1
MUZEUL NAȚIONAL AL AGRICULTURII
RAPORT DE ACTIVITATE
2018
2
CUPRINS
A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea şi în raport cu sistemul
instituţional existent/ 5
A.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi/ 6
A.2. Analiza SWOT(analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități și
amenințări)/ 7
A. 3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia/9
3.1. Acţiuni de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei în anul 2017/10
3.2. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii de PR/de strategii
media/ 11
3.3. Apariţii în presa de specialitate/ site-uri online/13
3.4 Articole publicate de specialiştii muzeului în presă/ 14
A. 4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari/15
A. 5. Grupurile țintă ale activităților instituției/ 16
A. 6. Profilul beneficiarului actual/ 16
B) Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia/19
B. 1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la
strategia culturală a autorității/ 19
B. 2. Orientarea activității profesionale către beneficiari/ 20
1. Participare în calitate de invitat la proiecte internaţionale/ 28
2. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei/ 29
3. Temele de cercetare abordate de specialiştii Muzeului Național al Agriculturii în
2017/ 34
4. Restaurare-conservare/ 36
5. Evidenţa şi clasarea patrimoniului/ 39
6. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în
proximitate: judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.)/ 41
7. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. (în judeţ, în ţară, la
nivel naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state)/ 42
3
8. Program editorial/44
9. Dialog internațional/45
B.3. Analiza principalelor direcții de acțiune întreprinse/ 46
C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare
pentru mai buna funcționare, după caz/ 47
C.1. Măsuri de organizare internă/ 47
C.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne/ 47
C.3. Sinteza activității organismelor colegiale de conducere/47
C.4. Dinamica și evoluția resurselor umane ale instituției (fluctuație, cursuri, evaluare,
promovare, promovare, motivare/sancționare)/ 47
C.5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/funcționalizări ale
spațiilor/ 48
C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificări/auditării sau a altor organisme de control în
perioada raportată)/ 49
D) Evoluția situației economico-financiare a instituției/ 50
D.1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanțul contabil al
perioadei raportate/ 50
D.2. Evoluția valorii indicatorilor de performanță în perioada raportată, conform criteriilor de
performanță ale instituției/ 52
E) Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin
proiectul de management/ 52
F) Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor
financiare ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi
atrase din alte surse/ 57
4
ANEXE/ 62
1.Organigrama Muzeului Național al Agriculturii
2.Valorificarea în imagini a activității Muzeului Național al Agriculturii
3. Adresă nr. 75051/14.09.2018
4. Dosar de presă
Legendă culori: - acțiuni realizate conform Proiectului de management 2015-2020
- acțiuni nerealizate/ în curs de realizare
- acțiuni realizate în plus față de Proiectul de management 2015-2020
5
Prezentul raport a fost elaborat în vederea evaluării managementului la Muzeul Național al
Agriculturii, instituţie subordonată Consiliului Judeţean Ialomiţa, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului României nr.189/2008 (actualizată).
Datele şi informaţiile din prezentul Raport se referă la perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2018.
Muzeul Național al Agriculturii a fost înfiinţat prin Decizia Primăriei Judeţului Ialomiţa nr.
176/24.05.1990. Conform Legii nr. 311 din 8 iulie 2003 (anexa 1), primeşte titulatura de „Muzeul
Naţional al Agriculturii”. În 15 noiembrie 2006 legea a fost republicată, fără anexe, muzeul revenind la
titulatura de Muzeul Agriculturii din Slobozia. Prin Hotărârea de Guvern nr. 551 din 27 iulie 2016,
publicată în Monitorul Oficial nr. 590 din 3 august 2016, se acordă titulatura de muzeu de importanță
națională și se aprobă schimbarea denumirii acestuia.
Muzeul Național al Agriculturii a fost acreditat prin Ordinul nr. 2208/10.04.2012, emis de
Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
Este finanţat din bugetul Consiliului Judeţean Ialomiţa, având ca obiect de activitate istoria
agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării (conform
deciziei de înfiinţare a muzeului; cod CAEN: 9102 „Activităţi ale muzeelor”).
Muzeul Naţional al Agriculturii funcţionează conform Regulamentului de Organizare şi
Funcţionare şi este condus de manager, în colaborare cu Consiliul de Administraţie.
A) Evoluţia instituţiei în raport cu mediul în care îşi desfăşoară activitatea:
Plecând de la premisa că este unic în ţară, prin profilul său, Muzeul Naţional al Agriculturii se
străduieşte permanent să faciliteze dialogul, dezbaterea şi schimbul de idei cu instituţii din ţară şi
străinătate, invitându-i pe toţi să se conecteze cu colecţiile sale, prin diverse strategii, de la pedagogie
muzeală, la ateliere interactive, expoziţii temporare, transpunerea unor tradiţii legate de sărbătorile de
peste an şi reprezentarea lor practică.
6
A.1. Colaborarea cu instituţiile/organizaţiile culturale care se adresează aceleiaşi comunităţi;
PARTENERI
- Consiliul Judeţean Ialomiţa
- Instituţia Prefectului Judeţului Ialomiţa
- Rețeaua Națională a Muzeelor din România
- Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România
- Episcopia Călărașilor și Sloboziei
- Protopopiatul Slobozia
- Primăria Municipiului Slobozia
- Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa
- Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”
- Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa
- Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Naţional Ialomița
- Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Slobozia, Ialomiţa
- Muzeul Judeţean Ialomiţa
- Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale din cadrul Ministerului Agriculturii și
Dezvolării Rurale
- Penitenciarul Slobozia
- S.C. Oyl Company Holding A.G.S.R.L.
- Asociația Pentru Protecția Plantelor din România
- Liceul Pedagogic „Matei Basarab” Slobozia
- Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia
- Liceul Tehnologic „Înălţarea Domnului” Slobozia
- Școala Gimnazială nr. 3 Slobozia
- Școala Gimnazială Bora
- Școala Profesională Scânteia
- Şcoala Gimnazială Ciulnița
- Şcoala Gimnazială Platonești
- Şcoala Gimnazială ”George Vâlsan” Amara
- Şcoala Gimnazială „Spiru Haret” Țăndărei
7
- Şcoala Gimnazială Perieți
- Şcoala Gimnazială Gheorghe Doja
- Şcoala Gimnazială Valea Ciorii
- Şcoala Gimnazială ”Apostol D. Culea” Sudiți
La nivel internaţional:
- Raionul Nisporeni Republica Moldova
- Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură
A2. Analiza SWOT(analiza mediului intern și extern, puncte tari, puncte slabe, oportunități și
amenințări);
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-Unicitatea muzeului în țara noastră;
-Obiectiv cultural de importanță națională;
- Valoarea, dimensiunea şi varietatea colecțiilor
muzeului;
- Interesul publicului în creștere pentru valorile
tradiționale;
- Buna colaborare cu autorităţile locale;
- Existenţa unor parteneriate media și cu alte
instituții de profil;
- Activități diverse ce se adresează tuturor
categoriilor de public;
- Colaborările cu instituții din țară și din
străinătate;
- Resurse umane specializate;
- Capacitatea instituţiei de a fi promotor al
proiectelor culturale de interes local, naţional şi
internaţional;
- Capacitatea personalului de a se adapta la
- Resursele financiare insuficiente
- Personal insuficient, suprasolicitat şi prost
remunerat;
- Dotare logistică deficitară (IT, multimedia)
pentru expoziții și activitatea de birou;
- Dotări insuficiente în cadrul departamentelor
muzeului (restaurare – conservare, patrimoniu,
arhivă), datorate resurselor financiare limitate;
- Sistemul de remunerare din instituțiile de
cultură face aproape imposibilă angajarea de
specialiști;
- Mobilier expozițional și de birou învechit;
- Lipsa unei garderobe, a unei săli de lectură,
laboratoare, depozite bine dotate, precum și a
spațiilor sanitare pentru publicul vizitator;
- Starea precară a clădirii muzeului, ce necesită
reparații.
-Imposibilitatea managerului de a-şi motiva
8
diverse sarcini;
- Colaborarea cu presa locală, apariția de articole
de specialitate săptămânale.
prin premii/salarii de merit, colaboratorii,
datorită restricţiilor financiare impuse.
-Cercetarea în muzeu este un domeniu aparte,
complet diferit de cerecetarea din alte domenii.
Aceasta decurge din patrimoniul muzeal pe
care îl deţine muzeul, profilul, dezvoltarea,
cunoaşterea şi utilizarea lui. Dezvoltarea
acestuia depinde în cea mai mare măsură de
calitatea cercetării ştiinţifice, fie ea de teren, de
arhivă, în biblioteci etc. De aici, muzeografului
îi revine misiunea complexă, dată fiind
dimensiunea organigramei, să fie ghid,
profesor, regizor, scenarist, scenograf,
transportator, om de presă, om de serviciu şi
altele. Ceea ce rezultă este supraîncărcarea cu
sarcini a personalului de specialitate, care are
ca efect imposibilitatea de a finaliza la timp
anumite proiecte.
-Angajaţii nemulţumiţi pot genera dezinteres
faţă de munca prestată, ceea ce duce,
inevitabil, la o calitate precară a produselor
oferite;
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-Creșterea numărului vizitatorilor;
-Diversificarea categoriilor de public beneficiar
al activităților culturale ale muzeului;
-Formarea profesională a personalului de
specialitate;
- Situaţia economică şi financiară
determină tendinţa de alocare a veniturilor
realizate de populaţie în favoarea bunurilor
materiale şi în detrimentul produselor
culturale;
9
- Posibilitatea de a atrage fonduri
nerambursabile pentru desfăşurarea de proiecte
de interes naţional şi internaţional;
- Recunoașterea pe plan național și internațional
a activităților muzeului prin parteneriate cu
asociații și organizații din țară și de peste
hotare;
- Dezvoltarea turismului cultural.
- Reducerea timpului disponibil pentru
recreere în rândul persoanelor active;
-Insuficiența fondurilor pentru restaurarea și
conservarea patrimoniului cultural imobil
(Ferma Model Perieți, Biserica de lemn ”Sf.
Nicolae” Slobozia);
- Lipsa unei strategii naționale de protejare și
conservare a patrimoniului rural;
- Lipsa unei legislații coerente care să
protejeze muzeele și personalul angajat în
muzee;
- Incoerenţa şi schimbările dese de la nivelele
decizionale;
-Neînţelegerile dintre specialişti;
-Criza de identitate care face ca valorile
culturale tradiţionale şi martorii trecutului să
nu mai fie apreciate la adevărata lor valoare şi
să nu fie gestionate în mod corespunzător.
A 3. Evoluţia imaginii existente şi măsuri luate pentru îmbunătăţirea acesteia;
În contextul managementului în muzeu, se vorbeşte din ce în ce mai mult de calitate. Oferta de
produse culturale trebuie să aibă o continuă dinamică, dezvoltare şi diversificare, tocmai datorită
evoluţiei societăţii, pentru că oamenii nu mai doresc să vadă într-un muzeu obiecte înghesuite în
vitrine, prezentări neatractive ale trecutului sub forma unor “aranjări” lipsite de conţinut, ci să fie pentru
ei o experienţă plăcută, să îi provoace, să îi facă să revină. Indicatorii prin care evoluţia imaginii
muzeului poate fi cuantificată sunt: numărul de vizitatori şi apariţiile în mass-media.
10
3. 1. Acţiuni de publicitare a proiectelor proprii ale instituţiei în anul 2018;
- Crearea de calendare, afişe, pliante, invitaţii, flyere, cataloage pentru fiecare manifestare
organizată;
- Consultanţă de specialitate şi asigurarea mentoratului pentru studenţi şi masteranzi, în cadrul
perioadei de practică efectuate la muzeu;
- Prezentarea acţiunilor proprii pe site-ul muzeului www.muzeulagriculturii.ro şi pe pagina
muzelui de pe site-ul de socializare Facebook.com; Business Catalog Focus;
- Crearea de transmisiuni live pe facebook, pentru ca vizitatorii virtuali să fie conectaţi la ceea
ce se petrece în muzeu;
- Facilitarea organizării în secţiunea “Primărie” de cununii civile;
- Afişaj actualizat permanent la sediul muzeului, la Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”,
la sediile instituţiilor de învăţământ şi în locurile special amenajate din oraş;
- Expedierea de felicitări cu ocazia diverselor sărbători şi a calendarului anual, editat de
muzeu;
- Scrisori de mulţumire pentru donatori;
- Comunicate de presă cu articole de prezentare a fiecărei manifestări (articole descriptive,
însoţite de imagini semnificative din cadrul expoziţiilor) şi articole de prezentare şi descriere
a obiectelor din patrimoniul muzeului;
- Afişarea de bannere în oraș și în spaţiile instituţiilor partenere;
- Realizarea de parteneriate media cu posturi de televiziune şi de radio, cu ziare locale şi
naţionale;
- Distribuirea de materiale publicitare la manifestările organizate de muzeu la sediu şi dincolo
de spaţiul propriu;
- Oferirea posibilităţii de vizitare gratuită a muzeului, cu diverse ocazii;
- Continuarea organizării Proiectului internaţional “NOAPTEA MUZEELOR” cu acţiuni noi
şi atractive;
- Standuri de promovare organizate în muzeu şi în alte locaţii;
- Participări la diverse manifestări în judeţ şi în ţară, în calitate de partener/colaborator, invitat;
- Participarea la emisiuni, reportaje şi interviuri la posturi de televiziune şi radio locale şi
naţionale;
11
- Schimbul de publicaţii cu muzee şi alte instituţii din ţară şi din străinătate;
- Itinerarea şi organizarea unor expoziţii în judeţ şi în ţară;
- Realizarea şi publicarea unor studii, în urma campaniilor de cercetare de teren;
- Participarea, în calitate de membru, la manifestările organizate de Societatea de Istorie şi
Retrologie Agrară din România şi de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România.
3. 2. Acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/activităţii de PR/de strategii media:
Muzeul nu poate fi numai un simplu loc al cunoaşterii şi învăţării sau un loc de pură plăcere
estetică; forma contează, la fel de mult ca şi conţinutul. Ceea ce vizitatorii doresc azi, este o prezentare
divizată – aşa cum s-a realizat deja în expoziţia “La pas prin lumea satului” (decembrie, 2014), cu
iluminare adecvată, cu poveşti simple, dar bine structurate, care sugerează deschideri, opoziţii,
interacţiuni cu vizitatorii, toate bogate în înţelesuri.
În anul 2018, Muzeul Naţional al Agriculturii a urmărit creşterea vizibilităţii printr-o prezenţă
activă în mass-media, prin încheierea, în continuare, de protocoale şi parteneriate cu unităţi de
învăţământ, organizaţii şi autorităţi locale şi naţionale, în vederea realizării unor activităţi comune,
menite să promoveze colecţiile muzeale, tradiţiile şi obiceiurile din lumea rurală, atât în cadul muzeului,
cât şi în spaţiile publice – cu destinaţie turistică, centre expoziţionale, comerciale, târguri etc.
S-au continuat colaborările cu mass-media locală şi naţională, precum şi acţiunile de promovare
prin intermediul site-urilor instituţiilor culturale şi administrative din judeţ şi din ţară: Consiliul Judeţean
Ialomiţa, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Ialomiţa, Reţeaua
Naţională a Muzeelor din România, Institutul Naţional al Patrimoniului, dar şi pe site-ul oficial al
Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (http://castle.eiu.edu/aima).
S-a considerat că cea mai sigură şi pe termen lung metodă de îmbunătăţire a promovării
muzeului nostru este prezentarea rapidă a activităţilor derulate, pe site-ul www.muzeulagriculturii.ro şi
pe Facebook, dar şi colaborarea strânsă cu mass-media: DIGI 24, AGRO TV, TV SUD-EST BUZĂU,
CAMPUS TV BUZĂU, AGROINTELIGENŢA TV-ONLINE, ANTENA 1 SLOBOZIA, ANTENA
SATELOR, RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI; ÎN PRESĂ: IALOMIŢA, INDEPENDENT,
OBIECTIV DE IALOMIŢA, CURIERUL IALOMIŢEAN, ŞTIREA, TRIBUNA IALOMIŢEI,
JURNALUL DE IALOMIŢA, IALOMIŢA TA, INFORMAŢIA, ADEVĂRUL, EVENIMENTUL
ZILEI, OBSERVATOR 24, DILEMA VECHE, OBSERVATOR CULTURAL, MAGAZIN
12
CULTURAL-ŞTIINŢIFIC, PRACTIC-IDEI PENTRU CASĂ ŞI GRĂDINĂ, FOCUS MAGAZIN,
BĂRĂGANUL ORTODOX, LUMEA SATULUI, LUMINA.
Continuarea organizării unor ateliere de creaţie în contextul unor evenimente (“Măcinicii”,
încondeierea ouălor de Paşti, Sf. Andrei, Sărbătorile de iarnă etc.), Săptămâna Altfel – Să ştii mai multe,
să fii mai bun, Zilele Europene ale Patrimoniului, dar şi susţinerea în continuare a unor ateliere de lucru,
inclusiv pe perioada vacanţelor (Atelier de personalizat căni, Atelier de împletit fire textile – Brățara
prieteniei, Atelier de inițiere în tehnica découpage, Atelier de împletit spice de grâu, Atelier de pictat
linguri de lemn, Atelier “Sporul Casei”, Atelier de olărit), constituie cea mai bună metodă de promovare
a muzeului, mai ales în rândul elevilor. Imaginea Muzeului Naţional al Agriculturii a fost reflectată
constant în presa locală şi naţională prin formule edificatoare, menite să-i evidenţieze unicitatea şi
specificitatea.
Reflectarea instituţiei în presa de specialitate şi în mass-media, care ocupă un loc de prim- plan
în atenţia publicului, ca mijloc de informare asupra evoluţiilor sociale, economice şi culturale ale
societăţii, trebuie să fie unul dintre motoarele dezvoltării şi captării atenţiei vizitatorului asupra acţiunii
culturale, asupra profesionalismului instituţiei noastre, iar oferta adresată publicului trebuie să fie pe
măsura aşteptărilor. Mass-media este un indicator al stării societăţii şi maniera prin care, din punct de
vedere informaţional, terminologic, simbolic şi relaţional, reuşim să incităm colaborarea cu aceasta, la
acţiunile muzeului, prin parteneriate strategice şi colaborări pe anumite direcţii ale comunicării
informaţiei, va conduce la o prezentare completă a activităţilor derulate de muzeu.
Continuarea editării calendarului pe 2019, de această dată, cu imagini de prezentare a
expoziţiilor şi a patrimoniului muzeului, reprezintă o bună practică în promovarea Muzeului Naţional al
Agriculturii, pentru că astfel, muzeul “ajunge şi rămâne” în casele celor ce îl deţin.
În noiembrie 2018 a avut loc premiera filmului MOROMEȚII 2, realizat cu participarea
Muzeului National al Agriculturii; ca și la prima peliculă, recuzita pentru filmări, constând în obiecte
muzeale de mare valoare, cum ar fi: locomobilul și batoza pentru realizarea scenei de treierat, căruța,
șareta, plugul, grapa, piua, dar și o mare diversitate de obiecte etnografice de uz gospodăresc și casnic,
au fost asigurate de către Muzeul Național al Agriculturii, fiind însoțite pe perioada filmărilor și de
personal de specialitate din cadrul muzeului. Logo-ul muzeului a putut fi vizualizat pe pagina de
prezentare a filmului.
13
Facilitarea organizării de cununii civile în sectorul - “Primărie” din cadrul expoziţiei “La pas prin
lumea satului”, precum și de ședințe foto şi în 2018, este o altă modalitate de a face cunoscut muzeul şi
expoziţiile sale.
Pe parcursul anului 2018, muzeografii au publicat articole de specialitate şi informaţii legate de
activitatea muzeului în săptămânalul de informaţie şi atitudine“Ialomiţa”, pe facebook, pe site-ul
muzeului şi pe site-ul ”FOCUS MAGAZIN”.
Pentru a completa cele menţionate, în vederea unei prezentări succinte a evoluţiei primului (şi
unicului deocamdată) muzeu de agricultură din România, vom preciza că această instituţie a obţinut în
cei 28 ani de existenţă, recunoaştere din partea unor organisme şi înalte foruri de cultură, având calitatea
de membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, al Societăţii de Istorie şi Retrologie Agrară
din România şi al Asociaţiei Internaţionale a Muzeelor de Agricultură (AIMA). Totodată, menţinând un
dialog, pe plan naţional şi internaţional, cu instituţii şi organizaţii de profil, Muzeul Naţional al
Agriculturii încearcă să se apropie tot mai mult de ceea ce ar trebui el să reprezinte - un simbol cultural
şi identitar.
3. 3 Apariţii în presa de specialitate/ site-uri online;
Mediatizare:
Evenimentele şi activităţile ştiinţifice şi culturale desfăşurate de Muzeul Național al Agriculturii
au fost mediatizate prin intermediul mijloacelor mass-media (presă scrisă, TV, mediul online).
Activitatea Muzeului Național al Agriculturii a fost reflectată în cursul anului 2018 în:
Presa locală: Ialomiţa (71), Independent (1), Obiectiv de Ialomiţa (4), Ştirea (2), Tribuna Ialomiţei (4),
Ialomița Ta (7).
Presa centrală: Adevarul (1), Focus Magazin (71), Bărăganul Ortodox (1), Lumea Satului (1), Lumina
(1).
Apariții online:
https://peregrinprinlume.com/2018/07/27/muzeul-national-al-agriculturii-din-slobozia/
http://ziarullumina.ro/expozitie-de-icoane-la-muzeul-national-al-agriculturii-din-slobozia-135076.html
https://zigzagprinromania.com/blog/muzeul-national-al-agriculturii/
https://www.taradacilor.ro/2018/05/23/obiective-turistice-in-ialomita-traseu-de-o-zi-din-bucuresti/
14
https://www.catalogafaceri.ro/articole/1243/Muzeul%20Na%C5%A3ional%20al%20Agriculturii%20prezint%C4%
83:%20%20Sem%C4%83n%C4%83toarea%20de%20p%C4%83ioase%20Edelweiss
https://www.muzeubuzau.ro/?event=zilele-femeii-la-muzeul-judetean-buzau
https://adevarul.ro/locale/vaslui/cinci-muzeele-unicat-romaniei-colectiile-impresionante-aur-ceasuri-
chihlimbar-locomotive-agricole-1_5b66e159df52022f7509b358/index.html
https://www.google.com/search?q=muzeul+national+al+agriculturii&tbs=qdr:y&ei=mZw1XP_TAqjgkgXq5L2oBw
&start=10&sa=N&ved=0ahUKEwi_hPnlkODfAhUosKQKHWpyD3UQ8tMDCIUB&biw=1280&bih=913
https://adevarul.ro/locale/buzau/expozitie-unica-muzeul-judetean-buzau-
1_5a9f9b9adf52022f754c3dfa/index.html
https://obiectiv.net/ialomita-olimpiada-judeteana-de-arte-plastice-istoria-artelor-si-arhitectura-2018-
46829.html/
https://amfostacolo.ro/impresii9.php?iid=86823&d=o-zi-in-slobozia-si-imprejurimi--slobozia
https://www.turismslobozia.ro/
https://www.sanatateaplantelor.ro/100-de-ani-de-agricultura-in-romania/
http://www.campusbuzau.ro/fierul-de-calcat-istoric-utilitate-si-rafinament/
https://www.europafm.ro/peste-150-de-fiare-de-calcat-adunate-intr-o-expozitie-la-buzau/
https://leviathan.ro/va-rugam-atingeti-tractoarele-de-dana-fodor-mateescu/batoza-hofherr-schrantz-
morometii/
Apariţii TV: Antena 1 Slobozia (39 apariţii – ştiri, reportaje, interviuri etc.), DIGI 24 TV (1), Agro TV
(8 apariţii), TV Sud-Est Buzău (2 apariţii), Campus TV Buzău (1 apariţie), Agrointeligenţa TV-online (2
apariţii). Total: 53 apariţii TV.
3.4 Articole publicate de specialiştii muzeului în presă;
- Adrian Stroe: ”Batoza pentru trifoi”, ”Semănătoarea de păioase Edelweiss”, ”Aparatul de fotografiat
în perioada interbelică”, ”Tractorul LANZ BULLDOG”, ”Tractorul HOFHERR SCHRANTZ
CLAYTON SHUTTLEWORTH”, ”Balanța compusă”, ”Vânturătoarea J. BAKERS”, ”Premiera filmului
MOROMEȚII 2”.
- Claudiu Şerban: ”Stupul vertical”, ”Tăierea viței-de–vie. Foarfeca de vie”, ”Pompă de vin
ALLWEILER”, ”Corâta”, ”Pompă de apicultor”, ”Țitera/Cetera”, ”Tulnicul”.
15
- Magdalena Petre-Filip: ”Rânduiala mesei la români”, ”Casa”, ”9 Martie – Mucenicii”, ”Caloianul –
rugă pentru setea pământului”, ”Considerații despre spațiu. Stânga”,”Considerații despre spațiu.
Dreapta”, ”Considerații despre spațiu. Sus”, ”Considerații despre spațiu. Jos”, ”Fântâna”, ”Gardul”.
- Fideliu Rubinescu-Ostriceanu: ”Ceasul românesc de masă”, ”Bărbieritul în perioada interbelică”,
”Cleștele de fierărie”, ”200 de ani de la nașterea lui Ion Ionescu de la Brad”, ”Mariana Hociotă, sub
semnul Centenarului”, ”Agricultura românească înainte de primul război mondial”, ”Sub semnul
Centenarului – reforma agrară din 1921”, ” Sub semnul Centenarului – Jefuirea României în viziunea
germană din 1918”.
- Fănica Gherghe:”Cămașă de noapte bărbătească”, ”Colecția de fiare de călcat a Muzeului Național
al Agriculturii, la Buzău”, ”Întinzător pentru degetele mănușilor”, ”Discul pentru gramofon”, ”Păpușă
folclorică: Călușar”, ”Storcător de rufe”, ”Bătani/Țesătură de nuntă”, ”Ștergare cu motivul viței-de-
vie”, ”100 de mărturii despre croit, cusut și brodat în România”.
- Panait Andreea: ”Contract de închiriere din 1865”, ”Un testament din 1827”, ”Un catastif din secolul
al XIX-lea. Previziune astrologică din anul 1826”, ”Mărfuri de consum în Bucureștiul de la 1825”,
”Personalități ale agriculturii românești. Ion Nistor”, ”Calendarul agrar al țăranului. Legea de dinainte
de Lege”, ”Istoria din spatele unui document”, ”Contract”.
A. 4. Măsuri luate pentru cunoașterea categoriilor de beneficiari;
Pe parcursul anului 2018 nu s-au aplicat sondaje de opinie vizitatorilor, un profil al
beneficiarului activităților culturale desfășurate de muzeu, fiind stabilit în anii anteriori. Monitorizarea
vizitatorilor individuali şi în grupuri, a participanţilor la diverse evenimente organizate în muzeu
(expoziţii, workshop-uri, evenimente legate de practicarea unor obiceiuri), dar şi dincolo de propriul
spaţiu (expoziţii itinerante, standuri de prezentare, festivaluri, sărbători, târguri, sesiuni etc.), a
vizitatorilor virtuali, a celor în scop religios la Biserica de lemn “Sf. Nicolae”, dar şi Cartea de Onoare a
muzeului, aflată la intrare, unde publicul îşi poate expune părerile, sugestiile şi nemulţumirile, reprezintă
măsuri, pe care Muzeul Naţional al Agriculturii le aplică pentru cunoaşterea categoriilor de vizitatori şi a
profilului beneficiarului actual. Postarea evenimentelor şi urmărirea comentariilor vizitatorilor pe contul
de Facebook al instituției şi al publicaţiilor online, care au scris articole despre Muzeul Naţional al
Agriculturii, au dus la cunoaşterea feedback-ului acestora, foarte util în acţiunile ulterioare ale muzeului.
16
A.5. Grupurile țintă ale activităților instituției;
Beneficiarul ţintă al programelor culturale:
1. Pe termen lung:
- Vizitatori cu scop educaţional: participanţii la programele de pedagogie muzeală dedicate
elevilor, preșcolarilor, studenților (ateliere de lucru și de creație, vizionări filme documentare
etc.); participanţii la programele educaţionale pentru adulţi (ateliere de lucru și de creație,
vizite ghidate, demonstraţii practice în cadrul târgurilor); participanţi la programe de practică
pedagogică (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi); schimburi de experienţă cu specialişti
din muzee şi instituţii culturale din ţară şi din străinătate;
- Vizitatori în scop recreativ;
- Vizitatori cu scop religios – participanţii la serviciile religioase de la Biserica ”Sf. Nicolae”
(slujbe religioase, nunţi, botezuri etc.).
2. Pe termen scurt: participanţi la diverse manifestări culturale: vernisaje, evenimente de interes
local, naţional şi internaţional, spectacole și festivaluri folclorice, evenimente personale etc.
A.6. Profilul beneficiarului actual;
Muzeul Național al Agriculturii a oferit în anul 2018 acţiuni culturale variate, ce s-au adresat
mai multor categorii de public. Un profil al beneficiarilor activităţilor muzeului a fost creat de-a lungul
timpului, precum și monitorizând postările de pe contul Facebook al muzeului, ţinând seama de mai
multe criterii, şi anume:
1. Elevii şi preşcolarii vin în grupuri împreună cu cadre didactice și reprezintă principalii
beneficiari ai activităților de educație muzeală. Scopul vizitei lor este de recreere, asimilarea de
informații și aptitudini în cadrul atelierelor organizate, tururi ghidate sau trasee prestabilite de
vizitare. Această categorie beneficiază de o atenție sporită, deoarece reprezintă vizitatorii de
mâine ai muzeului;
2. Adolescenții, studenţii și masteranzii sunt interesaţi de teme individuale pentru pregătirea
unor tematici documentare (proiecte, practică în muzeu), participă la activitățile educaționale –
atelierele de lucru permanente sau vin individual sau în grupuri organizate. O mare afluență a
acestei categorii o reprezintă Noaptea Muzeelor;
17
3. Vizitatorul local vine cu regularitate la muzeu pentru a vedea expoziţiile temporare sau
noutăţile din muzeu. Acest vizitator poate avea şi invitaţi, uneori din străinătate, care se pot
transforma în vizitatori fideli;
4. Turiştii străini şi români care tranzitează oraşul vin pentru cunoaşterea muzeului sau
pentru un eveniment special (vernisaj, atelier, manifestări complexe, congrese). Aceştia vin să
primească informaţii sau pentru a cumpăra un suvenir;
5. Specialiștii și grupurile oficiale care vin în oraș la diverse manifestări sau pentru a obține
informații. De obicei, sunt însoțiți de oficialitățile județului și au la dispoziție un timp limitat,
de aceea ghidajul în expoziție este personalizat;
6. Familiile cu copii vin în grupuri de câte 2 - 6 persoane, având vârste diferite. Aceşti
vizitatori preferă acumularea de informaţii pentru copii şi petrecerea timpului liber într-o
ambianţă plăcută. Pentru aceşti vizitatori ghidajul şi alte facilităţi oferite de muzeu sunt
importante (magazinul de suveniruri, accesul cu cărucioare, relaxarea în parcul muzeului etc.);
7. Vizitatorii cu dizabilităţi reprezintă o altă categorie de beneficiari pentru care muzeul
oferă facilităţi speciale (căi de acces, rampe etc.);
8. Pensionarii vin pentru petrecerea plăcută a timpului liber, pentru relaxare; de obicei, vin
însoţiţi de alte persoane în vârstă sau de copii și nepoţi;
9. Vizitatorul virtual este o altă categorie de public. Site-ul muzeului și pagina de Facebook
sunt căi de comunicare cu acești vizitatori, care sunt informați permanent despre activitățile
desfășurate de muzeu, astfel încât aceștia să se simtă parte integrantă a acțiunile noastre. Se
poate vorbi la un moment dat despre un grup fidel de vizitatori virtuali, care este în continuă
creștere;
10. Alte categorii: persoanele private de libertate vin în mod organizat prin vizite anunțate și
participă la ateliere de creativitate; persoane care participă la oficializarea de cununii civile și
ședințe foto în muzeu. Persoanele din acestă categorie se pot transforma în vizitatori fideli ai
muzeului, iar la următoarele vizite pot veni însoțiți de familie sau prieteni.
În cursul anului 2018, Muzeul Național al Agriculturii a înregistrat un număr de 89736 de
vizitatori, din care:
- 1827 vizitatori ai expozițiilor muzeului (elevi și preșcolari – 1193, studenți – 133, salariați și
pensionari – 432, cetăţeni străini – 69);
18
- 2486 participanți la atelierele de lucru deschise la Muzeul Național al Agriculturii și la
vernisaje ( 2146 elevi și preșcolari, 195 salariați și 145 pensionari);
- 8554 vizitatori la manifestările organizate în afara instituţiei;
- 700 vizitatori la Noaptea Muzeelor;
- 11630 vizitatori unici pe site-ul muzeului (vizitatorul unic este acea persoană care accesează
pagina de site a muzeului de mai multe ori, dar este înregistrat după IP o singură dată);
- 54539 vizitatori ai paginii Facebook a Muzeului Național al Agriculturii;
- 10000 vizitatori cu scop religios.
2%3%10%
1%
13%
60%
11%Vizitatori ai expozițiilormuzeului
Participanți la atelierele decreativitate
Vizitatori la manifestările dinafara instituției
Vizitatori Noaptea Muzeelor2018
Vizitatori unici pe site
Vizitatori ai paginii deFacebook
Vizitatori în scop religios
Vizitatori ai Muzeului Național al Agriculturii în anul 2018
19
B) Evoluția profesională a instituției și propuneri privind îmbunătățirea acesteia:
B.1. Adecvarea activității profesionale a instituției la politicile culturale la nivel național și la
strategia culturală a autorității;
În Strategia de dezvoltare a judeţului Ialomiţa 2009-2020, un accent deosebit se pune pe
dezvoltarea turismului prin promovarea patrimoniului cultural-istoric al judeţului şi pe creşterea calităţii
vieţii cetăţenilor.
Datorită unor convergenţe de mai mulţi factori: climatul de finanţare, intrarea în sfera digitală,
accesul rapid la tehnologie şi la reţelele sociale, globalizării etc., Muzeul Naţional al Agriculturii a fost
pus în situaţia de a privi critic la ceea ce are de făcut pentru a fi eficient şi adecvat publicului. Cum
putem noi să concurăm cu diversele moduri de petrecere a timpului liber pe care oamenii le aleg?
Trebuie să recunoaştem că tehnologia ne-a schimbat fundamental viaţa, de aceea am găsit în
permanenţă metode de a fi conectaţi online cu publicul, prin actualizarea permanentă a site-ului, a
paginii de Facebook, prin postarea de evenimente şi fotografii cu participanţii la activităţile ce se petrec
în muzeu. În anul 2018, am asigurat accesul gratuit la internet, oferind vizitatorilor posibilitatea de a
examina, explora şi participa activ, folosind dispozitive inteligente.
Un alt rol important al muzeului este acela de a achiziţiona, salva şi conserva obiecte cu valoare
muzeală. Constrângerile de ordin financiar nu ne-au permis cumpărarea de obiecte, dar am încurajat
vizitatorii să facă donaţii pentru întregirea patrimoniului muzeului, pentru a-i asigura reprezentativitatea
în plan local şi naţional, dar mai ales, pentru a le oferi generaţiilor actuale şi viitoare un reper. Am avut
grijă ca acestor donatori să li se întărească acest sentiment de apartenenţă, pentru că, până la urmă ce
este un muzeu? Este un loc special, care ne reaminteşte ce înseamnă a fi uman, cum şi-au trăit vieţile
bunicii şi străbunicii noştri, ce a fost greşit şi ce a fost bun în trecut şi cum putem, prin cunoaştere, să
devenim mai înţelepţi ca să ne protejăm de propriile eşecuri. Un muzeu nu trebuie privit ca având
importanţă economică, ci trebuie judecat ca având importanţă socială, este un mediu ideal pentru
învăţare. Pentru a fi siguri că putem atrage publicul, a trebuit să ne adaptăm şi să facilităm înţelegerea
colecţiilor şi expoziţiilor noastre şi să ne asumăm rolul de educator, prin povestirea trecutului şi prin
stimularea discuţiilor pe marginea problemelor contemporane. În realitatea pe care o trăim astăzi, plină
de haos, anxietate şi stres, muzeul oferă tocmai acea zonă de răgaz, stimulând experienţe muzeale bazate
pe emoţii. Pentru deschiderea orizonturilor şi siguranţa că putem veni cu ceva nou, creativ, am
20
diversificat şi întărit colaborările şi parteneriatele cu diverse instituţii din ţară şi străinătate. Articolele
scrise de muzeografii noştri în anul 2018, vor fi publicate în 2019 în diverse publicaţii de specialitate.
Participarea şi în 2018, la Proiectul internaţional Noaptea Muzeelor, cu un program atractiv, a adus la
muzeu un număr de 700 de vizitatori. De asemenea, găzduind Workshop-uri în cadrul Proiectului
“Succes – StartUp-uri constituite pe Competenţe Economice sustenabile de succes”, în cadrul
Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020, am reuşit să facem cunoscut muzeul, pentru
categorii de public, care, probabil, ar fi ajuns mai rar să îl viziteze.
Viitorul muzeului va fi construit tot pe colaborări: cu muzee, universităţi, biblioteci, organisme
guvernamentale şi nonguvernamentale, vizitatori, donatori, sponsori şi comunitate. Pentru ca Muzeul
Naţional al Agriculturii să fie reprezentativ pentru comunitate are nevoie de finanţare corespunzătoare,
atât pentru modernizare, cât şi pentru achiziţia de obiecte cu valoare muzeală, iar personalul trebuie
motivat pentru a se adapta la cerinţele unei lumi în permanentă schimbare.
B. 2. Orientarea activității profesionale către beneficiari;
Din experienţă, am constat că şcoala oferă cele mai diverse grupuri de vizitatori. Încheierea unor
parteneriate de colaborare cu şcolile, a facilitat întâlnirea cu educatorii şi adaptarea activităţilor muzeale
la nevoile şi dorinţele acestora. Muzeul Naţional al Agriculturii pune la dispoziţia profesorilor,
studenţilor şi elevilor o arhivă bogată, astfel încât, ceea ce citesc în manualele școlare, poate fi văzut “pe
viu” în sălile expoziţionale. Muzeografii şi-au îmbogăţit permanent discursul, vizitele ghidate, însoţite
de povestiri legate de vremurile de odinioară au avut impact asupra publicului de toate categoriile de
vârstă, determinând de multe ori revenirea la muzeu. Experienţele muzeale bazate pe emoţii oferă
oportunitatea de a incita vizitatorii să participe activ la schimbul de idei, abilităţi, experienţe. Una dintre
soluţiile salvatoare adoptate de Muzeul Naţional al Agriculturii a fost resuscitarea interesului tinerilor
pentru cultura populară, prin aducerea în prim-plan a meşteşugurilor artistice tradiţionale, revitalizate
prin intermediul atelierelor interactive: atelierul de împletit spice de grâu, atelierul de împletit fire
textile, atelierul de olărit, de pictat vase de lut şi linguri de lemn, atelierul de realizat sticle “Sporul
casei”, de personalizat căni, de iniţiere în tehnica découpage, atelierul de încondeiat ouă.
Muzeul Naţional al Agriculturii, ca răspuns la nevoia de educaţie formală şi informală a societăţii
în general şi a comunităţii în mod special, are o ofertă de manifestări permanente – ateliere de tip
workshop, cu o paletă de obiective diverse şi plăcute de participanţi şi viitori participanţi. În consensul
21
şcoală-muzeu, instituţia a venit în întâmpinarea instituţiilor şcolare cu diferite manifestări accesibile, cu
scopul acoperirii sistemului de educaţie nonformală şi informală.
Prin aceste manifestări se asigură ambientul/mediul, calupul de informaţii şi practica pentru
posibile noi meserii şi hobby-uri. Sistemul de învăţare este mult apreciat de elevi, fiind atinse atât
practica, cât şi nevoia de noi informaţii prezentate în mod relaxant, plăcut şi util.
Atelier împletit spice de grâu
La Muzeul Național al Agriculturii se desfășoară atelierul de împletit spice, atelier ce se
adresează tuturor categoriilor de public.
În mentalitatea arhaică, spiritul grâului se refugia, în timpul seceratului, în ultimele spice; de
aceea, acestora li se acorda o atenţie specială: erau lăsate pe loc („mama pământului”, „barba
pământului”, „barba ogorului”, „sporul locului” ş.a.) sau erau aduse acasă în mănunchi, snop ori sub
forma unui obiect ritual, cu denumiri diferite („barba lui Dumnezeu”, „cunună”, „cruce”, „peană”,
„buzdugan”). Se păstra pe hambarul cu grâu, la grinda casei, la icoană; „la un loc curat”. Boabele din
spice se puneau în traista din care se semăna pentru prima dată, pentru belşug de grâne, ori se dădeau la
păsări, să le apere de boli.
Participanții la atelier învață să realizeze din spice, împletituri rituale considerate ofrande din
recolta anului, în special ”Barba lui Dumnezeu”, împletitură specifică zonei Munteniei, dar și ”struțul”.
De asemenea, primesc informații despre aceste obiceiuri de seceriș, expuse pe larg în expoziția de bază a
muzeului ”La pas prin lumea satului”, dar pot viziona și filme documentare despre aceste obiceiuri.
La sfârșit, pleacă acasă cu o frumoasă împletitură de spice, realizată de ei și cu un bagaj
impresionant de cunoștințe despre obiceiurile și datinile strămoșilor noștri.
Atelier de împletit fire textile
Este un atelier permanent, organizat la Muzeul Naţional al Agriculturii, de marţi până vineri,
între orele 9-14, destinat copiilor peste 12 ani, dar şi adulţilor.
Scopul atelierului este acela de a promova crearea unor obiecte decorative prin împletirea firelor
de cânepă, in, lână, bumbac, transmisă, în vechime, din generaţie în generaţie şi care, în prezent, este pe
cale de dispariţie. Acest meşteşug al creării obiectelor artizanale are la bază nodurile, o tehnică aparent
uşor de realizat, dar, care, necesită migală, intuiţie estetică şi o doză importantă de răbdare. Aceste
obiecte au o frumuseţe aparte şi reprezintă elemente decorative unice şi atractive.
22
Participanţii vor fi învăţaţi de un muzeograf să se familiarizeze cu această îndeletnicire. Nu
trebuie să ştii să coşi, croşetezi sau tricotezi, se realizează numai cu ajutorul degetelor, pornind de la un
nod simplu, care se multiplică, până la obţinerea nodurilor mai complexe, dând naştere obiectului
planificat a fi realizat (brăţară, semn de carte, decoraţiune interioară). Pe parcusul unei ore, află ce se
poate face dintr-un simplu fir şi două mâini dibace - obiecte cu utilitate practică, produse unicat, care
ascund migală şi multă imaginaţie. Materiale şi ustensile folosite sunt firele textile din fibră naturală şi
accesoriile (mărgele, inele, catarame, bucăţi de material textil de culori diferite etc.). Firele trebuie să
îndeplinească anumite condiţii şi anume: să fie rezistente, flexibile, să nu se întindă, pentru ca produsul
finit să fie realizat uniform. Etapele parcurse de cursant: işi alege firul cu care doreşte să lucreze, taie la
aceeaşi dimensiune mai multe fire, fixându-le pe suportul de lucru şi realizează nodurile alese, creând un
model unitar.
Atelierul de olărit
Este destinat tuturor categoriilor de public, interesate să descopere tehnica acestui meşteşug
străvechi. Olăritul este o îndeletnicire pe care noi, românii, am moştenit-o din moşi-strămoşi, mărturie
stând frumoasele vase din neolitic. Mai mult decât un meştesug, olăritul s-a dovedit, de-a lungul
timpului, a fi o artă.
Scopul acestui atelier este acela de a crea posibilitatea cât mai multor persoane de a petrece o
parte a timpului într-un mod aparte, având şansa de a-şi descoperi talente sau abilităţi necunoscute până
acum. Atelierul se adresează: elevilor de gimnaziu și liceenilor care vor să-și dezvolte creativitatea,
îndemânarea și să-și petreacă timpul liber într-un mod cât mai plăcut, adulților obosiți de rutina
cotidiană, care vor să dea frâu liber creativității, să se relaxeze într-un mod cât mai benefic pentru ei,
părinţilor care pot petrece împreună cu copiii lor, momente de lucru în echipă, comunicare, creativitate
şi îndemanare. Atelierul de olărit se desfășoară în mai multe etape, având o durată mai lungă de timp
(3 - 4 săptămâni). De asemenea, numărul participanților la o ședință de lucru la roata olarului este limitat
la maxim 5 persoane. Concret, participanţii la atelier iau contact cu materialul de lucru – lutul şi cu roata
olarului. Totul începe ca o joacă prin afundarea mâinilor în apă şi lut, frământarea bulgărelui de pământ,
fixarea lui pe roată, unde se învață centrarea lui, modelarea vasului și folosirea instrumentelor de lucru
pentru crearea formei finale.Toţi participanţii învaţă să lucreze cu lutul, pentru a face un obiect care să
poată fi introdus în cuptorul de ardere.
23
Paşii pe care cursantul trebuie să-i parcurgă sunt:
1. Frămantarea lutului. Bulgărele de lut este frământat energic până capătă un aspect untos,
numai bun pentru modelare.
2. Lucrul la roată. Cursantul învaţă confecţionarea vaselor la roata olarului, acţionată cu
piciorul sau acţionată electric, coordonarea vitezei roţii cu apăsarea uşoară a bucăţii de argilă
şi modelarea treptată a acesteia.
3. Angobarea, operațiune realizată după uscarea vaselor, constă în acoperirea lor cu o substanţă
specială numită angobă (zeamă care poate fi albă sau roşie) și are rolul de a astupa
eventualele porozităţi ale vasului.
4. Ornamentarea vaselor se face cu ajutorul pensulei, cursanții folosind motive tradiționale de
pe ceramica românească. La final, vasul este impregnat cu un strat translucid de smalţ pentru
a scoate în evidenţă rafinamentul artistic al acestuia.
La sfârșitul atelierului se face arderea vaselor în cuptorul special, iar participanții pot pleca acasă
cu unul din vasele realizate
Atelier sticle decorative ”Sporul casei ”
Printre alte oferte ale pedagogiei muzeale dezvoltate de Muzeul Național al Agriculturii privind
organizarea de ateliere practice pentru publicul de orice vârstă se numără și decorarea sticlelor într-un
mod foarte plăcut, care are ca efect dezvoltrea simțului estetic și practic în același timp. Atelierul se
intitulează ” Sporul casei ” .
Orice activitate promovată pe direcția dezvoltării unor abilități generează o serie de întrebări
care-și așteaptă un răspuns. Venim în sprijinul publicului vizitator cu o serie de motivații care se doresc
a fi niște răspunsuri, măcar parțiale, pentru a alege să participe la acest atelier.
1. Dezvoltarea simțului estetic, pentru că decorarea sticlelor se va face cu semințe de diverse
mărimi și culori în combinații care stimulează imaginația;
2. Libertatea de a alege în decorarea acestor sticle semințele, care pot avea o semnificație
personală, reprezentativă pentru fiecare persoană;
3. Reprezintă un simbol al prosperității și fertilității, cu conotații în trecutul îndepărtat al istoriei
umane;
4. Generează un echilibru psihic și emoțional atunci când sticlei decorative i se oferă un anumit
loc care o pune în evidență;
24
5. Este un simbol al hărniciei care anticipează rodnicia de peste an, ca o emblemă a
gospodarului.
Ca metodă de lucru se pot folosi sticle de diferite forme și mărimi.
Sticlele trebuie să fie transparente și cât mai curate și uscate;
Se pot alege metode de decorare mai scumpe sau mai ieftine, neexistând o regulă în acest
sens;
Se poate apela și la impregnarea semințelor cu diverse substanțe de colorare, atunci când
nu dispunem de o paletă largă de semințe divers colorate;
Un bețișor care poate fi folosit opțional în migrarea din stratul superior către cel inferior a
semințelor cu aspect diferit, realizându-se o întrepătrundere a culorilor și formelor, care
contribuie la unicitatea fiecărei sticle decorate;
Straturile se succed până la umplerea sticlei;
Sticla se închide cât mai bine cu un dop de plută sau cu un fragment de cocean;
Se învelește cu o bucată de pânză simplă sau frumos decorată cu imprimeuri, broderii;
Pânza care acoperă dopul se leagă cu un fir de cânepă sau un fir divers colorat.
Muzeograful care conduce acest atelier este în permanență atent la grupul participant în
dobândirea acestor abilități practice. Sticlele decorative realizate pun în valoare creativitatea și
personalitatea fiecăruia.
Nu se urmărește o uniformitate în realizarea acestor sticle, nu se impun standarde, doar realizarea
de noi abilități practice. Stimularea creativității este un obiectiv care se pune în evidență în cadrul
atelierului. Un alt obiectiv este acela de a ajuta toți participanții să se exprime liber și să finalizeze în
cadrul atelierului decorarea sticlei cu semințe.
Ca o concluzie pentru acest acest atelier se poate spune că decorarea unei astfel de sticle
intitulată ” Sporul casei ” întrunește frumusețea, gândirea pozitivă și nu în ultimul rând originalitatea
fiecărui participant.
Atelier de personalizat căni
Se adresează tuturor categoriilor de public. Obiectivele urmărite prin acest atelier sunt
următoarele:
1. Sunt unice. O cană personalizată nu se găsește pe toate rafturile magazinelor. Este creată
special de cineva, pentru cineva. Ceva original.
25
2. Se aseamănă cu persoana căreia îi sunt adresate. Faptul că sunt personalizate ajută în
apropierea de esența persoanei căreia îi sunt adresate, de ceea ce este ea cu adevărat.
3. Se potrivește în orice context. Cănile personalizate pot fi potrivite oricărui context, fie
că sunt puse pe biroul de la locul de muncă sau pe masa de acasă.
4. Sunt handmade. Handmade sau lucrat manual, este o calitate din ce în ce mai căutată la
cadourile din zilele noastre. Trăind într-o lume a industrializării, oamenii caută din ce în
ce mai mult o ușiță de scăpare din bunurile comune, oferite tuturor.
În timpul atelierului de personalizat căni, participanții vor desena ce vor dori pe o cană, folosind
markere speciale pentru ceramică. Vor desena flori, oameni, animale, puncte, linii, cercuri sau vor scrie
mesaje. La sfârșit, cănile vor fi coapte și după 24 de ore vor putea fi folosite.
Atunci când oferim un cadou personalizat investim în relația pe care o avem cu cealaltă persoană, în
tot ceea ce apreciem la ea, în dorința de a-i arăta celui de lângă noi că este cu adevărat o persoană
minunată căreia vrem să-i mulțumim prin mici gesturi, cum ar fi acesta, că ne pasă, că suntem atenți la
cum este, că vrem să facem ceva care să fie diferit și creat special pentru ea.
Atelier de pictat linguri pe lemn.
Atelierul se adresează unei grupe de minori de vârstă şcolară şi preşcolară. Este solicitat în special de
elevi cu vârste cuprinse între 4 şi 15 ani.
În cadrul acestui atelier, elevii deprind abilităţi practice de pictură pe lemn netratat cu diferite tipuri
de culori şi ustensile. Rezultatul atelierului este cuantificabil prin prezenţa lingurii pictate. Elevul, la
sfârşitul orei de atelier, are abilitatea de a repeta acest tip de manifestare artistică în mod particular şi
propriu şi de a transmite fără greutate, mai departe altor doritori, etapele acestei activităţi extraşcolare.
Din sistemul de feedback oral realizat imediat după atelier sau în orele imediat următoare ni se prezintă
o înţelegere de aproximativ 70% a informaţiilor transmise oral, în timpul desfăşurării atelierului şi o
înţelegere de 80 % a sistemului practic de învăţare.
Atelierul permament de pictat linguri de lemn se desfăşoară într-un spaţiu bine definit, pe perioada
maximă a unei ore, cu limitarea numărului de cursanţi, pe parcursul desfăşurării lui, la efectivul unei
clase şcolare.
Conducătorul atelierului este în permanenţă printre cursanţi, oferindu-le informaţii generale şi
specifice în privinţa desfăşurării practice a cursului precum şi ghidare în privinţa sistemului de practică:
26
sistem de amestec de culori, culori complementare, sistem de aplicare a tuşei, de alegere a ustensilelor,
de igienizare, de eficientizare a muncii.
Cursanţii primesc linguri, pensule adecvate, recipiente pentru liant şi dizolvant şi materiale necesare
igienizării: şerveţele, apă etc. Culorile şi interpretarea artistică le aparţine. La finalul atelierului fiecare
cursant are lingura pictată în mod artizanal - produsul finit.
Atelier de iniţiere în tehnica découpage
Tehnica découpage este o metodă fascinantă de a decora obiecte, prin tăierea unor mici bucăţele de
hârtie/şerveţel şi lipirea lor pe lemn, sticlă, ceramică, plastic, metal, lumânare etc. Prin această metodă,
obiectele vechi pot căpăta viaţă şi originalitate. Cu ajutorul imaginaţiei, chiar dacă nu ştim să pictăm,
modelul de pe şerveţel este aşezat, astfel încât să se împletească armonios cu obiectul decorat, tehnica
folosită şi culorile acrilice, care completează desenul. Oricine poate învăţa această tehnică, doar
creativitatea fiecăruia contează cu adevărat.
Ce se învaţă la acest atelier?
În timpul cursului se vor învăţa toate aspecte legate de decupaj cum ar fi: tehnicile de tăiere,
proiectare, lipire, pictură și cum să se obțină un finisaj frumos. La sfârşit, fiecare va lua piesa pe care a
creat-o şi, cu siguranţă, va avea un sentiment minunat şi o mare realizare.
Paşii pe care cursantul trebuie să îi parcurgă sunt:
1. Arta decupării fine;
2. Design-ul - cum să fie utilizate modelele de pe şerveţele, pentru a forma un design frumos pe
obiectul ales;
3. Diferite tehnici de vopsire cu vopsele acrilice;
4. Finisajul – lăcuirea.
Dacă participantul la atelier este un spirit creativ sau doreşte să încerce ceva nou, atunci această
formă de artă - tehnica decoupage este una potrivită. Un plus al acestui atelier este acela că se adresează
tuturor categoriilor de vârstă și pentru toate nivelurile de experiență. Copiilor, în special, le dezvoltă
capacitatea de a reutiliza lucruri, răbdarea, aptitudinile motorii.
Atelierul de încondeiat ouă
Este un atelier care aduce la muzeu, în fiecare an, înaintea marii sărbători a Paştelui, copii, cadre
didactice şi părinţi, dornici să afle tainele meşteşugului şi ale artei încondeierii ouălor. Încondeierea
ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a
27
datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element important în cultura spirituală
românească.
Oul roșu este purtătorul unor semnificații profunde legate de învierea lui Iisus Hristos, de aceea
creștinii au început să îl încondeieze, desenând cu ceară motive ancestrale de o rară frumusețe și cu
diferite semnificații (exemple: spicul de grâu, fierul plugului, frunza, crucea, albina, pasărea, mielul,
șarpele etc).
Participanții învață tehnica tradiţională a încondeierii ouălor cu ceară de albine, condei de aramă şi
vopseluri naturale ori sintetice, în același timp primind și informaţii din istoricul acestui simbol – OUL,
în jurul căruia s-a creat o întreagă mitologie: originea ouălor înroşite, în folclorul românesc şi în lume;
diversele tradiţii în legătură cu ouăle de Paşti; vopsirea (când şi cum se face) şi ornamentaţia (elemente
fundamentale); simbolistica motivelor de pe ouăle încondeiate ş.a.
Întrucât, prin metodele de lucru folosite, beneficiarii se află o perioadă în dialog direct cu obiectele
muzeale, prin observaţia directă, reflecţie şi evaluare sub îndrumarea specialiştilor, aceştia îşi vor crea şi
fixa în strategia de creaţie anumite mecanisme durabile, iar produsele finite ale acestui experiment vor
constitui borne (tehnice, artistice, spirituale) la care în timp, autorul poate face rapel dintr-o altă
perspectivă, încât procesul de creaţie să se înscrie pe un traseu de ascendenţă, de aprofundare, de
contemplare, de înnobilare sufletească, de creaţie autentică şi durabilă.
Colaborarea cu studenţii, masteranzii şi profesorii Facultăţii de Teologie Ortodoxă "Justinian
Patriarhul" din Bucureşti, secţia Artă Sacră s-a concretizat în expoziţia “Închinare Sfintei Cruci!”, o
expoziţie inedită, sub semnul ”Crucii - căreia ne închinăm întreaga viaţă”.
Venind cu programe şi proiecte care promovează revenirea la autenticitate, incluziunea socială,
protecţia mediului, încercând permanent să joace rol educaţional, dar să aibă şi impact social, personalul
Muzeului Naţional al Agriculturii are ca obiectiv principal să servească întreaga comunitate, să nu se
mulţumească cu publicul tradiţional, ci să atragă şi grupuri de persoane marginalizate: copii cu nevoi
speciale, deţinuţi, persoane cu handicap, pentru a le îmbogăţi experienţele personale şi de ce nu, viaţa.
Încercăm să ne folosim de învăţământul muzeal, pentru a reconecta vizitatorii cu istoria, cu trecutul, atât
prin evidenţierea unicităţii şi valorii obiectelor de patrimoniu, cât şi prin informaţii şi practici, care să le
dezvolte sensibilităţile.
28
1. Participare în calitate de invitat la proiecte internaţionale:
1. Proiect în cadrul ERASMUS+ cursuri de formare/ ATELIER - PARTENERIAT E+, VET -
ECVET pentru completarea/aplicarea de proiecte de tip ERASMUS +, Proiecte de parteneriat
strategic domeniul VET (formare profesională). (02-04.03.2018);
2. Noaptea Muzeelor, ediţia a IX-a; (19.05.2018)
În cadrul „Nopții Muzeelor la Muzeul Național al Agriculturii”, s-au putut vizita următoarele:
- „La pas prin lumea satului” – expoziţie care reuneşte, într-o concepţie unitară şi mai ales originală
din punctul de vedere al prezentării, obiecte din toate colecţiile reprezentative ale muzeului,
reconstituind lumea satului de odinioară, cu instituţiile sale (primărie, biserică, şcoală, poştă),
ateliere (fierărie, tâmplărie, olărit, croitorie, atelier foto etc.), ocupaţii (măcelărie, brutărie etc.),
tradiţii şi viaţă spirituală.
- Mărturii de credinţă - expoziţie ce reuneşte obiecte şi documente din patrimoniul muzeului şi al
Bisericii de lemn ”Sf. Nicolae”(1737)
- ”Olimpiada Județeană de Artă Plastică”, expoziţie cu lucrările elevilor din clasele V-XII din județ,
ce vor fi premiaţi la Olimpiada de arte vizuale, arhitectură şi istoria artei – 2018.
- Unităţi în aer liber: colac de puţ (1853) – monument istoric (aflat în Lista monumentelor istorice
cu codul: LMI/2004, IL-III-m-B-14155), colac de fântână (1937), însemne funerare (1889, 1887).
700 de persoane de toate vârstele au vizitat expoziţiile deschise la Muzeul Naţional al Agriculturii şi
au asistat la spectacolul artistic susţinut, în aer liber, de Grupul folk "Suflet ialomiţean", din Luciu,
Ansamblul de mandoline "Nuferii Dunării", din Giurgeni, interpreţi de muzică populară, formaţia de
dans modern şi trupa "Try Folk", de la Palatul Copiilor din Slobozia. În interiorul muzeului, Liceul de
Arte "Ionel Perlea" a oferit un concert de jazz, iar membri ai Clubului montan "Excelsior" au reamintit
publicului prezent câteva melodii folk îndrăgite de toate generaţiile;
3. Zilele Europene ale Patrimoniului, ed. a XXVI- a, o iniţiativă comună a Consiliului Europei şi
a Uniunii Europene; sloganul din 2018 – “Patrimoniul nostru cultural – unde trecutul întâlneşte
viitorul”; în cadrul manifestării, elevii claselor a II-a C şi D, de la Şcoala Gimnazială nr. 3
Slobozia, au avut ocazia să descopere şi să interpreteze valorile de patrimoniu cultural prin
intermediul vizitei ghidate şi prin expunerea impresiilor pe cărţi poştale editate de muzeu.
(14.09.2018).
29
2. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor la sediul instituţiei:
1. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Grădiniţa “Voinicelul” Slobozia,
grupa mare. (26.01.2018);
2. Dragobetele – Cap de Primăvară, atelier de lucru în care copiii au pictat pe inimioare de lut;
After School Dexter Academy. (7.02.2018);
3. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Şcoala Gimnazială Platoneşti, jud.
Ialomiţa. (13.02 2018);
4. Expoziţia - Lelia Urdărianu – grafică; expoziţia a valorificat, pentru prima dată, colecţia de
grafică din Fondul Stoianovici, aparţinând artistei Lelia Urdărianu. (14.02.2018 – 02.05.2018);
5. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii de la Şcoala Gimnazială Bucu, jud.
Ialomiţa. (20.02 2018);
6. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a II-a C, Şcoala Gimnazială nr. 3
Slobozia. (21.02.2018);
7. Măcinicii, tradiţii populare româneşti; atelier de modelat măcinici tradiţionali, degustări; au
fost reînviate tradiţiile şi obiceiurile de odinioară, s-au preparat măcinici după reţete tradiţionale,
s-au practicat obiceiuri specifice zilei de 9 martie: agăţarea măcinicilor în pomi fructiferi, pentru
rod bogat etc.; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială “Sf. Andrei” Slobozia şi de la Liceul
de Arte “Ionel Perlea”. (9.03.2018);
8. Oul de Paşti, atelier de încondeiat ouă; participanţii au învăţat să încondeieze ouă şi
obiceiurile şi tradiţiile specifice Sfintelor Sărbători de Paşti. ( copii de la Grădiniţa “Piticot”
Slobozia, Grădiniţa “Dumbrava Minunată” Slobozia, Şcoala Gimnazială nr. 3 Slobozia, Liceul
Tehnologic Special, Liceul de Arte “Ionel Perlea”, Şcoala Gimnazială Platoneşti, Seminarul
Teologic Slobozia, Protopopiatul Slobozia, Şcoala Gimnazială Căzăneşti, Palatul Copiilor
Slobozia. (26-30.03.2018);
9. Ateliere de personalizat căni şi vizită; în cadrul Proiectului “Ferestre deschise către
cunoaştere”, ediţia a III-a, derulat prin programul naţional “Şcoala altfel”; participanţi, elevii
claselor I-a şi a III-a, Şcoala Gimnazială “George Vâlsan” Amara. (17.04.2018);
10. Atelier de personalizat căni, atelier de pictat linguri de lemn şi vizită ; participanţi, elevii
claselor a II-a şi a III-a de la Şcoala Gimnazială “George Vâlsan” Amara. (19.04.2018);
30
11. Atelier de personalizat căni, atelier de pictat linguri de lemn şi vizită; participanţi, elevii
claselor I-a, a II-a şi a III-a de la Seminarul Teologic “Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia.
(25.04.2018);
12. Sărbătoarea Caloianului. Paparudele, ediţia a XX-a; manifestare complexă ce a avut în
program: alaiul Caloienilor, pomana Caloienilor, decernare diplome; participanţi: elevi de la
Şcoala Gimnazială Luciu, Şcoala Gimnazială Miloşeşti, Şcoala Profesională “Areta Teodorescu”
Griviţa, Şcoala Gimnazială Borduşani. (26.04.2018);
13. Atelier de împletit fire textile “Brăţara prieteniei”, clasa a V-a, atelier de personalizat căni,
clasele a VI-a şi a VIII-a, Seminarul Teologic “Sf. Ioan Gură de Aur” Slobozia. (26.04.2018);
14. Atelier de personalizat căni; participanţi, grupa mare A de la Grădiniţa cu Program Prelungit
“Voinicelul” Slobozia. (14.05.2018);
15. Olimpiada Judeţeană de Arte Plastice, istoria artelor şi arhitectură – 2018; expoziţie
dedicată câştigătorilor Olimpiadei de arte plastice şi premierea lor, în prezenţa reprezentanţilor
autorităţilor publice locale şi a unui numeros public. (14 – 28.05.2018);1
16. Atelier de personalizat căni; participanţi, copiii grupei mari “Albinuţele vesele” de la Grădiniţa
cu program prelungit “Piticot” Slobozia. (17.05.2018);
17. Atelier de personalizat căni; participanţi, copiii grupei mari “Iepuraşii” de la Grădiniţa cu
program prelungit “Piticot” Slobozia. (17.05.2018);
18. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a IV-a, Liceul de Arte “Ionel
Perlea” Slobozia. (21.05.2018);
19. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a IV-a C, Step by Step, Liceul de Arte
“Ionel Perlea” Slobozia. (21.05.2018);
20. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei I C, Step by Step, Liceul de Arte “Ionel
Perlea” Slobozia. (22.05.2018);
21. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a VII-a C, Liceul de Arte “Ionel Perlea”
Slobozia. (22.05.2018);
22. Atelier de personalizat căni şi atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a
IV-a D, Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (23.05.2018);
1 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020
31
23. Atelier de modelat lut; participanţi, copii de la Centrul de Îngrijire Minori “Micul Prinţ”,
Slobozia. (23.05.2018);
24. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii clasei a II-a B, Liceul de Arte “Ionel
Perlea” Slobozia. (24.05.2018);
25. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, copii de la Centrul de
Îngrijire Minori “Micul Prinţ”, Slobozia. (24.05.2018);
26. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa pregătitoare D,
Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);
27. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa a III-a A, Liceul de
Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);
28. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, clasa a III-a B, Liceul de
Arte “Ionel Perlea” Slobozia. (25.05.2018);
29. Expoziţia absolvenţilor 2018; cuprinzând lucrările absolvenţilor clasei a XII-a, de la Liceul de
Arte “Ionel Perlea” Slobozia, grupa de pictură şi grafică – sursa de inspiraţie a acestora fiind
spaţiile expoziţionale ale muzeului. (30.05 – 28.06.2018);2
30. Atelier de confecţionat sticle decorative “Sporul casei”; participanţi, persoane private de
libertate de la Penitenciarul Slobozia. (31.05.2018);
31. Olimpiada “Meşteşuguri artistice tradiţionale”: Aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire
din 1918; la Muzeul Naţional al Agriculturii s-a desfăşurat etapa judeţeană a acestei olimpiade -
proba practică şi jurizarea elevilor; scopul acestei acțiuni a fost de a aduce în prim- plan valorile
culturii și civilizației populare, unul dintre obiective fiind acela de a educa elevii în spiritul
cunoașterii propriei identități culturale. În acest an, la etapa județeană, au participat elevi ai
Liceului Pedagogic ”Matei Basarab” Slobozia, Seminarului Teologic ”Sf. Ioan Gură de Aur”,
Școlii Gimnaziale Luciu, Școlii Gimnaziale ”Roman Ialomițeanul” Axintele și ai Cercului de
pictură ”Sfântul Apostol Luca” Urziceni. Câștigătorii au reprezentat județul Ialomița la etapa
națională a olimpiadei, organizată de Complexul Muzeal “Astra” Sibiu, în perioada 24-29 iulie
2018. (6.06.2018);
32. Expoziţia “Închinare Sfintei Cruci!”, cu lucrări realizate de studenţi ai Facultăţii de Teologie
Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din Bucureşti, secţia Artă Sacră. Preasfințitul Părinte Vincențiu,
2 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020
32
Episcopul Sloboziei și Călărașilor, însoțit de consilieri a venit la Muzeul Național al Agriculturii
din Slobozia la vernisajul expoziției, organizată de către Episcopia Sloboziei și Călărașilor în
colaborare cu Muzeul Național al Agriculturii și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian
Patriarhul” din București. Preasfinția Sa a apreciat lucrările studenților de la Facultatea de
Teologie din București, secția Artă Sacră, mulțumind pentru implicare doamnei Prof. Univ. Dr.
Mihaela Palade, profesorul coordonator al studenților și felicitând gazdele acestei expoziții
pentru modul și implicarea evenimentului (03.07 – 12.09.2018);3
33. Atelier de împletit spice de grâu, unde participanții au învățat să confecționeze "Barba lui
Dumnezeu", o cunună de seceriș specifică Barăganului. (10.07. 2018); - atelier de vară;
34. Atelier de olărit, unde copii însoțiți de părinți și bunici au învățat meșteșugul prelucrării lutului,
manual și pe roată de olărit. (11.07. 2018); - atelier de vară;
35. Atelier de pictat linguri de lemn după modele tradiționale; (12.07. 2018); - atelier de vară;
36. Atelier de confecționat sticle decorative "Sporul casei". (13.07. 2018); - atelier de vară;
37. Atelier de olărit. (17.07. 2018); - atelier de vară;
38. Atelier de olărit, unde copii de la Gradinița After School Dexter Academy, au învățat să
modeleze manual lutul. (18.07. 2018); - atelier de vară;
39. Atelier de împletit spice de grâu, unde participanții au învățat să confecționeze "Barba lui
Dumnezeu", o cunună de seceriș specifică Bărăganului. (19.07. 2018); - atelier de vară;
40. Atelier de pictat linguri de lemn după modele tradiționale (20.07. 2018); - atelier de vară;
41. Parada textilelor din colecția Muzeului Național al Agriculturii. Expoziţia a valorificat
patrimoniul etnografic textil, categoriile: piese de port popular, textile de interior. Obiectivele
propuse a se realiza sunt: valorificarea patrimoniului etnografic textil, evidenţierea legăturii
trecut-prezent-viitor. Sunt expuse: cămăşi, fote, vâlnice, oprege, marame, cămăşi bărbăteşti de
noapte, iţari, ştergare, feţe de masă, foiţe, macate, scoarţe; iconografia prezintă: date tehnice
pentru fiecare obiect expus în parte, planşe cu modele de broderii manuale de pe ştergarele
colecţiei muzeului, imagini cu oameni îmbrăcaţi în costum popular, la diverse ocazii, articole de
presă despre costumul popular românesc din arhiva muzeului. (19.09. 2018 - prezent);
42. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a II-a de la Şcoala Gimnazială nr. 3
Slobozia. (05.10. 2018);
3 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020
33
43. Zilele Educaţiei; în cadrul Proiectului educaţional “Să descoperim patrimoniul UNESCO din
România”, derulat de Şcoala Gimnazială nr. 3 Slobozia şi finanţat de Consiliul Judeţean
Ialomiţa, cu elevii claselor a V-a; la Muzeul Naţional al Agriculturii au avut loc ateliere de olărit,
de modelat lut, cusături populare, de decorat obiectele din lut create, s-au vizitat expoziţia
permanentă “La pas prin lumea satului” şi expoziţia temporară “Parada textilelor populare din
colecţia M.N.A.”. (5, 12, 26.10. 2018);
44. Atelier de personalizat căni şi atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, copii din grupa
mare de la Grădiniţa din localitatea Dragoş Vodă, jud. Călăraşi. (27.10. 2018);
45. Programul Naţional „Şcoala Altfel 2018”, în parteneriat cu Colegiul Naţional “Mihai
Viteazul” Slobozia şi Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia; pe perioada unei săptămâni s-au
derulat ateliere de personalizat căni, ateliere de modelat lut, ateliere de iniţiere în tehnica
découpage, ateliere de pictat linguri de lemn, ateliere de confecţionat “Brăţara prieteniei”. (05-09
11. 2018);
46. Manifestare complexă ”100 de ani de tradiții și obiceiuri de iarnă la români (1918 – 2018)” ce
a cuprins:
1. Moş Andrei, Cap de Iarnă, atelier de practicare şi învăţarea a unor obiceiuri tradiţionale
specifice acestei zile (29.11.2018);
2. Expoziţia foto-documentară “România – 100 de ani, 100 de fotografii”, cuprinzând
facsimile ale unor fotografii de epocă din colecţiile M.N.A.(29.11.2018 – prezent);
3. Program artistic aniversar, susţinut de elevii clasei a II-a A, de la Şcoala Gimnazială nr. 3
Slobozia. (29.11. 2018);
4. Atelier de confecționat cocarde tricolore - “La mulţi ani, România mea!”; participanţi,
elevi ai clasei a IV-a, de la Liceul Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia. (05.12.2018);
5. Atelier de confecționat sorcove tradiţionale din fire textile și recuzită pentru Sărbătorile
de Iarnă; participanţi: Grupa mare de la Grădiniţa “Voinicelul” Slobozia, elevii clasei a
IV-a de la Liceul Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia, elevii clasei a V-a de la Liceul
Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia. (12-18.12.2018);
6. Programe artistice susținute de grupuri de colindători; participanţi: elevi ai Şcolii
Gimnaziale din Cartierul Bora, care au susţinut un recital de colinde în limbile română şi
34
romani, Ansamblul “Străjerii” din Dolheşti, judeţul Suceava, care a adus la Muzeul
Naţional al Agriculturii frumoasele colinde din Bucovina. (13-14.12.2018).4
47. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevi ai claselor a III-a şi a IV-a de la Şcoala
Gimnazială Platoneşti, jud. Ialomiţa. (07.12.2018);
48. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, grupa mare de la Grădiniţa “Voinicelul”
Slobozia. (11.12.2018);
49. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevii claselor V-VIII, de la Şcoala Gimnazială
Valea Ciorii, judeţul Ialomiţa. (12.12.2018);
50. Atelier de pictat linguri de lemn; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială Scânteia, judeţul
Ialomiţa. (13.12.2018);
51. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevi de la Şcoala Gimnazială Platoneşti, jud.
Ialomiţa. (14.12.2018);
52. Atelier de personalizat căni; participanţi, elevii clasei a VI-a B, de la Liceul Pedagogic “Matei
Basarab” Slobozia, jud. Ialomiţa. (17.12.2018);
53. Atelier de iniţiere în tehnica découpage; participanţi, elevi ai clasei a XI-a, de la Liceul
Pedagogic “Matei Basarab” Slobozia, jud. Ialomiţa. (18.12.2018).
Notă. Manifestarea complexă „Pâinea şi Vinul, proiect cu derulare anuală în perioada 2016 –
2020, nu s-a organizat în anul 2018, datorită interdicției instituite de Compartimentul Protecție
Civilă SVSU din cadrul Primăriei Municipiului Slobozia, conform anexei 3
3. Temele de cercetare abordate de specialiştii Muzeului Național al Agriculturii în 2018:
- Maşini agricole de epocă, Metrologie
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.
Obiective: - istoricul şi tipologia aparaturii metrologice şi a maşinilor agricole de epocă pe
teritoriul României.
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Sticlărie, Ceramică, Obiecte de uz gospodăresc, Instrumentar culinar și de panificație
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.
4 Expoziție realizată în plus față de programul de valorificare prevăzut în Proiectul de management 2015-2020
35
Obiective: - istoricul şi tipologia sticlăriei, ceramicii, obiectelor de uz gospodăresc și
instrumentarului culinar pe teritoriul României.
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Textile, Instrumentar textil
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.
Obiective: - tipologia textilelor şi a instrumentarului specific pe teritoriul României.
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Mijloace de depozitare şi păstrare a recoltei, Viticultură, Apicultură
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.
Obiective: - mijloace de depozitare şi păstrare a recoltei;
- istoricul şi tipologia apiculturii și viticulturii pe teritoriul României.
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Obiceiuri calendaristice din ciclul vieţii, Mobilier ţărănesc, Instrumentar școlar
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de cabinet.
Obiective: - obiceiuri calendaristice şi din ciclul vieţii.
- tipologia mobilierului țărănesc și a instrumentarului școlar;
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Unelte şi maşini de prelucrare a solului, Mijloace de transport, Orologie, Meserii -
Meşteşuguri
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de teren.
Obiective: - tipologia uneltelor şi maşinilor de prelucrare a solului, a mijloacelor de transport, a
ceasurilor;
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
- Memorialistică, Fotografie veche, Artă plastică şi decorativă, Ecleziastică
Tipul cercetării: cercetare de patrimoniu şi de teren.
36
Obiective: - istorie, religie, artă plastică;
Valorificare: - completarea colecţiei muzeale, întocmirea de fişe pentru valorificarea colecţiei prin
organizarea de expoziţii şi tipărire de publicaţii.
4. Restaurare-conservare
Personalul de execuţie este format din 5 restauratori, din care 2 atestaţi prin Cursul de Specializare
a Cadrelor din Cultură şi Artă (1995), 1 restaurator atestat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
(2018), şi un conservator atestat prin studii din anul 1997.
Baza materială
Activitatea de conservare –restaurare a obiectelor din metal şi lemn se desfăşoară în:
1. atelierul de conservare-restaurare lemn (cu o suprafaţă de 51 mp);
2. atelierul mecanic amenajat în hala instituţiei (Fond Special) pe o suprafaţă de 80 mp, atelier
care intră în circuitul de vizitare;
3. curtea instituţiei (atunci când vremea permite), pentru operaţiile primare (curăţare, spălare
etc.), în cazul pieselor de dimensiuni mari.
Dotarea laboratorului de restaurare-conservare
- lupă cu led – 25 lei
- substanţe, materiale, pentru restaurare (vaselină, ulei de motor) – 236 lei
Notă: 1. O serie de unelte şi scule sunt depăşite ca performanţă, exploatare şi vechime,
necesitând înlocuirea lor urgentă.
Obiecte conservate/restaurate în anul 2018
S-au efectuat tratamente de conservare activă, precum şi restaurarea, pentru un număr de 202
obiecte muzeale aparţinând următoarelor colecţii:
1. meserii-meşteşuguri:
- viticultură - 13
- fierărie – 2
- tâmplărie - 2
- creşterea animalelor – 6
- croitorie-fiare de călcat, maşini de cusut – 50
- textile - 82
37
2. unelte şi utilaje agricole – 18
3. mijloace de transport – 7
4. instrumentar culinar – 3
5. obiecte de cult – 2
6. obiecte de uz casnic – 2
7. mijloace de depozitare – 1
8. instrumentar textil – 3
9. grafică - 11
Biserica de lemn “Sf. Nicolae”
- tratament insectofungicid cu biocid la nivelul acoperişului şi a structurii de rezistenţă a acestuia,
precum şi a pereţilor laterali;
- tratament de conservare, cu ulei de in, al acoperişului;
- lucrări de igienizare.
Notă: Brâul median al bisericii a continuat să se degradeze (lipsă fonduri necesare şi specialişti).
Ferma Model Perieţi
Obiectivul constituie una dintre priorităţi, fiind preocupaţi, în continuare, de reabilitarea
clădirilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de depozitare a obiectelor muzeale.
Personalul care lucrează, aici, la coordonarea lucrărilor curente de reabilitare, la întreţinerea
spaţiilor interioare şi exterioare, la asigurarea pazei, se compune din:
- un restaurator al muzeului;
- 1 post pază asigurat de S.C. Vanguard Security Services S.R.L. (cu contract de prestări servicii).
S-au efectuat tratamente de biocidare pentru un număr de 42 obiecte muzeale, din următoarele
colecţii: mijloace de depozitare, viticultură, pomicultură, mijloace de transport, stupărit, maşini şi utilaje
agricole.
Casă de gospodar – din localitatea Gheorghe Doja
S-a efectuat tratament preventiv insecto-fungicid general asupra lemnului în conformitate cu
Ordinul nr. 713/2015 pentru aprobarea reglementării tehnice “Specificaţie tehnică privind protecţia
elementelor de construcţii din lemn împotriva agenţilor agresivi”.
38
Alte activităţi:
1. întreținerea spaţiului de desfăşurare a atelierelor de creaţie cu elevii, de 30 mp, la parter;
2. întreținerea spaţiilor de birouri administrative și supraveghere foto-video;
3. întocmirea de dosare de restaurare şi fişe de conservare (cu menţiunea că acestui capitol i s-a acordat
atenţia cuvenită şi obligatorie);
4. întreţinerea spaţiului pentru depozitarea obiectelor conservate şi restaurate;
5.verificarea şi întreţinerea periodică a spaţiilor expoziţionale (curăţenie, întreţinerea instalaţiei electrice,
a instalaţiei termice etc.);
6. colaborarea la organizarea de expoziţii;
7. întreţinerea parcului muzeului – lucrări de tăieri de rodire ale pomilor;
8. participare la transportarea din teren a unor materiale în scopuri administrative;
9. depozitarea obiectelor muzeale, a mobilierului expoziţional şi a produselor magazinului;.
Notă: Definitivarea procesului tehnologic la obiectele restaurate parţial este condiţionată de fondurile
necesare pentru :
- achiziţionarea de materiale necesare pentru tratamente şi completări (de ex. piese de schimb
pentru maşini de epocă, esenţe lemnoase diferite şi specifice patrimoniului);
- o intensă activitate de cercetare de teren, în vederea depistării unor piese de schimb originale
(care devin din ce în ce mai rare) şi a materialului bibliografic tehnic de specialitate care încă se mai
poate găsi la foştii şi actualii proprietari de maşini agricole clasice.
O simplă analiză a patrimoniului Muzeului Naţional al Agriculturii este un argument al
urgentării construirii unor spaţii care să servească la protejarea şi valorificarea acestuia:
- staţie de carantină;
- definitivarea amenajării atelierului de conservare - restaurare metal; separarea sa de depozitul-hală;
(datorită proceselor de conservare-restaurare ce se efectuează în laborator sunt generaţi factori poluanţi
artificiali foarte nocivi, aceştia induc procese chimice de oxidare care afectează starea de conservare a
bunurilor de patrimoniu şi starea de sănătate a personalului).
- laborator de conservare-restaurare textile, cu dotarea corespunzătoare;
- depozite pentru colecţiile muzeale adecvate cerinţelor normelor de conservare;
- laborator restaurare ceramică.
39
5. Evidenţa şi clasarea patrimoniului
Structura patrimoniului Muzeului Național al Agriculturii:
- Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” - monument istoric şi de arhitectură sec. XVIII (aflat la poziţia
23B011 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional şi IL-II-m-A-14075 pe Lista Monumentelor
Istorice din Judeţul Ialomiţa); a fost strămutată în parcul muzeului în toamna anului 2000;
asigură serviciile rânduite de cultul creştin-ortodox, pentru Parohia „Buna Vestire”; reprezintă
un important reper religios, cultural şi turistic;
- Ferma Model Perieţi – considerată „cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi
flori din Europa de Răsărit” (1/2 sec – XX/1935-1949), monument de istorie agrară (aflat la
poziţia 23 B 115 pe Lista Patrimoniului Cultural Naţional; IL-II-a-B-14153 pe Lista
Monumentelor Istorice a Judeţului Ialomiţa); intrată în patrimoniul muzeului din 14 februarie
2005; cuprinde o suprafaţă de 40.564 mp şi 8 clădiri (conac, magazii, grajduri, castel de apă ş.a);
- Unităţi în aer liber: colac de puţ (1853) – monument istoric (aflat în Lista monumentelor
istorice cu codul: LMI/2004, IL-III-m-B-14155), colac de fântână (1937), însemne funerare
(1889, 1887), hambar (1869);
- Patrimoniul mobil: 13949 obiecte muzeale, structurate în următoarele colecţii reprezentative:
unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială, etnografie (unelte agricole
confecţionate în ateliere şi gospodării rurale, mijloace de transport, obiecte de uz casnic şi
gospodăresc, mobilier, ceramică, textile, port, recuzită - obiceiuri), istorie - memorialistică, artă,
religie, literară, ştiinţele naturii.
Registru primar: 22 obiecte, din care 3 achiziționate cu bani, 4 obiecte donate şi 15 intrate pe
baza procesului verbal nr. 14/24.07.2018 (transfer Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”), din Bucureşti
şi județele: Ialomița, Buzău, Vrancea şi Prahova.
Valoare totală a achizițiilor: 2000 lei
Valoarea totală a donațiilor de obiecte muzeale: 2720 lei
Valoarea totală a obiectelor intrate pe baza P.V. nr. 14/24.07.2018: 12850 lei
Total valoare: 17570 lei
- Casă de gospodar (1936 – 1938), strămutată din localitatea Gheorghe Doja, jud. Ialomiţa, în
curtea interioară a Muzeului Național al Agriculturii în 2013, pe baza autorizaţiei de construire
nr. 10525/19 iulie 2013, emisă de Primăria Slobozia; este o clădire reprezentativă pentru mediul
40
sătesc al începutului de secol XX. S-au păstrat elemente de decor arhitectural şi de tâmplărie:
uşi, ferestre, florărie, stâlpi, florăria pridvoarelor, grinzile de la cornişele originale, precum şi
martori originali ai pereţilor şi ai cornişelor. În cadrul conceptului de proiectare – relevare, pe
noul amplasament, s-au respectat elementele de gabarit planimetrice şi volumetrice, inclusiv
reconstituirea “camerei ascunse”, cu acces prin pod.
În cadrul procedurii de evidenţă analitică a bunurilor mobile aflate în administrarea muzeului au fost
redactate în anul 2018, 90 fişe analitice în sistem electronic, pentru piese din colecţiile ştiinţă şi tehnică
(45 fișe), etnografie (38 fișe), memorialistică (1 fișă), ecleziastică (5 fişe), istorie (1 fişă).
Este în derulare activitatea de evidenţă computerizată a patrimoniului muzeului, activitate începută
din anul 2006. S-a scanat şi arhivat în sistem computerizat cca. 50% din patrimoniul imagistic (fotografii
şi documente), iar registrele de colecţie sunt completate în sistem informatizat în proporţie de 86% din
totalul patrimoniului.
Fondul bibliotecii totalizează la sfârşitul anului 2018, un număr de 13389 unităţi, după cum
urmează: 6025 cărţi, 6859 pliante şi periodice, 243 casete audio, 51 casete video, 211 discuri.
S-au făcut abonamente la următoarele publicaţii: Adevărul, Evenimentul Zilei, Dilema Veche,
Magazin Cultural – Ştiinţific, Observatorul Cultural, Observator 24, Curierul Ialomiţean, Ialomița,
Anunţ Ialomiţean, Independent, Tribuna Ialomiţei, Ştirea, Obiectiv de Ialomiţa, Informaţia, Impact.
Arhiva ştiinţifică şi documentară
În arhiva fotografică se adaugă în 2018: 23 CD-uri şi DVD-uri (cuprinzând fotografii obiecte
muzeale, imagini de la diverse manifestări culturale, de la lucrările de restaurare - conservare etc.)
În arhiva video: cca. 4 ore de filmare (manifestări culturale, vizite documentare, lucrări de
restaurare – conservare, cercetare de teren etc.).
Arhiva ştiinţifică şi documentară înregistrează la sfârşitul anului 2018 un total de 42290 unităţi,
după cum urmează: 6236 diapozitive, 32236 clişee foto, 637 CD/DVD-uri foto, 953 DVD-uri cercetare
de teren, transcrise de pe casetele video VHS, 183 DVD-uri documentare (reportaje şi ştiri TV), 679
casete video (înregistrări de teren), 124 casete audio (înregistrări de teren), 1142 dosare documentare de
presă.
41
6. Proiecte proprii realizate în cadrul programelor în afara sediului instituţiei (în proximitate:
judeţ, judeţe limitrofe, alte judeţe, alte ţări etc.):
1. Expoziţia itinerantă - Fierul de călcat – istoric, utilitate şi rafinament; Muzeul Judeţean Buzău.
Expoziţia valorifică colecţia de fiare de călcat a M.N.A. şi evidenţiază evoluţia fierului de călcat;
a fost organizată în colaborare şi cu colecţionarul Răzvan Leşevschi. (07.03. – 16.04.2018);
2. Festivalul Vlăsiei, a X-a ediţie, organizat de Primăria comunei Moara Vlăsiei; la această ediţie a
Festivalului Vlăsiei, Muzeul Naţional al Agriculturii a prezentat participanţilor ,,POVESTEA
ŢESTULUI” – demonstraţii practice de frământat şi copt pâine la ţest, pâine oferită spre degustare
privitorilor şi expoziţia ,,AGRICULTURĂ VECHE ROMÂNEASCĂ” - cuprinzând obiecte
muzeale din patrimoniul muzeului, de care s-au folosit strămoşii noştri pentru obţinerea ,,pâinii
cea de toate zilele”; au fost distribuite pliante promoţionale editate de muzeu. (17.06.2018);
3. Zilele Recoltei, manifestare organizată de Primăria Municipiului Slobozia, în cadrul căreia,
Muzeul Naţional al Agriculturii, în calitate de partener, a organizat expoziţia “Bucuriile
toamnei”, însoţită de demonstraţii de copt pâinea la ţest, Piaţa Agroalimentară Slobozia.
(29 - 30.09.2018);
4. Bucuriile toamnei; expoziţie cuprinzând obiecte muzeale folosite în prelucrarea strugurilor, în
vederea obţinerii mustului şi a vinului; Restaurantul “Privighetoarea” Slobozia. (4 – 31.10. 2018);
5. Bucuriile toamnei, realizată la Restaurantul OSKAR, Slobozia. (13.10 – 02.11.2018);
6. Festivalul – concurs de tradiţie culinară ialomiţeană “La Casa Tudorii”, “Oraşul de floci”,
Giurgeni; Muzeul Naţional al Agriculturii a participat cu expoziţia “Păstoritul”, cu demonstraţii
de copt pâinea la ţest şi două preparate la categoria Cofetărie-patiserie. (14.10.2018);
7. “100 de ani de Agricultură în România”; Muzeul Naţional al Agriculturii a participat la
evenimentul aniversar - 100 de ani de agriCultură în România, al Asociaţiei Industriei de
Protecţia Plantelor din România, în prezenţa celor mai importanţi fermieri şi reprezentanţi ai
companiilor din agribusiness din ţară. La realizarea expoziţiei dedicate acestui eveniment, Muzeul
Naţional al Agriculturii, în calitate de partener, a contribuit cu 21 de bunuri culturale din
patrimoniul său, marcând împreună cu AIPROM, 100 de ani de agricultură scurşi de la Marea
Unire din 1918, “printr-o abordare care parcurge axa timpului: trecutul și impactul lui în
prezent, cum percep românii agricultura, prezentul - care sunt cerințele consumatorilor și tehnici
42
moderne în agricultură, viitorul - cum vom hrăni populația în creștere, protejând în același timp
resursele naturale și mediul înconjurător”. În cadrul programului a fost prezentat filmul
documentar“100 de ani de agricultură în România”, în care Muzeul Naţional al Agriculturii a
avut consacrat un moment special, primind şi un certificat de recunoaştere “pentru contribuţii
deosebite aduse agriculturii româneşti şi industriei de protecţia plantelor”; (06.11.2018, Palatul
Cotroceni, Bucureşti);
7. Participări la festivaluri, gale, concursuri, saloane, târguri etc. ( în judeţ, în ţară, la nivel
naţional/internaţional, în Uniunea Europeană, după caz, în alte state):
1. „Dor de Eminescu”, Ziua Culturii Naţionale, ed. a XII-a, Biblioteca Judeţeană „Ştefan Bănulescu”,
Slobozia (15.01.2018);
2. Conferinţa - „Cultura şi diplomaţia. Elemente de forţă ale unei ţări mici”, Muzeul Judeţean
Ialomiţa (15.01.2018);
3. Expoziţie personală Marcela Smeianu, Galeriile „Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel
Perlea” Slobozia (28.02.2018);
4. Expoziţia „Texturi grafice” Maria Unţanu, Muzeul Judeţean Ialomiţa (08.03.2018);
5. Spectacol de teatru – „Ziditori ai Marii Uniri”, Casa Municipală de Cultură Slobozia
(27.03.2018);
6. Conferinţa - „Cultura şi diplomaţia. Elemente de forţă ale unei ţări mici – Basarabia noastră”,
Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia (29.03.2018);
7. Salonul de primăvară, Galeriile „Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia
(09.05.2018);
8. Festivalul Național al Muzeelor din România, Museum Fest, organizat de Muzeul Județean
Buzău; evenimentul s-a bucurat de participarea a 15 muzee naționale și județene din țară. Specialiștii
acestor muzee au prezentat publicului buzoian concepte expoziționale noi, inovatoare. Buzău (10 -
12.05.2018);
9. Expoziţie - Centenarul Marii Uniri sub semnul artiştilor plastici din Bărăgan, Galeriile
„Arcadia”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” Slobozia (11.05.2018);
10. Simpozionul naţional de istorie şi retrologie agrară, cu tema “Bicentenarul naşterii lui Ion
Ionescu de la Brad”, ed. a XXVI –lea; manifestarea a fost organizată la Bacău şi la Brad – comuna
43
Negri, de către Societatea de Istorie şi Retrologie Agrară din România, în parteneriat cu Consiliul
Judeţean Bacău şi Asociaţia Arhiviştilor Bacău. La deschiderea lucrărilor au fost prezente
personalităţi ale vieţii politice, culturale şi din domeniul agriculturii româneşti, printre care domnul
Petre Daea – ministrul agriculturii, domnul prof.univ.dr. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de
Ştiinţe Agricole şi Silvice, precum şi doamna Irina Chiose – strănepoata lui Ion Ionescu de la Brad.
Cu acest prilej au fost lansate volumele “Ion Ionescu de la Brad. Sinteze bibliografice la 200 de ani
de la naştere”, de Ion Măzăreanu, şi “Bicentenarul naşterii lui Ion Ionescu de la Brad”.
Comunicările participanţilor la Simpozion au avut ca tematică viaţa, activitatea şi opera părintelui
agronomiei moderne româneşti. Reprezentantul Muzeului Naţional al Agriculturii, muzeograful
Claudiu Şerban, a prezentat comunicarea “Ion Ionescu de la Brad între agricultură şi politică” (22-
24.06.2018);
11. "Astra Multicultural. Patrimoniu cultural. Valoare. Perspective la cea de-a doua întâlnire a
Asociației Muzeelor în Aer Liber din România, 2018." Muzeograful Rubinescu - Ostriceanu
Fideliu a prezentat lucrarea "Satul românesc în nordul Moldovei" în cadrul secțiunii "Satul românesc
- 100 de ani de la Marea Unire" (12-13.07.2018);
12. Slobozia – pământul eroilor de pretutindeni, Cimitirul Eroilor Slobozia (12.09.2018);
13. Salonul anual de carte, ed. a XXVII-a, Biblioteca Judeţeană Ialomiţa (01.10, 26.10. 2018);
14. Conferinţa regională PNDR – Regiunea Sud-Muntenia, Amara, jud. Ialomiţa (01.10.2018);
15. Adunarea Anuală Generală a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România, Simpozionul
Internaţional “Museums Meet Museums”, organizate de Muzeul Naţional de Artă al României şi
Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, Bucureşti (05 - 06.10.2018);
16. Simpozionul “Centenarul Marii Uniri şi a Primului Război Mondial”, organizat de Prefectura
Judeţului Ialomiţa (12.11.2018);
17. Premiera filmului Moromeții 2, realizat cu participarea Muzeului Național al Agriculturii; ca și
la prima peliculă, recuzita pentru filmări, constând în obiecte muzeale de mare valoare, cum ar fi:
locomobilul și batoza pentru realizarea scenei de treierat, căruța, șareta, plugul, grapa, piua, dar și o
mare diversitate de obiecte etnografice de uz gospodăresc și casnic, au fost asigurate de către Muzeul
Național al Agriculturii din Slobozia, fiind însoțite pe perioada filmărilor și de personal de
specialitate din cadrul muzeului (16.11.2018, Casa Municipală de Cultură Slobozia);
44
18. Conferinţa de conservare – restaurare “Doina Darvaş”, ed. a XII-a, cu tema: Anul European al
Patrimoniului – actualitate şi perspective în conservarea şi restaurarea patrimoniului, Muzeul
Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, Bucureşti (6-8.11.2018);
19. Salonul de toamnă 2018; Galeriile Arcadia, Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea” (07.11.
2018);
20. Centenar împreună. Elite româneşti în Bărăgan, Muzeul Judeţean Ialomiţa (16.11.2018);
21. Porţi deschise la Comisia Naţională a României pentru UNESCO, Bucureşti (16.11.2018);
22. Proiectul - Biblioteca vie, Biblioteca Judeţeană “Ştefan Bănulescu” Ialomiţa (26.11.2018);
23. “Pe front cu Costică Acsinte”, eveniment organizat de Muzeul Judeţean Ialomiţa; Muzeul Judeţean
Ialomiţa (12.12.2018);
24. Pictură - George Cătălin Petre, expoziţie personală, eveniment organizat de Centrul Cultural
UNESCO “Ionel Perlea” şi Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Slobozia, Ialomiţa,
Galeriile “Arcadia” (12.12.2018);
25. Concert de Crăciun, susţinut de ansambluri corale din Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Catedrala
Episcopală Slobozia (19.12.2018).
8 .Programul editorial
Invitaţii expoziții:
- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018 – 100 buc.
- Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018– 100 buc.
- ”Parada textilelor” – 100 buc.
- “Închinare Sfintei Cruci” – 150 buc.
- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 150 buc.
- ”100 de ani de tradiții și obiceiuri de iarnă la români” – 900 buc.
Afişe expoziții:
- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018- 5 buc.
- ” Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018 – 3 buc.
- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 5 buc.
Afișe blueback:
- ”Parada textilelor” - 1 buc.
45
Cataloage prezentare expoziții:
- Expoziţia absolvenţilor Liceului de Arte “Ionel Perlea” 2018 – 100 buc.
- ”Unelte agricole tradiționale din gospodăria țărănească” – 100 buc.
- Olimpiada judeţeană de arte plastice şi arhitectură 2018 – 200 buc.
- ”Parada textilelor” – 100 buc.
- ”Lelia Urdărianu - grafică” – 200 buc.
Pliante expoziții:
- ”Închinare Sfintei Cruci” – 300 buc.
Calendar de perete 2019 (13 file personalizate cu imagini din Muzeul Național al Agriculturii) – 150
buc.
9. Dialog internaţional
VIZITE OFICIALE
1. Vizita unei delegaţii oficiale din Republica Moldova, condusă de preşedintele Raionului Nisporeni.
S-au susţinut demonstraţii de copt pâinea la ţest, degustări. (12.04.2018);
2. Vizita unei delegaţii a Agenţiei de Plăţi din Zagreb, Croaţia, împreună cu reprezentanţi ai AFIR
Bucureşti şi Slobozia. S-au susţinut demonstraţii de copt pâinea la ţest, degustări. (17.04.2018);
3. Vizita unei delegaţii a Guvernului provinciei Henan din China, în cadrul colaborării administrative şi
comerciale promovate de Consiliul Judeţean Ialomiţa. (28.08.2018);
4. Vizita doamnei Carmen Boteanu, Director în Ministerul Fondurilor Europene, în vederea unui studiu
privind includerea Muzeului Național al Agriculturii pe lista obiectivelor vizitabile de către membrii
Comisiei Europene, cu ocazia preluării de către România a Președinției Consiliului Uniunii
Europene în 2019. (29.07.2018);
5. Vizita unei delegaţii a Guvernului provinciei Jiangsu din China, în cadrul colaborării administrative
şi comerciale promovate de Consiliul Judeţean Ialomiţa. (12.09.2018).
În urma Congresului Internaţional al Muzeelor de Agricultură – CIMA XVIII, Muzeul Naţional
al Agriculturii a avut o activitate intensă de corespondenţă cu toate instituţiile componente ale AIMA
(Ascoiaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură) pe diferite teme, atât legate de sistemul de
organizare actual, cât şi cu privire la organizarea viitoarelor congrese.
46
Tot în acest an, a apărut lucrarea “Workshops for Romanian Peasant Calendar”, autor, muzeograf
Andreea Panait în publicaţia AIMA: PROCEEDING OF AIMA TRIENNIAL CONGRESS CIMA
XVIII 2017 “TRADITION AND CHANGE-SUSTAINABLE FUTURES”, cofinanţată de Estonian
Ministry of Rural Affaire.
B.3. Analiza principalelor direcții de acțiune întreprinse;
Proiectul de management 2015-2020, stabileşte etapele pe care trebuie să le parcurgă Muzeul
Naţional al Agriculturii pentru a trece de la o structură tradiţională, la una flexibilă, adaptabilă
permanent mediului şi nevoilor vizitatorilor, membrilor comunităţii locale, preocupaţi continuu de
calitatea actului muzeal. De asemenea, urmăreşte să conducă la cunoaşterea întregului patrimoniu
deţinut de muzeu, la creşterea interesului pentru cercetare, la stabilirea dialogului între generaţii, la
schimbul de opinii şi de informaţii între muzeografi, oameni de cultură, public vizitator.
Este un proiect care răspunde necesităţii de organizare a unor manifestări menite să implice
atragerea unui număr mare de parteneri şi colaboratori din instituţiile de cultură şi de învăţământ, de a
testa gustul vizitatorilor muzeului pentru diferite tipuri de acţiuni. Muzeul Naţional al Agriculturii nu
mai poate fi văzut doar ca instituţie de cultură, care colecţionează, conservă, cercetează, restaurează,
comunică şi expune, în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii, mărturii materiale şi spirituale ale
existenţei şi evoluţiei comunităţilor umane, ale mediului înconjurător, ci este absolut necesar să devină o
componentă activă şi dinamică în cadrul sistemului cultural actual.
Evoluţia societăţii, precum şi numeroasele provocări datorate schimbărilor de mediu socio-
cultural, au făcut ca obiectivul principal al Muzeului Naţional al Agriculturii să fie şi în 2018, acela de
a promova actul de cultură, de a derula activităţi de maximă vizibilitate, prin punerea în valoare a
resurselor culturale şi de patrimoniu de care dispune, să cultive dezvoltarea schimburilor de expoziţii cu
alte muzee din ţară, să colaboreze cu artişti şi colecţionari, să fie în continuare o platformă pentru artiştii
în devenire, sprijinindu-le eforturile de a deveni profesionişti în lumea artelor.
Trebuie să fim realişti şi să nu ne comparăm ca număr de vizitatori cu muzee din Bucureşti sau
din zonele turistice consacrate, dar, este o realitate faptul că jucăm un rol important în comunitate din
moment ce, un număr din ce în ce mai mare de copii şi adolescenţi vin la muzeu din plăcere, să
descopere obiecte rare, pe care cu greu le mai poţi întâlni în viaţa de zi cu zi, să înveţe din tainele
meşteşugurilor tradiţionale revitalizate prin intermediul atelierelor interactive, să participe la
47
transpunerea unor tradiţii legate de sărbătorile de peste an şi reprezentarea lor practică: „Dragobetele”,
„Măcinicii”, „Caloianul”, „Sf. Andrei”, iar delegaţii de specialişti, politicieni, oameni de afaceri din ţară
şi străinătate vizitează muzeul, deoarece numai aici se predă adevărata lecţie despre trecutul românilor,
căci muzeul este ca o oglindă a vremurilor şi a oamenilor, a experienţelor lor de viaţă, a credinţelor,
valorilor, practicilor şi a normelor de trai.
C) Organizarea, funcționarea instituției și propuneri de restructurare și/sau de reorganizare
pentru mai buna funcționare, după caz:
C. 1. Măsuri de organizare internă.
În anul 2018 au fost făcute modificări în Regulamentul de Ordine Interioară al Muzeului Naţional al
Agriculturii.
C.2. Propuneri privind modificarea reglementărilor interne.
Pentru perioada raportată nu au fost făcute modificări în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare
al Muzeului Național al Agriculturii.
C. 3. Sinteza activităţii organismelor colegiale de conducere.
În anul 2018 au avut loc 3 şedinţe ale Consiliului de Administraţie şi 2 şedinţe ale Consiliului
Ştiinţific, ocazie cu care s-au dezbătut probleme legate de desfăşurarea activităţii muzeului.
C.4. Dinamica şi evoluţia resurselor umaneale instituţiei (fluctuaţie, cursuri, evaluare,
promovare, motivare/sancţionare).
În anul 2018 s-au vacantat un număr de 2 posturi de restaurator, unul prin demisie, iar celălalt prin
pensionare anticipată, la finele anului figurând în organigrama instituţiei un număr de 6 posturi vacante.
În cursul anului 2018 au fost înaintate adrese pentru acordul de ocupare a unor posturi vacante din
Organigrama instituţiei, către Consiliul Judeţean Ialomiţa, adrese fără răspuns din partea ordonatorului
principal de credite.
Cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului:
- 05-16.02.2018 - curs manager cultural-modulul I, organizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Formare Culturală; participant Petre Gheorghe;
- 05-09.03.2018 - curs manager cultural - modulul II, organizat de Institutul Naţional pentru Cercetare şi
Formare Culturală; participant Petre Gheorghe;
48
- finalizarea cursurilor şi obţinerea atestatelor de restauratori bunuri culturale organizate de Asociaţia
pentru Protecţia Patrimoniului Bucureşti: restaurare textile- Moroianu Veronica, restaurare ceramică-
Roibu Maria-Lizica şi restaurare metal –Şerban Claudiu-Ionuţ;
- mai 2018 - curs ”Protecţia datelor cu caracter personal”, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi
Agricultură Ialomiţa; participant Duiuleasa Ecaterina;
- august 2018- curs specializare fochist clasa C, cu autorizare ISCIR, organizat de S.C. Car-Serv Equip
S.R.L. Bucureşti; participant Meiroşu Rică;
- octombrie - noiembrie 2018, curs arhivar, organizat de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură
Ialomiţa; participanţi: Buzoianu Angelica, Duiuleasa Ecaterina.
Evaluarea personalului din instituţie
În conformitate cu prevederile legale, tot personalul instituţiei a fost evaluat anual în baza Legii-
cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Promovarea personalului din instituţie
În anul 2018 nu s-au făcut promovări, cu toate că au fost înaintate către Consiliul Judeţean
Ialomiţa adrese de solicitare a unor promovări/trepte/grade, solicitări fără răspuns din partea
ordonatorului principal de credite. Aceste solicitări vor fi reluate şi în anul 2019.
C. 5. Măsuri luate pentru gestionarea patrimoniului instituției, îmbunătățiri/funcționalizări ale
spațiilor;
Conform Deciziei de înfiinţare a Muzeului Agriculturii nr. 176/24.05.1990 şi a Hotărârii
Consiliului Judeţean Ialomita nr. 35/18.09.1998, spaţiile utilizate de instituţie sunt:
- Corpul administrativ-birouri, corpul expoziţional şi corpul ce cuprinde biblioteca şi depozitele de
obiecte muzeale cu o suprafaţă totală desfăşurată de 3.145 mp;
- Laboratorul de Restaurare - Conservare cu o suprafaţă totală de 90 mp;
- Atelierul de tâmplărie, garajul şi gospodăria de apă (rezervă de apă de 300 mc şi casa pompelor)
cu o suprafaţă totală de 190 mp;
- În cadrul instituţiei există o curte interioară, o terasă exterioară şi o rampă de beton cu o
suprafaţă totală de 1.680 mp;
După anul 1998:
- În anul 2000 a fost strămutată Biserica de lemn Poiana (90 mp) din localitatea cu acelaşi nume şi
a fost amplasată în parcul din faţa muzeului;
49
- În anul 2005 Muzeul Național al Agriculturii devine proprietarul Fermei Model Perieţi care
cuprinde o suprafaţă de 5,4 ha şi 18 clădiri;
- În anul 2012 s-a obţinut aviz favorabil pentru declasarea a 10 clădiri, menţinându-se regimul de
monument istoric pentru 8 corpuri de construcţii ale imobilului Ferma Model Perieţi;
- În perioada 2013 - 2014 s-a amplasat în curtea interioară a muzeului o locuinţă ţărănească,
strămutată din localitatea Gheorghe Doja, cu suprafaţa de 150 mp;
- În 2015 s-a amenajat un spaţiu permanent pentru ateliere şi demonstraţii practice, cu suprafaţa de
30 mp;
- Lucrări de reparaţii învelitoare-Depozit Perieţi;
- Lucrări de reparații la instalația exterioară de alimentat HI.
C.6. Măsuri luate în urma controalelor, verificării/auditării din partea autorităţii sau ale altor
organisme de control, în perioada raportată;
1. În perioada 13.08.2018-04.09.2018 a avut loc inspecţia economico-financiară de la Ministerul
Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor
Publice Ploieşti, Serviciul de Inspecţie Economico-Financiară, Biroul de Inspecţie Economico-
Financiară Călăraşi-Ialomiţa-Prahova, Compartimentul de Inspecţie Economico-Financiară Calăraşi.
Scopul inspecţiei a fost de verificare a legalităţii şi regularităţii operaţiunilor aferente bunurilor din
domeniul public şi privat al statului, precum şi a bunurilor ce alcătuiesc patrimoniul cultural naţional
mobil.
Măsurile dispuse în vederea înlăturării, corectării şi prevenirii neregulilor constatate, conform
Procesului-Verbal de inspecţie nr. PLR-AIF-2089/06.09.2018, au fost:
-iniţierea demersurilor pentru efectuarea reevaluării bunurilor cultural - mobile în conformitate cu art. 2,
alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003;
-întreprinderea demersurilor către organismul specializat, Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor
din Cadrul Ministerului Culturii pentru clasarea tuturor bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural
naţional mobil.
Răspunsul la măsurile dispuse de înspecţie a fost adus la cunoştinţă prin adresele nr.
1199/31.10.2018 şi nr. 1224/06.11.2018.
50
2. În perioada 24.09.2018-15.11.2018 s-a efectuat controlul de către Compartimentul de Audit Public
Intern pentru perioada 01.01.2017-30.06.2018. Rezultatele controlulului efectuat au fost trecute în
Raportul de audit nr. 1451/20.12.2018, iar recomandările au fost următoarele:
- emiterea unei noi decizii privind exercitarea CFP propriu în cadrul instituţiei, astfel încât persoana
desemnată să exercite CFP propriu, să nu fie implicată în iniţierea şi desfăşurarea operaţiunilor supuse
vizei în vederea evitării producerii de incompatibilităţi;
- exercitarea vizelor de legalitate şi CFP propriu pe toate proiectele de operaţiuni, conform normelor în
vigoare.
Recomandările au fost sau urmeză să fie soluţionate şi au fost aduse auditorului la cunoştinţă cu adresa
nr. 24720/2018-M/12.12.2018.
D) Evoluţia situaţiei economico-fianciare a instituţiei:
D.1. Analiza datelor financiare din proiectul de management corelat cu bilanţul contabil al
perioadei raportate;
1. Bugetul de venituri: lei
Nr.
crt.
Categorii Prevăzut
2018
Realizat
2018
1 2 3 4
1 Venituri proprii din care:
-venituri din valorificarea produselor
obţinute din activitatea proprie
-alte venituri din prestări servicii şi alte
activităţi
50.000
25.000
25.000
37.900
18.286
19.614
2 Subvenţii 1.499.000 1.492.803
VENITURI TOTALE, din care: 1.559.000 1.530.703
51
I VENITURILE SECŢIUNII
FUNCŢIONARE
1.549.000 1.520.763
II VENITURILE SECŢIUNII
DEZVOLTARE
10.000 9.940
2. Bugetul de cheltuieli: lei
Nr.
crt.
Categorii Prevăzut
2018
Realizat
2018
1 2 3 4
1 CHELTUIELI DE PERSONAL 1.051.000 1.036.212
2 BUNURI ŞI SERVICII 498.000 484.551
I SECŢIUNEA FUNCŢIONARE 1.549.000 1.520.763
1 Cheltuieli de capital-investiţii din care:
1.Dotări independente-echipamente IT
10.000
9.940
II SECŢIUNEA DEZVOLTARE 10.000 9.940
III TOTAL
SECŢIUNEA FUNCŢIONARE ŞI
SECŢIUNEA DEZVOLTARE
1.559.000 1.530.703
52
D.2. Evoluţia valorii indicatorilor de performanţă în perioada raportată, conform criteriilor de
performanţă ale instituţiei din următorul tablel;
Nr.crt. Indicatori de performanţă Anul 2018
1. Cheltuieli pe beneficiar (subvenţie + venituri-cheltuieli de capital)/nr.
de beneficiari
72,569
2. Fonduri nerambursabile atrase (lei) 0
3. Număr de activităţi educaţionale 85
4. Număr de apariţii media 243
5. Număr de beneficiari neplătitori 21345
6. Număr de beneficiari plătitori 2222
7. Număr de expoziţii/Număr de reprezentaţii/Frecvenţa medie zilnică 15/24,333
8. Număr de proiecte/acţiuni culturale 15
9. Venituri proprii din activitatea de bază (lei) 18.286
10 Venituri proprii din alte activităţi (lei) 19.614
E) Sinteza programelor și a planului de acțiune pentru îndeplinirea obligațiilor asumate
prin proiectul de management:
Se realizează prin raportare la:
1. Viziune;
2. Misiune;
3. Obiective generale și specifice;
4. Strategie culturală, pentru întreaga perioadă de management;
5. Strategie și plan de marketing;
6. Programe propuse pentru întreaga perioadă de management;
7. Proiecte din cadrul programelor;
8. Alte evenimente, activități specifice instituției, planificate pentru perioada de management.
Viziune
Muzeul este definit ca o instituție permanentă, aflată în serviciul societății, deschisă publicului,
care se ocupă cu strângerea, păstrarea, identificarea, catalogarea, analizarea, menținerea, conservarea și
expunerea de diverse obiecte sau artefacte ce prezintă interes științific, istoric, artistic, tehnologic
ș.a.m.d., în scopul studierii, educării, relaxării vizitatorilor, a oamenilor de știință.
53
Muzeul Național al Agriculturii este o instituţie de memorie culturală care are misiunea de a
organiza patrimoniul cultural şi intelectual românesc, şi de a-i asigura participarea la circulaţia
internaţională a valorilor. Mai mult decât atât, muzeul este un fenomen social, capabil de acţiune nu
numai în sfera conservării culturii, ci în acelaşi timp ca generator de cunoştinţe influenţând benefic
dezvoltarea socială. Veritabil creator de sensuri, conceput în construcţie permanentă, el transcede
materialitatea obiectelor pentru a crea ansambluri semnificative, care sintetizează practicile, valorile şi
senzaţiile individului, şlefuind şi înnobilând ceea ce numim patrimoniu.
Constituit în urma cercetării, colectării, achiziţionării sau a donaţiilor, patrimoniul Muzeului
Național al Agriculturii are capacitatea de a institui şi de a pune în mişcare – prin ambivalenţa material /
conceptual pe care o comportă – o lume familiară, doar parţial cunoscută tinerelor generaţii şi, cu regret,
rămasă adesea nedescoperită în profunzime. În acest mod, dincolo de atribuţiile fundamentale ce îi revin
muzeografului, menirea sa va fi, în primul rând, aceea de a facilita întâlnirea publicului contemporan cu
această lume particulară şi de a veghea neîncetat la continuitatea tradiţiei.
Misiune
Prin dimensiunea expresivităţii sale, muzeul dezvoltă aşadar o misiune deopotrivă informativă şi
instructivă, psihologică şi socială, naţională şi universală, fiind o instituţie indispensabilă pentru
reconstituirea şi păstrarea memoriei culturale a unui popor.
Ajuns la o maturitate a explorării şi promovării fondului specific naţional, Muzeul Național al
Agriculturii continuă – pe linia preocupărilor pentru conservarea şi relevarea specificului patrimoniului
aflat în administrarea sa – să abordeze teme dintre cele mai diverse în spaţiul expoziţional, menite să
deschidă noi perspective reflecţiei, imaginaţiei şi sensibilităţii omului modern.
Instituţia a reuşit să se mențină în ultimul an supravieţuind constrângerilor de ordin financiar, în
mare parte datorită deschiderii sale spre publicul larg, prin organizarea de expoziţii și activităţi
interactive (ateliere de creaţie, programe artistice, demonstraţii practice). Acestea au nu numai rolul de a
forma şi de a dezvolta deprinderi specifice, dar şi misiunea de a înlesni decodificarea mesajelor
încorporate în discursul muzeal.
Astfel, în misiunea muzeului s-au regăsit de fiecare dată mai multe obiective, dintre care
menţionăm promovarea tradiţiilor populare şi educarea tinerei generaţii în spiritul respectării, păstrării
şi perpetuării acestora.
54
Principalele direcţii strategice ale Muzeului Național al Agriculturii constau în concentrarea
eforturilor în vederea atingerii obiectivelor majore propuse pentru următoarea perioadă, în vederea
obţinerii unei continuităţi a activităţii la parametri calitativi, care să asigure instituţiei păstrarea şi
consolidarea locului important ocupat în peisajul cultural local și naţional.
Strategia de dezvoltare a Muzeului Național al Agriculturii în anul 2018, a urmărit, conform
proiectului de management, direcţiile de inovare, restructurare şi administrare, ce au vizat modernizarea
infrastructurii, creșterea calității actului cultural, o mai bună colaborare cu factorii de răspundere de la
nivel local, judeţean, naţional şi internaţional, privind prezentarea serviciilor oferite de muzeu într-un
sistem integrat turistic modern, atragerea unor noi categorii de public prin acţiuni culturale, programe şi
proiecte care să aducă un plus de valoare actului cultural, acordarea de facilităţi publicului vizitator.
Obiectivele generale și specifice realizate în anul 2018;
Obiectivele planului managerial îndeplinite în 2018:
- Organizarea funcţională a muzeului, a Bisericii de lemn ”Sf. Nicolae” şi a Fermei Model Perieţi;
- Participarea managerului la cursuri de formare în managementul instituţiilor de cultură, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
- Participarea personalului de conducere la cursuri de formare profesională;
- Utilizarea eficientă a întregului personal al instituţiei.
Obiectivele planului managerial neîndeplinite în 2018:
- Clarificarea situaţiei juridice a întregului patrimoniu muzeal – acțiune în curs de realizare.
Obiectivele planului resurselor umane îndeplinite în anul 2018
- Participarea personalului de specialitate la cursuri de formare profesională pentru atingerea unui
nivel de performanţă la standarde ridicate.
- Reîntocmirea fişelor postului, în funcţie de obiectivele şi activităţile pe care le are de îndeplinit
muzeul şi în care să se precizeze clar îndatoririle fiecărui salariat, ţinându-se cont de competenţa sa
profesională.
- Continuarea procesul de armonizare a intereselor personale cu cele ale muzeului, în vederea
obţinerii unui climat de angajare şi de valorificare a potenţialului fiecărui angajat.
-
55
Obiectivele planului resurselor umane în curs de realizare.
- Recunoaşterea şi motivarea personalului care obţine rezultate bune, stimularea dorinţei de
îmbunătăţire continuă a propriei activităţi a fiecărui angajat, antrenarea în procesul decizional a celor
ce dovedesc competenţă profesională. Nivelul scăzut de salarizare în cultură în general şi la Muzeul
Naţional al Agriculturii, în special, salariul net studii medii - 1225 lei cel mai mic şi 1436 lei cel mai
mare, studii superioare 1247 lei cel mai mic şi 2020 lei cel mai mare, politica de blocare a posturilor,
îmbătrânirea personalului – media vârstei angajaţilor muzeului este în anul 2018 de 51,14 ani, aria de
selecţie redusă au consecinţe din cele mai neplăcute asupra Muzeului Naţional al Agriculturii:
supraîncărcarea cu sarcini a salariaţilor, fragmentarea activităţilor, superficialitate, tensiuni, stres. Sunt
deja probleme pe termen mediu şi lung. Eliminarea premiilor şi a salariilor de merit, a promovărilor
face ca misiunea managerului să fie una extrem de dificilă în a-şi motiva şi fideliza angajaţii.
- Asigurarea mobilităţii şi comunicării eficiente a personalului.
Obiectivele planului financiar îndeplinite în anul 2018:
- Buna organizare a bugetului prin identificarea surselor de economisire;
- Realizarea unei bugetări corecte şi eficiente prin: cheltuirea raţională a resurselor bugetare
alocate în vederea atingerii obiectivelor şi satisfacerea priorităţilor stabilite, exercitarea controlului
preventiv asupra tuturor operaţiunilor financiare care se desfăşoară în muzeu, o mai bună şi atentă
colectare a resurselor extrabugetare obţinute prin vânzarea de bilete şi alte produse de marketing
cultural, perfecţionarea modalităţilor de gestionare a tuturor categoriilor de resurse materiale şi
financiare etc.
Obiectivele planului patrimoniului cultural îndeplinite în anul 2018:
- Completarea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale prin achiziţionarea, prin donație, unor obiecte cu
valoare muzeală;
- Evidenţa patrimoniului pentru o mai bună gestionare și păstrare a lor, pentru creșterea cantității
și calităţii informaţiilor din evidenţele informatizate;
- Restaurarea – conservarea patrimoniului, program prin care se continuă conservarea, protejarea
şi asigurarea integrităţii bunurilor muzeale cu valoare de patrimoniu, efectuate în baza unui ansamblu de
56
măsuri proiectate, dirijate şi urmărite exclusiv de factorii specializaţi, în vederea prelungirii la maxim a
vieţii acestora;
- Valorificarea ştiinţifică a patrimoniului prin expoziții temporare, publicații științifice și de
popularizare, pedagogie muzeală, alte acțiuni dedicate publicului;
- Organizarea de ateliere de lucru permanente, adresate tuturor categoriilor de public, pe lângă cele
organizate cu ocazia sărbătorilor de peste an, ceea ce a dus la creșterea numărului vizitatorilor muzeului;
Obiectivele planului patrimoniului cultural în curs de realizare.
- Mobilitatea personalului de specialitate şi a colecţiilor.
- Clasarea patrimoniului.
Obiectivele planului marketing-ului şi al relaţiilor publice îndeplinite în 2018:
- Îmbunătăţirea imaginii muzeului prin identificarea de noi mijloace de mediatizare şi promovare
prin regândirea relaţiei cu mass-media; realizarea de parteneriate cu toate instituțiile media din Slobozia,
cu instituții din Ialomiţa şi alte instituţii media cu audienţă naţională, organizarea unor întâlniri cu presa
pentru evidențierea rezultatelor muzeului şi prezentarea proiectelor și a patrimoniului;
- Realizarea unei oferte cultural-educative şi turistice atractive prin exploatarea la maxim a
patrimoniului muzeului.
Obiectivele planului marketing-ului şi al relaţiilor publice neîndeplinite în 2018:
- Realizarea de studii şi anchete sociologice care să evidenţieze aşteptările publicului vizitator,
modul în care este receptat Muzeul Național al Agriculturii de către comunitatea locală, turiştii din
România sau turiştii străini, de către instituţii similare din ţară şi din străinătate, indicaţii primare ale
parcursului vizitatorului spre muzeu (de unde a aflat de muzeu, dacă a fost satisfăcut de serviciile
oferite, dacă are intenţia să revină, ce ar dori să vadă în muzeul nostru etc.).
Programele implementate de Muzeul Național al Agriculturii în anul 2018 au vizat îndeplinirea
obiectivelor generale, și anume: dezvoltarea patrimoniului, desfăşurarea de activităţi educative (în
special prin programele de educaţie muzeală), atragerea publicului vizitator, încheierea de parteneriate
cu instituţii din ţară şi din străinătate.
Alte servicii oferite comunităţii căreia se adresează instituţia:
- împrumutare obiecte muzeale altor instituții de cultură în vederea realizării unor expoziții itinerante;
- conservare de colecţii pentru terţi;
57
- consultanţă privind documentarea pe diverse teme de specialitate (etnografie, arheologie industrială,
agricultură etc.);
- organizare de diverse evenimente în parteneriate cu instituţiile doritoare, ONG, firme private (lansare
de carte, promovarea imaginii judeţului Ialomiţa, manifestări culturale etc.);
La etapa judeţeană a Olimpiadei "Meşteşugurilor artistice tradiţionale", specialişti din muzeu au
jurizat alături de cadre didactice de la Liceului Pedagogic "Matei Basarab" Slobozia şi Inspectoratul
Şcolar Judeţean, lucrări ale participanţilor de la Palatul Copiilor, Liceul Pedagogic “Matei Basarab”
Slobozia, Cercul de Pictură al Protopopiatului "Sf. Apostol Luca", Cercul de Meşteşuguri Artistice,
Luciu, Axintele. (6 iunie 2018).
S-a oferit consultanţă privind documentarea pe diverse teme de specialitate (etnografie,
arheologie industrială, agricultură, istorie, arhitectură etc.);
Prin măsurile vizate în această strategie generală de dezvoltare se doreşte optimizarea, atât a
activităţii interne din cadrul muzeului, cât şi sporirea atractivităţii muzeului ca obiectiv cultural - turistic
important în Ialomiţa.
F. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu o estimare a resurselor financiare
ce ar trebui alocate de către autoritate, precum şi a veniturilor instituţiei ce pot fi atrase din alte
surse
1. Proiectul de venituri şi cheltuieli pentru următoarea perioadă de raportare:
1. Bugetul de venituri: lei
Nr.
crt.
Categorii Prevăzut
2019
1 2 3
1 Venituri proprii din care:
-venituri din valorificarea produselor obţinute din activitatea
proprie
50.000
25.000
58
-alte venituri din prestări servicii şi alte activităţi 25.000
2 Subvenţii 5.509.000
VENITURI TOTALE, din care: 5.559.000
I VENITURILE SECŢIUNII FUNCŢIONARE 2.092.000
II VENITURILE SECŢIUNII DEZVOLTARE 3.467.000
2. Bugetul de cheltuieli: lei
Nr.
crt.
Categorii Prevăzut
2019
1 2 3
2 CHELTUIELI DE PERSONAL 1.457.000
3 BUNURI ŞI SERVICII 635.000
I SECŢIUNEA FUNCŢIONARE 2.092.000
4 Cheltuieli de capital-investiţii* 3.467.000
II SECŢIUNEA DEZVOLTARE 3.467.000
III TOTAL
SECŢIUNEA FUNCŢIONARE ŞI SECŢIUNEA
DEZVOLTARE
5.559.000
59
*Previzionarea cheltuielilor de capital-investiţii, pentru anul 2019 3.467.000 (lei)
I. Lucrări de investiţii noi 3.387.000 lei
1. Casă tradiţională românească: Lucrări de 100.000 lei
construcţii montaj în regie proprie
2. Consolidare, reamenajare, reorganizare clădire muzeu – etapa I 3.287.000 lei
II. Alte investiţii - cheltuieli aferente studiilor de fezabilitate și alte studii 80.000 lei
1. Studiu DALI Casă tradițională românească 25.000 lei
2. Studiu DALI Ansamblu în aer liber- Ferma Model Perieți: 25.000 lei
Restaurare conac și restaurare clădire spațiu cazare
3. Actualizare studiu DALI – Consolidare, reamenajare, reorganizare 20.000 lei
clădire muzeu
4. Proiect tehnic centrală muzeu 10.000 lei
5. Număr de beneficiari estimaţi pentru următoarea perioadă de management
Pentru perioada 01.01. – 31.12.2019, estimăm o creștere a numărului de beneficiari cu 30% față de
anul 2018.
4. Analiza programului minimal realizat
Programul Scopul Beneficiari Perioada de
realizare
Finanţarea
(subvenţia/alocaţia
şi surse
atrase/venituri
proprii)
1. 2. 3. 4. 5.
Denumirea
iniţială/modifi-
cată
Declarat/Atins Estimat/Realizat Estimat/
Realizat
Estimat/ Realizat
1. Programul
“Cercetare
ştiinţifică,
-Dezvoltarea fondului
documentar;
-Îmbogăţirea
-Specialişti în
domeniu
atins
Ianuarie –
decembrie
2018
E:10.000
R: 3.500
60
achiziţii obiecte
muzeale
şi evidenţă
analitică”
patrimoniului naţional
mobil şi imobil;
-Evidenţă analitică în
sistem clasic şi
computerizat
-Clasare obiecte
atins
realizat
2.Programul
“Conservare –
Restaurare –
Întreţinere”
-Restaurarea şi
conservarea obiectelor
muzeale supuse
valorificării, dar și a
altora din patrimoniul
M.N.A
atins
-Specialişti în
domeniu
atins
Ianuarie –
decembrie
2018
realizat
E: 5.000
R: 4.074
3.Programul
“Valorificare
muzeală, relaţii
cu publicul”
-Valorificarea
patrimoniului muzeal şi
a cercetărilor de teren,
prin:
-activităţi cu publicul
(expoziţii, ateliere de
creaţie, participare la
târguri specializate,
parteneriate
educaţionale);
-dialog international
-participare la sesiuni
de comunicări
ştiinţifice
Atins
-Nr. de vizitatori
= 21.345
(şcolari,
preşcolari,
studenţi, liceeni,
pensionari etc.)
atins
Ianuarie –
decembrie
2018
realizat
E: 50.000
R: 50.000
61
4.Programul
“Reabilitarea
patrimoniului”
-Reabilitarea spațiului
muzeistic și
administrativ
atins
-Specialişti în
domeniu
atins
Aprilie-
Septembrie
2018
realizat
E: 10.000
R: 2.300
5.Programul
editorial
-Cataloage, broşuri,
materiale promotionale
de prezentare a
atelierelor de creaţie
din cadrul Muzeului
Naţional al Agriculturii
atins
-instituţii de
specialitate,
biblioteci,
autorităţi publice
locale şi centrale,
mass-media,
publicul larg etc.
atins
Ianuarie –
decembrie
2018
realizat
E: 10.000
R: 10.000
62
ANEXE
1.Organigrama Muzeului Național al Agriculturii
2.Valorificarea în imagini a activității Muzeului Național al
Agriculturii
3. Adresă nr. 75051/14.09.2018
4. Dosar de presă