+ All Categories
Transcript
Page 1: Raport cercetare sondaj

Două ţări, un scop, succes comun!

EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

Raport de cercetare

Realizat pentru

Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare

Aprilie 2010

Page 2: Raport cercetare sondaj

Cercetarea a fost elaborată în cadrul proiectului cu titlul „Development of the Environmental Education Institutional Structure in the Cross-border Region”, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria – Romania 2007 – 2013, contractului de grant HURO/0801/073. Iniţiator: Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare (www.eke.ro) © Copyright Societarea Carpatină Ardeleană Satu Mare Toate drepturile rezervate. Acest material este distribuit gratuit. Cercetare realizată de: Agenda Setting SRL

Adresă postală: Cluj-Napoca, 400614, Str.Lacu Rosu 3/34 Adresă birou: Satu Mare, 440043, Str.Ceahlăului 3, B1 / 4 Tel: +4 0361 419 061; +4 0722 915529; Fax: +4 0364 819 110 E-mail: [email protected] ; WEB: www.ages.ro

Echipa de cercetare: DEZSO Iuliana – sociolog, coordonator cercetare Bujor Liliana – geograf, expert protecţia mediului Glatz Beata – sociolog, expert prelucrare date Pop Cristian – sociolog, expert analize statistice Fotografii: stânga şi dreapta jos – Grădiniţa Tricotex, Satu Mare Aprilie, 2010

Page 3: Raport cercetare sondaj

CUPRINS:

A. Instituţii Conceptul educaţiei ecologice şi activităţi specifice derulate de instituţiile abilitate ale judeţului Satu Mare în domeniu B. Populaţie Opinii şi cunoştinţe despre educaţia ecologică în rândul populaţiei adulte din judeţul Satu Mare mediul urban. C. Cadre didactice Identificarea opiniilor, practicilor, obstacolelor şi a nevoilor de formare în rândul pedagogilor din judeţul Satu Mare, mediul urban. Anexa 1. Plan de activitate APM Satu Mare

Plan de activitate propus de APM SATU MARE pentru asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, pentru perioada 2010 - 2015

Page 4: Raport cercetare sondaj

A. Concepte de dezvoltare şi activităţi specifice derulate de instituţiile abilitate în domeniul

educaţiei ecologice

1. EDUCAŢIA ECOLOGICĂ - O ACŢIUNE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

1.1 Concept şi definiţie

În anul 1970 în Nevada (SUA), la conferinţa IUCN (Uniunea Internaţională pentru

Conservarea Naturii), specialiştii şi cercetătorii au definit educaţia ecologică ca fiind: “

... procesul prin care sunt recunoscute valori şi clarificate concepte pentru a se putea

dezvolta abilităţi şi atitudini necesare înţelegerii şi aprecierii relaţiilor dintre om, cultura

din care face parte şi mediul biofizic. Educaţia ecologică include de asemenea,

exersarea luării unei decizii şi formularea unui cod propriu de conduită privind calitatea

mediului”.

La baza conceptul de educaţie ecologică se află două noţiuni fundamentale: mediul

natural, calitatea şi degradarea mediului.

Mediul natural este o noţiune fundamentală care stă la baza ecologiei ca ştiinţă. În

Legea protecţiei mediului nr.137/1995 mediul este definit ca ,,ansamblul de condiţii şi

elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale

peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi

fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior,

inclusiv valorile materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa

bunăstarea şi sănătatea omului”. Definiţia a fost preluată şi în art.1 alin.2 din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia mediului.

Cei doi termeni: calitatea mediului (care vizează însuşirile esenţiale ale acestuia, în

raport de calitatea condiţiilor naturale) şi degradarea mediului (definit ca afectarea

echilibrului ecologic şi a calităţii vieţii, cauzată în principal de poluarea antropică)

interacţionează, influenţându-se reciproc.

www.ages.ro 1

Page 5: Raport cercetare sondaj

Educaţia pentru mediu nu este doar o forma de educaţie, un instrument în rezolvarea

problemelor de mediu sau în gestionarea resurselor naturale. Este un proces de o

dimensiune esenţială în recunoaşterea valorilor mediului înconjurător şi definirea

conceptelor privind mediul având ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii. Acest tip de

educaţie urmăreşte inducerea, în special în instituţiile de învăţământ, a dinamicii sociale

cu privire la educaţie (cunoştinţe, deprinderi, motivaţii, valori), care să stimuleze

dezvoltarea personală, abordarea colaborativă şi critică, dar şi asumarea

responsabilităţilor cu privire la deciziile luate pentru menţinerea calităţii mediului.

În procesul de învăţare, educaţia ecologică este similară cu educaţia pentru protecţia

mediului, fiind diferenţiată de aceasta prin trei abordări esenţiale:

Partea teoretică - Educaţia despre mediu care asigură înţelegerea modului de

funcţionare a sistemelor naturale, a impactului activităţilor umane asupra sistemelor

naturale ; dezvoltă capacităţile investigative şi gândirea critică. Stă la baza formării unui

suport cognitiv care să permită apoi, participarea la luarea deciziilor de mediu.

Partea aplicativă - Educaţia în mediu asigură experienţa practică a învăţării, prin

contactul direct cu componentele mediului, dezvoltă abilităţi de culegere a datelor şi de

investigaţie pe teren, stimulează preocuparea faţă de mediu.

Concluzii - Educaţia pentru mediu – finalizează educaţia în şi despre mediu,

dezvoltă sensul responsabilităţii faţă de mediu, motivaţia şi abilităţile de a participa la

îmbunătăţirea calităţii mediului. Promovează dorinţa şi capacitatea de a aborda un stil

de viata compatibil cu conceptele dezvoltării durabile. Oferă profesorilor posibilitatea de

a contribui împreună cu elevii la buna gospodărire a resurselor naturale abordând astfel

componente ale educaţiei morale, estetice, politice.

Educaţia ecologică este un proces educaţional format din cinci elemente bazate pe

concepte individuale:

- Conştientizarea “să ajuţi oamenii să devină conştienţi de faptul că sunt alegeri

pe care ei le pot face în calitate de consumatori, dar aceste alegeri pot avea

multiple implicaţii asupra mediului înconjurător”;

- Cunoştinţele “ ajută la înţelegerea interrelaţiilor din lumea vie, astfel încât

oamenii să înţeleagă cum interacţionează cu mediul, ce probleme pot apărea

precum şi cum pot fi acestea rezolvate”;

www.ages.ro 2

Page 6: Raport cercetare sondaj

- Atitudinile „tendinţe consistente de selectare preferenţială a unor alternative de

răspuns în situaţii specifice, pornind de la valori sau caracteristici personale

stabile”;

- Aptitudinile - abilităţi, talentele şi aptitudini - cu caracter individual “eficienţă şi

competenţe în efectuarea sau rezolvarea cu succes a unor sarcini sau activităţi

specifice”.

- Implicarea încurajează elevii să-şi aplice cunoştinţele dobândite, să participe

activ la luarea deciziilor, să-şi susţină propria opinie. Acest proces poate duce

la schimbarea comportamentului individual şi creşterea încrederii de sine.

Particularităţile educaţiei ecologice reies din însăşi definiţia conceptului şi anume: elevul

trebuie să conştientizeze şi să-şi asume responsabilităţi în ceea ce priveşte mediul în

care trăieşte; trebuie să ofere tinerilor posibilitatea să-şi exprime liber ideile personale şi

să ia atitudine atunci când e cazul; înţelegerea problemelor de mediu nu se rezolvă de

la sine, pentru a percepe mediul la adevărata valoare, elevii trebuie să vină în contact

cu natura, iar educaţia pentru protecţia mediului să fie privită ca un ”mod de viaţă”.

1.2 Relaţia dintre educaţia ecologică şi disciplinele şcolare

Ca răspuns la noua prioritate politică mondială, sistemele de învăţământ au acţionat cu

promptitudine, lărgindu-şi aria de cercetare, prin promovarea de noi concepte şi de

adaptare a conţinutului termenului de educaţie a mediului. Astfel au apărut concepte

noi, precum: educaţia în perspectiva ecologică, educaţia pentru conservarea naturii,

concepte care încearcă să rezolve o serie de probleme şi care reconsideră procesul şi

scopul educaţiei prin faptul că omul nu poate exploata la nesfârşit şi fără urmări

resursele planetei.

Una din problemele sistemului de învăţământ preuniversitar este dată de întrebarea:

cine poate preda educaţia ecologică în grădiniţe, şcoli sau licee? Cu certitudine,

profesorii de ştiinţe ale naturii şi geografie sunt specialişti în acest domeniu. Însă, la ora

actuală se pot implica şi cadrele didactice cu alte specializări (matematică, fizică,

chimie, limba maternă, religie, desen, sport etc.) dar şi membrii ONG-urilor de mediu,

din fundaţii sau asociaţii pentru acţiuni ecologice, care doresc şi sprijină promovarea

www.ages.ro 3

Page 7: Raport cercetare sondaj

educaţiei ecologice. Acest proces necesită cunoaşterea şi însuşirea un volum

considerabil de informaţii despre mediu, înţelegerea conexiunilor dintre mediul ambiant,

mediu natural, mediu înconjurător şi influenţa (pozitivă sau negativă) a factorului

antropic, realizarea de programe viabile în vederea susţinerii educaţiei ecologice.

Astfel, se apreciază că educaţia ecologică nu poate fi integrată într-o singură arie de

cunoaştere, ci fiind un proces complex, necesită implicarea specialiştilor şi

cercetătorilor din diferite domenii, adică o abordare interdisciplinară.

În schema de mai jos (fig.1) se observă relaţia dintre disciplinele şcolare şi educaţia

ecologică, dar şi corelaţia acestora cu dirigenţia. În acest sens se poate trage concluzia

evidentă că, orice cadru didactic care are dirigenţie poate (şi ar fi indicat) să predea

noţiuni de educaţie ecologică.

Fig.1 Relaţia de interdisciplinaritate e educaţiei ecologice

www.ages.ro 4

Page 8: Raport cercetare sondaj

1.3 Importanţa educaţiei ecologice în sistemul actual de învăţământ

Plecând de la premisa că scopul educaţiei ecologice este de a preveni deteriorarea

mediului, în acest sens omul trebuie să acţioneze conştient pentru menţinerea şi

îmbunătăţirea permanentă a calităţii acestuia.

În prezent, societatea umană se confruntă cu o serie de probleme negative: limitarea

rezervelor şi resurselor naturale, degradarea continuă a mediului, efectele încălzirii

globale etc. Dacă la începutul anilor 1980 acestea erau considerate ca fiind de

domeniul specialiştilor, a liderilor din diferite domenii, pe parcurs au devenit probleme

concrete pentru umanitate. Astfel, s-a ajuns la conturarea şi definirea conceptului

“problematica lumii contemporane” care a generat o serie de acţiuni şi manifestări ca:

apărarea păcii modiale, protecţia şi conservarea mediului natural, promovarea unei noi

ordini economice.

1.4 Educaţia ecologică - disciplină reformatoare a învăţământului românesc

Actualele probleme de mediu sunt grave şi trebuie abordate de întreaga comunitate, iar

educaţia şclară reprezintă o soluţie viabilă. Astăzi, copiii - ca viitori gestionari şi

consumatori ai resurselor naturale, pot interveni prin acţiuni constructive (sensibilizarea

propriilor părinţii, a cetăţenilor indiferent de vârstă) la salvarea mediului înconjurător.

În general, majoritatea elevilor din România nu au formată o educaţie ecologică - pungi,

ambalaje, cutii de plastic etc. aruncate în curtea şcolii sau pe stradă, stau mărturie lipsei

de educaţie ce ar trebui să provină din familie şi să fie consolidată în instituţiile de

învăţământ. În prezent, ca disciplină şcolară, educaţia de mediu este materie opţională.

În opinia unui fost ministru al Mediului (Korodi Attila) "în şcoli, o oră pe săptămână

alocată studiului mediului înconjurator este insuficientă". În declaraţia făcută, domnia sa

a subliniat că va propune Ministerului Educaţiei să pună accent deosebit pe studierea

problemelor de mediu în instituţiile de învăţământ, că doreşte mai multă educaţie

ecologică (după modelul european) în şcolile generale şi liceele româneşti. Modelul

european Green Package al “cutiei verzi” prevede lecţii cu tematică despre mediul

www.ages.ro 5

Page 9: Raport cercetare sondaj

înconjurator înglobate tuturor materiilor şcolare (matematică, fizică, chimie, limbă

maternă etc.) este considerat a fi cel mai potrivit pentru introducerea în învăţământul din

Romania. “Problemele de mediu trebuie studiate nu doar dintr-o singură carte, ci şi la

fizică, chimie ori biologie şi vom încerca să integrăm cutia verde în cât mai multe

materii” a afirmat fostul ministru al Mediului, care a adăugat că: “acest model se

implementează în paralel în mai multe ţări europene”.

Actualul ministru al Mediului Borbely Laszlo, a declarat că îşi doreşte ca ecologia să

devină disciplină obligatorie la şcoală, subliniind că speră în schimbarea mentalităţii.

"Avem un aşa-zis Green Package, deci un pachet verde pentru Ministerul Educaţiei pe

care sper să îl introducem de anul viitor nu numai în manualul şcolar, ci şi ca acţiuni

pentru a conştientiza nu numai copiii, ci şi părinţii cât de important este să aperi

mediul", a declarat Borbely. Totodată a precizat că deşi această disciplină există, ea

este doar opţională între clasele V-VIII. "Va trebui să discut cu ministrul Educaţiei să

încercăm totuşi să introducem ca disciplină obligatorie şi să schimbăm şi materia care

se predă, în sensul în care să aibă cât mai multe activităţi interactive de ieşit în mediu,

de a arăta cum colectezi deşeuri în mod selectiv", a arătat ministrul.

În prezent, în România sunt implementate proiecte şi programe de educaţie ecologică,

de la nivel de grădiniţe la instituţii de învăţământ superior. Exemplificăm câteva dintre

acestea:

- NE JUCĂM ŞI RECICLĂM - program de educaţie ecologică pentru preşcolari,

implementat în judeţul Satu Mare, în perioada 1.12.2008 – 1.06.2009. A fost

iniţiat la nivel judeţ de APM Satu Mare in parteneriat cu Clubul LIONS SOMEŞ

Satu Mare, ISJ Satu Mare, IF Tehnology SA, Garda de Mediu - Comisariatul

Judeţean Satu Mare şi se adresează perşcolarilor din 36 de grădiniţe înscrise

în program.

- ŞCOLI PENTRU UN VIITOR VERDE - Organizaţia Internaţională de Protecţia

Mediului WWF (World Wide Fund for Nature) a lansat pentru perioada

05.01.2010 - 31.05.2010 proiectul educaţional şi concursul naţional “Şcoli

pentru un viitor verde”. Acesta se adresează tuturor şcolilor şi grădiniţelor din

România având ca scop informarea preşcolarilor, a elevilor, cadrelelor

didactice, părinţilor şi comunităţii locale cu privire la problemele actuale ale

mediului. Concursul este organizat în trei secţiuni, după categoria de vârstă a

www.ages.ro 6

Page 10: Raport cercetare sondaj

participanţilor: PIPO pentru grădiniţe şi preşcolari, DOXI pentru învăţământul

primar şi TERRA MAGAZIN pentru învăţământul gimnazial şi liceal.

- ECO-ŞCOALA - este un program internaţional ce are ca scop îmbunătăţirea

calităţii mediul, având activităţi specifice ce reprezintă o alternativă ecologică,

de petrecere a timpului liber. Plecând de la ideea implicării elevilor în

rezolvarea problemelor locale de mediu, proiectul urmăreşte ca acest program

să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a elevilor în privinta

problemelor de mediu şi a elementelor dezvoltarii durabile, prin studiu în clasă

şi acţiuni concrete în cadrul şcolii şi comunităţii.

La nivel international, programul Eco-Şcoala este coordonat de Fundaţia de

Educaţie pentru Mediul Înconjurător (F.E.E.), care reuneşte organizaţii

neguvernamentale ce acţionează la nivel naţional în domeniul educaţiei pentru

o dezvolatare durabilă. Eco-Şcoala a debutat ca program-pilot în anul 1994 cu

sprijinul Comisiei Europene, iar acum se află în diferite stadii de implementare

în 24 de state europene şi în Republica Africa de Sud, înglobând peste 7.000

de şcoli participante şi 2.360 de Eco-Şcoli. Deşi sub alte denumiri (Green

Schools, Eco-Scuole, Umweltschule etc.) programul se desfăşoară în toate

aceste ţări dupa aceleaşi reguli, cu aceleaşi teme şi urmărind aceiaşi “7 paşi”,

fiind susţinut la nivel internaţional de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu

(UNEP). În România, programul Eco-scoala a debutat în anul 1999, cu 5 şcoli

pilot, sub coordonarea Centrului Carpato-Dunarean de Geoecologie (CCDG) în

calitate de membru asociat al FEE. În prezent, 32 de judete sunt deja

reprezentate în reţeaua Eco-Şcoala din care: peste 150 de şcoli sunt înscrise,

65 sunt participante şi numai 10 au statut de Eco-Şcoală. Programul Eco-

Şcoala se desfăşoară în România cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi

Cercetării, Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Industriei şi

Resurselor (Comisia Naţională pentru Reciclarea Materialelor) şi al Comisiei

Nationale UNESCO.

www.ages.ro 7

Page 11: Raport cercetare sondaj

1.5 Metode de predare a educaţiei ecologice în şcolile româneşti

Educaţia ecologică se poate realiza prin orice tip de activitate şcolară, activităţi

ştiinţifice, artistice, practice, sportive sau religie. Din multitudinea formelor de

manifestare menţionăm: observaţii în natură, experimente, povestiri ştiintifice, desene,

plimbări, drumeţii, excursii, vizionare de diapozitive sau expuneri power point, jocuri de

mişcare instructiv - distractive, labirinturi ecologice, vizitarea muzeelor, expozitii,

spectacole, vizionari de emisiuni TV cu specific educaţional, concursuri. Tematicile care

pot fi parcurse sunt stabilite în funcţie de subiectul propus: "Să ocrotim natura",

"Poluarea în diferite anotimpuri", "Ce se întamplă iarna cu plantele şi animalele?", "Ce

ştim despre pădure?" "Natura se trezeşte la viaţă", "Copac tânăr, copac bătrân", "Ce ne

învaţa natura?", "S.O.S. natura...", "Culorile şi sănătatea", "Aspectul cartierului meu,

satului meu", "Curiozitati ecologice", "Pământul, planeta vie", "Măşti şi costume

ecologice", etc.

Specialiştii în teoria şi practica educaţională definesc metoda de predare ca fiind

„modalităţi de acţiune cu ajutorul cărora elevii, sub îndrumarea profesorului îşi însuşesc

cunoştinţe, îşi formează priceperi, deprinderi, îşi dezvoltă aptitudini şi iau atitutdini„.

Realizarea acestor acţiuni este asigurată de baza teoretică structurată a metodelor şi

mijloacelor de învăţare, de strategii privind organizarea procesului predării-învăţării

materializate în comunicarea dintre profesor şi elev. Procesul de învăţare este susţinut

de materiale didactice variate, mijloacele audio-vizuale, aplicaţii de teren, utilizate în

practica educaţiei ecologice.

Metodele şi tehnicile folosite în educaţia ecologică sunt adaptate în funcţie de grupele

de vârstă ale copiilor (preşcolari, şcolari sau liceeni), fiind grupate în patru categorii:

a. Metode de comunicare: orală (pozitive, interogative, rezolvarea problemelor);

scrisă (consultarea manualelor şi analiza pe text); vizuală (limbajul cuvântului,

imaginii, sunetului); de comunicare interioară (bazate pe limbajul intern).

b. Metode de explorare sistematică a realităţii obiective: directă (observaţia

sistematică, cercetarea documentelor, studiul de caz) şi îndirectă (demonstraţia,

modelarea etc.).

www.ages.ro 8

Page 12: Raport cercetare sondaj

c. Metode fundamentate pe acţiune practică: externă, reală (exerciţiul în aer liber,

lucrările practice, activităţi creative) şi fictive sau simulare (jocuri didactice, jocuri

de simulare).

d. Instruirea informaţională: instruirea cu ajutorul calculatorului (lecţiile interactive

prin programul AEL-Advanced eLearning); simularea unor procese şi fenomene

naturale în laboratoarele şcolare sau în cadrul lecţiilor AEL; folosirea hărţilor

interactive şi a imaginilor satelitare etc.

Aceste metode vizează: cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de mediu în descrierea şi

explicarea unor fenomene obiective şi a relaţiilor din mediul natural, dezvoltarea

spiritului de observare, investigare şi cercetare la elevi şi formarea unui set de valori

pozitive faţă de mediu şi a motivaţiei de a participa la menţinerea calităţii mediului.

1.6 Potenţialul instituţiilor de învăţământ sătmărene - factor decisiv în derularea proiectelor de educaţie ecologică

Învăţământul are o tradiţie îndelungată în istoria judeţului Satu Mare, primele şcoli medievale

fiind atestate documentar în secolul al XIV-lea. Satu Mare se caracterizează prin diversitatea

interculturală, care, de-a lungul timpului a făcut posibilă convieţuirea armonioasă între etniile

conlocuitoare: români, maghiari, ucrainieni, germani, fiind un exemplu şi în actualitate. La baza

relaţiilor şi interrelaţiilor din comunitate, se află sistemul educaţional dezvoltat local şi regional.

În anul şcolar 2005-2006 un număr de 18 unităţi de învăţâmânt (9 grădiniţe, 6 şcoli cu clasele I-

VIII, un grup şcolar şi 2 colegii naţionale) se înscriau în Programul internaţional ECO-Şcoala.

Dintre acestea numai Colegiul Naţional „Ioan Slavici” a fost declarat eco-şcoală, fiind

primul liceu din judeţ care a obţinut steagul verde.

Ca urmare a eforturilor depuse, în anul 2009-2010 în Programul internaţional Eco-

Şcoala au fost aprobate alte trei instituţii de învăţământ din judeţ: Grădiniţa cu program

prelungit Draga mea, Grădiniţa cu program prelungit nr.6 şi Şcoala generală cu clasele

I-VIII Vasile Lucaciu (toate din Satu Mare).

www.ages.ro 9

Page 13: Raport cercetare sondaj

INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ÎNSCRISE ÎN PROGRAMUL

“ECO-ŞCOALA” 2005-2006

Judet

Localitate Unitatea şcolară Coordonator Director

Satu-Mare

Satu-Mare

Şcoala cu clasele I-VIII

“Octavian Goga” Barna Maria Hanc Liliana

Satu Mare

Satu Mare

Eco-Colegiul Naţional

“Ioan Slavici” Dragoş Elena

Negreanu Angela

Maria

Satu Mare

Carei Grup Şcolar Agricol Török Janeta

Nadas Francisc

Mircea

Satu Mare

Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII nr 5 Földeş Ildikó Dumitru Aurora

Satu Mare

Satu Mare

Şcoala cu clasele I-VIII

”Ion Creangă” Liliana Mărcuş

Volcovinschi

Tamara

Satu Mare

Satu Mare

Colegiul Naţional

“Doamna Stanca” Precup Mirela Lupuţi Gabriela

Satu Mare

Satu Mare

Şcoala cu clasele I-VIII

“Dr.V.Lucaciu” Olyus Gabriella Hudak Ildiko

Satu Mare

Satu Mare

Gradinita Cu Program Prelungit

“Dumbrava Minunată” Eubank Linda Ghiţ Leontina

Satu Mare

Satu Mare

Grădinita cu program

Prelungit nr 10 Vaida Doina Golban Daniela

Satu Mare

Satu Mare

Grădinita cu program

Prelungit nr 6 Nuszer Eleonora Ghetina Iuliana

Satu Mare

Satu Mare

Grădiniţa cu program prelungit

“Voinicelul” Toth Maria Toth Maria

Satu Mare

Satu Mare

Grădinita cu program Prelungit nr 2

Clădirea B Kiss Elisabeta Veres Rodica

Satu Mare

Carei Grădinita cu program Prelungit nr 3 Robotin Monica Cuc Cornelia

Satu Mare

Satu Mare

Grădinita cu program Prelungit

“Draga mea” Cionca Maria Sabo Maria

Satu Mare

Viile Satu Mare Şcoala cu clasele I-VIII,Viile Muntan Enikö Cheşcheş Floare

Satu Mare Grădinita cu program normal Foriş Maria Farcău Adriana

www.ages.ro 10

Page 14: Raport cercetare sondaj

Tăsnad nr 2 Egreta

Satu Mare

Beltiug

Grădiţa de copii cu program normal

– Beltiug Pech Maria Pech Maria

Satu Mare

Satu Mare

Şcoala cu clasele I-VIII

“Dariu Pop” Cseh Maria Eniko Ioan Popşa

2009-2010

ECO-GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT

“DRAGA MEA”, SATU MARE Inst. MARIA CIONCA Ed. MARIA SABO

ECO-GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 6,

SATU MARE

Ed. EUGENIA-

FLOARE CHIŞ

Prof. ELEONORA

NOEMI NUSZER

ECO-ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 21, “DR.

VASILE LUCACIU”, SATU MARE

Inst. NICOLETA

MARIANA CIONTOS

Prof. ILDIKO

HUDAK

În prezent, sistemul educaţional al judeţului Satu Mare se desfăşoară în 505 unităţi de

învăţământ, din care: 248 de grădiniţe, 230 şcoli primare şi gimnaziale, 3 şcoli

speciale pentru deficienţi, 26 licee, o şcoală de arte şi meserii, o şcoală postliceală şi

5 secţii sau filiale ale unor unităţi de învăţământ superior. După nivelul de educaţie,

judeţul Satu Mare ocupă locul 26 în ierarhia judeţelor României, cu un grad de cuprindere a

învăţământului complex (preşcolar - universitar) de 67% şi un indice de alfabetizare de 97,4%.

În oraşul Satul Mare funcţionează un număr de 15 şcoli generale cu clasele I-VIII, 5 licee cu

diverse profile, 7 colegii, 5 grupuri şcolare, 1 centru şcolar pentru educaţie inclusivă, şi o şcoală

post liceală sanitară şi un număr de 34 de grădiniţe.

În luna februarie 2010, clasele a II-a şi a VI-a din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII “Mircea

Eliade” Satu Mare, coordonate de învăţătoare şi diriginte au organizat două manifestări

incluse în Programul Eco-şcoala.

În cadrul competiţiei “Şcoli pentru un viitor verde” organizat de WWF (World Wide Fund

for Nature), editura CD PRESS şi cu sprijinul Ministerului Mediului şi Pădurilor, s-au

înscris 1.800 de unităţi de învăţământ din România, care concurează pentru titlul de

"cea mai verde şcoală". Cele 2.315 de echipe verzi, formate din 6.945 de cadre

didactice şi 41.670 de elevi, se vor întrece până la sfârşitul anului şcolar în diverse

acţiuni ecologice, care le-ar putea aduce titlul de cea mai verde şcoala. Între acestea s-

au înscris un număr de 32 de copii preşcolari- echipa verde din Culciu Mare - judeţul

Satu Mare. Mesajul preşcolarilor este că: nu toate produsele alimentare care ne plac

sunt sănătoase, trebuie să consumăm produse naturale pentru un organism sănătos,

www.ages.ro 11

Page 15: Raport cercetare sondaj

iar ceaiurile din plante medicinale trebuie să treacă în topul lichidelor consumate zilnic.

În Programul Educaţional şi la Concursul Naţional "Şcoli pentru un viitor verde" la

secţiunea DOXI, sub îndrumarea învăţătoarelor, s-au implicat elevii claselor a II-a, a IV-

a şi a IV-a de la Şcoala cu clasele I-VIII "Lucian Blaga" din Satu Mare.

www.ages.ro 12

Page 16: Raport cercetare sondaj

2. ACTIVITĂŢI SPECIFICE DERULATE DE INSTITUŢIILE ABILITATE ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI ECOLOGICE

Analiza referitoare la activităţile specifice axate pe educaţia ecologică s-a bazat pe o

serie de interviuri individuale aplicate persoanelor publice şi analiza documentelor

secundare existente la nivelul instituţiilor respective. Culegerea datelor s-a efectuat în

luna aprilie 2010 la următoarele instituţii din judeţul Satu Mare:

- Primăria Satu Mare (PSM)

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM)

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM)

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM)

Departamentele şi birourile în cadrul cărora au fost culese date sunt următoarele:

- Din cadrul Primăriei Satu Mare au participat patru persoane din care, doi

reprezentanţi ai Biroului de amenajare a spaţiilor verzi şi doi reprezentanţi ai

Biroului Programe de dezvoltare economico-socială şi relaţii externe, respectiv

Integrare Europeană.

- La interviul din cadrul Consiliului Judeţean Satu Mare au participat

reprezentanţi ai birourilor Managementul proiectelor, respectiv Serviciul de

implementare – Managementul Regional al Deşeurilor Urbane.

- La interviul din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM)

a participat coordonatorul departamentului de Relaţii Publice, Comunicare,

Programe, Proiecte.

- La interviul din cadrul Inspectoratului Judeţean Şcolar Satu Mare a participat

Inspectorul de Specialitate în Biologie.

- În cadrul Primăriei comunei Micula a participat reprezentantul biroului de

Integrare Europeană.

www.ages.ro 13

Page 17: Raport cercetare sondaj

Culegerea datelor a avut la bază un ghid de interviu referitor la interesul faţă de

subiectul educaţiei ecologice, programele şi proiectele derulate în acest domeniu,

bugetele alocate, precum şi planurile de viitor care vizează educaţia ecologică.

2.1. Gradul de interes faţă de tematica educaţiei ecologice la nivel de judeţ/oraş

- Primăria Satu Mare (PSM) - indirect, autorităţile afirmă că nu au printre responsabilităţi

activităţi de educaţie ecologică. Totuşi, prin proiectele derulate în domeniul protejării

mediului, are loc şi o informare / educare (în mod indirect) a populaţiei. Aceste

proiecte sunt derulate în colaborare cu APM sau Garda de Mediu.

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - indirect, aceste activităţi sunt în general

acţiuni complementare în cadrul unor proiecte de infrastructură sau de specialitate mai

complexe.

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - direct, la nivel judeţean şi de

oraş, dar şi la nivel naţional şi chiar internaţional.

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - indirect, inspectoratelor de ştiinţe

biologice şi educativ revenindu-le această sarcină.

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - indirect, în cadrul activităţilor de

protecţia mediului.

Concluzie: într-o reprezentare grafică, instituţiile sunt interesate indirect de educaţia

ecologică, excepţie fiind Agenţia pentru Protecţia Mediul din Satu Mare, care se ocupă

şi promovează educaţia ecologică constant.

www.ages.ro 14

Page 18: Raport cercetare sondaj

2.2 Abordarea subiectului educaţiei ecologice în timp

O întrebare adresată subecţilor a fost cea referitoare la anul în care au început să

trateze subiectul educaţiei ecologice ca tematică aparte în instituţie. Răspunsurile au

fost următoarele:

- Primăria Satu Mare (PSM) - 2001-2002 (indirect)

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - 2003-2004 (indirect)

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - din anul 2000, când s-

a întreprins prima acţiune legată de conştientizarea importanţei educării în spirit

ecologic a adulţilor prin tineri (copii preşcolari şi şcolari).

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - constant, este parte

integrantă a materiei de biologie, a materiilor predate de educatori şi învăţători

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - recent, arealul comunei

face parte din aria protejată ce se află în custodia Societăţii Carpatine

Ardelene. (Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare, în calitate de custode

al rezervaţiei naturale „Râul Tur” şi-a asumat responsabilitatea de a asigura o

stare de conservare ridicată ariei protejate şi realizarea unui management

durabil al resurselor naturale în colaborare cu comunităţile locale, organizaţii

civice şi autorităţi publice locale.)

Concluzie: autorităţile locale cunosc problemele actuale de mediu, dar preocupări

specifice au început abia după anul 2000 prin Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu

Mare, urmat de primăria municipiului şi Consiliul Judeţean. Se observă că la nivel de

comune, această preocupare este recentă, luând amploare odată cu dezafectarea

depozitelor de gunoi şi promovarea acţiunii de colectare selectivă a deşeurilor.

2.3. Principalele rezultate obţinute în trecut în domeniul educaţiei ecologice

- Primăria Satu Mare (PSM) - amenajarea a 12 curţi de grădiniţă (unele din ele

dotate cu aparate de joacă din lemn – Grădiniţa Voinicelu din Micro 16),

amenajare parcuri de joacă pentru copii în Micro 17, Carpaţi I şi Carpaţi II –

www.ages.ro 15

Page 19: Raport cercetare sondaj

realizate din Fondul de Mediu, sprijin pentru amenajarea curţilor instituţiilor

preşcolare şi gimnaziale. Au fost plantate 300 conifere, 200 arbuşti, 500 copaci.

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - proiectele care vizează protejarea

mediului sunt în derulare, nu pot fi amintite rezultate concrete până în

momentul de faţă.

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - 2008 - înfiinţarea

Cercului Ecoprieteni – în cadrul căreia în prezent 50 de copii cu vârsta între 14-

18 de ani participă săptămânal la şedinţele organizate în fiecare miercuri şi

discută despre problemele cu care se întâlnesc zilnic. Copiii se organizează în

grupe de acţiune, inclusiv pentru rezolvarea acelor probleme în care au

posibilitatea de a se implica; şi 2009 înfiinţarea Corpului Agenţilor Ecologici

Voluntari cu 136 de voluntari în prezent (realizat ca urmare a aplicării legii

aferente). Pe lângă aceste rezultate, APM a derulat şi derulează o serie de

proiecte amintite mai jos.

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - 95% din ceea ce se solicită

din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe tema

educaţiei ecologice se implementează de profesorii de biologie în cadrul

materiei de bază. Au fost iniţiate cursuri de formare pentru cadrele didactice pe

tema educaţiei ecologice, concursuri şi competiţii între şcoli la nivel judeţean şi

naţional. Concursurile la nivel de şcoală sunt organizate de profesorii de

specialitate, iar dacă sunt la nivel judeţean sau zonal (între mai multe şcoli) –

se organizează de inspectorul de specialitate în biologie.

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - S-a informat populaţia

despre importanţa selectării corecte a deşeurilor şi s-au sprijinit instituţiile de

învăţământ, în special şcoala generală, în activităţile organizate cu privire la

educaţia în scop ecologic.

Concluzie: Se observă o activitate permanentă şi susţinută de menţinerea unui mediu

curat şi amenajat, prin efortul susţinut al autorităţilor locale şi a profesorilor din

învăţământul primar şi gimnazial.

www.ages.ro 16

Page 20: Raport cercetare sondaj

2. 4. Programele/proiectele derulate în ultimii 5 ani de instituţii pentru educaţia ecologică în judeţul/oraşul Satu Mare

Nr. Instituţia Proiectul derulat

1. Primăria Satu Mare

- Amenajare parcuri de joacă pentru copii – realizate din

Fondul de Mediu

- Participare organizată a angajaţilor Primăriei la strângerea

gunoiului de pe malul Someşului alături de APM şi Garda

de Mediu

- Participarea săptămânală a asistaţilor de la Serviciul Social

la acţiuni de strângere a deşeurilor din spaţiile

neamenajate

2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu există

3. Agenţia pentru Protecţia Mediului

Satu Mare

- ”Viaţă pentru mediu - Viaţă pentru om”

- „Mână cu mână pentru un mediu curat”

- “Educaţie prin copii, pentru adulţi”

- Programul Internaţional „ Eco – Şcoală”

- “Cercul Eco- Prieteni”

- “Să dăm viaţă parcurilor”

- “Satu Mare - oraş verde, Satu Mare – oraş curat”

- “Milioane de oameni, milioane de copaci”

- Campania “Închide, stinge, reciclează”

- ”Ne jucăm şi reciclăm”

- Săptămâna mobilităţii europene: ,,Mobilitate= Sănătate,,

- “Complex de educaţie şi de monitorizare a calităţii aerului

în context transfrontalier”

- “Campanie de colectare a uleiurilor uzate,,

- “AMBROSIA - Factor de risc pentru mediu şi sănătate”

- Concurs de colectare a deşeurilor de PET cu ocazia Zilei

Mondiale a Curăţeniei

- Simpozion de evaluare ale programelor şi proiectelor

implementate „EDUCAŢIE PENTRU MEDIU – EDUCAŢIE

PENTRU VIITOR”

4. Inspectoratul Judeţean Şcolar

Satu Mare

- "Şcoli pentu un viitor verde" - Şcoala Mihai Eminescu, Satu

Mare

- Concurs ,,Împreună în UE,, a 7-a ediţie, cuprinde liceele

din Satu Mare. Participă Ungaria şi Slovacia

- „Împreună pentru protejarea biodiversităţii” – Flora şi fauna

www.ages.ro 17

Page 21: Raport cercetare sondaj

din zona Viile Satu Mare; Cercetare în teren

- Programul internaţional de educaţie ecologică „Viaţă pentru

mediu, viaţă pentru om” , -implementat ca partener cu APM

Satu Mare

- Programul transfrontalier „Împreună în Europa”

5. Primăria comunei Micula, judeţul

Satu Mare Nu există

Concluzie: Se observă că o preocupare deosebită în alcătuirea şi derularea proiectelor

de mediu au avut-o Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare şi Inspectoratul

Judeţean Şcolar, având ocazional şi sprijinul Primăriei.

2.5. Bugete alocate implementării activităţilor de educaţie ecologică în ultimii 5

ani

Nr.

crt. Instituţia Bugetul alocat

1. Primăria Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică

2. Consiliul Judeţean Satu Mare Nu a existat buget alocat cu destinaţia educaţie ecologică

3. Agenţia pentru Protecţia Mediului

Satu Mare

Costurile acţiunilor întreprinse de APM au fost acoperite

integral de către organizaţiile civile colaboratoare, care la

rândul lor au obţinut fondurile din sponsorizări/donaţii ale

firmelor din judeţ

4. Inspectoratul Judeţean Şcolar

Satu Mare

Sponsorizările sunt cea mai importantă sursă de venit pentru

activităţi

5. Primăria comunei Micula, judeţul

Satu Mare Ocazional s-a sprijinit şcoala cu 2000-3000 Ron

Concluzie: Din răspunsurile primite se trage uşor concluzia că autorităţile locale nu

alocă sume sau nu au buget special pentru susţinerea proiectelor de educaţie

ecologică, acestea realizându-se prin alte mijloace (donaţii, sponsorizări etc.).

www.ages.ro 18

Page 22: Raport cercetare sondaj

2. 6. Programe, proiectele derulate în prezent de instituţii pentru educaţia ecologică

Nr. Instituţia Proiecte în prezent

1. Primăria Satu Mare

- Reamenajare Bulevard Cloşca – proiect depus spre finanţare

- Reamenajarea lacului din Grădina Romei – proiect din Fondul de Mediu

- Reamenajarea tuturor curţilor şcolilor şi grădiniţelor

- Reamenajare zona Cubic: plantări, realizare drumuri, etc. proiect în

derulare (este depusă documentaţia spre aprobare)

- Primăria anunţă şcolile cu ocazia fiecărei acţiuni de plantare a florilor în

spaţiile verzi din oraş

- Primăria publică pe site toate informaţiile de interes public (inclusiv cu

scop educativ) legate de protejarea mediului

- Plan pe viitor: Reamenajare zonei dintre Bariţiu şi Calea Ferată

- Proiect de educaţie a copiilor pentru practicarea echitaţiei (RO-HU – în

evaluare)

- Proiect în cooperare cu Primăria din Nyiregyhaza (CBC RO-HU – în

evaluare) – cooperare mai strânsă pe toate domeniile, unul din subiecte

fiind reducerea efectelor climatice. Activităţi ce se vor derula: Conferinţe

de specialitate (grup ţintă: firme şi proiectanţi), concursuri pentru copii

(din 4 licee – 2 HU, 2 RO), realizare spot video despre reducerea

poluării, reabilitare energetică, etc.

2. Consiliul Judeţean

Satu Mare

- Proiectul “Managementul Regional al Deşeurilor şi ecologizarea rampelor

de deşeuri în judeţul Satu Mare”

- Elaborarea Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD),

aprobat în luna aprilie 2010

- “Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” – proiect pilot finanţat de Banca

Mondială

- Proiecte de infrastructură ce vizează ecologizarea judeţului

3. Agenţia pt. Protecţia

Mediului Satu Mare

- Proiect finanţat prin Programul CBC Ungaria – Romania 2007 – 2013,

care are ca scop conştientizarea populaţiei judeţului şi a şcolarilor privind

zonele protejate existente în judeţul Satu Mare (RO) şi judeţul Szabolcs-

Szatmar-Bereg (Ungaria) (inclusiv zone Natura 2000).

- Activitate lunară “Ne jucăm şi reciclăm” – program în care sunt implicate

35 de grădiniţe din judeţ.

- Colectare uleiuri uzate la nivel de judeţ, prin puncte de colectare special

www.ages.ro 19

Page 23: Raport cercetare sondaj

amenajate. ·A fost organizată o campanie de informare şi conştientizare a

cetăţinilor asupra daunelor provocate de vărsarea uleiurilor uzate în

reţeaua de canalizare

4.

Inspectoratul

Judeţean Şcolar

Satu Mare

- Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie

- Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului

naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi

formare profesională

- Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului educativ,

la nivelul unităţilor / instituţiilor de învăţământ

- Stimularea educaţiei permanente

- Reforma educaţiei timpurii

5.

Primăria comunei

Micula, judeţul Satu

Mare

- "Proiect pe amenajare a spaţiilor verzi" depus la Fondul de Mediu (în

evaluare)

Concluzie: După anul 2007 până în prezent, se constată o revigorare continuă a

atitudinii instituţiilor publice cu privire la importanţa însuşirii şi aplicării normelor de

educaţie ecologică, fapt care a dus la măsuri şi acţiuni cu privire la informarea

comunităţii locale. Numărul în creştere al proiectelor vizând educaţia ecologică şi

protejarea mediului, aparţin în primul rând Agenţiei pentru Protecţia Mediului Satu Mare.

2.7. Bugetul alocat implementării activităţilor de educaţie ecologică în prezent

Nr. Instituţia Buget alocat în prezent

1. Primăria Satu Mare -

2. Consiliul Judeţean Satu Mare Aprox. 30.000.000 EURO (pentru proiectele

curente)

3. Agenţia pt. Protecţia Mediului Satu Mare

Costurile acţiunilor întreprinse de APM sunt

acoperite integral de către organizaţiile civile

colaboratoare, care la rândul lor obţin fondurile

din sponsorizări/donaţii ale firmelor din judeţ.

Anumite costuri minore (consumabile pentru

elaborarea pliantelor de informare) pot fi

www.ages.ro 20

Page 24: Raport cercetare sondaj

acoperite de APM.

4. Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare Ocazional prin sponsorizări

5. Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare Ocazional se sprijină şcoala cu 2000-3000 lei

Concluzie: Instituţiile vizate de această analiză nu au bugete alocate special educaţiei

ecologice. Cu toate acestea, au fost amintite bugetele destinate protecţiei mediului în

general.

2.8. Grupurile ţintă vizate în proiectele/programele derulate de instituţii în domeniul educaţiei ecologice

- Primăria Satu Mare (PSM) - întreaga populaţie a municipiului

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - toată populaţia judeţului Satu Mare

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - populaţia judeţului

(preşcolari, şcolari, părinţi, cadre didactice etc.), instituţiile şi organizaţii civile,

firme private etc.

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - elevi, profesori, părinţi şi

alte instituţii care susţin popularizarea activităţilor de educaţie ecologică

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - populaţia în totalitate, cu

accent pe educarea segmentului populaţiei rrome, a tinerilor şi a elevilor.

Concluzie: În unanimitate, grupurile ţintă vizate au fost - întreaga populaţie. Acest

răspuns este relevant prin două aspecte: unul, conşetientizarea necesităţii de instruire a

populaţiei; doi, importanţa înfiinţării unui centru specializat pentru promovarea acestor

concepte şi formarea unei noi conduite ce va duce în final la schimbarea modului de

viaţă.

www.ages.ro 21

Page 25: Raport cercetare sondaj

2. 9. Activităţile destinate: a. cadrelor didactice, b. elevilor, c. populaţiei adulte?

- Primăria Satu Mare (PSM)

a. Cadre didactice: Organizare acţiuni de plantare flori ornamentale şi,

amenajarea curţilor instituţiilor de educaţie şcolară şi preşcolară

b. Copii: Organizare plantare flori, amenajarea curţilor dela instituţiile de

educaţie şcolară şi preşcolară

c. Populaţia adultă: Distribuirea de pliante (pe subiecte alese) de la sediul

primăriei, acţiuni organizate de strângere a deşeurilor (pentru angajaţi şi

asistenţii sociali).

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - sprijină activităţi similare cu cele ale primăriei,

menţionând că: evenual, copii vor mai fi beneficiari ai campaniilor de informare din

cadrul Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, dacă Comisia de Monitorizare va

decide acest lucru.

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM) - propune, implementează,

susţine şi urmăreşte activităţi legate de educaţie ecologică şi protecţia mediului în judeţ,

a căror beneficiari sunt copii, adulţi, vîrstnici – toată populaţia judeţului.

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - activităţi cu caracter permanent în

şcoli (consilii profesorale şi întâlniri cu tematică specifică de educaţie ecologică), în

afara şcolii şi legătura permanentă cu părinţii sau familia.

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - a solicitat sprijinul comunităţii

locale cu privire la atingerea succesului cu privire la ecologizarea mediului, prin:

a. Cadre didactice: sprijin în elaborarea de proiecte pentru protecţia mediului

b. Copii: apel către segmentul de populaţie preşcolară şi şcolară cu privire la

păstrarea curăţeniei în general şi respectarea muncii depuse de adulţi pentru

înfrumuseţarea comunei, dar şi angrenarea în activităţi estetico-educative.

Concluzie: Se observă dorinţa generală a autorităţilor publice locale de a avea un

mediu înconjurător sănătos în care populaţia sătmăreană să îşi desfăşoare activităţile.

Deşi fiecare instituţie are o tematică specifică cu privire la ecologia aşezării, nu se pot

obţine rezultatele scontate întrucât le lipseşte coordonarea de la un centru specializat.

www.ages.ro 22

Page 26: Raport cercetare sondaj

Din anul 1999 în cadrul APM, există Compartimentul de Relaţii Publice şi Proiecte, în a

cărui directă responsabilitate intră acţiunile de educaţie ecologică, fiind desemnate două

persoane care răspund de acestă activitate. Alături de ei, din fiecare departament câte

o persoană se implică în mod activ în acţiunile de educaţie ecologocă ale instituţiei.

2.10. Documente strategice ale insituţiilor - măsuri, obiective de viitor legate de educaţia ecologică

- Primăria Satu Mare (PSM) - Până în prezent, nu sunt strategii privind educaţia

ecologică. Există rapoarte de activitate anuale a diverselor departamente (postate pe

site-ul primăriei), fără precizări concrete despre educaţia ecologică.

- Consiliul Judeţean Satu Mare (CJSM) - Consiliul Judeţean confirmă lipsa unei strategii

elaborate ca document analitic. Aspecte legate de educaţia ecologică se găsesc în

Rapoartele Anuale de pe site-ul consiliului judeţean, cărora li se adaugă Planul

Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) din judeţul Satu Mare sau Raportul de

Mediu pentru întocmirea PJGD.

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Satu Mare (APM SM). Dintre cele mai importante

documente oficiale privind educaţia ecologică amintim Rapoartele Anuale, Planul local

de acţiune (revizuit la fiecare 4 ani, cu capitol dedicat educaţiei ecologice. În anul 2010

se face următoarea revizuire), Planul de acţiune a Complexului de Educaţie Ecologică

şi de Monitorizare a Calităţii Aerului în context transfrontalier, respectiv Starea Factorilor

de Mediu – cu accent pe educaţia ecologică.

Cu o remarcabilă activitate la nivel de judeţ şi internaţională APM a elaborat un PLAN

ANUAL DE ACTIVITATE (anexa 1) pentru asigurarea funcţionalităţii Complexului de

educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, pentru

perioada 2010 - 2015.

- Inspectoratul Judeţean Şcolar Satu Mare (IJŞ SM) - a elaborat un document strategic

pe probleme de învăţământ "Strategia inspectoralului şcolar Judeţean Satu Mare 2006-

2008", care cuprinde tangenţial şi acţiuni de educaţie ecologică.

- Primăria comunei Micula, judeţul Satu Mare (PCM) - Raportul anual de activitate nu

conţine date cu privire la educaţia ecologică. Autorităţile locale ale comunei Micula au

depus un proiect pentru axa 4 - LEADER (în cadrul PNDR), împreună cu alte 7 localităţi

învecinate ale judeţului. Strategia de dezvoltare a microregiunii cuprinde obiective

www.ages.ro 23

Page 27: Raport cercetare sondaj

specifice pentru protecţia mediului. Una dintre iniţiativele în cadrul parteneriatului dintre

comunele Micula – Dorolt- Lazuri este elaborarea unui proiect de ,,Şcoală Verde,,.

Ideea vine de la un grup de lucru Leader din Ungaria, prin care elevii din toată ţara să

aibă acces la ,,poteci tematice,, (tanösvény în maghiară). Elevii care sunt în clase

gimanziale au un anumit număr de ore de biologie, din care un anume procent trebuie

să se desfăşoare în aer liber. Aceste poteci tematice trebuie acreditate de la nivel

central ca să poată funcţiona cu acest statut.

Planurile de viitor cuprind idei novatoare, precum: după ce vor exista acele cărări de

învăţare acreditate să se renoveze o şcoală veche care nu mai are elevi şi să fie

transformată în ECO CENTRU. Acest Eco Centru va avea spaţii de cazare şi săli de

lectură, de activitate. Şcoala va trebui să plătească masa şi programul prestabilit.

Intenţia comunelor asociate este să ofere cazarea gratuit pentru elevi prin Asociaţia

locală Zestrea.

De asemenea se doreşte un parteneriat cu Societatea Carpatina Ardeleană (EKE

Szatmarnemeti) - filiala Satu Mare şi amenajarea un spaţiu destinat orelor de curs

pentru ca activitatea prestată de aceştia să fie competitivă pentru participanţi. De

asemenaa, se doreşte ca centrul să aibă şi o componentă socială. Prin venitul obţinut

se doreşte organizarea unor tabere de vară copiilor care provin din familii defavorizate

şi care nu îşi permit să trimită copiii în tabere în vacanţele de vară, iar scopul final fiind

de a genera venit pentru localitate.

Tot comuna Micula are ca plan de viitor întărirea legăturilor şi cooperarea cu Societatea

Ornitologică - filiala Satu Mare; cu care doreşte să dezvolte iniţiative de protecţia naturii.

A existat deja o iniţiativă de a depune un proiect transfrontalier CBC Româno –

Maghiar, unde iniţiator să fie şcoala din Micula.

Concluzie: Singurele strategii concrete de acţiune în ceea ce priveşte educaţia

ecologică găsim la APM Satu Mare, celelalte instituţii având numeroase iniţiative, dar nu

neapărat concertate şi strategic gândite.

La final se poate afirma că educaţiei ecologice - ca proces complex de recunoaştere

a valorilor mediului înconjurător - trebuie să i se acorde şansa promovării la nivelul

comunităţii judeţului Satu Mare.

www.ages.ro 24

Page 28: Raport cercetare sondaj

www.ages.ro 25

În acest sens APM Satu Mare a desfăşurat în anul 2009 multiple activităţi în domeniul

educaţiei ecologică, iar ca simbol al recunoaşterii pe plan internaţional a implementării

cu succes a programelor de educaţie ecologică pentru tânăra generaţie, APM a primit

“Steagul verde” din partea Fundaţiei Mondiale de Educaţie pentru Mediul Înconjurător,

la sfârşitul anului 2008.

B I B L I O G R A F I E :

Bălteanu D., Neguţ S., Bran F., Popescu C., Modificările globale ale mediului -

contribuţii ştiinţifice româneşti, Editura ASE, Bucureşti, 2002

Bernadete Merenne S., Didactica geografiei, Editura All Educational, Bucureşti, 1998

Bucovală C., Cândea M., Metode moderne de educaţie pentru mediu, Bucureşti, 2003

Cucoş C. şi colab., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice

- Ediţia III, Editura Polirom, 2009

Dimitriu C., Dimitriu Gh., Psihopedagogie, Editura Alfa, Bacău, 2003

Ilinca N. şi colab., Geografia mediului înconjurător, ghid metodologic, Editura Paralela

45, Piteşti, 2002

Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Corint, Bucureşti, 2000

Ulrich C., Managementul clasei - ghid pentru profesori, Fundaţia pentru Dezvoltarea

Durabilă (F.S.D.), Bucureşti, 1999

Vlădineanu A., Negrei C., Dezvoltarea durabilă-mecanisme şi instrumente - vol.2,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1999

Zăvoianu I., Studii geografice cu elevii asupra calităţii mediului înconjurător, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981

*** www.Internet Explorer

***date de la SC Agenda Setting Srl Cluj Napoca

Page 29: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

B.

Opinii

şi cunoştinţe despre

educaţia

ecologică

în

rândul

populaţiei

adulte din judeţul

Satu

Mare

-

mediul

urban -

Page 30: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

Metodologie

Metoda de cercetare > sondaj de opinie publică pe bază de chestionar

Populaţie ţintă

> locuitorii (18 ani şi peste) din oraşele Satu Mare, Carei, Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare

Perioada de culegere a datelor

> 12-19 aprilie 2010

Mărimea eşantionului

> 251 chestionare din care: 150 chestionare aplicate în Satu Mare, 51 chestionare aplicate în Carei, 25 chestionare aplicate în Tăşnad şi 25 de chestionare aplicate în Negreşti.

Page 31: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Educaţie

ecologică

N=251

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

16,3 13,919,5

18,3

31,9

,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Cât de des v‐ati întâlnit cu termenul de educatie ecologica în ultimul an?

acum aud pentru prima oara

zilnic

saptamanal

lunar

de cateva ori pe an

Page 32: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Gânduri

legate de protecţia

mediului

însumat N=753

Page 33: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Acţiuni

ecologice N=251

Page 34: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Atitudini

faţă de protecţia mediului N=223

Page 35: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Responsabilitate

pentru

educaţia

ecologică: prima opţiune

N=251

Page 36: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Responsabilitate

pentru

educaţia

ecologică: a doua

opţiune. N=251

Page 37: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 5.3:Responsabilitate

pentru

educaţia

ecologică: a treia

opţiune. N=251

Page 38: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Responsabilitate

pentru

educaţia

ecologică: a patra

opţiune. N=251

Page 39: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Responsabilitate

pentru

educaţia

ecologică: a cincea

opţiune. N=251

Page 40: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 6: Acţiuni ecologice N=250

Page 41: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 7: Cauze

pentru

neocrotirea

mediului

înconjurător

N=208

Page 42: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 8: Formarea

opiniei

despre

educaţia

ecologică

N=485

Page 43: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 9: Importanţa

educaţiei

ecologice

N=250

Page 44: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 10.2: Activităţi

practicate

pentru

protejarea

mediului

-

însumat

N=753

Page 45: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 11: Structura

după

grupe

de vârstă şi

sexul

respondentului

N=251

Page 46: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 12: Distribuţia

respondeţilor

după

nivelul

de educaţie

N=251

Page 47: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 13: Distribuţia

respondeţilor

după

ocupaţie

N=251

Page 48: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Fig. 14: Distribuţia

respondeţilor

după

numărul

de copii

minori

din

familie

N=251

Page 49: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

C.

Opinii

şi cunoştinţe despre educaţia

ecologică

în

rândul

profesorilor din judeţul

Satu

Mare

-

mediul

urban -

Page 50: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

Metodologie

Metoda de cercetare > culegere de date pe bază de chestionar

Populaţie ţintă

> cadre didactice din oraşele Satu Mare, Carei, Tăşnad şi Negreşti Oaş, judeţul Satu Mare

Perioada de culegere a datelor

> 12-19 aprilie 2010

Mărimea eşantionului > 100 chestionare din care:

61 Satu Mare, 20 Carei, 10 Tăşnad, 9 Negreşti Oaş

59 profesori biologie şi geofrafie, 20 învăţători, 10 educatori şi 11 alte specializări (diriginte)

Page 51: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N

=

100

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

De câţi ani lucraţi în domeniul educaţiei şi învăţământului?

60% 22%

8%10% mai puţin de 2 ani

de 3‐5 ani

de 6‐10 ani

de mai mult de 10 ani

Page 52: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =

100

La ce instituţii de învăţământ predaţi?

10%3%32%

3% 52%

grădiniţă

şcoală generală (1 ‐ 8)

şcoală ucenici /profesională (9/11)liceu (9 ‐ 12)

altceva

Page 53: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ

N

=

100

La ce categorii de vârstă predaţi în prezent? 

30%

42%

18%9%1%

grădiniţă (sub 6 ani)

primar (6 ‐ 10 ani)

general (10 ‐ 14 ani)

profesional/ liceu (14 ‐ 18 ani )

altceva

Page 54: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =

133

La ce materii predaţi cel mai des educaţia ecologică?

27%13%

6%6% 5%

4% 22%

17%

nu predau

geografie

biologie

educaţie pentru sănătate

cunoaşterea mediului, ştiinţe ale naturii

alt răspuns

diriginţie

limbă maternă/ străină

Page 55: Raport cercetare sondaj

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N

=

266

066

8018

1619

381415

0 100

În afară de orele din programa şcolară, unde vă ocupaţi de educaţie ecologică?

altundeva

săptămâni tematice

zile tematice

cercuri tematice

tabere

şcoala în natură

excursii, drumeţii

zile speciale (ex. ziua Pământului)

creşă

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

Page 56: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =

100

1225

1625

1822

,0 10,0 20,0 30,0

Cât de des v‐aţi ocupat de educaţie ecologică în decursul ultimului ani?

altceva

niciodată

de câteva ori pe ani

de câteva ori pe semestru

lunar

săptămânal

zilnic

Page 57: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =

100

Educaţia ecologică în munca dvs.: 

5%

37% 58%

Este importantă, de aceea o subliniez mereu când predau

Este importantă, dar nu am suficiente ocazii să mă ocup de tematică

Este importantă, dar nu cred că este rolul meu să o abordez

Nu o consider importantă, de aceea nu o predau

Page 58: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N = 120

56

9 3

415 6

0

50

100

În opinia dvs. cine are principala responsabilitate să educe elevii în spiritul 

protecţiei mediului înconjurător?

cadrul didactic de profil (biologie, geografie)dirigintelemass ‐ mediapărinţiiorganizaţiile civilealtcineva

Page 59: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Rolul educaţiei ecologice în învăţământ N =

110

74

11 3 6 7 9

0

50

100

În opinia dvs., în prezent cine se ocupă cel mai mult de tematica educaţiei ecologice?

cadrul didactic de profil (biologie, geografie)dirigintelemass ‐ mediapărinţiiorganizaţiile civilealtcineva

Page 60: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

Ierarhizați următoarele metode de EDUCAŢIE ECOLOGICĂ în funcție de frecvența cu care le folosiți, respectiv eficiența acestora.

(o medodă poate avea doar o valoare 1 –

cel mai bun/folosit).

Metode Ierarhie folosire Ierarhie eficiență

a. Explicare 1 3

b. Expunere 5 13

c. Discuții interactive 2 1

d. Debate (argumentări pro-contra) 6 8

e. Expunere elevi 7 10

f. Demonstrații 3 2

g. Munca în grup 4 5

h. Muncă în perechi 10 9

i. Muncă individuală 11 11

j. Proiect 9 7

k. Jocuri, simulări 8 6

l. Experiment 12 4

m. Pedagogie dramatică 13 12

Page 61: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 172

2323

1432

94

227

427

713

8

0 10 20 30 40

Care sunt materialele auxiliare deficitare, sau care vă lipsesc pentru derularea cu succes a activităţilor de 

educaţie ecologică?

instrumente pentru activităţi practice

echipamente pentru experimenteresurse financiare

alt răspunstimp, ore speciale

caiete individualemanuale, cărţi de specialitate, enciclopedii

aparatura ITsofturi educaţionale

materiale audio‐videomateriale didactice/ pachete educative

instrumente vizualepliante, afişe

Page 62: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

26 17 33 62 55 55 18 228

73 82 66 37 44 44 81 77 91

0% 50% 100%

nu

da

Folosiţi următoarele instrumente de lucru?

cărţi de specialitate

instrumente vizuale

manuale

înregistrări audio

programe informatice

pachete educative

internet

pliante, afişe

alte instrumente de lucru

Page 63: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

31 25 50 4 8 5 25 153

25 27 11 13 14 13 28 27 1

7 22 3 7 17 19 18 15 4

10 8 2 13 5 7 10 20 2

26 17 33 62 55 55 1822 84

0% 20% 40% 60% 80% 100%

săptamănal

lunar

semestrial

mai rar

nu foloseşte

Cât de des folosiţi următoarele instrumente?

cărţi de specialitate

instrumente vizuale

manuale

înregistrări audio

programe informatice

pachete educative

internet

pliante, afişe

alte instrumente de lucru

Page 64: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99

3

10

43

24

10 9

0

10

20

30

40

50

Cât de des aţi participat în ultimii 3 ani la activităţi de educaţie ecologică în aer liber?

săptămânal

lunar

semestrial

anual

niciodată

alt răspuns

Page 65: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 168

Cine a fost organizatorul activităţilor de educaţie ecologică organizată în aer liber? 

15%6%

79%

Instituţia de învăţământ

Asociaţii, instituţii, voluntari

În parteneriat

Page 66: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 185

12710

3069

4116

0 20 40 60 80

Perioada de desfăşurare a activităţilor de educaţie ecologică organizată în aer liber...

Perioadă nespecificată2010

20092008

20072006

Anual

Page 67: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 165

Numărul elevilor implicaţi în activităţi de educaţie ecologică organizată în aer liber...

44%

9%11%

36%

sub 20

21‐50

51‐100

peste 100

Page 68: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 192

30,2%

10,9%

18,8%

5,2%4,2%

6,8%

6,3%

8,9%

3,1%5,7%

0,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

Vă rugăm să ne daţi câteva exemple de activităţi de educaţie ecologică organizată în aer liber...

Colectare deşeurilorPlantare pomi şi floriExcursii şi activităţi tematiceAmenajare hrănitoare/ cuib pentru păsăriActivităţi demonstrative/ de conştientizareConfecţionare produse ecoConcursuri şi activităţi tematiceActivităţi de observare flora şi faunaExpuneriAlte activităţi

Page 69: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

Aţi auzit de acţiunile organizate sub denumirea de "şcoala în natură (erdei 

iskola)"?

63%

37% nu

da

Page 70: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 68

În opinia dvs. acesată formă de învăţare din punct de vedere al elevilor este:

22%

78%foarte util

util

Page 71: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 72

În opinia dvs. această formă de învăţare, din punctul de vedere al profesorilor este aplicabil cu anumite dificultăţi sau greu de aplicat pentru că...

7%

21%

10%7%7%

13%

18% 17%

lipsă materiale auxiliare specifice muncii de terenlipsă resurse financiaredificultăţi de deplasareorganizarea presupune multă atenţie şi responsabilitatelipsă timp, programa şcolară e foarte încărcatăaltelelipsă locaţie adecvatălipsă experienţă, pregătire

Page 72: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 68

Dvs. aţi predat vreodată în sistem "şcoala în natură"?

21%

79%

da

nu

Page 73: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

Aţi avea posibilitatea să organizaţi activităţi de tip şcoala în natură în 

preajma şcolii dvs.?

59%

41% da

nu

Page 74: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 71

Aţi avea posibilitatea să organizaţi activităţi de tip şcoala în natură în preajma şcolii dvs.? 

Da, pentru că...

13

9

15

13

12

6

3

0 2 4 6 8 10 12 14 16

alt răspuns

existenţa unei  curţi  mari

apropierea unor parcuri

apropierea malul  Someşului

apropierea unor rezervaţi i  naturale, păduri

existenţa unei  case de vacanţă în proprietate

locaţia ne permite

Page 75: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 39

Aţi avea posibilitatea să organizaţi de tip şcoala în natură în preajma şcolii dvs.? 

Nu, pentru că ...

32

34

55

17

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

alt răspunslipsă materiale

lipsă mijloc de transportlipsă calificare/ experienţă

l ipsă timplipsă resurse financiare

lipsa unui  spaţiu adecvat în apropiere

Page 76: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

Ce tip de organizare aţi prefera din următoarele?

10% 6%

84%

şcoala în natură organizată cu resurse proprii

şcoala în natură cu servicii furnizate de o instituţie acreditată

nu pot aprecia

Page 77: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 89

Dvs. aţi duce grupuri de elevi la activităţi organizate de un furnizor acreditat?

Da, pentru că ...

8

6

7

7

10

7

19

25

0 5 10 15 20 25 30

alt răspuns

mi se pare o metodă utilă, importantă

ar f i beneficul copilului, copii ar f i interesaţi

organizare mai bună, impact mai mare

dotare mai bună, material didactic specif ic, adaptat

pentru a mă putea perfecţiona la rândul meu

programe, activităţi interesante în natură

sunt specialişti în domeniu

Page 78: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N

= 99

154648

5

0 20 40 60

În opinia dvs. pentru ce durată ar fi nevoie să se organizeze aceste activităţi?

alt răspuns

tabere de vară

mai multe zile

o zi

Page 79: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 100

În activităţile organizate în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti?

37% 31%

26%

2%4% totdeaunade cele mai multe ori darardelocalt răspuns

Page 80: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 34

În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti? Da, pentru că ...

9%

55%

15%

21%

deţin experienţă şi informaţii specificedeţin instrumente specificeam apelat la diverşi specialiştialt răspuns

Page 81: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 38

În activităţile în aer liber aţi solicitat sprijinul altor specialişti? Nu, pentru că ...

24%

44%

16%

16%

m‐am descurcat singurnu am organizat activitati in aer libernu cunosc specialisti alt răspuns

Page 82: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 95

1718

144

1813

74

0 5 10 15 20

 La ce tip specialişti aţi apela pe viitor?

depinde de activitatea organizată

silvicultori

ecologişti

alt răspuns

hidrologi

ornitologi

specialişti în protecţia mediului

biologi, botanişti

Page 83: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 75

20

36

27

9 10

0

10

20

30

Ce greutăţi întâmpinaţi în munca cu specialişti?

nu ştiu la cine aş putea apela

nu participă cu plăcere la activităţi

folosesc limbaj prea sofisticat

greutăţi financiare

nu am întâmpinat greutăţi

alt răspuns

Page 84: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99

Dvs. cât de des aţi participat la activităţi de protejare a mediului împreună cu elevii (de exemplu amenjare cuiburi pentru păsări, 

salvare broaşte, curăţare râuri, etc)?

37%

20%15%

21%1% 6%

lunar

de mai multe ori pe an

o dată pe an

mai rar

nu am participat deloc

alt răspuns

Page 85: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 142

1223

202222

2914

0 10 20 30

Dvs. cât de des aţi participat la activităţile de protejare a mediului împreună cu elevii (de ex. amenajare cuiburi pentru păsări, salvare 

broaşte, curăţare râuri, etc)? La ce tip de activităţi de protecţia mediului aţi luat parte?

alte activităţi

concursuri şi activităţi tematice

plantare şi întreţinere plante, pomi

amenajare cuib şi hrănitoare pentru păsări

igienizare prac, curte

ecologizarea malul râurilor, lacurilor

adunarea selectivă a deşeurilor

Page 86: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 99

Cât de des organizaţi acţiuni cu scop aplicativ al educaţiei ecologice în ariile protejate?

2%

55%

4%1%12%

26%

săptămânal

lunar

semestrial

mai rar

niciodată

alt răspuns

Page 87: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Metode, instrumente, infrastructura de educaţie folosită N = 49

76

913

410

0 5 10 15

Cauza dificultăţilor de a organiza acţiuni cu scop aplicativ în educaţia ecologică în arii protejate...

nu cunosc arii naturale protejate în judeţ

dificultăţi în deplasare

nu am organizat astfel de activităţi

lipsă timp şi ocazie

lipsă resurse financiare

nu sunt în apropiere arii protejate

Page 88: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 100

Cât de des aţi participat la activităţi de formare în educaţie ecologică în ultimii 5 ani?

21%64%

5%10% nu am participat

o dată

cel puţin de 3 ori

cel puţin de 5 ori

Page 89: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 34

În anul precedent cât de des aţi aplicat cele învăţate la curs?

41%

32%3%9%

15%

săptămânal

lunar

semestrial

mai rar

alt răspuns

Page 90: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 115

1415

109

815

466

420

0 5 10 15 20

 Vă rugăm să ne enumeraţi cel puţin 3 metode/ învăţăminte pe care le‐aţi însuşit la curs:

Alte metodeMuncă în grupDemonstraţieDiscuţii, dezbateriExpunereExplicareExperiment, observareActivităţi ecologiceExerciţii practice, aplicabilePedagogie dramaticăMetode de proiecteJocuri, simulări

Page 91: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

=145

2523

14

8

15

7

13

25

15

0

5

10

15

20

25

Vă rugăm să ne împărtăşiţi 3 experienţe pozitive din educaţia ecologică, pe care le‐aţi recomanda şi altor colegi.

Excursii, drumeţii

Conştientizare, creşterea ineteresul elevilorpentru problemele mediuluiActivităţi de ecologizare

Atmosfera degajată

Concursuri, prezentări tematice

Şcoală în natură, tabere ecologice

Activităţi ecologice

Nu am astfel de experienţe

Alte experienţe

Page 92: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 66

Ce tip de curs consideraţi că ar fi necesar pentru dezvoltarea profesională în domeniul 

educaţiei ecologice?

11%

11%

25%

53%

metodică teorie

teorie şi practică alt răspuns

Page 93: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 178

24

5

678

910

1011

1314

2729

0 10 20 30

În ce ramuri/ tematici v‐aţi perfecţiona în domeniul educaţiei ecologice? Vă rugăm să enumeraţi cel puţin 3 domenii/ tematici:

Identificare/ ocrotire plante şi animale

Colectarea şi reciclarea deşeurilor

Arii naturale protejate

Protecţia pădurilor

Economisire resurse/ energie regenerabilă

Probleme de poluare

Aplicaţii practice/ metodologii

Scoala în natură

Biodiversitate

Amenajare/ extindere spaţii verzi

Jocuri, pachete educative

Analize de laborator (calitatea apei, aerului, solului)

Protecţia apelor

Alt răspuns

Page 94: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 124

26 24

71

30

50

100

Ca tip de organizare, ce curs aţi prefera?

conferinţă/ workshopvizită de studiupractică de terenaltceva

Page 95: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 99

4

24

59

13

20

10

20

30

40

50

60

Pe ce durată aţi prefera să se desfăşoare cursurile?

câteva ore

o zi

2 ‐ 3 zile

o săptămână

altceva

Page 96: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 79

Ce alte aşteptări aveţi de la un curs pe tema educaţiei ecologice?

3

10

13

5

10

7

7

16

8

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Acţiuni  de sensibil izare, conştientizare

Exemple, metode şi  activităţi  practice

Metode de educaţie ecologică

Cunoştinţe teoretice

Materiale informative, pachete educative

Informaţi i  noi

Să fie util

Aplicabilitate practică

Alt răspuns

Page 97: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Perfecţionare

N

= 99

Care a fost motivaţia dvs. pentru care aţi decis să vă ocupaţi de tematica educaţiei ecologice?

37

11

20

18

21

10

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Starea mediului, necesitatea protecţieimediului

Pentru perfecţionare profesională

Natura profesiei  e de aşa fel

Dragostea faţă de natură

Pentru a putea educa elevii

Alt răspuns

Page 98: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

100

81 11

43 49

79 13

63 29

73 19

49 43

0 20 40 60 80 100

donaţie

muncă voluntară

înfinţare  funda ţie/ asocia ţie

proiect de  finanţare

spri jin de  la  autori tăţi

spri jin de  la  părinţi

În trecut aţi beneficiat de ... ?

nu da

Page 99: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

100

47 51

63 35

30 68

63 34

71 27

69 29

0 50 100

dona ţie

muncă voluntară

înfinţare  funda ţie/ asocia ţie

proiect de  finanţare

spri jin de  l a  autori tăţi

spri jin de  l a  părinţi

Pe viitor aţi solicita ... ?

da nu

Page 100: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

100

20 78

21 77

14 84

59 40

24 74

21 77

0 20 40 60 80 100

dona ţie

muncă voluntară

înfinţare  funda ţie/ asocia ţie

proiect de  finanţare

spri jin de  la  autori tăţi

spri jin de  la  părinţi

Aţi solicita sprijin extern pentru accesarea pe viitor a ... ? 

da nu

Page 101: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

60

De ce tip de sprijin aţi avea nevoie pentru a avea succes în proiecte?

23%

22%3%

52%

elaborare proiect

implementare proiect

elaborare şi implementare proiecte

alt răspuns

Page 102: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

99

Direcţiunea (factorii decizionali) vă sprijină activităţile de educaţie ecologică?

33%

1%3%

63%

totdeauna

de cele mai multe ori da

de cele mai multe ori nu

niciodată

Page 103: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

100

Care este percepţia celorlalte cadre didactice din şcoală/ instituţie, 

cu privire la educaţia ecologică?

3%2%1%

19%

75%

cei mai mulţi o sprijină

un cerc restrâns o sprijină

sunt indiferenţi

un cerc restrâns este împotrivă

cei mai mulţi sunt împotrivă

Page 104: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

99

Cum se raportează elevii la tematica educaţiei ecologice?

82%

1%3% 1%

13% cei mai mulţi o sprijină

un cerc restrâns o sprijină

sunt indiferenţi

un cerc restrâns este împotrivă

cei mai mulţi sunt împotrivă

Page 105: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Motivaţie şi probleme instituţionale N =

98

Cum se raportează părinţii la tematica educaţiei ecologice?

34%

50%

2%14%cei mai mulţi o sprijină

un cerc restrâns o sprijină

sunt indiferenţi

un cerc restrâns este împotrivă

cei mai mulţi sunt împotrivă

Page 106: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Întrebări de identificare

N

= 100

Sexul respondentului: 

85%

15%feminin

masculin

Page 107: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Întrebări de identificare

N

= 100

Vârstă:

36%

22%20%

22%

30 ani şi sub

31 ‐ 40 ani

41 ‐ 50 ani

51 ani şi peste

Page 108: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Întrebări de identificare

N

= 100

Nivel de şcolarizare:

74%

11%9%5%

1% colegiu

facultate

liceu pedagogic

postuniversitar

gimnaziu

Page 109: Raport cercetare sondaj

STUDIU PRIVIND EDUCAŢIA ECOLOGICĂ

[email protected]

Quality

ManagementC. No.427408 QM08

Întrebări de identificare

N

= 100

Locaţia şcolii

20% 61%

9%10%

Satu Mare

Carei

Tăşnad

Negreşti Oaş Tip cadru didcatic

20%

10%11%

59%

profesor biologie, geografie

educator

învăţător

alt tip de specializare (diriginte)

Page 110: Raport cercetare sondaj

ANEXA 1 PLAN ANUAL DE ACTIVITATE

Propus de APM SATU MARE pentru asigurarea funcţionalităţii complexului de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context

transfrontalier, pentru perioada 2010 - 2015

Întocmit de Elisabeta BEKESSY - Agenţia de Protecţie a Mediului - Satu Mare

Nr. crt.

Denumirea activităţii

Frecvenţa : -zilnic ;

-săptămânal ; -lunar ;

-trimestrial ; -permanent; -la solicitare;

Observaţii (Justificarea necesităţii, detalii legate de activităţi, etc.)

ACTIVITATE DE MANAGEMENT

1.

Asigurarea utilizării eficiente a complexului printr-o, planificare, organizare şi implementare corespunzătoare atât a activităţilor prevăzute în planul de activitate cât şi a altor activităţi iniţiate de APM respectiv colaboratori (instituţii de învăţământ, ONG-uri de mediu, APL, instituţii publice etc.) pe parcursul anului.

Permanent

Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei, care în calitate de responsabil de activităţile desfăşurate în cadrul complexului va duce la îndeplinire obiectivele complexului cu respectarea prevederilor art.4.2 şi 4.3 al acordului de parteneriat nr.5858 din 13.02.2007 încheiat între Primăria municipiului Satu Mare şi APM Satu Mare: “Art.4.2. Să administreze cu maximă diligenţă Complexul de educaţie ecologică şi de monitorizare a calităţii aerului în context transfrontalier, efectuând plata utilităţilor.” “Art.4.3. Să asigure funcţionarea şi întreţinerea infrastructurii finanţate pentru cel puţin 10 ani după data finalizării proiectului, aşa cum prevede Ghidul solicitantului phare CBC RO-Ucraina punctual 2.2.1.” Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi

2. Asigurarea activităţii de monitorizare a calităţii aerului în zonele de frontieră cu Ucraina şi

Permanent Activitatea va fi coordonată de un funcţionar public de specialitate din cadrul APM, desemnat prin decizie de conducătorul instituţiei, care în calitate de responsabil de activitatea de monitorizare şi

Page 111: Raport cercetare sondaj

Ungaria printr-o planificare, organizare şi desfăşurare, conform cerinţelor în domeniu, a activităţilor specifice, prin reţelele înfiinţate în cadrul complexului şi prin folosirea dotărilor achiziţionate (senzori montaţi la trecerea de frontieră cu Ucraina , spectrometru cu raze X )

biomonitorizare a calităţii aerului în zonele de graniţă va asigura funcţionarea eficientă a laboratorului din complex dotat conform cerinţelor activităţilor specifice şi a reţelelor de monitorizare şi biomonitorizare . Programul de lucru propus la complex : 4 ore/zi

3.

Utilizarea eficientă a resurselor materiale şi financiare alocate pentru funcţionarea complexului şi accesare de programe de finanţare în vederea asigurării sustenabilităţii activităţilor complexului .

permanent

Bugetul necesar funcţionării în condiţii optime a complexului va fi asigurat de ordonatorul principal de credite. Prin comp.de specialitate (RPCPP)din cadrul APM în parteneriat cu ONG-urile de mediu , a APL şi a instituţiilor de învăţământ, vor fi accesate programe de finanţare pentru asigurarea continuităţii activităţilor complexului

EDUCAŢIE ECOLOGICĂ

1.

Activităţi ecologice desfăşurate de Cercul “ECOPRIETENI” – în scopul implicării tinerei generaţii cu sprijinul specialiştilor în iniţierea activităţilor ecologice care răspund aşteptărilor comunităţii şi promovarea acestora pe plan judeţean prin membrii cercului;

săptămânal

În anul 2007 din iniţiativa APM s-a înfiinţat cercul “ECOPRIETENI” la care s-au înscris 45 de elevi între 14-18 ani care cu ocazia întâlnirilor săptămânale, împreună cu specialişti dezbat problemele de mediu şi iniţiază activităţi care să contribuie la protecţia mediului respective la rezolvarea problemelor de mediu. Membrii cercului se întâlnesc în sala de curs din cadrul complexului în fiecare zi de miercuri între orele 14,00-16,00.

2.

Programul de educaţie ecologică “Viaţă pentru mediu-viaţă pentru om”- concurs internaţional lansat începând din anul 2005 la începutul fiecărui an de învăţământ. Etapele concursului: - Etapa zonală: - Etapa judeţeană

zilnic

Program iniţiat de APM Satu Mare în colaborare cu ISJ Satu Mare în anul 2005/2006 pe plan judeţean,iar în 2006/2007 la nivelul regiunii 6NV iar în 2007/2008 respectiv 2008/2009 pe plan internaţional Obiectivele programului: -promovarea simţului civic al locuitorilor prin intermediul tinerilor; -îmbunătăţirea stării de curăţenie din municipii si localităţile judeţului; -încurajarea spiritului competiţional al elevilor din şcolile sătmărene; Rezultate: -activează în cadrul programului 69 unităţi şcolare din judeţul Satu

Page 112: Raport cercetare sondaj

- Etapa internaţională Mare care, după un program stabilit desfăşoară activităţi de pregătire pentru fazele concursului. Activităţile specifice programului (în domeniile : protecţia calităţii apei, aerului, biodiversitate şi gestiunea deşeurilor) se desfăşoară zilnic cu ocazia orelor opţionale de educaţie ecologică –conform graficului stabilit cu cele 69 instituţii de învăţământ implicate în program

3.

Programul de educaţie ecologică pentru preşcolari “Ne jucăm şi reciclăm”- lansat în fiecare an şcolar începând din anul 2008, pentru asigurarea unui management integral al deşeurilor prin creşterea nivelului de informare, conştientizare şi educare a preşcolarilor în spiritul colectării selective a deşeurilor periculoase menajere (baterii portabile uzate) provenite în special din jucării, în scopul adoptării unei atitudini ce vizează dezvoltarea durabilă

zilnic

Program lansat de APM în anul 2008. Participă la program un număr de 36 de unităţi preşcolare din judeţul Satu Mare, din care 16 în mediul urban şi 20 în mediul rural. Rezultate: - s-au colectat 667 kg de baterii uzate din care: GPP Beltiug cu 53 kg de baterii uzate colectate de 59 preşcolari, GPN Cehal cu 14 kg colectate de 32 preşcolari, GPP nr.6 Satu Mare cu 50 kg de la 120 preşcolari, GPN Păuleşti cu 7 kg de 18 preşcolari, GPP Guliver Satu Mare cu 70 kg de la 220 preşcolari şi GPN cu 13 kg de la 51 preşcolari. Activităţile specifice programului se desfăşoară zilnic –conform graficului stabilit cu cele 36 instituţii de învăţământ implicate în program

4.

„ECO – ŞCOALA”- Program Internaţional de educaţie ecologică - organizat şi lansat de Centrul Carpato Danubian de Geoecologie Bucureşti cu Federaţia Internaţională de Educaţie pentru Mediu Belgia, din anul 2000, şi implementat la nivelul judeţului Satu Mare de APM Satu Mare şi ISJ Satu Mare. Exemple de activităţi: -acumulare de cunoştinţe teoretice cu ocazia orelor de ecologie susţinute de specialişti APM,

săptămânal şi la solicitare

La nivelul judeţului Satu Mare un număr de 12 instituţii de învăţământ au statut de ECO ŞCOALĂ care, prin directa coordonare a responsabilului regional desemnat de CCDG şi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul APM Satu Mare, se implică în organizare şi implementare de activităţi ecologice în contextul devizei fiecărui eveniment ecologic conform calendarului evenimentelor ecologice APM Satu Mare este prima instituţie publică care a primit în anul 2008 steagul verde din partea CCDG , prin urmare acordă o importanţă deosebită realizării obiectivelor programului la nivelul instituţiilor implicate prin organizare de activităţi comune în spiritul protecţiei mediului şi mobilizarea şcolilor şi grădiniţelor pentru a se înscrie în program. Activităţile în complex se desfăşoară cu respectarea graficului stabilit de organizatori.

Page 113: Raport cercetare sondaj

SGA, Direcţia Silvică, etc. -aplicaţii practice: realizare de obiecte din materiale reciclabile şi expunerea lor în spaţiul destinat special pentru acest gen de activităţi; -concursuri pe teme ecologice de: eseuri, desen, poezii, pictat pe ou,etc; -concursuri de filme documentare pe teme de mediu;

5. Expoziţii judeţene, naţionale şi internaţionale cu caracter ecologic

lunar şi la solicitare

Instituţiile de învăţământ, ONG-urile de mediu , APL, instituţiile publice precum şi partenerii de peste hotare, în urma acţiunilor commune, îşi manifestă frecvent dorinţa expunerii lucrărilor realizate în domeniul protecţiei mediului, cu ocazia diferitelor evenimente (ziua oraşelor şi comunelor, festivităţi, simpozonuri, mese rotunde etc. ) Numeroase solicitări sosesc din partea aplicanţilor de proiecte cu finanţare europeană. Lunar şi ori de câte ori situaţia o impune vor fi organizate expoziţii tematice cu precădere în domeniul protecţiei mediului

INFORMARE CONŞTIENTIZARE

1. Întâlniri de lucru cu ONG-urile de mediu, în scopul stabilirii unor activităţi comune

lunar şi la solicitare

La nivelul judeţului Satu Mare îşi desfăşoară activitatea în mod activ 16 ONG-uri de mediu, cu care APM Satu Mare are o colaborare fructuoasă. În vederea desfăşurării unor activităţi comune eficiente, se impune necesitatea unei continue colaborări. În acest sens, pe diverse tematici de mediu, se desfăşoară lunar şi ori de câte ori situaţia o impune, întâlniri de lucru între reprezentanţii ONG-urilor de mediu, APM, Garda de Mediu, APL, instituţii publice, etc.

2.

Facilitarea comunicării şi colaborării între organizaţiile neguvernamentale, autorităţi publice, mass-media, specialişti, industrie, oameni de afaceri şi

lunar şi la solicitare

Cu ocazia fiecărui eveniment ecologic are loc cel puţin o manifestare care necesită un spaţiu adecvat dialogului între participanţi. Sala festivă cu dotarea aferentă, oferă condiţii optime desfăşurării acestui gen de activităţi. Lunar şi la solicitare vor fi organizate manifestaţii care să contribuie

Page 114: Raport cercetare sondaj

publicul larg, în vederea rezolvării problemelor existente cu ocazia manifestaţiilor de mediu: conferinţe, seminarii, mese rotunde, diverse prezentări cu caracter local, naţional şi internaţional

la informarea şi conşientizarea publicului.

3. Întâlniri de lucru a Gărzii de Mediu, APM şi agenţii ecologi voluntari

lunar

Pentru eficientizarea activităţii agenţilor ecologi voluntari, se impune necesitatea întâlnirilor lunare în vederea evaluării activităţilor desfăşurate şi planificarea activităţilkor viitoare cu consultarea agenţilor ecologi voluntari.

4. Campanii de informare şi conştientizare a publicului

lunar şi la solicitare Accesul

5. Dezbateri publice ori de câte ori

situaţia o impune

În funcţie de problemele cu care se confruntă comunitatea, vor fi organizate dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor autorităţilor abilitate în rezolvarea problemelor ridicate de cetăţeni

6. Ziua porţilor deschise anual

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, cetăţenii au posibilitatea cunoaşterii activităţilor desfăşurate în complex cu ocazia zilei porţilor deschise, ocazie cu care vor fi organizate activităţi specifice acestui scop: prezentări, expoziţii, editări de publicaţii: afişe, pliante.

7. Activitatea cu publicul zilnic

Pentru a asigura accesul publicului la informaţii atât publice cât şi de mediu, zilnic 4 ore, cetăţenii au posibilitatea de a vizita sediul complexului, unde specialiştii APM vor asigura consultanţa de specialitate solicitată

8. Actualizarea site-ului complexului pentru informarea publicului

permanent Site-ul complexului este o altă modalitate de informare a publicului prin urmare specialiştii APM vor actualiza periodic acest site cu cele mai noi informaţii de mediu

CURSURI DE PERFECŢIONARE PROFESIONALĂ, TWININGURI, TAJEXURI

1.

Cursuri de perfecţionare profesională a persoanelor desemnate ca responsabili de mediu la nivelul APL.

trimestrial şi la solicitare

Pentru a răspunde cerinţelor legii protecţiei mediului privind necesitatea existenţei la nivelul fiecărei APL a unui responsabil de mediu, vor fi organizate, cursuri de perfecţionare profesională, cu implicarea specialiştilor în 4 domenii majore de interes: reglementare, biodiversitate, protecţia calităţii factorilor de mediu şi gestiunea deşeurilor

Page 115: Raport cercetare sondaj

2.

Cursuri de perfecţionare profesională pentru funcţionarii publici din cadrul instituţiilor publice de mediu, conform cerinţelor legii privind statutul funcţionarului public.

trimestrial

Pentru asigurarea unor specialişti de calitate la nivelul instituţiilor publice de mediu, conform Legii funcţionarului public, fiecare funţionar public va participa la cursuri de perfecţionare profesională, care pot fi desfăşurate în condiţii optime în sălile de curs din cadrul complexului. Sunt diverse solicitări în acest sens cu ocazia implementării unor proiecte cu finanţare europeană, în special de către ONG-uri de mediu.

3. Twininguri şi tajexuri iniţiate de MMP, ANPM cu sprijinul ARPM-urilor şi a APM-urilor locale

la solicitare

La nivelul judeţului Satu Mare în puţine cazuri s-au organizat twininguri şi tajexuri din lipsă de locaţie corespunzătoare. Complexul de educaţie ecologică asigură nu numai o locaţie potrivită dar, prin complex facilităm cunoaşterea de către participanţii naţionali şi internaţionali şi a acestei zone ,,izolate,, a ţării.

4.

Cursuri de perfecţionare profesională pentru cadrele didactice din instituţiile de învăţământ

la solicitare

În vederea educării în spirit ecologic a tinerei generaţii este necesară o contiună perfecţionare a cadrelor didactice, lucru care se poate realiza în cadrul complexului cu sprijinul specialiştilor de mediu atât din cadrul instituţiilor cât şi din cadrul ONG-urilor de mediu. Multe ONG-uri de mediu au şi vor avea în curs de implementare numeroase proiecte cu finanţare europeană care au ca obiectiv perfecţionarea profesională a cadrelor didactice

5.

Solicitări de sponsorizari si finantari interne si internationale necesare bunei desfasurari a activitatii complexului, în acest sens se vor elabora propuneri de proiecte în vederea accesării fondurilor europene

la solicitare În funcţie de programele de finanţare operative, potenţialii beneficiari cu sprijinul APM, ONG-uri de mediu, a firmelor de consultanţă vor elabora propuneri de proiecte pentru accesarea fondurilor europene.

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎMPREUNĂ CU ALTE ORGANIZAŢII, ÎN SPECIAL DE MEDIU

1.

Stabilirea şi dezvoltarea legăturilor cu alte organizaţii şi organisme guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale.

permanent In scopul promovării protecţiei mediului înconjurător şi a conlucrării pentru ameliorarea continuă a metodelor şi tehnicilor de protecţie a mediului

Page 116: Raport cercetare sondaj

2. Infiinţarea unor structuri de realizarea a schimbului de informaţii şi experienţă.

permanent In vederea perfecţionării continue şi a desfăşurării de programe teoretice şi practice

3.

Întâlniri de lucru individuale ale ONG-urilor de mediu, în scopul planificării, organizării şi implementării activităţilor de mediu

lunar fiecare ONG

Majoritatea ONG-urilor de mediu nu dispun de sedii . Sălile de curs din complex au toate dotările necesare pentru ca ONG-urile de mediu, după un program stabilit, să se întâlneasă şi să desfăşoare activităţi în beneficiul mediului, după cum urmează: -elaborare şi tipărire publicaţii cu scop de cunoaştere şi/sau aprofundare a unor domenii de vârf ale ştiinţei şi tehnologiei; -organizarea de prelegeri, mese rotunde, expuneri, expoziţii, interviuri la posturile locale şi naţionale de radio şi televiziune, filme documentare, video-clipuri, schimburi de experienţă, etc.;

-organizarea unor programe de petrecere a timpului liber în natură -popularizarea şi protecţia valorilor culturale şi istorice -organizarea şi coordonarea de programe de protecţia mediului şi de conservare a biodiversităţii; -cercetare ştiinţifică; -organizarea de activităţi turistice, manifestări ştiinţifice, conferinţe, expoziţii, în contextul calendarului ecologic; -editarea de publicaţii; -popularizarea ştiinţelor naturale, educaţie ştiinţifică; -dezvoltare comunitară; -promovarea alinierii la normele şi standardele europene;

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE CU IMPLICAREA PERSOANELOR JURIDICE

1.

Promovarea tehnologiilor alternative prin facilitarea întâlnirilor între reprezentanţii agenţilor economici din judeţul Satu Mare cu probleme de mediu majore, şi firme de succes pe plan internaţional

trimestrial şi la solicitare

Numeroase firme străine cu experineţă în promovarea tehnologiilor alternative, prin adrese oficiale, îşi oferă serviciile pentru a sprijinii agenţii economici cu probleme de mediu. APM prin personalul de specialitate răspunde acestor solicitări prin activităţi de informare a potenţialilor beneficiari şi organizarea întâlnirilor, cu ocazia diverselor evenimente de mediu sau la solicitare

2. Întâlniri de lucru a specialiştilor APM şi Garda de Mediu cu reprezentanţii societăţilor

lunar În domeniul colectării selective a deşeurilor reciclabile aceste activităţi vor avea ca rezultat formarea unei mentalitati general pozitive si active de protejare a resurselor existente, de integrare

Page 117: Raport cercetare sondaj

autorizate pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, în vederea planificării, organizării şi implementării activităţilor de conştientizare a populaţiei în acest domeniu de interes

armonioasa a activitatilor umane in echilibrul planetei, de protectie precum si de refacere a ceea ce s-a distrus deja. În acest scop se vor elabora materiale informative audio-video proprii: reviste, brosuri, pliante, ziare, carti, casete video-audio pentru susţinerea activităţii.

3. Consfătuiri de lucru cu firmele de proiectare

trimestrial

În sprijinul potenţialilor beneficiari ai proiectelor de finanţare europeană, se impune necesitatea informării firmelor de proiectare cu privire la programele de finanţare operative şi a cerinţelor, din punct de vedere al protecţiei mediului stipulate în ghidurile de finanţare. În acest scop se vor organiza trimestrial consfături de lucru.

MONITORIZAREA ŞI BIOMONITORIZAREA CALITĂŢII AERULUI ÎN ZONELE DE GRANIŢĂ

1.

Verificarea functionării corespunzătoare a conexiunii modem prin care se transmit datele de la punctul de frontieră Halmeu, punctul de transmitere a datelor provenite de la sistemul de senzori în vederea avertizării în timp util a eventualelor evenimente, poluări accidentale

Săptămânal sau ori de cate ori este

nevoie

În momentul în care se întrerupe conexiunea de la punctul de colectare date, imediat este necesară deplasarea la faţa locului în vederea repornirii transmisiei de date.

2 Calibrare echipamente de monitorizare, la fata locului cu butelii de calibrare

lunar Este necesară pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare şi corectă a echipementelor, verificate prin calibrări cu periodicitate lunară, indicată de furnizori.

3.

Din luna aprilie, după începerea perioadei de vegetaţie, prelevarea de probe (frunze) de pe marginea drumului în vedere determinării depunerilor de pe suprafaţa acestora . se urmăreşte în mod special concentraţia de metale grele depusă după o anumită perioadă de timp.

Bilunar

După stabilirea traseului exact care va inconjura graniţa României cu Ungaria şi Ucraina , se stabileşte exact locul prelevării . Recoltarea frunzelor şi transportul acestora la laborator se va efectua în vederea determinării cantităţii de praf deupăsă pe o suprafaţă determinată şi va avea loc determinarea la faţa locului cu aparatura specifică (spectrometru cu raze X, XRF) a unei game largi de metale care sunt depuse pe suprafaţa frunzelor.

Page 118: Raport cercetare sondaj

4.

Activitate de popularizare a ştiinţelor chimie şi biologie în rândul elevilor, cu echipamentul aflat la centrul de educaţie, prin prezentarea unor analize din apă şi sol.

Săptămânal

Activitatea are ca scop deschiderea orinzontului de cunoaştere şi de interes al elevilor, în special din ciclul gimnazial, prin implicarea lor directă în analiza factorilor de mediu, accentuând importanţa acestor ştiinţe. Prin ilustararea materiilor teoretice cu analize practice, dorim să creştem o nouă generaţie interesată de adevărata valoare a ştiinţei.

ALTE ACTIVITĂŢI

la solicitare

Primăria municipiului Satu Mare în calitate de aplicant în proiectul prin care s-a realizat obiectivul , conform acordului de parteneriat poate solicita oricând desfăşurarea în complex a unor activităţi iniţiate de Primăria Satu Mare. La solicitare, de comun acord, se pot desfăşura şi alte activităţi iniţiate de colaboratori.

Page 119: Raport cercetare sondaj

www.huro-cbc.eu; www.hungary-romania-cbc.eu

Conţinutul acestui Raport de Cercetare nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială

a Uniunii Europene


Top Related