Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
1
Modele de segregare etnică din
România
- ghetouri rurale din România –
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
2
Prefaţă
Cercetarea constă într-o anchetă sociologică efectuată pe un eşantion ne-reprezentativ
în cadrul primăriilor rurale din România. Culegerea datelor s-a efectuat în 2008. Cercetarea a
fost finanţată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
Premise
Prezentul proiect are ca scop cercetarea fenomenului de segregare şi discriminare etnică
prin prisma instituţiilor locale, acestea fiind instituţiile care au experienţă directă privind
implementarea unor programe care vizează populaţia roma. Deasemenea, instituţiile locale
reprezintă nivelul de mediator între cel naţional şi cel comunitar.
Obiectivele specifice ale cercetării au fost următoarele:
- să strângă informaţii de la nivel local cu privire la situaţia romilor din localitate
- de a identifica factori specifici care pot contribui la apariţia situaţiilor tensionate sau
ar putea genera conflicte interetnice, iar pe baza acestori factori să realizăm o
tipologie a zonelor conflictuale.
- Atitudinea angajaţilor instituţiilor publice faţă de populaţia romă – lucrătorul social.
Cercetarea permite identificarea unor „practici bune”, dar şi a măsurilor care au avut
efecte nedorite.
Eşantionul, metodologia
Cercetarea Modele de segregare etnică din România a avut mai multe componente: pe
lângă ancheta sociologică în rândul autorităţilor locale, s-a efectuat şi o monitorizare de
presă, şi s-a construit o bază de date a conflictelor între romi şi populaţia majoritară din
România după 1989.
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
3
Monitorizare de presă
În cadrul acestei cercetări s-a efectuat o monitorizare a presei scrise în limba maghiară şi
română şi s-a realizat un dosar mass-media despre conflictul de la Apaţa (judeţul Braşov, 28
august 2007), Sînmartin şi Sîncrăieni (judeţul Harghita, 2009). Acest dosar conţine articolele
publicate în versiunea on-line a cotidianelor şi publicaţiilor în limba română şi maghiară
despre aceste cazuri. Publicaţiile au fost monitorizate timp de o lună de la data conflictului.
În cazul presei scrise în limba română au fost acoperite următoarele organe de presă:
Adevărul, Azi, Cotidinaul, Cronica Română, Curentul, Evenimentul Zilei, Gândul, Jurnalul
Naţional, Libertatea, România Liberă, Ziua. Deasemena, în cazul presei în limba maghiară
următoarele publicaţii au fost monitorizate: A Hét, Erdélyi Napló, Erdélyi Riport, Európai
Idő, Krónika, Új magyar Szó. În monitorizare a fost inclus şi o pagină de ştiri în limba
maghiară: Transindex.
Înregistrarea datelor fiecărui articol este standardizată. (vezi Anexă)
Arhivarea electronică s-a realizat pe baza următoarelor categorii de articole: comunicate şi
declaraţii, editoriale, fotografii, interviuri, publicistică, reportaje, ştiri.
Obiectivul acestui modul este acela de a crea o bază de date cu articolele, ştirile, interviurile,
reportajele, editorialele apărute, care va face posibilă analiza mai amplă, cantitativă a
discursurilor publice legate de minorităţile naţionale.
Desigur, monitorizarea presei nu se restrânge doar la cazul conflictului din România, ci se
extinde şi pe problema emigranţilor români din Italia sau recentul caz din Ungaria.
Baza de date se poate accesa de pe pagina de internet a ISPMN.
Baza de date a conflictelor
Baza de date a conflictelor interetnice şi a manifestărilor violente în care au fost implicate
comunităţi sau persoane de etnie romă conţine 75 de cazuri identificate în perioada 1990 -
2007. Aceste 75 de cazuri includ cazuri documentate de către diferite instituţii (Romani
Criss, Liga Pro Europa, European Roma Rights Center, Centrul de Resurse pentru Diversitate
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
4
Etnoculturală), şi au fost larg mediatizate. De asemenea, în această bază de date au fost
incluse şi cazurile din mediul urban.
Desigur, putem presupune că numărul conflictelor interetnice sau a manifestărilor
violente în care au fost implicate persoane sau comunităţi de etnie romă, este mult mai mare
decât cele identificate în acest proiect. De exemplu, conform datelor statistice a
Inspectoratului General al Poliţiei – Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii,
numai în anul 2000 Poliţia a intervenit în 14120 stări conflictuale din care 10645 au fost între
etnicii romi şi 3475 între romi şi alţii (populaţie, administraţie), iar din totalul acestora 87 s-
au tranformat în violenţe colective.1
Diferenţa mare între aceste date se poate datora în primul rând intensităţii conflictelor sau
manifestărilor violente (numărul persoanelor implicate), a conştientizării problemei din
punctul de vedere a drepturilor omului (sesizarea autorităţilor competente), a perceperii
acestor situaţii (dacă a avut caracter etnic sau nu) sau pur şi simplu s-a luat în vedere
dezirabilitatea socială a răspunsurilor.
De exemplu, în ancheta LG – Vino mai aproape, dintre cele 1100 de autorităţi locale care
au declarat că există etnici romi în localitate, în 88 de cazuri respondenţii au afirmat că au
existat/există conflicte legate de prezenţa romilor. Majoritatea acestor conflicte în opinia
autorităţilor locale au legătură cu prezenţa romilor în localitate, dar de fapt au fost cauzate de
diferite tipuri de delicate comise de romi. Mai puţine cazuri raportate au avut motivaţie sau
caracter etnic în opinia autorităţilor locale.2
Ancheta
S-a aplicat un chestionar poştal în toate localităţile rurale din România în cadrul
Primăriilor unde trăiesc romi pe baza Recensământului din 2002. Chestionarul a fost adresat
lucrătorului social angajat în cadrul Primăriei.
Prima trimitere poştală s-a efectuat în data de 18 martie 2008. Chestionarele au fost trimise în
1900 localităţi rurale din România. Până la a doua trimitere din data de 8 august 2008, am
primit 1087 chestionare completate din partea Primăriilor. La a doua trimitere poştală am
1 Prevenirea şi Rezolvarea Conflcitelor Interetnice – Raport Final Inauarie 2002 – CRCR, FSD, pg. 6 2 Vino mai aproape, pg. 228-229
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
5
trimis 813 de chestionare la Primării (la acele care nu au trimis chestionarul completat din
prima rundă). În final am validat 1387 de chestionare completate.
Chestionar
Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele
secţiuni de întrebări:
1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate
2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu acestea
3. Percepţia subiectului asupra nivelului de trai a populaţiei roma din localitate şi la
nivel naţional
4. Conflicte interetnice şi cauzele lor
5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire
specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale
Raţionalmentul, ca chestionarul să fie completat de către lucrătorul social angajat al
Primăriei provine de la faptul că, lucrătorul social are - sau putem să presupunem că are –
cele mai multe şi sistematice întâlniri cu membrii comunităţii rome din localitate, faţă de alţi
angajaţi ai Primăriei. Printre atribuţiile lucrătorului social conform legii nr. 705/2001 privind
sistemul naţional de asistenţă socială, se numără prestaţiile de asistenţă socială (care includ:
alocaţiile familiale, ajutoarele, îndemnizaţiile) şi serviciile sociale (care la rândul lor, includ:
servicii cu caracter primar şi servcii specializate).3
Rezultatele recentei anchete „Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea romilor în
societatea românească de azi” ne arată că cele mai importante surse de venituri pentru
populaţia romă sînt indemnizaţia de maternitate, ajutorul pentru copii, alocaţia pentru familie
şi alte ajutoare sociale (pentru 26,1% din populaţia romă). Pe următorul loc ca importanţă
este venitul minim garantat, pentru 14,4% din eşantionul rom (Fleck-Rughinis 2008: 143).
3 http://sas.mmssf.ro/despreSAS_prezentare.php
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
6
Principalele surse de venituri după etnie (procente) (tabel modificat de către autor, Vino mai aproape –
Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi)
Aceste date nu se schimbă significant dacă ne uităm la procentele pe tipuri de localităţi
(urban, rural).
Pe baza acestora putem presupune, că lucrătorul social angajat în cadrul Primăriilor are
contact periodic cu membrii comunităţii rome din respectiva localitate, şi că are o viziune
mai detailată despre situaţia socio-economică a acestor comunităţi.
Eşantion
Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România a fost trimis la
Primăriile a 1900 de localităţi rurale (centre de comună). Aceste 1900 de localităţi reprezintă
localităţile unde au fost identificate comunităţi sau persoane de etnie romă pe baza
Recensământului din 2002.
Decizia de a folosi datele Recensământului ridică desigur mai multe probleme. De
exemplu, un număr de localităţi unde sînt comunităţi de romi sau trăiesc persoane de etnie
romă, dar la Recensământ nu s-au declarat ca atare, nu au intrat în ancheta noastră, dar din
punct de vedere al obiectivelor cercetării, numărul acestor cazuri nu sînt significante statistic
în primul rând, dar nici nu putem verifica pe baza datelor care ne stau la dispoziţie numărul
Tipuri de principale surse de venituri Romi Ne-romi
Indemnizaţie de maternitate, ajutor pentru copii, alocaţie pentru familie şi alte ajuto
sociale 26,1 11,6
Venit minim garantat 14,4 2,0
Pensie, inclusiv pensie de invaliditate, ajutor de stat pentru persoane cu disabilităţi 13,0 38,6
Muncă remunerată pentru vecini, prieteni 12,2 2,4
Venituri regulate de la o companie privată, organizaţie 11,8 19,0
Venituri regulate de la o instituţie de stat sau municipală, companie 6,2 17,4
Plată pentru muncă ocazională în companie privată, organizaţie 2,7 1,0
Venituri de la bunurile vândute în târguri, pieţe, talciocuri 2,4 0,1
Bani primiţi din străinătate 2,3 0,6
Profituri de pe urma propriei firme 1,7 2,2
Alte surse 1,7 1,0
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
7
exact al acestor cazuri. (vezi ancheta LG al Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea
romilor în societatea românească de azi).
Un alt argument pentru a porni de la datele Recensământului din 2002, a fost că astfel
putem construi diferite variabile folosind alte baze de date şi rezultate ale cercetărilor la care
am avut acces. Astfel, am folosit lista comunităţilor de romi de tip MIDPROB şi
HIGHPROB după clasificarea lui Dumitru Sandu în “Comunităţile de Romi din România – O
hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI”. De asemenea, am folosit ancheta LG
- Vino mai aproape, şi o bază de date a conflictelor documentate între populaţia romă şi alte
grupuri, bază de date realizată în cadrul ISPMN.
Tematica Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele
secţiuni de întrebări:
1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate
În această secţiune a chestionarului am rugat lucrătorii sociali de a ne oferi
estimări referitoare la mărimea populaţiei din localitate, la numărul minorităţilor,
la comunităţile de romi care trăiesc în localitate. Cu toate că chestionarele au fost
trimise doar în acele localităţi unde pe baza Recensământului din 2002 rezultă că
au o populaţie de etnie romă, 18, 2% dintre respondenţi au declarat că nu există în
localitate. Diferenţele pot rezulta din faptul că răspunsurile din această anchetă
sunt estimări subiective, dar în acelaşi timp pot arăta şi schimbări demografice în
acea localitate, sau pur şi simplu din percepţia persoanei care a completat
chestionarul.
Majoritatea, peste 90% dintre localităţi au raportat că procentul populaţiei de romi
în localitate este mai mică de 20%. Cele mai multe comunităţi compacte se pot
găsi în regiunea Nord-Vest, Nord-Est, Sud şi Centru a României. În regiunea Vest
şi Sud-Est, majoritatea romilor trăiesc răspândiţi în localităţi. Majoritatea
localităţilor unde procentul populaţiei roma depăşeşte 20% se găsesc în regiunea
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
8
Centru şi Nord-Vest, acestea fiind şi regiunile unde găsim cele mai multe
comunităţi compacte de romi.
Următorul set de întrebări s-a referit la schimbările demografice observate la
comunităţile de romi. Aceste rezultate trebuie văzute deasemenea ca fiind
percepţia subiectivă a persoanelor care au completat chestionarul. Astfel, datele
arată că în 79,3% dintre comunităţile compacte de romi s-a observat o creştere în
numărul persoanelor datorită migraţiei. Defalcat pe regiuni, în Ilfov, regiunea
Nord-Vest şi Sud-Vest s-a observat o creştere. Şi în cazul populaţiei rome care nu
trăiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localităţi, în 87,5% dintre acestea
s-a observant o creştere în numărul populaţiei de romi.
Întrebând dacă în rândul angajaţilor primăriilor sunt personae aparţinând
minorităţilor naţionale, 71,6% dintre respondenţi au declarat că nu au.
2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu
acestea
Cele mai frecvente colaborări a primăriilor au fost cu Poliţia şi cu diferite unităţi
educaţionale din localitate (zilnic sau de mai multe ori pe săptămână). Analizând
datele în localităţile unde procentul populaţiei roma este mai mic de 20% şi mai
mare, putem vedea că numai în cazul unităţilor educaţionale se ot observa
diferenţe. Astfel, acolo unde procentul populaţiei roma este între 20% şi 50%,
frecvenţa colaborării cu instituţii educaţionale creşte semnificativ.
Datele arată că primăriile care colaborează cel mai frecvent cu poliţia (zilnic sau
de mai multe ori pe săptămână) se găsesc în regiunile Sud, Nord-Vest şi Centru a
României. Cele care colaborează mai des cu biserica sunt în regiunile Sud şi Vest.
În majoritatea cazurilor în care primăria colaborează cu alte instituţii, acestea au
fost poliţia şi unităţile educaţionale, urmate de diferite biserici. Dintre tipurile de
activităţi în care pot să colaboreze, vizitele de teren sunt cele mai rar amintite.
Referitor la existenţa diferiţilor mediatori sau reprezentanţi ai romilor din
localităţi, majoritatea respondenţilor au declarat că nu există astfel de
reprezentanţi în localitate su în comunitate. Iar acolo unde există, frecvenţa
contactelor este mai rară.
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
9
Comparând localităţile unde procentul populaţiei de romi este mai mic de 20% şi
între 20% şi 50%, putem vedea că, în localităţile unde procentul popuaiei de romi
este mai mare de 20%, reprezentantul primăriei se întâlnete mai des cu mediatorul
comunitar (16,7%, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână), mediatorul şcolar şi
sanitar, şi cu consilierul ales al romilor. După tipul comunităţilor de romi, dacă
sunt compacte sau nu, nu am observant diferenţe relevante în frecvenţa
întâlnirilor. În cazul localităţilor unde majoritatea populaţiei de romi locuieşte
răspândiţi în localitate, frecvenţa întîlnirilor cu consilierul sau reprezentantul
romilor este mult mai scăzut, decât în alte cazuri.
Interesant de văzut, că în localităţile din regiunea Nord-Vest (19,4%), Centru
(18,5%) şi Sud (18,3%) nu există mediator şcolar, sau mediator sanitar (Sud –
19,45 şi Nord-Vest – 18,9%).
3. Percepţia subiectului despre nivelul de trai a populaţiei roma din localitate şi
la nivel naţional
Subiecţii au fost rugaţi să răspundă la câteva întrebări prin care estimează nivelul
de trai al opulaţiei roma din localitate.Astfel, 71,1% au perceput nivelul de trai a
populaţiei roma mai precară decât a populaţiei înconjurătoare. Diferenţe majore în
aceste estimări nu am observat raportat la procentul populaţiei de romi din
localităţi sau la tipul de comunităţi de romi, numai în cazul în care romii trăiesc
mai mult răspândiţi în localitate. În acest caz, procentul acelora care au perceput
că romii trăiesc mai bine sau cam la acelaşi nivel ca şi populaţia înconjurătoare a
fost mai mare, acesta datorând probabil şi de faptul că acesta este categoria de
romi care s-au integrat în localitate şi pot să-şi menţină poziţia. 33,3% dintre cei
care au perceput nivelul de trai a romilor mai ridicat decât al populaţiei
înconjurătoare se găsesc în regiunea de Vest al României. Iar 25,9% dintre cei
care au considerat situaţia romilor mai precară se găsesc în regiunea de Nord-
Vest.
Situaţia pe piaţa muncii a romilor este perceput cel mai bine în localităţile unde
sunt răspândiţi în localitate. Dar tot aici am primit şi cele mai multe răspunsuri
„Nu ştiu”.
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
10
Un set de întrebări s-a referit la cauzele situaţiei dezavantajate în care este
populaţia romă şi la modurile în care acesta poate fi remediată. Subiecţii au fost
rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 diferite afirmaţii care ar putea fi considerate
ca cauze. Cel mai înalt punctaj a primit afirmaţia “Romii sunt dezavantajaţi,
pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totul de la societate”,
“Romii sunt dezavantajaţi pentru că nu le place să lucreze” şi pentru că “nu au
pregătirea profesională corespunzătoare”.
Măsurile care au primit cele mai înalte punctaje (media acestora) sunt: Să fie mai
sârguncioşi, voinţa romilor şi reprezentanţii rmilor să fie mai eficienţi.
4. Conflicte interetnice şi cauzele lor
Tipurile de conflicte în cazul cărora subiecţii au fost de cele mai multe ori sesizaţi
în ultimii doi ani au fost cazurile de furturi, tensiunile la ridicarea drepturilor
băneşti, conflicte începute în baruri sau discoteci şi dispute de vecinătate. În
localităţile unde procentul populaţiei roma se situează între 20 şi 50% sesizările în
cazul furturilor, la ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în baruri şi în şcoli a fost
mai ridicată decât în cazul localităţilor unde procentul populaţiei roma este mai
mică. În schimb au fost semnalate mai puţine conflicte între grupuri de romi şi ne-
romi.
Datele arată, că frecvenţa sesizărilor în cazul diferitelor conflicte este mai mare în
cazul acelor localităţi unde populaţia romă trăieşte atât în comunităţi compacte,
cât şi răspîndiţi în localitate. În cazul acesta însă baza de date nu ne permite să
verificăm care dintre comunităţile de romi au fost implicaţi în aceste conflicte.
În cazul celor trei tipuri de comunităţi, cele mai frecvente sesizări s-au făcut în
cazul furturilor şi a tensiunilor la ridicarea drepturilor băneşti (55,6%, respective
40,8%). Diferenţele cele mai mari se pot observa în cazul sesizărilor: tensiuni la
ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în şcoli, rivalităţi dintre diferite grupuri de
romi şi violenţă între diferite grupuri rome şi ne-rome, dacă comparăm localităţile
unde populaţia romă locuieşte în localitate cu celelalte două grupuri de localităţi.
În cazul acestor conflicte, primăria a primit mult mai puţine sesizări acolo unde
populaţia romă locuieşte dispersat în localitate. De exemplu, 18,3% faţă de 41,6%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
11
în localităţi unde populaţia romă locuieşte atât în comunităţi compacte, cât şi
răspândiţi.
Dacă ne uităm la proporţia regiunilor raportat la tipul sesizărilor, atunci putem
vedea, că în regiunea de Nord-Vest au fost cele mai multe sesizări referitoare la
aproape toate tipurile de conflicte, în afară de regiunea Sud, unde 26,6% dintre
sesizările în cazul conflictelor apărute în cazul partajelor şi despărţiri au fost
semnalate, şi în Vest în cazul conflictelor interconfesionale (29,4%).
Fiind întrebaţi care consideră că au fost cauzele conflictelor în localitate,
majoritatea subiecţilor (32,5%) au considerat că cauzele şi tensiunile au fost
cauzate de faptul că populaţia romă nu are pregătirea şcolară şi profesională
corespunzătoare. Dar foarte mulţi au amintit şi sărăcia populaţiei roma (25,3%),
diferenţa între stilul de viaţă a romilor şi a populaţiei majoritare (26.1%) şi lipsa
intenţiei romilor de a se integra în societate (27,2%). Putem vedea că într-un
procent significant de mare respondenţii au responsabilizat romii de aceste
conflicte. Putem vedea o dualitate a atitudinilor: pe o parte apar discursurile
corecte politic, pe de altă parte însă, respondenţii redau opiniile şi atitudinile
generale care apar şi în rândul eşantionului naţional din ancheta Coeziune
Socială. Acestea se repetă şi în răspunsurile la întrebarea „După părerea Dvs. ce
măsuri trebuie luate în vederea micşorării incidenţei acestor conflcite în comuna
Dvs.?”. Subiecţii au fost rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 dezacordul,
respectiv acordul total referitoare la enunţurile enumerate. După cum putem
vedea, dualitatea amintită mai sus eset redat în media mare care a reieşit pentru
enunţurile „Romii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru integrare.” (media
- 4.65) şi „Programe de dezvoltare locală” (media – 4.28).
5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire
specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale
Dintre respondenţi doar 10,4% au participat la programme de pregătire
specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale, iar 11,1% au participat la
cursuri de mediere a conflictelor.
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
12
Majoritatea (77,7) a lucrătorilor sociali care au completat chestionarul profesează
ca lucrător social în localitate doar după anul 2000.
Bibliografie
Coeziune socială şi climat interetnic – anchetă sociologică, 2008, Centrul de Cercetare a
Relaţiilor Interetnice şi ISPMN, Cluj-Napoca
Dumitru Sandu – Comunităţile de romi din România. O hartă a sărăciei comunitare prin
sondajul PROROMI, Banca Mondială, Bucureşti, Iulie 2005
Come Closer – Inclusion and Exclusion of Roma in Present-Day Romanian Society, (ed.
Gabor Fleck şi Cosima Rughiniş), Human Dynamics, Bucharest, 2008
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
13
Chestionare trimise Chestionare completate Judeţ Localităţi Procent % Localităţi Procent %
Alba 52 2,7 35 2,5 Arad 59 3,1 45 3,3 Argeş 64 3,4 41 3,0 Bacău 50 2,6 41 3,0 Bihor 83 4,4 69 5,0 Bistriţa-Năsăud 47 2,5 40 2,9 Botoşani 30 1,6 24 1,7 Brăila 29 1,5 20 1,5 Braşov 42 2,2 32 2,3 Buzău 66 3,5 50 3,6 Călăraşi 45 2,4 29 2,1 Caraş-Severin 53 2,8 31 2,2 Cluj 66 3,5 59 4,3 Constanţa 33 1,7 27 2,0 Covasna 30 1,6 18 1,3 Dîmboviţa 54 2,8 38 2,8 Dolj 78 4,1 47 3,4 Galaţi 35 1,8 27 2,0 Giurgiu 48 2,5 31 2,2 Gorj 22 1,2 15 1,1 Hargita 41 2,2 33 2,4 Hunedoara 33 1,7 26 1,9 Ialomiţa 41 2,2 30 2,2 Iaşi 41 2,2 27 2,0 Ilfov 29 1,5 15 1,1 Maramureş 37 1,9 23 1,7 Mehedinţi 31 1,6 18 1,3 Mureş 88 4,6 68 4,9 Neamţ 34 1,8 25 1,8 Olt 49 2,6 25 1,8 Prahova 51 2,7 42 3,0 Satu Mare 50 2,6 43 2,9 Sălaj 55 2,9 43 3,1 Sibiu 51 2,7 40 2,9 Suceava 47 2,5 38 2,8 Teleorman 68 3,6 45 3,3 Timiş 78 4,1 58 4,2 Tulcea 16 0,8 13 0,9 Vaslui 21 1,1 17 1,2 Vâlcea 27 1,4 14 1,0 Vrancea 26 1,4 19 1,4 Total 1900 100 % 1378 100 %
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
14
Chestionare completate pe regiuni de dezvoltare
12,511,3
18,6
8,6
11,6
19,9
16,4
1,10
5
10
15
20
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
15
I. Date socio-demografice
Procentul populaţiei roma în localităţile din eşantion (Recensământ 2002)
95,7
4
0,2Mai mic de 20%
Intre 20% si 50%
Mai mare de 50%
Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)
27,1
39
33,9
Împreună, în comunităţicompacte (formate dincel puţin 10 gospodării)
Atât în comunităţicompacte, cât şirăspândiţi
Răspândiţi prinlocalitate
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
16
Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)
26,2
38,335,5
18
54
28
0
20
40
60
80
Împreună, în comunitățicompacte
Atât în comunități compacte,cât ți răspândiți
Răspândiți prin localitate
Populația roma mai mic de 20% Populația roma între 20% ți 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
17
Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)
31,5
11,9
27,4
28
14,2
35,1
30,8
22,2
31,5
37,6
36,3
37,3
34,6
43,8
43,8
44,4
36,9
50,5
36,3
34,7
51,2
21,1
25,4
33,3
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Ilfov
Împreună, în comunităţi compacte (formate din cel puţin 10 gospodării)Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţiRăspândiţi prin localitate
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
18
Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele reprezintă procentul din răspunsurile validate)
Proporţia tipurilor de comunităţi pe regiuni
12,1
8,4
11,3
4,5
9,8
15,2
17,9
16,5
19,0
7,2
6,7
7,2
6,2
10,5
17,9
29,3
25,4
14
22,1
21,8
14,6
0,7
1
0
0 20 40 60 80 100
Împreună, în comunităţicompacte
Atât în comunităţicompacte, cât şi
răspândiţi
Răspândiţi în localitate
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
19
Q9. În comunităţile compacte aţi observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei ? (N=699)
47,252,8
Nu
Da
Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei
79,3
20,7
Da, am observat ocreştere
Da, am observat ascădere
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
20
Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului persoanelor de etnie romă datorită migraţiei Regiuni de dezvoltare
79,3
88
75,6
45,5
50
90,5
80,4
100
20,7
12
24,4
54,5
50
9,5
19,6
0
0 20 40 60 80 100
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Ilfov
Da, o creștere Da, o scădere
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
21
Q10. Aţi observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă care nu locuiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localitate? (N=828)
51,648,4 Nu
Da
Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (N=294)
87,5
12,5
Da, am observat ocreştere
Da, am observat ascădere
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
22
Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (%) Regiuni de dezvoltare
81,8
81,6
89,5
77,8
73,3
95,7
93,1
100
18,2
18,4
10,5
22,2
26,7
4,3
6,9
0
0 20 40 60 80 100
Nord-Est
Sud-Est
Sud
Sud-Vest
Vest
Nord-Vest
Centru
Ilfov
Da, o creștere Da, o scădere
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
23
Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor naţionale? (%)
71,6
28,4
Nu Da
Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor naţionale? (Frecvenţa răspunsurilor DA şi NU raportat pe tipuri de comunităţi rome)
27,133,5
39,4
22,8
49,9
27,3
0
10
20
30
40
50
60
Împreună, în comunităţicompacte
Atât în comunităţicompacte, cât şi răspândiţi
Răspândiţi în localitate
Nu Da
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
24
II. Colaborarea cu instituţii
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
Nu există în localitat
e
Zilnic
De mai multe ori pe
săptămână
Săptămânal
De mai multe ori pe lună
Lunar Mai
rar/Deloc
Total
Poliţia 0,2 15,7 28,3 16,4 21,5 11,9 5,9 100 Biserica/Bisericile 0,1 2,4 5,1 11,1 18,6 23,5 39,2 100 Unităţi educaţionale 0,3 12,6 25,2 18,6 23,1 16 4,2 100
Partide/Uniuni politice 9,7 0,8 1,2 1,5 5,4 9,5 71,9 100
Organizaţii ale minorităţilor cu caracter social
33,6 1,3 1,8 2,7 5,7 10,5 44,3 100
Organizaţii ale minorităţilor cu character cultural
37,5 0,4 0,7 1,3 2,4 6,2 51,6 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
25
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
De mai multe ori pe săptămână, zilnic
44
7,5
37,8
2 3,1 1,10
10
20
30
40
50
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Organizaţii aleminorităţilor cucaracter social
Organizaţii aleminorităţilor cu
character cultural
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
26
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă)
Poliţia
15,5
15,2
28,1
34,8
16,3
19,6
21,8
19,6
12
6,5 64,3
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Zilnic De maimulte ori pesăptămână
Săptămânal De maimulte ori pe
lună
Lunar Mairar/deloc
Mai mic de 20%Intre 20% si 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
27
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă)
Unităţile educaţionale
12,2
8
25,1
30
19,2
10
22,1
38
16,8
8
4,34
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Zilnic De maimulte ori
pesăptămână
Săptămânal De maimulte oripe lună
Lunar Mairar/deloc
Mai mic de 20%
Intre 20% si50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
28
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la mărimea populaţiei romă)
43,6
50
7,3
0
37,338
2 2,22,9
7,2
0
10
20
30
40
50
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Organizaţii aleminorităţilor cucaracter social
De mai multe ori pe săptămână, zilnic
Mai mic de 20% Intre 20% si 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
29
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate)
Poliţia
13
14,8
30
25,9
18,4
13,7
18,6
20,9
24,4
12,8
12,3
12,2
2,6
5,4
8,4
17,5 27,7 20,8
0 20 40 60 80 100
Împreună, încomunităţi compacte
Atât în comunităţicompacte, cât şi
răspândiţi
Răspândiţi înlocalitate
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
30
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate)
Unităţi educaţionale
13,8
10,7
24,7
24
19,3
17,6
23,6
24
23,7
16,1
15,1
15,6
2,9
3,2
7,5
11,4 25,4 20,7
0 20 40 60 80 100
Împreună, încomunităţi compacte
Atât în comunităţicompacte, cât şi
răspândiţi
Răspândiţi înlocalitate
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
31
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%) (Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la tipul comunităţii rome)
45,243
40,7
4,1
8,87,6
36,838,5
34,7
2,8 2,7 1,1
0
10
20
30
40
50
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
De mai multe ori pe săptămână, zilnic
Împreună, în comunităţi compacte Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţiRăspândiţi în localitate
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
32
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
Cu care instituţie colaboraţi – POLIŢIA Nu există Zilnic De mai multe
ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 33,3 15,5 13,7 14,4 11,7 7 10,3 Sud-Est 66,7 8,7 12,1 7,9 15,5 10,8 14,7 Sud 0 19,3 18,8 18,5 16,6 19,7 16,7 Sud-Vest 0 10,6 9,1 6 9,9 5,7 8,3 Vest 0 10,6 9,7 10,6 12 16,6 11,7 Nord-Vest 0 19,8 19 22,7 19,4 21,7 19,8 Centru 0 15,5 17,4 19 13,4 15,3 16,4 Ilfov 0 0 0,3 0,9 1,4 3,2 1,1
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100 Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
Cu care instituţie colaboraţi – BISERICI Nu există Zilnic De mai multe
ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 0 16,7 15,6 12,9 17,1 12,2 11,4 Sud-Est 100 13,3 10,9 10 14,5 10,8 11,5 Sud 0 16,7 29,7 21,4 17,1 20 16,1 Sud-Vest 0 13,3 7,8 9,3 8,5 8,8 8,2 Vest 0 23,3 12,5 10,7 7,7 9,2 11,1 Nord-Vest 0 6,7 10,9 19,3 17,5 23,7 21,3 Centru 0 10 12,5 15,7 17,1 14,9 18,1 Ilfov 0 0 0 0,7 0,4 0,3 2
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
33
Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
Cu care instituţie colaboraţi – UNITĂŢI EDUCAŢIONALE Nu există Zilnic De mai multe
ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 50 12,5 16,4 12,1 10,7 11,3 5,4 Sud-Est 25 13,1 11,6 13,8 11,7 8,5 7,1 Sud 0 19,6 21,2 19,4 14,7 15,6 21,4 Sud-Vest 0 12,5 8,7 9,7 7,2 7,5 3,6 Vest 0 9,5 9,6 7,7 12,1 17.9 19,6 Nord-Vest 25 14,9 15,2 21,1 25,4 22,2 17,9 Centru 0 17,9 16,7 15 17,3 15,6 17,9 Ilfov 0 0 0,6 1,2 1 1,4 7,1
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100 Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
Cu care instituţie colaboraţi – PARTIDE/UNIUNI POLITICE Nu există Zilnic De mai multe
ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 15,9 11,1 0 0 11,9 7,7 12,9 Sud-Est 14 11,1 23,1 25 10,2 7,7 11,4 Sud 19,6 11,1 0 31,3 22 26,9 17,3 Sud-Vest 3,7 33,3 7,7 0 11,9 6,7 8,9 Vest 10,3 22,2 15,4 0 8,5 14,4 10,9 Nord-Vest 17,8 11,1 30,8 25 10,2 21,2 20,9 Centru 16,8 0 23,1 18,8 25,4 15,4 16,7 Ilfov 1,9 0 0 0 0 0 7,1
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
34
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?
Acţiuni de informare a populaţiei
6,4 6,5 6,4 6,5 6,5 6,5
66,1
41,8
64,9
7,312,4
4,3
27,5
51,6
28,8
86,181,1
89,2
0
20
40
60
80
100
Poliţia Biserica Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Organizaţiiale
minorităţilor -social
Organizaţiiale
minorităţilor -cultural
Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
35
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?
Participare la diferite evenimente
11,5 11,5 6,4 11,7 11,7 11,7
40,8 39,9
64,9
8,2
96,4
47,7 48,6
28,8
80,1 79,2 81,9
0
20
40
60
80
100
Poliţia Biserica Unităţi educaţionale
Partide/Uniuni politice
Oragnizaţii ale minorităţilor -
social
Organizaţii ale minorităţilor -
cultural
Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
36
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?
Evidenţa familiilor beneficiare de ajutor social
11,7 11,7 11,6 11,7 11,7 11,7
53,7
12,5
36,6
70,7
34,7
84,175,9
86,5
1,84,217,5
51,7
0
20
40
60
80
100
Poliţia Biserica Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Oragnizaţiiale
minorităţilor -social
Organizaţiiale
minorităţilor -cultural
Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
37
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?
Vizite de teren
3,1 3,1 3,1 2,9 3,1 3,1
38
15
58,9
91,6
81,9
94,7 92,696,2
0,74,32,45,3
0
20
40
60
80
100
Poliţia Biserica Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Oragnizaţiiale
minorităţilor -social
Organizaţiiale
minorităţilor -cultural
Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
38
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii?
În cazul unor conflicte
8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9
83,2
8
26,6
17,9
83
64,5
89,7 86,990,1
4,21,4
0
20
40
60
80
100
Poliţia Biserica Unităţieducaţionale
Partide/Uniunipolitice
Oragnizaţiiale
minorităţilor -social
Organizaţiiale
minorităţilor -cultural
Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
39
Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste instituţii? (numai răspunsurile DA)
Cu care instituţie colaboraţi?
Poliţia Biserica Bisericile
Unităţi educaţionale
Partide Uniuni politice
Organizaţii ale
minorităţilor cu caracter
social
Organizaţii ale
minorităţilor cu caracter
cultural Acţiuni de informare 66,1 41,8 64,9 7,3 12,4 4,3
Participare la diferite evenimente
40,8 39,9 64,9 8,2 9 6,4
Evidenţa familiilor beneficiare de ajutor social
51,7 17,5 53,7 4,2 12,5 1,8
Vizite de teren 38 5,3 15 2,4 4,3 0,7
Tip
act
ivita
te
În cazul unor conflicte 83,2 8 26,6 1,4 4,2 1
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
40
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des?(%) Nu există
în localitate
Zilnic De mai multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar Deloc
Mediator comunitar 65,9 7,5 5,1 3,5 4,6 3,8 9,7 Mediator şcolar 44,9 3,7 10,3 8 13,4 10,5 9,2 Mediator sanitar 40,1 6 12,2 9,2 12,6 10,4 9,6 Consilierul ales al romilor 56,4 7,3 5,2 4,7 7,6 7,1 11,6
Conducătorul tradiţional al romilor 70,1 1,3 2,5 3,4 5,4 4,8 12,5
Alţii 61,4 6 5,1 3,6 8,4 4,8 10,5
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
41
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (%)
Nu există în localitate...
65,9
44,9 40,1
56,4
70,1
0
20
40
60
80
100
Mediatorcomunitar
Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul alesal romilor
Conducătorultradiţional al
romilor
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
42
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)
Mediator Comunitar
5,6
11,1
2,84,8 5,6
3,3 2,8
9,6
16,7
7,1
4,8 3,6
0
10
20
30
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
43
Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)
Mediator şcolar
4,7
14
9,3
13,6
16,3
10 9,39,3 9,3
3,3
10,3 8,2
0
10
20
30
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
44
Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)
Mediator sanitar
14
7
16,3
12,714
19,3
11,69,7
75,3
12,69,1
0
10
20
30
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
45
Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)
Consilierul ales al romilor
16,7
14,3
9,5
7,2
19
7,3 7,1
11,4
14,3
6,9
4,74,6
0
10
20
30
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
46
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei roma)
Conducătorul tradiţional al romilor
3,1
0 0
5,7 6,34,7
9,4
12,5
9,4
1,4 2,4
3,2
0
10
20
30
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%
Zilnic De mai multe ori pe săptămânăSăptămânal De mai multe ori pe lunăLunar Mai rar/Deloc
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
47
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de des? (Frecvenţa contactelor profesionale cu diferite persoane raportat la mărimea populaţiei roma)
11,9
16,7
13,6
18,717,9
21
11,6
31
3,8 3,1
0
10
20
30
40
50
Mediatorcomunitar
Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul ales alromilor
Conducătorultradiţional al
romilor
De mai multe ori pe săptămână, zilnic
Mai mic de 20% Intre 20% si 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
48
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)
Mediator comunitar Nu
există Zilnic De mai
multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 10,2 27,5 25,5 21,9 19 20 5,6 Sud-Est 11,5 15,9 8,5 12,5 11,9 8,6 15,7 Sud 18,9 14,5 14,9 18,8 19 17,1 15,7 Sud-Vest 6,9 14,5 10,6 3,1 7,1 0 5,6 Vest 12 7,2 4,3 9,4 11,9 8,6 11,2 Nord-Vest 21,3 8,7 8,5 18,8 21,4 11,4 23,6 Centru 18,5 8,7 25,5 15,6 7,1 31,4 22,5 Ilfov 0,7 2,9 2,1 0 2,4 2,9 0
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100 Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)
Mediator şcolar Nu
există Zilnic De mai
multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 9,7 23,1 14,7 14,1 17,6 15,3 11,3 Sud-Est 12,2 12,8 16,5 9,4 12 9 11,3 Sud 18,3 25,6 14,7 24,7 19,0 16,2 13,4 Sud-Vest 8,4 12,8 9,2 5,9 7 5,4 7,2 Vest 12,8 7,7 8,3 7,1 7,7 13,5 11,3 Nord-Vest 19,4 12,8 16,5 20 21,8 20,7 22,7 Centru 18,5 5,1 19,3 18,8 14,8 18,0 17,5 Ilfov 0,6 0 0,9 0 0 1,8 5,2
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
49
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)
Mediator sanitar Nu
există Zilnic De mai
multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 9,9 29,2 20,5 14,1 10,3 12,5 10,6 Sud-Est 12,5 18,5 15,2 9,1 8,8 7,1 13,5 Sud 19,4 12,3 16,7 16,2 18,4 13,4 19,2 Sud-Vest 7,6 15,4 9,1 9,1 5,9 4,5 9,6 Vest 14,3 3,1 4,5 10,1 9,6 15,2 7,7 Nord-Vest 18,9 7,7 15,9 23,2 27,2 21,4 21,2 Centru 16,9 12,3 17,4 17,2 19,1 23,2 15,4 Ilfov 0,5 1,5 0,8 1 0,7 2,7 2,9
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100 Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des?
Consilierul ales al romilor Nu
există Zilnic De mai
multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 12,1 9,7 5,9 2,2 10,7 12,9 12,3 Sud-Est 11,2 19,4 15,7 6,5 9,3 10 11,4 Sud 17,9 30,6 21,6 34,8 14,7 14,3 8,8 Sud-Vest 7,4 13,9 5,9 10,9 4 11,4 6,1 Vest 12,3 4,2 3,9 2,2 8 8,6 17,5 Nord-Vest 19,9 12,5 29,4 26,1 28 18,6 16,7 Centru 18,4 9,7 17,6 13 25,3 22,9 25,4 Ilfov 0,9 0 0 4,2 0 1,4 1,8
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
50
Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de des? (%)
Consilierul tradiţional al romilor Nu
există Zilnic De mai
multe ori pe săptămână
Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc
Nord-Est 11,5 16,7 22,7 3,3 6,3 7 12,5 Sud-Est 13,3 8,3 4,5 0 6,3 2,3 10,7 Sud 19,5 25,0 4,5 20 10,4 23,3 10,7 Sud-Vest 7,7 0 13,6 6,7 6,3 7 5,4 Vest 12,1 0 13,6 0 14,6 7,0 12,5 Nord-Vest 16,6 25,0 31,8 60,0 37,5 34,9 21,4 Centru 18,5 25,0 4,5 10,0 18,8 18,6 24,1 Ilfov 0,8 0 4,5 0 0 0 2,7
Reg
iuni
de
dezv
olta
re
Total 100 100 100 100 100 100 100
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
51
III. Percepţia nivelului de trai a populaţiei roma Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084)
1,7 20,9
71,1
6,30
20
40
60
80
mai ridicat decâtnivelul de trai a
populaţiei non-roma
cam la acelaşi nivelcu cel a populaţiei
non-roma
mai precară decât apopulaţiei
înconjurătoare
nu ştiu să estimez
nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
52
Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084, %)
1,6 20,9
71,1
6,5 2
63,3
30,6
4,10
20
40
60
80
Mai ridicat decâtnivelul de trai a
populației non-roma
Cam la același nivelcu cel a populației
non-roma
Mai precară decât apopulației
înconjurătoare
Nu știu să estimez
Mai mic de 20% Între 20% și 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
53
Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1047)
2,5 1,2 1,7
72,680,7
58,5
7,42,4
9,430,4
15,6
17,5
0
20
40
60
80
100
Împreună, în comunităţicompacte
Atât în comunităţi compacte,cât şi răspândiţi
Răspândiţi în localitate
Mai ridicat decât nivelul de trai a populaţiei non-roma Cam la acelaşi nivel cu cel al populaţiei non-romaMai precară decât a populaţiei înconjurătoare Nu ştiu să estimez
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
54
Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din comuna Dvs.? (N=1084)
11,9
7,18,8
11,1
8,810,1
14,716,7
22,0
16,1
11,1
13,7
5,7
1,5
33,3
10,8
17,6
11,1
16,7
25,9
14,7
5,6
13,2
20,5
27,9
00,9 0,9
0
11,1
14,712,8
0
5
10
15
20
25
30
35
Mai ridicat Cam la acelaşinivel
Mai precară Nu ştiu să estimez
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
55
Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896)
10,8
25,2
39,4
24,6
0
10
20
30
40
50
Majoritatea suntangajaţi cu carte de
muncă
Practică oprofesiune
tradiţională/suntmici întreprinzători
Sunt şomeri Nu ştiu
Poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
56
Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=832)
10,6
25,6
38,7
25,1
15,4
46,2
25,6
12,8
0
10
20
30
40
50
Majoritatea suntangajaţi cu carte de
muncă
Practică oprofesiune
tradiţională/suntmici întreprinzători
Sunt şomeri Nu ştiu
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% și 50%
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
57
Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896)
8,110,3
14,5
40,7
47,3
30,7
17,820,6
32,1
22,621,8
33,5
0
10
20
30
40
50
Împreună, în comunităţicompacte
Atât în comunităţicompacte, cât şi răspândiţi
Răspândiţi în localitate
Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncăPractică o profesiune tradiţională, mici întreprinzătoriSunt şomeriNu ştiu
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
58
Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din localitatea Dvs.? (N=896) (Frecvenţa poziţiei pe piaţa muncii pe regiuni de dezvoltare)
15,9
8,2
4,1
8,4
13,6
10,9
19,6 20,419,0
6,2
10,2
7,15
20,6
13
17,3
23,7
21,3 20,721,8
17,4 17,3
1 0,4 1,1 0,5
10
2,1
14,5
5,8
2022,7
0
5
10
15
20
25
30
35
Majoritatea suntangajaţi cu carte
de muncă
Practică oprofesiune
tradiţională, miciîntreprinzători
Sunt şomeri Nu ştiu
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
59
Q16. În ultima vreme se poartă numeroase discuţii legate de situaţia dezavantajată a populaţiei roma din România. Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – dezacord total, 5 – acord total) în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii... (Media)
Romii sunt dezavantajaţi, pentru că....
3,87
3,73
2,02
3,91
2,65
3,42
2,74
2,7
2,13
3,95
1,95
2,9
pentru că nu au pregătirea profesională corespunzătoare.
pentru că nu vor să se integreze în societate.
pentru că locuiesc în zone/localităţi dezavantajate.
pentru că nu le place să lucreze.
pentru că s-au născut în condiţii dezavantajate
pentru că trăiesc fără frica viitorului.
pentru că nu găsesc locuri de muncă.
pentru că nu pot să aibă grijă de banii lor.
pentru că suferă din cauza preconcepţiilor populaţieimajoritare
pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totulde la societate.
din cauza stării de sănătate precară
pentru că au mulţi copii.
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
60
Q17. După părerea Dvs. ce ar fi necesar pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor din România? Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 10 în funcţie de importanţa pe care o acordaţi fiecăruia, 1 însemnând deloc important, iar 10 foarte important. (Media)
6,33
8,55
2,66
6,73
6,62
8,99
8,41
6,16
6,3
3,28
0 2 4 6 8 10
Preconcepţiile legate de romi ar trebuiminimalizate
Voinţa romilor
Ascunderea identităţii de rom
Acomodarea la populaţia non-romă
Copii mai puţini
Să fie mai sârguincioşi
Reprezentanţii romilor să fie mai eficienţi
Să aibă dreptul la folosirea limbii materneşi la practicarea culturii specifice
Să fie ajutaţi de către societate
Să aibă şcoli proprii
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
61
IV. Percepţia tensiunilor şi conflictelor în localităţi
Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%)
24,7
16
50,7
3
33,6
29,6
18,5
5,6
9,2
2,2
13,1
75,3
84
49,3
97
66,4
70,4
81,5
94,4
90,8
97,8
86,9
dispute de vecinătate
tensiuni rezultate din partaje/despărţiri
furturi
tensiuni rezultate din alocăride locuinţe sociale pentru
romi sau evacuări
tensiuni la ridicareadrepturilor băneşti, întârzieri
de plată
conflicte începute înlocalurile/barurile/discotecile
din localitate
conflicte la şcoli
situaţii de discriminare lalocuri de
muncă/sănătate/servicii etc.
rivalităţi locale între diferitecomunităţi de romi
conflicte interconfesionale
violenţă între diferite grupurirome şi non-rome
Da Nu
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
62
Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la tipuri de comunitate. Datele reprezintă procentul alegerilor)
Tipul comunităţii Împreună, în
comunităţi compacte
Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi
Răspândiţi prin localitate
Dispute de vecinătate 26,5 31,2 14,9 Partaje şi despărţiri 13,7 21,6 11,2 Furturi 55,6 59,9 23,2 Tensiuni din alocări de locuinţe sociale sau evacuări
2,5 3,6 2,6
Tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, întârzieri de plată
40,8 41,6 18,3
Conflcite în localuri/baruri/discoteci
28,8 38,8 16,9
Conflicte în şcoli 23,4 23,3 8,7 Situaţii de discriminare la locuri de muncă/sănătate etc.
5,1 9,7 1,5
Rivalităţi între diferite comunităţi de romi
11,0 14,1 2,3
Conflicte interconfesionale 3,5 2,4 0,4 Violenţă între diferite grupuri rome şi non-rome
14,1 18,8 5,6
Con
flict
e
Altele 3,3 4,9 1,2
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
63
Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la regiuni de dezvoltare. Datele reprezintă procentul alegerilor)
Regiuni de dezvoltare Nord-
Est Sud-Est
Sud Sud-Vest
Vest Nord-Vest
Centru Ilfov
Dispute de vecinătate 30,3 25,9 23,3 21,4 16,8 26,9 25,9 25 Partaje şi despărţiri 18,8 13,1 22,1 6 15,3 15,9 13,6 20 Furturi 54,8 45,6 38,8 35,6 42,7 60,6 59,7 66,7 Tensiuni din alocări de locuinţe sociale sau evacuări
4,8 3,6 1,3 2,0 3,0 3,5 3,2 0,
Tensiuni la ridicarea drepturilor băneşti, întârzieri de plată
38,2 25,6 33,3 33,9 20,2 40,8 35,6 25,0
Conflicte în localuri/baruri/discoteci 29,4 31,0 25,8 27,8 19,8 34,6 33,1 33,3
Conflicte în şcoli 20,9 17,9 22,2 9,6 8,1 20,5 20,4 33,3 Situaţii de discriminare la locuri de muncă/sănătate etc.
4,9 7,1 7,2 3,8 3,3 8,0 2,7 0
Rivalităţi între diferite comunităţi de romi 6,3 9,9 9,0 5,8 5,1 13,6 9,3 0
Conflicte interconfesionale 0 5,3 1,3 1,9 5,2 2,3 0,7 0
Violenţă între diferite grupuri rome şi non-rome
12,3 15,2 12,1 11,5 5,2 18,5 12,4 25
Con
flict
e
Altele 14 0 2,2 4,0 1,8 5,3 4,8 0
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
64
Q14. După părerea Dvs. care au fost cauzele acestor conflicte dintre populaţia roma alte etnii din comuna Dvs.? Vă rugăm să încercuiţi CEL MULT 2 răspunsuri pe care le consideraţi cele mai importante! (datele reprezintă procentul tuturor menţionărilor)
25,3
17
4,8
27,2
32,5
2,4
26,1
0 5 10 15 20 25 30 35
sărăcia populaţiei roma
sărăcia populaţiei în general
creşterea semnificativă a numărului persoanelor străini de
etnie romă în comună
lipsa intenţiei romilor de a se integra în societate
pregătirea şcolară şi profesională insuficientă/neadecvată a romilor
tendinţele discriminative care vizează populaţia roma
diferenţa între stilul de viaţă a romilor şi a populaţiei majoritare
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
65
Q15. După părerea Dvs. ce măsuri ar trebui luate în vederea micşorării incidenţei acestor conflicte in comuna Dvs.? Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 5, 1 reprezentând dezacord total, iar 5 acord total, în ce măsură sunteţi de acord cu posibilele măsuri enumerate mai jos...(Media)
2,18
4,28
3,81
2,69
4,65
3,85
2,94
2,73
1 2 3 4 5
Mărirea ajutoarelor sociale pentru romi
Programe de dezvoltare locală
O campanie de informare a populaţiei în vedereadiminuării preconcepţiilor
Legi mai restrictive împotriva discriminăriiromilor
Romii ar trebui să depună eforturi mai maripentru integrare
Romii ar trebui să acorde mai multă atenţie co-etnicilor care nu se comportă în mod adecvat
Reprezentanţii romilor ar trebui să primeascădrepturi de intervenţie mai largă
Istoria şi cultura romilor ar trebui predatăîn şcoli
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
66
Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (N= 1265)
92
8
NuDa
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
67
Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (distribuţia răspunsurilor DA pe regiuni)
Răspunsuri DA
13,910,9
13,9
3
6,9
28,7
20,8
2
0
5
10
15
20
25
30
35
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
68
Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni între populaţia romă şi cea majoritară? (%)
20,2
52,1
27,7
0
20
40
60
80
100
Împreună, în comunităţicompacte
Atât în comunităţi compacte,cât şi răspândiţi
Răspândiţi în localitate
Da
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
69
V. Programe de pregătire Q19. Aţi participat Dvs. sau cineva dintre angajaţii primăriei la...(%)
11,1
10,4
88,9
89,6
Cursuri de mediere aconflictelor
Programe de pregătirespecializate pe intervenţii
în comunităţimulticulturale
Am participat Nu am participat
Q2. De când profesaţi ca lucrător social?(%)
1,4
20,9
77,7
0
20
40
60
80
100
Înainte de 1990 1990 - 1999 După 2000
De când profesaţi?
Modele de segregare etnică din România - ghetouri rurale din România –
70
Anexă - Model de monitorizare a presei Numele cotidianului Evenimentul Zilei Anul şi data apariţiei 24 august 2007 Tema Conflict Apata Categoria articolului Editorial Pagina (dacă este cazul) - Autorul articolului Ion Muresan Titlul articolului In chestiunea romilor Numărul fotografiilor Portretul autorului – 1 Acces online www.evenimentul-zilei.com Articolul: ION MURESAN: In chestiunea rromilor 24 August 2007 Gandul ca tiganii nostri (rromii) s-ar putea alinia unei conduite "political correct" mi se pare si odios, si utopic. Odios, pentru ca admir la ei încapatânarea cu care refuza sa se lase înghesuiti în patratelele vietii banale. Admir la etnia asta inadaptabilitatea. Admir faptul ca au reguli putine, minime si neagresive. Unii spun ca tiganii îsi au radacinile în India. În ce ma priveste, cochetez cu ideea sorgintei extraterestre a etniei. Oricum, o lume fara tigani ar fi o lume trista, ca o familie fara copii. Citeam zilele trecute în EvZ sub titlul „Rascoala de la Apata” un articol despre un conflict între rromi si maghiari dintr-o localitate din jurul Brasovului. Se spunea acolo ca maghiarii din sat, suparati ca rromii le fura recoltele, au iesit în strada cu furci si topoare. Nu ma pot abtine sa nu observ accentul special pus pe „maghiari”. Specificatia. Daca se nimerea ca „rascoala” sa se fi produs într-un sat românesc, s-ar fi scris, cu siguranta o nota acida în ceea ce îndeobste se numeste „presa straina”. Care presa e si asa plina de ispravile rromilor din Italia, Franta si Spania, unde nu lipseste specificatia ca e vorba de „rromi din România”. Când citesc astfel de notite, ma bucur. Lasa, îmi zic, sa vada ei ca rromii nostri sunt mai cu mot decat ai lor! Revenind la rromii din Apata, ei au 200 de cai si nu au pamânt deloc. Solutia la care s-a ajuns mi se pare, cum sa zic, haioasa: se vor angaja trei paznici maghiari si trei paznici rromi si un post puternic de jandarmi. Astfel, glumetii de la prefectura îsi imagineaza ca au rezolvat problema. Sa pui hotul, sarac lipit, paznic la bostanarie e ca si cum ai distribui praf de râs la înmormântare. E ca în Zaharia Stancu, unde taranii erau descrisi culegând via boierului cu botnite. Aceeasi sursa ne ofera un foarte scurt pomelnic, foarte scurt, al altor cazuri, din alte