplicare a lor(Contabilitate şi audit,nr.2 şi 3 , 1998.
Manuale, monografii, cărţi, broşuri
7. Nederiţa A.,Bucur V.Contabilitate financiară.Chişinău 1999,cap,10,pag 253.
8. Grigoroi L.,Layari L.Bazele teoretice ale contabilităţii.Chişinău 2003,p.158;p.246.
9.Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova .Colectiv de
autori:coordinator Nederiţa A., Chişinău:ACAP, 1998, Volumul I, Cap.10, pag.296.
10.Noul sistem contabil al ageniţilor economici din RM , Volumul II, Colectiv de
autori:coordinator-Nederiţa A., ACAP, 1999, cap.1, pag. 7.
11.Ţurcanu V.,Contabilitatea conform standardelor internaţionale, Chişinău : ASEM,1996-266 p.
12.Чавдаря М.,Справочно-Практический Бухгалтерский Учет, Кишинэу, 2003, стр.120,
стр.562.
13.Analiza rapoartelor financiare, grup de autori,coordonator:Ţiiulnicova N.,ASEM 2004 , Cap.1
14.Практические рекомандации по анализу финансовых отчетов,исчислению и учету
подоходного налога и НДС.Под ред.В.Букураи П.Тостогана.-Кишинев:Contabil-Service,
1999-416 c.
15.Ţurcanu V., Bajorean E.,Bazele contabilităţii, Chişinău 2005,ASEM
Articole din presa periodică
16.Недерица А.,Тостоган П.,Новый порядок учета затрат , расходов и доходов
предприятия и составления Отчета о финансовых результатах.-Contabilitate şi audit,1998,
nr.4.
17.Бажереан Е.,Учет реализации товаров в оптовой торговли. - Contabilitate şi audit, 1998,
nr.12.
58
18.Nederiţa A.Ţiriulnicov N.Recomandări practice privind întocmirea notei explicative la
raportul financiar anual.-Contabilitate şi audit, 1998, nr.5.
19.Bălănuţă V.Diagnosticul şi estimarea profitului întreprinderii.- Contabilitate şi audit,2002,
nr.5.
20.Ţurcanu V.Cum să implementăm noul sistem contabil.-Contabilitate şi audit, 1998,nr.4.
59
MOLDCOOP
UNIVERSITATEACOOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
CATEDRA CONTABILITATE ŞI AUDIT
RAPORTUL
PRACTICII DE PRODUCERE
(Î.M.,,STANDARD-VIN PLUS” S.R.L.)
A efectuat: studenta grupei 3CA1031 Hacina Tatiana
Conducătorul practicii: /lector superior/ Prodan Djulieta
Conducătorul pracicii: contabil-şef Cojuşnean Ludmila
CHIŞINĂU, 2013
60