Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
1
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI
"Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor
animale, Construire put forat alimentare apa si – impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare
finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a
porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
2
Cuprins:
1. Informatii generale ............................................................................................................... 5
1.1. Informatii despre titularul proiectului .................................................................................. 5 1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului la acest studiu ................................................................................................................... 5
1.3. Denumirea proiectului .......................................................................................................... 5 1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia .......................................................... 7 1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa .................................................................................. 8 1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului .................................................................... 11 1.5. Durata etapei de functionare ............................................................................................... 18 1.6. Informatii privind productia ............................................................................................... 18 1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice ............................ 19
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 26 1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele .................................................................................................................. 26
2. Procese tehnologice ............................................................................................................ 27 2.1. Procese tehnologice de productie ....................................................................................... 27 2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute în vedere .............................................................................................................. 32
2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile ...................................................................................................................................... 32
2.2. Activitati de dezafectare .......................................................................................................... 38
3. Deseuri ................................................................................................................................ 38
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora ......................................................................................................................... 42
4.1 APA .................................................................................................................................... 43
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................. 43 4.1.2. Alimentarea cu apa ............................................................................................................. 44 4.1.3. Managementul apelor uzate ................................................................................................ 52 4.1.4. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................... 70 4.2. Aerul ........................................................................................................................................ 71
4.2.1 Date generale ......................................................................................................................... 71
4.2.2 Surse si poluanti generati ...................................................................................................... 78
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................... 84 4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona .......................................... 87 4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate ............................................................................................... 87
4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti ............................................................. 87 4.3.6 Sursele de poluare a solului ................................................................................................... 87
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
3
4.3.7. Prognoza impactului ............................................................................................................. 88
4.3.8 Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................... 93 4.2. Geologia subsolului ............................................................................................................ 94 4.2.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament ......................................................................... 94 2. Impactul prognozat ............................................................................................................. 97 4.3. Biodiversitatea .................................................................................................................... 98
4.3.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri. ....................................................................... 98 4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI ...................................................................... 99 4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona studiata 99 4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie ................................................................. 99 4.3.5. Rute de migrare .................................................................................................................. 99
4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci .................................................................... 100 Nu este cazul. ............................................................................................................................... 100
4.3.7. Impact prognozat .............................................................................................................. 100
4.4. Peisajul ............................................................................................................................. 100
4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia .............................. 100
4.4.2. Impactul prognozat ........................................................................................................... 102 4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural .................................................................... 102 4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor. ................... 102 4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor. ......................................................................................................... 102
4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare; numarul si diversitatea punctelor de observare .............................................................................................. 102
4.4.7. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................... 103 4.5. Mediul social si economic ................................................................................................ 103 4.5.1. Evaluarea mediul social si economic ............................................................................... 103 4.5.2. Masuri de diminuare a impactului .................................................................................... 104 4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural .............................................................. 104 4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ............................ 104
4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupra monumentelor istorice ...................................................................................................... 104
Nu este cazul. ............................................................................................................................... 104
5. Analiza alternativelor ....................................................................................................... 104
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
4
5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului asupra mediului 104
5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitatea, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare componenta de mediu ........ 106
6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie. ........ 106
6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functionarii fermei de crestere a porcilor .. 108
7. Situatii de risc ................................................................................................................... 112
7.1. Riscuri naturale ................................................................................................................. 112
7.2. Accidente potentiale ......................................................................................................... 112 7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului 113 7.4. Planuri pentru situatii de risc ............................................................................................ 113 7.5. Masuri de prevenire a accidentelor .................................................................................. 114 7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect ......................................... 114 8. Descrierea dificultatilor .................................................................................................... 114 9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ..................................................................... 115
9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor stiintifice etc. 115 Descrierea dificultatilor ................................................................................................................ 115
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista, incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului ................................. 126 9.3. Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................ 127 9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu ........................................ 130
9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ............... 133
10. Surse de informare ............................................................................................................ 133
11. LISTA ABREVIERILOR ..................................................................................................... 134
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
5
Raport privind impactul asupra mediului
Proiect "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor
animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare
finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a
porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
1. Informatii generale
1.1. Informatii despre titularul proiectului
S.C. SUINTEST S.R.L cu sediul social este în Galaţi, strada Brăilei nr 212, având codul
unic de înregistrare nr. 15781198, atribut fiscal RO şi număr de ordine în registrul comerţului
J17/1336/2003, telefon 0236 390025 fax 0236 493566, mail: [email protected],
1.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului si al raportului la acest studiu
S.C MEDIU CONSULTING S.R.L, cu sediul in Galati, str. Al. I. Cuza nr. 19,
inregistrata la registrul comertului sub nr.J17/480/15.03.2006, cod fiscal RO 18482514, tel 0236-
474000,reprezentata legal prin Director Amzu Rodion.
1.3. Denumirea proiectului
"Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor
animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare
finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a
porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
Scopul evaluarii de mediu
Studierea impactului activitatilor care se vor desfasura va evidentia posibilele surse de
poluare si efectele pe care le pot determina, pe baza carora se va mentiona necesitatea de a fi luate
masuri care sa contracareze eventualele efecte negative.
Analiza activitatilor si a contextului in care acestea se desfasoara permite identificarea si
estimarea efectelor pe care le determina, efecte pe baza carora se vor mentiona masurile care le
contracareaza pe cele negative.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
6
Evaluarea impactului asupra mediului stabileste efectele ce vor rezulta din impactul
asupra mediului, precum si asupra factorului social si economic a activitatii care urmeaza a fi
desfasurata in cadrul investitiei, denumita "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de
scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la
ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
Obiectivele evaluarii impactului au in vedere stabilirea urmatoarelor:
� modificari posibile pozitive sau negative, ce pot interveni in calitatea factorilor de mediu
prin desfasurarea activitatii;
� nivelul de afectare a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei si al riscului
declansarii unor accidente sau avarii cu impact major;
� modul de incadrare in reglementarile legale in vigoare privind protectia mediului;
� masuri ce pot fi luate pentru a se asigura protectia mediului.
Conform H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului, Anexa 1, obiectivul de investitii se incadreaza la punctul 17. „Instalatii
pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor avand cel putin:
b) 3.000 de locuri pentru cresterea porcilor mai mari de 30 kg;
c) 900 de locuri pentru scroafe”
In urma parcurgerii acestei etape, conform Ordinului MAPM nr. 860/2002, cu
completarile si modificarile ulterioare, s-a stabilit necesitatea efectuarii evaluarii impactului
asupra mediului.
Raportul privind Impactul asupra Mediului s-a intocmit conform recomandarilor din
Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului evaluarii si de realizare a raportului la
studiul de evaluare aprobat prin OM nr. 863/2002.
La intocmirea Raportului privind impactul asupra mediului au fost analizate urmatoarele
documente:
� Certificat de atestare a dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996;
� proces verbal de adjudecare al proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
7
� Contract de închiriere comerciala intre Pruna Neculai si SC Suintest SRL Nr. 01 din
2005;
� Adresa nr. 187/2010 emisa de ARPM Galati, privind raspunsul la solicitarea obtinerii
acordului de mediu pentru proiectul propus;
� Certificat de Urbanism nr. 1/2011 "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de
scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud.
Galaţi.;
� Avize si notificari ale autoritatilor judetului Galati (DSV, ANSVSA, ENEL Distributie,
ISU, SGA);
� Proces Verbal de constatare emis de ANAR – Administratia Bazinala de Apa Prut-
Barlad, nr. 964/13.10.2011
� Memoriu de prezentare al SC SUINTEST SRL
� Plan de incadrare in zona 1:5000;
� Plan de situatie 1:1000;
� Memoriu de prezentare
� Documente de referinta BAT/BREF - Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru
proiectul propus.
1.4. Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de
scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la
ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi. - are ca rezultat
dezvoltarea sectoarelor economice deficitare in special pe sectorul dezvoltarii fermelor
zootehnice si valorificarea productiei vegetale din productia zonei. Avantajul major al
amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in trecut pe amplasament a
functionat o ferma de crestere a porcilor SC SUINPROD S.A Cosmesti), starea buna a
constructiilor si costurile mici implicate pentru reabilitarea si modernizarea fermei.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
8
Beneficiarul solicita modernizarea fermei existente in vederea atingerii parametrilor optimi din
punct de vedere tehnic, funcţional si ecologic, proiect ce prevede reabilitarea sistemului de
scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor prin execuţia de lucrări de realizare a 3 bazinelor de
depozitare finala a dejecţiilor; forarea unui put de alimentare cu apa a fermei de crestere–
reproducţie-ingrasare a porcilor si construirea unui abator.
Se vor avea în vedere următoarele:
• păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform
standardelor în vigoare;
• reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii);
• reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei
structuri impermeabilizate;
• realizare unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii
necesare activităţii);
Se vor realiza lucrări de:
a) modernizare hale creştere suine;
b) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;
c) construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor;
d) forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-
ingrasare a porcilor;
e) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament
1.4.1. Amplasamentul obiectivului si adresa
Comuna Ghidigeni este situat in partea de nord judetului Galati si se invecineaza:
- la nord – comuna Priponeşti,
- la sud-est - comuna Cerţeşti
- la est - judeţul Vaslui
- la sud – comuna Negrileşti
- la vest – comuna Gohor
Amplasamentul obiectivului propus „ Modernizare ferma. Construire abator suine.Reabilitarea
sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejectiilor animale. Construire put forare alimentare
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
9
apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproductie si ingrasare a
porcinelor” aflat in folosinta S.C SUINTEST S.R.L.
Beneficiarul S.C. Suintest S.R.L. Galaţi are in folosinta un teren in suprafaţa de 45.008,14 mp in
intravilanul satului Ghidigeni, com. Ghidigeni si este folosit in scopuri productive conform
obiectului de activitate de catre SC SUINTEST SRL conform contractului de închiriere
comerciala nr. 1/2005.
Beneficiarul in urma întocmirii documentaţiei cadastrale pentru terenul cu suprafaţa de 45.008,14
mp a obţinut numărul cadastral provizoriu 314.
Folosinţa actuala este de teren construcţii „ Ferma de reproducţie si ingrasare a porcinelor”.
Destinaţia propusa: modernizare ferma - reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a
dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa la ferma de crestere, reproducţie si
ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
Pe terenul aflat in proprietatea S.C. Suintest S.R.L. Galaţi se afla construcţii cu suprafaţa totala de
10.464,20 mp.
Regimul tehnic: POT maxim admis 30%, CUT maxim admis 0,48
Amplasamentul investiţiei propuse se afla la:
- Intravilan Loc. Ghidigeni, Com. Ghidigeni, Jud. Galati
- Suprafata teren: 45.008,14 mp
Situaţia existenta
Conform CU nr 1/19.01.2011 regimul juridic al terenului este urmatorul:
• Situarea terenului : ferma Ghidigeni, intravilanul satului Ghidigeni, com.
Ghidigeni, jud. Galaţi,
• suprafaţa totala teren 45.008,14 mp mp
Regimul economic
• Folosinţa actuala - teren curti-constructii
• Destinaţia – teren construcţii.
Pe terenul aflat in folosinta S.C. Suintest S.R.L. Galaţi se afla construcţii cu suprafaţa totala de
10.464,20 mp.
Amplasamentul investiţiei propuse se afla situat in nordul judetului Galati la distanta de 18 km de
mun. Tecuci, avand deschidere la drumul judetean DJ 240.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
10
Amplasamentul are asigurat accesul la urmatoarele retele de utilitati:
• alimentare cu apa- de la puturile forate existente in incinta
• alimentare cu energie electrica- racord la reteaua existenta in zona
Parametrii terenului si constructiilor propuse sunt:
S teren = 45008,14 mp
S ocupata cu constructii (amenajare constructii existente + constructii noi) aferente
proiectului = 10464,20 mp;
P.O.T. max admis = 30 %;
CUT max admis = 0,48
Caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din loessuri cu
adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii destinate
realizarii proiectului. Comportarea in timp a constructiilor va fi buna in special prin masurile
initiale de protectie care au fost luate pentru amplasament:
• amplasamentul este prevazut cu trotuare de garda de jur imprejurul constructiilor;
• nu exista surse de apa care sa puna in pericol stabilitatea constructiilor;
Amplasare proiect
Regimul de functionare al halelor de scroafe si suine :
365 zile/an; 24ore/zi
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
11
1.4.2. Descrierea etapelor de realizare a proiectului
Pe amplasamentul situat in intravilanul satului Ghidigeni, comuna Ghidigeni, judetul Galati se
vor realiza:
a) Lucr ări de modernizare hale crestere suine
Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:
• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării
acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la
5.000 capete suine/serie (10.000 capete/an);
• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament
b) Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;
Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare
existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate
printr-un canal principal din beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm, dotat pe
traseu cu pompa tocător, acesta făcând trecerea către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.
Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate
corespunzător in zona de carosabil.
Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in
vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim
2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.
c) Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor
Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale
boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale.
Lucrările de construcţie a trei bazine betonate, constau in:
� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-
conforme;
� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu
diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;
� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice
glisante pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
12
� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa
superioara cu marca B300.
De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si
impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice
pentru creşterea gradului de impermeabilizare.
Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.
Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in
opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri
de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie
utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei
porozităţi reduse a structurii de beton.
d) Forare a unui put cu adâncime de 100m cu diametrul de 160 mm , pentru captarea de apa
necesara functionarii la capacitate a fermei de crestere–reproducţie-ingrasare a porcilor.
Se va folosi o structura din PVC ecologic, avizat sanitar si tehnologii de foraj ecologic. Pentru a
pune în exploatare un puţ forat, este necesar să se execute în prealabil următoarele lucrări:
o construirea cabinei puţului;
o montarea pompei de exploatare cu echipamentul ei auxiliar, mecanic şi electric;
o instituirea zonei de protecţie sanitară.
e) Lucr ări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.
Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:
- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere;
- amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării
prin firme autorizate;
- amenajarea de spatii verzi/plantari in zonele libre de constructii.
Hale vor fi reorganizate în vederea funcţionarii având următoarele caracteristici /
destinaţii:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
13
Număr Hală/tip suina
Nr. Boxe
Total capete suine Supraf. pat
uscat (mp)
Grătar beton (mp)
Supraf. totală boxe (mp)
Suprafaţă culoare acces
(mp)
Suprafaţa utila (mp)
Suprafaţă vitrat ă (mp)
Instalaţii
încălzire
1 gestante 140 828 996.17 557.20 1553.37 331.47 1884.84 36.45 NU
2 gestante 127 736 837.44 489.40 1326.84 404.39 1731.23 51.3 NU 3 (parţial) – B
tineret 103 1300 205.72 203.7 409.40 168.95 578.35 21.6 DA
4 195 1622 876.75 257.0 1133.79 106.8 1240.59 10.5 DA
din care:
4 A ingrasare 151 1092
4 B tineret 44 530
5 tineret 51 54 760 226.56 141.6 368.16 121.1 489.26 7.7 DA
6 ingrasare 18 630 405.13 112.75 517.88 112.75 630.63 47.25 NU
Număr Hală
Nr. Boxe
Supraf. pat uscat (mp)
Grătar beton (mp)
Supraf. totală boxe (mp)
Suprafaţă culoare acces
(mp)
Suprafata utila (mp)
Suprafaţă vitrat ă (mp)
Instalaţii
încălzire
3 (parţial) A - Maternitate 180
180 scroafe 267.75 210.00 477.75 344.50 822.25 27 DA 2100 purcei lapte
TOTAL 2 180 180 scroafe
2100 purcei lapte 267.75 210.00 477.75 344.50 822.25 27.00 -
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
15
Hale vor fi reorganizate în vederea funcţionarii pentru ada[postirea urmatoarelor efective:
- scroafe gestante – 1500 capete
- scroafe lactatie –180 capete;
- purcei lapte pana la 42 zile– 2100 capete;
- purcei pana la 90 zile, tineret (< 30kg) – 2100 capete;
- porc gras pana la 170 zile (120kg) – 1320 capete
Ferma Porcine Ghidigeni a S.C. SUINTEST S.R.L - GALATI are 6 hale din care:
- 2 hale pentru gestatie: 1 si 2,
- 1 hala pentru maternitate: 3A,
- Hala tineret: 3B, 4B si 5,
- Hala ingrasare: 4A si 6
Hala nr. 1 gestatie – cu o suprafaţă de 1553.37 m2, este organizata in 3 compartimente, cu un
total de 140 boxe, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa.
Hala nr. 2 gestatie cu o suprafaţă de 1326.84 m2, este organizata in 3 compartimente, cu un total
de 127 boxe cu 3 căi de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa.
Hala nr. 3A maternitate: are 6 compartimente cu 28 de boxe/ fiecare, pot fi astfel adăpostiţi
2100 capete purcei de lapte.
Purceii rezultaţi din fătare în număr de 2100 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o
greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului
unde in condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si
masa corporala de 25–30 kg. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde
se va continua procesul de îngrăşare Ciclul se reia la fiecare 6 luni. Procesele de monta şi gestatie
au loc la Ghidigeni.Scroafele gestante se aduc cu 5 zile înainte de fatare de la Ghidigeni.
Hala nr. 3B tineret: are 80 de boxe/ fiecare, pot fi astfel adăpostiţi 1296 capete
Hala nr. 4A ingrasare: poate adăposti 528 capete
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
16
Hala nr. 4B tineret: are 2 compartimente: unul cu 20 de boxe adaposteste 240 capete, unul cu 24
de boxe adaposteste 288 capete
Hala nr. 5 tineret: are 3 compartimente: unul cu 21 de boxe adaposteste 294 capete, unul cu 15
de boxe adaposteste 210 capete unul cu 18 de boxe adaposteste 252 capete
Hala nr. 6 ingrasare: are 2 compartimente: unul cu 8 de boxe adaposteste 280 capete, unul cu 10
de boxe adaposteste 350 capete
Toate halele sunt dotate cu un sistem de adăpare cu nivel constant si suzete cu jgheaburi pentru
distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Distribuţia apei in interiorul halelor
se realizeaza prin intermediul unui sistem de tevi de polipropilena si otel galvanizat prin suzete
alimentate prin conducte PEHD cu Dn ¾” si lungimea de cca. 50m (pe fiecare fir principal);
furajul este distribuit manual de catre un operator pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele
sa aibă acces, oricând la hrana.
microclimatul din adăposturi. Din punct de vedere al temperaturii: halele sunt încălzite cu
aeroterme electrice, ventilaţie naturala sau mecanica. Temperatura este variabila:
� Sector scroafe 18-200C.
� de la 25-340C in prima săptămână de viaţă a sugarilor la 220C,
� in sectorul de tineret sa ajungă la 22-250C.
� La porcul gras temperatura optima este de 180-200C.
Încălzirea halelor de tineret se realizează in general in perioada rece a anului, când animalele
sunt mici si încălzirea acestora este necesara. Sistemul folosit este cu încălzire directa se foloseşte
cate o aeroterma tip/ electric/ si paturi calde. Sunt 4 bucăţi aeroterme/ hala maternitate si 3 bucăţi
aeroterme/ in fiecare hala de tineret. Consumul electric la o aeroterma este de 5 kw/ora.
Trebuie menţionat ca unele dotări tehnologice, cum sunt despărţiturile pentru purcei in perioada
de fătare si pana la înţărcare, instalaţiile de microclimat (pentru încălzire) in perioada de fătare si
pana la înţărcarea purceilor, nu sunt folosite tot timpul anului.
Zona de filtru sanitar cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol,
curatatorie echipament lucru si camera odihna personal. Vestiarul – filtru este amplasat la limita
zonei de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei de
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
17
productie, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La
intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate sisteme de dezinfectie pentru incaltaminte.
Împrejmuire şi drumuri de acces
Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurată de către personalul
specializat din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă
zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel. Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către
toate clădirile, drumuri betonate de incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto. Pe timpul
realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor suferi
modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.
Alimentarea cu apa
Apa pentru asigurarea necesarului fermei este asigurata din forajul propriu existent si din cel
propus a se realiza si este dirijata printr-o reţea proprie fiecărei hale, de la bazinul de acumulare a
apei cu o capacitate de 80 mc la fiecare hala, sub presiune. Apa din bazin ajunge gravitaţional la
fiecare suzeta, se asigura in permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa.
Realizarea sistemelor de canalizare
Pentru reabilitarea şi funcţionarea în parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare
existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate
printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate. Canalele colectoare
vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de
carosabil. Pantele de scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor
către canalele principale de scurgere.
Evacuarea apelor uzate se va realiza diferit in functie de tipul acestor ape, dupa cum urmeaza:
o Apele uzate de tip tehnologic - prin canale interioare impermeabilizate, betonate,
dispuse de-a lungul halelor, racordate la un canal principal din beton – acoperit ce
evacuează prin pompare în bazinele betonate de stocare;
o ape menajere de la grupuri sanitare - in bazin vidanjabil
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
18
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua
electrica aeriana din zona. Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial,
aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice.
Pichet incendiu – În interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet
echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-
tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu
C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie
in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.
Tabelul nr. - Dotari tehnologice auxiliare Dotari Caracteristici Alimentare apa potabila Put forat cu adincimea de 100m si diametrul de 160mm Panou alimentare energie electrica Racord trifazat 380V Bazinul nr.1 S=856.32 mp Bazinul nr. 2 S=110.7 mp Bazinul nr.3 S=208.05 mp
Tabelul nr. - Rezervoare si depozite existente Nr. crt
Rezervor/ Depozit
Capacitate
Destinatie Caracteristici
1 Magazie furaje 150 t Depozitare nutreturi Prevazuta cu o magazie anexa S=60 mp
2 Rezervor tampon
80 mc Depozitare apa potabila
Rezervor cilindric vertical, dotat cu pompa alimentare.
1.5. Durata etapei de functionare
Ferma de crestere suine – localitatea sat Ghidigeni, com.Ghidigeni, jud Galaţi va
functiona o perioada nedeterminata de timp in functie de cerinta de carne de porc, de conditiile
economico-sociale generale, de existenta conditiilor legale de functionare precum si de strategia
de dezvoltare pe termen lung a proprietarului.
1.6. Informatii privind productia
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
19
Tabelul nr. - Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea Cantitatea anuala
Denumirea Cantitatea anuala
Furnizor
Scroafe gestante
1400 Benzine - -
Scroafe lactatie
180 Gaze naturale - -
Purcei lapte 2100 Energie electrica 380V 4200 kW/an
RENEL Distributie Galati
Tineret 2100 Energie termica - - Porc gras 1320 Motorina - -
1.7. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice
Principalele materii prime si materiale auxiliare (raportate la produsele finite rezultate: 5000
capete suine/serie). Pentru fiecare categorie de suine (greutate corporala) se folosesc categorii de
nutret combinat, astfel incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate
conform tabelului:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
20
Tabelul nr. - Necesar materii prime ferma crestere suine
Nr. crt.
Denumire Categorie suine
(greutate corporala) Natura chimica/compozitie
Cantitati Mod de depozitare
1. Nutreturi combinate
Porumb Scroafe Purcei Porci Orz Scroafe Purcei Porci Sort soia 44% Scroafe Purcei porci Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16% Perioada III (60 kg – 100-105 kg) Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13% Scroafe gestatie/alaptare: Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%
490,6 700 375 100 - 375 166,6 210 50
Scroafe gestatie/alaptare: 3.2 kg/zi/cap
Magazie
2. Apa
Perioada maternitate gestatie 10-15 l/zi/cap – 115 zile maternitate lactatie 20-25 l/zi/cap– 38 zile purcei de lapte 2,2 l/zi/cap– 38 zile Perioada crestere tineret (10-30) kg – 2-3 l/zi/cap l/zi/cap– 52 zile Perioada ingrasare suine – 75 zile (30-60 kg) 5-6 l/zi/cap (60 kg – 100-110 kg) 6-8 l/zi/
58.51 mc/zi total apa pentru adapat suine
Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un bazin de acumulare de tip hidrosfera avand capacitatea de 80 mc
3. Medicamente si vaccinuri
- Cca 500 kg /an Spatiu special amenajat refrigerat corespunzator
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
21
Nr. crt.
Denumire Categorie suine
(greutate corporala) Natura chimica/compozitie
Cantitati Mod de depozitare
4. Dezinfectanti Aldezin Cca 24 l/an Se depoziteaza in spatiul special amenajat in incinta de 12 mp
Varsta saptamani
Greutate Ingestia zilnica de furaj
(kg) Consum zilnic de apa
(litri) 8 15-20 0.9 2.5 9 20-25 1.1 3.0 10 25-30 1.4 3.5 12 35-40 1.6 4.5 14 40-50 2.0 5.0 16 50-60 2.2 6.0 18 60-70 2.6 7.0 21 80-90 3.0 7.5 23 100-120 3.2 8.0
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
22
Tip
ul p
olua
rii
Sursa de poluare Numarul surselor de poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita m
axim
a ad
mis
a pe
ntru
om
si m
ediu
)
polu
are
de fo
nd
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond
Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii
Perioada de constructie
Pol
uare
atm
osfe
rica
Trafic rutier (utilaje si autovehicule de transport) emisii specifice activitatilor de transport, particule de praf
Functie de numarul utilajelor si autovehiculelor care vor fi utilizate in cadrul organizarii de santier
CMA STAS 12574-87
- da
Verificarea periodica a starii tehnice a utilajelor aflate in dotare
Transportul si descarcarea materialelor de constructie (pulberi, COV etc.)
CMA STAS 12574-87
- da
Pulberi antrenate de curentii atmosferici in zonele vecine
Acoperirea materialelor in timpul transportului
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
23
Tip
ul p
olua
rii
Sursa de poluare Numarul surselor de poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita m
axim
a ad
mis
a pe
ntru
om
si m
ediu
)
polu
are
de fo
nd
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond
Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolata a materiilor prime si materialelor, a deseurilor
Ord. MAPPM 756/1997
- da
Respectarea conditiilor impuse in urma organizarii de santier, amenajarea depozitelor specifice fiecarui tip de material, amenajarea unei platforme betonate pentru operatiunile de incarcare-descarcare
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
24
Tip
ul p
olua
rii
Sursa de poluare Numarul surselor de poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita m
axim
a ad
mis
a pe
ntru
om
si m
ediu
)
polu
are
de fo
nd
Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere
Masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Pe
zona
obi
ectiv
ului
Pe zone de protectie/ restrictie aferente obiectivului conform legislatiei in vigoare
Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond
Fara masuri de eliminare/ reducere a poluarii
Cu implementarea masurilor de eliminare/ reducere a poluarii
Scurgeri de produse petroliere
Functie de starea tehnica a utilajelor si masinilor
MAPPM 756/1997
- da
Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnica realizata in mod regulat Schimburile de ulei se vor realiza de catre persoane instruite/autorizate
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
25
Poluarea aerului în timpul funcţionării fermei.
In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de
abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:
���� cele trei bazine de stabilizare;
���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.
Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un
potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de
mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează.
Tehnologia de imprastiere a dejecţiilor la suprafaţa solului reprezintă cel mai mare potenţial
de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o
suprafaţa mare.
Dupa mineralizare (cca. 6 luni) dejectiile sunt utilizate ca fertilizant pe terenul din comuna
Priponesti – sat Ciorasti.
Sursele de emisii si poluanţii specifici ai aerului rezultaţi din activitatea de stabilizare a dejecţiilor
de suine şi împrăştierea acestora pe terenurile agricole
Poluanţi Surse de emisii
NH3 Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
CH4 Depozitarea si tratarea dejecţiilor
N2O Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
H2S Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
Poluarea solului în timpul funcţionării fermei
In timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a solului o reprezinta cele trei
bazine pentru stabilizarea dejectiilor. Poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia unor
defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei în
bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la nivelul
solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea
deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
26
1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de
activitatea propusa
Contaminarea cu agenţi patogeni
Agenţii patogeni pot fi reprezentaţi de următoarele categorii:
− bacterii infecţioase
− fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
− cestodelor si nematodelor
− geothelminthes
Poluarea apei in timpul functionarii fermei
În timpul functionarii fermei principala sursa de poluarea a apei o reprezinta cele 3 bazine de
colectare a dejectiilor. O măsura eficienta necesara a fi adoptata în cadrul fermelor de crestere a
porcilor în scopul prevenirii poluărilor accidentale în cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de
necesitatea asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de
stocare.
Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaţia apariţiei
ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata
la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.
1.9. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea
motivelor alegerii uneia dintre ele
In ceea ce priveste alternativele alese acestea nu au fost supuse analizei, deoarece actuala locatie
detine infrastructura necesara functionarii unei ferme de crestere, reproductie, ingrasare a suinelor.
Avantajul major al amplasamentului ales il constituie existenta constructiilor/halelor (in
trecut pe amplasament a functionat tot o ferma de crestere a suinelor), starea buna a constructiilor si
costurile mici implicate pentru reabilitarea halelor si construirea unui abator , a 3 bazine de stocare a
dejectiilor si a unui put forat.
De asemeni caracteristicile geofizice ale terenului de fundare constituit in principal din
loessuri cu adancimea de fundare mai mare de 0,90 m permit realizarea lucrarilor de constructii
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
27
destinate finalizarii proiectului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si
stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3
bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si
ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi. Amplasamentul ales asigura masuri de protectie
pentru functionarea proiectului:
• stratul acvifer nu pune in pericol stabilitatea constructiilor;
• elevatia amplasamentului este mai mare decat elevatia zonei asigurand protectia impotriva
inundatiilor;
• fundatiile halelor sunt suprainaltate la cota +0,5 - +1m;
• destinatia actuala de zona industriala si depozitare;
amplasamentul este situat in satul Ghidigeni, comuna Ghidigeni, judetul Galati.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de productie
Suprafata actuala a amplasamentului se va mentine neschimbata. Cota zero va fi situata la
+1000 mm, spatiul dintre nivelul solului si cota zero ocupat de o constructie tip fagure din beton
armat impermeabilizat cu pereti inclinati necesar captarii dejectiilor provenite de la suine si
mentinerii unui nivel al pernei de apa (tehnologia de crestere a porcinelor).
Lucrari propuse pentru realizarea proiectului:
• Construirea unui put forat.Adâncimea puţului forat va fi de 100 m si diametrul de 160 mm
• Lucrări de modernizare hale crestere suine -consolidarea structurilor din beton armat al
tuturor clădirilor existente pe amplasament
• Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor existente. Se propune realizarea unui sistem
de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-un canal principal către zonele de
stocare, respectiv bazine betonate.Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate
din beton Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform
normativelor in vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de
scurgere vor fi de minim 2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele
principale de scurgere.
• Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor .
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
28
Lucrările de construcţie a trei bazine betonate, constau in:
� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-
conforme;
� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu diametrul
de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;
� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice glisante
pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;
� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa superioara cu
marca B300.
• De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate
mica si impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici
construcţiilor hidrotehnice pentru creşterea gradului de impermeabilizare .Cimentul
utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.
In cadrul Fermei Porcine Ghidigeni vor exista 2 cicluri de reproducţie pentru fiecare lot/an. In
situatiile rare in care porcul se achizitioneaza la greutatea de max. 30 kg din ferme autorizate externe,
ciclul de productie devine 2,2 / an.
Funcţionarea complexului zootehnic este continuă pe parcursul anului (365 zile/an), ciclurile de
producţie, fiind cicluri naturale, deci nu se pot limita în timp.
Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere la o greutate de 95-120kg, cu un consum specific
de cca 3 kg furaj/kg carne porc.
Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in sistem intensiv
industrial, in flux continuu. Durata totala a ciclului de productie este de 180 zile (până la greutatea de
120 kg). Capacitatea Fermei Ghidigeni poate fi de maxim 5.000 capete/ 6 luni, respectiv cca. 10.000
capete suine pe an..
Ferma de crestere a suinelor este impartita în urmatoarele sectoare:
- sector de gestatie (Hala 1 si 2)
- sector de fătare în maternitate (Hala nr. 3A).
- sector tineret 3 hale (Hala 3B, 4B si 5) in care animalele sunt transferate din maternitate la
greutatea de 6-7 kg unde sunt ţinuţi pana la greutatea de 25-30 kg;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
29
- sector pentru îngrăşare: hala 4A si 6, destinat porcilor transferate din adăpostul pentru tineret
la greutatea de 25 kg care se întreţin aici pana la greutatea de 95-120 kg.
- Fluxul tehnologic de crestere a suinelor
Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze:
� faza de monta;
� faza de gestatie;
� faza de maternitate;
� faza de crestere tineret;
� faza de ingrasare;
� faza de abatorizare.
Monta scroafelor –
Maternitatea
- Scroafele gestante sunt aduse cu cca. 5 zile înainte de fatare în halele nr. 1 si 2 - halele de
maternitate, fiecare având câte 120 de boxe individuale şi câte 5 compartimente cu 3 cai de acces.
Aici are loc fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (38 de zile). Purceii rezultaţi din fătare
în număr de 2400 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de 6-7 (10) kg sunt
transferaţi din maternităţi în adăposturile de creştere a tineretului (hala nr.3B, 4B şi 5). Dupa
înţărcare, scroafele revin în halele de monta, unde se reia ciclul de montă şi stau la gestatie până la
o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni.
Compartimentul „maternitate” este curatat mecanic, dezinfectat, văruit, intervalul de la dezinfectie şi
vid sanitar fiind de 15zile/ciclu.
Crestere tineret
Purceii, cu o greutate de 7-10 kg (38 de zile) sunt mutaţi din maternitate în hala nr. 3B, 4B şi 5
pentru creşterea tineretului porcin.
Ingrasare suine
Tineretul porcin este mutat în halele pentru îngrăşare unde este mentinut până la vârsta de 90 de zile
până la greutatea de 95 – 120 kg. După creştere şi îngrăşare are loc depopularea halelor şi
comercializarea porcilor vii către abatorizare.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
30
Figura nr. 2.1-1 Schema flux tehnologic ferma crestere suine.
Hranirea suinelor consta in alimentarea acestora în concordanţă cu greutatea lor corporala, în sistem
de „hrana permanenta”. Fiecare incinta a fermei de suine are sistemul de adăpare cu nivel constant si
suzete si cu jgheaburi pentru distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Urmărirea
furajării, adăpării, ventilării admisiei aerului pentru a asigura animalelor condiţii optime de crestere
se fac de către un îngrijitor pentru fiecare hala de crestere, asigurându-se permanenta când animalele
sunt in prima săptămâna de viaţa.
Furajul este descărcat mecanic din autovehiculul special amenajat in buncărul de furaje existent cu
capacitatea de 150t, de unde este preluat si distribuit manual pentru fiecare hala, astfel ca fiecare
animalele sa aibă acces, oricând la hrana.
Apa pentru asigurarea necesarului fermei este asigurata din forajul propriu. Aceasta este dirijata
printr-o reţea spre bazinul de acumulare a apei (hidrosfera) cu o capacitate de 80 mc. Adapatorile
sunt cu suzeta, acest sistem elimina pierderile de apa si implicit duce la scaderea cantitatilor de
dejectii lichide. Apa din bazinul de acumulare ajunge gravitaţional la fiecare suzeta, se asigura in
permanenta apa in fiecare coloana de apa cu suzete la fiecare boxa. Administrarea vaccinurilor si a
vitaminelor se face prin intermediul dozatoarelor ce pot fi racordate la instalatia de apa a fiecarei
hale. Exista si tratamente veterinare care se fac prin injectare, folosind seringi de unica folosinţa.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
31
Fiecare boxa este dotata cu suzete pentru adapare situate pe peretele exterior al boxei la o distanta de
pardoseala de 15-20 cm iar hranitoarele sunt pozitioanate diametral opus peretelui cu suzetele.
Bazinul de dejectii este executat din beton si este construit pe un fundament de argila compactata, in
acest fel evitandu-se patrunderea in sol si apoi in panza freatica, a apei in amestec cu dejectiile, in
cazul in care, potential pot aparea fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este
imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia solului si subsolului, precum si protectia
impotriva patrunderii apei din mediul exterior, in bazin. Totalul volumului de lichid din nivelul
(perna de apa) bazinelor de dejectii aferente halelor de crestere a porcilor este de aproximativ 15.010
mc.
Apele uzate provenite din hale, impreuna cu dejectiile, sunt colectate prin intermediul canalelor
betonate interioare dispuse in lungul halelor, canalele din hale sunt racordate la un canal principal din
beton cu secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta
făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii.
Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se vor face de doua
ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestora sunt: toamna, dupa recoltare si primavara,
inainte de insamantare.
Igienizare hale şi utilaje
Dupa depopulare, halele intra in perioada de vid sanitar, in care are loc curatirea, spalarea si
igienizarea acestora.
Procesul de igienizare a halelor si utilajelor consta intr-o succesiune de activitati:
� sunt evacuate animalele din adapost;
� se scoate de sub tensiune reteaua electrica a spatiului in care urmeaza a se executa
decontaminarea;
� se umezeste – cu apa sub presiune - intreaga suprafata vizata a fi decontaminata;
� se executa o curatire mecanica cu perii si dispozitive de ras suprafete;
� dejectiile animaliere se scurg in bazinul de dejectii, amplasat sub gratarele halei;
� sunt executate reparatiile curente necesare reluarii procesului de productie;
� se aplica dezinfectantul;
� se realizeaza dezinfectia cu lapte de var si sulfat de cupru (piatra vanata);
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
32
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;
alternative avute în vedere
Nu este cazul 2.1.2. Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici
disponibile
Cele mai bune tehnici disponibile aplicabile pentru proiect propus „Ferma crestere suine” sunt:
� Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and
Pigs, July 2003;
� Draft Reference Document on Best Available Techniques on emissions from storage, January
2005;
� References Document on the General Principles of Monitoring, July 2003.
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „ferma de crestere a suinelor” va respecta
de la bun inceput cele mai bune tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea
intregului procesul tehnologic de crestere a suinelor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu
continut scazut de azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor de
materii prime si materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT.
Pentru fiecare categorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel incat sa
se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestibilitatea nutrientilor. Prin
echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se
urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
33
Tabel nr. 2.1.2-1 Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.
Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap
“Ferma crestere suine” SC SUITEST SRL
Cerinte BAT
Tineret suine I (10-30) kg (2100 cap/an)
(52 zile)
1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%
1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%
Porc gras (1320 capete/an) (75 zile)
Suine II (30 kg – 50-60 kg)
2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%
1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Suine III (60 kg – 100-105 kg)
2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%
2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Scroafe monta /gestatie (1500 capete/an) (115 zile)
Scroafe alăptare cu purcei (180 capete/an) (38 zile)
3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%
2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand
urmatoarele recomandari BAT:
� consumul de apa potabila va fi contorizat şi înregistrat lunar în evidentele societatii;
� igienizarea adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa sub presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor;
• se va urmari permanent detectarea scurgerilor şi repararea imediata a defecţiunilor constatate.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
34
Tabel nr. 2.1.2-2 Comparaţia cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT), privind consumul de apa în cadrul fermei:
Activitatea în cadrul fermei Cerinte BAT
Consum apa în cadrul fermei
Actiuni privind conformarea cu BAT
Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si tineret si de ingrasare Alimentarea cu apa se realizeaza din cele 2 puturi forate prin intermediul conductelor de aductiune si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 80 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere .
Consum mediu pentru adapat
animale: • 10-22 l/zi/
animal pentru scroafe gestante • 25 -40
l/zi/animal pentru scroafe lactante • 4- 10 l/zi /animal pentru
porcii la îngrăşare
Perioada I: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap (115 zile) - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile) Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap
Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.
Sistemele de crestere a suinelor
Sistemele de adapostire pentru suine (porcii de ingrasat, scroafele cu purcei si purceii in
crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita echiparii halelor:
• podea complet perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu perna de apa;
• sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor prin canale
betonate interioare dispuse in lungul halelor, racordate la un canal principal din beton cu
secţiune rectangulara cu dimensiunile: 40 x 60 cm dotat pe traseu cu pompa tocător, acesta
făcând trecerea la bazinele de stocare dejecţii.
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor, proiectarea
boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
35
• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele complet perforate din
beton (cu timp mic de cadere a dejectiilor);
• bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a
asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa.
• nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a emisiilor si
a mirosurilor;
• ventilatia halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a dejectiilor;
• eliminarea periodica a dejectiilor din bazinele de colectare pentru fertilizarea organica a
terenurilor agricole aflate in exploatarea societatii (aproximativ 40 - 60 mc/ ha teren
arabil), respectiv 665 ha in sat Ciorasti, com Priponesti.
• aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si
aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor.
Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor
Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejecţii in stare lichida, care vor fi colectate
prin intermediul reţelei de canalizare interne şi vor fi deversate într-un bazin de stocare prevăzut cu
pompă cu tocător, care asigură transferul dejecţiilor din bazinul de stocare în cele trei bazine
impermeabilizate din beton pentru stabilizare/mineralizare timp de şase luni. Datorita tehnologiei de
colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a tehnologiilor de administrare in camp a fractiei
lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor si mineralizarea
lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT.
Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejecţiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor este
reprezentata de stocarea in iazuri biologice.
Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice este reprezentat de simplitatea cu care sunt
manipulate dejecţiile cat si faptul ca mirosurile sunt prezente intr-o mai mica măsura in perioada de
administrare pe soluri, datorita degradării biologice continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in
situaţia in care nu funcţionează corect iazurile, determinând in acest caz probleme legate de miros.
- Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, având in vedere si costurile de operare mai
reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adânci dat fiind lipsa necesitaţii
oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafeţe mai mici pentru
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
36
acelaşi volum de dejecţii stocate si tratate, respectiv suprafeţe de generare a emisiilor atmosferice
mai reduse.
Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor anaerobe este reprezentat de
suprafeţele mici de teren necesare pentru construcţia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor
pentru construcţie. Totodată, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se
descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum.
Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca acestea sunt
foarte sensibile la schimbările bruşte de temperatură.
- Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operării. Acestea utilizează
oxigen iar adâncimile iazurilor sunt mai mici. Pentru funcţionarea acestora se utilizează oxigen care
este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.
Avantajele reprezentate in cazul utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul
ca acestea generează miros mai puţin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumătate.
Dezavantajele in situaţia utilizării iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca
acestea necesita suprafeţe mai mari datorita adâncimilor mai mici, iar aerarea mecanica este
costisitoare. In unele situaţii este necesara o corecţie a pH–ului pentru a-l păstra in limitele 6,5 – 8,5.
Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, având in vedere ca ritmul degradării
organice descreşte odată cu scăderea temperaturii.
In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot funcţiona ca celule de sine
stătătoare, situaţie in care rolul acestora este numai de stocare a dejecţiilor sau pot fi utilizate
pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In acest fel tratamentul dejecţiilor este mult
mai eficient in situaţia in care acestea sunt utilizate pentru irigaţii.
In cele 3 bazine impermeabilizate de stabilizare a dejectiilor, microorganismele (materia activata)
transforma materialul organic in bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este
transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care apoi
sunt transformati prin denitrificare in N2 in perioadele anaerobe, datorita tipului constructiv al
bazinelor fara aeratie suplimentara.
In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinele de colectare dejectii, contine N
si P la un nivel foarte scazut .Managementul dejecţiilor este parte integranta a activităţilor
zootehnice, si trebuie asigurat de cei care le produc. Se asigura condiţii optime de stabilizare,
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
37
biosterilizare, mineralizare. Se asigura transportul pe terenul agricol si se ţine evidentele cantităţilor
produse si a calităţii acestora. Cantităţile de dejecţii care sunt aplicate pe terenurile agricole trebuie
sa respecte impunerile din Codul de bune practici agricole.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori pe an,
primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot
varia in functie de:
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
� conditii meteorologice;
S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de
epurare a dejectiilor in cadrul fermei cum ar fi:
� Stabilizarea/mineralizarea dejectiilor are loc in cele 3 bazine impermeabilizate betonate
� denitrificarea eficienta a continutului de nitriti si nitrati ai fractiei lichide; stocarea pe o
perioada de minim 5 luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o mineralizare
eficienta cu emisii scazute in NH3;
� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti fertilizatori;
� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului, conditiile
climatice si utilizarea terenului.
Tabel nr.2.1.2-3 Estimarea pierderilor de NH3
Tehnica de stocare a dejectiilor
Factor de emisie NH3 (kg/cap/an)
Pierdere (%) NH3
Depozitarea fractiei solide pe platforma betonata
2,1 20-25
Depozitarea fractiei lichide in rezervor deschis
- 40-45
Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible
Tehnologies (BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.
Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform
prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
38
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul
MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.
Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea prevederilor
Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune practici agricole
pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA
1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR
197/2005.
2.2. Activitati de dezafectare
In conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea si completarea Legii 50/1991
privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, art. 6 alin(1):
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor
aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de
sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror
amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile
prevazute la art. 4."
Constructiile se vor debransa de la utilitati numai cu acordul detinatorului de retele de apa, energie
electrica, gaze.
Investitia analizata se doreste a fi durabila, fiind proiectata pentru o perioada de functionare
cat mai lunga, insa, in momentul in care investitia nu va mai satisface necesitatile beneficiarului si se
va dori schimbarea destinatiei de baza a terenului se vor efectua lucrari de dezafectare si demolare in
sensul invers de punere in opera a acestora, pentru care se va respecta legislatia de protectia mediului
in vigoare la momentul dezafectarii.
3. Deseuri
3.1. Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor
Surse de generare deseuri in perioada de constructie
In timpul construirii obiectivului de investitie "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de
scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma
de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi. vor rezulta deseuri
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
39
specifice organizarii de santier, rezultate ca urmare a lucrarilor de constructie, amenajare hale si
montaj instalatii si utilaje.
Din activitatile de amenajare hale si construire a abatorului, a putului forat, a bazinelor betonate
pentru stocarea dejecţiilor vor rezulta urmatoarele deseuri:
� deseuri de materiale de constructie, materiale inerte: pietris, beton, tencuieli;
� deseuri metalice, fractii metalice;
� deseuri ambalaje: material plastic, hartie, lemn, carton;
� deseuri menajere – din activitati igienico-sanitare ale personalului angajat.
Deseurile rezultate din activitatea de constructie si deseurile municipale/menajere vor fi colectate
selectiv si eliminate prin firme autorizate.
Surse de generare deseuri in perioada de functionare a obiectivului
In urma activitatilor desfasurate in cadrul fermei de crestere a suinelor pe amplasament vor
rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
o Deseuri menajere municipale (20 03 01), deseuri ce sunt depozitate in container tip Europubela
si sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate autorizate specializate din cadrul
Primariei Ghidigeni.
o Dejectii animaliere (02 01 06) – rezultate din activitatea fermei de creştere a suinelor, care vor fi
depozitate în bazinele betonate în vederea stabilizării timp de 6 luni, apoi fiind împrăştiate pe
terenurile agricole ca fertilizant.
o Deseuri de medicamente neutilizate, degradate sau expirate, ambalajele de deseuri
periculoase-substante folosite la dezinsectie, deratizare (18 02 02*).
Sunt deseuri a caror colectare si eliminare fac obiectul unor masuri speciale pentru prevenirea
contaminarii. Medicamentele se comanda exclusiv in scop curativ (exclusiv in cazul aparitiei
simptomatologiei) deci perioada de depozitare se limiteaza la data aprovizionarii acestora care
coincide de cele mei multe ori cu administrarea acestora. Acestea se depoziteaza, in spatiu
special amenajat, refrigerat corespunzator. Nu s-au relevat cazuri de expirare pentru ca nu se
utilizeaza nimic in scop profilactic. Deseurile de medicamente vor fi depozitate in cutii speciale
,depozitate in spatiul special amenajat in incinta de aproximati 12mp, preluate de catre medicul
veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor cu respectarea
reglementarilor legale conform contractului ăncheiat cu o firma autorizată.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
40
Deseuri de tesuturi animale (02 01 02) - cadavre rezultate in urma mortalitatii efectivelor de
animale (3%-5 % pe ciclu) pot prezinta un risc potential in constituirea focarelor de imbolnavire a
animalelor sau a oamenilor. De aceea ele sunt stocate in lazi frigorifice care dupa umplere sunt
transferate in camera frigorifica de la Prisaca in vederea predarii catre firme autorizate pe baza de
contract.
Aceste deseuri periculoase sunt predate unei companii specializate/autorizate în incinerarea
deseurilor de tesuturi animale cu respectarea reglementarilor legale. S-a incheiat Contractul nr.
86/27.05.2011 cu SC CAZACIOC&Co SRL Smardan pentru eliiminarea deseurilor organice de
tesuturi animale (cadavre)
DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) (16 02 14) – rezultate ca urmare a casarii,
defectarii, scoaterii din uz a instalatiilor sau componente din instalatii electronice si electrice sunt
colectate separat si stocate intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre serviciul
de protectie a mediului al beneficiarului.
Tabelul nr.3.1-1 Managementul deseurilor in cadrul proiectului
Denumirea deseului*)
Cantitate generata kg/an
Starea S, L, semisol SS
Codul deseului conform HG nr. 856/2002
Codul privind principala proprietate periculoasa **)
Colectare
Managementul deseurilor kg/an
V E R
Perioada constructie/amenajare Municipale 50 SL 20 03 01 - europubele - E1 -
Ambalaje
15 S 15 01 01
- spatii special amenajate
R5 - 15 S 15 01 02 15 S 15 01 03 10 S 15 01 06
Deseuri metalice
200 S 17 04 05
- spatii special amenajate
R4 - S 17 04 07
Pământ excavat
80 mc S 17 09 04 - -
Reintroducere in sistemul de sistematizare a amplasamentului
-
Perioada de functionare Municipale 750 SL 20 03 01 - europubele - E1 -
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
41
Dejectii animaliere
5913,6 mc/ciclu.
SL 02 01 06 Bazin stocare dejectii
V10 -
Deseuri de medicamente
- S 18 02 02* H6 H9
spatii special amenajate
- E10 -
Deseuri de tesuturi animale
3-5 %/ciclu
SL 02 01 02 -
Lada frigorifica Spatiu special amenajat
- E10 -
DEEE - S 16 02 14 - Spatiu special amenajat
R4 - -
*deseu periculos; V-valorificata, E- eliminata; R-ramas pe stoc. Clasificarea metodelor utilizate in conform Ord. 78/2000 privind regimul deseurilor.
3.2. Prognozarea impactului
Deseurile rezultate vor fi stocate temporar, in spatii special amenjate, pe platforme betonate,
in conditii corespunzatoare, astfel incat sa nu influenteze desfasurarea activitatilor pe amplasament.
Stocarea temporara a deseurilor se realizeaza in conformitate cu legislatia specifica in
vigoare, astfel:
� pe platforme betonate si acoperite/descoperite;
� spatii special amenajate pentru deseurile periculoase;
� în containere transportabile, butoaie metalice;
� în spatii inchise si acoperite.
3.3. Masuri de diminuare a impactului
Societatea va realiza un Plan de gestionare a deseurilor, generate pe amplasament, in care se
va specifica denumirea deseului produs, codul deseului, cantitatea produsa, cantitatea valorificata,
destinatia deseului, precum si stocul existent la sfarsitul anului.
Prin masurile luate inca din faza de proiectare a procelor tehnologice desfasurate in cadrul
proiectului, poluarea datorata generarii deseurilor se considera a fi situata in domeniul
nesemnificativ.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
42
Atat in perioada de constructie cat si in cea de functionare societatea va lua toate masurile
necesare, astfel incat eliminarea si valorificarea deseurilor se va realiza controlat, fara a duce la
poluarea mediului inconjurator, astfel incat nu se preconizeaza un impact direct si semnificativ
asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deseuri de catre firmele
specializate.
In cazul DEEE (deseuri de echipamente electrice si electronice) - Unelte electrice si
electronice, societatea va realiza reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind deseurile de
echipamente electrice si electronice. Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporara a
acestora se va realiza intr-un spatiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzator.
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra componentelor mediului si
masuri de reducere a acestora
Activitatea de crestere intensiva a porcilor determina aparitia unor fenomene negative, directe
sau indirecte asupra mediului cum ar fi: poluarea aerului (NH3, H2S, SO2, NOx), eutrofizarea (N, P),
afectarea stratului de ozon, producerea efectului de sera (CO2, CH4, N2O), perturbari ale ambientului
local (miros, zgomot), cresterea continutului de metale grele in sol. Datorita cunoasterii tot mai
profunde a diferitelor cauze ale acestor fenomene, a avut loc o sporire a atentiei acordate aspectelor
de mediu asociate cresterii intensive a porcilor.
Aspectul cheie este strans legat de procesul natural de viata si anume de faptul ca animalele
metabolizeaza hrana si elimina restul de nutrienti prin dejectii.
Din punct de vedere ecologic, eficienta cu care porcii transforma hrana in energie, viteza de
crestere si alimentatia sunt foarte importante.
Pentru a se asigura ca cerintele nutritionale sunt indeplinite, se obisnuieste in mod frecvent ca
animalele sa fie hranite cu nutrienti in exces. Totodata, emisiile de amoniac in mediul inconjurator
sunt in mare parte o consecinta a acestui dezechilibru.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
43
Figura nr. - Consumul, utilizarea si pierderile in productia de porci de 108 kg (conform
BAT/BREF)
� Calitatea si compozitia dejectiilor, repspectiv modul in care sunt gestionate si depozitate
acestea sunt factori determinanti pentru nivelele de emisii in cazul cresterii intensive a
porcilor.
4.1 APA
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului
Zona aflată în studiu este încadrată pe harta hidrogeologică a României – Planşa P4 - în
regiunea în care există ape subterane de adâncime în formaţiuni poroase, permeabile (facies argilos-
nisipos) stratele fiind locale şi discontinui. De asemenea, în această subunitate pot să apară acvifere
lenticulare în intercalaţiile permeabile locale situate la adâncimi variabile şi adesea deschise pe
versanţi.
Acviferele de medie şi mare adâncime sunt cantonate în rocile sedimentare granulare,
permeabile, reprezentate predominant din nisipuri şi nisipuri cu intercalaţii de pietrişuri prezente ca
intercalaţii între pachetele argiloase de vârstă Sarmaţian sup. (Chersonian) existente în lungul
Depresiunii Bârladului.
Intercalaţiile nisipoase care cantonează aceste acvifere, până la adâncimea de 110 m, apar
între adâncimile: 39 – 44 m (5 m), 73 – 77 m (4 m) şi 89 – 95 m (6 m), grosimea acestora variind
între 4 şi 6 m, grosimea totală a acviferelor fiind de ordinul a 15 m. Acviferele sunt în general
captive, înmagazinate în depozitele de vârstă pliocene, alcătuite preponderent din nisipuri şi nisipuri
cu intercalaţii de pietrişuri cu grosimi variabile.
Datorită structurii monoclinale a regiunii, acviferele cantonate în formaţiunile de adâncime
prezintă presiuni de strat ridicate, direct proporţional cu distanţa faţă de zona de alimentare (capetele
de strat). Se constată caracterul puternic ascensional şi chiar artezian în majoritatea forajele executate
în această zonă.
Zona de alimentare a acviferului de medie adâncime este situată în sectoarele nordice de
apariţie a depozitelor sedimentare sarmaţiene, înclinarea NV-SE a stratelor fiind favorabilă creşterii
treptate (graduale) a conductivităţii hidraulice şi transmisivităţii, la care se adaugă şi efectul apariţiei
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
44
stratelor cu precădere nisipoase aparţinând Meoţianului. Apa care alimentează rezervele subterane
provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice prin capetele de strat ale intercalaţiior
nisipoase sarmaţian-meoţiene, care apar la zi pe rama Depresiuniii Bârladului.
Din punct de vedere hidrochimic, acviferul de medie şi mare adâncime din Depresiunea
Bârladului se caracterizează printr-o apă subterană care se încadrează în limitele de potabilitate, apa
fiind de tip sulfato – hidrocarbonatată – sodică.
Starea apelor subterane
Nivelul hidrostatic al apei freatice in zona amplasamentului obiectivului de investitie, este
situat la adancime mare (>10m), neinfluentand profilul solului. Apa care alimentează rezervele
subterane provine în principal din infiltrarea precipitaţiilor atmosferice.
Pe amplasament exista un foraj deobservatie a calitatii freaticului amplasat lateral
pavilionului administrativ, cu coloana metalica de 110 mm si adancime de 30m.
Starea apelor de suprafata
Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele
de suprafaţă, având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile
sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei.
Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că
regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic al
râului Bârlad.
Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată,
orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă magazin din
zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.
Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi implicit o
dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în general
uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.
4.1.2. Alimentarea cu apa
Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul a 2 puturi forate, unul deja existent iar
celalalt ce urmeaza a se construi, a unui rezervor tampon cu capacitatea de 80 mc si a unei pompe
pentru distributia apei in reteaua interna a fermei. Cele 2 puturi forate se afla amplasate in partea de
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
45
nord a fermei, care este si cea mai inalta, iar distributia acesteia in reteaua interna se va realiza
gravitational.
Regimul de functionare al fermei va fi de: 365 zile/an si 24 ore/zi.
Caracteristicile forajului.
- Coloana definitiva din PVC cu diametrul de 200mm si adancimea de 110m. Forajul este cu nivel
artezian (strat acvifer captiv sub presiune);
- Forajul este prevazut cu echipament de pompare submersibil tip TESLA Ex B5, avand
caracteristicile tehnice Qi=14.40mc/h; Hp=53mCA, P=2,20kW;
- In situatia opririi electropompei excesul de apa din foraj este evacuat prin intermediul unei
conducte din PEHD cu Dn=110mm, lungime de 800m;
- Este instituita zona de protectie sanitara cu regim sever, conform HG nr. 930/2005 in jurul
constructieie de captare; imprejmuirea are suprafata Lxl=6x5m = 30m si este realizata din gard
de plasa cu ochiuri sustinut de stalpi din beton.
Instalatii de tratare – nu se face tratare.
Instalaţia de aducţiune si înmagazinare a apei.
Conducta de aductiune a apei de la foraj la rezervor este din OL, cu diametrul Dn 80mm si o lungime
de cca. 75m
Instalatia de inmagazinare a apei este alcătuită dintr-un rezervor de inmagazinare tip hidrosfera cu
capacitatea de 60mc prevazut cu sistem de automatizare/control în privinţa nivelurilor de exploatare
ale apei (senzor de nivel minim apa, comanda pornire electropompa foraj, senzor nivel maxim apa,
comanda oprire electropompa foraj), pompa distributie.
Alimentarea cu apa tehnologica (industriala). Reteaua de distributie a apei potabile:
a) Distribuţia apei la consumatori se realizeaza gravitational prin intermediul unui sistem de tevi de
PVC si otel galvanizat cu Dn=2 ½” ÷ 4”, cu lungimea totala de 800m.
Apa pentru adapatul suinelor.
b) Distribuţia apei in interiorul halelor se realizeaza prin intermediul unei retele de conducte din
polipropilena si hotel galvanizat, conducte de alimentare a suzetelor din PEHD, cu Dn3/4” si
lungimea de 50m pe fiecare fir. Suzetele sunt pozitionate pe peretele exterior al boxei la o inaltime
de 15-20 cm fata de pardoseala, pe peretele diametral opus hranitoarelor.
c) Distributia apei in sectia Abator.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
46
Se realizeaza printr-un bransamentul la conducta de distributie a apei de pe amplasament, format din:
- camin de vane,
- conducta din PEHD cu Dn=63mm si L=90m.
Reteaua de distributie a apei la Abator este alcatuita din conducte din PEHD cu Dn=15÷63 mm si
Ltotala=57m.
Modul de folosire a apei
Apa pe amplasament va fi utilizata in urmatoarele scopuri:
� igienico–sanitare, pentru personalul permanent de deservire la ferma de porci si statia de
epurare a apelor uzate;
� necesar potabil pentru porci - metabolism;
� igienizarea celor 15 hale.
Norme de consum de apa
Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apă în fermă:
- capacitatea fermei;
- numărul de angajati 10 angajaţi;
- suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi, etc)
Structura necesarului de apa:
- apa pentru adapatul suinelor;
- apa pentru igienizarea halelor,
- apa în scop potabil şi igienico-sanitar;
� în scopuri igienico – sanitare pentru personal: 500 l/zi – 50 mc/zi/angajat (conform STAS
1478/90 tab 4)
� pentru reproducerea şi creşterea suinelor:
Perioada I:
- scroafe gestante 10-15 l/zi/cap (115 zile)
- scroafe lactaţie 20-25 l/zi/cap (38 zile/serie)
- purcei de lapte (0-10) kg – 2,2 l/zi/cap (38 zile/serie)
Perioada II tineret (10 kg – 30 kg) - 2-3 l/zi/cap (52 zile/serie)
Perioada III îngrăşare suine (30 kg – 95-120 kg) –6-8 l/zi/cap (75 zile/serie)
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
47
� igienizarea si curatarea halelor – 0,2 mc/cap/an;
4.1.2.1. Caracteristici cantitative ale sursei de apa in sectiunea de prelevare
Pentru alimentarea cu apa a fermei de crestere a porcilor se va utiliza apa din sursa proprie.
4.1.2.2. Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa
Pentru alimentarea cu apa a fost aleasa varianta alimentarii prin intermediul a 2 puturi forate din
urmatoarele motive:
• nu exista o retea centralizata de alimentare cu apa potabila in zona;
• sursa de apa potabila necontaminata.
4.1.2.3. Masuri de inbunatatire a alimentarii cu apa
Apa potabila va indeplini conditiile de potabilitate conform prevederilor legale stabilite prin STAS 1342-
Apa potabila.
Masurile adoptate pe amplasament de catre titularul activitatii sunt reprezentate de:
- instituirea de zone de protectie sanitara in jurul puturilor forate si a rezervorului de apa;
- controlul riguros al calitatii si al consumului de apa.
4.1.2.4. Informatii privind calitatea apei folosite: indicat ori fizici, chimic,
microbiologici
Alimentarea cu apa potabila se realizeaza prin intermediul a 2 puturi forate iar calitatea apei
corespunde din punct de vedere al parametrilor fizico-chimici si microbiologici.
4.1.2.5. Motivarea folosirii apei subterane in scopuri productive
Necesarul de apa.
Elementele de calcul pentru necesarul estimat de apa in ferma:
- Capacitatea fermei;
- Numărul de angajaţi (10);
- Suprafaţa (totală, construită, spaţii verzi)
In cadrul fermei de crestere si ingrasare a porcilor apa va fi utilizata utilizata pentru:
- nevoi igienico – sanitare, pentru personalul permanent de deservire din cadrul fermei – 10
persoane;
- consumul animalelor;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
48
- spalarea – igienizarea halelor de creştere a suinelor;
- pentru evacuarea dejectiilor din halele de crestere;
In activitatea de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament se vor utiliza tehnici
comparabile cu cele mai bune tehnici disponibile (B.A.T.).
Bilantul consumului de apa in cadrul activitatii de crestere a porcilor.
Consumurile de apa estimate in cadrul proiectului se bazeaza pe rezulatele mentionate in literatura de
specialitate cat si pe exemplele prezentate in documentul de referinta B.A.T./B.R.E.F.
In tabelul nr. 4.1.3-1 sunt prezentate sursele de apa uzate si cantitatile generate de activitatea
de crestere a porcilor care se va desfasura pe amplasament.
Consumul de apa pentru necesarul menajer, a fost calculat in conformitate cu prevederile
Ordinului MLPAT nr. 29/N/3/ 29.12.1993, si este prezentate in tabelul urmator:
Tabelul nr. 4.1.3-1 Consumul de apa in scop menajer Denumirea consumatorului
Norma de apa Numarul consumatorilor
Necesarul mediu zilnic de apa
WC personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17mc/zi Lavoare personal angajat 0,5 mc/luna/persoana 10 0,17 mc/zi
Dusuri personal 3 mc/luna/persoana 10 1 mc/zi TOTAL 1,34 mc/zi
Consumul de apa estimat prin aplicarea tehnicilor propuse de titularul activitatii
Consumul de apa depinde de mai multi factori printre care:
- varsta şi greutatea animalului;
- starea de sanatate;
- conditiile climatice;
- tipul hranei şi sistemul de hranire;
- tipul şi starea sistemului de adapare.
Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de
productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul
de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii
dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 5 - 6
litri pe cap/zi, crescand până la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii în viu.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
49
Consumul de apa necesar procesului tehnologic de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se
desfasoara in sistem intensiv industrial in flux continuu pe stadiile de productie conform tabelului:
1. Consumul mediu de apa estimat pentru maternitate:
- scroafe gestante 1500 scroafe este de 12,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de băut),
rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic: 1500 x 12,5 = 18750 l apa/zi = 18,75 mc/zi
Consum total de apa ciclu : 18.75 x 115 = 2156.25 mc/ciclu
- scroafe lactaţie 180 scroafe este de 22,5 l apa/zi/cap (valoarea include apă de băut),
rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic: 180 x 22,5 = 4050 l apa/zi = 4,05 mc/zi
Consum total de apa ciclu : 4,05 x 38 = 153.9 mc/ciclu
- purcei de lapte – 2100 purcei, este de 2,5 l apa/zi/cap, rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic 2100 x 2,2 = 4620 l apa/zi = 4.62 mc /zi
Consum total de apa ciclu: 4.62 x 38=175.56 mc/ciclu
2. Consumul mediu de apa necesar cresterii tineretului (10-30 kg) – 2100 purcei, este de 2,5 l
apa/zi/cap rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic 2100 x 2,5 = 5250 l apa/zi = 5.25 mc /zi
Consum total de apa ciclu: 5.25 x 52=273 mc/ciclu
3. Consumul de apa estimat pentru cresterea porcilor între 30 - 120 kg este de 6 l/zi/cap,
rezultand un consum total:
Consum total de apa zilnic: 1320 x 6= 7920 l/zi = 7.92 mc/zi
Consum total de apa ciclu: 7.92 x 75 = 592 mc/ciclu
Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul efectivul maxim existent de 1500 scroafe gestante,
180 scroafe lactante, 2100 purcei de lapte, 2100 tineret şi 1320 porc gras) la un moment dat în cadrul
fermei consumul maxim zilnic total este de:
18,75 +4.05+4.62 +5.25+7.92 = 40.59 mc/zi
Tabel 4.1.4 Consumul de apa necesar in proces l tehnologic
Categorie suine Numar de zile /ciclu
Numar cicluri
Numar de
animale
Consum apa
l/zi/cap
Cantitatea anuala de apa
[m3 / an]
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
50
Scroafe gestante 115 2.2 1500 12,5 4743,75 Scroafe cu purcei 38 6,6 180 22,5 1015.74
Purcei de lapte 38 6,6 2100 2,2 1158.69
Tineret porcin (10-30 kg)
52 5,6 2100 2,5 1528.8
Porc sacrificat (95kg - 120 kg) gras (30-120 kg)
75 2.2 1320 6 1306.8
TOTAL 9753.78
Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere (boxelor)
a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor.
In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare
folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT volumul de apa utilizat pentru spalarea
pardoselilor este:
Tabel 4.1.5
Categorie Consum apa curatenie
suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an
Folosinte si norme de consum:
• Metabolism: tabel nr. 4.1.4 (9753.78 mc/an);
• Spalari hale: tabel nr. 4.1.5;
• Evacuarea dejectiilor: 0,07-0.3 m3/cap/an (BREF ILF tab. 3.16);
• Nevoi igienico-sanitare : 50 litri/zi/om (conf. STAS 1478/90, tab.4) ;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
51
Tabelul nr. - Bilantul consumului de apa (conform prevederilor Ordinului MAPAM 863/2002)
Proces tehnologic Sursa de apa (furnizor)
Consum total de apa (coloanele 4,10,11)
Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata
Observatii Total [m3/zi]
Consum industrial
Apa de la propriul obiectiv
Apa de la alte obiective
Apa subterana
Apa de suprafata
Pentru compensarea pierderilor in sistemele cu circuit inchis Apa subterana
Apa de suprafata
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Crestere suine
2 puturi forate
40.59 mc/zi
40.59 mc/zi
40.59 mc/zi
- - - - -
spalare – igienizare utilaje si pardoseli
5,55 mc/zi 5,55 mc/zi 5,55 mc/zi
- - - - -
bazine colectare dejectii 7 3.05 mc/zi
7 3.05 mc/zi
7 3.05 mc/zi
- - - - -
consum menajer 1.34 mc/zi 1.34 mc/zi 1.34 mc/zi - - - - -
TOTAL 50.53 50.53 50.53 - - - - -
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
52
4.1.3. Managementul apelor uzate
Reteaua de canalizare:
a) apele uzate de tip menajer rezultate de la pavilionul administrativ si de la filtrul sanitar
sunt colectate prin conducte din PVC si OL cu Dn=110-200 mm si L=44m fiind
descarcate intr-un in statia de epurare aferenta abatorului.
b) Apele uzate de la spalarea halelor de dejactiile din canalele boxelor de crestere sunt
colectate astfel:
- Halele H1- H6: prin canale din beton (0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea fiind
racordate prin intermediul unor canale la un canal principal din beton (0.40x0.80m;
L=170m) aflat in partea sudica a amplasamentului. Canalul principal din beton evacueaza
apele uzate si dejectiile din hale in bazinul nr. 2.
Caracteristicile Bazinul nr. 2: din beton armat cu V=1008 mc, prevazut cu electropompa
tocator tip HOLTZ, Q=20mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min.
- Halele H11-H14 – apele uzate si dejectiile sunt colectate din hale prin intermediul unor
canale din beton(0.40x0.50m) dispuse longitudinal, acestea evacueaza apele uzate si
dejectiile din hale in bazinul nr. 1.
- Caracteristicile Bazinul nr. 1: din beton armat cu V=96 mc, prevazut cu electropompa
tocator tip LANDIA, Q=5mc/h, P=5.5kw, n=1500rot/min. printr-o conducta din PEHD si
metalica dejectiile sunt vehiculate in bazinul nr. 2
c) Apele pluviale colectate de pe amplasament sunt preluate prin rigole si pante cu dirijare
pe terenurile agricole din vecinatate.
Consumul de apa necesar activitatilor de igienizare si curatenie a spatiilor de crestere
(boxelor) a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor.
In cazul tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu
gratare folosesc apa mai putina pentru spalare. Conform BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). volumul
de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
53
Categorie Consum apa curatenie
suine 0,07 – 0,3 mc/cap/an
Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment
dat in cadrul fermei de crestere a suinelor este 5.000 capete suine crestere/ingrasare. Luand in
calcul un consum de apa de spalare de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:
Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine
(spalare pardoseli boxe) este:
V = 10.000 x 0,2 mc/ an/cap = 2000 mc/an;
Volum ape uzate pe ciclu producţie: 2000: 2 = 1000 mc/ciclu
Volumul total ape uzate rezultate este: 1000 mc/ciclu
Volum total apa uzata zi: = 1000: 180 zile = 5,55 mc/zi.
Consumul de apa necesar bazinelor de colectare dejectii (perna de apa) este estimat la 1100
550 mc/ciclu – aproximativ 3.05 mc/zi.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
54
4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate:
Sursele de generare a apelor uzate in cadrul fermei sunt reprezentate de:
- apele uzate rezultate de la igienizarea grosiera a halelor de crestere;
- filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator;
- sistemul de colectare a apelor pluviale.
Din activitatea de crestere a porcilor vor rezulta dejectii in stare lichida. Apele uzate rezultate de
la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale boxelor, prin sistemul
canalelor colectoare interioare impermeabilizate, betonate, dispuse de-a lungul halelor, racordate la
un canal principal din beton – acoperit ce evacuează prin pompare in bazinele betonate de
stocare.Apele uzate rezultate de la filtrul sanitar, statia de dezinfectie, laborator, sunt evacuate catre
rezervoarele de dejectii.
Producţia zilnica de dejecţii si urina a unei scroafe este de 3 l/scroafa zi + 1 l/purcel zi.
Producţia zilnica de dejecţii si urina al unui porc din sectorul de tineret este de 2 l/purcel zi.
In cadrul fermelor de crestere a porcilor sunt utilizate o serie de metode pentru managementul
dejectiilor, acestea fiind prezentate mai jos:
Podea cu fante pe intreaga suprafata si cuva adanca pentru stocarea dejectiilor.
In cazul acestui sistem cuva de stocare a dejectiilor are o adancime de 1,2–1,8 m, care are rol
de depozitare a dejectiilor pe o perioada de timp de 3–6 luni. Lichidul din bazinele de stocare va fi
evacuat prin vidanjare sau alt sistem.
Avantajele sistemului:
- intretinere si costuri scazute;
- retinerea nutrientilor in dejectii;
- mentine curatenie pentru animale.
Dezavantaje sistemului:
- mediu in care sunt prezente mirosuri neplacute;
- acumularea unei cantitati inseminate de namol, greu de evacuat.
Podea partial prevazuta cu fante: cu o cuva adanca pentru stocare, respectiv cu o cuva cu
adancime mica si stocare separata. Sistemul este similar celui prezentat mai sus, dar numai 1/3 din
suprafata pardoselei este prevazuta cu fante.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
55
Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate anaterior, dar in
acest caz animalele se murdaresc iar spatiul de crestere necesita o curatare periodica cu flux de apa.
Rigola pentru scurgerea gravitationala a dejectiilor cu stocare separata: cu gratare,
respectiv cu canal deschis.
Sistemul cu gratare prevede un canal de 25–50 cm adancime, protejat, necesita un sistem de
pompare cat si facilitati pentru stocarea dejectiilor.
Avantajele sistemului:
- controlul mirosului in interiorul halelor de crestere;
- costuri reduse pentru constructie.
Dezavantajele sistemului:
- cerinte crescute de intretinere;
- necesita apa mai multa;
- scaderea valorii de nutrienti.
Sistemul cu canal deschis prevede un canal de 2-10 cm adancime, neprotejat.
Avantajele si dezavantajele sistemului sunt similare cu cele prezentate pentru sistemul cu
gratare. Un dezavantaj suprimentar al sistemului fata de cel prezentat anterior este reprezentat de
posibilitatea aparitiei de imbolnaviri ale animalelor.
In cazul analizat, titularul proiectului de investitie a ales sistemul de canale de colectare a
dejectiilor in halele de productie avand dimensiunile bxh = 0.40x0.50m. Canalele sunt prevazute cu
perna de apa cu grosimea de 10 cm.
Sisteme pentru tratarea dejectiilor lichide
Metoda cea mai utilizata pentru tratarea dejectiilor rezultate din fermele de crestere a porcilor
este reprezentata de stocarea in iazuri biologice. Avantajul metodei de stocare in iazurile biologice
este reprezentat de simplitatea cu care sunt manaipulate dejectiile cat si faptul ca mirosurile sunt
prezente intr-o mai mica masura in perioada de administrare pe soluri, datorita degradarii biologice
continue. Dezavantajele metodei sunt prezente in situatia in care nu functioneaza corect iazurile,
determinand in acest caz probleme legate de miros.
Iazurile anaerobe sunt utilizate in mod frecvent, avand in vedere si costurile de operare mai
reduse. Din punct de vedere constructiv, acestea pot fi mai adanci dat fiind lipsa necesitatii
oxigenului in procesul de degradare, ceea ce presupune utilizarea unor suprafete mai mici pentru
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
56
acelasi volum de dejectii stocate si tratate, respectiv suprafete de generare a emisiilor atmosferice
mai reduse.
Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor anaerobe este reprezentat de
suprafetele mici de teren necesare pentru constructia acestora cat si de nivelul redus al cheltuielilor
pentru constructie. Totodata, un alt avantaj al iazurilor anaerobe este reprezentat de faptul ca se
descompune o cantitate mare de materie organica pe unitate de volum.
Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor anaerobe sunt reprezentate de faptul ca
acestea sunt foarte sensibile la schimbarile bruste de temperatura.
Iazurile aerobe sunt considerate a fi costisitoare din punct de vedere al operarii. Acestea
utilizeaza oxigen iar adancimile iazurilor sunt mai mici. Pentru functionarea acestora se utilizeaza
oxigen care este furnizat mecanic prin sisteme de aerare si alge.
Avantajele reprezentate in cazul utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul
ca acestea genereaza miros mai putin agresiv, respectiv necesita un volum redus la jumatate.
Dezavantajele in situatia utilizarii iazurilor aerobe sunt reprezentate de faptul ca
acestea necesita suprafete mai mari datorita adancimilor mai mici, iar aerarea mecanica este
costisitoare. In unele situatii este necesara o corectie a pH–ului pentru a-l pastra in limitele 6,5 – 8,5.
Eficienta metodei de epurare scade in perioadele de timp rece, avand in vedere ca ritmul degradariii
organice descreste odata cu descresterea temperaturii.
In cadrul fermelor de crestere a porcilor, iazurile pot functiona ca celule de sine
statatoare, situatie in care rolul acestora este numai de stocare a dejectiilor sau pot fi utilizate
pe faze ale procesului de epurare cu rol diferit. In aceast fel tratamentul apelor uzate este mult
mai eficient in situatia in care aceasta este utilizata pentru irigatii.
Sitemul de epurare in faze, reclama utilizare mai multor celule/bazine dupa cum
urmeaza:
- primul bazin/celula este in mod obisnuit mai adanc, situatie in care procesele de degradare a
dejectiilor sunt anaerobe.
- nivelele de umplere ale bazinului raman constante dat fiind faptul ca la intrarea unui volum
de dejectii o parte va fi deversata peste un prag/lama deversoare, iar bazinul urmator are o
adancime mai mica.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
57
- tratarea in trepte a apelor uzate rezultate din activitatea de crestere a porcilor, prezinta
avantajul ca nivelul emisiilor de poluanti in atmosfera este mai redus (mirosuri mai reduse),
respectiv o cantitate/un volum mai mic de substanta organica.
O masura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul
prevenirii poluarilor accidentale in cazul ploilor torentiale, poate fi reprezentata de necesitatea
asigurarii unui spatiu suficient de mare (sa existe un spatiu liber) pentru fiecare bazin de stocare.
Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii poluarilor accidentale in situatia aparitiei
ploilor torentiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica, raportata
la o durata de cel putin 24 ore, care se poate realiza odata la 25 ani.
In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor,
având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin.
4.1.3.2. Cantitati si caracterisitici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere,
industriale, pluviale, etc.)
Apele uzate evacuate din cadrul fermei sunt reprezentate din dejectiile evacuate in sistem lichid care
includ, apele menajere, pluviale si cele din igienizarea spatiilor tehnologice (halele de crestere).
Caracteristici cantitative.
- In documentele care prezinta cele mai bune tehnici disponibile privind activitatea evaluata
(BAT/BREF), se mentioneaza ca nu exista foarte multe date disponibile pentru a putea
aprecia cantitatile de apa utilizate pentru igienizarea spatiilor de productie (halele de
crestere);
- Calculul cantitatii de apa pluviala se estimeaza avand in vedere cantitatea specifica de 0,5
mc/mp/an stabilita la nivelul intregii tari prin normativ;
Apele pluviale sunt colectate de pe amplasament fiind evacuate pe terenurile agricole aflate
in vecinatate.
Cantitatea si caracteristicile apelor cu dejectii depind in mare masura de caracteristicile dejectiilor.
Acestea depind la randul lor de tipul de hrana,modalitatea de hranire, de sistemul aplicat de colectare
si evacuare a dejectiilor.
Ape uzate - dejectii
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
58
Consumul de apa pentru ferma de crestere a suinelor depinde in primul rand de perioada (stadiu de
productie) crescand odata cu varsta si cantitatea de furaje furnizata fiecarui animal. Astfel consumul
de apa pentru cresterea porcilor de sacrificat are o influenta clara asupra volumului si calitatii
dejectiilor. Pentru un porc de la 25 la 60 kg greutate viu, consumul de apa este de aproximativ 4 - 6
litri pe cap/zi, crescand pana la 8 l/cap/zi, cu cresterea greutatii in viu. In general productia de
balegar creste, dar are loc si o scadere a procentajului de continut uscat din cauza consumului crescut
de apa. Cantitatea de dejecţii suine variază in funcţie de categoria de porci, conţinutul de nutrienţi
din furaje si sistemul de adăpare aplicat, precum si de stadiile de producţie cu procesul tipic de
metabolism asociat.
Procesul tehnologic al fermei de crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in sistem
intensiv industrial in flux continuu, având o capacitate maxima proiectată de 5.000 locuri/ciclu.
Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea
intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de dejectii si
continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.
Tabelul nr. - Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor rezultate din
fluxul tehnologic de crestere al porcilor.
Raport apa/furaj Ratie (kg/porc/zi)
Productie dejectii mc/porc/an
Continut fractie solida in dejectii (%)
1.9:1
2.03
0,88 13,5
2.0:1 0,95 12,2
2.2:1 1,09 10,3
2.4:1 1,23 8,9
2.6:1 1,38 7,8
Astfel in urma extrapolării datelor prevăzute in BAT/BREF (tab. 3.16) rezulta o producţie de
dejecţii de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de
dejecţii rezultat ca urmare a producţiei de suine pe un ciclu (150 zile).
V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi
V total dejecţii = 5000 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 14 mc/zi
V total dejecţii = 5000 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 2310 mc/ciclu
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
59
V total dejecţii an = 2310 mc/ciclu x 2 = 4620 mc/an
Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere aerobă
este de 2310 mc/ciclu.
Volum nivel apa (perna apa) bazine de colectare dejectii este estimat la 550 mc/ciclu – nivelul
de apa fiind realizat inaintea inceperii ciclului de productie.
Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate rezultate ca urmare curatirii spatiilor (boxelor) de
crestere a suinelor prin spalarea sub presiune a pardoselelor si indepartarea dejectiilor s-au utilizat
factori de consum prevazuti in documentul de referinta BAT (pct. 3.2.2.2.2. tab 3.16). In cazul
tehnologiei propuse in cadrul proiectului (gratare de beton), spalarea pardoselelor cu gratare folosesc
apa mai putina pentru spalare.
volumul de apa utilizat pentru spalarea pardoselilor este:
Categorie Consum apa curatenie mc
suine 0,07 – 0,30 mc/cap/an
Pe baza informatiilor de mai sus, in cazul concret evaluat, efectivul maxim existent la un moment dat
in cadrul fermei de crestere a suinelor este 5000 capete suine crestere/ingrasare. Luand in calcul un
consum de apa de 0,2 mc/cap/an (0,5 l/cap/zi) va rezulta:
Volumul total al apelor uzate rezultat ca urmare a curateniei spatiilor de crestere/ingrasare suine
(spalare pardoseli boxe) este:
V = 10000 x 0,2 mc/zi/cap = 2000 mc/an;
Volum ape uzate pe ciclu producţie: 2000 : 2 = 1000 mc/ciclu
Volumul total ape uzate rezultate este: 1000 mc/ciclu
Volum total apa uzata zi: = 1000 : 180 zile = 5.55 mc/zi.
Consumul de apa necesar bazinelor de colectare dejectii (perna de apa) este estimat la 1000
mc/ciclu – aproximativ 6.06 mc/zi.
Volumul total al reziduurilor ce se vor stoca in bazinele betonate va fi:
2310 + 1000 + = 3210 mc (dejecţii + apa de la curatenie hale + perna apa)
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
60
Pentru estimarea cantitatilor de ape uzate menajere (provenite de la filtrul sanitar) s-a considerat ca
acestea reprezinta 80 % din consumul de apa pentru aceste nevoi.
Avand in vedere consumul de apa estimat la 2,66 mc/zi (vezi tabelul nr. 4.1.3-3), rezulta:
80 % x 1.34 mc/zi = 1.07 mc/ zi
⇒ 1.07 x 180 zile = 192.96 mc/ ciclu.
Tabelul nr. -2 Bilantul apelor uzate
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente
la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
61
Sursa apelor uzate Totalul apelor uzate generate
Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare
Comentarii menajere industriale pluviale
in acest obiectiv
catre alte obiective
[m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [l/s] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] [m3/zi] [m3/an] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Filtru sanitar
1.34 mc/zi 482.4 1.34
mc/zi 482.4 - -
- - - -
evacuare prin canale colectoare în rezervoarele de stocare dejectii
curateniei spatiilor de crestere
5,55
1998
- - 5,55
1998
- - - -
perna de apa
3.05 mc/zi 1100 - - 3.05
mc/zi 1100
TOTAL 9.94
3580.4
1.34
482.4
8.6
3098
- - - -
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
62
4.1.3.3. Regimul graficul generarii apelor uzate
Regimul de generare a apelor uzate menajere va fi discontinuu, iar cel al generarii
dejectiilor lichide va fi continuu. Evacuarea dejectiilor lichide din halele de crestere a porcilor se
va realiza in sistem discontinuu, respectiv in functie de gradul de generare al emisiilor gazoase
cat si al gradului de suportabilitatate al animalelor, fara a dauna cresterii si sanatatii.
4.1.3.4. Refolosirea apelor/recircularea apelor
In proiectul de investitie titularul nu a prevazut refolosirea/recircularea apelor uzate.
Totusi, pentru reducerea cantitatii de apa uzata rezultata din activitatea fermei vor fi aplicate
urmatoarele masuri:
� Igienizarea halelor se va realiza utilizandu-se apa la presiune inalta;
� Detectarea scurgerilor si interventia imediata pentru inlaturarea cauzelor producerii
acestora;
� Verificarea periodica a instalatiilor care asigura alimentarea cu apa in hale.
4.1.3.5. Sistemul de colectare a apelor uzate
Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare interioara si
sunt colectate într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt
deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.
De asemnea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si
decolmatării.
Apele pluviale sunt conduse prin lucrari de sistematizare verticala, de unde sunt descarcate pe
terenurile agricole aflate in vecinatate.
4.1.3.6. Locul de descarcare al apelor uzate neepurate/epurate in canalizarea oraseneasca,
in statia de epurare sau direct in receptorii naturali
Apele uzate ape menajere impreuna cu apele uzate tehnologice si dejectiile lichide vor fi
colectate într-o reţea de canalizare interioara si apoi într-un bazin colector, de unde prin
intermediul unei pompe cu tocător sunt deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea
stabilizării/mineralizării.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
63
4.1.3.7. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor
obiective economice
Nu este cazul.
4.1.3.8. Indicatori ai apelor uzate: concentratii de poluanti
Indicatorii pentru apele uzate care rezulta din fermele de crestere a porcilor sunt:
- materiile totale in suspensii (MTS);
- substante volatile;
- consumul chimic de oxigen (CCO), care reprezinta cantitatea de oxigen necesar pentru
oxidarea substantelor organice;;
- consumul biochimic de oxigen (CBO5), care exprima cantitatea de substanta organica,
prin oxigenul folosit de microorganisme pentru oxidarea biochimica a acesteia.
Tabelul nr. 4.1.3.8-1 Caracteristicile fizico-chimice ale apei uzate provenite de la fermele de porci
Indicator Cantitate kg/Greutate vie/zi
Suspensii (total) 4,48 CCO 3,94 – 5,78 CBO5 1,90 – 2,30 Azot total 0,350 Fosfor total 0,074
4.1.3.9. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si metodei
de epurare folosita
Nu exista pe amplasamentul analizat instalatii de tratare/epurare ape uzate.
Analiza capacitatii de stocare a apelor uzate/dejectiilor
Conform datelor prezentate in capitolele anterioare, capacităţile de stocare a dejecţiilor
lichide si solide – sunt următoarele:
Cele trei bazine impermeabilizate din beton au următoarele dimensiuni:
• Bazinul nr. 1: 22,3x 38,4 x 3,8 = 3254 mc;
• Bazinul nr. 2: 20,5 x 5,4 x 3,8 = 428 mc; • Bazinul nr. 3: 9,5 x 21,9 x 3,8 = 790 mc
TOTAL capacitate utilizabila efectiv pentru stocare: max. 4472 mc
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
64
4.1.3.10. Gospodarirea namoluluii
Namolul reprezinta o sursa importanta de ingrasamant natural cu care pot fi fertilizate terenurile
agricole. Namolul proaspat are umiditatea de 75-85% fiind greu de transportat si administrat pe
teren, respectiv cel de pe paturile de uscare are umiditate de 20 % fiind posibila utilizarea lui ca
ingrasamant. Pe langa avantaje, utilizarea namolului ca ingrasamant are si unele incoveniente:
- umiditatea ridicata ingreuneaza transportul si distribuirea pe terenurile agricole;
- capacitatea de fermentare redusa, datorita continutului scazut in substante energetice;
- poate contine agenti patogeni, cu posibilitatea raspandirii unor boli infecto-contagioase.
Inconvenintele cu privire la utilizarea namolului ca fertilizant pentru terenurile agricole sunt
inlaturate prin aplicarea practicii deshidratarii si mineralizarii namolului.
Obligatiile producatorilor de namol conform Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de
epurare in agricultura, sunt urmatoarele:
- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii despre eventualii poluanti existenti
in namol;
- sa identifice utilizatorul si suprafetele agricole (inclusiv pe cele sensibile) care intrunesc
conditiile necesare utilizarii namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea
producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si agrochimice (O.S.P.A.);
- sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de utilizare a acestuia;
- sa asigure transportul si imprastierea namolului;
- sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii conditiilor initiale de
eliberare a permisului de imprastiere, la schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul
refuza ulterior namolul;
- sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare) in cazul neobtinerii
autorizatiei de imprastiere a acestuia sau in cazul in care nu gaseste loc de imprastiere;
- sa tina la zi registrele cu:
� cantitatile produse si cantitatile de namoluri furnizate pentru agricultura;
� compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii specificati in tabelul
nr. 1.2 (Ord. nr. 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
65
mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in
agricultura);
� tipul de tratament efectuat;
� numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de utilizare a namolurilor;
� sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se gasesc in
registrele de evidenta;
� sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al solului pe care
s-a aplicat namolul.
Totodata, generatorul de namol trebuie sa furnizeze periodic utilizatorului de namol informatii cu
privire la cantitatea disponibila si caracteristicile acestuia: pH, umiditate, pierdere la calcinare,
carbon organic total, azot, fosfor, potasiu, cadmiu, crom, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc.
Pentru utilizarea namolului ca fertilizant pentru sol, generatorul de namol va trebui sa respecte
urmatoarele conditii:
- trebuie avute in vedere necesitatile nutritionale ale plantelor penttru care se realizeaza
fertilizarea;
- sa nu se degradeze solurile si apele de suprafata;
- valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri de epurare trebuie sa
fie mentinuta la valori peste 6,5.
In documentele BREF si literatura de specialitate se gasesc o serie de informatii cu privire la
continutul de metale grele in dejectiile de la suine. Avand in vedere ca unele metale grele
indeplinesc si functia de microelemente necesare pentru nutritia plantelor, acestea manifesta
toxicitate numai cand sunt administrate in cantitati mari.
Chiar daca metale grele se gasesc in cantitati mici in sol, cand ajung in hrana, chiar si in cantitati
reduse, se acumuleaza treptat in organismele animalelor sau oamenilor, si uneori, in decurs de
cativa ani, pot sa duca la aparitia de imbolnaviri (in cazul depasirii concentratiilor limita).
Dejectiile rezultate de la animale, datorita continutului ridicat de materie organica, precum si a
altor elemente nutritive precum fosforul, potasiul si microelementele, sunt considerate ca o sursa
de substante fertilizante foarte utile pentru sol.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
66
Tabelul nr. 4.1.3.10-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile de la porci
[mg/kg] conform BAT–Germania 1995.
Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn
Predominant lichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0 691–1187 Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220 Stratificate uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7 48-78 7,1– 9,0 6,0–8,4 330-456
Stratificate umede - - 32-50 - - 192-300
Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF –
(Belgia, 2001).
Tipul dejectiilor pH Cd Cr Cu Ni Pb Zn
mg/kg materie uscata semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0 semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0 semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6 semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8 semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0 semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3 semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0 semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0 semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0 semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0 stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3 stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0 calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9 calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2 calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9
Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile
favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale
corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste
anumite limite.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
67
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci,
aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).
Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a
acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha
Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici
un efect negativ. In cazul Zn, se poateafirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale,
respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai
mare in organele verzi ale acestora.
Breviar de calcul volum dejectii rezultate/ciclu de crestere a suinelor
Cantitatea de dejectii suine variaza in functie de categoria de porci, continutul de nutrienti din
furaje si sistemul de adapare aplicat, precum si de stadiile de productie cu procesul tipic de
metabolism asociat.
Procesul tehnologic al fermei de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor se desfasoara in
sistem intensiv industrial in flux continuu conform tabelului:
Categorie suine Capacitate capete Stadii productie
Perioada zile
Scroafe gestante 1500 gestatie 115 Scroafe cu purcei 180 maternitate 38 Purcei de lapte 2100 38
Tineret porcin 10-30 kg 2100 crestere 52
Porci grasi 90 kg - 120 kg
1320 ingrasare 75
Conform Documentului de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in
cresterea intensiva a porcilor: ratia apa/furaj in perioada de productie influenteaza cantitatea de
dejectii si continutul in materie uscata a dejectiilor la porcii pentru crestere si sacrificare.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
68
Tabelul nr. 4.1.3.10-3 Ratia apa/furaj respectiv continutul in materie uscata al dejectiilor
rezultate din fluxul tehnologic de crestere al porcilor
Raport apa/furaj
Ratie (kg/porc/zi)
Productie dejectii mc/porc/an
Continut fractie solida in dejectii (%)
1.9:1 2.03
0,88 13,5 2.0:1 0,95 12,2 2.2:1 1,09 10,3 2.4:1 1,23 8,9 2.6:1 1,38 7,8 Astfel in urma extrapolarii datelor prevazute in BAT/BREF rezulta o productie de gunoi
(dejectii) de 0,95 – 1,09 mc/an/cap porc. Pe baza acestui factor se poate determina volumul de
dejectii rezultat ca urmare a productiei de suine pe un ciclu (150 zile).
V dejectii/zi/cap = (0,95 ÷ 1,09)/365 zile = 2,8 litri/cap/zi
V total dejecţii = 5000 locuri x 2,8 litri/cap/zi = 14 mc/zi
V total dejecţii = 5000 locuri x 2,8 l x 165 zile/1000 = 2310 mc/ciclu
V total dejecţii an = 2310 mc/ciclu x 2 = 4620 mc/an
Prin urmare volumul de dejecţii care intra pe ciclul de producţie in procesul de descompunere
aerobă este de 2310 mc/ciclu.
4.1.3.11. Incarcarea cu poluanti a apelor evacuate (conform NTPA 002 sau 001/2002,
dupa caz)
Nu este cazul
4.1.3.12. Receptorul apelor uzate provenite de la statia de epurare sau a celor
neepurate.
Nu este cazul
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
69
Prognoza impactului
4.1.3.13. Impactul produs de prelevarea apei asupra conditiilor hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului proiectului
Pentru exploatarea fermei de crestere a porcilor se preleveaza apa din foraje, iar titularul
activitatii are in vedere utilizarea unei tehnologii si tehnici de exploatare care au in vedere
utilizarea unei cantitati reduse de apa.
4.1.3.14. Impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbarile
previzibile ale conditiilor hidrogeologice si hidrogeologice ale
amplasamentului
Nu este cazul.
4.1.3.15. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu
conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare
Nu este cazul.
4.1.3.16. Impactul previzibil asupra ecosistemelor, corpurilor de apa si asupra zonelor
de coasta provocat de apele uzate generate si evacuate
Nu este cazul.
4.1.3.17. Folosinte de apa (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti
utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate
Nu este cazul.
4.1.3.18. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa
(descrierea pagubelor potentiale)
Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad) este
posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a dejectiilor lichide, respectiv a
unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor torentiale extreme. Consecintele si
gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare masura de cantitatea de apa uzata
deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele poluarii pot fi semnificative,
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
70
contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si favorizarea aparitiei
procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti. Tinand cont de distanta de cca.
1500m pana la raul Barlad probabilitatea unei poluari ale corpurilor de apa prin descarcari
accidentale este foarte redusa.
4.1.3.19. Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.1.4. Masuri de diminuare a impactului
4.1.4.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale
corpurilor de apa
Nu este cazul.
4.1.4.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de
mal ale acestora
Nu este cazul.
4.1.4.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica, conform H.G.
101/1997
Termenul de zonă de protecţie este definit ca zonă adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de
gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente, în care se introduc, după caz,
interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a
asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor
de apă.
Pentru forajul F1-Ferma Ghidigeni se instituie numai zona de protecţie sanitară cu regim
sever, de formă circulară, cu centrul pe poziţia forajului şi raza de 10 m; în acest caz, zona de
protecţie sanitară cu regim de restricţie coincide cu zona de protecţie sanitară cu regim sever.
4.1.4.4. Masuri de prevenire a poluarilor accidentale ale apelor
� Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa sunt necesare urmatoarele
masuri:
� stocarea apelor uzate (ape menajere si dejecţii lichide) se realizează numai in bazine
impermeabilizate;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
71
� se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea
fermei pe o perioada de cel puţin 6 luni;
� imprastierea fertilizantilor (dejecţiilor lichide si solide) se realizează cu sisteme moderne
si cu respectarea stricta a următoarelor prevederi:
− imprastierea se realizează numai in baza permisului de împrăştiere obţinut in baza
Studiului Agrochimic realizat de O.J.S.P.A. Galati si care stabileşte cantitatea
optima de N si P pentru terenurile agricole;
− Codul Bunelor Practici Agricole, care stabileşte perioadele si condiţiile optime de
imprastierea;
− Ord. M.M.G.A. nr. 344/2004 si Ord. M.A.P.D.R. nr. 708/2004, modificat si
completat de Ord. 27/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia
mediului si in special a solurilor, când se utilizează nămolurile de epurare in
agricultura;
� Toate celelalte prevederi ale Directivei 91/676/EEC referitoare la reducerea poluării
apelor freatice si de suprafaţa cu nitraţi proveniţi din surse agricole.
� monitorizarea calităţii apei din freatic si a solului: in acest scop sunt realizate doua foraje
de observaţie amplasate pe direcţia de curgere a apei.
4.1.4.5.Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
4.2.1.1 Conditii de clima si meteorologie pe amplasament/zona. Temperatura, precipitatii,
vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a poluantilor
Comuna Ghidigeni este o componenta a judeţul Galaţi, regiunea Sud-Est, România. Centrul
comunei se află la 46.042331 - latitudine nordică şi 27.489899 - longitudine estică.
Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale si de
fenomenele naturale precum eroziunea solului.
Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
72
Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor, si
anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme
casnice de incalzire si de preparare a hranei, cresterea animalelor in gospodariile individuale si
culturile de vegetale.
Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O),
oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si
condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen),
metale grele.
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de
fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente proiectului si care vor continua sa
afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viata a obiectivului analizat, sunt reprezentate de
arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica sau din unitati
comerciale sau institutionale aflate in localitatile din exteriorul zonei industriale.
Nu exista studii privind calitatea aerului in zona aferenta proiectului.
Tinand seama de faptul ca amplasamentul este situat la o distanta de cca. 3000 m fata de cea mai
apropiata zona locuita si ca in zona nu se desfasoara o activitate industriala semnificativa, se
poate aprecia ca aerul ambiental din jurul amplasamentului nu este poluat decat de sursele
naturale, temporare.
Date generale
Suprafata aferenta comunei Ghidigeni, judeţul Galaţi se incadreaza geografic in Podisul
Moldovenesc. Teritoriul comunei are un relief variat cu preponderenţă zonă de deal.
Climatul comunei are un caracter temperat continenteal caracterizat cu veri foarte calde si ierni
geroase. Temperatura medie anuala este 20 oC, cu un maxim mediu in iulie intre 30-35 oC si cu
un minim mediu in ianuarie intre 20- 30 oC.
Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o poartă spre nord-est şi spre sud-vest, el se găseşte
sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai putin sudice, lipsind aproape cu totul
influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi. Temperatura medie anuală,
calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este
de 20 oC. În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
73
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie
lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie
a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10
grade C. Repartiţia anuală a precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în
anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29%
din frecvenţa anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de
16% şi bate mai mult vara şi este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este
temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a judeţului Galaţi, mediile
multianuale în municipiul Galaţi sunt:
Presiune medie la nivelul staţiei: 1008,4 mb Presiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb
Temperatura maximă anuala a fost in 2007: 40,5ºC Temperatura minimă anuala 2007: – 13.1 ºC
Cantitatea lunară de precipitaţii medie: 477 l/m2 Număr de zile (mediu) cu precipitaţii: 66 zile
Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore
Regimul precipitatiilor
Acesta este determinat de factori generali, ca circulatia maselor de aer, dar si locali, precum
pozitia geografica, unitatile de relief vecine, altitudinea reliefului, orientarea principalelor culmi
si vai, inclinarea versantilor, gradul de impadurire, etc.
Precipitatiile anuale sunt de 500 mm iar zăpada poate ajunge pană la 30 cm.
In medie, lunile cu caderi de precipitatii mai frecvente si mai însemnate cantitativ, sunt aprilie -
iunie, cu un al doilea maxim in octombrie-noiembrie, acestlucru fiind datorat indeosebi activitatii
ciclonale. In luna iunie se inregistreaza in medie cele mai mari cantitati 60-140 mm lunar , iar
minime de cantitati lunare de precipitatii se inregistreaza in luna februarie , 20- 40 mm lunar.
Exceptional, cad cantitati anuale abundente de precipitatii (in anii ploiosi),asa cum a fost in anii
1972, 1975 si 2005, datorita activitatii mai intense a ciclonilor,mai ales a celor de origine
mediteraneeana care, ajunsi deasupra Marii Negre, sufera o intoarcere spre partea de SE a tarii
noastre (cicloni retrograzi) si a fronturilor reci de origine atlantica.
Astfel, in 24 de ore pot sa cada cantitati insemnate de precipitatii. Cele maimari cantitati maxime
de precipitatii in 24 de ore , cad in lunile iunie - august, iarcele mai mici in februarie - aprilie si
octombrie.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
74
Prima bruma se inregistreaza in prima decada a lunii noiembrie. Ultim abruma cade in luna
martie.
In zilele geroase de iarna apare chiciura. Zilele cu ceata sunt frecvente in lunile de toamna si
iarna. Vara se inregistreaza 20 de zile tropicale, datorita prezentei aerului de origine tropicala din
Africa de Nord.
Cantitatea totala de precipitatii inregistrata pe teritoriul jud. Galati in anul 2007 a fost de 499,6
l/mp.
Date meteo privind aerul si cantitatea de precipitatii in jud. Galati Element meteo 1969-2008 2008 Temperatura aerului (grade C)
Media 10.8 12.5 Minima absoluta (grade C/data)
-21.8/19.02.1985 -15.3 / 05.01.2008
Maxima absoluta (grade C/data)
40.5/22.07.2007 37.9/16.08.2008
Precipitatii atmosferice (l/mp)
Media 491.4 352.2 Minima absoluta (l/mp/data)
346.7/1994 1.3/02.2008
Maxima absoluta (l/mp/data)
832.3/1967 81.2/09.2008
Regimul vanturilor
Regimul eolian este predominant estic. Iarna se face simtit Crivătul care provoaca troienirea
zapezii. Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor.
Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara şi este
destul de uscat.
Circulatia generala a atmosferei are ca trasaturi principale frecventa relativ mare a advectiilor
lente de aer temperat – oceanic din V si NV (mai ales in sezonul cald), frecventa de asemenea
mare a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E (mai ales in sezonul rece), precum si
avvectiile mai putin frecvente de aer arctic din N si aer tropical maritim din SV si S.
Vantul predominant bate din directia N-N-E cu o frecventa de 18,4%, iar intensitatea medie
anuala este de 3 grade Beaufort, corespunzator unei viteze medii de 8 m/s.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
75
Vantul se intensifica incepand din octombrie si ajunge la apogeu in aprilie, cand se inregistreaza
in medie 5,5 zile cu vanturi de intensitate depasind 6 grade Beaufort, pana la 8,7 grade Beaufort.
Conditii de transport si difuzie a poluantilor
Din datele preluate de la statia meteo Galati a rezultat ca frecventa cea mai pronuntata au
inregistrat-o vanturile din directia NE, peste 30%.
Vanturile din directia SE au frecventa cea mai mica 3% pe an.
Viteza medie anuala este de 2,71 m/s. Vanturile din directiile E si NE au viteze medii cele mai
mari de 3,1 m/s, iar cele din directiile N si NV au vitezele cele mai mici, si anume de 2,3 m/s.
Vanturile dominante sunt pe directiile NE, N, SV si NV.
4.2.1.2 Scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona,
surse de poluare dirijate si nedirijate. Nivelul de poluare a aerului ambiental din zona
amplasamentului obiectivului.
Amplasamentul fermei este situat în nordul judeţului Galaţi, la circa 80 km oraşul Galaţi şi circa
18 km de municipiul Tecuci, se afla in partea de sud vest a satului Ghidigeni, si est de drumul
judetean si satul Priponesti intr-o zona înconjurata de terenuri agricole, teren viran, zona
industriala. In trecut destinaţia amplasamentului a fost tot fermă de creştere a suinelor.
Amplasamentul destinat realizării proiectului se afla la o distanta de 1200 m fata de drumul DJ
240 si 2200 m fata de zona de locuinţe (sat Priponesti). Principala sursa de emisie a poluanţilor
(poluanţi gazoşi, miros) este reprezentata de bazinele pentru stabilizarea dejecţiilor de suine.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
76
Amplasamentul fermei se afla pe un teren aflat în intravilanul comunei Ghidigeni, sat Ghidigeni
situat în nordul judeţului Galaţi, la circa 80 km oraşul Galaţi şi circa 18 km de municipiul
Tecuci. Amplasamentul fermei de suine are deschidere la drumul judeţean DJ 240.
In trecut destinatia amplasamntului a fost de crestere,reproductie si ingrasare a porcinelor in zona
nefiind surse de poluare a aerului, iar activitatile desfasurate nu au fost cu impact asupra
mediului. Amplasamentul fermei are deschidere la drumul DJ 240 intr-o zona înconjurata de
terenuri agricole, teren viran, zona industriala. Amplasamentul destinat realizării proiectului se
afla la o distanta de 1200 m fata de drumul DJ 240 si 2200 m fata de zona de locuinţe.
Principala sursa de emisie a poluantilor (poluanti gazosi, miros) este reprezentata de bazinele
pentru stabilizarea dejecţiilor de suine. Distanta de 2,2 km fata de zonele locuite si masurile luate
in faza de exploatare a fermei asigura protectia asezarilor umane fata de principalii factori de
stres.
Sursele de poluare identificate in timpul execuţiei lucrărilor de modernizare a fermei.
In perioada realizării lucrărilor de construcţie, principalele surse de poluare a aerului sunt:
���� mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de construcţie,
evacuarea deşeurilor rezultate de pe amplasament);
���� lucrările de construcţie propriu-zise.
In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine sursele de
poluare a aerului sunt reprezentate de:
���� cele trei bazine de stabilizare;
���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.
Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un
potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de
mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează.
Aplicarea dejecţiilor pe terenurile agricole
Metodele de aplicare a dejecţiilor rezultate de la porci sunt in general reprezentate de
imprastierea pe suprafaţa solului si incorporarea acestora in sol. Fiecare metoda de aplicare a
dejecţiilor are un potenţial diferit din punct de vedere al generării mirosurilor, dar fiecare poate
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
77
deveni la rândul ei o sursa de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de aplicare/incorporare a
dejecţiilor in sol.
Tehnologia de imprastiere a dejecţiilor la suprafaţa solului reprezintă cel mai mare potenţial de
generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt dispersate pe o
suprafaţa mare.
Metoda de incorporare in sol, imediat după imprastierea la suprafaţa, reduce riscul de apariţie a
mirosurilor. Incorporarea in sol, in zona rădăcinilor culturilor agricole, are cel mai mic potenţial
de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se considera ca
incorporarea dejecţiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.
De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizării metodei de imprastiere pe sol este de tip
suprafaţa.
In tabelul următor sunt prezentate principalele surse de emisii si poluanţii specifici ai aerului
generaţi din activitatea de stabilizare şi împrăştiere a dejecţiilor de suine.
Sursele de emisii si poluanţii specifici ai aerului rezultaţi din activitatea de stabilizare a
dejecţiilor de suine şi împrăştierea acestora pe terenurile agricole
Poluanţi Surse de emisii
NH3 Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
CH4 Depozitarea si tratarea dejecţiilor
N2O Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
H2S Depozitarea si imprastierea dejecţiilor
Masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona
In afara masurilor tehnice de protecţie a aerului mai sus prezentate, titularul activităţii va
respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile
generate din activitatea de stabilizare a dejecţiilor generate de ferma de crestere a suinelor.
Masurile de protecţie ale aerului prevăzute pentru perioada de funcţionare a celor trei
bazine de stabilizare sunt prezentate mai jos:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
78
- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejecţiilor sunt concepute astfel încât procesul de
fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri
sa fie cat mai redusa. Agitarea dejecţiilor se realizează numai in perioada de golire a
bazinelor in vederea omogenizării conţinutului.
- Pentru imprastierea dejecţiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza
cisterne speciale pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura incorporarea
rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.
4.2.2 Surse si poluanti generati
4.2.2.1 Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului
Sursele de poluare identificate in timpul executiei lucrarilor de
modernizare/transformare a cladirlor.
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, principalele surse de poluare a
aerului sunt:
- Mijloacele de transport (traficul generat de aprovizionarea cu materiale de constructie,
evacuarea deseurilor rezultate de pe amplasament);
- lucrarile de constructie propriu-zise.
In perioada de funcţionare a fermei de porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de
abatorizare, sursele de poluare a aerului sunt reprezentate de:
���� cele trei bazine de stabilizare;
���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.
Halele pentru cresterea porcilor
Dejectiile proaspete rezultate din activitatea de crestere a porcilor sunt mai putin ofensive
din punct de vedere al emisiilor de poluanti decat cele aflate in descompunere.
In situatia in care dejectiile se acumuleaza in interiorul halelor de crestere pe o perioada
mai mare de 3-5 zile, din descompunerea anaeroba a acestora va rezulta o cantitate mai mare de
emisii de amoniac. Un mediu cald si umed contribuie la intensificarea mirosurilor, chiar daca
temperatura si umiditatea pot fi controlate prin intermediul sistemelor de ventilatie. In cazul
halelor de crestere a porcilor, emisia are loc prin spatiile ferestrelor prevazute cu fante pentru
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
79
ventilatie, respectiv prin hornurile din acoperis, in acest caz tipul sursei de poluare a aerului fiind
variata (sursa de suprafata si punctuala).
Bazinele de la stabilizare a dejecţiilor au o suprafaţa mare de evaporare si acest lucru implica un
potenţial semnificativ de eliberare a mirosurilor. In prima faza se va produce un nivel ridicat de
mirosuri, pana când substanţele si procesele biologice se stabilizează. Apa uzata rezultata de la
fermele de porci este in general concentratǎ, iar supraincarcarea temporarǎ a acestor structuri,
mareste potentialul de eliberare a mirosurilor care rezulta din stocarea namolului si sunt
considerate minore si inofensive, datorita activitatii bacteriilor anaerobe.
4.2. Valorile efluentului (valorile apei tratate care iese din statie) nu este cazul
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole
Metodele de aplicare a dejectiilor rezultate de la porci sunt in general reprezentate de:
imprastierea pe suprafata solului, incorporarea si injectia acestora in sol. Fiecare metoda de
aplicare a dejectiilor are un potential diferit din punct de vedere al generarii mirosurilor, dar
fiecare poate deveni la randul ei o sursa importanta de mirosuri daca nu se respecta tehnologia de
aplicare/incorporare a dejectiilor in sol).
Tehnologia de imprastiere a dejectiilor la suprafata solului reprezinta cel mai mare
potential de generare a mirosurilor, deoarece componentele cu impact olfactiv major sunt
dispersate pe o suprafata mare.
Metoda de incorporare in sol, imediat dupa imprastierea la suprafata, reduce riscul de
aparitie a mirosurilor. Injectarea in sol, in zona radacinilor culturilor agricole, are cel mai mic
potential de generare a mirosurilor dintre toate metodele utilizate. Din practica curenta, se
considera ca injectarea si incorporarea dejectiilor in sol reduce eliberarea mirosurilor cu 90%.
De asemenea, sursa de poluare ca urmare a utilizarii metodei de imprastiere pe sol este de
tip suprafata.
In tabelul - sunt prezentate principalele surse de emisii si poluantii specifici ai aerului generati
din activitatea desfasurata in cadrul fermelor de crestere
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
80
Sursele de emisii si poluantii specifici ai aerului rezultati din activitatea de crestere a porcilor.
Poluanti Surse de emisii
NH3 Hale de crestere a porcilor, depozitarea si imprastierea dejectiilor CH4 Depozitarea si tratarea dejectiilor N2O Depozitarea si imprastierea dejectiilor NOx Instalatii de incalzire in cladiri si instalatii mici de combustie CO2 Instalatii de incalzire si transport in cadrul fermei H2S Depozitarea si imprastierea dejectiilor pulberi Depozitarea hranei si din halele de crestere Pe amplasamenul analizat nu sunt prevazute surse stationare dirijate.
Tabelul nr. -2 Surse mobile
Denumirea sursei Poluanti si debite masice (g/h) 1 2 3 ….
Nesemnificativ: nu este cazul de a se lua in considerare.
– Surse stationare de poluare a aerului, poluanti generati si emisii
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja
existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
81
Denumirea activitatii, sectorului, procesului
tehnologic, codul activitatii*
Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice ale surselor Parametrii gazelor evacuate
Denumire Consum/ productie
Timp de
lucru anual,
ore
Poluanti generati
Poluanti coduri, dupa caz
Cantitati de
poluanti generate
t/an
Denumire Inaltime m
Diametrul interior la
varf al cosului m
Viteza m/s
Temperatura °C
Debit volumic / debit masic m3/s g/s
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Ferma de crestere,reproducere si ingrasare a a porcilor
Bazinul 1 7680 NH3, N2O, CH4 , H2S
Bazinul 2 7680
Bazinul 3 7680
Halele de productie
7680 NH3 12
N2O 4
CH4 0,4
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
82
Prognozarea poluarii aerului
4.2.3.1 Calculul concentratiilor de poluanti (imisii) utilizand modelarea matematica
a dispersiei poluantilor in atmosfera
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de
mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei
transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie. Tinand cont de urmatoarele
aspecte:
- zona nu este sensibila din punct de vedere al gradului de poluare atmosferica;
- natura lucrarilor propuse in cadrul proiectului nu presupune derularea unui volum de
trafic, respectiv utilizarea unor substante toxice si periculoase;
se poate aprecia ca poluarea aerului in zona amplasamentului fermei in perioada de executie a
lucrarilor va avea un caracter temporar, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus.
In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata
de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi
semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,
depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica curenta a demonstrat
ca prin introducerea in ratia de harana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin
utilizarea unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii
digestibilitatii hranei cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o
crestere a gradului emisiilor de poluanti.
Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si
compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de
starea fiziologica a organismului.
Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde
intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si
de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile
sunt indepartate in mod frecvent.
In tabelul 4.2.3.1-1 este prezentat nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal]
in fermele din Italia si Olanda, 1999.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
83
Tabelul nr. 4.2.3.1-1 Nivelul emisiilor de poluati exprimat in [kg/an/animal]
Specia Greutatea Nivel de CH4 Nivel de N2O Nivel de NH3
minim maxim minim maxim minim maxim Porci la ingrasat
> 30 kg 00,9 01,10 00,05 02,40 02,10 4
Nivelul emisiilor de NH3 variaza intr-o mare masura in functie de conditiile din boxele de
crestere a porcilor, respectiv emisiile din boxele in care se afla mai multe animale au valori
cuprinse intre 3,12 (Danemarca) si 3,70 (Italia, 2001) kg NH3/cap/an.
In general majoritatea emisiilor rezulta din descompunerea anaeroba a dejectiilor, iar
acestea sunt generate in timpul degradarii/descompunerii materiei organice de catre
microorganisme.
In tabelul 4.2.3.1-1, sunt prezentate valorile inregistrate pentru emisiile de NH3 ca urmare
a aplicarii diferitelor tehnici/tehnologii de depozitare a dejectiilor semisolide exprimate in
[kg/cap/an].
Tabelul nr. 2 Valorile inregistrate pentru emisiile de NH3
Specia Tehnici de depozitare NH3 Pierdere de NH3
Porci Bazine deschise pentru stocare 0,08 -
Depozitarea urinei - 40 - 50
Cantitea de emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare sunt prezentate in tabelul Tabel
nr. 4.2.3.1-2
Emisii de amoniac asociate unor tehnici de depozitare a dejectilor (Italia 2001, kg/cap/an).
Specia Tehnici de depozitare Factorul NH3
Pierdere de NH3
Porci
Bazine deschise de stocare a dejectiilor solide
0,08 -
Bazine pentru de depozitarea urinei - 40 - 50
Dejectiile semisolide din bazinele supraterane
02,1 10
Dejectiile semisolide din iazuri indiguite - 10
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
84
4.2.3.2 In cazul poluantilor mutageni si cancerigeni evaluarea riscului potential pentru
sanatatea populatiei
4.2.3.2-1 Descrierea modelului/modelelor de calcul utilizat/utilizate
Avand in vedere urmatoarele aspecte:
- pentru halele de productie nu se poate defini un tip clar al sursei de emisie;
- pentru sursele de suprafata (bazinele pentru stabilizarea/mineralizarea dejectiilor,
platforma de deshidratare): nu sunt informatii privind debitul emisiei, nici chiar in
documentele BAT/BREF;
Se poate afirma ca in aceasta etapa, in cadrul proiectului nu exista informatii pertinente
pentru a putea realiza o modelare a dispersiei poluantilor.
4.2.3.2-2 Datele de intrare in model
Nu este cazul.
4.2.3.2-3 Dimensiunile si coordonatele ariei in care se calculeaza dispersia
Nu este cazul.
4.2.3.2-4 Informatii despre poluarea de fond a aerului
Nu exista poluare de fond a aerului in zona amplasamentului.
4.2.3.2.5 Evaluarea riscului potential pentru sanatatea populatiei in cazul poluantilor
mutageni si cancerigeni.
Din activitatea fermei de crestere a porcilor, emisiile rezultate nu contin tipuri de poluanti
mutageni si cancerigeni care ar putea avea un potential asupra sanatatii populatiei din zona.
4.2.4 Masuri de diminuare a impactului
4.2.4.1 Solutii tehnice pentru controlul poluarii aerului, epurarea gazelor emise
Solutiile tehnice prevazute in cadrul fermei au fost necesare doar pentru halele de crestere a
porcilor in cazul evacuarilor emisiilor, in acest sens s-au prevazut sisteme semiautomte de
ventilatie combinate cu cele naturale.
4.2.4.2 Instalatii propuse pentru controlul emisiilor
Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie, iar pentru a diminua
producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform recomandarilor
documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In general se
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
85
recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor sau a fermei
de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a platformelor de deshidratare/uscare a
namolului care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.
4.2.4.3 Masuri de eliminare a poluarii aerului in conditii de dispersie nefavorabile
Zona in care se afla ferma de crestere a porcilor nu este predispusa la calm atmosferic pe durate
mari de timp, iar conditiile specifice zonei de lunca permit existenta curentilor de aer pe toata
perioada anului. Directia vantului este predominanta dinspre NV, respectiv dinspre zona locuita
spre ferma de suine.
Zona de protectie sanitara (ZPS)
In cazul de fata, pentru obiectivul analizat a fost emis avizul nr. 71/16.11.2009 al Directiei de
Sanatate Publica Galati conform caruia sunt indeplinite conditiile prevazute de reglementarile in
vigoare.
4.2.4.5 Alte masuri de diminuare a impactului asupra aerului in zona
In afara masurilor tehnice de protectie a aerului mai sus prezentate, titularul activitatii va
respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de mirosurile
generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.
Masurile de protectie ale aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt
prezentate mai jos:
- Sistemul de colectare, stocare si evacuare a dejectiilor din halele de crestere a porcilor va
fi un sistem inchis, prevazut cu bazine de colectare a dejectiilor (dejectii lichide si solide),
agitarea dejectiilor realizandu-se numai in perioada de golire a acestora, respectiv in
perioada de vid sanitar in care se realizeaza igienizarea si pregatirea acestora pentru un
nou ciclu de crestere.
- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de
fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri
sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a
bazinelor in vederea omogenizarii continutului.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
86
În urma coraborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor
specifice făcute pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale
Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate,
considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de
sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i,
acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de
pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.
Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal
(Chersonianului) şi Cuaternarului.
Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu
rare îndinţări de facies.
Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:
De la: [m]
La: [m]
Descriere litologică
0 – 1 1 Sol vegetal 1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă
6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor
8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie 19 - 22 3 Nisip, fin, slab sortat, galben
22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie
39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben
44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie
58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie
70 - 73 3 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie 73 - 77 4 Nisip, fin, slab sortat, galben 77 - 89 12 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie
89 - 95 6 Nisip, fin, slab sortat, galben
95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie
Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute sunt redate în Tabelul 4.1. Nr. Crt.
Roca Caracteristici petrografice
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
87
1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide,
porozitate ridicată, permeabilitate ridicată 2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,
3 Argilă
nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie
4.3.2 Conditii chimice din sol, activitatea biologica, poluarea in zona
Nu s-au realizat investigatii cu privire la conditiile chimice, activitatea biologica si poluarea in
zona a solului.
Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante; conditii geotehnice
o Din punct de vedere seismic, amplasamentul analizat se afla intr-o zona seismica unde
acceleratia terenului este ag = 0,28 g in functie de conditiile de teren descrise de o
perioada de colt de Tc = 1 s in conformitate cu prevederile “Codului de proiectare
seismica” P 100-1/2006. Conform STAS 6054-97, adâncimea maxima de inghet este de
100 cm .
4.3.4 Tipuri de culturi in vecinatate
In zonele din vecinatatea fermei de crestere a porcilor se gasesc terenuri agricole, teren viran,
zona industriala.
4.3.5 Poluarea existenta: tipuri si concentratii de poluanti
Calitatea solului în zona analizata se incadreaza in valori normale pentru indicatorii determinati
iar rezultatele inregistrate ca urmare a masuratorilor realizate pentru probele de sol au fost
urmatoarele:
- reactia solului este in general neutra;
- cantitatea de potasiu la adancimi de 5 cm este in exces iar la 30 de cm este foarte buna;
- valorile pentru cantitatea de azot sunt mari, respectiv pentru cele de fosfor sunt foarte
bune.
4.3.6 Sursele de poluare a solului
Sursele de poluare a solului in perioada de constructie/amenajare a bazinelor pentru stabilizarea
dejecţiilor sunt reprezentate in principal de:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
88
− scurgerile accidentale de produse petroliere de la utilajele/autovehiculele care vor deservi
organizarea de santier;
− depozitarea necontrolata a materialelor, respectiva deseurilor rezultate in spatii
neamenajate sau direct pe sol.
In perioada de functionare a celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma
de crestere a porcilor, principalele surse de poluare a solului sunt reprezentate de:
� bazinele pentru stabilizare dejecţii;
� fracţia lichidă din dejecţiile stabilizate care este utilizat ca fertilizant pentru terenurile
agricole;
� nerespectarea unor tehnologii adecvate cat si a perioadei de aplicare a dejecţiilor lichide
si solide pe terenurile agricole
� depozitarea necontrolata/necorespunzatoare a diferitelor deseuri, materii prime si
materiale utilizate in procesul de productie;
4.3.7. Prognoza impactului
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul
diferitelor etape ale implementarii proiectului. Locul depozitarii temporare a acestui strat,
perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor
mediului
Proiectul de investitie prevede lucrari de decopertare a solului pentru realizarea abatorului
si pentru construirea putului forat. Stratul decopertat va fi depozitat temporar pe amplasament in
imediata vecinatate a zonei decopertate, urmand a fi folosit ulterior ca material de umplutura in
constructii.
4.3.7.2 Impactul prognozat cauzat de poluare. Acumulari si migrari de poluanti in sol
In perioada realizarii lucrarilor de constructie a abatorului si a putului forat si de
modernizare a halelor fermei, impactul asupra factorului de mediu sol poate fi determinat de
poluarea cu produse petroliere, rezultate de la utilajele/autovehiculelor utilizate pentru
transportul materialelor de constructie, de depozitarile necontrolate de deseuri, cat si depozitarea
neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In vederea reducerii impactului asupra factorului
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
89
de mediu sol, in situatia aparitiei unei situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va
actiona cu materiale specifice pentru remedierea si inlaturarea cauzelor poluarii
Poluarea solului in perioada de funcţionare a fermei cu sistemul de scurgere, colectare si
stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din ferma de
crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata de apariţia
unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare interna al fermei
în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor poluări accidentale la
nivelul solului. Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând
de cantitatea deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.
In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor
proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite,
si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior
pentru animale si/sau om, intoxicarea aplantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale
procesului de dezvoltare al plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea,
utilizarea in exces a apelor uzate rezultate din epurare poate contribui la aparitia fenomenului de
salinizare a solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita
utilizarii dejectiilor ca fertilizant, in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a
solului, cele mai importante fiind reprezentate de: modificarea pH-ului, contaminarea solului cu
metale grele si agenti patogeni.
Contaminarea solului cu metale grele
Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume: Fe, Mn,
Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin toxice
pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o depaseste
pe cea admisa. In tabelul nr 4.3.7.2-1 sunt prezentate concentratiile de metale grele exprimate in
[mg/kg], inregistrate in practica pentru dejectiile de la porci (Germania – 1995). Concentratia de
metale grele identificate in dejectiile suinelor conform B.A.T./B.R.E.F. (Belgia 2001) sunt
prezentate in tabelul 4.3.7.2-2.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
90
Tabelul 4.3.7.2-1 Concentratiile de metale grele inregistrate pentru dejectiile suinelor
Tipul dejectiilor Cd Cr Cu Ni Pb Zn
Semilichide 0,5–1,8 2,2–14,0 250-759 11–32,5 7,0–18,0
691–1187
Solide 0,43 11,0 740 13 - 1220
Stratifcate - uscate 0,2–0,3 < 0,1–7,7
48-78 7,1–9,0 6,0–8,4 330-456
Stratificate - umede
- 32-50 - - 192-300
Tabelul nr. 4.3.7.2-2 Concentratia de metalele grele identificate in dejectiile suinelor conform BAT/BREF – (Belgia, 2001).
Tipul dejectiilor
pH Cd Cr Cu Ni Pb Zn
mg/kg materie uscata semisolide 8,5 0,60 12,1 603,0 23,4 < 5 1285,0 semisolide 7,9 0,60 11,3 580,8 22,3 - 1164,0 semisolide 8,9 0,63 7,6 292,0 21,9 - 861,6 semisolide 7,5 < 0,5 8,3 210,4 29,2 - 747,8 semisolide 6,9 < 0,5 19,8 203,8 24,9 - 1447,0 semisolide 7,9 < 0,5 8,3 290,0 22,0 - 955,3 semisolide 7,9 < 0,5 14,3 720,5 26,7 - 2017,0
semisolide 8,4 0,86 12,3 1226,0 25,4 - 1666,0
semisolide 8,4 0,51 11,3 398,1 26,6 - 1159,0 semisolide 8,0 < 0,5 12,4 258,1 22,9 - 1171,0 stratificate 7,2 < 0,5 < 0,5 99,3 14,5 - 543,3 stratificate 6,5 - 6,3 48,4 14,5 - 536,0 calcinate 6,4 - < 0,5 147,1 7,7 - 465,9 calcinate 6,0 - - 132,4 16,5 - 454,2 calcinate 6,3 - - 53,8 16,9 - 279,9
Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile
favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale
corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste
anumite limite.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
91
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la porci,
aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).
Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea toxica a
acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de 11 kg/ha
Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu provoaca nici
un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa pentru animale,
respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o proportie mai
mare in organele verzi ale plantelor.
Acidifierea solului
O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in scaderea
pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la grabirea fenomenului de
acidifiere a solului sunt:
- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;
- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;
- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile
fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;
- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.
Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul acestuia. Se poate mentiona faptul
ca atunci cand solul este mai putin permeabil si are o capacitate de retentie mai mica, cu atat
riscul de poluare cu nitrati este mai mare. Simptomele acidifierii solului se manifesta numai
atunci cand ajung in recolte, avand un impact negativ cu precadere fenomenul manifestandu-se
mai ales in cazul culturilor de cereale. In mod indirect (prin intermediul plantelor alimentare si
furajere), fenomenul de acidifiere poate determina deteriorarea sanatatii consumatorilor (om si
animale). In situatia in care solurile devin mai acide, o serie de nutrienti devin mai putin
accesibili plantelor, respectiv, scade si capacitatea plantelor de a folosi resursele de apa din sol.
Contaminarea cu agenti patogeni
Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare posibilitatea
transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru prevenirea infestarii
organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la animlale se pot transmite
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
92
omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi transmisi prin apa de la
animal la animal, respectiv de la animal la om.
Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:
- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia);
- mycoplasma, fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a
atinge stadiu infestant;
- geothelminthes – parzitii intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul infestant.
4.3.7.3 Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea
densitatii
Lucrarile prevazute in cadrul proiectului de investitie cat si cele care se vor desfasura ulterior nu
vor determina astfel de efecte.
Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor
Proiectul de investitie nu presupune modificarea factorilor care determina aparitia eroziunii
solului.
4.3.7.5 Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei
acestora
Modificari cu privire la activitatea biologica, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei solului nu
apar in incinta obiectivului, in proiect fiind prevazute ca toate zonele nefunctionale sa fie
amenajate ca spatii verzi.
Elementele nutritive din dejectiile animalelor imbunatatesc structura solului, ii maresc
capacitatea de retinere a apei, ii diminueaza posibilitatea de erodare, ii imbunatatesc aerisirea si
au un efect pozitiv pentru microorganismele din sol.
Dejectiile aplicate pe sol in cantitati excesiv de mari pot afecta proprietatile acestuia cum ar fi:
permeabilitatea, capacitatea de retinere a apei si continutul de oxigen.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
93
Pentru exploatatiile agricole, se impune ca inainte de administrarea dejectiilor pe terenurile sa se
intocmeasca periodic cartarea pedologica a terenurilor pe care se vor aplica dejectiile si stabilirea
concentratiilor optime ale substantelor fertilizante, in baza unui Program de fertilizare.
4.3.7.6 Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.3.8 Masuri de diminuare a impactului
4.3.8.1 Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat
Material de umplutura in constructii.
Masuri de diminuare a poluarii si impactului
In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri:
a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:
- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si
materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a
lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri
deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;
- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor
statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;
- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor
instalatiei de epurare;
- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru
preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;
- efectuarea de analize a apelor uzate si a dejectilor lichide si solide provenite de la
bazinele de stabilizare ,a namolului provenit de la statia de epurare inainte de distribuirea
acestora pe terenurile agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de
fertilizare.
b) Masuri de diminuare a impactului
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
94
- aplicarea de material absorbant pe suprafetele de sol afectate de scurgerile de produse
petroliere. Daca s-au produs scurgeri importante pe sol, va fi decopertata portiunea
afectata si se va reface cu sol vegetal;
- inlaturarea imediata a deseurilor si materialelor depozitate direct pe sol, inclusiv a
dejectiilor;
- utilizarea dejectiilor si a apelor epurate biologic la fertilizarea/irigarea solului se va face
pebaza unui Plan de fertilizare si a Studiului agrochimic.
Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului
Nu este cazul.
4.2. Geologia subsolului
4.2.1 Caracterizarea subsolului pe amplasament
4.2.1.1. Compozitia subsolului
Solul este factorul de mediu, care integreaza toate consecintele poluarii, cu influenta si asupra
subsolului. Intre factorii de mediu, solul are o importanta majora, el constituind, pe de o parte, un
loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de alta parte, un mijloc de raspuns dinamic la
procesul de acumulare.
In general, un kg de sol contine:
o substante minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;
o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;
o apa (inclusiv substante dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.
Modificarile care se produc in sol, ca urmare a impactului poluantilor, se reflecta asupra
celorlalte verigi ale lantului trofic, vegetatie – apa – animale – oameni. In functie de natura si
intensitatea impactului si de insusirile native fizice si chimice ale solurilor, amploarea
modificarilor este diferita.
4.2.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica
Nu este cazul.
4.2.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterane
In mod similar componentei sol, prezentata in capitolul anterior.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
95
4.2.1.4. Poluarea subsolului inclusiv a rocilor
Nu este cazul.
4.2.1.5. Calitatea subsolului
Din punct de vedere geologic, zona studiată se găseşte la contactul dintre partea de sud a
Platformei Bârladului, unitate structurală majoră, caracterizată de structurile simple, necutate, a
formaţiunilor sedimentare acumulate în etapa de stabilitate a platformei şi partea de nord a
Câmpiei Române. Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului
Badenian superior – Romanian (nisipuri, argile) şi Cuaternarului (siltite, pietrişuri), formaţiunile
din urmă fiind caracterizate de terasele ce însoţesc principala arteră hidrografică a Depresiunii
Bârladului (râul Bârlad).
Pentru amplasamentul destinat proiectului, situat in satul Ghidigeni,comuna Ghidigeni , judetul
Galati, s-a realizat un studiu geotehnic in vederea stabilirii conditiilor de fundare a obiectelor de
constructie aferente investitiei ce urmeaza a fi puse in opera („Modernizare ferma. Construire
abator suine, Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale,
Construire put forat alimentare apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere,
reproducţie si ingrasare a porcinelor”).
Studiul geotehnic elaborat in baza prevederilor NP 074/2007 „Normativ privind principiile,
exigentele si metodele cercetarii geotehnice ale terenului de fundare” are ca scop prezentarea
datelor referitoare la succesiunea litologica, nivelul panzei freatice si conditiile in care sunt
fundate constructiile obiectivului.
Litologie
În urma coraborării datelor din forajul hidrogeologic executat precum şi în urma analizelor
specifice făcute pe probele recoltate din teren reiese faptul că formaţiunile sedimentare ale
Cuaternarului, constituite din depuneri de siltite gălbui cu niveluri subţiri, brun-roşcate,
considerate a fi produse de alteraţie (soluri fosile) şi loessuri, se găsesc în continuitate de
sedimentare peste formaţiunile sedimentare aparţinând Sarmaţianului sup. (Chersonianului)i,
acestea din urmă constituite dintr-o alternanţă neuniformă de argile, nisipuri cu intercalaţii de
pietrişuri, argile nisipoase şi nisipuri.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
96
Din punct de vedere stratigrafic, depozitele sedimentare aparţin Sarmaţianului terminal
(Chersonianului) şi Cuaternarului.
Stratificaţia formaţiunile sedimentare din zona supusă prezentului studiu este una uniformă cu
rare îndinţări de facies.
Din punct de vedere litologic, rocile din zona studiată prezintă următoarea stratificaţie:
De la: [m]
La: [m] Descriere litologică
0 – 1 1 Sol vegetal
1 – 6 5 Argilă prăfoasă, plastic consistentă, galbenă
6 – 8 2 Nisip, fin, slab sortat, galben cu intercalaţii de pietrişuri polimictice, arenitice, slab rotunjit, policolor
8 – 19 11 Argilă, plastic vârtoasă, cafenie
19 - 22 3 Nisip, fin, slab sortat, galben
22 – 39 11 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie 39 - 44 5 Nisip, fin, slab sortat, galben
44 - 58 14 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cenuşie
58 - 70 12 Argilă, plastic tare, cenuşie
70 - 73 3 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie
73 - 77 4 Nisip, fin, slab sortat, galben
77 - 89 12 Argilă nisipoasă, plastic vârtoasă, cafenie
89 - 95 6 Nisip, fin, slab sortat, galben
95 – 110 15 Argilă, plastic vârtoasă, cenuşiu - cafenie
Caracteristicile petrografice ale rocilor străbătute
Nr. Crt. Roca Caracteristici petrografice
1 Nisip granoclasare normală; rulare şi sortare slabă; laminaţii tabulare şi concoide, porozitate ridicată, permeabilitate ridicată
2 Argilă stratificaţie paralelă criptică, porozitate medie, compresibilitate ridicată,
3 Argilă nisipoasă stratificaţie lenticulară, porozitate ridicată, compresibilitate medie
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
97
1. Resursele subsolului - prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate si
detectate
Nu este cazul.
2. Conditii de extragere a resurselor naturale
Nu este cazul.
3. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zone de recreere sau peisaj
Nu este cazul.
4. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica
Nu este cazul.
5. Procese geologice-alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse
alunecarilor de teren
Nu este cazul.
2. Impactul prognozat
Prin procesul tehnologic de ingrasare a suinelor datorita masurilor luate inca din faza de
proiectare a sistemelor de crestere precum si managementul corect al deseurilor rezultate pe
amplasament, nu se produc degradari ale solului si subsolului. Constructia si amenajarea fermei
de crestere a suinelor pe suprafetele de teren destinate proiectului nu implica luarea de masuri
privind conservarea stratului vegetal.
Pentru a preveni eventualele poluari accidentale se vor lua masuri active de protectie a solului, in
vederea reducerii la maximum a suprafetelor cu potential de degradare prin:
• inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) cu rol de retinere a prafului;
• plantarea de arbori perimetral amplasamentului din jurul complexului cu efect de
stabilizare a solului;
• irigarea si conservarea stratului vegetal existent;
• suprafetele ocupate temporar se vor reabilita dupa terminarea lucrarilor.
Dejectiile (fractia solida si lichida) mineralizate se vor folosi, cu rezultate foarte bune ca
fertilizant pentru terenurile agricole din zona. Aceasta solutie se realizeaza conform prevederilor
BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
98
nr.197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al
solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din
surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone
vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Prin masurile tehnologice adoptate in etapele de constructie si amenajare a amplasamentului
precum si masurile luate in perioada de functionare a fermei de crestere, reproducere si ingrasare
a suinelor se considera ca impactul produs asupra solului si subsolului de investitia propusa se
incadreaza in domeniul REDUS.
4.2.1.6. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice
Nu este cazul.
4.2.1.7. Impactul schimbarilor in mediul geologic asupra elementelor mediului – conditii
hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotopuri etc, produse de proiectul propus
Nu este cazul.
4.2.1.8. Impactul transfrontier
Nu este cazul.
4.2.1.9. Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.3. Biodiversitatea
4.3.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede,
corpuri de apa de suprafata - lacuri, rauri, helestee si nisipuri.
In contextul reglementarilor actuale nationale si internationale privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice este foarte
important ca aceste aspecte si efectele potential semnificative asupra mediului datorate realizarii
proiectului propus sa fie identificate inca din faza de proiectare pentru a fi luate masurile ce se
impun pentru prevenirea. reducerea si compensarea impactului potential creat.
Pentru realizarea unei evaluari cat mai concise asupra biodiversitatii zonei de implementare a
proiectului au fost luate in considerare si prevederile Directivelor europene, 2000/60/CEE "Ape",
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
99
79/409 "Pasari", 92/43 "Habitate" (din perspectiva propunerii includerii in reteaua nationala
Natura 2000).
Localizarea amplasamentului studiat in raport cu zonele protejate invecinate
Flora caracteristică zonei (stepă) nu are relevanţă pentru amplasamentul proiectul deoarece
acesta se dezvoltă în vecinătatea unor terenuri cu destinaţie agricolă, puternic antropizat ce sunt
caracterizate prin prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb).
Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste specii fiind
prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este reprezentată prin
pasări specifice terenurilor agricole: prepeliţa şi ciocârlia. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie
sălbatică, tufişuri şi arbuşti elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente.
Coordonatele amplasamentul analizat demonstreaza ca acesta nu intra sub incidenta
reglementarilor legislative susmentionate.
In zona de implementare a proiectului si in vecinătatea acestuia nu sunt prezente zonele protejate
şi nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi faună sălbatică şi alte bunuri
ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de ocrotire, conservare favorabilă
realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de mediu biodiversitate.
4.3.2. Ariile de protectie de interes comunitar SCI
Nu este cazul
4.3.3. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia speciilor din zona
studiata
Nu este cazul
4.3.4. Habitate ale speciilor de plante in Cartea Rosie
Nu este cazul.
4.3.5. Rute de migrare
Nu este cazul.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
100
4.3.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci
Nu este cazul.
4.3.7. Impact prognozat
La alegerea amplasamentului s-a tinut cont de conditiile de mediu – clima, relief, retea
hidrografica prezenta in zona, caracteristicile solului .In perioada de funcţionare a fermei de
porci, respectiv stabilizarea dejecţiilor de suine si cea de abatorizare, sursele de poluare a aerului
sunt reprezentate de:
���� cele trei bazine de stabilizare;
���� imprastierea dejecţiilor/fertilizarea terenurilor agricole.
Prin masurile constructive in ceea ce priveste adaposturile proiectate cu sisteme de
ventilatie artificiala si ventilatie naturala ce realizeaza dispersia si dilutia poluantilor in atmosfera
se asigura fara a disturba semnificativ biodiversitatea zonei si zonele locuite. In alegerea
amplasamentului un argument important a fost reprezentat de topologia terenului: lipsa
depresiunilor, a vailor inchise si a zonelor cu frecvente inversiuni termice, precum si a terenurilor
expuse eroziunii si a vanturilor dominante pe directia teritoriilor locuite. Coamele colinelor sunt
în cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi
ocupă suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi
ale culmilor dealurilor.
De asemeni in vecinatatea proiectului nu sunt prezente grupari de obiective care elimina
in atmosfera poluantii ce-si potenteaza prin combinare sau amestec, actiune succesiva, efectul
nociv asupra biodiversitatii.
4.3.7.1 Impact transfrontier
Nu este cazul.
4.3.7.2 Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.4. Peisajul
4.4.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia
A. Caracteristicile si geomorfologia reliefului
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
101
Zona studiată face parte din subunitatea morfologică denumită Câmpia Covurluiului . Alcătuirea
geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul
Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor
reliefului.
Suprafata aferenta comunei Ghidigeni, judeţul Galaţi se incadreaza geografic in Podisul
Moldovenesc, teritoriul comunei are un relief variat cu preponderenţă zonă de deal.
Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la sfârşitul
Romanianului şi cele periodice din Cuaternar au stat la baza imprimării particularităţilor
reliefului Platformei Bârladului Caracteristic acestei subunităţi este relieful sculptural datorat
constituţiei geologice (roci friabile) care au permis adâncirea reţelei hidrografice, o dinamică
accentuată a proceselor de pantă şi crearea unei energii mari de relief. Coamele colinelor sunt în
cea mai mare parte înguste, rareori rotunde sau plate. Platourile au o slabă înclinaţie S-V şi ocupă
suprafeţe foarte reduse. Pentru regiunea colinară este caracteristic paralelismul văilor şi ale
culmilor dealurilor.
În zona studiată colinele sunt joase fiind strâns legate de variaţiile de facies petrografic, de
fragmentarea şi modelarea versanţilor cu altitudini cuprinse între 50 şi 150 m.
In aceste zone nu exista resurse de substante minerale solide care pot fi valorificate rentabil.
Caracteristicile retelei hidrologice
Principala arteră hidrografică ce străbate zona studiată este râul Bârlad, care drenează apele de
suprafaţă, având un rol principal în stabilirea nivelului apei subterane, cantonată în formaţiunile
sedimentare neogene şi cuaternare ale platformei.
Debitul mediu multianual al râului Bârlad variază între 0.650 şi 0.700 de m3/s. Se constată că
regimul anual al acestora este unul de tip neuniform. Zona studiată aparţine bazinului hidrografic
al râului Bârlad.
Formaţiunile geologice prezintă o dispunere monoclinală având o cădere pronunţată,
orientată spre SE. Depozitele sedimentare de vârstă cuaternară reprezintă principala rocă
magazin din zona studiată, în special pentru acviferele freatice de mică şi medie adâncime.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
102
Investigarea primului strat acvifer interceptat a relevat o pantă hidraulică ridicată şi
implicit o dinamică accentuată a acestuia. Alura hidroizohipselor individualizează o curgere, în
general uniformă, predominând totuşi curgerea plan verticală şi radial divergentă.
B. Zone impadurite in arealul amplasamentului
Nu este cazul.
4.4.2. Impactul prognozat
Nu este cazul.
4.4.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural
Nu este cazul.
4.4.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone-
tampon); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii
lor.
Nu este cazul.
4.4.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi,
parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra
acestor zone si asupra folosintei lor.
Nu este cazul.
4.4.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din difer ite locuri de observare; numarul
si diversitatea punctelor de observare
Amplasamentul evaluat este greu vizibil din toate directiile si este in afara traficului, obisnuit sau
turistic.
A. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului
Nu se vor face modificari cu privire la utilizarea terenului.
B. Explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
103
Tabelul nr. - Utilizarea terenului pe amplasament
Utilizarea terenului Suprafata [ha]
Inainte de punerea in aplicare a proiectului
Dupa punerea in aplicare a proiectului Recultivata
In agricultura: - teren arabil - gradini - pasuni
- - -
- - -
- - -
Paduri - - - Drumuri - - -
Zone construite (curti, suprafata construita)
Suprafata de teren S = 45.008,14 mp Suprafata construita totala=10.464,20 mp
Suprafata construita totala propusa Sc= 1194 mp (constructii noi) Suprafata propusa pentru modernizare S= 2500 mp.
-
Ape - - - Alte terenuri: - vegetatie plantata - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit
- - - -
- - - -
- - - -
TOTAL 45.008,14 mp 1194 mp
4.4.7. Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.5. Mediul social si economic
4.5.1. Evaluarea mediul social si economic
a) Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor
demografice/populatiei locale
Nu este cazul.
b) Numarul de locuitori in zona de impact
Nu este cazul.
c) Locuitori permanenti si vizitatori
Nu este cazul.
d) Caracteristicile populatiei in zona de impact
Nu este cazul.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
104
e) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale
Ca urmare a aparitiei proiectului, impactul acestuia asupra activitatii economice va fi
pozitiv, asigurandu-se conditiile de dezvoltare economica ale zonei si contributia la cresterea
nivelului de taxe colectate la bugetul local. Se vor crea locuri de munca si implicit conditiile de
viata ale populatiei.
f) Impactul potential al proiectului asupra activitati lor economice
Pozitiv.
g) Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata din zona
Pozitiv dar nesemnificativ.
h) Informatii despre rata imbolnaviriilor
Nu este cazul.
i) Impactul potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor
Pozitiv: contribuie, prin taxele platite, la cresterea bugetului local si prin anagajarea unor
persoane din zona.
4.5.2. Masuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.6. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
4.6.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale
Nu este cazul.
4.6.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural,
arheologic sau asupra monumentelor istorice
Nu este cazul.
5. Analiza alternativelor
5.1. Descrierea alternativelor: amplasament alternative, alt moment pentru demararea
proiectului, alte solutii tehnice si tehnologice. Masuri de ameliorare a impactului
asupra mediului
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
105
Din punct de vedere al alegerii amplasamentului
Proiectul are in vedere reamenajarea unui obiectiv deja existent. Pe amplasamentul ales in
trecut s-a desfasurat tot activitate de crestere, reproducere si ingrasare a suinelor, astfel incat nu
s-a pus problema analizarii unui alt amplasament alternativ.
Prin proiectul de investitie se propune realizarea unor lucrări de:
• modernizare hale creştere suine;
• amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;
• construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor
• forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-
ingrasare a porcilor;
• lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament
Prin reabilitarea amplasamentului obiectivului se va dezvolta productia interna de
animale si implicit dezvoltarea economiei care, in cele din urma, se va regasi in nivelul de trai al
populatiei.
Din punct de vedere al momentului ales pentru demararea investitiei
Din acest punct de vedere este recomandata urgentarea realizarii proiectului, care va avea
un efect pozitiv asupra mediului datorita impermeabilizarii celor 3 bazine de stocare a dejectiilor,
a construirii statiei de epurare si a acoperirii canalelor deschise de transport a dejectiilor.
Din punct devedere al solutiilor tehnice si tehnologice
Procesul tehnologic, sistemul de crestere propus in proiect, tipurile de echipamente si
modul de colectare, evacuare si tratare a dejectiilor sunt in concordanta cu cele mai bune tehnici
aplicate (tehnici prevazute in documentele de referinta BAT/BREF) privind cresterea intensiva a
porcilor. Tehnologia de crestere a porcilor cat si tehnicile propuse in cadrul proiectului de
investitie sunt considerate a fi cele mai bune pentru prevenirea poluarii, asigurandu-se totodata
un echilibru intre beneficiul realizat prin pastrarea unui mediu curat si costurile financiare
necesare aplicarii acestor tehnici.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
106
5.2. Analiza marimii impactului, durata, reversibilitate a, viabilitatea si eficienta
masurilor de ameliorare pentru fiecare alternativa a proiectului si pentru fiecare
componenta de mediu
Marimea, durata si reversibilitatea impactului
Daca se vor aplica masurile prevazute in studiul privind evaluarea impactului asupra
mediului, aparitia unui impact negativ este tinuta sub control, in limitele prevazute de legislatia
de mediu in vigoare. In situatia in care efectele asupra mediului sunt reversibile, acestea vor fi
importante si se pot manifesta cu precadere asupra apelor de suprafata si asupra terenurilor
agricole, prin initierea si/sau accentuarea proceselor de salinizare, acidifiere si imbogatirea cu
metale grele in cazul solului, respectiv de eutrofizare in cazul apelor de suprafata, respectiv
contaminarea cu agenti patogeni, in cazul apelor de orice natura si chiar a solului.
Reversibilitatea impactului asupra mediului este posibila, in functie de marimea
impactului, pe termene mai scurte dar si foarte lungi, aceasta fiind determinat si de
promptitudinea interventiei si categoria masurilor aplicate de catre titularul investitiei.
Pe de alta parte nu trebuie pierdut din vedere faptul ca tratarea solului agricol cu
ingrasaminte naturale afecteaza in mod direct si pozitiv capacitatea de productie a acestuia cu un
efect indirect negativ mult inferior fertilizantilor de sinteza.
Eficienta masurilor de reducere a impactului asupra mediului
Masurile de prevenire si interventie in vederea reducerii impactului asupra mediului, sunt
viabile si vor fi prezentate la capitolul de concluzii si recomandari. Totusi, este important de
mentionat faptul ca viabilitatea masurilor de prevenire si interventie scade semnificativ daca
efectul poluarii va fi cumulativ.
6. Monitorizarea
6.1. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul desfasurarii lucrarilor de constructie.
In timpul lucrarilor de constructie se va urmari modul de transport al agregatelor si
materialelor pulverulente (ciment, var, nisip), dotarea organizarii de santier cu facilitati igienico-
sanitare si, nu in ultimul rand, gestionarea corespunzatoare a deseurilor rezultate.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
107
Se va monitoriza refacerea amplasamentului organizarii de santier, indepartarea diferitelor resturi
de materiale de constructie care vor rezulta in urma lucrarilor de constructie.
Pentru un management bun al lucrarilor, in cadrul organizarii de santier se va impune
adoptarea urmatoarelor masuri:
- Marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii perimetrului
afectat de constructie;
- Amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la santier;
- Semnalizarea lucrarilor inainte de zona santierului cu panouri de avertizare, obligand
conducatorii auto sa reduca viteza si sa acorde o atentie speciala circulatiei in zona;
- Elaborarea de planuri si grafice de lucru care sa tina cont de timpii de rulare si punere in
opera a materialelor de acoperire (beton, ciment) corelandu-se programele de lucru ale
bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor.
De asemenea, se va tine seama de prognoza meteo pentru zona respectiva, dat fiind
schimbarile de clima si conditii atmosferice inregistrate pe teritoriul Romaniei in ultimii
15 ani. Se va elimina astfel posibilitatea rebutarii sarjelor de material deja preparat ca
urmare a descarcarii acestuia si nepunerii in opera in timp util.
- Asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din cadrul organizarii de santier;
- Asigurarea utilitatilor necesare bunei desfasurari a lucrarilor (sursa de alimentare cu apa
potabila, locuri pentru servirea mesei, grupuri sociale, containere pentru strangerea
deseurilor);
- Pentru autovehiculele care asigura transportul pamantului, al betoanelor sau altor
materiale, se vor prevedea puncte de curatire manuala sau mecanizata a pneurilor de
pamant sau a altor reziduuri din santier;
- Procesele tehnologice care produc mult praf, cum este cazul umpluturilor de pamant, vor
fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va realiza o umectare mai intensa a
suprafetelor. O atentie deosebita se va acorda punerii in opera a stratului de forma in
cazul pulverizarii de var praf;
- La sfarsitul unei saptamani de lucru, se va efectua curatenia fronturilor de lucru, cu care
ocazie se vor evacua deseurile, se vor stivui materialele, se vor alinia utilajele.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
108
Alte tipuri de monitorizare necesare a fi realizate in perioada organizarii de santier:
- Evacuarea apelor uzate menajere se va face în sistemul de canalizare intern al fermei de
suine, soluţie care pentru perioada de construcţie este cea mai eficienta atât din punct de
vedere al costurilor, cat si din punct de vedere al protecţiei mediului;
- Instalaţiile pentru fabricarea betoanelor de ciment si a betoanelor asfaltice vor utiliza
tehnologie moderna care permite reţinerea poluanţilor;
- Colectarea si depozitarea deseurilor. Carburantii si substantele periculoase vor fi
depozitate in locuri special amenajate, pentru a reduce la minim riscul producerii unei
poluari accidentale a mediului acvatic.
Se recomanda refacerea amplasamentului/amplasamentelor care vor fi eliberate de
constructii, umplerea cu pamant a gropilor rezultate si nivelarea terenului, unde va fi posibil
terenul liber se va insamanta cu gazon.
6.2. Monitorizarea factorilor de mediu in timpul functio narii fermei de crestere a
porcilor
In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor , se recomanda monitorizarea
factorilor de mediu din zona de influenta a amplasamentului, dupa cum urmeaza:
- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor uzate se va realiza prin determinari
fizico-chimice asupra apelor epurate cat si a celor subterane din zona amplasamentului.
- analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a
fermei, avandu-se in vedere mai ales valorile indicatorilor amoniac, metan, hidrogen
sulfurat si pulberi, urmarindu-se variatia acestora in functie de anotimp. Punctele de
determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului fermei, pe fiecare directie a
amplasamentului (N, E, S, V).
- analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinari fizico-
chimice asupra apei prelevate din forajele de observatie (foraje de monitorizare).
- monitorizarea solului prin determinari ale indicatorilor de calitate.
- monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.
- monitorizarea cantitatilor de deseuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
109
Monitorizarea factorilor de mediu in timpul func ţionarii celor trei bazine pentru
stabilizarea dejecţiilor
In perioada de funcţionare, se recomanda monitorizarea factorilor de mediu din zona de influenta
a amplasamentului, după cum urmează:
� analiza principalilor indicatori de calitate ai aerului ambiental in zona de influenta a
celor trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor animaliere, avându-se in vedere mai ales
valorile indicatorilor amoniac, hidrogen sulfurat, urmărindu-se variaţia acestora in funcţie
de anotimp. Punctele de determinare vor fi stabilite la limita incintei amplasamentului
fermei, pe fiecare direcţie a amplasamentului (N, E, S, V).
� analiza principalilor indicatori de calitate pentru dejecţiile stabilizate ce urmează a fi
împrăştiate pe terenurile agricole, analizele se realizează conform cerinţelor din studiul
agrochimic întocmit de Oficiul Judeţean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati
respectiv distribuţia/fertilizarea terenurilor agricole va fi realizata conform prevederilor
Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitra ţi
din surse agricole
� analiza principalilor indicatori de calitate ai apelor subterane prin determinări fizico-
chimice asupra apei prelevate din forajele de observaţie (foraje de monitorizare).
� monitorizarea solului prin determinări ale indicatorilor de calitate.
� monitorizarea zgomotului la limita amplasamentului.
� monitorizarea cantităţilor de deşeuri si a modului de valorificare si eliminare a acestora
Frecventa de monitorizare si controlul indicatorilor de calitate se va realiza dupa cum
urmeaza:
Indicatorii de calitate ai apelor uzate rezultate vor fi monitorizati inainte de golirea
bazinelor de stocare/stabilizare a dejectiilor. Se recomanda ca ori de cate ori se va realiza golirea
bazinelor de stocare /stabilizare a dejectiilor, sa se faca dupa realizarea in prealabil a analizelor
parametrilor fizico-chimici ai apelor care urmeaza a fi utilizate ca fertilizat in agricultura.
Analizele se vor realiza conform cerintelor din studiul agrochimic intocmit de Oficiul Judetean
de Studii Pedologice si Agrochimice Galati respectiv distributia/fertilizarea ternurilor agricole
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
110
va fi realizata conform prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor
impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole .
Monitorizarea indicatorilor de calitate ai apelor subterane se realizeaza prin intermediul
forajelor de observaţie (puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltr ări in
sol a diferitelor substanţe.
Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,
suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.
In perioada de realizare a proiectului se vor monitoriza imisiile de poluanti in aer la
limita amplasamentului realizandu-se masuratori anuale pentru imisiile de poluanti la:
amoniac, metan, hidrogen sulfurat si pulberi.
- Pentru indicatorii analizati, masuratorile privind valorile limita de imisie se vor realiza la
limita amplasamentului, conform prevederilor din STAS 12574/87, Ordinul M.A.P.M.
592/2002 - Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor
si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si
ozonului in aerul inconjurator.
Se va urmari anual evolutia indicatorilor de calitate ai solului pe pe amplasamentul
fermei tinandu-se cont de efectul proiectului de investitie, urmarindu-se totodata si modificarile
aparute la nivelul acestuia.
Pentru investigarea probelor de sol se va tine cont de prevederile Ordinului 757/1997
pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, analizandu-se urmatorii
indicatori: pH; continutul total de saruri solubile; continutul in bicarbonati (HCO3-); continutul in
substanta organica si humus, continutul de metale grele (Cu, Zn, Ni, Cr).
In perioada derularii proiectului este necesar sa se monitorizeze tasarile solului care ar
putea apare in perioada de realizare a lucrarilor.
Distributia dejectiilor pe terenurile arabile in vederea fertilizarii, se va realiza conform
prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu
nitrati din surse agricole. Dozele unitare in baza carora se vor adminstra dejectiile stabilizate,
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
111
vor fi idicate pe baza analizelor dejectilor si ale solului realizate in studiul agrochimic intocmit
de Oficul Judetean de Studii Pedologice si Agrochimice Galati
Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observatie
(puturi freatice) in scopul identificarii posibilelor contaminari-infiltrari in sol a diferitelor
substante.
Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,
suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli.
Monitorizarea zgomotului se va realiza la limita amplasamentului, conform prevederilor
STAS 10009/88. Valoarea admisa a zgomotului la limita incintei, nu va depasi nivelul de zgomot
echivalent continuu de 65 dB (A), la valoarea curbei de zgomot Cz 60 dB.
Activitatile de demolare - dezafectare de pe amplasament nu vor trebuie sa produca
zgomote care sa depaseasca limitele de presiune (Leq) prevazute de STAS 10009/88, de 60
dB(A) Cz 45, in timpul zilei si 40 dB(A) Cz 35 in timpul noptii.
Se vor monitoriza fluxurile de deseuri generate din activitatea de crestere a porcilor,
cantitatile rezultate, modul de colectare si depozitare al acestora.
In mod obligatoriu se vor inregistra si raporta cantitatile de deseuri si caracteristicile
acestora cu privire la compozitia fizica si chimica in conformitate cu lista cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la H.G. nr. 856/2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.
In vederea depozitarii/eliminarii deseurilor rezultate din activitatea de demolare-
dezafectare se vor respecta cu strictete prevederile cuprinse in Ordinul M.M.G.A. nr. 95/2005. Se
va realiza o caracterizare fizico-chimica a fiecarui tip de deseu dupa care se va decide destinatia
acestuia.
Nota: Beneficiarul lucrarilor va fi obligat sa raporteze catre autoritatea pentru
protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efecte negative
inregistrate prin programul de automonitorizare vor fi raportate catre autoritatea pentru
protectia mediului in maxim 12 ore. Rezultatele determinarilor efectuate vor fi concretizate
intr-un registru pe toata perioada de realizare a monitorizarii.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
112
7. Situatii de risc
7.1. Riscuri naturale
In general, factorii naturali care pot genera dezastre sunt determinati de: potentialul seismic
corelat cu traseul principalelor falii tectonice, reteaua hidrografica, clima, gradul de acoperire cu
vegetatie, compozitia solului si dispunerea straturilor geologice.
Riscurile naturale pot fi determinate din analiza implicarii celor doua mari categorii de hazarde
naturale:
a) endogene:
- eruptiile vulcanice (nu este cazul);
- cutremurele (activitate intensa in zona).
b) exogene:
- biologice (epidemii, invazii de insecte si rozatoare): potential moderat;
- geomorfologice (deplasari in masa, eroziuni): nu a fost identificat un astfel de
potential pe amplasment sau in zona adiacenta complexului imobiliar;
- astrofizice: neaplicabil;
- hidrologice (inundatiile): nu este cazul;
- climatice: nesemnificativ;
- biofizice (focul): potential moderat.
7.2. Accidente potentiale
S-au identificat urmatoarele zone unde pot aparea sau se poate produce un impact asupra
factorilor de mediu in perioada functionarii fermei de crestere a porcilor:
Tabelul nr. - Situatii de risc TIPUL DE ACCIDENT
POTENTIAL Consecintele accidentului
bazinele de stocare/ stabilizare a dejectiilor.
In situatia in care nu se va asigura un volum efectiv necesar pentru stabilizarea dejectiilor si nu se vor realiza recomandarile cu privire la stocarea apelor uzate vor exista deversari pe terenurile adiacente bazinelor de stabilizare, cu efecte directe asupra solului, subsolului, panzei freatice si apele de suprafata.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
113
Sistemul de colectare a apelor uzate tehnologice si a dejectiilor solide si lichide,a apelor uzate menajere
Aparitia unor fisuri in conductele de colectare,de transport catre bazinele de stabilizare, a peretilor, bazinelor de stocare, cu efecte directe asupra solului, subsolului si panzei freatice.
Transformatoarele, generatorul de curent si instalatiile electrice.
In situatia aparitiei unui incendiu sau a unei explozii, factorii de mediu afectati pot fi aerul, solul si sanatatea salariatilor.
Zona de depozitare a deseurilor.
Aceasta poate reprezenta un risc numai la depunerea necontrolata a deseurilor, factorii de mediu afectati fiind solul, subsolul, apa de suprafata si eventual apa freatica.
Cauzele principale ale producerii unor accidente in cadrul fermei sunt reprezentate in
principal de: eroarea umana, avarii ale instalatiilor si/sau a componentelor tehnologice, operarea
incorecta a instalatiilor sau componentelor tehnologice sau ca urmare a unor calamitati naturale.
7.3. Analiza posibilitatii aparitiei unor accidente industriale cu impact
semnificativ asupra mediului
Avand in vedere profilul activitatii care se va desfasura pe amplasamentul fermei,
tehnicile aplicate, substantele si cantitatile utilizate, tipurile de deseuri care rezulta din activitate
si modul de gestionare a acestora, recomandarile facute, se poate afirma ca probabilitatea
producerii unui accident industrial cu impact semnificativ asupra mediului este foarte redusa.
Totusi, cel mai grav accident care s-ar putea produce in cadrul fermei poate fi reprezentat de
evacuarile si/sau deversarile necontrolate (in cazul aparitiei ploilor torentiale de lunga durata, in
cazul unui volum insuficient pentru stocarea apelor si/sau dejectiilor) ale apei uzate cu dejectii ce
pot contamina solul/subsolul/freaticul si chiar apele de suprafata
7.4. Planuri pentru situatii de risc
Operatorul fermei va trebui sa intocmeasca un plan de prevenire a poluarilor accidentale
si interventie in cazul poluarilor accidentale, in care vor fi prevazute o serie de masuri dupa cum
urmeaza: blocarea sistemului de canalizare/canale utilizate pentru colectarea si transportul apelor
uzate din cadrul fermei; in cazul atingerea unui volum maxim de stocare a apelor uzate in bazine
respectiv atingerea unui volum maxim de stocare a dejectiilor in cele 3 bazine de
stabilizare/mineralizare.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
114
In planurile mai sus mentionate se va descrie modul de prevenire, de actiune in
cazul aparitiei unei poluari accidentale, echipamentul de interventie, respectiv vor trebui
stabilite responsabilitatile persoanelor abilitate pentru interventia in situatii de risc.
Procedurile mentionate in planurile mai sus mentionate vor fi elaborate in conformitate cu
cerintele legislative in vigoare, urmarindu-se in acelasi timp alte actiuni si schimbari care pot sa
asigure o buna desfasurare a activitatii in cadrul fermei.
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor
In scopul prevenirii accidentelor in cadrul fermei se vor lua urmatoarele masuri:
- verificarea periodica a starii retelelor de canalizare si a canalelor;
O măsura eficienta necesara a fi adoptata in cadrul fermelor de crestere a porcilor in scopul
prevenirii poluărilor accidentale in cazul ploilor torenţiale, poate fi reprezentata de necesitatea
asigurării unui spaţiu suficient de mare (sa existe un spaţiu liber) pentru fiecare bazin de stocare.
Pentru calculul volumului necesar in vederea prevenirii polarilor accidentale in situaţia apariţiei
ploilor torenţiale, este recomandat sa se tina cont de cantitatea de ploaie cea mai puternica,
raportata la o durata de cel puţin 24 ore, care se poate realiza odată la 25 ani.
In cazul analizat, titularul proiectului de investiţie a ales un sistem de tratare a dejecţiilor,
având 3 bazine impermeabilizate din beton cu adâncimea de 3,8 m/bazin..
7.6. Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect
Nu este cazul.
8. Descrierea dificultatilor
In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de
evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma.
Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat
alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale –
deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor”, amplasat in localitatea
Ghidigeni, comuna Ghidigeni, judetul Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau
practice.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
115
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
9.1. Descrierea activitatii, evitandu-se utilizarea termenilor tehnici, a explicatiilor
stiintifice etc.
Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realizarii obiectivului – "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere,
colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la
ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi"- are ca rezultat
atingerea parametrilor optimi din punct de vedere tehnic, funcţional si ecologic. Amplasamentul
obiectivului propus aflat in folosinta S.C. SUINTEST S.R.L., conform Certificatului de atestare a
dreptului de proprietate MO7 nr. 1950/10.04.1996, procesului verbal de adjudecare al
proprietatii Nr. 1421/99 din 26.09.1999 si Contractului de închiriere comerciala intre Pruna
Neculai si SC Suintest SRL Nr. 02 din 01.12.2005 cu Nr. inregistrere la Consiliul local
Ghidigeni: 4413 din 05.12.2005, este situat in intravilanul localitatii Ghidigeni, comuna
Ghidigeni, judetul Galati, parcela 5-159, pe amplasamentul unei foste ferme de
crestere,reproducere si ingrasare a suinelor SC. SUINPROD S.R.L.Cosmesti. Suprafata de teren
pe care se va realiza investitia este incadrata conform Certificatului de urbanism nr. 1/2011 cu
folosinta de “teren curti-constructii”, fiind scoasa din circuitul agricol.
Vecinatatile amplasamentului destinat investitiei sunt:
- la nord – comuna Priponeşti,
- la sud-est - comuna Cerţeşti
- la est - judeţul Vaslui
- la sud – comuna Negrileşti
- la vest – comuna Gohor
Analiza situatiilor de risc pentru fiecare alternativa la proiect
Nu este cazul.
Descrierea dificultatilor
In timpul efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a raportului la studiu de
evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul de investitie „Modernizare ferma.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
116
Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat
alimentare apa si impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale –
deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor”, amplasat in localitatea
Ghidigeni, comuna Ghidigeni, jud. Galati, nu au fost intampinate dificultati tehnice sau practice.
Descrierea etapelor de realizare a proiectului
Pe amplasamentul situat in localitatea Ghidigeni, comnuna Ghidigeni, se vor realiza lucrări de:
f) lucrări de modernizare hale creştere suine;
g) amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor;
h) construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor
i) forare a unui put pentru captarea de apa necesara fermei de crestere–reproducţie-
ingrasare a porcilor;
j) lucrări generale de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.
Se au în vedere următoarele:
• păstrarea actualului amplasament, cu amenajarea elementelor geometrice conform
standardelor în vigoare;
• reabilitare hale creştere suine (creşterea capacităţii);
• reabilitare a sistemului existent de scurgere-colectare-stocare prin proiectarea unei
structuri impermeabilizate
• realizare unei surse proprii de apa cu folosinţa tehnologica (asigurarea cantităţii
necesare activităţii);
Lucrări de modernizare hale crestere suine
Construcţiile existente vor fi reabilitate si consolidate prin lucrări de:
• reabilitarea construcţiilor existente - actual nefuncţionale, in vederea conformării
acestora si includerea lor in circuitul tehnologic - creşterea capacitatii instalaţiei la
10.000 capete suine/an;
• consolidarea structurilor din beton armat al tuturor clădirilor existente pe amplasament
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
117
Amenajarea canalelor colectoare a dejecţiilor
Pentru reabilitarea si funcţionarea in parametri optimi a amenajărilor canalelor colectoare
existente se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate
printr-un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.
Canalele colectoare vor fi acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate
corespunzător in zona de carosabil.
Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in
vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim
2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.
Construcţie bazine betonate pentru stocarea dejecţiilor
Apele uzate rezultate de la spălarea halelor si dejecţiile sunt evacuate din gropile de dejecţii ale
boxelor, prin sistemul canalelor colectoare spre bazinele finale.
Lucrările de construcţie a trei bazine betonate, constau in:
� lucrări de torcretare a pereţilor existenţi si de corecţie a elementelor geometrice non-
conforme;
� lucrări de consolidare a pereţilor prin armare cu plasa sudata cu ochiuri pătrate cu
diametrul de 6 mm si fixarea cu ancore de otel OB37 cu diametrul de 8 mm;
� lucrări de cofrare a pereţilor existenţi. Se recomanda utilizarea de cofraje metalice
glisante pentru obţinerea unor parametri geometrici cat mai exacţi;
� lucrări de preparare si punere in opera a betonului. Se va utiliza beton de clasa
superioara cu marca B300.
De asemenea se prevede ca reţeta de betoane sa includă agregate mici cu porozitate mica si
impermeabilitate ridicata, precum si utilizarea unor aditivi specifici construcţiilor hidrotehnice
pentru creşterea gradului de impermeabilizare.
Cimentul utilizat va fi ciment specific betoanelor utilizate la construcţiile hidrotehnice.
Prepararea betonului se va realiza in instalaţii centralizate de capacitate ridicata si va fi pus in
opera tot mecanizat pentru sporirea eficientei de execuţie dar si pentru obţinerea unor parametri
de siguranţa si de exploatare optimi. In timpul procesului de turnare a betonului este obligatorie
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
118
utilizarea vibratoarelor interioare pentru o buna tasare a betonului, in vederea obţinerii unei
porozităţi reduse a structurii de beton.
Forare a unui put cu adâncime de 100m cu diametrul de 160 mm pentru captarea de apa
necesara fermei de crestere–reproducţie-ingrasare a porcilor;
Modul de organizarea fluxului de circulaţie: Accesul persoanelor si vehiculelor in incinta se va
realiza pe aleile carosabile.
Lucr ări de protecţie a mediului la nivelul întregului amplasament.
Organizarea sistemului de gestionare conformă a deşeurilor generate pe amplasament:
- organizarea sistemului de colectare selectiva a deşeurilor tehnologice si menajere;
- amenajare de spatii de stocare temporara a deşeurilor in vederea valorificării/eliminării
prin firme autorizate;
Amenajarea de spatii verzi / plantari in zonele libere de construcţii.
Pe timpul realizării proiectului si in cel de exploatare a activităţii căile de acces existente nu vor
suferi modificări, starea acestora fiind conform cerinţelor specifice.
Circulaţia exterioară se realizează prin alei betonate către toate clădirile, drumuri betonate de
incintă şi spaţiu pentru parcarea mijloacelor auto, canalizare exterioara cu rigole din beton
acoperite cu prefabricate beton si împrejmuirea zonei productive.
Zonele libere de construcţii din incinta sunt amenajate ca zone verzi de incintă.
Împrejmuire
Spaţiul împrejmuit va cuprinde amplasamentul fermei, paza fiind asigurata de către personalul
specializat din cadrul complexului, împrejmuirea va fi executata din panouri de gard din plasă
zincată fixate pe stâlpi din ţeavă de otel.
Alimentarea cu apa se va realiza prin intermediul celor 2 puturi forate. Apa potabila va
fi pompata intr-un rezervor tampon cu capacitatea de 60 mc, care asigura un debit si presiune
constanta de apa pentru intreaga ferma.
Realizarea sistemelor de canalizare
Canalizarea apelor menajere si a apelor uzate provenite de la abator se va face la statia de
epurare. Apele uzate de pe amplasamentul fermei sunt colectate într-o reţea de canalizare
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
119
interioara si stocate într-un bazin colector de unde prin intermediul unei pompe cu tocător sunt
deversate în cele trei bazine impermeabilizate în vederea stabilizării/mineralizării.
De asemnea, sistemul de canalizare este prevăzut cu cămine de vizitare necesare intretinerii si
decolmatării.
Statia de epurare va fi prevazuta cu filtru rotativ, unitate de flotare,bazinul de tratare biologica si
tamburul de deshidratare. Dupa epurare efluentul evacuat din sistemul secvential este efluentul
final si se poate deversa in emisar.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica a amplasamentului se va realiza printr-un bransament la reteaua
electrica aeriana din zona. In interiorul cladirilor distributia energiei electrice se va face cu un
tablou Tde-racord trifazat – conexiunea echipamentelor si utilajelor fiind realizata prin cabluri
electrice Fy montate ingropat in tuburi de protectie din PVC. Protectia la scurt circuit si
suprasarcina va fi realizata de sigurantele automate cu care este dotat panoul electric.
Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare,
aparatura de birou, pompe, aeroterme, instalatii frigorifice.
Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incendiu complet
echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-
tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu
C02 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc. Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie
in caz de incediu 32 stingatoare portabile tip P6.
Ferma de crestere a suinelor va functiona in regim de aproximativ 2 sewrii de
productie/an, o serie de productie avand o durata de cca 190 zile, inclusiv perioada necesara
igienizarii halelor si vidului sanitar. Porcii ajung la sfarsitul ciclului de crestere (cca 170 zile) la
o greutate de 95-120 kg, cu un consum specific de cca 3 kg furaj/kg carne porc.
Procesul tehnologic al fermei este de reproducere, crestere si ingrasare a suinelor in
sistem intensiv industrial, in flux continuu. Durata totala a seriei de productie este de 150 zile
(pana la greutatea de 120 kg) Anual se cresc aproximativ 2 serii x 5000 capete.
Ferma de crestere a suinelor Ghidigeni a S.C. SUINTEST S.R.L - GALATI are 6 hale, fiind
impartita in urmatoarele sectoare:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
120
- 2 hale pentru gestatie: 1 si 2,
- 1 hala pentru maternitate: 3A,
- Hala tineret: 3B, 4B si 5,
- Hala ingrasare: 4A si 6
Hala nr. 1 gestatie – cu o suprafaţă de 1553.37 m2, este organizata in 3 compartimente, cu un
total de 140 boxe, cu 3 cai de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa.
Hala nr. 2 gestatie cu o suprafaţă de 1326.84 m2, este organizata in 3 compartimente, cu un
total de 127 boxe cu 3 căi de acces. Fiecare boxa adăposteşte 1 scroafa.
Hala nr. 3A maternitate: are 6 compartimente cu 28 de boxe/ fiecare, pot fi astfel adăpostiţi
2100 capete purcei de lapte.
Purceii rezultaţi din fătare în număr de 2100 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o
greutate de 6-7 (10) kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului
unde in condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si
masa corporala de 25–30 kg. Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde
se va continua procesul de îngrăşare Ciclul se reia la fiecare 6 luni. Procesele de monta şi
gestatie au loc la Ghidigeni.Scroafele gestante se aduc cu 5 zile înainte de fatare de la Ghidigeni.
Hala nr. 3B tineret: are 80 de boxe/ fiecare, pot fi astfel adăpostiţi 1296 capete
Hala nr. 4A ingrasare: poate adăposti 528 capete
Hala nr. 4B tineret: are 2 compartimente: unul cu 20 de boxe adaposteste 240 capete, unul cu
24 de boxe adaposteste 288 capete
Hala nr. 5 tineret: are 3 compartimente: unul cu 21 de boxe adaposteste 294 capete, unul cu 15
de boxe adaposteste 210 capete unul cu 18 de boxe adaposteste 252 capete
Hala nr. 6 ingrasare: are 2 compartimente: unul cu 8 de boxe adaposteste 280 capete, unul cu
10 de boxe adaposteste 350 capete
Toate halele sunt dotate cu un sistem de adăpare cu nivel constant si suzete cu jgheaburi pentru
distribuirea hranei sub forma de uruiala din materii vegetale. Distribuţia apei in interiorul halelor
se realizeaza prin intermediul unui sistem de tevi de polipropilena si otel galvanizat prin suzete
alimentate prin conducte PEHD cu Dn ¾” si lungimea de cca. 50m (pe fiecare fir principal);
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
121
furajul este distribuit manual de catre un operator pentru fiecare hala, astfel ca fiecare animalele
sa aibă acces, oricând la hrana.
microclimatul din adăposturi. Din punct de vedere al temperaturii: halele sunt încălzite cu
aeroterme electrice, ventilaţie naturala sau mecanica. Temperatura este variabila:
� Sector scroafe 18-200C.
� de la 25-340C in prima săptămână de viaţă a sugarilor la 220C,
� in sectorul de tineret sa ajungă la 22-250C.
� La porcul gras temperatura optima este de 180-200C.
Fluxul tehnologic de crestere a suinelor
Procesul tehnologic din cadrul fermei de crestere a suinelor se desfasoare in urmatoarele faze:
Gestatia – aferenta perioadei de dupa monta, dureaza cca 115 zile
Maternitatea In halele de maternitate sunt aduse scroafele gestante cu cca 5 zile inainte de fatare. Are loc
fătarea şi alăptarea purceilor până la 6 săptămâni (42 de zile). Scroafele care se apropie de
perioada finală a gestaţiei sunt mutate în boxe speciale pentru fătare, unde sunt adăpostite
individual cu limitarea mişcării pe podele total perforate.
Adăpostirea purceilor în perioadă de lactaţie se realizează într-un adăpost în care scroafa are
restrânsă posibilitatea de mişcare cu podea total perforată, zona separată de dormit pentru purcei
prevenind strivirea acestora de către scroafe.
Acest separeu este folosit uneori pentru a creşte purceii până la înţărcare aproape de 25-30 kg..
După 6 săptămâni scroafele revin in ferma de provenienta respectiv in hala monta unde se reia
ciclul de montă şi stau la gestatie până la o nouă fătare ciclul repetându-se la 5 luni. Purceii
rezultaţi din fătare în număr de 2100 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o greutate de
6-7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului .
Tineret Purceii rezultaţi din fătare în număr de 2100 capete, după înţărcare la maxim 38 de zile, cu o
greutate de 6-7 kg sunt transferaţi din maternităţi in adăposturile de creştere a tineretului unde in
condiţii favorabile de temperatura si ventilaţie sunt cazaţi pană la vârsta de 85-90 zile si masa
corporala de 25–30 kg. Adăpostirea purceilor înţărcaţi/porcilor se realizează în grupuri a câte 10-
12 porci în boxe cu podele parţial perforate cu grătare metalice de 36 m lungime.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
122
Adăpostirea se realizează fără paie sau alte tipuri de aşternut absorbant.
Porcii tineri de maxim 30 kg sunt mutaţi în halele de îngrăşare unde se va continua procesul de
îngrăşare Ciclul se reia la fiecare 6 luni.
Ingrasare
Porcii tineri de maxim 30 kg sunt transferati din halele de tineret si tinuti pana ating greutatea de
100-120 kg.
Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile
Activitatea propusa a se desfasura pe amplasament „Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului
de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la
ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” va respecta de la bun inceput cele mai bune
tehnici disponibile (BAT) prin masurile luate in proiectarea intregului procesul tehnologic de
crestere a suinelor.
Selectia materiilor prime
In ferma se aplica recomandarile BAT privind tehnicile de nutritie, care asigura dejectii cu
continut scazut de azot si fosfor. Astfel:
� operatorul mentine o lista a materiilor prime utilizate si evidenta lunara a consumurilor
de materii prime si materiale auxiliare.
� furajele pentru hranirea porcilor sunt preparate in conformitate cu recomandarile BAT.
Pentru fiecare catogorie de animale se folosesc categorii de nutret combinat, astfel
incat sa se asigure o eficienta maxima de transformare furaj/greutate.
Scopul este de a satisface nevoile animalelor imbunatatind digestabilitatea nutrientilor. Prin
echilibrarea concentratiei diferitelor componente esentiale cu componente nediferentiate de N se
urmareste imbunatatirea eficientei sintezei de proteine a corpului.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
123
Tabelul nr. - Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile privind consumul de nutret.
Categorie animale Cantitate furaj/zi/cap “Ferma crestere suine” SC SUINTEST SRL
Cerinte BAT
Tineret (10-30) kg
1,2 kg/zi/cap Ca: 0,70-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 15-17%
1.1-1.5 kg/zi/cap P total: 0,45-0,55% Proteina bruta: 15-17%
Ingrasare (30 kg – 50-60 kg)
2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 14-16%
1.5-2 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Ingrasare (60 kg – 100-105 kg)
2,8 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90% P total: 0,40-0,45% Proteina bruta: 13%
2.0-3.0 kg/cap/zi P total: 0,38-0,49% Proteina bruta: 14-15%
Scroafe alaptare cu purcei (maternitate)
3.2 kg/zi/cap Ca: 0,65-0,90 P total: 0,45-0,65% Proteina bruta: 14-17%
2.4-5.0 kg/cap/zi 2.4-7,2 kg/cap/zi P total: 0.60 – 0.70 Proteina bruta 17.5 – 19.5%
Utilizarea eficienta a apei
In desfasurarea activitatii se are in vedere reducerea consumului de apa proaspata aplicand
urmatoarele recomandari BAT
� consumul de apa potabila va fi contorizat si inregistrat lunar in evidentele societatii;
� igienizare adaposturilor se va face cu sisteme cu jet de apa cu presiune;
� se va efectua calibrarea periodica a sistemului de adapare a porcilor;
se va urmari permanent detectarea scurgerilor si repararea imediata a defectiunilor constatate
Comparatia cu cele mai bune tehnici disponibile(BAT), privind consumul de apa in cadrul
fermei: Activitatea în cadrul
fermei Cerinte BAT Consum apa în cadrul
fermei Actiuni privind
conformarea cu BAT Adaparea se face la suzeta in halele de maternitate si tineret si de ingrasare Alimentarea cu apa se realizeaza din cele 2 puturi forate prin intermediul conductelor de aductiune
Consum mediu pentru adapat
animale: • 10-22 l/zi/
animal pentru scroafe gestante
Perioada I: - scroafe gestatie 10-15 l/zi/cap (5 zile) - scroafe lactatie 20-25 l/zi/cap (38 zile) - purcei de lapte 2,2 l/zi/cap (38 zile)
Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa. Inspectii planificate ale instalatiilor si
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
124
si a rezervorului tampon de tip hidrosfera cu capacitate de 60 mc. Consumul de apa este contorizat. Operatii de spalare a halelor sub jet de presiune si dupa caz refacerea pernei de apa dupa fiecare ciclu de crestere . Pentru abator se consuma apa pentru oparirea porcilor si pentru dusare pe linia aeriana, spalarea intestinelor si a celorlalte organe interne inainte de a fi depozitate in butoaie cu sare respectiv in depozitul frigorific ,pentru spalarea incintelor
• 25 -40 l/zi/animal pentru scroafe lactante • 4- 10 l/zi /animal pentru
porcii la îngrăşare
Consumul mediu pentru abatorizare
1850 l/zi
Perioada II tineret crestere (10-30 kg)- 2-3 l/zi/cap (52 zile) Perioada III îngrăşare suine (75 zile): - (30 – 60) kg: 5-6 l/zi/cap - (60– 120 kg): 6-8 l/zi/cap Consumul de apă pentru spălare hale abator 1500 l/zi Consumul de apă pentru opărire şi duşare 2200 l/zi Consumul de apă pentru spălare organe 1500 l/zi Consumul de apă pentru spălare hala la sf zilei 1500 l/zi
echipamentelor de distributie a apei. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Calibrarea periodica a instalatiilor de adapat. Curatarea cu apa sub jet presiune a gratarelor boxelor dupa fiecare ciclul de productie. Detectarea si remedierea scurgerilor de apa. Monitorizarea consumului de apa si determinarea posibilitatii de reducere a consumului de apa.
Sistemele de crestere a suinelor
Sistemele de adapostire pentru suine (scroafele pentru monta si gestante, porcilor de ingrasat,
scroafele cu purcei si purceii in crestere) din cadrul fermei corespund cerintelor BAT datorita
echiparii halelor:
• podea complet perforata din beton cu bazin colectare dejectii cu nivel de apa;
• sistem de colectare si transport pentru eliminarea frecventa a dejectiilor la statia de
epurare;
Pentru reducerea emisiilor de amoniac din aer de la sistemele de adapostire a suinelor,
proiectarea boxelor si a sistemelor de adapostire s-au realizat pe baza urmatoarelor principii:
• reducerea suprafetelor de balegar emitente prin utilizarea de podele complet perforate
din beton (cu timp mic de cadere a dejectiilor);
• reducerea cantitatilor de balegar stocate in boxele de crestere a porcilor prin utilizarea
podelelor complet perforate (ce permite caderea dejectiilor la scurt timp de la
generarea lor);
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
125
• bazine de colectare dejectii cu nivel de apa (perna de apa) cu pereti inclinati pentru a
asigura colectarea rapida a dejectiilor in apa.
• nivelul corespunzator al pernei de apa 0,8 m asigurand o inhibare temporara a
emisiilor si a mirosurilor;
• ventilatie a halelor ce asigura aerarea si mentinerea unei temperaturi scazute a
dejectiilor;
• eliminarea dejectiilor din bazinele de colectare periodic pe terenurile agricole
invecinate amplasamentului
• aplicarea masurilor si a tratamentelor suplimentare: inhibatori de miros, evacuarea si
aerarea periodica pentru a realiza scaderea temperaturii dejectiilor.
Evacuarea apelor uzate si managementul dejectiilor
Datorita tehnologiei de colectare in bazine cu nivel de apa (perna de apa) si a metodologiei de
transport a dejectiilor in cele 3 bazine de stocare precum si a tehnologiilor de administrare in
camp a fractiei lichide si a fractiei solide, se permite colectarea si reciclarea integrala a dejectiilor
si mineralizarea lor pe cele doua faze, apa-solid, tehnologie ce este in concordanta cu BAT.
In cele 3 bazine finale de colectare a fractiei lichide micro-organismele (materia activata)
transforma materialul organic bioxid de carbon si apa iar o parte din azotul organic este
transformat in amoniu. Amoniul este oxidat de bacteriile nitrifiante pana la nitriti si nitrati care
apoi in perioadele anaerobice, datorita tipului constructiv al bazinelor fara aeratie suplimentara,
sunt transformati prin denitrificare in N.
In urma procesului de denitrificare fractia lichida stocata in bazinul final de colectare
dejectii, contine N si P la un nivel foarte scazut. El este golit prin vidanjare iar dejectiile sunt
preluate in instalatii de imprastiere si folosite la fertilizarea terenurilor agricole.
Imprastierea acestora pe teren sub forma de ingrasamant organic, se va face de doua ori
pe an, primavara si toamna, cand terenul agricol nu este cultivat.
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole
Tehnologii de aplicare a dejectiilor pe terenurile agricole si utilajele necesare aplicarii pot
varia in functie de:
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
126
� tipul si natura dejectiilor;
� utilizarea si structura terenului de aplicare;
� conditii meteorologice;
S-au stabilit unele masuri privind managementul dejectiilor si proiectarea sistemului de epurare
al dejectiilor in cadrul fermei prin:
� stocare pe o perioada de 5 luni – 6 luni a dejectiilor in cadrul fermei asigurand o
mineralizare eficienta cu emisii scazute in NH3;
� omogenizarea dejectiilor ce urmeaza a fi aplicate pe terenurile agricole cu alti
fertilizatori;
� imprastierea pe terenurile agricole in functie de conditiile solului, tipul solului,
conditiile climatice, si utilizarea terenului.
Aceste masuri luate in cadrul fermei indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology
(BAT), precum si conditiile stabilite de legislatia nationala.
Utilizarea apei (fractiei lichide) pentru irigarea culturilor agricole se va face conform
prevederilor STAS 9450/88 si prevederilor Codului de bune practici agricole pentru protectia
apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul MMGA 1182/2005 -
Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.
Utilizarea compostului (fractiei solide) ca fertilizant se va face cu respectarea
prevederilor Ord.MMGA nr.344/2004-Ord.MAPDR 708/2004, prevederilor Codului de bune
practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat
prin Ordinul MMGA 1182/2005 - Ordinul MAPDR 1270/2005 si prevederilor Ord. MMGA
nr.242/2005-Ord. MAPDR 197/2005.
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului si, daca exista,
incertitudini semnificative despre proiect si efectele sale asupra mediului
� Metodologiile descrise in Ordinul M.A.P.A.M. nr. 860/2002, Ordinul M.A.P.A.M.
863/2002 si H.G. 1213/2006;
� Incertitudini Semnificative: nu este cazul.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
127
9.3. Impactul prognozat asupra mediului
9.3.1. Factorul de mediu apa
Riscul unor deversari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (raul Barlad,emisarul
natural Valea Baii) este posibil in situatia in care nu este asigurata o capacitate de stocare a
dejectiilor lichide, respectiv a unei capacitati de rezerva (capacitate tampon) in cazul ploilor
torentiale extreme. Consecintele si gravitatea poluarii in astfel de situatii depind intr-o mare
masura de cantitatea de apa uzata deversata cat si de calitatea acesteia. In acest caz, efectele
poluarii pot fi semnificative, contribuind la contaminarea corpurilor de apa cu agenti patogeni si
favorizarea aparitiei procesului de eutrofizare ca urmare a aportului de nutrienti.
9.3.2. Factorul de mediu aer
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de
mediu aer este determinat de poluarea cu gaze de esapament ca urmare a cresterii frecventei
transportului in zona, respectiv a realizarii lucrarilor de constructie.
In perioada functionarii fermei de crestere a porcilor, poluarea aerului va fi determinata
de emisiile rezultate din degradarea dejectiilor, iar impactul asupra factorului de mediu aer va fi
semnificativ. In general, natura emisiilor de poluanti atmosferici cat si cantitatea acestora,
depinde intr-o mare masura de continutul si cantitatea dejectiilor. Practica a demonstrat ca prin
introducerea in ratia de hrana a unor furaje cu continut crescut de celuloza, ori prin utilizarea
unor furaje combinate, creste cantitatea de materii fecale ca urmare a diminuarii digestibilitatii
substantelor nutritive cat si a accentuarii tranzitului intestinal, contribuind in acest mod la o
crestere a gradului emisiilor de poluanti.
Cantitatea de dejectii rezultate depinde intr-o mare masura de varsta suinelor, de natura si
compozitia chimica a furajelor distribuite, de cantitatea de apa bauta, si nu in ultimul rand de
starea fiziologica a organismului.
Generarea emisiilor de poluanti ca: metan, oxid de diazot si compusi volatili, depinde
intr-o mai mare masura de perioada de stocare a dejectiilor in halele de crestere a porcilor cat si
de modul de colectare al acestora, iar concentratiile gazelor rezultate pot fi reduse daca dejectiile
sunt indepartate in mod frecvent.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
128
9.3.3. Factorul de mediu sol
In perioada realizarii lucrarilor de amenajare a fermei, impactul asupra factorului de
mediu sol poate fi determinat de poluarea cu produse petroliere, rezultate de la
utilajele/autovehiculelor utilizate pentru transportul materialelor de constructie, de depozitarile
necontrolate de deseuri, cat si depozitarea neadecvata a materiilor prime si a materialelor. In
vederea reducerii impactului asupra factorului de mediu sol, in eventualitatea aparitiei unei
situatii care ar putea contribui la poluarea acestuia, se va actiona cu materiale specifice pentru
remedierea si inlaturarea cauzelor care au cauzat poluarea.
In perioada de functionare a fermei de crestere a porcilor , cu sistemul de scurgere,
colectare si stocare a dejecţiilor in cele trei bazine pentru stabilizarea dejecţiilor provenite din
ferma de crestere a porcilor si cu abatorul propriu, poluarea solului poate fi cauzata/determinata
de apariţia unor defecţiuni la sistemul de descărcare a dejecţiilor din sistemul de canalizare
interna al fermei în bazinele de stabilizare care la rândul lor ar putea favoriza apariţia unor
poluări accidentale la nivelul solului.
Impactul cauzat de deversarea dejecţiilor lichide, este determinat in primul rând de cantitatea
deversata, respectiv de concentraţia/calitatea acestora.
In acest sens, Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii
cu nitrati din surse agricole prevede ca utilizarea drept ingrasamant organic a dejectiilor
proaspete direct din statia de epurare, in doze mari poate cauza aparitia unor fenomene nedorite,
si anume: acumularea in sol a unor microelemente care devin toxice pentru plante si ulterior
pentru animale si/sau om, intoxicarea plantelor de catre sarurile solubile, cat si intarzieri ale
procesului de dezvoltare a plantelor datorita cantitatii in exces de azot solubil. De asemenea,
utilizarea in exces a apelor uzate epurate poate contribui la aparitia fenomenului de saraturare a
solului, cat si posibilitatea contaminarii acestuia cu diferiti agenti patogeni. Datorita utilizarii
dejectiilor ca fertilizant in timp pot aparea o serie de fenomene/aspecte de poluare a solului, cele
mai importante fiind reprezentate de: acidifierea solului, contaminarea cu metale grele si agenti
patogeni.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
129
Contaminarea solului cu metale grele
Conform definitiei, sunt metale cu densitatea mai mare sau egala cu 5 g/cm3, si anume:
Fe, Mn, Ni, Zn, - nutrienti, si Cd, Hg, Pb – care nu sunt esentiale vietii. Aceste elemente devin
toxice pentru micro-organisme, plante si animale in momentul in care concentratia acestora o
depaseste pe cea admisa Din cercetarile efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns
la concluzia ca solurile favorabile dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de
produse vegetale corespunzatoare pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina
metale grele peste anumite limite.
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la
porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).
Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea
toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de
11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu
provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa
pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o
proportie mai mare in organele verzi ale acestora.
Acidifierea solului
O serie de practici agricole grabesc fenomenul de acidifiere al solului, care consta in
scaderea pH–ului sub valoarea de 6,5. Factorii acceleratori care contribuie la modificarea pH-
ului solului sunt:
- utilizarea apelor uzate si a dejectiilor pentru fertilizarea solului;
- aplicarea in exces a fertilizatorilor ce contin azot, fosfor si sulf;
- acumularea azotului atmosferic in sol, datorita relatiei de simbioza dintre bacteriile
fixatoare de azot si radacinile plantelor leguminoase;
- nitratii din fertilizatorii aplicati si acumularea acestora in zona radacinilor plantelor.
Acidifierea solului depinde intr-o mare masura si de caracterul solului Din cercetarile
efectuate pe plan mondial de-a lungul timpului, s-a ajuns la concluzia ca solurile favorabile
dezvoltarii normale a vegetatiei, care permit obtinerea de produse vegetale corespunzatoare
pentru hrana animalelor si a oamenilor, nu trebuie sa contina metale grele peste anumite limite.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
130
In principal Cu si Zn sunt metalele grele frecvent intalnite in dejectiile rezultate de la
porci, aceasta datorandu-se aditivilor administrati in hrana suinelor (saruri de Cu si Zn).
Capacitatea de absortie a Cu cat si reactia solului determina intr-o mare masura actiunea
toxica a acestuia asupra plantelor, fiind daunatoare atunci cand se aplica o cantitate mai mare de
11 kg/ha Cu pe soluri acide, insa aplicarea unei doze de 75 kg/ha Cu pe soluri turboase nu
provoaca nici un efect negativ. In cazul Zn, se poate afirma ca are o toxicitate relativ redusa
pentru animale, respectiv se poate absorbi mai usor in sol de catre plante si se acumuleaza intr-o
proportie mai mare in organele verzi ale acestora.
Contaminarea cu agenti patogeni
Sistemul de management al dejectiilor dintr-o ferma trebuie sa ia in considerare
posibilitatea transmiterii unor boli in mediul inconjurator, cat si masurile necesare pentru
prevenirea infestarii organismelor existente in apa si sol. Prin intermediul dejectiilor de la
animale se pot transmite omului diversi agenti patogeni, iar o serie de agenti patogeni pot fi
transmisi prin apa de la animal la animal, respectiv de la animal la om.
Agentii patogeni pot fi reprezenti de urmatoarele categorii:
- bacterii infectioase (Leptospirea, Coxiella, Salmonella, vibrio, Brucella si Chlamydia);
- mycoplasma, fungi si protozoare.
Bolile parazitare transmise prin intermediul solului se datoresc:
- cestodelor si nematodelor - paraziti intestinali care necesita o gazda intermediara pentru a
atinge stadiu infestant;
- geothelminthes – paraziti intestinali care se dezvolta direct pe sol pana la stadiul
infestant.
9.4. Masurile de diminuare a impactului pe componente de mediu
9.4.1. Factorul de mediu apa
Tehnicile prevazute in cadrul proiectului de investitie vor avea in vedere consumuri de
apa cat mai mici, respectiv incadrarea in recomandarile cerintelor BAT/BREF. Pe cele trei laturi
ale amplasamentului platformelor de deshidratare a namolului se vor construi canale de garda
pentru preluarea scurgerilor accidentale (in cazul ploilor torentiale sau al unor incidente de
functionare). Scurgerile se vor dirija catre bazinele de stocare a dejectiilor lichide.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
131
Pentru prevenirea poluarilor accidentale ale corpurilor de apa se vor avea in vedere
urmatoarele masuri:
- stocarea apelor uzate (ape uzate tehnologice si dejectii lichide) se va realiza numai in
bazine impermeabilizate;
- se va asigura un volum necesar pentru stocarea apelor uzate generate din activitatea
fermei pe o perioada de cel putin 6 luni;
- verificarea periodica a volumului de apa uzata si de dejectii lichide stocate in bazinele
de stabilizare in vederea prevenirii depasirii capacitatii efective de stocare a acestora;
- imprastierea fertilizantilor (dejectiilor lichide si solide) se va realiza cu sisteme moderne
si cu respectarea stricta a prevederilor legislative in vigoare.
- Calitatea apelor subterane se va monitoriza prin intermediul forajelor de observaţie
(puţuri freatice) in scopul identificării posibilelor contaminări-infiltr ări in sol a diferitelor
substanţe.Pentru probele de apa din forajele de observaţie se vor analiza următorii parametri: pH,
suspensii, reziduu filtrabil, sulfaţi, azotaţi, amoniu, substanţe extractibile, fenoli
9.4.2. Factorul de mediu aer
Fiecare hala de crestere a porcilor este prevazuta cu un sistem de ventilatie semiautomat,
iar pentru a contracara producerea efectului de sera se va realiza o perdea vegetala conform
recomandarilor documentului BAT/BREF, in mod obisnuit constituita din arbori sau arbusti. In
general se recomanda ca perdelele vegetale sa fie realizate perimetral amplasamentului halelor
sau a fermei de porci, respectiv in jurul statiei de epurare a apei si a bazinelor pentru stabilizarea
dejectiilor care au principalul rol de absortie a emisiilor de dioxid de carbon.
In afara masurilor tehnice de protectie ale aerului mai sus prezentate, titularul activitatii
va respecta o serie de masuri care vor reduce emisiile specifice si disconfortul cauzat de
mirosurile generate in cadrul fermei fata de zonele locuite.
Masurile de protectie a aerului prevazute pentru perioada de functionare a fermei sunt prezentate
in continuare:
- se propune realizarea unui sistem de canale colectoare de dejecţii care vor fi dirijate printr-
un canal principal către zonele de stocare, respectiv bazine betonate.Canalele colectoare vor fi
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
132
acoperite cu placi prefabricate din beton si vor fi dimensionate corespunzător in zona de
carosabil.
Sistemul de canale colectoare se va realiza din beton armat dimensionat conform normativelor in
vigoare specifice proiectării construcţiilor agrozootehnice. Pantele de scurgere vor fi de minim
2% pentru a asigura o buna dirijare a fluidelor către canalele principale de scurgere.
- Bazinele impermeabilizate de stocare a dejectiilor sunt concepute astfel incat procesul de
fermentare si descompunere sa fie unul mixt, aerob si anaerob, iar cantitatea de mirosuri
sa fie cat mai redusa. Agitarea dejectiilor se va realiza numai in perioada de golire a
bazinelor in vederea omogenizarii continutului.
- Pentru imprastierea dejectiilor lichide si solide pe terenurile agricole se vor utiliza
cisterne specializate pentru imprastierea fertilizantilor lichizi, care vor asigura
incorporarea rapida si eficienta a fertilizantilor in terenul arabil.
9.4.3. Factorul de mediu sol
In cadrul proiectului s-au prevazut urmatoarele masuri
a) Masuri de prevenire a producerii poluarilor:
- amenajarea unor spatii corespunzatoare pentru depozitarea temporara a deseurilor si
materialelor rezultate ca urmare a desfasurarii activitatii, atat in perioada de realizare a
lucrarilor proiectului cat si in perioada de functionare a obiectivului;
- stationarea mijloacelor de transport si efectuarea lucrarilor de reparatii, in cazuri
deosebite, se va realiza numai pe platforma betonata;
- efectuarea de verificari periodice a integritatii structurilor betonate ale componentelor
statiei de epurare si a nivelului apei in aceste componente;
- verificarea periodica a functionarii la parametrii proiectati a tuturor componentelor
instalatiei de epurare;
- toate componentele statiei de epurare vor fi prevazute cu un volum tampon pentru
preluarea apei din precipitatii, astfel incat sa nu se produca deversari accidentale pe sol;
- efectuarea de analize a apelor uzate si a namolului inainte de distribuirea pe terenurile
agricole, cartarea pedologica a terenurilor, elaborarea Planului de fertilizare.
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
133
9.5 Concluziile majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Avand in vedere o serie de aspecte precum: amplasamentul proiectului si solutiile de proiectare
adoptate, raportate la vecinatatea cu zona protejata cat si masurile adoptate pentru prevenirea si
reducerea impactului asupra factorilor de mediu, respectiv caracteristica amplasamentului din
punct de vedere al reprezentarii biodiversitatii, se poate aprecia ca proiectul nu va avea un impact
semnificativ asupra factorilor de mediu.
Din perspectiva celor prezentate mai sus, se poate afirma ca proiectul nu va avea un impact
semnifictiv asupra componentelor din Aria protejata ROSCI Pădurea Balta Ghidigeni. Pentru
activitatea care se va desfasura pe amplasament, impactul de mediu va fi cel specific activitatilor
de crestere a porcilor, in conditii de functionare normala, cu respectarea tehnologiei prezentate in
proiect, a modului de lucru si eliminare controlata a deseurilor.
Proiectul de investitie „Modernizare ferma. Construire abator suine, Reabilitarea
sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare
apa si impermeabilizare 3 bataluri existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a
porcinelor” nu va implica un impact semnificativ de mediu care ar putea sa se cumuleze cu cel
datorat activitatilor din vecinatatea amplasamentului.
9.6 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in
comunitatile afectate de impact
Activitatea desfasurata ca urmare a realizarii proiectului de investitie nu va afecta in sens negativ
populatia din zona. Prin crearea de noi locuri de munca, investitia va determina o imbunatatire a
conditiilor de viata si sociale, dar si la cresterea nivelului de trai a locuitorilor comunei
Ghidigeni.
10. Surse de informare
*** Documentatia pusa la dispozitie de catre reprezentantii S.C. SUINTEST S.R.L.;
*** Raportul Anual Privind Starea Factorilor de Mediu in Judetul Galati in Anul 2010;
*** Rapoarte ale Institutului National de Statistica;
*** H.G. nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului;
Raport privind impactul asupra mediului "Modernizare ferma. Reabilitarea sistemului de scurgere, colectare si stocare a dejecţiilor animale, Construire put forat alimentare apa si
impermeabilizarea celor 3 bataluri de depozitare finală a dejecţiilor animale – deja existente la ferma de crestere, reproducţie si ingrasare a porcilor” loc. Ghidigeni, jud. Galaţi.
134
*** Ordinul nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private;
*** Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice privind aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
*** Documentul de referinta asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru cresterea
intensiva a porcilor si pasarilor, (BREF), Comisia Europeana, versiunea iulie 2003.
*** Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din
surse agricole, aprobat prin Ordinul nr. 1270/2005;
*** Codul de bune practici in ferma, aprobat prin Ordinul M.M.G.A. nr. 1234/2006.
11. LISTA ABREVIERILOR ARPM Agentia Regionala pentru Protectia Mediului BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BREF Documentul de Referinţă BAT CE Comisia Europeană CMA Concentratie medie admisa COV Compuşi Organici Volatili EWC Codul European al Deşeurilor EWC Catalogul European al Deşeurilor HG Hotarare de Guvern IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării MMP Ministerul Mediului si padurilor ONG Organizaţii Non Guvernamentale SDFEE Societatea de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice VLE Valorile Limită de Emisie