+ All Categories

Download - PUG Bistrita

Transcript
Page 1: PUG Bistrita

RAPORT DE MEDIU

PLAN URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI

BISTRIŢA

TITULAR: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BISTRIŢA, JUDEŢUL BISTRIŢA - NĂSĂUD PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC BLOM ROMÂNIA SRL TÂRGOVIȘTE ELABORATOR RAPORT DE MEDIU: SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA

APRILIE 2013

Page 2: PUG Bistrita

COLECTIV DE ELABORARE

Lector univ. dr. Ciprian Corpade

Lector univ. dr. Ana-Maria Corpade

APROBAT

SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA

Page 3: PUG Bistrita

3

1. INTRODUCERE...............................................................................5

1.1. Informaţii generale..................................................................5

1.2. Aspecte privind evaluarea de mediu pentru planuri și programe............5

2. CONŢINUTUL ȘI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL

ANALIZAT....................................................................................9

2.1. Cadrul natural și antropic, valori ale patrimoniului cultural, istoric și

natural.................................................................................9

2.2. Obiectivele PUG....................................................................17

2.3. Descrierea PUG.....................................................................18

2.4. Corelaţii cu alte planuri și programe............................................49

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN AREALUL DE IMPACT AL PUG....................55

3.1. Delimitarea arealului de impact al PUG........................................55

3.2. Calitatea factorilor de mediu.....................................................55

4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAŢIEI

ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG..........................59

5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL

ANALIZAT..................................................................................60

6. ANALIZA ALTERNATIVELOR..............................................................62

6.1. Alternativa 0 sau ”Nicio acţiune”...............................................62

6.2. Variante în elaborarea PUG......................................................63

7. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI CE

AR PUTEA FI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG..................................64

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PLANULUI..........................................66

Page 4: PUG Bistrita

4

9. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE ALE IMPLEMENTĂRII

PLANULUI...................................................................................81

10. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE

MEDIU.......................................................................................86

11. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI................................................................73

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC..................................................90

13. BIBLIOGRAFIE...........................................................................92

Page 5: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

5

1. INTRODUCERE

1.1. INFORMAŢII GENERALE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General

al municipiului Bistriţa, scopul acestuia fiind acela de a identifica, descrie și evalua

efectele potentiale semnificative asupra mediului asociate planului analizat, iar

intocmirea sa este parte a procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004

privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe

și cu precizarile și recomandarile prevazute în Manualul pentru aplicarea procedurii de

realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și programe elaborat de Ministerul Mediului

și Gospodaririi Apelor în colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

Avand în vedere insa nivelul ierarhic al planului vizat și implicit caracterul strategic al

acestuia, unele capitole au fost adaptate ţinând cont de aceste aspecte. De asemenea,

raportul a tinut seama de toate observatiile și propunerile venite din partea

participantilor la sedinţele Grupului de Lucru ce au avut loc la sediul Primăriei Bistriţa în

datele de 12 septembrie 2012 și 3 decembrie 2012.

1.2. ASPECTE PRIVIND EVALUAREA DE MEDIU PENTRU PLANURI ȘI PROGRAME

Evaluare de mediu pentru planuri și programe reprezinta un concept și în acelasi

timp un instrument preluat în legislatia romaneasca prin transpunerea Directivei

2001/42/EC (SEA Directive). În legislatia europeana conceptul se numeste Evaluare

Strategica de Mediu (ESM), termen care face referire la caracterul sau de planificare

strategica, anticipata. În Romania acesta a fost preluat ca evaluare de mediu pentru

planuri și programe.

Literatura de specialitate a consacrat doua definiţii ale conceptului. Prima dintre

ele a fost lansata de Therivel et ali. în 1992, fiind ulterior preluata pe scara larga: „ESM

poate fi definita că un proces oficial, sistematic și comprehensiv de evaluare a

impacturilor environmentale ale unor politici, programe și planuri și ale alternativelor

Page 6: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

6

de derulare a acestora, inclusiv elaborarea unui raport scris asupra rezultatelor acestei

evaluari şi includerea lor în procesul de luare a deciziilor”. A doua definiţie a fost

propusa de Sadler şi Verheem în 1996 în cadrul unui studiu asupra eficienţei procesului

de evaluare a impactului la nivel internaţional, luand în calcul o perspectiva mult mai

larga de interferenţa a ESM în procesul de luare a deciziilor legate de mediu: „ESM este

un proces sistematic de evaluare a consecinţelor environmentale ale unor politici,

programe sau planuri, astfel incat sa se ofere certitudinea că acestea au fost corect

abordate din fazele incipiente ale procesului de luare a deciziilor, acordandu-li-se o

importanţa comparabila cu implicaţiile economice şi sociale”.

Ambele definiţii descriu ESM ca un proces sistematic care evalueaza politici,

programe sau planuri. Totuşi, în timp ce prima definiţie se refera la elementele

procedurale ale evaluarii, a doua considera ESM drept condiţie pentru o analiza

integrativa în cadrul procesului decizional.

ESM este asociata cu sisteme complexe de evaluare. Aceasta complexitate este în

mod evident determinata de obiectivele ESM, foarte cuprinzatoare și extrem de

vulnerabile la politica decizionala din domeniile cu incidenţa. Prin urmare, procesul ESM

nu este unul stereotip, ci mai degraba adaptat contextului politic şi economic al fiecarei

unitaţi administrative la care se raporteaza. Pornind de la aceste aspecte, au fost

dezvoltate diverse moduri de abordare în evaluarea strategica de mediu. Therivel (1993)

a identificat cinci sisteme ESM, fiecare avand particularizate componentele

metodologice, instituţionale şi legislative. Ulterior au fost identificate numeroase alte

modalitaţi de abordare a ESM, fiecare reflectand caracteristicile culturale şi sociale ale

ţarii sau regiunii de aplicare. În 1996, Sadler identifica trei tipare structurale de aplicare

a ESM:

− Modelul standard (bazat pe procedura EIA) de evaluare strategica de mediu a

politicilor, planurilor şi programelor. Este structurat dupa procedura EIA, cu etape şi

activitaţi similare, fiind adaptate unor prevederi legale mai flexibile (Danemarca);

− Modelul environmental. Evaluarea strategica este menita sa identifice

consecinţele de mediu pe care le-ar implica aplicarea unor politici, programe sau planuri

(UK);

− Modelul integrat (management de mediu). În acest caz, ESM este o parte

integranta a unui cadru comprehensiv de luare a deciziilor în procesul de planificare

(Noua Zeelanda).

Page 7: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

7

Experienţa ştiinţifica şi practica în domeniu a facut posibila identificarea unor

dimensiuni comune pe care le implica toate sistemele ESM, intre care trei au o

importanţa majora:

− Dimensiunea politica. Se refera la masura sau modul în care politicile de

planificare incorporeaza ESM în structura lor. Doua modele consacrate de planificare sunt

elocvente în aceasta privinţa, modelul linear de planificare şi modelul ciclic de

planificare, cu importante consecinţe asupra procesului de evaluare strategica. Primul

model, planificarea lineara, beneficiza de un cadru de desfaşurare rigid, care nu permite

schimbari rapide sau adaptari în funcţie de context. Modelul ciclic de planificare se

desfaşoara intr-un cadru flexibil, adaptat complexitaţii şi dinamicii sistemelor de luare a

deciziilor, iniţiatorii işi asuma un rol activ, de manager al grupurilor implicate, cu

evidente avantaje şi în ce priveşte aplicarea procedurilor ESM.

− Dimensiunea decizionala. Aceasta se refera la deciziile cu privire la prioritaţile

de dezvoltare (creştere economica necondiţionata, gestiune eficienta a resurselor

mediului). În ultimii 25 de ani s-au lansat numeroase dezbateri privind gestiunea

eficienta a resurselor, dar chiar dacă la nivel politic aceasta este considerata o

necesitate stringenta, la nivel microscalar deciziile sunt în continuare propulsate exclusiv

de interese economice. Un exemplu pozitiv în aceasta direcţie este Noua Zeelanda, care

în 1992 a adoptat un Actul privind Gestiunea Resurselor, a fost infiinţat un organ

administrativ, au fost elaborate acte legislative în cadrul carora ESM ocupa locul central,

astfel incat se asigura incorporarea acesteia în orice decizie de dezvoltare. Gestiunea

adecvata a resurselor naturale reprezinta în prezent prima prioritate la nivel decizional

în Noua Zeelanda.

− Dimensiunea de evaluare environmentala. Evaluarea strategica de mediu s-a

dezvoltat că masura de precauţie, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a

dovedit o masura destul de limitativa, avand în vedere că procedura EIA intervine relativ

tarziu în procesul decizional şi acţioneaza mai mult că un instrument de reacţie. De

exemplu, în momentul în care se efectueaza EIM pentru un proiect, s-a raspuns deja la

intrebarile de inalt nivel referitoare la locul sau tipul de dezvoltare ce trebuie aplicata,

iar EIM se va putea axa doar pe masurile de reducere şi ameliorare a impactului.

În ceea ce priveşte aplicarea ESM la planurile de amenajare a teritoriului,

urmatoarele avantaje pot fi menţionate:

Page 8: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

8

− Management de mediu durabil. ESM poate determina o integrare efectiva a

considerentelor de mediu în intocmirea planurilor de amenajare a teritoriului. De

asemenea, o buna aplicare a ESM ofera din timp semnale de avertizare cu privire la

opţiunile de dezvoltare care nu asigura o dezvoltare durabila, inaintea formularii

proiectelor specifice şi atunci cand inca exista alternative majore, incepand de la nivelul

Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului şi pana la nivelul localitaţilor urbane sau al

comunelor. Că atare, ESM faciliteaza o mai buna luare în considerare a criteriilor de

mediu în formularea planurilor de amenajare care creeaza cadrul pentru proiectele

specifice.

− Sporirea eficienţei procesului decizional prin implicarea publicului care va

determina reducerea numarului de contestaţii la nivelul EIM sau reducerea costurilor prin

evitarea unor acţiuni corective ulterioare.

− Sporirea eficienţei instituţionale prin largirea spaţiului de participare a

publicului, care va determina o mai mare credibilitate şi transparenţa a procesului de

planificare. Un plan de amenajare va deveni mai eficace dacă valorile, opiniile şi

cunoştinţele publicului la nivel local sau ale specialiştilor vor fi incorporate în procesul

de luare a deciziei.

− Intarirea cadrului EIM pentru proiecte. ESM ofera un cadru favorabil pentru

acordurile unice privind proiectele supuse EIM, ajutand astfel la o mai buna focalizare şi

eficientizare a EIM la nivel de proiect, ceea ce va duce la o reducere a timpului şi

eforturilor necesare intocmirii acestora.

Din punct de vedere procedural, se poate mentiona că ESM este un instrument

folosit în mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza, inca de foarte

devreme, integrarea considerentelor de mediu în procesul de luare a deciziilor, conduce

la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor și stabileste un cadru

pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului.

Evaluarea strategica de mediu s-a dezvoltat că masura de precautie la nivel decizional

inalt, deoarece evaluarea impactului la nivel de proiect s-a dovedit o masura destul de

limitativa, avand în vedere că procedura EIA intervine relativ tarziu în procesul

decizional în cazul planurilor și programelor.

2. CONŢINUTUL ȘI OBIECTIVELE PRINCIPALE

Page 9: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

9

ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT

2.1. CADRUL NATURAL ȘI ANTROPIC, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL,

ISTORIC ȘI NATURAL

Așezare

Oraşul Bistriţa, municipiu-reşedinţă a judeţului Bistriţa-Năsăud, este aşezat în

partea de NE a Podişului Transilvaniei, la poalele Munţilor Bârgăului, în Depresiunea

Bistriţa-Livezile care este o subunitate a Dealurilor Bistriţei. Dealurile Bistritei au ca

limita la nord şi nord-vest Someşul Mare, la sud-vest Valea Dipşei până la Şirioara şi mai

departe culoarul Şieului până la confluenţa cu Someşul, iar la est limita este dată de o

denivelare de câteva sute de metri faţă de Munţii Călimani şi Bârgău. Localitatea se

situează la 358 de metri altitudine, pe cursul inferior al râului Bistriţa Ardeleană.De

asemenea, oraşul se găseşte la capătul unui important drum de legătură dintre

Transilvania şi Moldova(drumul Moldovei de Sus), unde, în secolele XII-XIII a fost

colonizată populaţie germană, în scopul apărării pasurilor existente pe acest traseu

(Tihuţa, în primul rând).

Municipiul Bistriţa este amplasat pe un teren plan şi ocupă o suprafaţă de

14584,08 ha, împreună cu cele şase localităţi componente: Unirea, Slătiniţa,Ghinda,

Viişoara, Sigmir şi Sărata. Localităţile limitrofe ale municipiului sunt: Feldru (N), Livezile

(NE), Cetate şi Budacul de Jos (SE), Mărişelu (S), Şieu Măgheruş (SV), Şintereag şi Dumitra

(NV).

În cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud, oraşul Bistriţa are o poziţie central-sud-estică.

Petrografie și relief

Depresiunea Bistriţa se leagă la sud-vest de culoarul Şieului, închis de Culmea

Şieului, iar la nord-est se continuă cu culoarul depresionar Livezile-Bârgău.

Culmile deluroase care străjuiesc oraşul sunt orientate pe direcţia NE-SV şi sunt

reprezentate prin Dealurile Cetăţii la nord-vest (Dealul Cetăţii 680 m, Dealul Ruja 475 m,

Dealul Schulerwald 469 m, Dealul Hebăl 546 m) şi Dealul Ghindei 671 m, la sud-est.

Page 10: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

10

Depresiunea Bistriţei, intre confluenţa cu Şieul şi Depresiunea Livezile-Bârgău,

prezintă porţiuni cu terase bine dezvoltate: terasa de luncă pe tot sectorul, terasa a II-a,

în special în zona Unirea, cu cel mai întins fragment din toată regiunea, de unde şi

propunerea unor autori de a fi numită terasa Unirea (V.Gârbacea, 1957). Sunt prezente şi

fragmente din terasa a IV-a.

Page 11: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

11

Dintre inaltimile ce fac parte din Dealurile Bistritei, cele mai relevante sunt

varfurile Cocosului si Ghindei, care il delimiteaza inspre sud. Dealurile Ghindei,

culminează în vârful Copciştea (671 m). Sectorul estic este mai înalt (550-600 m),

altitudinile scăzând spre vest, unde se situează sub 500 m. Delimitarea faţă de Piemontul

Căliman este greu de realizat, existând o continuitate la nivelul culmilor, ea fiind trasată

pe aliniamentul pe care dispar pietrişurile piemontane (V. Gârbacea). Relieful este cutat

în anticlinale (Sigmir) şi sinclinale (Bârla), ca o continuare a acestora dinspre zonele

învecinate (Depresiunea Dumitra şi Dealurile Şieului). De asemenea, se semnalează

prezenţa unor abrupturi structurale şi cueste, datorită prezenţei unui strat de

conglomerate.

In ceea ce priveste substartul geologic, acesta a avut o importanta deosebita in în

formarea arhitectonicii spaţiale naturale a Depresiunii Bistriţei Principalele formaţiuni

care apar la suprafaţa aparţin sarmaţianului, pannonianului şi cuaternarului. Domină

depozitele pannoniene, alcătuite din marne, nisipuri, tufuri şi pietriş şi formaţiunile

sarmaţiene, care, de fapt, au cea mai largă răspândire în regiunea analizată. Au aceeaşi

litologie ca şi pannonianul, numai că apar mai frecvent gresiile şi conglomeratele. De

asemenea mai sunt prezente depozite cuaternare, formate din nisipuri, pietriş şi argilă.

Acest substrat sedimentar a fost modelat de agenţii externi, care au acţionat asupra

acestor roci friabile sarmaţiene şi pliocene (marne, gresii, nisipuri, sare). În acest fel s-a

constituit Depresiunea şi Culoarul Bistriţei, acestea fiind elemente esenţiale în primele

faze de constituire a reţelei de aşezări. Se constată, aşadar, că influenţa geologiei se

manifestă pe cale indirectă, prin intermediul unor condiţii oferite pentru modelarea

reliefului.

Condiţii climatice

Cea mai mare parte a judetului Bistrita, inclusiv zona Depresiunii Bistrita, este

situată în zona climatului de dealuri, cu o climă temperat-continentală cu veri umede şi

relativ călduroase, iar iernile mai puţin uscate şi relativ reci.

Temperatura medie anuală la Bistriţa este de 8,3ºC, maxima absolută fiind

înregistrată la 16 august 1952 şi a fost de 37,6ºC, iar minima absolută a fost la 18

ianuarie 1963, având valoarea de –33,8ºC.Luna cea mai rece este ianuarie cu o medie

multianuală de –4,7ºC, iar cea mai caldă lună este iulie cu o medie multianuală de

18,9ºC.

Page 12: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

12

Data medie de apariţie a primului îngheţ este în jurul datei de 4 octombrie, iar a

ultimului îngheţ în jurul datei de 29 aprilie, durata intervalului fără îngheţ fiind de 158

de zile. Numărul mediu al zilelor de vară este de 52, iar al celor de iarnă de 33.

Vânturile dominante sunt din sectorul vestic în timpul verii şi din sectorul nord-

estic iarna, la care se adaugă frecventele brize de vale şi de munte.

Precipitaţiile atmosferice pe cuprinsul judeţului variază între 650 mm în partea de

sud, pânăla 1200mm şi chiar mai ridicată în nord, la poalele Munţilor Bârgău, Rodnei şi

Căliman.

La Bistriţa media anuală a precipitaţiilor este de 680 mm. Luna cea mai ploioasă

este iunie (90mm) şi cea mai secetoasă este februarie (20mm). Durata medie a stratului

de zăpadă în depresiunea Bistriţei este de 65 de zile, faţă de 55 de zile în sudul judeţului

şi 100 de zile în partea nordică a acestuia, în zonele montane.

Pe acest fond climatic trebuie menţionat faptul că oraşul Bistriţa se

caracterizează printr-un microclimat specific, urban, în care elementele climatice sunt

intr-o oarecare masura modificate de activitatile umane.

Hidrologie

Teritoriul municipiului Bistriţa este drenat de raul Bistrita si de afluentii acestuia.

Râul Bistriţa izvorăşte din Carpaţii Răsăriteni (Munţii Bârgăului şi Munţii Călimani) şi se

varsă în râul Şieu care este afluent de stânga al Someşului Mare.

Râurile din bazinul Someşul Mare, deci şi bazinul râului Bistriţa, se alimentează cu

preponderenţă din surse superficiale (ploi şi zăpezi) ale căror valori extreme sunt

cuprinse între 80–85 %, iar restul de 15-20 % este asigurat de alimentarea subterană,

considerată a fi moderată.

Debitul mediu ca indicator important al rezervelor din bazin, la staţia

hidrometrică Bistriţa, este de 7,78 m³/s. Variaţia debitelor medii anulale variază de la

an la an, în funcţie de oscilaţiile aportului, de rezervele subterane şi într-o mai mica

măsură, de efectul de regularizare al bazinului.

Tabel 1. Debite medii lunare multianuale pe raul Bistrita (m³/s)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

Page 13: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

13

Repartiţia debitului mediu multianual este o caracteristică importantă (practică şi

teoretică), nu se modifică în timp în mod evident, nu este influenţată de acumulări,

permite calculul energiei hidraulice etc. Datorită umidităţii bogate, râul Bistriţa

primeşte o cantitate însemnată de apă, cantitate care în stadiul actual, cu amenajările

de azi, satisface un municipiu ca Bistriţa.

Repartiţia teritorială a elementelor bilanţului hidrologic în zona studiată ne arată

că se află în sfera umidităţii bogate proprie zonei montane, deci asigură zona propriu-

zisă cu precipitaţii între 800-1400 mm.

Repartiţia scurgerii în timpul anului este condiţionată de caracterul alimentării şi

de variaţia aportului surselor de alimentare. Analiza repartiţiei sezoniere a scurgerii a

dus la concluzia că pe râul Bistriţa predomină scurgerea de primăvară, ca o consecinţă a

topirii zăpezilor, însoţită de ploi relativ abundente.

Scurgerea minimă s-a observat în perioada când râul Bistriţa se alimentează

aproape exclusiv din ape subterane (toamna şi iarna). Scurgerea scăzută de la sfârşitul

verii, începutul toamnei, este consecinţa frecvenţei slabe a precipitaţiilor din lunile

august şi septembrie, a evapo-transpiraţiei accentuate şi a gradului maxim de epuizare a

resurselor subterane, care se soldează printr-o scurgere semipermanentă sau

intermitentă a majorităţii afluenţilor Bistriţei. Pe râul Bistriţa valorile sunt de 2-4

l/s/km², datorită alimentării subterane mai sărace cât şi a intensificării schimbului râu-

stratul freatic din depozitele fluviatile existente.

Cele mai mari viituri de pe râul Bistriţa au fost în anii: 1932 (7-11 iulie), 1970 (13-

15 mai), dar au fost şi alte viituri de mai mică amploare, dar cu frecvenţă mai mare,

ceea ce indică o schimbare a tuturor elementelor fizico-geografice şi antropice

(urbanizare, defrişări, lucrări hidrologice), care influenţează în mod negativ ambientul.

Flora și faună

Cât privește zona locuită a orașului, având în vedere că ne situăm într-o zonă

puternic antropizată, vegetaţia cu caracter primar a fost înlocuită în cea mai mare parte

de către formaţiuni secundare sau vegetaţie de origine antropică, iar cele încă existente

sunt puternic modificate și fragmentate.

5,13 7,54 12,0 15,2 11,1 8,67 7,51 4,34 4,07 4,52 5,46 6,83 7,78

Page 14: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

14

În cele ce urmează, referirile la floră și faună privesc teritoriul administrativ din

afara intravilanului.

Vegetatia cel mai bine reprezentata in zona municipiului Bistrita este cea

forestiera si cea de pajiste.

Formatiunile forestiere, destul de numerioase si de diverse din punct de vedere

ecologic, sunt rezultatul unei indelungate evolutii, o reflectare a conditiilor

fitogeografice actuale, precum si a complexelor influente antropice. Dintre aceste

formatiuni, se pot aminti:

- As. Cytiso – quercetum petraeae – se caracterizeaza printr-un numar redus de

specii datorita conditiilor trofice specifice si populeaza frecvent terenurile cu soluri

acide erodate, fiind reprezentata in principal prin cenoze de gorun.

- As. Pruno spinosae – Crataegetum – se instaleaza pe pagini xeromezofile sau in

taieturile padurilor de cer.

- As. Quercum petraeae – carpinetum – ocupa in general versantii umbriti, fiind bine

individualizata sub aspect floristic.

- As. Carpino – fagetum - padurile de fag si carpen se intalnesc in special la

contactul cu rama montana a Muntilor Calimani.

- As. Salici – Populetum – este larg raspandita in lunca Bistritei si a principalilor

afluenti

In ceea ce priveste asociatiile de pajiste, acestea sunt in general de natura

secundara, instalate spontan, dupa interventia omului, in locul vegetatiei primare

defrisate (padure), acestea fiind insa mult influentate de factorii naturali. Vegetatia

pajistilor este relativ bogata si variata. Astfel se disting pajisti cu agrostis tenuis in

asociatie cu festuca valesiaca, pajisti de agrostis tenuis cu festuca pratensis si pajisti de

agrostis tenuis cu festuca rubra.

In ceea ce priveste fauna, treuie mentionata cea specifica padurilor. Dintre cele

mai frecvente specii de mamifere mentionam: veverita (Sciurus vulgaris), iepurele

(Lepus europaeus), bursucul (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), mistretul (Sus

scrofa), caprioara (Cervus elaphus). Bogatia ornitologica este reprezentata de specii

precum: fazanul (Phasianus colchinus), pupaza (Upupa epops), privighetoarea (Luscinia

megarhynchos), mierla neagra (Turdus merula), pitulicea (Phylloscopus collybita),

ghionoaia (Picoides villosus), dumbraveanca (Coracias garrulus), grangurul (Oriolus

oriolus).

Page 15: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

15

Solul

In zona municipiului Bistrita, literatura de specialitate mentioneaza prezenta

urmatoarelor tipuri de sol: soluri brune luvice, luvisoluri albice, soluri brune

eumezobazice, andosoluri, soluri gleice, soluri si protosoluri aluviale, regosoluri,

erodisoluri.

Ariile protejate

Pe teritoriul municipiului Bistriţa, nu există arii naturale protejate de interes

national sau international. În extremitatea sud-vestică, există însă un sit de interes

comunita, SCI Șieu-Budac. Este vorba despre o zonă umedă din regiunea biogeografică

continentală reprezentând habitat specific pentru specia de interes conservativ Lutra

lutra, alături de amfibianul Bombina variegata şi şapte specii de peşti de asemenea de

interes conservativ. În cele două râuri trăiesc în total 7 specii de peşti de interes

comunitar şi alte 10 specii, care nu sunt de interes comunitar (doar una singură este

invazivă - Carassius gibelio). Cele două râuri au fost puţin afectate de impacturile

antropice, fiind printre puţinele situri din Transilvania care a fost desemnat pentru a

proteja cele trei specii Gobio de interes comunitar cât şi specia Aspius aspius.

Relaţia teritoriului administrativ cu ariile protejate este redată în harta de mai

jos.

Situaţia economică și socială în contextul actual

Municipiul Bistrita avea in anul 2009 o populaţie de 84.477 locuitori, cu 4 % mai mult

decât în anul 2002 (81.259 locuitori), cu 13,3% mai putin decat in 1992.

Orasul Bistrita si-a datorat dezvoltarea si coeziunea interna prin relatiile de

cooperare si fluxurile demo-economice cu zona sa periurbana. In ciuda declinului si

restructurarii industriale, municipiul Bistrita nu si-a pierdut capacitatea de polarizare a

spatiului judetean. A avut loc diversificarea economiei locale, mutatia sectoriala si

mutatia de la industria traditionala (prelucrarea lemnului, alimentara, textila), spre

ramuri noi – echipamente auto, mecanica, dezvoltarea serviciilor. In paralel, a crescut

capacitatea de aglutinare si polarizare a spatiului rural invecinat, aici incluzandu-se si

localitatea Unirea.

Page 16: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

16

Page 17: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

17

In ceea ce priveste situatia economica actuala a municipiului Bistrita, aceasta este

descrisa de functionarea a 78 de mari companii, unele cu capital integral sau majoritar

romanesc (SC Teraplast SA, SC Comautotransport SA, SC Electroplast SA, SC Redivivus SRL

etc.) si altele cu capital majoritar sau integral strain (SC Leoni Wiringo System SRL, SC

Roseyars SRL etc.).

Municipiul Bistriţa are cea mai mare contribuţie la economia judeţului, având

înregistrate 59,7% din totalul firmelor din judeţ şi care au avut un aport de 70,6% cifra de

afaceri; 71,2% profitul brut realizat; 60,4% pierderi şi 74% la numărul de angajati.

Efectele crizei economice s-au făcut simţite începând cu trimestrul IV 2008 si continua şi

în present.

Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ şi implicit în municipiul

Bistriţa prin agenţi economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică,

mase plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară.

Pe lângă industrie, turismul reprezintă o ramură economică importantă, dezvoltat

pe baza moștenirii culturale bogate a orașului și a cadrului natural ofertant din

împrejurimi.

2.2. OBIECTIVELE PUG

Obiectivele urmărite prin actualizarea PUG Bistriţa sunt:

− Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;

− Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

− Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

− Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi a zonelor de protecţie a acestora;

− Stabilirea cadrului de modernizare şi dezvoltare a echipării edilitare;

− Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

Page 18: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

18

− Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor.

2.3. DESCRIEREA PUG

Planul urbanistic general al municipiului Bistriţa stabileşte acţiunile şi măsurile de

dezvoltare atât a centrului urban propriu-zis, cât şi a localităţilor componente pe o

durată determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a

necesităţilor de dezvoltare a teritoriului.

Memoriul general aferent planului urbanistic general analizat este alcătuit din

patru capitole și anume:

− Introducere (date de recunoaștere a terenului, obiectul lucrării, surse de

documentare);

− Stadiul actual al dezvoltării. În cadrul acestui capitol sunt analizate elementele

cadrului natural și socio-economic al localităţii, elementele de infrastructură de

comunicaţie sau edilitară a teritoriului. În egală măsură sunt analizate riscurile

naturale din aria de interes, problemele de mediu şi disfuncţionalităţile din

teritoriu.

− Propuneri de organizare urbanistică. În cadrul capitolului 3 sunt analizate

rezultatele studiilor de fundamentare realizate, direcţiile de evoluţie şi

priorităţile în dezvoltarea teritoriului în raport cu evoluţia populaţiei. Totodată

este prezentat teritoriul intravilan nou delimitat, alături de zonarea funcţională

propusă şi bilanţul teritorial aferent.

− Concluzii – măsuri în continuare.

Planul Urbanistic General conţine și un Regulament de Urbanism care cuprinde și

detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor și de amplasare,

dimensionare și realizare a construcţiilor pe întregul teritoriu al municipiului Bistriţa,

atât în spaţiul intravilan, cât și în cel extravilan.

Planul Urbanistic General analizat este descris în cele ce urmează, fiind surprise o

serie de aspecte cu relevanţă în evaluarea strategică de mediu.

Page 19: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

19

2.3.1. Intravilan existent și propus. Zone funcţionale și propuneri de

zonificare. Bilanţ teritorial

Tabel 2. Zone funcţionale existente

ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT 2010

Suprafaţa

(ha)

% din total

intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare, din

care:

Locuinţe cu regim mic de înălţime

Locuinţe cu regim mediu de înălţime

Locuinţe cu regim mare de înălţime

1490.1 58,60

Instituţii şi servicii de interes public 170.43 6,66

Unităţi industriale şi depozite 381.5 14,90

Unităţi agricole 18.9 0,74

Căi de comunicaţie şi transport

201.3 7,86

Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie 129.9 5,07

Construcţii tehnico – edilitare 27.9 1,09

Gospodărie comunală, cimitire 23.2 0,91

Destinaţie specială 35.8 1,40

Ape 72.8 2,84

Terenuri neproductive 8.47 0,33

TOTAL INTRAVILAN 2560.3 100,00

Suprafaţa teritoriului intravilan existent, în valoare de 1667,8 ha, reprezintă 17,71

% din suprafaţa teritoriului administrativ.

Page 20: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

20

Figura 1. Zone funcţionale existente

Zona cu locuinţe, fiind constituită din locuinţe colective şi individuale se

desfăşoară pe 58,20 % din intravilan. În ultimul deceniu s-a manifestat o tendinţă clară a

populaţiei de a investi în construcţia de locuinţe, apărând astfel cartiere noi. Zonele

noilor cartiere nefiind anterior dotare cu utilităţi, extinderea utilităţilor publice nu a

reuşit să ţină ritmul construcţiilor realizate. Începând din anul 2009 s-a remarcat o

scădere a ritmului de construire a locuinţelor. Regimul de proprietate dominant în

municipiul Bistriţa este cel de proprietate privată.

În privinţa calităţii locuirii, se remarcă o discrepanţă accentuată între centrul

urban şi localităţile componente, sub aspectul accesului la serviciile de infrastructură

edilitară.

Disfuncţionalităţile majore identificate la nivelul zonelor de locuire din cadrul

intravilanului existent în municipiul Bistriţa sunt:

− Dezvoltarea haotică ce pune în conflict funcţional zonele de locuire cu cele

industriale;

Page 21: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

21

− Existenţa unor zone destinate dezvoltării sectorului de locuinţe, în prezent

nevalorificate raţional şi lipsite de accese modernizate şi utilităţi;

− Aglomerarea excesivă a extravilanului localităţii prin construirea a cartiere întregi

de case de vacanţă, care culminează cu presiunea asupra administraţiei locale pentru

introducere în intravilan;

− Ponderea prea mare a zonei de tranziţie a suburbanului, în raport cu cele două

straturi clar definite: oraşul – trupul principal şi localităţile aparţinătoare.

O pondere de 14,90 % din totalul suprafeţei intravilanului este ocupată de zona

unităţilor industriale şi de depozitare. Declinul industriei a determinat degradarea

platformelor industriale şi ocuparea lor în condiţii necorespunzătoare.

Printre principalele disfuncţionalităţi existente la nivelul zonelor industriale

menţionăm:

− Spaţiile destinate pietonilor şi staţionării autovehiculelor/bicicletelor sunt

necorespunzătoare;

− Lipsa plantaţiilor de protecţie la unităţile productive poluante;

− Incompatibilitate funcţională între zonele industriale şi locuinţe;

− Incompatibilitate functională între zonele industriale şi zona centrală.

Zona aferentă instituţiilor şi serviciilor de interes public (ISP) deţine 6,66 % din

intravilanul municipiului şi include zona centrală şi zonele de dotări dispersate. Zona

centrală a municipiului constituie principala zonă de polarizare a instituţiilor publice şi

instituţiilor. Aceasta reprezintă un areal de maximă efervescenţă a activităţilor în mediul

urban studiat, prin concentrarea serviciilor şi comerţului, alături de clădiri de locuinţe şi

monumente istorice, elemente care pun în evidenţă diversitatea spaţiului public. Zona

centrală cuprinde aria de protecţie a patrimoniului construit al municipiului Bistriţa, o

subzonă situată în afara zonei protejate formată din clădiri cu regim de construire

continuu şi discontinuu şi regim de înălţime cel mult P+2 şi o a doua subzonă formată din

clădiri cu regim de construire discontiuu având un regim de înălţime P+4, cu accente

P+5-6.

Zona căilor de comunicaţie şi transport reprezintă 7,86 % din teritoriul intravilan

existent. Principalele disfuncţionalităţi identificate la nivelul căilor de comunicaţie din

municipiu sunt:

Page 22: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

22

− Utilizarea bulevardelor principale din componenţa reţelei stradale de către

autovehiculele aflate în tranzit şi interacţiunea fluxurilor de autovehicule aflate în

tranzit cu fluxurile de autovehicule locale;

− Axa DN 17 suprapusă traseului principalelor bulevarde ale reţelei stradale din

centru urban are o poziţie mediană în raport cu desfăşurarea în teritoriu a oraşului,

ceea ce face ca aceasta să fie traversată în numeroase puncte de fluxurile de

legătură între cartiere, în special între cartierele de locuinţe şi zona industrială;

− Juxtapunerea reţelei de cale ferată cu reţeaua stradală care deserveşte municipiul

Bistriţa;

− Numărul insuficient al trecerilor peste calea ferată, în special în zona de SV a

oraşului;

− Numărul redus de traversări peste râul Bistriţa, fapt care îngreunează

accesibilitatea între zonele aflate de o parte şi de alta a râului, mai ales în condiţiile

în care există deja noi zone rezidenţiale în ariile limitrofe municipiului şi care au

potenţial de dezvoltare;

− Inexistenţa parcărilor colective la nivelul municipiului Bistriţa;

− Reducerea capacităţii de circulaţie pe străzi cauzată de parcările longitudinale sau

în unghi, amenajate sau neamenajate pe partea carosabilă sau în afara acesteia, cu

ieşire în banda întâi de circulaţie;

− Accesul necorespunzător în DN 17 pe raza localităţilor aparţinătoare municipiului

Bistriţa; de pe fiecare proprietate şi drum de servitute, accesul se face direct în

drumul naţional, cu consecinţe nefavorabile asupra fluenţei şi siguranţei circulaţiei;

− Nivelul ridicat al poluării atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei

de circulaţie principale;

− Inexistenţa infrastructurii dedicate circulaţiei bicicletelor; acest mod de transport

este preferat de un număr redus de utilizatori, fiind nesigur din cauza faptului că se

desfăşoară fie pe partea carosabilă dedicată circulaţiei autovehiculelor, fie pe zona

dedicată circulaţiei pietonale;

− Lipsa unor centuri de ocolire a oraşului.

Zona spaţiilor verzi, de agrement şi a perdelelor de protecţie acoperă 5,07 %

din suprafaţa intravilanului existent. Raportând suprafaţa acoperită cu spaţii verzi la

numărul de locuitori ai municipiului (70493 de locuitori, conform Recensământului

Page 23: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

23

populaţiei din anul 2011), rezultă 11,52 mp de spaţii verzi/locuitor, o valoare cu mult

redusă faţă de minimul recomandat la nivelul Uniunii Europene (26 mp/locuitor). Pe

lângă faptul că suprafaţa acoperită de spaţii verzi este una redusă, nici repartiţia în

teritoriu a acestora nu este una echitabilă; în numeroase zone rezidenţiale cu locuinţe

colective, areale cu o mare concentrare de locuitori, spaţiile verzi lipsesc sau ocupă

suprafeţe mici, astfel încât nu satisfac necesităţile de recreere a populaţiei.

Zone cu alte destinaţii:

− Zona cu unităţi agricole ocupă 18,9 ha şi reprezintă 0,74 % din intravilan;

− Zona cu construcţii tehnico-edilitare acoperă o suprafaţă de 27,9 ha, reprezentând

1,09 % din intravilan;

− Zona de gospodărie comunală, cimitire ocupă 23,2 ha, reprezentând 0,91 % din

intravilan;

− Zona cu destinaţie specială are o suprafaţă de 35,8 ha şi reprezintă 1,40 % din

intravilan;

− Zona cu ape acoperă 72,8 ha şi reprezintă 2,84 % din intravilan.

− Zona cu terenuri neproductive are o suprafaţă de 8,47 ha și reprezintă 0,33 % din

intravilan.

Extinderi propuse prin P.U.G. 2010:

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături

de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun

acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea

activităţilor productive şi serviciilor, sectorului de locuinţe, etc.

1. Zonă pentru locuinţe şi funcţiuni complementare S = 227,16 ha

2. Zonă pentru unităţi industriale şi depozitare S = -104,95 ha

3. Zonă pentru instituţii şi servicii publice S = 145,81 ha

4. Zonă pentru unităţi agricole S = -14,99 ha

5. Zonă pentru căi de comunicaţie şi transport S = 183,06 ha

6. Zonă pentru construcţii tehnico-edilitare S = -20,33 ha

7. Zonă pentru gospodărire comunală, cimitire S = 19,81 ha

8. Zonă pentru destinaţie specială S = 21,1 ha

9. Zonă cu terenuri neproductive S = -8,47 ha

Page 24: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

24

10. Zonă cu ape S = -9,97 ha

11. Zonă cu păduri S = 34,84 ha

12. Zonă mixtă: locuire şi servicii S = 256,38 ha

13. Zonă mixtă: industrială şi servicii S = 96,59 ha

14. Zonă spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie S = 200,01 ha

Total extinderi propuse S =

1026,05 ha

Tabel 3. Zone funcţionale propuse

ZONE FUNCŢIONALE EXISTENT 2010

PROPUS 2010

Suprafaţa Suprafaţa

(ha) (ha)

Locuinţe şi funcţiuni complementare 1490.1 1717.26

Instituţii şi servicii de interes public 170.43 316.24

Unităţi industriale şi depozite 381.5 276.55

Unităţi agricole 18.9 3.91

Căi de comunicaţie şi transport 201.3 384.36

Spaţii verzi, agrement, perdele de protecţie

129.9 329.91

Păduri 0 34.84

Construcţii tehnico – edilitare 27.9 7.57

Gospodărie comunală, cimitire 23.2 43.01

Destinaţie specială 35.8 56.9

Ape 72.8 62.83

Terenuri neproductive 8.47 0

Zonă mixtă: locuire şi servicii 0 256.38

Zonă mixtă: industrială şi servicii 0 96.59

TOTAL INTRAVILAN 2560.3 3586.35

Page 25: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

25

Figura 2. Zone funcţionale propuse

Includerea noilor suprafeţe în teritoriul intravilan s-a realizat ca urmare a

estimării necesităţilor de dezvoltare a municipiului în următorii 5 – 10 ani şi în baza

strategiilor de dezvoltare şi a studiilor de fundamentare. În intervenţia asupra

intravilanului, s-au respectat limitele naturale / limitele folosinţelor sau de proprietate.

Limita intravilanului propus cuprinde toate suprafeţele de teren destinate construcţiilor

şi amenajărilor urbanistice, cele mai multe destinate funcţiei rezidenţiale, dar şi

activităţilor productive şi instituţiilor şi serviciilor.

În varianta propusă a teritoriului intravilan se observă introducerea a trei categorii

noi de zone:

− Zonă mixtă: locuire și de servicii, care acoperă o suprafaţă de 256,38 ha, 7,15 %

din teritoriul intravilan propus;

Page 26: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

26

− Zonă mixtă: industrială și de servicii, care acoperă 96,59 ha, reprezentând 2,69 %

din teritoriul intravilan propus;

− Zonă cu păduri: 34,84 ha, reprezentând 0,97 % din suprafaţa intravilanului propus.

Se remarcă o creștere semnificativă a suprafeţei acoperite cu spaţii verzi, de la

129,9 ha, la 329,91 ha. Raportând, în aceeași manieră, suprafaţa de spaţii verzi și de

agrement la numărul de locuitori al municipiului, rezultă 46,80 mp/locuitor, o valoare

care satisface recomandările europene în ceea ce privește spaţiile verzi și de recreere

din localităţi.

Localităţile aparţinătoare municipiului Bistriţa sunt unite din punct de vedere

spaţial, devenind ca nişte cartiere ale centrului urban.

Trupurile izolate de intravilan cuprind funcţiuni diverse: locuire, activităţi

productive, industriale etc.

În prezentul plan s-a indicat la nivelul teritoriului administrativ şi intravilanului,

folosinţa asupra terenurilor. Pentru terenurile situate în intravilan, ocupate cu

construcţii şi alte amenajări s-a indicat destinaţia supraedificatelor: clădiri de utilitate

publică, locuinţe, instituţii şi servicii publice, obiective pentru producţie agricolă şi

industrială, terenuri de sport, obiective pentru gospodărie comunală, obiective tehnico-

edilitare, circulaţie, ape, păduri şi destinaţie specială.

Merită subliniate și extinderile propuse pentru căi rutiere și de transport, în

suprafaţă de 183,06 ha, cel mai important obiectiv de acest gen pe care PUG-ul analizat

îl pregătește fiind varianta ocolitoare sud a orașului. Aceasta a făcut obiectul unor

studii și proiecte anterioare care au condus la selectarea acesteia ca varianta de ocolire

și anume: proiectul ”Asistenţă tehnică pentru elaborarea SF, PT, detalii de execuţie și

documentaţii de atribuire pentru variantele de ocolire Bistriţa, Gheorghieni și Miercurea

Ciuc”, beneficiar: Compania Naţionala de Autostrăzi și Drumuri Naţionale din România

SA, respectiv ”Studiul privind delimitarea zonei periurbane a municipiului Bistriţa”,

elaborat de Facultatea de Geografie a Universităţii Babeș-Bolyai pentru Primăria Bistriţa.

În cadrul acestor studii, au fost analizate mai multe variante de ocolire a orașului,

concluzia fiind că varianta ocolitare sud îndeplinește cumulat mai multe criterii

(funcţionale, economice, de trafic) în defavoarea celorlalte analizate, în special a

variantei ocolitoare nord. În cadrul PUG-ului analizat, a fost întocmit un studiu de trafic

de către Facultatea de Mecanică și Tehnologie a Universităţii din Pitești, concluzia

acestuia fiind că varianta de ocolire sud ar contribui semnificativ la eliminarea

Page 27: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

27

disfuncţionalităţilor existente la nivelul orașului în ceea ce privește traficul de tranzit

prin preluarea unei mari părţi a acestuia. PUG-ul analizat desemnează funcţiunea

viitoarei șosele ocolitoare, detaliile de proiecţie a acesteia urmând însă a fi stabilite la

faza de obţinere a Autorizaţiei de Construire, iar efectele asupra mediului asociate

construcţiei efective vor fi de asemenea analizate și evaluate în cadrul procedurii de

obţinere a Acordului de Mediu. Cu toate acestea, având în vedere importanţa strategică

a acesteia pentru dezvoltarea municipiului, în etapa de elaborare a Raportului de Mediu

au fost analizate și caracteristici esenţiale ale proiectului de costrucţie a acestei

variante ocolitoare al căror cadru îl pregătește PUG-ul analizat. În cele ce urmează sunt

redate aceste caracteristici, pentru ca în impactul potenţial asupra mediului să fie

analizat în capitolul 8 - EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI ASOCIATE PUNERII IN APLICARE A PLANULUI .

Varianta de ocolire sud Bistriţa va avea lungimea de 14,588 km. Partea carosabilă

a drumului va dispune de două benzi de circulaţie de câte 3,50 m lăţime, mărginită de

acostamente consolidate de câte 1,50 m lăţime (0,75 m benzi de încadrare realizate cu

acelaşi sistem rutier ca şi partea carosabilă şi 0,75 m acostamente propriu-zise ce vor fi

consolidate cu dale de beton sau cu un strat de agregate naturale stabilizate cu ciment

impermeabilizat cu emulsie cationică şi dispus peste un strat de balast). Acolo unde este

necesară dispunerea de parapete la marginea platformei, aceasta va fi extinsă cu 0,75

m. Pe sectorul de drum km 1+000 – km 1+950 se va introduce banda a 3-a, amplasată pe

partea dreaptă a drumului, în sensul de creştere a kilometrajului. Pe porţiunea în care

traseul variantei de ocolire este situat pe malul râului Bistriţa (pe o lungime totală de

cca. 1,5 km), a fost prevăzută înspre cursul de apă o zonă pietonală, protejată prin

parapete de siguranţă şi panouri fonoabsorbante.

Pe traseu sunt prevăzute:

• 1 pod peste cale ferată şi peste râul Bistriţa (531,7 m);

• 3 poduri peste canale ANIF şi pasaje peste deal (293,7 m; 32,5 m şi 40,3 m);

• 1 viaduct peste deal (90,8 m);

• 1 pasaj peste DJ 173C (191,6 m);

• 1 pasarelă pietonală peste râul Bistriţa;

• 1 viaduct peste râul Bistriţa (378,57 m);

• 1 pod peste râul Bistriţa (107,7 m).

Page 28: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

28

Sunt prevăzute intersecţii giratorii la ieşirea din DN17 şi la reintrarea în DN17,

precum şi la intersecţiile cu DJ173 spre Jelna, cu DC8 spre Ghinda, cu strada Ghinzii.

Raza exterioară a giraţiilor propuse este de 20 m.

Drumurile laterale ce vor debuşa în varianta ocolitoare vor fi amenajate, în

funcţie de alcătuirea sistemului rutier propriu, cu balast, piatră spartă şi/sau straturi

asfaltice.

Drumurile existente de exploatare neclasificate, al căror amplasament este

afectat de traseul variantei de ocolire vor fi relocate şi vor fi proiectate cu o parte

carosabilă de 4 m şi o platformă de 5 m lăţime. Sistemul rutier va fi format dintr-un strat

de balast în grosime de 30 cm.

La km 11+220 este prevăzută amenajarea unei parcări auto, amplasată pe ambele

părţi ale drumului (2 x 8500 m²). Parcarea va fi destinată tuturor categoriilor de

autovehicule: autobuze şi camioane – 20 locuri, autoturisme şi locuri pentru persoane cu

mobilitate redusă – 40 locuri. Platformele de parcare vor fi accesibile prin intermediul

unor bretele de acces care să permită intrarea şi ieşirea din parcare. Între carosabilul

drumului şi platformele de parcare se va prevedea câte un spaţiu de protecţie de cca 3,5

m lăţime pe ambele părţi. Pe ambele părţi, parcarea va fi dotată cu spaţii de protecţie,

spaţii de agrement prevăzute cu mese, bănci şi copertine, precum şi cu utilităţile

necesare, inclusiv cabină telefonică. Ansamblul grup sanitar va fi format din 2 module,

fiecare cu dimensiunea de 6 x 2,45 x 2,7 m.

Un element important cu implicaţii de mediu potenţiale este că traseul variantei

sud traversează pe o distanţă de 1,5 km o zonă împădurită pentru care se vor efectua

defrișări peo suprafaţă de 18468,98 m².

De asemenea, având în vedere că traseul interferează cu zone rezidenţiale situate

foarte aproape sau chiar pe traseul propus, în vederea construcţiei vor fi demolate vor fi

demolate 3 imobile, şi anume:

– locuinţă cu un singur nivel împreună cu anexele, la km 2+550. Acest imobil este

izolat, în afara perimetrului construit actual;

- locuinţă P+1 împreună cu anexele, pe str. Mihai Viteazu, nr. 95. Acest imobil va

fi afectat de execuţia infrastructurilor pasajului peste DJ 173C Bistriţa – Budacu de Jos,

fiind situat sub traseul viaductului;

Page 29: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

29

- locuinţă P+1 împreună cu anexele, pe str. Viorelelor, lângă Podul Jelnei – acest

imobil este situat la limita albiei minore a râului Bistriţa, fiind dispus în afara frontului

de case existent.

În afara acestor imobile, vor fi dezafectate o serie de hale şi depozite vechi,

situate în general tot pe malul râului, în zona care continuă dinspre strada Ghinzii înspre

zona lacului de agrement.

În concluzie, se poate afirma că implementarea unui astfel de proiect (varianta

ocolitoare sud) se înscrie în tendinţele normale de restructurare urbană a municipiului,

prin devierea traficului auto de tranzit în afara zonei centrale, sporind gradul de confort

urban și implicit nivelul calităţii vieţii locuitorilor. Cunoasterea efectelor potentiale pe

care aceasta le-ar putea avea asupra componentelor teritoriale este o conditie esentiala

pentru reusita integrarii sale sub aspect environmental, economic si social. Calea rutiera

nu trebuie sa ramana o simpla constructie cu functie de transport, ci trebuie sa devina

ea insasi o componenta teritoriala supusa echilibrului environmental, susceptibila sa

polarizeze noi spatii cu functii economice si sa potentializeze interactiuni multiple cu

factorii sociali si politici ce actioneaza in teritoriu. Cunoasterea riscurilor, avantajelor

pozitionale si constrangerilor, oportunitatilor de dezvoltare etc., analiza corelata a

acestor elemente si integrarea concluziilor lor intr-un model eficient de impact

teritorial, pot oferi factorilor de decizie administrativa un instrument de lucru deosebit

de util in vederea adoptarii solutiilor optime in procesul dezvoltarii durabile a

teritoriului.

În cadrul memoriului de descriere a Planului Urbanistic General, următoarele

disfuncţionalităţi au fost evidenţiate în ceea ce privește circulaţia actuală în municipiu:

• utilizarea bulevardelor principale din componenta retelei stradale de către

autovehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mică de 2,5 tone aflate în

tranzit;

• interactiunea fluxurilor de autovehicule aflate în tranzit cu fluxurile de

autovehicule locale;

• axa DN 17 suprapusă peste principalele bulevarde ale retelei stradale a localitătii

are pozitie mediană în raport cu dezvoltarea orasului, ceea ce face ca aceasta sa

fie traversată în numeroase puncte de fluxurile de legătură între cartiere, în

special între cartierele de locuinte si zona industrială;

Page 30: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

30

• sectionarea retelei stradale de către reteaua de cale ferată care deserveste

municipiul Bistrita;

• numărul insuficient al trecerilor peste calea ferată, în special în zona de S-V a

orasului;

• numărul redus de traversări peste râul Bistrita, fapt care îngreunează

accesibilitatea între zonele aflate de o parte si de alta a râului, mai ales în

conditiile în care există deja noi zone rezidentiale în ariile limitrofe municipiului

si care au potential de dezvoltare;

• lipsa parcărilor colective la nivelul municipiului Bistrita;

• reducerea capacitătii de circulatie a străzilor cauzată de parcările longitudinale

sau în unghi, amenajate sau neamenajate pe partea carosabilă sau în afara

acesteia, cu iesire directă în bada întâi de circulatie;

• risc ridicat de aparitie a accidentelor de circulatie pe artera principală care se

suprapune peste traseul DN 17 din cauza fluxurilor de trafic ridicate;

• accesul necorespunzător în DN 17 pe raza localitătilor apartionătoare minicipiului

• Bistrita; de pe fiecare proprietate si drum de servitute accesul se face direct în

drumul national, cu consecinte nefavorabile din punct de vedere al fluentei si

sigurantei circulatiei. Inexistenta unor drumuri colectoare în aceste zone

constituie o disfunctionalitate;

• Nivel ridicat al poluarii atmosferice provenite din traficul rutier de-a lungul axei

de circulatie principale;

• Lipsa infrastructurii dedicate circulaţiei bicicletelor; acest mod de transport este

preferat de un număr redus de utilizatori, fiind nesigur din cauza faptului că se

desfăşoară fie pe partea carosabilă dedicată circulaţiei autovehiculelor, fie pe

zona dedicată circulaţiei pietonale;

• Reducerea funcţiunii de arteră ocolitoare a Drumului Cetăţii, cauzată de

dezvoltările industriale si de locuinte din zonele adiacente;

• Lipsa unei / unor centuri ocolitoare a oraşului;

• Înregistrarea unor valori ale raportului debit / capacitate care tind către 1 de-a

lungul acestei artere, corelată cu potentialul de dezoltare, conduc la concluzia

că, în viitor, capacitatea acestui drum va fi depăsită.

Page 31: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

31

Cât privește patrimoniul arhitectural, având în vedere faptul că anterior

actualizării Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa a fost elaborat un Plan

Urbanistic Zonal cu scopul reglementării din punct de vedere urbanistic a zonei centrale

protejate a municipiului, prevederile documentului din urmă au fost incluse în planul

studiat. Astfel PUZ-ul realizat pentru zona centrală protejată are în vedere următoarele

obiective majore:

− Repunerea zonei de protecţie şi a zonei protejate într-un cadru legislativ ca

terminologie şi delimitare;

− Evidenţierea rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea

urbană, teritorială şi regională;

− Asigurarea continuităţii fizice, funcţionale şi spirituale a cadrului construit din

localităţi şi stimularea interesului economic şi cultural pentru utilizarea acesteia;

− Protejarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice, a zonelor arheologice şi

a ansamblurilor arhitecturale şi urbanistice deosebite, precum şi a contextului şi

caracteristicilor care conturează semnificaţia lor istorică;

− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică care să răspundă nevoilor sociale

actuale şi viitoare;

− Reglementarea modului de utilizare a terenurilor cuprinse în perimetrele zonelor

respective, prin stabilirea unor reguli de construire clare;

− Stabilirea condiţiilor de realizare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor

urbanistice pe ariile respective.

Tabel 4. Bilanţ teritoriu administrativ propus municipiul Bistriţa

Categoria de folosinţă Extravilan (ha) Intravilan propus (ha) % din total

Agricol

Arabil 1528,78 685,77 15,18

Păşuni-fâneţe 3416,63 272,13 25,29

Vii 15,72 6,21 0,15

Livezi 1968,32 275,03 15,38

Neagricol

Păduri 3668,58 34,84 25,39

Ape 77,59 62,83 0,96

Drumuri 215,25 354,49 3,91

CF 10,11 29,42 0,27

Curţi-construcţii 33,59 1846,73 12,89

Page 32: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

32

Neproductiv 63,16 18,90 0,56

Total 10997,73 3586,35 100,00

2.3.2. Zone cu riscuri naturale și măsuri propuse

Zone de risc natural în municipiul Bistriţa:

− Zone cu risc de inundabilitate;

− Zone cu risc de alunecări de teren.

Zone de risc natural conf. legii nr. 575 / 2001, PATN – Secţiunea a V-a în

municipiul Bistriţa:

− Cutremur - mişcare vibratoare a scoarţei terestre, generată de o ruptură brutală

în aceasta, ce poate duce la victime umane şi distrugeri materiale. Zona de

intensitate seismică pe scara MSK pentru municipiul Bistriţa - VI şi perioada medie

de revenire: cca. 100 ani.

− Inundaţie - acoperire a terenului cu un strat de apă în stagnare sau în mişcare,

care, prin mărime şi durată, poate provoca victime umane şi distrugeri materiale,

ce dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată.

− Alunecare de teren - deplasare a rocilor şi/sau a masivelor de pământ care

formează versanţii unor munţi sau dealuri, a pantelor unor lucrări de

hidroamelioraţii sau a altor lucrări funciare, ce poate produce victime umane şi

pagube materiale.

Din punct de vedere al riscului seismic, municipiul Bistriţa se încadrează în

interiorul izoliniei de gradul VI pe scara MSK. Conform normativului P 100-1/2006

amplasamentul studiat prezintă o valoare de vârf a acceleraţiei terenului ag = 0.08 g

pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani şi o perioadă de

control a spectrului de răspuns Tc = 0.7 sec. Prin urmare, amplasamentul municipiului nu

prezintă un risc ridicat de cutremur.

În ceea ce priveşte riscul de inundaţii, în urma amenajărilor executate pe

principalele cursuri de apă, oraşul nu prezintă un potenţial de risc ridicat la fenomenele

de inundabilitate provenite din depăşirea debitelor pe râul Bistriţa. În schimb există

antecedente în ceea ce priveşte fenomenele de inundabilitate la baza versanţilor,

datorate scurgerilor de ape provenite din precipitaţiile abundente de scurtă durată.

Page 33: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

33

Acest lucru este favorizat şi de colmatarea văilor prin amplasarea de construcţii sau prin

depozitarea deşeurilor menajere în zonele de curs.

Alunecările de teren sunt identificate pe versanţii văilor, în special în zona

depresiunii Bistriţa. Acestea sunt favorizate de panta mare a versanţilor, umiditatea în

exces, lipsa vegetaţiei şi de litologia zonei dominată de argile. Potenţialul de

instabilitate a fost evaluat pe baza criteriilor pentru estimarea potenţialului şi

probabilităţii de producere a alunecărilor de teren din “Ghid pentru identificarea şi

monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie asupra

terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor acestora în vederea satisfacerii

cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere şi protecţie a mediului”.

Astfel, zonele care prezintă risc mare la alunecări de teren se găsesc de-a lungul văii

Jelnei, de-a lungul drumului spre Sigmir, pe dealul Schulerwald şi de-a lungul văii

Slătiniţei. În cadrul studiilor de fundamentare efectuate pentru PUG-ul analizat, a fost

efectuat și un studiu geotehnic în care au fost evidenţiate zonele supuse riscurilor

naturale și antropice, condiţiile de fundare în funcţie de condiţiile geotehnice specifice,

elementele generatoare de riscuri specifice și recomandări. A fost realizata o hartă de

probabilitate la fenomenele de instabilitate luându-se în alcul opt factori, respectiv fiind

realizate opt hărţi tematice: litologie, geomorfologie, tectonicţ, hidrologie și climă,

hidrogeologie, seismicitate, gradul de acoperire cu păduri și gradul de încărcătură

antropică. Din suprapunerea elementelor cadrului natural cu fenomenele de risc

natural și antropic identificate pe teritoriul municipiului Bistriţa, s-au conturat

următoarele zone:

− Zone improprii amplasării construcţiilor reprezentate prin:

• zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim permanent cu banda de

protecţie delimitată conform Legii Apelor completată cu Legea 112/2006;

• zonele inundabile aferente reţelei hidrografice cu caracter permanent.

• zonele de curs ale reţelei hidrografice cu regim nepermanent;

• zonele cu probabilitate de producere a alunecărilor de teren mare — foarte

mare prezente pe versanţii văilor cu pantă mai mare de 30 grade;

• zonele de aflorare a diapirelor cu sare (Sărata — Slătiniţa);

• zonele afectate de trasee de utilităţi (linii electrice);

• haldele de steril.

− Zone bune de construit cu amenajări speciale, reprezentate prin:

Page 34: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

34

• zonele de versant cu pantă de maxim 22° unde amenajările constau din

realizarea de platforme și ziduri de sprijin;

• zonele cu drenaj insuficient unde amenajările ce urmează a fi executate

constau din lucrări de drenare a apei pluviale sau ridicarea cotei amplasamentului

construcţiilor;

• zona centrală a municipiului din interiorul zidurilor vechii cetăţi unde sunt

necesare lucrări de îmbunătăţire a terenului de fundare prin confecţionarea de

perne din pământ omogen compactat.

− Zone bune de construit fară amenajări speciale, reprezentate prin:

• zonele de culme deluroasă și cele de terasă cu relief plan și stabil fără potenţial

de risc cu privire la fenomenele de inundabilitate.

Măsuri în zonele cu riscuri naturale

Zonele identificate ca fiind expuse la riscuri naturale (alunecări de teren şi

inundaţii) au fost reglementate prin prezentul plan urbanistic general ţinându-se cont de

vulnerabilităţile lor.

Zonele afectate de fenomene de inundabilitate

− Vor fi respectate zonele de protecţie pentru cursurile de apă impuse de Apele

Române;

− Cursurile de apă din zonă şi canalele de desecare vor fi decolmatate;

− Se vor executa lucrări de drenaj pentru zonele cu drenaj insuficient;

− Este propusă extinderea lucrărilor hidrotehnice din zona localităţilor Unirea,

Viişoara, Sărata, pe pârâul Slătiniţa şi finalizarea lucrărilor de canalizare.

Zonele afectate de fenomene de instabilitate

Pentru zonele cu probabilitate medie de instabilitate, pentru a preveni

fenomenele de risc ce apar la amplasarea construcţiilor se vor avea în vedere

următoarele recomandări:

− Amplasarea construcţiilor se va face pe baza studiilor geotehnice cu calculul

stabilităţii versantului la încărcările suplimentare create de construcţii;

− Se vor proiecta construcţii uşoare;

Page 35: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

35

− Nu se vor executa lucrări de săpătură de anvergură pe versant (şanţuri adânci,

platforme, taluze verticale, umpluturi, etc.);

− Se vor executa numai săpături locale pentru fundaţii izolate sau ziduri de sprijin

care vor fi betonate imediat ce s-a terminat săpătura;

− Se vor lua măsuri pentru a preîntâmpina pătrunderea apei în săpătură;

− Se vor dirija apele din precipitaţii prin rigole bine dimensionate şi dirijate astfel

încât să nu producă eroziuni;

− Se vor planta arbori la o distanţă corespunzătoare faţă de construcţiile ce urmează

a se executa.

2.3.3. Echipare edilitară existentă

Gospodărirea apelor

Râul Bistriţa, descris de codul cadastral II.1.24.4., este afluent de dreapta al

râului Şieu şi face parte din bazinul hidrografic Someş-Tisa. Pe teritoriul municipiului

analizat, râul Bistriţa este monitorizat prin staţia hidrometrică Bistriţa, amplasată pe

malul drept, în zona parcului oraşului.

În ultimele decenii, au fost executate lucrări de regularizare – îndiguire cu scopul

de a scoate municipiul Bistriţa de sub efectul inundaţiilor:

− Regularizare – îndiguire râul Bistriţa la Bistriţa, amonte şi aval;

− Regularizări şi consolidări de mal râul Bistriţa la Unirea, abator, Sărata;

− Regularizare Valea Rusului;

− Combaterea inundaţiilor în zona Subcetate;

− Regularizare şanţ gardă;

− Regularizare Valea Căstăilor;

− Regularizare Valea Lempes.

Alimentare cu apă

Alimentarea cu apă se realizează din mai multe surse:

− Sursa Cuşma, pusă în funcţiune în 1910, sursă subterană provintă din izvoare;

Page 36: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

36

− Sursa râul Bistriţa, apă de suprafaţă, regularizată amonte, pe cca. 20 km, cu

ajutorul barajului şi lacului de acumulare realizat la Colibiţa.

Sursa Cuşma asigură gravitaţional un debit de cca. 28-30 l/s, în funcţie de anotimp

şi de nevoile de consum din zone pe care o deserveşte. Datorită faptului că este captat şi

un pârâu de suprafaţă, apa acestuia este filtrată şi apoi toate sursele colectate şi

dezinfectate, pentru a asigura potabilitatea apei care urmează a fi transportată la

distanţe de până la 20 km de sursă.

Captarea situată pe malul stâng al râului Bistriţa este compusă dintr-un baraj

deversor şi este prevăzută cu protecţie împotriva materialelor plutitoare şi grătar rar.

Sistemul de alimentare cu apă Bistriţa este gestionat de către Regia Autonomă de Apă

AQUABIS Bistriţa-Năsăud, care funcţionează ca operator sub autoritatea Consiliului

Judeţean Bistriţa-Năsăud. Ghinda, Unirea, Viişoara şi Sărata sunt de asemenea racordate

la acest sistem.

De la sistemul de apă al Bistriţei, s-au realizat în două etape reţele de transport

către localităţile din mediul rural Şieu – Măgheruş – Lechinţa şi cele care sunt spre Teaca.

În urma unui proiect realizat în anii 2005-2006 s-au racordat la sistemul de alimentare cu

apă a municipiului Bistriţa şi localităţile Dumitra – Cepari – Tărpiu. În prezent reţeaua de

alimentare cu apă a municipiului are o lungime de aproximativ 330 km.

Apa brută a râului Bistriţa este tratată în cadrul Staţiei de Tratare a Apei Bistriţa,

adusă în prezentla capacitatea de 1000 l/.

Localităţile Ghinda, Unirea, Viişoara şi Sărata beneficiază de alimentare cu apă, în

timp ce Sigmir şi Slătiniţa nu sunt dotate cu infrastructură de asigurare a apei potabile.

Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi

− Reţeaua de distribuţie existentă nu acoperă corespunzător suprafaţa municipiului,

existând străzi şi cartiere fără reţea.

− În prezent, din cauza extinderii suprafeţelor construite, există zone mari fără

alimentare cu apă în sistem centralizat.

Canalizarea şi epurarea apelor uzate

Reţeaua de canalizare din municipiul Bistriţa are o lungime de 270 km. Aceasta

deserveşte doar 85 % din populaţia racordată la alimentarea cu apă. Localităţile Sigmir,

Ghinda, Viişoara şi Sărata sunt parţial deservite de reţeaua de canalizare a apelor uzate

menajere. Localitatea Slătiniţa nu dispune de reţea de canalizare a apelor uzate

menajere.

Page 37: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

37

În vederea tratării apelor uzate, la nivelul municipiului există o staţie de epurare a

apelor uzate cu o capacitate totală de 860 l/s şi dotată cu trei linii de epurare prin

tratare mecano-biologică, după cum urmează:

− Linia I cu capacitate de 110 l/s;

− Linia II cu capacitate de 250 l/s;

− Linia III cu capacitate de 500 l/s.

Pentru tratarea apelor industriale există o linie separată de 170 l/s numită linia

chimică, dar debitul actual scăzut la 16 l/s, precum şi încărcările reduse au condus la

decizia operatorului de a conecta colectorul de ape industriale la camera de amestec şi

distribuţie a liniilor de epurare mecano-biologică.

Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi:

− Intreţinerea necorespunzătoare a gurilor de scurgere ce echipează străzile şi

zonele domeniului public, determină antrenarea în canalizarea pluvială a unor mari

cantităţi de depuneri ce favorizează colmatarea acesteia.

− Zone importante din intravilan, construite, nu dispun de canalizare menajeră sau

pluvială (sau ambele). Zonele de extinderi cu suprafeţe construite fără alimentare cu apă

în sistem centralizat, nu beneficiază nici de reţele de canalizare, evacuarea apelor uzate

realizându-se prin bazine vidanjabile.

− Pante longitudinale mici, care nu asigură viteza minimă de autocurăţire, aceasta

fiind cauza unor colmatări, precum şi a intrării în fermentare a materiilor organice, cu

efecte deosebit de nefavorabile proceselor de epurare biologică din staţia de epurare.

Alimentarea cu energie electrică

Actualmente municipiul Bistriţa este alimentat cu energie electrică prin

intermediul a 3 staţii de transformare de 110/20 kV racordate la Sistemul Energetic

Naţional.

Reţeaua de alimentare cu energie electrică este reprezentată prin:

− LEA 20 kV – 30 km în Bistriţa şi în localităţile aparţinătoare;

− LEA joasă tensiune – 108,49 km în Bistriţa şi localităţile aparţinătoare;

− LES medie tensiune – 53,15 km în Bistriţa;

− LES joasă tensiune – 108 km în Bistriţa;

− Post trafo zidite – 103 posturi în Bistriţa şi localităţile aparţinătoare;

Page 38: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

38

− Post trafo aeriene – 35 posturi în Bistriţa.

Se estimează că în prezent, aproximativ 99 % din locuinţe sunt racordate la

reţeaua de alimentare cu energie electrică.

Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi

− Există locuinţe, în special în zonele nou construite care nu sunt racordate la

reţeaua de energie electrică;

− Pentru zonele de extindere urbană este necesară realizarea de documentaţii de

tip PUZ prin care să se stabilească într-o manieră unitară realizarea reţelelor de

alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică şi alimentare cu

gaze naturale;

− În cazul existenţei unor obiective izolate, se propune identificarea unor surse

alternative de producere a energiei electrice.

Alimentarea cu energie termică/gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Bistriţa se face din structura

gazeiferă Fântânele, comuna Matei, judeţul Bistriţa Năsăud. Având în vedere că după

1990 au avut loc extinderi ale sistemului de gaze naturale fără a se ţine seama de

capacitatea totală a cnductelor de tarnsport proiectate și realizate între 1972-1984,

astfel că în prezent ar fi necesară o creștere a capacităţii conductelor de transport gaze

ce alimentează municipiul.

Cât privește sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, în prezent

acesta nu mai funcţionează, locuinţele utilizând gazul metan ca agent termic în regim

individual prin intermediul centralelor de apartament.

Situaţii conflictuale şi disfuncţionalităţi

− Creşterea consumului de gaze naturale, atât pentru populaţie, cât şi pentru

agenţii economici atrage atenţia asupra faptului că este necesară extinderea

capacităţii de transport;

Telecomunicaţii

Page 39: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

39

Municipiul este deservit de o centrală telefonică digitală, amplasată în sediul local

al ROMTELECOM. Pe raza oraşului există o bună acoperire pentru sistemele de telefonie

mobilă GSM (Orange, Vodafone, Cosmote).

Managementul deșeurilor

Până în prezent, principala modalitate de gestionare a deşeurilor municipale în

Bistriţa a constat în colectarea şi depozitarea acestora la un depozit de deşeuri.

Aderarea României la Uniunea Europeană a adus cu sine obligativitatea de implementare

a unor sisteme de management integrat al deşeurilor la nivelul fiecărui judeţ, în aşa fel

încât să aibă loc o colectare selectivă a acestora, precum şi o tratare diferenţiată, cu

scopul reducerii cantităţii de deşeuri eliminate prin depozitare.

La nivelul municipiului au existat două depozite neconforme de stocare a

deşeurilor municipale, în prezent închise. La momentul actual, în vecinătatea fostelor

depozite funcţionează un depozit temporar al deşeurilor municipale, a cărui activitate va

înceta odată cu darea în folosinţă a noului sistem de management al deşeurilor.

Sistemul integrat de management al deşeurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud este

format din:

− 5 staţii de transfer care servesc pentru depozitarea temporară a deşeurilor;

− 1 centru de management integrat al deşeurilor dotat cu staţie de sortare a

deşeurilor, staţie de compostare şi depozit de deşeuri.

Pe teritoriul municipiului Bistriţa este amenajată o staţie de transfer al deşeurilor

municipale care vor fi ulterior transportate, tratate şi eliminate la centrul de

management integrat al deşeurilor de la Tărpiu. Totodată la Viişoara va funcţiona un

centru de colectare a deşeurilor voluminoase, deja finalizat.

2.3.4. Echiparea edilitară propusă

Echiparea edilitară corespunzătoare este condiţia esenţială pentru funcţionarea

unui oraş, pentru creşterea atractivităţii sale faţă de populaţie şi investitori. Din aceste

motive măsurile de dezvoltare a reţelelor de echipare edilitară - apă, canalizare,

epurare, alimentare cu energie, telecomunicaţii - sunt prioritare în strategia de

dezvoltare urbană.

Page 40: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

40

Costurile acestor investiţii sunt mari, dar pot fi reduse prin coordonarea cu

dezvoltarea urbanistică a zonelor funcţionale. Dezvoltarea extensivă a oraşului aduce

întotdeauna costuri mari pentru realizarea reţelelor edilitare, dar este o condiţie

esenţială în funcţionarea urbană şi protejarea mediului înconjurător.

Măsurile propuse pentru dezvoltarea echipării edilitare sunt cuprinse în diversele

strategii sectoriale, precum şi în Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului şi se

referă în principal la măsuri de dezvoltare/modernizare a reţelor şi măsuri de protejare

a mediului natural şi antropic.

Propunerile făcute pentru îmbunătăţirea activităţii în domeniul gospodăririi apelor,

la nivelul municipiului vor fi susţinute prin studii de fezabilitate elaborate de către

persoane sau instituţii atestate pentru practică în acest domeniu.

Alimentare cu apă şi canalizare – propuneri

− Asigurarea cu apă potabilă a populaţiei şi păstrarea calităţii mediului;

− Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare

ape uzate;

− Asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor membrilor comunităţii la

serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, în special cei din localităţile

componente în cadrul cărora există disfuncţionalităţi de această natură (Slătiniţa,

Sărata, Sigmir etc.);

− Reducerea pierderilor de apă şi a consumurilor energetice din sistemele de

alimentare cu apă şi de canalizare;

− Reducerea consumurilor specifice de apă potabilă la utilizator, inclusiv prin

contorizarea branşamentelor şi a consumurilor individuale;

− Adoptarea soluţiilor tehnice şi tehnologice, cu costuri minime;

− Asigurarea zonelor de protecţie sanitară la puţurile forate existente, în

conformitate cu HG 930/2005;

− Înlocuirea tronsoanelor de conducte realizate din oţel, fontă azbociment cu

conducte din polietilenă de înaltă densitate;

− Montarea contoarelor de apă pentru reducerea consumului de apă la utilizatori şi a

pierderilor de apă din reţea;

Page 41: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

41

− Redimensionarea reţelei de distribuţie a apei (în zonele unde este cazul) astfel

încât să poată asigura debitul de apă necesar pentru consumul zilnic şi cel pentru

combaterea incendiilor;

− Extinderea reţelei de distribuţie şi canalizare pe toată trama stradală existentă în

centrul urban, precum şi în localităţile aparţinătoare;

− Realizarea reţelei de canalizare în localităţile unde aceasta lipseşte – Slătiniţa,

Sigmir;

− Realizarea unui bazin de stocare pentru stocarea apelor tehnologice din staţia de

tratare;

− Realizarea unei unităţi de deshidratare a nămolului, pentru a obţine o umiditate

care să permită transportul acestuia în locuri autorizate;

− Monitorizarea continuă a funcţionării staţiei de epurare și găsirea unor soluţii

pentru modernizarea acesteia prin introducere treptei de epurare terţiare;

Reţele de energie electrică – propuneri

− Extinderea reţelei de energie electrică de medie şi de joasă tensiune la

gospodăriile izolate şi către zonele de dezvoltare propuse;

− Suplimentarea numărului posturilor de transformare;

− Restructurarea şi automatizarea reţelelor de distribuţie;

− Modernizarea, extinderea şi eficientizarea iluminatului public;

− Asigurarea păstrării coridoarelor de protecţie.

Alimentarea cu energie termică/gaze naturale – propuneri

− Pentru locuinţele individuale se propune realizarea unui branşament prevăzut cu

regulator de presiune comun la câte două locuinţe ale căror curţi sunt alăturate,

micşorându-se astfel numărul de branşări la conducta publică de distribuţie;

Page 42: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

42

− În localităţi conductele de distribuţie se pozează numai în domeniul public, pe

trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane, ţinând cont de următoarea

ordine de preferinţă: spaţii verzi, trotuare, alei pietonale, carosabil;

− În paralel cu execuţia reţelelor, trebuie realizată operaţiunea de cartografiere a

lor pe suport magnetic, pentru a fi posibilă informarea rapidă a solicitanţilor,

remedierea avariilor, branşarea noilor consumatori, extinderea şi reechilibrarea

reţelelor;

− Pozarea conductelor se va realiza, pe cât posibil, înainte de realizarea

carosabilului.

Reţele de telecomunicaţii

− Extinderea reţelelor de telecomunicaţii cu preocuparea pentru interrelaţionarea

cu celelalte reţele de echipare edilitară existente sau propuse;

− Dezvoltarea de servicii de comunicaţii moderne, în pas cu noile tehnologii în

domeniu.

Managementul deșeurilor

− Implicarea autorităţilor locale în stimularea colectării selectivă a deşeurilor din

municipiul Bistriţa;

− Controlul depozitării materialelor rezultate din demolări;

− Eliminarea depozitării necontrolate de deşeuri;

− Punerea în funcţiune a noului sistem integrat de management al deşeurilor

municipale.

2.3.5. Propuneri concrete de dezvoltare

SIMBOL PROPUNERI DE DEZVOLTARE Regenerarea urbană a centrului istoric Bistriţa

P 1 Redarea accesului şi funcţionalităţii pasajelor

Page 43: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

43

P 2 Redarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, istorice şi arhitecturale a obiectivelor investiţionale

P 3 Creşterea potenţialului turistic al obiectivului instituţional şi al centrului istoric al municipiului Bistriţa

P 4 Îmbunătăţirea politicilor de informare şi promovare a potenţialului turistic din municipiul Bistriţa în scopul atragerii turiştilor

P 5 Creşterea numărului de turişti ca urmare a reabilitării axelor şi a îmbunătăţirii turismului

P 6 Stimularea îmbunătăţirii serviciilor turistice specifice

Reabilitarea şi moderizarea străzilor din zona centrală a municipiului Bistriţa

P 7 Amenajarea traseului şi îmbunătăţirea capacităţii portante prin modernizarea a 1855 m străzi orăşeneşti de categoria II şi III, pe o suprafaţă de 20341 mp carosabil

P 8 Asigurarea descărcării apelor meteorice prin extinderea cu 835 m a sistemului de scurgere a apelor pluviale existent şi realizarea a 63 de guri de scurgere noi

P 9 Modernizarea a 5151 mp trotuar şi crearea a 2813 mp parcări

Reabilitarea spaţiilor verzi pentru petrecerea timpului liber în zona de acţiune urbană P 10 Reabilitarea zonei verzi

P 11 Realizarea reţelelor de apă şi canalizare pentru instalarea surselor de apă potabilă şi a grupurilor sanitare

P 12 Reabilitarea reţelei de iluminat P 13 Reabilitarea aleilor auto (str. Parcului) şi pietonale P 14 Construirea grupurilor sanitare, reabilitarea foişorului pentru fanfară P 15 Reabilitarea mobilierului urban şi a elementelor de signalectică

Reabilitarea Centrului Municipal de Cultură "George Coşbuc" din Bistriţa - monument istoric de categoria A

P 16 Reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii

P 17 Reabilitarea tâmplăriilor, astfel încât să se respecte forma şi detaliile istorice, utilizându-se aceleaşi materiale

P 18 Repararea elementelor de finisaj, păstrând, pe cât posibil, soluţia istorică

P 19 Recondiţionarea tuturor elementelor decoretive cu valoare istorică, păstrând, pe cât posibil, soluţiile iniţiale

P 20 Reabilitarea învelitorii, a elementelor decorative de la învelitori, repararea jgheaburilor şi burlanelor

P 21 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii

P 22 Recondiţionarea sistemului de ventilare a clădirii, cu folosirea parţială a sistemului istoric

Restaurarea şi consolidarea clădirii monument istoric de categoria A - Str. Nicolae Titulescu, nr. 8 - Centrul de Artă Tradiţională "Casa cu Lei" din municipiul Bistriţa

P 23 Îmbunătăţirea condiţiilor funcţionare privitoare la utilizarea construcţiei P 24 Reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirii P 25 Diminuarea fenomenului de igrasie

P 26 Reabilitarea tâmplăriilor, astfel încât să se respecte forma şi detaliile istorice, utilizându-se aceleaşi materiale

P 27 Repararea elementelor de finisaj, păstrând, pe cât posibil, soluţia istorică

Page 44: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

44

P 28 Recondiţionarea tuturor elementelor decoretive cu valoare istorică, păstrând, pe cât posibil, soluţiile iniţiale

P 29 Reabilitarea învelitorii, a elementelor decorative de la învelitori, repararea jgheaburilor şi burlanelor

P 30 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii

Introducerea unor sisteme de supraveghere în vederea prevenirii criminalităţii în centrul istoric al municipului Bistriţa

P 31 Achiziţionare sistem de supraveghere constând în: infrastructură transfer date, echipamente de transmisie date, camere video fixe şi mobile, dispecerat central de monitorizare

P 32 Instalarea sistemului de supraveghere necesar pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii, în zona de acţiune a municipiului Bistriţa

Reabilitarea şi modernizarea Centrului Comunitar pentru Tineret, str. Liviu Rebreanu, nr. 18

P 33 Reabilitarea structurilor de rezistenţă a clădirii P 34 Repararea elementelor de finisaj al clădirii

P 35 Efectuarea unor lucrări de reparaţii capitale la instalaţiile electrice, de încălzire, de apă şi canalizare conform cu necesităţile funcţionale şi arhitecturale ale clădirii

Pe lângă aceste proiecte/obiective, în cadrul planului analizat, dar și a altor

instrumente locale de planificare strategică a dezvoltării, autorităţile locale și-au stabilit

o serie de priorităţi, în cele ce urmează fiind prezentate cele din domeniul mediului:

• GESTIUNEA DEŞEURILOR

− Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere pentru

zona Bistriţa;

− Redezvoltarea zonei în care a funcţionat depozitul de deşeuri Zăvoaie Bistriţa în

vederea introducerii ei în peisajul urban prin implementarea Planului Local de

Actiune elaborat în cadrul proiectului SUFALNET 4EU;

− Reabilitare sit poluat – Uzina termică;

− Implementarea unor măsuri tehnice de reducere a cantităţii de deşeuri pe baza

unui studiu privind fluxul de deşeuri realizat după funcţionarea sistemului integrat

de management al deşeurilor în care se monitorizează cantitativ şi calitativ

deşeurile produse;

− Încurajarea investiţiilor pentru instalaţii de reciclare a deşeurilor şi ulterior de

valorificare a produselor rezultate;

Page 45: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

45

− Organizarea unor campanii de educare a cetăţenilor privind responsabilitatea lor

în ceea ce priveşte: colectarea selectivă a deşeurilor şi rolul cetăţenilor;

încurajarea consumatorilor pentru utilizarea produselor cu ciclul de viaţă mare,

ecologice, reutilizabile;

− Îmbunatatirea sistemului de gestionare a deşeurilor prin elaborarea unor

mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unui management

integrat bazat pe taxe convenabile pentru cetăţenii care reduc cantitatea de

deşeuri şi care de asemenea, să acopere costurile de colectare, tratare şi

depozitare.

• CALITATEA AERULUI, APEI SI A SOLULUI

− Înfiinţarea unui Centru de monitorizare a factorilor de mediu pentru informarea şi

prevenirea populaţiei din Municipiul Bistriţa cu privire la calitatea apei potabile,

nivelul de poluare (hartă de zgomot), poluări accidentale etc., constând într-o

reţea tehnică de colectare şi interceptare a parametrilor factorilor de mediu,

personal calificat pentru interpretarea datelor şi o reţea de distribuţie a

informaţiilor;

− Organizarea unor campanii de conştientizare publice cu privire la beneficiile

transportului cu emisii reduse de carbon în atenuarea schimbărilor climatice;

− Promovarea demonstrării, dezvoltării şi transferului de tehnologii cu emisii reduse

de carbon, la nivelul comunităţii;

− Instituirea unei taxe de acces în municipiu a mijloacelor de transport marfă,

diferenţiată în funcţie de norma de poluare a fiecărui autovehicul şi a unor taxe

de acces a autovehiculelor în zona centrală.

• POLUAREA FONICĂ SI RISCURILE NATURALE

− Evaluarea capacităţii resurselor din sub-bazinul hidrografic Bistriţa şi elaborarea

unei hărţi cu resursele de apă disponibile pe râul Bistriţa;

− Dezvoltarea unei strategii integrate pentru managementul resurselor de apă din

sub-bazinul Bistriţa (în scop potabil, industrial, piscicol, agricol şi producere

energie) pentru a planifica nivelele viabile de consumuri pe perioada de până în

2030;

− Realizarea hărţii acustice a municipiului.

• PARCURI ŞI SPAŢII VERZI

Page 46: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

46

− Elaborarea programului de dezvoltare a spaţiilor verzi pentru atingerea ţintei de

26 mp/loc stabilită prin reglementarile legale, cu respectarea principiilor

ecologice;

− Reabilitarea şi extinderea spaţiilor verzi publice din cartierele Independenţei Nord

şi Independenţei Sud cu o suprafaţă propusă de 13,5 ha;

− Dezvoltarea perdelelor de protecţie, a aliniamentelor stradale, cu respectarea

sortimentului majoritar, şi a scuarurilor în cartierele Municipiului Bistriţa;

− Îmbunătăţirea calităţii mediului prin reabilitarea scuarului din str. Avram Iancu –

0,7 ha;

− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Decebal – 7,6 ha;

− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Ştefan cel Mare – 5,1 ha;

− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Andrei Mureşanu;

− Reabilitarea spaţiilor verzi din zona Calea Moldovei;

− Reabilitarea şi modernizarea Parcului municipal – 6,2 ha;

− Reabilitarea Parcului dendrologic din cadrul Colegiului Naţional Liviu Rebreanu

Bistriţa, în suprafaţă de 8.525 mp;

− Amenajarea unui parc în cadrul Complexului Sportiv Polivalent – localitatea

componentă Unirea, pe o suprafaţă de 100 ha;

− Amenajare alei de acces, spaţii verzi şi locuri de joacă pe traseul DN 17 în loc.

componentă Unirea – 5,5 ha;

− Amenajare alei de acces, spatii verzi si locuri de joaca pe traseul DN 17 in loc.

comp. Viişoara – 6 ha;

− Extinderea şi întreţinerea perdelelor vegetale de protective dintre zonele

industriale şi cele de locuit pentru reducerea nivelului de poluare a aerului şi a

nivelului de zgomot, precum si pentru conservarea şi regenerarea biodiversităţii;

− Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse, atât persoanelor

fizice cât şi celor juridice, care doresc să aplice „acoperişul verde” pe terasele

sau clădirile pe care le gestionează.

• ENERGIE

− Realizarea de plantaţii de salcie energetică pe o suprafaţă de minim 10 ha;

Page 47: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

47

− Amenajarea unui parc fotovoltaic cu o putere electrică instalată de 10 MW pe un

teren special destinat producţiei de energie electrică de tip fotovoltaic din zona

Sigmir;

− Dezvoltarea unui centrale cu biomasă de putere cuprinsă între 4-10 MW;

− Înlocuirea centralei termice ce utilizează gaz metan, de la Serele oraşului cu o

centrală ce utilizeaza biomasa;

− Proiect demonstrativ reţeaua eco: Şcoala Eco- Piaţa Eco – Strada iluminată

exclusiv cu panouri fotovoltaice, Locuri de joacă eco, Staţii auto ecologice;

− Proiect demonstrativ „acoperiş verde” la Centrul de Informare şi Educaţie

Ecologică, imobil Primăria Municipiului Bistriţa, „garaje semi-îngropate” C.R.Vivu;

− Utilizarea panourilor fotovoltaice pentru unele extinderi de reţele electrice de

iluminat public - proiect pilot pe 10 străzi;

− Dotarea clădirilor de interes public aflate în proprietatea municipalităţii (clădirile

administrative ale primăriei şi 10 unităţi de învăţământ) cu instalaţii de producere

a energiei din surse regenerabile (solară, geotermală);

− Eficientizarea iluminatului în spaţiile comune (holuri, băi, casa scării) în clădirile

administrative ale Primăriei municipiului Bistriţa, prin montarea de senzori de

prezenţă;

− Promovarea achiziţiilor verzi în conformitate cu legislaţia europeană şi naţională;

adoptarea reglementărilor referitor la efectuarea de achiziţii verzi pentru cel

puţin 10% din totalul achiziţiilor publice efectuate de primărie pentru produse şi

servicii;

− Înlocuirea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme de încălzire pe combustibil

geotermal – pompe de căldură şi panouri solare pentru apă caldă menajeră la 7

grădiniţe;

− Schimbarea sistemului de încalzire apă clasic cu centrale pe biomasa la cartierele

noi (ANL, locuinte sociale, Viişoara);

− Creşterea performanţei energetice a clădirilor existente în sectorul terţiar prin:

îmbunătăţirea sistemului de aer condiţionat şi a sistemului de climatizare, prin

izolarea termică şi prin aplicarea tehnologiilor de automatizare a clădirilor;

− Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Bistriţa construite

înainte de anul 1990, anual câte 30;

Page 48: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

48

− Reabilitare termică a clădirilor administrative ale primăriei.

− Organizarea unor acţiuni de conştientizare privind beneficiile utilizării „energiei

verzi”;

− Conştientizarea comunităţii privind necesitatea modernizării şi eficientizării

instalaţiilor de iluminat interior - înlocuire bec filement cu becuri ecologice,

schimbarea aparaturii electrocasnice cu aparate noi cu clasa de eficienţă;

− Promovarea producerii energiei electrice prin stocare la sursa (capacităţi până în

10 kw) din surse regenerabile, prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi

diverse, atat persoanelor fizice cât şi juridice, cu scopul asigurării independenţei

energetice faţă de sistemele clasice de alimentare electrică şi/sau ca resursă de

back out;

− Susţinerea prin scutirea de taxe şi acordarea de facilităţi diverse persoanelor

fizice care aplică şi finalizează programul de finanţare local „Casa verde”.

• BIODIVERSITATE

− Evaluarea capitalului natural al municipiului Bistriţa şi constituirea unei reţele de

arii protejate care să acopere întreaga varietate de ecosisteme din Bistriţa şi

localităţile componente;

− Elaborarea auditului privind biodiversitatea locală;

− Finalizarea cadastrului verde al municipiului Bistriţa - Registrul spaţii verzi;

− tabilirea unor ţinte de calitate pentru parametrii biodiversităţii locale (faună,

floră, habitate) şi a unor criterii pentru monitorizarea acestora;

− Reglementarea speciilor de arbori care urmează a fi plantaţi astfel încât să

satifacă multiple criterii: rezistenţă la poluare, conservare şi regenerare a

biodiversităţii (specii autohtone, neinvazive, care să deschidă calea spre

instalarea unor ecosisteme de tip natural);

− Organizarea prin Centrul de informare şi Educaţie Ecologică de acţiuni pentru

marcarea evenimentelor din calendarul ecologic: 2 februarie – Ziua Internaţională

a Zonelor Umede; 1 aprilie – Ziua internaţională a păsărilor; 22 mai - Ziua

Biodiversităţii, 22 martie - Ziua mondială a apei; Luna pădurii; 22 aprilie – Ziua

internaţională a Pământului; 5 iunie - Ziua Mediului; săptămâna Europeană a

mobilităţii; 8 oct. - Ziua mondială a reducerii dezastrelor naturale, 8 nov. - Ziua

internaţională a zonelor urbane;

Page 49: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

49

− Dezvoltarea Programului de educaţie ecologică desfăşurat prin Centrul de

informare şi Educaţie Ecologică, prin cuprinderea în cadrul acestuia a tuturor

claselor de la nivelul primar (clasele I-IV);

− Crearea de site-uri pentru creşterea conştientizării populaţiei asupra importanţei

problemelor referitoare la biodiversitate;

− Organizarea unor acţiuni de voluntariat în vederea îmbunătăţirii calităţii zonelor

verzi de interes comunitar, monitorizării biodiversităţii etc. şi înfiinţarea unei

reţele de voluntari.

• CADRUL NATURAL

− Curăţarea apelor râului Bistriţa prin tehnologii adecvate sau prin crearea unei

zone de decantare în amonte de Bistriţa;

− Dezvoltarea turistică şi energetică a zonei MHC, amenajarea zonei în scop turistic

şi de promenadă;

− Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul MHC – Kaufland;

− Extinderea parcului Avram Iancu spre râul Bistriţa;

− Amenajarea albiei râului Bistriţa pe tronsonul Kaufland – Sărata;

− Amenajarea malurilor râului Bistriţa;

− Amenajare zonă de agrement Schifferberg (Codrişor);

− Amenajarea afluenţilor râului Bistriţa;

− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate constituite în perimetrul

de ameliorare Viişoara – Ghinda (12 ha);

− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate – alte zone (200 ha);

− Protecţia izvoarelor de apă de la Cuşma;

− Promovarea râului Bistriţa ca zona de agrement prin activităţi culturale, sportive

şi de mediu.

2.4. CORELAŢII CU ALTE PLANURI ȘI PROGRAME

Planul urbanistic general este documentaţia care stabileşte obiectivele, acţiunile

şi măsurile de dezvoltare pentru localitatea pentru care este realizat pe baza unei

analize multicriteriale a situaţiei existente. Acesta reglementează utilizarea terenurilor

Page 50: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

50

şi condiţiile de ocupare a acestora cu construcţii, constituindu-se în suportul pentru

realizarea programului de dezvoltare a localităţilor.

Planul urbanistic general transpune la nivel local prevederile documentaţiilor de

amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior (planurile de amenajare a teritoriului

judeţean, plan de amenajare a teritoriului naţional), dar şi obiectivele strategiilor de

dezvoltare sau a altor planuri şi programe cu relevanţă în planificarea teritoriului. În cele

ce urmează sunt tratate relaţiile Planului Urbanistic General al municipiului cu alte

planuri şi programe existente.

2.4.1. Planuri și programe la nivel local

Planul urbanistic general supus prezentului studiu actualizează vechiul plan

urbanistic general al municipiului Bistriţa, realizat în anul 2003, prin integrarea

prevederilor planurilor urbanistice zonale şi a planurilor urbanistice de detaliu realizate

şi aprobate în perioada 2003 – 2010. În egală măsură, planul studiat şi regulamentul de

urbanism care îl însoţeşte trasează principalele coordonate de dezvoltare spaţială a

teritoriului urban, anticipând tendinţele şi nevoile de expansiune ale intravilanului

oraşului, în vederea sporirii confortului urban.

Având în vedere că planurile urbanistice zonale şi planurile urbanistice de detaliu

reprezintă, în esenţă, derogări de la planul urbanistic general aprobat, este necesară o

estimare cât mai apropiată de realitate a nevoilor de expansiune ale intravilanului

pentru următorii 5 ani, în aşa fel încât să nu apară necesitatea realizării unor viitoare

planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu.

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Bistriţa – unul dintre obiectivele planului

integrat de dezvoltare urbană este eficientizarea actului de administrare publică locală.

Pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit este necesară crearea unui cadru de

reglementare care să răspundă nevoilor actuale, care să permită coordonarea aspectelor

spaţiale, sectoriale şi temporale cheie ale politicii urbane, în vederea dezvoltării

durabile a spaţiului urban. Acest cadru de reglementare este constituit de planul

urbanistic general analizat.

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa pentru perioada 2010-2030 –

stabileşte o serie de obiective operaţionale care să contribuie la dezvoltarea în manieră

sustenabilă a municipiului Bistriţa. Domeniul de intervenţie I al strategiei este cel de

Page 51: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

51

dezvoltare urbană, care îşi propune să rezolve aspectele legate de: traficul urban,

delimitarea între zonele cu diferite destinţii, spaţiile verzi şi efectele negative ale

construcţiilor neconforme din punct de vedere urbanistic. Ca primă necesitate în cadrul

acestui domeniu este avută în vedere actualizarea Planului Urbanistic General al

municipiului Bistriţa conform obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală.

În tabelul de mai jos sunt prezentate corelaţiile dintre prevederile Planului

Urbanistic General şi prevederile altor planuri şi programe realizate la nivel local.

Tabel 5. Relaţii cu alte planuri şi programe relevante la nivel local

Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa

Planul integrat de dezvoltare urbană

Bistriţa

Planul integrat de dezvoltare urbană a municipiului Bistriţa îşi propune eficientizarea actului de administrare publică locală, la a cărui îndeplinire contribuie şi următoarele obiective, prevăzute şi în cadrul planului urbanistic general analizat:

• Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport – modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene şi a reţelelor de legătură, precum şi a infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea serviciilor aferente;

• Dezvoltarea urbană durabilă şi reducerea disparităţilor din teritoriu.

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010 – 2030

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010-2030 stabileşte o serie de obiective operaţionale care se regăsesc şi în planul urbanistic general analizat:

• Reglementarea teritoriului municipiului; • Revitalizarea urbană a municipiului – regenerarea centrului

istoric şi realizarea spaţiilor de parcare colective şi reabilitarea celor existente;

• Crearea, modernizarea şi/sau extinderea infrastructurii de acces în municipiul Bistriţa;

• Reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public;

• Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, distribuţie de gaze naturale;

• Reabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate, precum şi a clădirilor publice;

• Managementul riscurilor naturale; • Crearea, modernizarea şi extinderea infrastructurii de parcuri

şi îmbunătăţirea accesului la spaţii verzi.

Existenţa a numeroase planuri şi programe de dezvoltare la nivel local pune în

evidenţă preocuparea pentru identificarea unor soluţii de dezvoltare locală sustenabilă.

Cu toate acestea, o serie de obiective prevăzute de exemplu prin Strategia de Dezvoltare

Page 52: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

52

Locală a municipiului Bistriţa 2010-2030 nu îşi regăsesc soluţionare în cadrul de

reglementare creat de prezentul plan. Printre acestea se numără următoarele:

− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate (în perimetrul de

ameliorare Viişoara - Ghinda) – 12 ha;

− Reconstrucţia ecologică forestieră pe terenuri degradate din alte zone – 200 ha;

− Conservarea şi managementul ecosistemelor.

Prin urmare, este necesar a se lua în calcul şi aceste aspecte atunci când este

regândită amenajarea şi dezvoltarea spaţiului urban.

2.4.2. Planuri și programe la nivel judeţean și regional

Strategia de Dezvoltare a Judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013 – are ca prioritate

îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene, crearea şi asigurarea unor spaţii publice

de bună calitate, prin sporirea calităţii spaţiilor publice, a peisajelor urbane antropice şi

crearea unor parametri de dezvoltare urbană optimă. Sarcina planurilor urbanistice

generale este aceea de a identifica soluţiilor optime de interacţiune între arhitectură,

planificarea infrastructurii şi planificarea urbană.

Planul de Dezvoltare Regională - Regiunea Nord-Vest 2007-2013 – capitolul

Dezvoltarea spaţiului urban a Planului de Dezvoltare Regională 2007-2013 Regiunea Nord-

Vest are că obiectiv formularea şi implementarea unor strategii de regenerare urbană

durabilă, cu scopul reamenajării spaţiului urban pentru a regăsi la nivelul structurilor

teritoriale modul de funcţionare optimă pentru împletirea tuturor serviciilor necesare

într-un ansamblu urban.

Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013, în cadrul

căreia dezvoltarea urbană este considerată principală axă strategică de dezvoltare.

Printre ariile de intervenţie ale acestei axe se regăsec dezvoltarea utilităţilor publice

urbane, reabilitarea clădirilor, centrelor istorice şi culturale, crearea şi modernizarea

facilităţilor pentru timpul liber.

În tabelul de mai jos sunt prezentate corelaţiile dintre prevederile Planului

Urbanistic General şi prevederile altor planuri şi programe realizate la nivel judeţean şi

regional.

Tabel 6. Relaţii cu alte planuri şi programe relevante la nivel judeţean şi regional

Page 53: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

53

Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa

Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013

Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud are ca prioritate îmbunătăţirea infrastructurii locale şi judeţene (transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice, etc.) prin:

• Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii;

• Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi de protecţia mediului;

• Combaterea riscurilor naturale.

Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest

2007 – 2013

Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest 2007-2013 are ca obiective strategice pe termen mediu şi lung următoarele:

• Transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională;

• Ameliorarea infrastructurii de transport, astfel încât să se asigure mobilitatea persoanelor şi bunurilor;

• Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii de mediu.

Strategia de dezvoltare regională a Regiunii

Nord-Vest 2007-2013

Strategia de dezvoltare regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013 are ca priorităţi următoarele:

• Dezvoltarea infrastructurilor edilitare şi de mediu pentru asigurarea condiţiilor necesare dezvoltării, în special la nivelul centrelor de influenţă;

• Conectarea la reţelele europene, dezvoltarea echilibrată între modalităţile de transport şi asigurarea intermodalităţii;

• Dezvoltarea infrastructurilor de acces sau edilitare, în special în zonele rurale care dezvoltă activităţi corelate cu cele din polul de dezvoltare cu care colaborează.

2.4.3. Planuri și programe la nivel naţional și internaţional

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – activitatea de amenajare a

teritoriului naţional se realizează pe baza principiului ierarhizării, coeziunii şi integrării

spaţiale la nivel naţional, regional, judeţean, orăşenesc şi comunal, creând cadrul

adecvat pentru dezvoltarea echilibrată şi utilizarea raţională a teritoriului, precum şi

gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului. Printre obiectivele

amenajării teritoriului naţional se numără îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor şi

colectivităţilor umane, gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia

mediului şi utilizarea raţională a teritoriului.

Tabel 7. Relaţia cu planul de amenajare a teritoriului naţional

Page 54: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

54

Denumirea planului sau programului Relaţia cu PUG Bistriţa

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

Planul de amenajare a terioriului naţional are un caracter director şi fundamentează programele strategice sectoriale pe termen mediu şi lung şi determină priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului României, în concordanţă cu cerinţele europen. Prevederile acestuia care vizează direct municipiul Bistriţa sunt următoarele:

• Secţiunea I – Reţele de transport are în vedere realizarea autostrăzii Petea – Satu Mare – Baia Mare – Mireşu Mare – Dej – Bistriţa – Vatra Dornei – Suceava şi a coridorului paneuropean intermodal Moisei – Năsăud – Bistriţa – Reghin – Târgu Mureş. Totodată, este vizată modernizarea terminalului de transport modal Bistriţa Nord;

• Secţiunea a II-a – Apa. În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere următoarele: reabilitarea şi modernizarea reţelei de captare – tratare, reabilitarea şi modernizarea reţelei de distribuţie, extinderea reţelei de distribuţie a apei, extinderea reţelei de canalizare.

• Secţiunea a III-a – Zone protejate. Conform acestei secţiuni, municipiul Bistriţa reprezintă o unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional. În Bistriţa există un ansamblu urban fortificat şi 3 clădiri civile cu caracter de monument de arhitectură (Casa Ioan Zidarul, Casa Argintarului, Şirul Şugălete);

• Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi. În ceea ce priveşte ierarhia localităţilor, municipiul Bistriţa face parte din categoria municipiilor de rang II;

• Secţiunea a V-a – Zone de risc natural: din punct de vedere al riscurilor, municipiul Bistriţa prezintă un risc ridicat la fenomene de aluncecare de teren.

Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă – printre ale cărei axe prioritare

tematice se numără “Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor că poli urbani de

creştere”. Acţiunile desfăşurate în cadrul acestei axe se vor concentra pe creşterea

calităţii vieţii în mediul urban, în vederea reducerii disparităţilor în interiorul centrelor

urbane şi între centrele urbane de diferite ranguri.

Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile – recomandările acesteia sunt

de a defini obiectivele de dezvoltare coerente pentru zona urbană, de a dezvolta o

viziune pentru oraş şi de a se utiliza mai intens abordările integrate ale politicii de

dezvoltare urbană, prin crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate.

Carta municipiilor şi oraşelor pentru durabilitate (Carta Aalborg) – recunoaşte

importanţa politicilor eficiente de planificare a utilizării terenurilor formulate de

autorităţile locale. Este subliniată, de asemenea, necesitatea identificării unei

Page 55: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

55

combinaţii de funcţii care să acopere şi să reducă nevoia de mobilitate, atât la realizarea

programelor de reînnoire urbană, cât şi în proiectarea unor noi zone urbane.

3. STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI ÎN AREALUL DE IMPACT AL PUG

3.1. DELIMITAREA AREALULUI DE IMPACT AL PUG

Teoretic, arealul de impact al unui PUG se răsfrânge asupra tuturor ariilor

înconjurăoare asupra cărora direcţiile de dezvoltare propuse își răsfrâng efectele. Având

în vedere însă că nu am avut la dispoziţie suficiente informaţii pe baza cărora să evaluăm

sursele perturbatoare, dar și receptoare de impact, în afara teritoriului administrativ al

municipiului Bistriţa, s-a considerat că arealul de impact al PUG este teritoriul

administrativ. Prin urmare, referirile cu privire la starea actuală a mediului, dar și la

efectele potenţiale asociate implementării PUG se vor raporta la această unitate

teritorială.

3.2. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

Dacă în capitolul anterior au fost prezentate conditiile naturale cu rol de fond în

evaluarea impactului uman produs asupra calitatii componentelor mediului în arealul

analizat, capitolul de fata vizeaza principalele surse de impact și modul de propagare a

acestuia catre receptori, scopul ultim fiind determinarea calitatii/gradului de afectare a

componentelor naturale în functie de activitatile derulate în cadrul sistemului teritorial

analizat. Abordarea calitatii factorilor de mediu s-a realizat în corelatie cu directiile

prioritare de dezvoltare a arealului, izvorate din pretabilitatile sale specifice, intr-un

spectru socio-economic sustenabil în conditiile sensului institutional al termenului, bazat

pe resurse locale relativ bogate, dar cu un potential doar partial valorificat. Pe langa

observatiile din teren și consultarea bazei de date analitice existenta la nivel local, s-au

utilizat în analiza și documentatiile de factura sintetica oferite de Agentia de Protectia

Mediului Hunedoara (Rapoartele de mediu lunare, semestriale și anuale), Agentia

Regionala pentru Protectia Mediului Cluj și de Consiliul Judetean Bistriţa (Strategia și

Planul de dezvoltare a Judetului Bistriţa Năsăud, Planul Regional de actiune pentru

Mediu și Planul Local de Actiune pentru Mediu).

Page 56: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

56

Obiectivele avute in vedere in evaluarea calitatii mediului in arealul analizat au

fost formulate in concordanta cu directiile viabile de dezvoltare propuse pentru areal in

ansamblu.

Calitatea apei

In zona municipiului Bistrita, principala sursă de poluare a apei o constituie apele

uzate menajere insuficient epurate in statia de epurare a orasului, aceasta nefiind

dotata cu treapta tertiara pentru nutrienti. Calitatea apei raului Bistrita mai este

influentata si de alte practici antropice deficitare (managementul deseurilor, practici

agricole).

Calitatea aerului

Calitatea aerului in municipiul Bistrita este monitorizata prin intermediul unei

retele de monitorizare, in cadrul careia se preleveaza probe de aer pentru indicatori

precum NH3, SO2, NO2, pulberi in suspensie sau PM 10.

Având în vedere că reţeaua de monitorizare nu este extinsă la nivelul întregului

teritoriu administrativ, în cadrul prezentului raport a fost posibilă doar identificarea

principalelor surse potenţiale de poluare, fără a putea preciza cu exactitate contribuţia

acestora la impurificarea atmosferei locale. Aceste surse sunt reprezentate de

următoarele activităţi:

− activităţi industriale

− surse mobile (autovehicule, utilaje);

− depozitarea deşeurilor;

− instalaţii de încălzire;

− lucrări agricole;

− activităţi de construcţie.

Din analiza datelor de monitorizare disponibile, se pot observa urmatoarele:

− tendinta generala de scadere a concentratiei de NH3, datorita scaderii valorilor

amoniacului in punctul de monitorizare SC Urbana SA, din zona statiei de epurare, care a

suferit lucrari de modernizare si a depozitului de deseuri menajere, unde s-au efectuat

lucrari de compactare si acoperire;

− tendinta de crestere a concentratiei de NO2, si SO2ce poate fi pusa pe seama

intensificarii traficului auto, chiar daca activitatile industriale intens poluatoare au

scazut in intensitate;

Page 57: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

57

− tendinta de crestere a concentratiei de pulberi in suspensie, ce poate fi pusa pe

seama traficului intens si a activitatilor de prelucrare a lemnului din zona de prelevare

SC Mefil SA (zona industriala – in apropierea SC Mopal SA cu profil de prelucrare a

lemnului).

Zgomotul si vibratiile

Situându-ne într-o zonă urbană, traversată de o arteră rutieră cu trafic intens și

suprapusă peste unele activităţi economice ce participă și ele la poluarea sonoră, se

poate spune că nivelul de zgomot, deși nu există măsurători în acest sens, se poate

constitui într-o evidentă sursă de disconfort pentru populaţia din zonă.

Calitatea solului

Monitorizarea calitatii solului se efectueaza de catre APM Bistrita si urmareste cu

predilectie calitatea solurilor in zone cu potential ridicat de poluare. Reteaua de

monitorizare a calitatii solului in municipiul Bistrita include un punct de prelevare in

zona haldei de deseuri si un punct in zona industriala, ce urmareste impactul activitatilor

industriale si ale traficului industrial in zona centurii rutiere a orasului. Indicatorii

urmariti sunt pH, umiditate, alcalinitate, cloruri, fosfor, substante organice, cupru, fier,

plumb, zinc, crom, cadmiu. Solurile din care se preleveaza probe se incadreaza in

categoria de sol mai putin sensibil. Din analiza datelor existente, s-a constatat ca

valorile se inscriu in limitele permise, depasiri fiind inregistrate doar in 2003 la cupru si

in anul 2001 la plumb.

Zone verzi si zone de recreere

In municipiul Bistrita, exista doua areale protejate de interes local, care ocupa o

suprafata de circa 6 ha si sunt reprezentate de:

- Parcul municipal Bistria, declarat in anul 1976, are o suprafata de 7 ha din care 5

au regim protejat. Parcul cuprinde numeroase specii de arbori grupati in parcele

delimitate de alei. Dintre speciile prezente, se pot enumera: Ginkgo Biloba, arborele

lalea, pinul, bradul argintiu, teiul, castanul, molidul, tuia etc.

- Gradina dendrologica a liceului Liviu Rebreanu, delarata in anul 1976, are o

suprafata de 0,8 ha. Face parte din categoria rezervatiilor botnaice de tip dendrologic,

continand specii valoroase precum liriodendronul, magnolia, abies, rhododendron,

sequioa, viburnum etc.

Tot la nivel local, au fost declarate cu regim de protectie doua exemplare de

Taxus baccata, aflate in incinta Spitalului de pe Bulevardul Independentei.

Page 58: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

58

Se mai poate aprecia despre situatia zonelor verzi in municipiul Bistrita, ca, desi

inconjurat de dealuri şi păduri destul de extinse, suprafaţa spaţiilor verzi amenajate este

insuficientă în raport cu numărul total al locuitorilor, fiind de circa 6,2 mp pe cap de

locuitor, in timp ce suprafata recomandata la nivel europeaneste de 17-26 mp/locuitor.

Ar fi deci necesară amenajarea acestor spaţii verzi lucru care ar duce şi la creşterea

potenţialului turistic din oraş care este insuficient valorificat. Singura amenajare cu

posibilităţi de agrement este zona de alimentare cu apă a municipiului - lacul Cocoş -

situat pe malul stâng al Bistriţei și complexul Wonderland, care este însă la nivel de

proiecţie.

În prezent nu există o susţinere a regenerării spaţiului verde şi a evidenţierii unei

structuri verzi a oraşului. Localităţile componente ale municipiului tind să se unească cu

oraşul propriu-zis, fără o articulaţie verde între ele. Această situaţie ar fi în dezavantajul

aspectului estetic şi al confortului pe care îl poate oferi zona. Dealul Codrişor, deal care

bordează malul stâng al Bistriţei, în prezent neamenajat are un potenţial nevalorificat,

putând prin poziţie şi amenajări să devină un punct de atracţie turistică(locuri de

belvedere).Altitudinea la care se află aceste puncte permite o vedere de ansamblu

asupra oraşului.S-ar mai putea amenaja şi malurile râului, între Unirea şi Sărata acestea

putând fi legate de spaţiul verde al oraşului şi s-ar mai putea include în zona de

agrement a oraşului şi dealul Schifferberg.

Managementul deșeurilor

Situaţia actuală a managementului deșeurilor în municipiul Bistriţa, a fost

prezentată în subcapitolul 2.3.3. – Echiparea edilitară existentă.

Riscuri tehnologice – obiective SEVESO

Conform Planului de analiză și acoperire riscuri din judeţul Bistriţa Năsăud,

întocmit de ISU Bistriţa, operatorii economici care pot provoca accidente tehnologice

majore în municipiul Bistriţa sunt:

− SC TERAPLAST SA – Industria maselor plastice, denumire subtanţe - Reagent TBLS

(sulfat tribazic de plumb), Naftomix LFD (stearat de plumb, fosfit dibazic de plumb si sulfat

tribazic de plumb), dioctilftalat (DOF), acetat de etil, categoria SEVESO II.

4. ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI PROBABILE A MEDIULUI

ȘI A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG

Page 59: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

59

4.1. EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG

Implicaţiile unui Plan Urbanistic General, prin rolul său fundamental de creare a

cadrului arhitectural urbanistic, dar și de dirijare a dezvoltării în sensul găsirii unui

echilibru între dimensiunea socială, economică și de mediu, sunt majore la nivelul unui

sistem teritorial. Prin urmare, nu se pune problema analiza unei oportunităţi a elaborării

și implementării unui astfel de plan. El este implicit, este elementul esenţial al unei

dezvoltări dirijate, al unei planificări strategice de dezvoltare. În mod absolut evident,

neimplementarea unui astfel de plan ar avea consecinţe negative asupra tuturor

componentelor unui sistem teritorial, implicaţiile cele mai importante la nivelul celor de

mediu fiind surprinse în cele ce urmează:

− Modificarea peisajului prin dezvoltarea haotică și aleatoare a construcţiilor

(pătrunderea construcţiilor în spaţiul agricol învecinat sub formă dentriculară fără

dotări edilitare aferente, alterarea valorii estetice a peisajului prin lipsa unei viziuni

unitare asupra arhitecturii construcţiilor, fragmentarea structurii peisajului etc.);

− Franjurarea limitei intravilanului, cu implicaţii la nivelul peisajului;

− Distribuţia teritorială haotică a zonelor funcţionale (intercalaţii între zonele

rezidenţiale, industriale, de dotări și servicii etc.);

− În condiţiile unei dezvoltări imobiliare neînsoţite și de dotările edilitare în sistem

centralizat, crește probabilitatea impactului advers asupra apei freatice și solului, ca

urmarea utilizării sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor;

− Lipsa unui control adecvat asupra surselor staţionare de poluare a aerului prin

nereglementarea localizării zonelor industriale în relaţie cu cele rezidenţiale în special.

4.2. EVOLUŢIA PROBABILĂ A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ȘI A STĂRII DE

SĂNĂTATE A POPULAŢIEI ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG

− Diminuarea opţiunilor de dezvoltarea economică a localităţii în condiţiile

neimplementării măsurilor menite să încurajeze activitatea investiţională propuse prin

prezentul PUG;

Page 60: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

60

− Menţinerea sub standardele naţionale a suprafeţei spaţiilor verzi din localitate,

cu consecinţe negative asupra indicatorilor de calitate a vieţii;

− Menţinerea unui disconfort pentru vecinătăţile unor platforme industriale, în

condiţiile inexistenţei unor perdele verzi cu rol de tampon între acestea și zonele

rezidenţiale;

− Afectarea stării de sănătate poate fi determinată și de formele de impact asupra

apei, aerului sau peisajului menţionate anterior.

5. OBIECTIVELE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PLANUL ANALIZAT

Evaluarea strategică de mediu pentru planuri şi programe are ca scop

determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului supus

analizei. Astfel, are loc evaluarea conţinutului planului în raport cu obiectivele de

protecţia mediului relevante. În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite este necesară

aplicarea unor acţiuni concrete denumite, conform procedurilor de planificare, ţinte.

Pentru cuantificarea progreselor în realizarea ţintelor şi în atingerea obiectivelor sunt

utilizaţi indicatori. Prin intermediul indicatorilor sunt monitorizate rezultatele

implementării unui plan.

Obiectivele de mediu reflectă politicile de mediu naţionale şi europene, precum şi

obiectivele de mediu stabilite la nivel regional şi local prin Planul Regional de Acţiune

pentru Mediu al Regiunii Nord-Vest şi prin Planul de Acţiune pentru Mediu al judeţului

Bistriţa-Năsăud. Întrucât planurile elaborate la nivel local transpun prevederile planurilor

şi programelor de nivel ierarhic superior, se va face distincţie între obiectivele

strategice de mediu, reprezentate de obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar

sau internaţional şi obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante

pentru plan, derivate din obiectivele strategice şi stabilite la nivel local şi regional.

Ţintele sunt prezentate sub forma sintezelor măsurilor de diminuare a impactului

asupra mediului prevăzute în cadrul planului de amenajare, în timp ce indicatorii au fost

astfel stabiliţi, încât să permită elaborarea propunerilor pentru programul de

monitorizare a efectelor implementării planului urbanistic general.

Obiectivele de mediu relevante pentru plan şi ţintele sunt prezentate în tabelul

de mai jos. Indicatorii vor și prezentaţi în cadrul capitolului 10 – Aspecte privind

monitorizarea implementării planului.

Page 61: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

61

Tabel 8. Obiective de mediu relevante pentru plan

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de mediu Ţinte

Aer - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra climatului zonei

- reducerea impactului transporturilor asupra calităţii aerului la nivel urban.

- îmbunătăţirea microclimatului urban

- impunerea unui acces auto restrictiv în anumite zone din centrul urban;

- lărgirea străzilor şi crearea pistelor pentru biciclete şi a spaţiilor de acces pietonal;

- realizarea centurii (centurilor) ocolitoare a municipiului Bistriţa;

- extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.

Apă - limitarea intervenţiilor în dinamica naturală şi în compoziţia chimică a apei

- îmbunătăţirea infrastructurii în vederea eliminării formelor de depreciere a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

- extinderea sistemului de canalizare în zona suburbană;

- modernizarea şi extinderea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate existente;

- introducerea obligativităţii realizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare înaintea definitivării construcţiilor din zonele rezidenţiale.

Sol/Subsol - limitarea impactului negativ asupra solului şi subsolului

- trasarea unor coordonate de extindere a spaţiului construit în aşa fel încât impactul asupra solului şi subsolului să fie minim.

- limitarea suprafeţelor ocupate de funcţiuni industriale la minimul necesar;

- impunerea unor parametri de ocupare a terenului care să reducă la minimum posibil impactul asupra solului şi subsolului.

Biodiversitate

- minimizarea impactului asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a resurselor neregenerabile şi a patrimoniului natural.

- poziţionarea zonelor cu funcţiuni industriale la distanţe cât mai mari de arealele protejate din municipiu şi din vecinătatea acestuia;

- amenajarea parcurilor şi a scuarurilor cu specii autohtone.

Peisaj - minimizarea impactului asupra peisajului;

- organizarea zonelor de construcţii noi astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic şi peisagistic.

- impunerea unor parametri de construire care să permită integrarea armonioasă a construcţiilor în mediul natural.

Managementul

riscurilor de mediu

- - reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc, prin protejarea obiectivelor socio-economice

- identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de risc;

- identificarea zonelor de risc natural şi impunerea unor restricţii de construire.

Mediul social şi

- îmbunătăţirea stării de

- monitorizarea şi cuantificarea efectelor

- identificarea unor areale în care se impune realizarea perdelelor de

Page 62: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

62

economic sănătate a populaţiei;

- îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură pentru crearea premiselor dezvoltării mediului economic.

poluării asupra sănătăţii publice în centrul urban;

- reducerea riscului de inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice;

- asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din centrul urban;

- diminuarea suprafeţelor de teren afectate de fenomene de risc natural;

- reducerea poluării fonice datorate activităţilor de transport.

protecţie; - implementarea unui sistem de

colectare, transport şi eliminare a deşeurilor;

- creşterea suprafeţei de spaţii verzi din zona urbană şi periurbană.

Moşternirea culturală

şi patrimoniul istoric

- - protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită ale ansamblului urban.

- restaurarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.

6. ANALIZA ALTERNATIVELOR

6.1. ALTERNATIVA 0 SAU ”NICIO ACŢIUNE”

Având în vedere că reactualizarea Planului Urbanistic General nu este o opţiune,

ci o obligaţie, nu este validă aducerea în discuţie a variantei în care acesta nu ar fi

reactualizat și implementat. Totuși, în cele ce urmează sunt punctate principalele

aspecte de mediu asociate neimplementării PUG-ului analizat, așa cum au fost de altfel

punctate și în cadrul subcapitolului 4 - ASPECTELE RELEVANTE ALE EVOLUŢIEI

PROBABILE A MEDIULUI ȘI A SITUAŢIEI ECONOMICE ȘI SOCIALE ÎN CAZUL

NEIMPLEMENTĂRII PUG:

− Modificarea peisajului prin dezvoltarea haotică și aleatoare a construcţiilor

(pătrunderea construcţiilor în spaţiul agricol învecinat sub formă dentriculară fără

dotări edilitare aferente, alterarea valorii estetice a peisajului prin lipsa unei viziuni

unitare asupra arhitecturii construcţiilor, fragmentarea structurii peisajului etc.);

− Franjurarea limitei intravilanului, cu implicaţii la nivelul peisajului;

− Distribuţia teritorială haotică a zonelor funcţionale (intercalaţii între zonele

rezidenţiale, industriale, de dotări și servicii etc.);

Page 63: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

63

− În condiţiile unei dezvoltări imobiliare neînsoţite și de dotările edilitare în sistem

centralizat, crește probabilitatea impactului advers asupra apei freatice și solului, ca

urmarea utilizării sistemelor individuale de colectare și epurare a apelor;

− Lipsa unui control adecvat asupra surselor staţionare de poluare a aerului prin

nereglementarea localizării zonelor industriale în relaţie cu cele rezidenţiale în special;

− Diminuarea opţiunilor de dezvoltarea economică a localităţii în condiţiile

neimplementării măsurilor menite să încurajeze activitatea investiţională propuse prin

prezentul PUG;

− Menţinerea sub standardele naţionale a supafeţei spaţiilor verzi din localitate, cu

consecinţe negative asupra indicatorilor de calitate a vieţii;

− Menţinerea unui disconfort pentru vecinătăţilor platformelor industriale, în

condiţiile inexistenţei unor perdele verzi cu rol de tampon între acestea și zonele

rezidenţiale;

− Afectarea stării de sănătate poate fi determinată și de formele de impact asupra

apei, aerului sau peisajului menţionate anterior.

6.2. VARIANTE ÎN ELABORAREA PUG

Având în vedere complexitatea unui astfel de plan, precum și numărul mare al

factorilor interesaţi, elaborarea sa a fost un proces ce s-a derulat pe o perioadă lungă de

timp (2 ani). Astfel, până la varianta finală, planul urbanistic general a suferit numeroase

modificări, existând implicit și mai multe variante. Deși analiza prezentă face parte din

procedura de evaluare de mediu pentru planuri și programe, iar analiza alternativelor ar

trebui să vizeze aspecte de mediu, menţionăm că nu a fost posibilă o analiză detaliată în

acest sens, neidentificându-se între variantele puse la dispoziţia evaluatorului diferenţe

care să influenţeze procesul de evaluare. Acest lucru poate fi pus pe seama faptului că

priorităţile de mediu au fost stabilite încă de la debutul elaborării PUG și au fost

preluate în toate variantele.

7. METODOLOGIA DE EVALUARE A EFECTELOR POTENŢIALE ASUPRA MEDIULUI

CE AR PUTEA FI GENERATE DE IMPLEMENTAREA PUG

Page 64: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

64

Conform cerintelor HG 1076/2004, în cazul analizei unui plan sau program, trebuie

în mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta în identificarea, predictia și

evaluarea formelor de impact generate de punerea în aplicare a respectivului plan sau

program.

În cadrul evaluării de mediu a PUG Bistriţa, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate și

intensitati. În vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, în

termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita

evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Cât privește categoriile de impact, evaluarea de mediu pentru planuri și programe

necesita identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu

asociat punerii în practica a prevederilor planului avut în vedere.

Impactul semnificativ este definit că fiind “impactul care, prin natura,

magnitudinea, durata sau intensitatea sa altereaza un factor sensibil de mediu”. O alta

definitie a impactului semnificativ este oferita de Rojanschi: „efecte asupra mediului,

determinate că fiind importante prin aplicarea criteriilor referitoare la dimensiunea,

amplasarea şi caracteristicile proiectului sau referitoare la caracteristicile anumitor

planuri şi programe, avandu-se în vedere calitatea preconizata a factorilor de mediu”

(Rojanschi și altii, 2004) .

În vederea evaluarii efectelor planului ce face obiectul prezentei evaluări, s-au

stabilit cinci categorii de impact, prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 9. Categorii de impact şi cuantificarea acestora

Categoria de impact Descriere Valoare asociată tipului de impact

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

3

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor/aspectelor de mediu

2

Impact pozitiv nesemnificativ

Efecte pozitive de scurtă durată ale propunerilor planului asupra factorilor/ aspectelor de mediu

1

Impact neutru Lipsa unor efecte asupra factorilor/ aspectelor de mediu

0

Page 65: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

65

Impact negativ nesemnificativ

Efecte negative minore asupra factorilor/ aspectelor de mediu

-1

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

-2

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

-3

În vederea identificării efectelor potenţiale semnificative asupra mediului în cazul

implementarii planului analizat, au fost stabilite criterii de evaluare pentru fiecare

factor de mediu considerat relevant, dar și integrativ, vizând planul în sine, criterii care

au fost de altfel luate în considerare și la stabilirea obiectivelor de mediu.

Criteriile pentru determinarea efectelor potentiale semnificative sunt prezentate

în tabelul de mai jos:

Tabel 10. Criterii pentru determinarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului

Factor de mediu/aspect

analizat Criterii de evaluare

Implementarea planului în contextul teritorial și socio-economic existent

Oportunitatea reactualizării planului Gradul în care planul creeaza un cadru pentru planuri ierarhic inferioare, proiecte și alte activitati viitoare Relevanta planului din perspectiva dezvoltarii durabile Corelatia cu alte planuri și programe

Apa Forme de stocaj hidric create artificial și implicatiile acestora în dinamica naturala a apei Masuri privind reducerea consumului de apa Asigurarea alimentării centralizate cu apă care să corespundă standardelor de potabilitate Asigurarea canalizării centralizate, care să permită un control mai eficient asupra compoziţiei apelor deversate

Aer Măsuri pentru devierea traficului urban în afara zonelor rezidenţiale în vederea diminuării emisiilor de gaze de ardere în atmosferă Masuri de reducere a poluarii aerului prin stimularea utilizarii unor mijloace de transport “verzi” (vehicule propulsate electric) și a transportului în comun Creșterea suprafeţei de spaţii verzi și a celor ocupate de perdele de protecţie cu rol de tampon între unităţile industriale și cele rezidenţiale

Sol/subsol/utilizarea terenurilor

Scoaterea din circuitul pedologic a terenurilor destinate construcţiilor Lucrari de imbunatatiri funciare prevazute Măsuri pentru un management eficient a deșeurilor care să reducă efectele indirecte asupra solului, apei frearice și peisajului

Biodiversitate Raportul teritorial și posibile implicatii asupra unor areale protejate Gradul de afectare a speciilor și habitatelor din zonele seminaturale cărora li se schimbă funcţiunea Introducerea de noi specii de plante în scop decorativ Modul de gestionare a suprafeţelor forestiere (tăieri, împăduriri) Fragmentarea/reducere ecosistemica

Page 66: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

66

Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii Peisaj Gradul în care planul propune o zonificare funcţională ce se incadreaza

estetic peisajului general al zonei Modificari asupra peisajului la scara locala Modificarea raportului dintre tipurile de utilizare a terenului Masuri de reducere a impactului asupra peisajului

Managementul riscurilor de mediu

Gradul în care planul propune o zonificare funcţională care să permită reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc Propuneri de ameliorare a zonelor afectate de fenomene de risc

Mediul social și economic

Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limita specifice pentru protectia sanatatii umane din zona de impact a proiectului Noua configuratie propusă a infrastructurii rutiere în raport cu necesitatile populaţiei, cu siguranta circulatiei și cu protejarea receptorilor sensibili Impactul transportului asupra calitatii mediului și a confortului populatiei locale Utilizarea resurselor existente Propuneri pentru rezolvarea problemelor la nivelul dotărilor edilitare (apă, canalizare, managementul deșeurilor etc.) Propuneri pentru dotări de recreare și agrement Forme de impact socio-economic (dezvoltare imobiliara, economie, forta de munca, calitatea vietii etc.)

Moştenirea culturală şi patrimoniul istoric

Propuneri pentru protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită

8. EVALUAREA EFECTELOR POTENTIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

ASOCIATE PUNERII ÎN APLICARE A PLANULUI

Pentru propunerile concrete ale planului urbanistic general, prezentate la

capitolul 2.3.5, au fost evaluate produse în raport cu fiecare dintre obiectivele de mediu

cu caracter strategic stabilite anterior. Astfel, în funcţie de efectele produse, au fost

acordate valori de la -3 puncte (negativ semnificativ) şi până la 3 puncte (pozitiv

semnificativ) pentru fiecare dintre propunerile planului urbanistic general.

Tabel 11. Evaluare efectelor PUG asupra factorilor de mediu

Obiectiv

de mediu 1

Obiectiv de

mediu 2

Obiectiv de

mediu 3

Obiectiv de

mediu 4

Obiectiv de

mediu 5

Obiectiv de

mediu 6

Obiectiv de

mediu 7

Obiectiv de

mediu 8

P 1 0 0 0 0 0 2 0 1

P 2 0 0 1 0 0 2 0 2

P 3 0 0 0 0 0 1 0 1

P 4 0 0 0 0 0 0 0 0

P 5 -1 -2 0 0 0 0 0 0

Page 67: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

67

P 6 0 0 0 0 0 0 0 0

P 7 -1 1 -2 0 0 0 1 0

P 8 0 2 0 1 0 2 1 0

P 9 2 0 -2 0 0 0 1 0

P 10 1 1 2 1 2 0 1 0

P 11 -1 3 0 2 1 1 2 0

P 12 0 0 0 0 0 0 2 1

P 13 1 1 -1 1 2 1 2 1

P 14 0 1 0 1 1 0 1 1

P 15 0 0 0 0 0 0 1 1

P 16 -1 0 -2 0 0 1 1 1

P 17 -1 0 0 0 0 0 0 2

P 18 -1 1 0 0 0 0 0 1

P 19 -1 1 0 0 1 0 0 2

P 20 0 1 1 0 1 1 1 2

P 21 1 0 0 0 0 1 1 1

P 22 1 0 0 0 0 0 1 1

P 23 0 0 0 0 0 0 0 1

P 24 -1 0 -2 0 0 1 1 1

P 25 0 0 0 0 0 1 1 1

P 26 -1 0 0 0 1 0 0 2

P 27 -1 0 0 0 1 0 0 2

P 28 0 1 0 0 1 0 0 2

P 29 0 1 1 1 1 1 0 2

P 30 0 1 1 1 1 1 0 1

P 31 0 0 0 0 0 0 0 0

P 32 0 0 0 0 0 0 2 1

P 33 -1 0 -2 0 0 1 1 1

P 34 -1 0 0 0 1 0 0 2

P 35 0 1 1 1 1 1 0 1

PUNCTAJ EFECTE

NEGATIVE -12 -2 -11 0 0 0 0 0

PUNCTAJ EFECTE

POZITIVE 6 16 7 9 15 20 21 35

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea propunerilor

PUG Bistriţa s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate în raport cu

obiectivele de mediu specifice. Astfel, a fost pusă în evidenţă apariţia efectelor negative

Page 68: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

68

în ceea ce priveşte factorii de mediu aer, apă şi sol. Se menţionează totuşi că în cazul

factorilor de mediu aer şi apă, forma de impact negativ întâlnită a fost cea de impact

negativ nesemnificativ, care presupune efecte negative minore asupra factorilor de

mediu.

În graficul de mai jos este reprezentată imaginea de ansamblu a impactului

generat de implementarea PUG.

Figura 3. Rezultatele efectelor cumulative ale implementării PUG Bistriţa

Analizând graficul de mai sus, în urma evaluării efectelor potenţial semnificative

asupra mediului asociate implementării PUG Bistriţa, se poate afirma că acesta va avea o

contribuţie vădit pozitivă la nivelul evoluţiei întregului sistem teritorial, inclusiv asupra

componentelor de mediu, în timp ce efectele negative pot fi evitate în condiţiile

aplicării măsurilor propuse de către evaluator.

Efectele negative sunt asociate în primul rând proiectelor ce implică anumite

construcţii, etapei de șantier fiindu-i asociate anumite efecte negative, cu durată

determinată, asupra factorilor de mediu (poluarea locală a aerului, zgomot, poluarea

accidentală a solului, zgomot, disconfort pentru populaţia riverană etc.). Această etapă

Page 69: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

69

de șantier este inevitabilă însă în cazul tuturor proiectelor de investiţii, cu toate

acestea, efectele potenţiale asupra mediului trebuie identificate din faza de proiectare,

analizate, propuse măsuri de reducere a impactului, care de cele mai multe ori ţin de

disciplina personalului angajat.

În cele ce urmează, sunt prezentate și principalele forme de impact identificate

pentru fiecare factor de mediu, măsurile de reducere a impactului, precum și impactul

rezidual (categoria de impact).

Tabel 12. Evaluare efectelor PUG asupra factorilor de mediu

Factor de Mediu

relevant

Formă de impact Măsuri de reducere a impactului

Categorie de impact

Aer Creșterea suprafeţei ocupate de spaţii verzi

Nu sunt necesare POZITIV

Stimularea transportului verde prin construcţia de piste de biciclete și a transportului public urban

Nu sunt necesare POZITIV

Stabilirea funcţiunii terenului pentru centura sud ce va constribui la devierea traficului urban de tranzit în afara orașului

Nu sunt necesare POZITIV

Direcţionarea dezvoltării industriale viitoare în zone situate în afara celor rezidenţiale

Nu sunt necesare POZITIV

Implicarea autorităţilor locale alături de cele pentru protecţia mediului în impunerea unor programe de conformare pentru reducerea emisiilor în atmosferă la unităţile industriale poluante

Participarea autorităţilor publice locale că factor activ în reglementarea unităţilor industriale existente sau propuse în domeniul protecţiei mediului

POZITIV

Apă Extinderea reţelelor de alimentare cu apă și a celor de canalizare în sistem centralizat în vederea unui control mai eficient al impactului acestora prin diminuarea rezervelor de apă potabilă și impurificare datorate gestionării deficitare a canalizării și care sunt mai probabile în cazul în care aceste tipuri de utilităţi sunt asigurate în mod individual

Nu sunt necesare POZITIV

Afectarea funcţionalităţii apei (modificări ale nivelului freatic) prin antropizarea zonei Wonderland

Impunerea unor restricţii în ceea ce privește încărcătura antropică a zonei

NEGATIV

Creșterea incidenţelor de poluare a apei în zona Wonderland și Ghinda ca efect al stimulării activităţilor turistice în zonă

Impunerea unor reguli turistice stricte și clare, care să preîntâmpine impactul asupra calităţii apei

NEGATIV

Diminuarea impactului indirect asupra Impunerea sau stimularea POZITIV

Page 70: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

70

Factor de Mediu

relevant

Formă de impact Măsuri de reducere a impactului

Categorie de impact

apei ca efect a depozitării necontrolate a deșeurilor în albiile râurilor prin propunerea a cel puţin una - două campanii / an de salubrizare a malurilor cursurilor de apă.

unui management eficient al deșeurilor Respectarea propunerilor de organizarea a celor două campanii anuale de salubrizare

Afectarea calităţii apei prin apariţia unor defecţiuni la staţia de epurare și la sistemul de canalizare

Menţinerea în stare bună de funcţionare a staţiei de epurare și a sistemului de canalizare prin monitorizarea periodică acestora

NEGATIV NESEMNIFICATIV

Sol/subsol/utilizarea terenurilor

Extinderea intravilanului în detrimentul terenurilor agricole și scoaterea din circuitul pedologic natural a acelor suprafeţe

Extinderea intravilanului să aibă la bază o analiză a necesităţii extinderii, precum și o analiză teritorială amănunţită a suprafeţelor propuse, astfel încât să nu se antropizeze valoroase din punct de vedere a componentelor naturale, mai ales a biodiversităţii

NEGATIV NESEMNIFICATIV

Modificarea raportului natural-artificial în teritoriul administrativ

Extinderea controlată a intravilanului și doar în condiţiile în care aceasta este necesară și în relaţie directă cu nevoile de dezvoltare și cu evoluţia demografică a localităţii

NEGATIV NESEMNIFICATIV

Riscuri induse de construcţii în zonele vulnerabile în ceea ce privește stabilitatea terenurilor sau inundaţiile

Impunerea unor restricţii de construcţie în zonele cu risc de alunecări sau de inundaţii

POZITIV

Contribuţia șa declanșarea unor procese morfodinamice nedorite in urma lucrarilor propuse la centura de ocolire sud, cu precadere in arealele vulnerabile din acest punct de vedere

Elaborarea la faza de obţinere a Autorizaţiei de Construcţie și a Acordului de Mediu a unui studiu geotehnic detaliat, ce să vizeze identificarea în teren și cartografierea tuturor arealelor vulnerabile sub aspect morfodinamic în zona de impact a lucrărilor.

NEGATIV

Afectarea calităţii solului printr-un management defectuos al deșeurilor

Reglementarea strictă a zonelor de management a deșeurilor în vederea diminuării impactului direct asupra solului și indirect asupra apei și aerului

POZITIV

Biodiversitate

Plantarea de fâşii verzi de protecţie de-a lungul căilor de circulaţie

Renaturarea se va face doar pe baza unor studii de

NEGATIV

Page 71: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

71

Factor de Mediu

relevant

Formă de impact Măsuri de reducere a impactului

Categorie de impact

importante. biodiversitate pentru a se evita introducerea unor asociaţii vegetale care să nu corespundă condiţiilor biotopice locale

Introducerea unor plantaţii de salcâm, pin, salcie de-a lungul albiilor râurilor

Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase

NEGATIV

Plantaţii de vegetaţie arboricolă higrofilă în zonele cu surplus de apă

Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase

NEGATIV

Amenajarea spaţiilor verzi urbane Utilizarea unor asociaţii vegetale care să corespundă condiţiilor biotopice locale

POZITIV

Peisaj Poluare vizuală prin existenţa unor spaţii industriale sau rezidenţiale abandonate

Ecologizarea spaţiilor industriale abandonate și redarea terenurilor aferente circuitului antropic Demolarea clădirilor rezidenţiale abandonate

POZITIV

Scăderea valorii estetice a peisajului urban prin permiterea unui amalgam de stiluri arhitecturale

Impunerea unui specific arhitectural pentru construcţiile centrale

POZITIV

Afectarea valorii estetice a peisajului în cazul unor funcţiuni cum ar fi cele industriale, de management a deșeurilor etc.

Impunerea unor tehnici peisagere de screening (perdele de arbori de exemplu) care să contribuie la mascarea unor funcţiuni cu valoare estetică redusă

POZITIV

Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului natural-artificial

Sporirea suprafeţelor cu spaţiu verde urban

POZITIV

Mediul social și economic

Interferenţe între funcţiuni, care de multe ori generează conflicte funcţionale

Separarea zonelor industriale și de depozitare faţă de cele rezidenţiale

POZITIV

Afectarea componentei antropice prin permiterea de construcţii în zone cu riscuri naturale potenţiale

Diminuarea riscurilor naturale care pot afecta componenta antropică (alunecări, inundaţii etc.) prin adoptarea unor măsuri de control asupra acestora

POZITIV

Stres indus populaţie de către traficul de tranzit foarte intens

Scăderea disconfortului indus de traficul de tranzit

POZITIV

Riscuri asupra populaţiei induse de neimpunerea unor măsuri clare de

Impunerea unor măsuri de protecţie sanitară în cazul

POZITIV

Page 72: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

72

Factor de Mediu

relevant

Formă de impact Măsuri de reducere a impactului

Categorie de impact

protecţie faţă de anumite obiective generatoare de riscuri (miros, vizual, explozie, incendii, electrocutare etc.)

propunerii de noi funcţiuni faţă de obiective care ar putea afecta sănătatea și siguranţa populaţiei (depozit de deșeuri, linii electrice, cimitire, oobiective industriale etc.)

Stres urban indus de lipsa spaţiilor de recreare și agrement amenajate la standarde internaţionale, precum și de suprafaţa redusă de spaţiu verde/cap de locuitor.

Creșterea suprafeţelor de spaţiu verde, precum și a zonelor de recreare și agrement cu efecte benefice asupra calităţii vieţii

POZITIV

Degradarea monumentelor istorice Reglementarea lucrărilor de intervenţie la monumentele istorice care ar putea conduce la introducerea unora dintre acestea în circuitul turistic

POZITIV

Participarea la intensificarea efectului de seră prin emisia în atmosferă a gazelor de ardere a combustibililor fosili

Promovarea conceptului de energie regenerabilă, atât la nivelul administraţiei, cât și a populaţiei

POZITIV

După cum se poate observa, tipul efectelor asociate propunerilor de dezvoltare a

PUG Bistriţa și intensitatea acestora nu este în măsură a genera modificări negative

semnificative în calitatea factorilor de mediu.

În ceea ce privește impactul potenţial ce ar putea fi generat de implementarea

variantei ocolitoare sud Bistriţa, în cele ce urmează sunt punctate câteva consideraţii

relevante pentru nivelul de evaluare (SEA), urmând ca acestea să fie cuantificate și

analizate în detaliu la faza EIA.

Abordarea impactului potenţial al autostrăzii asupra componentelor mediului a

urmărit un algoritm întîlnit în studiile de specialitate, prin care sunt corelate sursele şi

formele de impact cu modul de transmitere a acestuia în mediu (vectori de transmitere)

şi cu manifestarea poluanţilor în mediul receptor (apă, aer, sol etc.). Această etapă de

evaluare a fost completată în mod firesc cu o secţiune privind modalităţi de intervenţie

ameliorativă pentru reducerea efectelor negative ale proiectului. Acest mod de abordare

a fost structurat pe cele 2 etape majore ale proiectului, cea de execuţie şi cea de

exploatare, cu specificităţi diferite, din necesitatea de a forma un cadru util pentru un

viitor plan de management al proiectului, care la rîndul său va putea fi folosit pentru

elaborarea unor strategii de planificare teritorială complexe.

Page 73: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

73

Poluarea mediului datorită transportului rutier şi căii de rulare pune în evidenţă

acţiunea directă sau indirectă asupra mediului a celor trei componente ale acestui tip de

transport:

- Calea de transport;

- Traficul, prin numărul de vehicule antrenate în trafic;

- Mărfurile care sunt transportate şi care, ca urmare a unor accidente, pot

afecta componentele mediului.

Poluarea poate să apară atît în perioada de execuţie a căii de transport rutier, cît

şi în cea de exploatare, ca urmare a emisiilor de poluanţi în atmosferă şi evacuării de

ape uzate peste concentraţiile maxim admise, a deşeurilor, zgomotelor etc. şi afectează

atît în mod direct, cît şi indirect, prin intermediul unor lanţuri de transmitere (combinări

chimice în medii precum apa şi aerul, depuneri atmosferice, infiltrări ale apelor uzate în

sol ş. a.), componentele mediului.

După perioada de apariţie şi intensitate, sursele de poluare specifice construcţiei

sectorului de autostrată asupra căruia ne-am focalizat atenţia şi funcţionării sale

ulterioare se pot împărţi în:

- Poluare specifică lucrărilor de construcţie a autostrăzii (excavare, transport de

mase materiale pentru terasamente, realizarea sistemului rutier pe părţile

laterale, amenajarea pentru circulaţie a platformei drumului, crearea de rigole,

drenaje etc.). Toate aceste lucrări necesită ocuparea definitivă sau temporară a

unor suprafeţe de teren, acestui fapt fiindu-i asociate, ca urmare a derulării

activităţilor specifice de şantier, forme diverse de impact asupra mediului

(modificări topografice, afectarea dinamicii geomorfice, poluarea componentelor

edafice şi hidro-atmosferice).

- Poluare sezonieră determinată de folosirea unor substanţe chimice (NaCl, mai

puţin CaCl2) pentru tratamente ale platformei drumului în timpul iernii.

- Poluare cronică specifică circulaţiei rutiere se manifestă prin emisii de noxe ale

gazelor de eşapament, uzura şoselei şi a cauciucurilor, uzura autovehiculelor şi

parapeţilor etc.

- Poluare accidentală ce poate să apară în cazul unor accidente rutiere în car sunt

implicate vehicule ce transportă substanţe periculoase sau toxice, substanţe ce

pot fi deversate pe platforma drumului, în şanţurile de evacuare a apelor pluviale

sau pe terenurile de la marginea drumului.

Page 74: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

74

O exprimare sintetică a surselor de poluare a mediului ca urmare a derulării

proiectului poate fi expusă după cum urmează (între paranteze sunt menţionaţi poluanţii

emiţi de către sursele respective):

a) Poluarea atmosferică

În perioada de execuţie

- Utilaje şi maşini de transport, traficul rutier în general (gaze arse)

- Exploatarea gropilor de împrumut (pulberi)

- Decopertări, terasări (pulberi)

- Transport şi descărcare materiale de construcţie (pulberi, compuşi organici

volatili)

În perioada de exploatare

- Traficul pe sectorul analizat (gaze arse)

- Accidente rutiere (compuşi chimici volatili)

b) Poluarea fonică

În perioada de execuţie

- Funcţionarea utilajelor de construcţie

În perioada de exploatare

- Traficul rutier pe sectorul analizat

c) Poluarea solului

În perioada de execuţie

- Utilaje, maşini de transport

- Depozitări necontrolate de resturi de mixtură asfaltică, agregate, ciment,

deşeuri

În perioada de exploatare

- Accidente rutiere

d) Poluarea bacteriologică

În perioada de execuţie

- Evacuarea necontrolată a apelor menajere aferente parcării

- Acumulări de ape pluviale impurificate bacteriologic

În perioada de exploatare

- Acumulări de ape pluviale

După algoritmul dinainte ales, au fost exprimate următoarele măsuri de diminuare

a poluării, corelate cu formele de poluare menţionate anterior:

Page 75: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

75

Întreţinerea stării tehnice bune a utilajelor şi maşinilor de transport

Evitarea formării ambuteiajelor datorate restricţiilor de trafic prin semnalizări şi

dirijare corectă a circulaţiei

Menţinerea unui grad optim de umiditate a solului excavat

Menţinerea unui grad optim de umiditate a solului decopertat

Acoperirea materialelor în timpul transportului

Circulaţia cu viteze reduse

Respectarea prescripţiilor legale de transport a substanţelor chimice periculoase

Evitarea lucrului în timpul orelor de odihnă a populaţiei limitrofe

Respectarea regulilor impuse de o bună organizare de şantier, amenajarea

depozitelor specifice fiecărui tip de material

Racordarea la sistemul de canalizare a amenajărilor de şantier (amenajările

pentru cazare şi servirea mesei)

Menţinerea şanţurilor pluviale în stare bună

Abordarea analitică a efectelor proiectului de construcţie şi întreţinere a variantei

rutiere analizate porneşte de la diagnoza caracteristicilor cantitative şi calitative ale

fiecărei componente a mediului, corelîndu-se cu modul în care acestea sunt valorificate

pe parcursul derulării activităţilor, dar şi cu formele de impact asupra lor.

Poluarea specifica etapei de executie a drumului rezulta în special din lucrarile de

terasamente executate, cum ar fi îndepartarea stratului de pamânt vegetal, deplasarea

maselor de pamânt etc. Acestea au ca efect intensificarea eroziunii solului, modificarea

permeabilitatii terenului, modificarea regimului apelor subterane, coborârea nivelului

pânzei freatice, favorizarea alunecarilor de teren, cu atât mai mult cu cât porţiuni din

zona traversată este susceptibile la acest tip de risc si inducerea de modificari în

microclimatul local.

Pentru ca impactul asupra mediului fizic sa fie cât mai redus, decaparea

pamântului vegetal va fi efectuata în limita strictului necesar, iar pamântul decapat va fi

reasternut pe taluzuri sau utilizat pentru amenajari peisajistice.

Carierele de materiale locale vor fi stabilite de executant, care are obligatia

obtinerii acordurilor de mediu pentru amplasamentele respective si pentru tehnologiile

de lucru folosite.

Se va minimiza suprafaţa defrișată, reducându-se la strictul necesar. Pentru

compensarea suprafetelor defrisate, se vor efectua măsuri compensatorii de

Page 76: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

76

reîmpădurire, după cum prevede codul silvic, pe baza avizului autorităţii competente.

Reîmpăduririle se vor efectua cu specii autohtone, stabilite pe baza unui studiu

biogeografic și pedologic al staţiunii terenului vizat spre reîmpădurire.

Poluantul cu nivelul cel mai ridicat care apare în desfasurarea tuturor lucrarilor de

executie este considerat praful. În scopul prevenirii impurificarii zonei, în special în

timpul operatiunilor de transport cu basculante, se recomanda:

dotarea statiilor de betoane si asfalt cu filtre eficiente de retinere a prafului;

stropirea cu apa a tuturor drumurilor de acces, chiar si a celor aflate mai departe

de zonele locuite, precum si a pamântului excavat;

diminuarea pe cât posibil a duratei în care exista cantitati mari de pamânt supuse

eroziunii vântului;

dotarea cu prelate de acoperire a tuturor mijloacelor de transport, în scopul

diminuarii pe cât posibil a împrastierii materialelor transportate;

spalarea camioanelor de transport înaintea fiecarei iesiri din bazele de

aprovizionare.

Poluarea atmosferei în etapa de executie a infrastructurii rutiere are loc si

datorita emisiei de noxe rezultate din arderea combustibililor, precum si datorita

pulberilor minerale provenite din diverse etape ale fabricarii si aplicarii mixturilor

asfaltice si betoanelor de ciment.

Se recomanda utilizarea, pentru statiile de asfalt, a unui combustibil cu maximum

1% sulf si, în masura posibilitatilor, folosirea de utilaje si camioane moderne, puţin

poluatoare. La atelierele mecanice din cadrul santierelor rutiere, unde poluantul

principal îl reprezinta pulberile metalice, se recomanda dotarea sistemelor de ventilatie

cu sisteme de retinere a particulelor.

Impactul principal asupra solului al lucrarilor de constructii rutiere se refera la

ocuparea definitiva de teren pentru amenajarea căii de rulare sau a locurilor de oprire si

stationare. Ca urmare suprafetele de teren pot fi impurificate cu metale grele

sedimentate, uleiuri, combustibili si pulberi de filer sedimentat care patrund direct în sol

sau sunt antrenate în sol de apele din precipitatii. De asemenea, solul mai poate fi

afectat și fizic, prin determinarea sau reactivarea unor procese de instabilitate a solului

și subsolului, cu atât mai mult cu cât după cum se afirma anterior, zona este afectată de

astfel de fenomene.

Page 77: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

77

Pentru ca lucrarile ce se efectueaza sa nu influenteze în mod semnificativ

calitatea solului pot fi adoptate masuri de tipul:

- stabilizarea versanţilor și a alunecărilor existente, executarea unor drenaje

eficiente, care să contribuie la stabilizarea geodinamică a zonei și să elimine

riscul producerii unor fenomene de instabilitate;

- delimitarea precisa a suprafetelor de teren a caror folosinta urmeaza a fi

schimbata;

- realizarea etanseitatii drumului si montarea unor ecrane capilare în fundatia

acestuia;

- folosirea de îmbracaminti rutiere de tip poros pentru retinerea impurificatorilor

din apele de ploaie;

- evitarea pierderilor de produse petroliere si uleiuri de la utilaje în zonele de

lucru;

- întretinerea si repararea curenta a utilajelor numai în locurile special amenajate

în cadrul organizarilor de santier;

- colectarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (lichide,

menajere, tehnologice).

Poluarea apelor în etapa de executie a infrastructurii rutiere se poate produce

daca în zona santierului se afla surse de apa, respectiv pânze freatice si cursuri de apa.

În cazul analizat, traseul interferează cu un curs de apă important, respectiv râul

Bistriţa.

Aceste surse de apă (râul Bistriţa, apa freatică) într-un anumit grad în funcţie de

măsurile de protecţie adoptate poluantii infiltrati în sol si neretinuti de acesta, poluantii

antrenati de apele de precipitatii, precum si apele uzate de volum redus.

În vederea protectiei factorului de mediu apa, o utilitate însemnata are:

- evitarea deversarilor/depozitării de pamânt si de materiale de constructie în

cursurile de apa;

- evitarea scaparilor accidentale de produse petroliere în timpul alimentarii

utilajelor sau de uleiuri în cursurile de apa;

- dotarea cu sisteme eficiente de decantare si epurare a apelor uzate din cadrul

organizarilor de santier;

- intervenţii minime în morfologia albiei pentru a nu se modifica semnificativ

condiţiile de scurgere naturală.

Page 78: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

78

Executia lucrarilor de constructii rutiere poate avea un impact ecologic

considerabil asupra ecosistemelor acvatice. Este important de mentionat ca ecosistemele

acvatice prezinta o stabilitate redusa si o vulnerabilitate ridicata la noi factori

peturbatori în cazul în care au fost deja afectate de interventii antropice.

Activitatea de santier, organizata corespunzator, poate evita riscurile ecologice si

poate diminua impactul produs asupra mediului acvatic. Protectia biocenozelor,

mentinerea echilibrului ecologic si a posibilitatilor de utilizare a apei se face prin:

evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice;

evitarea modificarilor de viteza de curgere si de adâncime a apei prin gropi sau

depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei.

Procesele tehnologice de executie a infrastructurii rutiere – decapare strat

vegetal, sapare, terasare, compactare, asternere strat final – implica folosirea unor

grupuri de utilaje, cu functii adecvate, care în lucru reprezinta tot atâtea surse de

zgomot. Diminuarea zgomotului si vibratiilor se obtine prin interventii specifice, alaturi

de o educatie corespunzatoare a lucratorilor în scopul protectiei mediului.

Masurile de interventii se refera la:

ocolirea, pe cât posibil, a traseelor din imediata vecinatate a cladirilor locuite de

catre utilajele apartinând santierului, mai ales de catre autobasculante care

efectueaza multe curse si care au mase mari si emisii sonore importante;

întretinerea sistemelor de amortizare a zgomotelor din dotarea fiecarui utilaj;

stabilirea unui program de lucru, astfel încât sa se respecte orele de odihna ale

locuitorilor din zonele aflate în vecinatatea fronturilor de lucru;

amplasarea constructiilor din cadrul organizarilor de santier sa se faca astfel încât

acestea sa constituie ecrane între santier si zonele locuite;

stocarile de steril si depozitarile de materiale trebuie facute tot în spiritual

constituirii unor ecrane între santier si zonele locuite.

În zonele în care principala sursa de zgomot este traficul rutier, reducerea poluarii

fonice se obtine prin masuri directe de interventie asupra infrastructurii, cum ar fi

montarea ecranelor antizgomot si realizarea de îmbracaminti rutiere care absorb

zgomotele. Ecranul antizgomot este un dispozitiv de reducere a zgomotului, care

obstructioneaza transmiterea directa a zgomotelor aeriene provenind din circulatia

rutiera.

Page 79: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

79

În timpul exercitarii functiunilor principale, ecranele antizgomot din traficul rutier

sunt expuse fortei vântului, presiunii dinamice a aerului datorata traficului si greutatii

proprii a partilor componente. De asemenea pot fi expuse unor socuri cauzate de

pietrele aruncate de rotile autovehiculelor si chiar de forta zapezii aruncata de

echipamentele de deszapezire a drumurilor. Deformarile ecranelor antizgomot sub

actiunea acestor solicitari pe perioada de exploatare nu trebuie sa-I reduca din

eficacitate.

Infrastructura transporturilor rutiere, cu etapele sale constructive si functionale,

influenteaza negativ mediul înconjurator si prin tulburarea vietii animalelor salbatice. În

prezent este larg cunoscut faptul ca libertatea de miscare a animalelor salbatice este din

ce în ce mai afectata de constructiile de drumuri si aglomerari umane. Perturbarea

echilibrului ecologic consta în întreruperea deplasarilor vitale ale diverselor speciilor

faunistice si în coliziunile produse între fauna si mijloacele de transport. Acest impact,

generat îndeosebi în zonele împadurite traversate de reteaua rutiera, poate avea

consecinte importante asupra eradicarii unor specii faunistice. Pentru evitarea

coliziunilor, de-a lungul drumurilor nationale si autostrazilor se impune realizarea unor

împrejmuiri din plasa de sârma cu înaltimi de pâna la 2,20 m. Efectul de bariera al

drumurilor, obtinut în acest fel, trebuie diminuat prin realizarea a numeroase podete

care sa asigure libertatea de migrare pentru animalele mici.

În urma lucrarilor de executie rutiera mai poate aparea fenomenul de degradare a

peisajului, consecinta a unei amplasari necorespunzatoare a noilor constructii.

Infrastructura rutiera – element nou în mediul geografic natural - contribuie la

perturbarea ordinei naturale existente, degradând peisajul si lasând urme antropice

grave când amplasarea acesteia este straina si neintegrata în mediul înconjurator.

Masurile de diminuare a impactului asupra ambientului în acest caz si lucrarile de

peisagistica recomandate sunt:

realizarea într-o faza initiala a unei recunoasteri generale a peisajului pentru

viitorul traseu de drum;

să se limiteze la strictul necesar îndepărtarea vegetatiei în timpul lucrarilor de

constructie a drumului;

replantarea vegetatiei sa cuprinda speciile specifice locului;

reducerea la minim a despaduririi;

Page 80: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

80

colaborarea pe timpul executiei lucrarilor de constructii cu peisagisti, botanisti,

horticultori;

plantarea de pomi si amenajarea de spatii verzi în perimetrul parcarilor;

renaturarea gropilor de împrumut folosite.

Aceste lucrari de peisagistica, pe langa functia estetica si de siguranta a

circulatiei rutiere prin reducerea interferentelor vizuale cu traficul feroviar si cu traficul

rutier din sens invers în cazul autostrazilor, au o contributie însemnata si la reducerea

impactului asupra mediului înconjurator.

În etapa de întretinere si exploatare a retelei rutiere degradarea mediului

înconjurator are loc ca urmare a impurificarii aerului, solului, vegetatiei, pânzei de apa

freatica, precum si poluarii fonice.

Poluarea atmosferica se produce datorita gazelor de esapament rezultate din

arderea carburantilor în motoarele vehiculelor. La acestea se adauga cantitatile de

carburant (hidrocarburi) nearse în procesul de combustie si evacuate, precum si

substantele rezultate din uzura partii carosabile, a cauciucurilor si a parapetilor metalici

de protectie.

Poluarea solului, vegetatiei si pânzei de apa freatica ca urmare traficului rutier

este provocata de apele de suprafata care spala partea carosabila a drumului. Acestea

antreneaza reziduurile si deseurile rezultate din trafic, materialele cazute din

autovehicule ca urmare a lipsei de etanseitate, substantele periculoase transportate pe

reteaua rutiera si dispersate în mediu în urma unor accidente, fondantii chimici folositi

la lucrarile de deszapezire din timpul iernii etc.

Printre masurile de protectie a solului, vegetatiei si pânzelor de apa freatica care

se pot lua se numara:

organizarea rapida si eficace în cazul accidentelor, cu recuperarea poluantilor

înainte ca acestia sa se disperseze în mediul natural;

realizarea de instalatii de epurare a apelor de ploaie impurificate;

realizarea de dispozitive pentru colectarea apelor de ploaie;

mentinerea vehiculelor în amprize etanse.

Poluarea fonica generata de traficul rutier se datoreaza starii tehnice a

autovehiculelor, cresterii sarcinii totale si a sarcinii pe osie, cresterii vitezei de

circulatie, cresterii gradului de uzura a vehiculelor, starii suprafetei de rulare

caracterizata prin prezenta denivelarilor etc.

Page 81: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

81

Posibilitatea limitarii poluarii fonice în aceasta etapa este legata de cei doi factori

principali ce caracterizeaza zgomotul, si anume emisiunea si propagarea.

Reducerea poluarii fonice se obtine prin separarea curentilor de trafic pentru a

privilegia zonele rezidentiale, dirijând traficul de tranzit pe retele ce nu patrund în

zonele sensibile, în special traficul vehiculelor ce sunt si o sursa de poluare atmosferica.

De asemenea, având în vedere caracteristicile amplasamentului, afectat de

instabilitate, pe parcursul funcţionării variantei de ocolire rutieră, este posibilă apariţia

unor fenomene de instabilitate ca efect a presiunii generate. Acest lucru trebuie

preîntâmpinat prin efectuare unui studiu geotehnic detaliat care să estimeze efectele

construcţiei și funcţionării căii rutiere asupra stabilităţii generale a zonei, să propună

măsuri de reducere a impactului și să stabilească capacitatea maximă a sistemului

teritorial de a suporta încărcătura antropică propusă. De asemenea, pe perioada de

funcţionare, se recomandă o monitorizare atentă a sistemului de drenaj a apelor și a

stabilităţii terenului, pentru a favoriza, în caz de nevoie, intervenţii timpurii care să

elimine riscul de apariţie a unor daune la nivelul infrastructurii sau mai grav, la nivelul

populaţiei.

9. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE TRANSFRONTALIERE

ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Avand în vedere rezultatele evaluarii de impact asupra factorilor de mediu, se

poate aprecia că majoritatea efectelor se vor manifesta la scara locala, astfel incat nu se

pot pune în discutie efecte potentiale transfrontaliere în ceea ce priveste afectarea

factorilor de mediu.

10. MASURI PENTRU DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

Factor de mediu APĂ

− Impunerea unor restricţii în ceea ce privește încărcătura antropică a zonelor turistice

naturale – Wonderland, Ghinda, în vederea diminuării antropizării excesive ce ar

induce modificări și la nivelul stratului freatic

− Impunerea unor reguli turistice stricte și clare, care să preîntâmpine impactul asupra

calităţii apei

Page 82: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

82

− Impunerea sau stimularea unui management eficient al deșeurilor

− Respectarea propunerilor de organizarea a 1-2 campanii anuale de salubrizare a

malurilor și albiilor râurilor

− Modernizarea staţiei de epurare prin introducere treptei terţiare pentru nutrienţi

− Construirea sistemului de colectare-evacuare a apelor pluviale separat de sistemul de

canalizare;

− Păstrarea şi menţinerea zonelor sanitare cu regim sever şi cu regim de restricţie în

jurul captărilor de apă prin:

− zone de protecţie împrejmuite în jurul captărilor de apă (100 m în amonte

de priză, 25 m în aval şi lateral de priză)

− instituire zonă de protecţie la o distanţă de 10 m faţă de staţia de pompare

şi 20 m faţă de rezervorul de apă;

− Respectarea zonelor de protecţie sanitară la conductele de aducţiune apă, prin

instituire zonă de protecţie sanitară cu regim sever pe o distanţă de 10 m din ax, în

fiecare parte şi 30 m faţă de orice sursă de poluare;

− Respectarea distanţelor min. de protecţie între poluatori şi sursele de apă de

minim 30 m.

− În zonele cu risc mediu de inundabilitate prin ridicarea nivelului pânzei freatice se

recomandă:

− interdicţie temporară de construire până la efectuarea lucrărilor de

desecare (drenuri, întreţinerea celor existente, decompactarea solului

îndiguiri şi lucrări pedoameliorative);

− construcţii fără subsol şi plantarea terenurilor cu specii arboricole

absorbante (plop şi arin)

− În zonele cu risc de inundabilitate prin revărsarea apelor de suprafaţă:

− Interdicţie temporară de construire până la regularizarea albiilor şi

efectuarea de lucrări hidrotehnice;

− Se recomandă plantaţii de salcâm, pin, salcie.

Factor de mediu AER

− Sporirea suprafeţei ocupate de spaţii verzi care va contribui la diminuarea poluării

aerului

Page 83: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

83

− Stimularea transportului verde prin construcţia de piste de biciclete și a

transportului public urban

− Stabilirea funcţiunii terenului pentru centura sud a orașului ce va constribui la

devierea traficului urban de tranzit în afara orașului și implicit la diminuarea nivelului de

poluare a aerului datorat traficului

− Direcţionarea dezvoltării industriale viitoare în zone situate în afara celor

rezidenţiale cu scopul evitării riscului de poluare locală a aerului în zonele locuite

Factor de mediu SOL/SUBSOL/UTILIZAREA TERENURILOR

− Reglementarea strictă a zonelor de management a deșeurilor în vederea diminuării

impactului direct asupra solului și indirect asupra apei și aerului

− În zonele cu risc mediu şi mediu-mic de alunecări de teren primare se recomandă:

− Zonă construibilă doar pe bază de expertiză geotehnică;

− Se recomandă clădiri uşoare izolate cu regim de înălţime max. D+P+M şi

POT=15%;

− Se interzic defrişările, executarea de şanţuri în versant sau la baza

versantului.

− Se recomandă retaluzarea pantelor şi înierbarea lor, respectiv conducerea

dirijată a apelor pluviale;

− Se vor executa şanţuri de gardă în amonte de zonele construite, ce se vor

descărca în văi naturale;

− Se vor evita excavaţiile nesprijinite.

Factor de mediu BIODIVERSITATE

− Evitarea antropizării zonei din interiorul sau din imediata vecinătate a SCI Șieu-

Budacu în vederea menţinerii în stare bună de conservare a habitatelor și speciilor

protejate

− Extinderea intravilanului să aibă la bază o analiză a necesităţii extinderii, precum

și o analiză teritorială amănunţită a suprafeţelor propuse, astfel încât să nu se

antropizeze zone valoroase din punct de vedere a componentelor naturale, mai ales a

biodiversităţii

− Extinderea controlată a intravilanului și doar în condiţiile în care aceasta este

necesară și în relaţie directă cu nevoile de dezvoltare și cu evoluţia demografică a

localităţii

Page 84: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

84

− Renaturarea se va face doar pe baza unor studii de biodiversitate pentru a se evita

introducerea unor asociaţii vegetale care să nu corespundă condiţiilor biotopice locale

− Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care

ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase

− Studierea asociaţiilor biotice existente și reducerea intervenţiilor antropice care

ar putea afecta anumite asociaţii vegetale valoroase

− Utilizarea unor asociaţii vegetale care să corespundă condiţiilor biotopice locale

Factor de mediu PEISAJ

− Crearea cadrului necesar pentru ecologizarea spaţiilor industriale abandonate și

redarea terenurilor aferente circuitului antropic

− Crearea cadrului pentru demolarea clădirilor rezidenţiale abandonate

− Impunerea unui specific arhitectural pentru construcţiile centrale

− Impunerea unor tehnici peisagere de screening (perdele de arbori de exemplu)

care să contribuie la mascarea unor funcţiuni cu valoare estetică redusă

Factor de mediu POPULAŢIE

− Sporirea suprafeţelor cu spaţiu verde urban

− Impunerea către administratorului centurii sud a unor măsurători de zgomot în

zona unde aceasta se găsește la distanţă redusă faţă de locuinţe și solicitarea adoptării

unor dotări de protecţie fonică în cazul în care se va impune

− Separarea zonelor industriale și de depozitare faţă de cele rezidenţiale

− Diminuarea riscurilor naturale care pot afecta componenta antropică (alunecări,

inundaţii etc.) prin adoptarea unor măsuri de control asupra acestora

− Păstrarea distanţei de protecţie externă pentru obiectivele SEVESO existente

− Scăderea disconfortului indus de traficul de tranzit

− Impunerea unor măsuri de protecţie sanitară în cazul propunerii de noi funcţiuni

faţă de obiective care ar putea afecta sănătatea și siguranţa populaţiei (depozit de

deșeuri, linii electrice, cimitire, oobiective industriale etc.)

− Creșterea suprafeţelor de spaţiu verde, precum și a zonelor de recreare și

agrement cu efecte benefice asupra calităţii vieţii

− Reglementarea lucrărilor de intervenţie la monumentele istorice care ar putea

conduce la introducerea unora dintre acestea în circuitul turistic

Page 85: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

85

− Promovarea conceptului de energie regenerabilă, atât la nivelul administraţiei,

cât și a populaţiei

− Participarea autorităţilor publice locale ca factor activ în reglementarea unităţilor

industriale existente sau propuse în domeniul protecţiei mediului

MANGEMENTUL DEȘEURILOR

− Formularea unor ţinte la nivel local privind cantitatea de deșeuri generate cu

scopul stimulării unor măsuri privind descreșterea cantităţii de deșeuri generate și a

reciclării la sursă;

− Stimularea colectării selective a deşeurilor din municipiul Bistrita şi aria

periurbana;

− Controlul depozitării materialelor rezultate din demolări;

− Implicarea autorităţilor locale în liminarea depozitării necontrolate de deşeuri;

− Implicarea autorităţilor locale în închiderea actualei rampe de gunoi, care nu

corespunde normelor UE;

− Iniţierea unor lucrări privind recuperarea emisiilor de gaz metan din rampa de

gunoi menajer a Municipiului Bistrita.

11. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE

ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

În cadrul procesului de monitorizare, este important sa se faca distinctie intre

monitorizarea unei interventii sau actiuni antropice și monitorizarea sistemului de

evaluare a impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta

o prognoza, la un moment dat, a impactului pe care o actiune proiectata il genereaza

asupra mediului.

Implementarea monitorizarii implica, pe de o parte, verificarea modului în care s-

a aplicat proiectul, conform specificatiilor prevazute și aprobate în documentatia care a

stat la baza evaluarii impactului și, pe de alta parte, verificarea eficientei masurilor de

minimizare în atingerea scopului urmarit. Astfel de verificari implica inspectii fizice

(amplasarea constructiilor, materiale de constructii, depozitarea deseurilor) sau

masuratori (asupra emisiilor), folosind aparatura specifica și metode profesionale de

prelucrare și interpretare.

Page 86: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

86

Monitorizarea este implementata cu respectarea unui set de norme legislative:

planificarea folosirii terenului, proceduri de control a poluarii etc. Principalul rol al

monitorizarii consta în a evidentia dacă functionarea unui obiectiv respecta conditiile

impuse la momentul aprobarii sale.

Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu masurile de minimizare

aplicate în timpul implementarii proiectului și anume:

− sa furnizeze feedback pentru autoritatile de mediu și pentru autoritatile de

decizie despre eficienta masurilor impuse;

− sa identifice necesitatea initierii și aplicarii unor actiuni inainte sa se produca

daune de mediu ireversibile.

Avand în vedere specificul functional al complexului turistic și rezidential propus

și impactul redus asupra factorilor de mediu, nu se impune monitorizarea prin prelevarea

periodica de probe și analizarea acestora.

Pe durata functionarii, se vor respecta intocmai toate prevederile legislatiei de

mediu în vigoare.

Tabel 13. Plan de monitorizare a modului de indeplinire

a obiectivelor de mediu aferente PUG-ului analizat

Factor/ aspect de

mediu

Obiective strategice de

mediu

Obiective specifice de

mediu Ţinte

Aer - limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra climatului zonei

- reducerea impactului transporturilor asupra calităţii aerului la nivel urban.

- îmbunătăţirea microclimatului urban

- impunerea unui acces restrictiv în anumite zone din centrul urban;

- lărgirea străzilor şi crearea pistelor pentru biciclete şi a spaţiilor de acces pietonal;

- realizarea centurii (centurilor) ocolitoare ale municipiului Bistriţa;

- extinderea suprafeţelor de spaţii verzi.

- indicatori chimici ai calităţii aerului; - numărul de vehicule de trafic greu care tranzitează zonele urbane; - lungimea în km a pistelor pentru bicicletă realizate; - suprafaţa de spaţiu verde/ locuitor.

Apă - limitarea - îmbunătăţirea - extinderea - lungimea în km a

Page 87: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

87

intervenţiilor în dinamica naturală şi în compoziţia chimică a apei

infrastructurii în vederea eliminării formelor de depreciere a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane

sistemului de canalizare în zona suburbană;

- modernizarea şi extinderea capacităţii staţiei de epurare a apelor uzate existente;

- introducerea obligativităţii realizării sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare înaintea definitivării construcţiilor din zonele rezidenţiale.

reţelei de canalizare nou amenajată; - debitul de apă uzată epurată; - indicatori specifici de calitate a apelor care să permită compararea cu condiţiile iniţiale; - numărul de abonaţi la sistemul centralizat de alimentare cu apă şi la serviciile publice de canalizare - cuantificarea pagubelor produse anual de inundaţii

Sol/Subsol - limitarea impactului negativ asupra solului şi subsolului

- trasarea unor coordonate de extindere a spaţiului construit în aşa fel încât impactul asupra solului şi subsolului să fie minim.

- limitarea suprafeţelor ocupate de funcţiuni industriale la minimul necesar;

- impunerea unor parametri de ocupare a terenului care să reducă la minimum posibil impactul asupra solului şi subsolului.

- procentul de ocupare a terenului; - coeficientul de utilizare a terenului; - regimul de înălţime a construcţiilor; - inventarierea anuală a suprafeţelor agricole necultivate - cuantificarea pagubelor produse anual ca urmarea unor procese de instabilitate la nivelul versanţilor

Biodiversitate

- minimizarea impactului asupra biodiversităţi, florei şi faunei;

- stoparea degradării mediului natural datorită exploatării necorespunzătoare a resurselor neregenerabile şi a patrimoniului natural.

- poziţionarea zonelor cu funcţiuni industriale la distanţe cât mai mari de arealele protejate din municipiu şi din vecinătatea acestuia;

- amenajarea parcurilor şi a scuarurilor cu specii autohtone;

- păstrarea în stare bună de conservare a habitatelor și speciilor protejate din SCI Șieu-Budacu

- condiţiile de referinţă privind speciile şi habitatele din arealul de intră sub incidenţa prezentului plan; - modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor, în special a celor din SCI Șieu-Budacu; - suprafeţe anuale de teren renaturate (plantate sau împădurite) - inventarierea anuală a suprafeţelor verzi/cap de locuitor, dar și cea periodică a stării acestora

Peisaj - minimizarea impactului

- organizarea zonelor de

- impunerea unor parametri de

- modulul Landscape Change Modeler.

Page 88: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

88

asupra peisajului;

construcţii noi astfel încât să se realizeze continuitatea cu peisajul natural şi să se creeze ansambluri bine integrate din punct de vedere estetic şi peisagistic.

construire care să permită integrarea armonioasă a construcţiilor în mediul natural.

Managementul riscurilor de mediu

- - reducerea gradului de vulnerabilitate la producerea unor fenomene de risc, prin protejarea obiectivelor socio-economice

- identificarea şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de fenomene de risc;

- identificarea zonelor de risc natural şi impunerea unor restricţii de construire.

- suprafaţă de spaţii verzi reabilitate; - suprafaţă de spaţii verzi nou create; - lungimea în km a şoselei de centură; - număr zone industriale separate de cele rezidenţiale prin spaţii tampon; - hartă cu repartizarea zonelor de risc; - număr de construcţii şi/sau monumente de patrimoniu reabilitate - numărul de proiecte ce utilizează energia regenerabilă - inventarierea cantităţilor anuale de deșeuri generate, colectate, valorificate - număr de monumente istorice reabilitate anual - lungimea totală a arterelor rutiere reabilitate - număr de evenimente publice de conștientizare a problemelor de mediu organizate anual

Mediul social şi economic

- îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;

- îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură pentru

- monitorizarea şi cuantificarea efectelor poluării asupra sănătăţii publice în centrul urban;

- reducerea

- identificarea unor areale în care se impune realizarea perdelelor de protecţie;

- implementarea unui sistem de colectare,

- măsurători de zgomot în zona unde centura sud a orașului se găsește la distanţă redusă faţă de locuinţe

Page 89: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

89

crearea premiselor dezvoltării mediului economic.

riscului de inundaţii, protejarea obiectivelor socio-economice;

- asigurarea calităţii unui mediu ambiant adecvat pentru locuitorii din centrul urban;

- diminuarea suprafeţelor de teren afectate de fenomene de risc natural;

- reducerea poluării fonice datorate activităţilor de transport.

transport şi eliminare a deşeurilor;

- creşterea suprafeţei de spaţii verzi din zona urbană şi periurbană.

Moşternirea culturală şi patrimoniul istoric

- - protejarea elementelor cu valoare culturală şi istorică deosebită ale ansamblului urban.

- restaurarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.

12. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Lucrarea de fata reprezintă Raportul de mediu asupra Planului Urbanistic General

al municipiului Bistriţa, scopul acestuia fiind acela de a identifica, descrie și evalua

efectele potenţiale semnificative asupra mediului asociate planului analizat, iar

întocmirea sa este parte a procedurii de evaluare de mediu pentru planuri și programe.

Descrierea PUG

Obiectivele urmărite prin actualizarea PUG Bistriţa sunt:

− Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;

− Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

− Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

− Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan;

Page 90: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

90

− Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de

construire;

− Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi a zonelor de protecţie a acestora;

− Stabilirea cadrului de modernizare şi dezvoltare a echipării edilitare;

− Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan;

− Stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

− Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi a condiţiilor de conformare şi

realizare a construcţiilor.

Planul urbanistic general al municipiului Bistriţa stabileşte acţiunile şi măsurile de

dezvoltare atât a centrului urban propriu-zis, cât şi a localităţilor componente pe o

durată determinată, pe baza analizei multicriteriale a situaţiei existente şi a

necesităţilor de dezvoltare a teritoriului.

Memoriul general aferent planului urbanistic general analizat este alcătuit din

patru capitole și anume:

− Introducere (date de recunoaștere a terenului, obiectul lucrării, surse de

documentare);

− Stadiul actual al dezvoltării. În cadrul acestui capitol sunt analizate elementele

cadrului natural și socio-economic al localităţii, elementele de infrastructură de

comunicaţie sau edilitară a teritoriului. În egală măsură sunt analizate riscurile

naturale din aria de interes, problemele de mediu şi disfuncţionalităţile din

teritoriu.

− Propuneri de organizare urbanistică. În cadrul capitolului 3 sunt analizate

rezultatele studiilor de fundamentare realizate, direcţiile de evoluţie şi

priorităţile în dezvoltarea teritoriului în raport cu evoluţia populaţiei. Totodată

este prezentat teritoriul intravilan nou delimitat, alături de zonarea funcţională

propusă şi bilanţul teritorial aferent.

− Concluzii – măsuri în continuare.

Planul Urbanistic General conţine și un Regulament de Urbanism care cuprinde și

detaliază prevederile referitoare la modul de utilizare a terenurilor și de amplasare,

Page 91: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

91

dimensionare și realizare a construcţiilor pe întregul teritoriu al municipiului Bistriţa,

atât în spaţiul intravilan, cât și în cel extravilan.

Evaluarea efectelor asupra mediului

Conform cerintelor HG 1076/2004, în cazul analizei unui plan sau program, trebuie

în mod obligatoriu evidentiate efectele semnificative asupra mediului determinate de

implementarea acestuia. Scopul acestor prevederi consta în identificarea, predictia și

evaluarea formelor de impact generate de punerea în aplicare a respectivului plan sau

program.

În cadrul evaluării de mediu a PUG Bistriţa, au fost identificate mai multe forme

potentiale de impact asupra factorilor de mediu, cu diferite magnitudini, durate și

intensitati. În vederea evaluarii sintetice a impactului potential asupra mediului, în

termeni cat mai relevanti, au fost stabilite categorii de impact care sa permita

evidentierea efectelor potential semnificative asupra mediului generate de

implementarea planului.

Pentru propunerile concrete ale planului urbanistic genera, au fost evaluate

efectele produse în raport cu fiecare dintre obiectivele specifice propuse. Astfel, în

funcţie de efectele produse, au fost acordate valori de la -3 puncte şi până la 3 puncte

pentru fiecare dintre propuneri planului urbanistic general.

Evaluarea efectelor cumulative de mediu generate de implementarea propunerilor

PUG Bistriţa s-a realizat prin însumarea notelor de evaluare acordate în raport cu

obiectivele de mediu specifice. Astfel, a fost pusă în evidenţă apariţia efectelor negative

în ceea ce priveşte factorii de mediu aer, apă şi sol. Se menţionează totuşi că în cazul

factorilor de mediu aer şi apă, forma de impact negativ întâlnită a fost cea de impact

negativ nesemnificativ, care presupune efecte negative minore asupra factorilor de

mediu.

În urma evaluării efectelor potenţial semnificative asupra mediului asociate

implementării PUG Bistriţa, se poate afirma că acesta va avea o contribuţie vădit

pozitivă la nivelul evoluţiei întregului sistem teritorial, inclusiv asupra componentelor de

mediu, în timp ce efectele negative pot fi evitate în condiţiile aplicării măsurilor propuse

de către evaluator.

Page 92: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

92

În urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia că, în condiţiile

respectării măsurilor de reducere/prevenire a impactului propuse în

cadrul P.U.G. sau al prezentului Raport de Mediu, efectele asupra

mediului induse de implementarea planului analizat nu vor afecta

negativ semnificativ calitatea factorilor de mediu, astfel încât se

propune eliberarea AVIZULUI DE MEDIU pentru Planul Urbanistic General

al municipiului Bistriţa.

BIBLIOGRAFIE:

• Benedek, J., (1999), Organizarea spaţiului rural din Dealurile Bistriţei - Studiu de

caz, Cluj-Napoca.

• Chintăuan, I., Prahase, M., (1998), Bistriţa-Năsăud. Mediul şi tradiţia, Editura

Aletheia, Bistriţa.

• Chintăuan, I., (1999), Apele din Bistriţa-Năsăud, Editura Crysopea, Cluj-Napoca.

• Donisă, I., (1968), Geomorfologia văii Bistriţei, Editura Academiei, Bucureşti.

• Gârbacea, V., (1957), Dealurile Bistriţei, Cluj-Napoca, note de curs.

• Gârbacea, V., (1960), Consideraţii cu privire la evoluţia reţelei hidrografice în

partea de N-E a Podişului Transilvaniei. Dealurile Bistriţei, Studia Universitatis

Babeş-Bolyai, seria Geologie- Geografie, fasc.1, Cluj-Napoca.

• Mac, I., (2001), Mediul natural sau mediul construit, Studii şi cercetări-geologie-

geografie, Bistriţa.

• Morariu, T., Buta, I., Maier, A., (1972), Judeţul Bistriţa-Năsăud, Editura Academiei,

Bucureşti.

• Therivel, R., Partidario, M., (1996), The Practice of Strategic Environmental

Assessment, Earthscan Publications, UK

• Therivel, R., (2004), Strategic Environmental Assessment in Action, Earthscan

Publications, UK

*** Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile

*** Carta municipiilor şi oraşelor pentru durabilitate (Carta Aalborg)

Page 93: PUG Bistrita

S.C. M&S ECOPROIECT SRL Str. Septimiu Albini 99, ap. 87, 400457 Cluj-Napoca

Contact: e-mail: [email protected], tel. 0745-540.970, 0745-542.701

93

*** Directive 2001/42/EC of the European Parliament and of the Council of 27 June

2001 on the assessment of the effects of certain plans and programmes on the

environment

*** European Commission, (1999), Manual on strategic environmental assessment of

transport infrastructure plans, European Commission, DG Energy and Transport,

Brussels, Belgium

*** Raport privind starea mediului în judeţul Bistriţa Năsăud în anul 2009

*** Planul integrat de dezvoltare urbană Bistriţa

*** Planul de amenajare a teritoriului regional – Regiunea Nord-Vest 2007 – 2013

*** Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional

*** Planul de analiză şi acoperire riscuri din judeţul Bistriţa Năsăud

*** Strategia de dezvoltare locală a municipiului Bistriţa 2010 – 2030

*** Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud 2007-2013

*** Strategia de dezvoltare regională a Regiunii Nord-Vest 2007-2013


Top Related