7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
1/48
Este posibil controlul stresului?
Moto:
,,...ceamai pretioasd comoard aomuluimuritor estelinisteasufletului. "
(M. Rosseels)
Cad eu invdt cea mai mare artda vietii:Sdzdmbesc mereu si oriunde
Si sdsuport durereafdrd disperare,
Sdnu regret ceea ce afost
Si sd nu ma tern de ceea ce vafi.Am cunoscut gustulfoamei si al noptilor cu insomnii(afost demult)
Si stiu cum inteapdfrigul
Cdndghemuit ai dori
Sd te aperi de el.Si stiu ce-nseamndsdversi lacrimi de neputintd
In multezile luminoase,
In multe nopti intunecoase,
Am invdtat sd alung cu gdndulTimpul cdruia liplace sdse lungeascdnemilos.
Si stiu cat de greu trebuie sd lupti cu sine,Spre a nu cddea si a nu te da bdtut
De calea ceparefdrdde sfdrsit.
Cad eu invat cea mai mare arta a vietii,Sa zambesc mereu si oriundeSi sa suport durereafara disperare,Sa nu regret ceea ce afostSisanu ma tent de ceea ce vafi,"(Cugetarile unei de^inute)
Revenim in aceasta lectie la problema stresului, pentru a ne privi iarasi pe noi insinedin aceasta perspective. Incearca sa faci acest lucru cu sentimentul raspunderii totale.
Raspunsul la intrebarea daca e posibil sa stapanim stresul ar putea fi reformulat.Pentru aceasta, trebuie sa stabilim mai intai ca in lume exista si au existat mereuasemenea imbmari de factori situationali, subiectivi, care declanseaza in oameni otensiune ce trece dincolo de nivelul optim. Te rog sa-ti amintesti ca nivelul acestortensiuni cu caracter distructiv, care ne afecteaza echilibrul, difera de la o persoana laalta. De asemenea, ar trebui sa acceptam ca asupra unor factori de stres situationali,emotionali, subiectivi avem o anumita influenta si putem sa-i modificam in modactiv, in timp ce al|ii nu depind de vointa noastra.
LECTIIL
E 55 SI
LECTIA 55
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
2/48
Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?
O foarte buna metoda de control al stresului consta in schimbarea modului de a
percepe lumea si de a gandi in legatura cu sine si cu cei din jur. Chiar de la inceput,
poti incerca sa te preocupi de cum gandesti referitor la tine in raport cu stresul, sa
incerci sa stabilesti unde se plaseaza raspunsul tau pe axa:Nu madau bdtut in nici o
situatie, voi mvinge totdeaunaSunt invins, nu md descurc in nici o situatie. Te rog
sa nu uiti ca extremele nu sunt constructive.
Cel mai important este sa accepti ca asemenea atitudinipotfl schimbate si ca de tinedepinde raspunsul la intrebarea daca doresti, in general, safari fata stresului in viata.
Ne vom preocupa de acesta mai intai la nivel teoretic, apoi prin intermediul unor
exercitii practice.
Abordari teoretice referitoare la controlul stresului
Reflectand asupra problemei stresului, am ajuns la concluzia ca acesta reprezinta o
parte inseparabila a vietii noastre cotidiene. Stim ca nu ne putem manifesta astfel
meat sa evitam complet starea de incitare ce trece dincolo de nivelul optim, ne dam
seama ca nu poate fi evitata complet confruntarea cu dificultatile.
La inceput vom trece in revista abordarile teoretice, pentru a actualiza si sistematiza
cunostintele noastre. Daca doresti, revino la lectiile 3 si 4, 5 si 6,7 si 8.
Iti propun ca, in timp ce parcurgi materialul din acest caiet, sa formulezi un punct de
vedere propriu despre importanta pe care o au pentru tine diferitele conceptii ale
autorilor, rezultatele cercetarilor si concluziile lor. Nu te stradui sa memorezi toate
aceste lucruri. Incearca sa constientizezi modul propriu tie de a actiona in conditii de
stres, precum si pe eel al persoanelor pe care le observi. Stabileste daca asemenea
reflectii iti permit sa intelegi mai bine fenomenele. Renunta la cele care nu-ti ofera
nimic nou. Staruie asupra celor care au caracter problematic, controversat.
Stresul constituie un factor important, intr-o stransa relatie cu sanatatea psihica si cu
multe probleme ale sanatatii fizice.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
3/48
Numeroase cercetari asupra fenomenului s-au axat mai ales pe observatii, dar a fost
necesara totodata construirea unor modele, a unor teorii. K. Lewin spunea caNimic nu
este maipractic decdt o bundteorie. Tu ce crezi? Unii cred ca orice teorie este doar
una dintre posibilele incercari de a explica viata, lumea, fenomenele, fund, de fapt, un
produs inutil, errnetic. Altii afirma ca o buna teorie ne permite sa modelam activ si
constient viata, sa preintampinam raul, sa stimulam schimbarile dorite. Te rog sa
analizezi aceste aspecte impreuna cu partenerul tau de discutie.
Traditia conceptiilor cu privire la stres incepe cu abordarile lui Cannon si Selye,
care au preluat aceasta notiune din domeniul fizicii.
Stresul este abordat aid ca o reactie de aparare integrala a sistemelor
fiziologice pentru aproteja organismulfatadeprovocarile din mediu.
Ca raspuns la factorii de stres externi se considera ca apare o reactie unitara, care se
produce dupa o serie de impulsuri de alarma, dupa semnalul de rezistenta si dupa
pierderea fortei. Aceasta abordare a stresului a fost insa criticata de multi, iar faptul careactiile oamenilor la stres sunt unitare a fost pus la indoiala.
Alti cercetatori trateaza modalitatile de reactie ale individului cape o functie:
apersonalitatii;
a constitutiei fizice;
aperceptiei;
a contextului de actiune a factorilor stresanti.
Nu s-a cazut de acord nici in privinta conceptiei ca organismul se poate afla in stare de
stres numai arunci cand se produce adaptarea generala. Potrivit acestei abordari,
persoana ar fi incapabila sa identifice cauzele stresului, deoarece este obligata sa
astepte efectele acestuia pentru a sti cand anume se produce.
Exista, de asemenea, autori care s-au concentrat asupra factorilor provocatori de
stres. Astfel, au fost identificate patru tipuri de factori de stres:
puternici si limitati in timp (vizita la stomatolog, accidental, asteptarea unei
interventii chirurgicale etc.);
cu consecinte concrete (inaintarea in functie, pierderea unei persoane dragi,
pierderea locului de munca etc.);
repetabili periodic (sesiunile de examene, vizitele sistematice la medic pentruanumite interventii, intalniri cu colaboratori antipatici etc.);
factori de stres de durata (boala de lunga durata, situatie de rise indelungat,
legati de profesia practicata, de conflictele in casnicie etc.).
fntr-o asemenea abordare, stimuli! sunt considerati stresanti atunci cand
determina tulburari emotionale, crize psihice, slabirea potentialului fizic sau
tnrautatirea dispozitiei generate.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
4/48
Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?
Aceasta mterpretare a stresului se bazeaza pe rolul atribuit factorilor psihologici.
Cercetarile s-au concentrat asupra crizelor si asupra provocarilor extreme cu care se
confrunta oamenii.
Stresul este abordat in acest caz ca o schimhare care necesitd not adaptdri.
Autorii atrag atentia asupra faptului ca rolul perceperii factorilor de stres este foarteimportant. Considerand ca stresul este ceea ce vede observatorul, ar trebui sa revenim la
psihologia proceselor interne. Este greu sa distingem reactiile la factorii de stres de
simptomele nevrotice. Sistematizarea intamplarilor stresante permite compararea
reactiilor umane si ordonarea intamplarilor in anumite categorii.
Intr-o alta abordare se pune accent pe intamplari si pe reactia individuals la ele,
reactie care decurge din diferenta de apreciere a acestora. De exemplu, Spielberger
considera ca o intamplare este stresanta cand este receptata ca amenintare la
propria structura fizica sau fenomenologica (amenintarile fizice sau cele la
adresa propriului ego). Din acest motiv, indivizi cu personalitati diferite reactioneaza
relativ asemanator la amenintari fizice. Autorul atrage atentia asupra nivelului deteama, inteleasa ca insusire individuala.
In acest caz, se pune accent pe:
- apreciere;
- amenintarea cuno scuta a mediului;
- insusirile personalitatii.
Aceste trei aspecte alcatuiesc modelul tridimensional al abordarii stresului.
Modelul unanim acceptat de explicatie a stresului este modelul homeostatic,
prezentat de McGrath, bazat pe lucrarile lui Lazarus. Stresul este definit aici ca
absentd a echilibrului intre cerintele mediului si capacitatea de reactie aorganismului. Capacitatea de raspuns a omului semnifica posibilitatea de aintreprinde acele actiuni prin care sa se restabileasca acest echilibru.
Lazarus si Folkman formuleaza diferit aceasta notiune:
Stresul constitute un tip special de relatie intrepersoana si mediu, relatie receptata de
persoana cape ceva care li afecteazd sau li depaseste fortele, amenintandu-i existenta.
Asadar, stresul nu este rezultatul lipsei de echilibru intre provocari obiective si
capacitatea de raspuns, ci constituie efectul perceperii relatiei dintre acesti factori.Constiinta imposibilitatii de a face fata provocarilor trebuie sa fie ceva important
pentru individ. Te rog sa observi aceasta diferenta. Ti se pare foarte importanta?
Torusi, asemenea abordare este imprecisa. Provocarile si fortele mobilizate pentru a
face fata relatiei cu mediul exista doar intr-o realitate perceputa subiectiv, accesibila doar
subiectului. Este greu de surprins aici actiunea unor forte de sustinere a
capacitatii de a face fata provocarilor.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
5/48
Neglijdnd importanta mediului obiectiv se creeazd situatia in care uneleprovocdri pot
trece chiar neobservate, deoarece, pe parcursul unor intdmpldri normale,
indivizii li se opun in mod eficient. De exemplu, persoane cu o mare rezistentd
(cercetdrile lui Kobas) pot nici sd nu observe anumite provocdri ca atare,
considerdndu-le cape ceva incitant. Elepotavea atdtafortdde a se confrunta cu
cerintele mediului, meat nu sunt constiente de intdmpldrile care seproduc in cadrul
acestui mediu. La rdndul lor, alte persoane se pot simti coplesite de aceleasiintdmpldri. Neputempune intrebarea dacdpersoanele rezistente nu auperceput o
provocare ca atare pentru cd nu i-au acordat atentie saupentru cd au depdsit-o
rapid datoritd unor mari rezerve defortd- scrie Hoboll.
Trumbull si Appley lanseaza ideea ca echilibrul se poate produce atunci cand
provocarile reale sau percepute devanseaza capacitatea reala sau perceputa de a le
face fata, iar acest fapt permite sa se accentueze factorii de personalitate si de mediu.
Acesti autori considers stresul atat ca fenomen subiectiv, cat si obiectiv.
La randul lor, Lazarus si Folkman au redus mediul obiectiv la apreciereasubiectiva a acestuia,punand un accent mult mai mare pe percepere, fara a aprecia
indeajuns factorii de mediu. Ei considerau ca nu exists o modalitate obiectiva de
definire a stresului in contextul conditiilor de mediu.
Exercitiul 1
Te rog sa incerci sa sintetizezi ceea ce ai parcurs. Abordarile teoretice prezinta
stresul ca pe ceva ce este obiectiv in mediu, ce poate fi masurat si comparat;
stresul este o incordare generata de imaginatia noastra sau este o stare in care
ne aflam atunci cand asupra noastra actioneaza un stimul real, iar noi il
interpretam ca pe ceva dificil de indeplinit. Dupa tine, cum stau lucrurile?Incearca sa-ti defmesti pozitia, inainte de a trece la o alta teorie. O poti face
chiar in tema pentru acasa.
Modelul pastrarii resurselor (S. E. Hobfoll)
In cadrul acestui model se incearca imbinarea orientarii referitoare la mediu cu cea
cognitiva. In plus, modelul poate fi verificat empiric. De asemenea, exista si o modalitate
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
e,/?n-& okswiHit aeta or/s-a. des&uwat... ?
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
6/48
Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?
de a explica exact comportamenrul in situatii de stres. Teza principals a modelului
este aceea ca oamenii sunt inclinati sa-si pastreze, sa-si apere si sa-si regenereze
fortele. Pentru om este o amenintare pierderea potentials sau reala a acestora.
Oamenii traiesc in asa fel incat lumea sa devina o sursa de placeri si de success (de
astfel, acest lucru este postulat de Freud, care il denumeste criteriulpldcerii). In
mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Maslow, care afirma ca omul cauta in
viata forte fizice, sociale si psihice. Alti autori (Pearlin, Liberman, Menaghan siMullen) considers ca protejarea si ridicarea propriei valori reprezintd scopul
principal spre care tind oamenii. O asemenea conceptie poate fi intalnitS si in teoria
invatarii sociale. Oamenii actioneaza activ asupra mediului, pentru a-si spori sansele de
a obtine stimuli pozitivi. Ei pot face asta fie prin sporirea intensificarii sau a
frecventei stimulilor situationali, fie tinzand spre crearea si mentinerea anumitor
trasaturi personale (de exemplu stapanirea unui lucru in mod desavarsit) si a
conditiilor sociale - de exemplu un post stabil, relatii apropiate cu ceilalti etc. Modelul
discutat acum se bazeaza pe aceasta a doua strategic.
Stresul este, asadar, reactia la mediulin care se manifesta:
- amenintarea pierderii fortelor;
- pierderea lor reala;
- lipsa de forta determinata de exploatarea acesteia.
Pentru ca stresul sa se manifeste, este suflcienta aparitia unei pierderi reale
sau percepute subiectiv sau insasi absenta cresterii fortelor.
Ceinseamna resursele?
Resurse sunt obiectele, insusirile personale, conditiile sau fortele pretuite de persoana sau
care servesc dobandirii acestor obiecte, insusiri, conditii sau forte. Un exemplu de
resurse il constituie detinerea unei competente, o experienta bogata, sentimentulpropriei valori si al propriilor posibilitati, pozitia socio-economica sau profesia.
Aceste resurse au pentru oameni o valoare instrumentala si o importanta simbolica,
deoarece ii permit sa se autodefineasca.
Modelul preconizeaza ca oamenii care inca nu sunt supusi stresului tind spre
acumularea excesi va a resurselor, pentru a se pregati pentru posibilitatea unor pierderi
ulterioare. Acest lucru este confirmat de cercetarile cu privire la resursele
personalitatii: oamenii traiesc sentimentul succesului atunci cand creeaza excesul.
Cand nu au posibilitatea de a acumula aceste resurse, ei devin deosebit de sensibili, se
straduiesc sa preintampine pierderea resurselor sau sa intreprinda actiuni pentruautoaparare.
Ne putem imbogati resursele investind in altele, de exemplu ajutand alte persoane. O
asemenea actiune nu trebuie sa se desfasoare, fireste, pe principiul ,,ofer daca mi se
ofera". Hobfoll scrie ca individul isi poate angaja, de exemplu, iubirea si
tandretea, pentru a obtine acelasi lucru in schimb. Foarte frecvent, indivizii isi
consacrd timpul si energia, adicd doud resurse importante, pentru a le modela in
ceva maipretios, precum puterea si banii.
6 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
7/48
Exercitiul 2
Ce crezi despre enuntul anterior? Ce resurse sunt pentru tine mai valoroase?
Nu crezi ca importanta lor depinde de ierarhia noastra de valori? Poate ca
doresti sa discuti despre aceste lucruri in tema pentru acasa!
Cercetatorii afirma ca femeile sunt mai expuse stresului, deoarece noile asteptari
care preced acumularea de resurse coresnnnzatoare sunt pentru
oare barbatii nu percep asteptarile asemanator?
Potrivit lui Hobfoll, rezervele sunt:
obiectele, pretuite in plus atunci cand prezinta o valoare constand in
raritatea lor sau in costul de achizitionare (de exemplu o casa oarecare, in
comparatie cu o resedinta scumpa); ele sunt legate de pozitia
economico-sociala, ca un important factor al rezistentei la stres;
circumstantele, in masura in care sunt pretuite si cautate - de exemplu
casatoria, postul ocupat, varsta -, toate acestea depinzand de valoarea pe
care le-o atribuie indivizii sau grupurile;
insusirile personalitatii, in masura in care consolideaza rezistenta la
stres, permitand o asemenea orientare in lume, meat sa poti percepe
intamplarile prin prisma previzibilitatii acestora si in legatura cu interesele
proprii, un rol important avandu-1 aici sustinerea, care ne permite sa credem ca
putem stapani imprejurarile stresante sau ca macar le putem intelege;
energia, precum si timpul, banii si puterea, care vor ajuta la dobandirea
altor resurse.
Sustinerea nu este aici o categorie distincta, ci este tratata ca resursa, in masura in
care asigura alte resurse valoroase. De asemenea, aceasta poate diminua resursele.
Sustinerea este benefica atunci cand favorizeaza nevoile situationale si poate avea
rezultate indiferente sau daunatoare cand nu vine in intampinarea nevoilor.
Intamplarea careia i se atribuie cea mai mare importanta este pierderea. Este
vorba despre: moartea cuiva drag, divort, pierderea unui post, iesirea la pensie,
suspendarea unui imprumut etc. Asemenea situatii marcheaza cea mai mare
amenintare psihologica, constituind in acelasi timp cauza unui mare numar de cazuri
depresive. Pierderea a ceva la care individul tine este deosebit de greu de suportat,intrucat ameninta atasamentul fata de un anumit rol. Este vorba de roluri importante,
puternic legate de imaginea propriului EU.
Schimbarile care semnaleaza cresterea resurselor ar trebui sa actioneze, sporind
rezistenta umana la stres. Autorul distinge clar si starile de tranzitie, pe care le
considers perioade de adaptare, vazand in ele procese care declanseaza o anumita
provocare. Daca schimbarile sunt evenimente pozitive sau provocari carora le-am
facut fata, acestea consolideaza rezistenta individului.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
(4(22-23))
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
8/48
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
9/48
Este posibil controlul stresului?
Oamenii tind spre compensarea pierderilor,angajand alte resurse. Aceste actiuni potavea caracter nemijlocit - o noua casatorie
dupa divert, o noua sarcina dupa unapierduta etc. - sau indirect, simbolic - de
exemplu redobandirea respectului de sine
prin schimbarea conditiilor daunatoare,
redobandirea prestigiului in domeniiinrudite, in actiuni interpersonal, in scopul
obtinerii unor stimuli reversibili pozitivi.
Tendinta de a redobandi resurse este stresanta in sine. Dupa un insucces, neangajam energia, estimam pierderile potentiale, stabilim in ce masura suntem gata samai pierdem ceva, angajand alte resurse, si analizam probabilitatea obtineriisuccesului sau compensarea pierderilor, prin alegerea unei strategii potrivite, decontracarare a stresului. Ca urmare a lipsei de resurse necesare compensariipierderilor, se dezvolta spirala acestora. Persoanele incearca sa aplice strategii care sepot dovedi amagitoare, dar care pe timp scurt au efect bun. Daca nu sunt eficiente,persoanele respective ajung la o stare de disperare, expunandu-se in continuarepierderilor. Cei care nu dispun de resurse se straduiesc sa foloseasca ceea ce au,gest care se soldeaza adesea cu consecinte negative.
Un rol esentialil joaca estimarea resurselor. Potrivit autorului, aceasta estimaredepinde in mare masura de normele sociale: tendintele normative referitoare lamodul de estimare a resurselor si de identificare a pierderilor indicd indivizilormodalitdtile de definire cefunctioneazd in mediul lor, precum si normele socialeacceptate, care stabilesc ce anume inseamndpierdere.
Exercitiul 3
Se pare ca ceilalti oameni influenteaza modul in care intelegem anumiti factori capierderi. Esti de acord cu acest punct de vedere? Iti poti spune parerea in temapentru acasa.
Una dintre modalitatile de pastrare a resurselor de catre individ este reinterpretareaamenintarii ca sursa de provocare. Oamenii se pot concentra asupra a ceea ce potcastiga sau asupra a ceea pot pierde intr-o situatie data. De exemplu, preluarea uneicompanii de catre o corporate mai mare poate fi apreciata ca sansa a promovarii rapidea cadrelor de conducere sau ca prefigurare a unor concedieri masive.
Exercitiul 4
Te rog sa dai alte exemple de interpretari care se deosebesc foarte mult intreele. Este vorba aici despre o serie de experience referitoare la: avansari, nasteri,schimbari de domiciliu, plecari in strainatate etc. Te rog sa obtii o lista deopinii complet diferite despre o situatie sau despre o intamplare concreta,vazuta ca amenintare sau ca provocare. Observa cum se deosebesc oamenii inprivinta tendintei de a aborda viata tocmai in acesti termeni. Tu insuti esticapabil de o asemenea reinterpretare? Te rog sa analizezi aceste aspecte cupartenerul tau de discutie.
Lectia 55
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
10/48
Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX
Oamenii pot depasi sentimental pierderii, efectuand o noua evaluare, o noua apreciere a valorii resurselor
pierdute sau periclitate. De exemplu, stresul produs de insuccesele la invataturapoate fi atenuat de
acceptarea valorii depreciate a instruirii insesi. De asemenea, divortul poate fi
perceput ca factor care ne afecteaza mai putin daca vom considera ca viata de familie este mai putin
importanta.
Oare, in loc sa depaseasca factorii de stres ori sa se supuna acestora, oamenii
schimba interpretarea evenimentelor si a consecintelor acestora? Da, insaacest aspect este ceva mai complicat. Cand autoaprecierea unui student se bazeaza pe
succesele la mvatatura, iar el traieste intr-o societate care pune pret pe nivelul de
pregatire, o asemenea reinterpretare intampina numeroase obstacole. Valorile si
modul de percepere a lumii constituie un element destul de stabil al constiintei de
sine.
Aprecierea resurselor constituie o derivatd a valorilor recunoscute de
oatneni.
In mod similar s-a pronuntat pe aceasta tema Kaplan:Indivizii vor suferi in mod
subiectiv insuccese, in mdsura in care, dispundndde insusiri dobandite de la nastere
sau achizitionate ulterior, se vor afla in diferite imprejurari in fata necesitdtii unor
comportamente care le amenintdvalorile de baza sau care exprimd imposibilitatea
atingerii acestor valori. Circumstantele care indicdfaptul cdindividul are insusiri
mult diminuate sau case comportd intr-un mod apreciat ca atarepot conduce la
sentimentul foarte stresant al lipsei acceptdrii de sine, daca valoarea esentiald o
constituie autoapreciereapozitivd.
Vorbind despre actiunea distructiva a periclitarii valorilor de baza sau ascunse, R.
May afirma:Nelinistilepe care le simte omul ilfac sdse distingdprinfaptul ca este
un animal valorizator, care explica lumea si viata cu ajutorul simbolurilor si al
semnificatiilor. Cauza acestor nelinisti o constituie amenintarea valorilor pe care
individulle considera esentiale pentru propria existenta.
Hobfoll stabileste asadar ca, atunci cand nu suntem expusi actiunii stresului, suntem
deosebit de motivati de dorinta de a obtine resurse. Dorim sa ne imbogatim rezervele,
asigurandu-ne in fata viitoarelor pierderi. In functie de scopurile individuale,
contribuim la ridicarea pozitiei sociale, obtinem iubire, avere sau multumire. Asadar
riscam, facand diferite investitii, iar daca beneficiul obtinut nu este suficient, le
tratam ca pierderi. Pierderea reprezinta si neobtinerea beneficiului scontat,
prevazut.
Resursele au componente obiective si subiective. Analiza resurselor pe care
oamenii le considera auxiliare in confruntarea cu diferite tipuii de pierderi ar imbogati
cunostintele despre stres. Trebuie sa cercetam, asadar, specificul resurselor in
contracararea consecintelor diferitelor tipuri de pierderi. Cercetarile au aratat, de
exemplu, ca iubirea proprie este o resursa mai puternica decat celelalte si ca actiunea
ajutorului social este limitata in timp.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
11/48
Este posibil controlul stresului?
Exercitiul 5
Incearca in primul rand sa identifici resursele importante pentru tine. Impartaseste-ti
concluziile partenerului de discutie. Care este situatia resurselor tale? Poti vorbi despre acest
lucru in tema pentru acasa.
Sa mai staruim putin asupra problematicii stresului, revenind la studiile despre
situatiile dificile. Sa incepem cu povestea citata de A. De Mello:
Intr-o dimineatd foarte rece, un robin si elevii sdi s-au adunat in jurul focului.
Unul dintre discipoli, raportdndu-se la invdtdtura maestrului sdu, spuse:
- Intr-o zi geroasd ca asta stiu exact ce am defdcut.
- Ce anume ? - il mtrebard ceilalti.
- Sdpdstrez cdldura. lar dacd acest lucru este imposibil, voi sti in continuare
ce sdfac.
- Ce anume?
- Sdinghet.
Autorul comenteaza: Realitatea nupoatefi cu adevdrat respinsdsau acceptatd. A
fugi de ea inseamnd afugi depropriile tale tdlpi. A o accepta inseamnd a-ti sdruta
propria gurd. Tot ceea ce iti trebuie este sa vezi, sd intelegi si sd ddinui in liniste.
O situatie dificila, in ciuda unor opinii existente, nu totdeauna trebuie sa
provoace tulburari in manifestarea individului. Chiar si intr-o perspective
indepartata, in dezvoltarea individului, rolul acesteia poate fi pozitiv. Aceasta se
intampla daca:
- dificultatea va avea, in primul rand, caracter cognitiv;
- nu vor fi periclitate valorile de baza ale individului;
- nu se va epuiza rezistenta omului;
- tulburarile vor fi trecatoare, adica nu vor necesita reorganizarea si
recoordonarea activitatilor.
In acest fel se organizeaza ajutorul in activitatea de recuperare si in psihoterapie.
Creandu-se un sentiment de securitate, se urmareste ca gradul de dificultate sa nu
depaseasca posibilitatile individuate ale persoanei si rezistenta acesteia.
Situatiile dificile perturba manifestarea omului atunci cand:
- ameninta principalele valori la care tine acesta;
- determina o stare de tensiune emotionala negativa, brusca sau trenanta
-indeosebi teama;
- depasesc rezistenta fizica si psihica a individului (situatii care pericliteaza
viata, sanatatea sau demnitatea personala, situatia pierderii celor apropiati,
blocarea realizarii scopurilor in viata si privarea indelungata de miscare si de
contacte emotionale), iar sfera dificultatilor cuprinde diferite domenii de viata
ale individului: familia, activitatea profesionala, mediul si anturajul.
10 Psihologie
Lectia 55
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
12/48
Un rol important in depasirea situatiilor dificile il joaca factorii de personalitate.
In afara de sanatate, de rezistenta si diverse caracteristici fundamentale ale sistemuluinervos, pot fi distinse aici:
- capacitatea de orientare in mediul din jur: rigoarea, obiectivitatea si intelegerea
generala a fenomenelor;
cunostintele (bogate, operative, ierarhizate, organizate, diferentierea
structurilor cognitive, deschiderea acestora la noi informatii);
capacitatea de orientare si de control asupra propriilor actiuni (maturitatea
emotionala);
- autocunoasterea exacta, realista si autoaprecierea pozitiva, in ansamblu;
- capacitatea de a face fata situatiilor dificile, ceea ce tine de antrenament in
depasirea rationala a dificultatilor si de flexibilitatea modelelor de actiune.
Trebuie sa semnalam aici faptul ca indeosebi situatiile sociale pot deveni usor
situatii dificile, deoarece se caracterizeaza prin plurivalenta si prin complexitatea
elementelor externe. Acestea se supun greu regulilor obiective ale deductiei.Obiectivele sociale prezinta o importanta reala pentru individ, fiind active si in
raport de autonomie cu acesta.
Cum raspundem, in general, la o situatie dificila? Modalitatile de raspuns sunt
numeroase si vor fi descrise in continuare.
Comportamentele de aparare
Te rog sa revii la lectura teoriei si la sistematizarea mecanismelor de aparare.
Reaminteste-ti, de asemenea, conceptia despre tulburarile de comportament care pot
aparea in situatii dificile.
Rolul mecanismelor de aparare
Aceste mecanisme sunt concepute adesea ca moduri imature si patologizante in
lupta cu incordarea. Sa reflectam asupra acestui aspect inca o data, dar din alta
perspectiva. Actiunea acestora este intotdeauna nefavorabila omului?
In analiza rolului mecanismelor de aparare din viata noastra, putem adopta, de
asemenea, perspectiva rationalitatii. O prezinta E. Necka, in incercarea de a-i
defini functiile de reglare. Autoarea afirma ca, in ciuda prezentei si a aplicarii
generale a oricaror mecanisme de aparare, marea majoritate a oamenilor cunosc
lumea si actioneaza in mod adecvat, far a a deforma realitatea.
fn opinia autoarei, mecanismele de aparare actioneaza in situatii dificile din punct de
vedere emotional, greu suportabile, si due la deformarea informatiilor personale, nu a
informatiilor instrumentale. Intr-o situatie dificila emotional, individul va aplica
mecanismele de aparare doar atunci cand problema este disperata. In caz contrar,
va actiona si va gandi in mod rational.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
(8(27-41))
(5(16-22))
11Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
13/48
Este posibil controlul stresului?
Deformarea informatiilor nu exclude posibilitatea receptarii adecvate a
acestora in viitor. Mecanismele noastre cognitive codifica aceste informatii la
niveluri inferioare ale structurii cognitive, dar accesibile. Intr-o asemenea abordare,
mecanismele de aparare sunt adecvate la nivel de reglare, dar imprecise la nivel
cognitiv, actionand ori de cate ori o cer situatia si sarcina pe care o realizeaza
persoana.
Necka vorbeste despre capacitatea de actiune eficienta, independent detulburarile din sfera personala. Aceste mecanisme au ca sarcina reglarea
tensiunilor emotionale in structura autocunoasterii. Mecanismele de aparare, intelese
astfel, pot fi niste reactii la stres, declansate dupa depasirea unui anumit prag al
incordarii. Pot fi intelese, de asemenea, ca modalitati de a readuce in
structura EU-lui eficienta in actiune, impusa si mentinuta de mecanisme si structuri
extrapersonale.
Faptul ca mecanismele de aparare pot fi eficiente nu a fost contestat niciodata, dar
scopurile actiunii lor nu au fost concepute in categorii pozitive. Situatia data poate fi
receptata ca o pierdere, o amenintare sau o provocare. In functie de resursele
accesibile, proprii si externe, va fi tratata ca o situatie care poate fi depasita.
Comportamentele de aparare si cele nebazate pe aparare se manifesta in viata unei
persoane in mod alternativ, putand avea caracter pur instrumental. Prezenta
mecanismelor de aparare in repertoriul comportamental nu trebuie sa fie o
insusire durabila a personalitatii. Asadar, aceste mecanisme nu trebuie sa fie
analizate in termeni de caracteristici.
Mecanismele de aparare si modalitatile rationale de a face fata problemeior au un
caracter pregnant situational. Aparitia mecanismului de aparare nu depinde de forta
tensiunii sau de nivelul de divergenta dintre ceea ce percepem si structurile noastre
cognitive, ci reprezinta o consecinta a sarcinii sau a valorii implicate in situatia de
stres. Nu se leaga de forta de actiune a situatiei, ci de semnificatia care i se confera.
Mecanismele de aparare ar trebuie sa fie analizate avand in vedere eficienta de
actiune de care da dovada individul in situatia data.
i ' a&esfa este> an mod ' e a.
&/-//', Am an contact a
Lectia 55
eu. rvoLL$ita.tea./
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
14/48
12 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
15/48
Unuldintre criteriile importante ale sanatatiipsihice este contactuladecvat curealitatea.
Dar asta ar exclude folosirea mecanismelor de aparare. Se constata insa ca oamenii au,
in general, tendinta de a se vedea pe ei insisi intr-un mod pozitiv, care nu are nimic
comun cu realitatea. Ei deformeaza informatiile care contravin acestei imagini
favorabile. Cercetarile - intreprinse indeosebi pe populatia americana - arata ca
autoaprecierea exagerata are caracter general printre oamenii care se manifesta
normal. Lipsa de realism se refera la reprezentarile despre sine, la sentimentul de
control si de incredere in viitor, dupa cum reiese din cercetarile lui Taylor. Oamenii
afirma, rn general, ca sunt mai buni decat cei ,,mediocri", indiferent de efectul muncii si
al actiunilor in grup, evitand sa aprecieze deschis alte persoane.
Aprecierile sunt formulate rapid si automat. Cei cercetati supraestimeaza propriul
control asupra faptelor intamplatoare si propria influenta asupra succesului. Ei afirma ca
prezentul este mai bun decat trecutul, iar viitorul va fi si mai bun. Dupa ei, in viitor
vor avea parte de succese, iar probabilitatea unor intamplari negative este foarte
scazuta. Pe de alta parte, se constata ca persoanele cu autoapreciere
neexagerata, cu o imagine echilibrata si cu simtul controlului sunt oameni depresivi,
care traiesc sentimentul de disconfort.
Oare o asemenea actiune a mecanismelor de aparare are caracter de inadaptare?
Acest lucru poate fi discutat!
Mecanismele de aparare pot fi intelese, in acest caz, ca mijloace de rezistenta
emotionala si de satisfactie temporara in numele unor objective mai importante.
Taylor sustine ca acceptarea de sine inlesneste stabilirea legaturilor cu ceilalti si
colaborarea, sporeste toleranta si elimina stresul. Prin dominarea emotiei pozitive, eaface posibila functionarea pe baza consolidarii pozitive, inlesnind functionarea
cognitiva cu caracter creativ si eficient. Ca sistem de convingeri cu privire la propria
eficienta, ea sporeste rezistenta la insucces si aprecierea propriilor posibilitati, in
contextul viitoarelor cerinte. Este, asadar, o contrapondere fata de neputinta, de
pesimism si de fatalism.
Asemenea fenomene sunt neindoielnic o marturie a culturii in cadrul careia se inscriu ca
elemente componente.
Exercitiul 6
Ar fi interesant de vazut care sunt rezultatele cercetarii pe populatia Romaniei!
Dar tu insuti cum te prezinti? Ai dori sa te pronimti pe aceasta tema? Ce crezi
despre rolul imaginii nerealiste, pozitive, despre sine? Poti vorbi despre acest
lucru chiar in tema pentru acasa!
Comportamentul nostru in timpul stresului poate fi analizat, de asemenea,
folosindu-ne de modelul controlului asupra evenimentelor. Cu siguranta, merita sa
cunoastem si o asemenea abordare.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
13Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
16/48
Lectia 55 ____________________________________Este posibil controlul stresului?
Mecanismele de control asupra evenimentelor si mecanismele deautocontrol
__________Modelul controlului a fost elaborat de F.B. Bryant, care a diferentiat patru mecanisme
esentiale de control asupra evenimentelor. In cadrul controlului, se tine seama de
diferite perspective temporale (trecutul, prezentul si viitorul) si de posibilitatile
personale in sfera de control asupra evenimentelor. Astfel:
controlul primar consta in activitatea indreptata nemijlocit asupra schimbarii
mediului, in perceperea necesitatii de a schimba lumea;
controlul secundar consta in necesitatea de a schimba propriile reactii sau
comportamente, in adaptarea fata de lume.
In interpretare si valorizare, controlul nu este un fenomen simplu, ci un mecanism
complicat, care implica o serie de procese diferite cu caracter afectiv (emotional) si
reflexiv (intelectual). Autorul propune schema de mai jos:
Controlul:
controlul primar
controlul secundar
TRAIREA CONFRUNTAREA
Mecanismele de evitare (engl. avoiding) se manifests ca urmare a unei asemenea
interpretari si valorizari care fac ca persoana sa considere evenimentele negative.
Apare concomitent convingerea ca trebuie sa fie intreprinsa o oarecare activitate
(controlul primar). Acesta este efectul experientei pe baza careia s-a format
convingerea ca subiectul este in stare sa evite intamplarile negative. Acest
comportament este favorizat de sentimentul evitarii frecvente a evenimentelor
nefericite, adica de sentimentul ca este norocos.
Mecanismele de confruntare (engl. coping) constituie o consecinta a estimarii
negative a intamplarilor, laolalta cu hotararea ca merita, se cuvine, are sens sadepunem efortul de a ne confrunta cu acestea. Acest comportament este favorizat de
credintele religioase, de convingerea cuprivire la o lume dreapta. Confruntarea
permite diminuarea emotiilor negative si ajungerea la o gratificatie in forma
sentimentului de forta, de rezistenta si de multumire de sine, ca persoana de exceptie,
valoroasa, morala. Aceste mecanisme sunt o alternativa a mecanismelor de aparare. In
cadrul lor se disting doua tipuri: actiunea nemijlocita si activitatile de
reinterpretare.
14 Psihologie
EV-ITAREAMENTINEREA
Experienta:
negativapozitiva
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
17/48
Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol
XX
Mecanismele de mentinere (engl. obtaining) se refera la evenimente pozitive.
Cand persoana estimeaza un eveniment pozitiv si propriile posibilitati de actiune,
tinde spre mentinerea acestora. O mare importanta o au aici convingerile fixate in
experienta personala, referitoare la consecintele pozitive ale activitatii nemijlocite si
valorizarea pozitiva a riscului intreprins in viata.
Mecanismele de percepere/traire (engl.savouring} se refera, de asemenea, laintamplarile percepute ca fiind pozitive, fata de care se aplica controlul secundar.
Mecanismele de control referitoare la valorizarea decisiv pozitiva a
intamplarilor sau a situatiilor (mentinerea si perceperea), indiferent de tipul de
control, sunt considerate in aceasta teorie ca avand rol de promovare a
sanatatii psihice.
Toate mecanismele trebuie sa fie adaptate la conditiile externe din prezent si la
posibilitatile interne ale individului. O persoana sanatoasa ar trebui sa aiba
posibilitatea de a folosi rapid, flexibil si eficient toate mecanismele de control posibile.
Acest aspect depinde totodata de acuratetea perceperii lumii si a sinelui si de simtul
impartialitatii, inprocesul de estimare si de interpretare.
Extinde-ti sfera cunostintelor despre mecanismele de confruntare. La inceput, poti (4 (2 l-38n
reveni la teoria intamplarilor critice. Incearca sa-ti dai seama, de asemenea, pe care dintre aceste
mecanisme le folosesti frecvent.
Procesul de confruntare cu evenimente critice in viata
Pentru definirea fenomenului de confruntare a fost acceptat termenul coping. Acesta se
traduce ca un proces de confruntare, ca activitati prin care ne depasim stresul. Este
un gen de actiuni ale omului care constau in valorificarea activitatii psihiceeficiente, realist-rationale, opuse mecanismelor de aparare.
Potrivit lui Radochonski, confruntarea este un ansamblu complicat si dinamic de
procese psihice si de comportamente, tinzand spre formarea de noi
modalitati de indeplinire a cerintelor si de realizare a scopurilor, in situatia in
care cerintele externe si cele interne, esentiale pentru individ, determina o
povara psihica si o stare de perturbare a resurselor de adaptare ale omului.
Orice comportament se poate folosi in confruntarea cu un eveniment critic in viata.
Asadar, acest aspect poate fi examinat in cadrul unor orientari teoretice diferite.
Astfel, in psihologia personalitatii, termenul copingeste inteles ca un mecanismopus apararii, in sensul reactiei defensive (engl. defending). Coping-u\ urmeaza sa
duca la atingerea unor scopuri realiste, este rational, adaptat la situatie, flexibil si nu are
legatura cu patologia personalitatii.
In fenomenologie, acest mecanism este analizat din punctul de vedere al redefinirii
sensului intamplarii si al consecintelor acesteia, ceea ce se foloseste, in primul rand, in
situatia unor pierderi si a doliului.
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
18/48
1
5
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
19/48
Lecfoa 55_______^^^__^__________________________Este posibil controlul stresului?
In abordarea cognitiva, coping-ul este incercarea de a rezolva problemele care
apar atunci cand cerintele prezinta pentru persoana o mare importanta si perturba in
acelasi timp rezervele de adaptare ale acesteia.
Lazarus sustine ca nu putem considera eficiente doar mecanismele rationale, realiste,
orientate spre rezolvarea problemelor. Dimpotriva, se poate constata ca este foarte
eficient mecanismul simplu de aparare sau reactia bazata pe deprindere. Asadar, se
confirma punctul de vedere prezentat anterior. Indeosebi in situatii de presiuneextrema - curn ar fi lagarul de concentrare, confruntarea cu o boala grava - este
eficienta folosirea tagaduirii, evitarea confruntarii cu problema, reglarea prin
deprindere a tensiunii. Putem porni aici de la premisa simpla ca, daca exista ceva si
este eficient, atunci acest ceva are importanta in procesul de adaptare, permitandu-ne
sarezistam.
Procesele de confruntare sunt analizate in mod variat. Krohe descrie astfel:
- actele de confruntare - cele mai mici unitati ale secventelor acestui proces;
- formele de confruntare - comportamente sau procese imbinate in anumite
ansambluri bazate pe asemanare;- modelele de confruntare - forme de actiune, legate intre ele, actionand in timp;
- strategiile de confruntare - ansambluri de comportamente diferite, folosite
timp indelungat, indiferent de situatie.
Perrez introduce notiunea de episod al confruntarii, alcatuit din cerinte (situatii),
acte de confruntare si apreciere secundara, care schimba situatia si celelalte forme
ale confruntarii. Procesul de confruntare consta in:
- aprecierea primara a situatiei, respectiv valorizarea;
- aprecierea secundara, referitoare la control, libertatea de optiune, caracterul
deschis al sarcinii, aprecierea resurselor;
- efectuarea unui asemenea act de confruntare, respectiv cautarea informatiei,
redefinirea situatiei, estimarea posibilitatilor;
- schimbarea situatiei, ca urmare a actului de confruntare;
- urmatoarea estimare etc.
Lazarus si Launier disting patru categorii principale de coping:
1. cautarea informatiilor;
2. comportamentulnemijlocit;
3. blocarea activitatii;
4. procesele intrapsihice.
La randul sau, Moos delimiteaza alte categorii de confruntare cu crizele care apar in
viata:
forme de confruntare orientate spre analiza si estimarea evenimentului
(analiza logica a situatiei, redefinirea cognitiva a situatiei - de exemplu
amenintarea intr-o situatie determina provocare, dar si evitarea informatiilor
despre situatie si negarea acesteia);
16 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
20/48
- forme de confruntare orientate spre rezolvarea de probleme (cautarea
de noi informatii si ajutor, rezolvarea problemelor si incercarea activa de a
actiona, practicarea formelor alternative de activitate);forme orientate spre emotii (reglarea tensiunii afective, exprimarea
sentimentelor, acceptarea si renuntarea).
Bramer si Abrego disting urmatoarele abilitati care determina sentimentul decompetenta in confruntare, legate strans de actualizarea potentialului creativ alomului:
- de percepere, de identificare si de apreciere a evenimentului;
- de dobandire, de dezvoltare si de valorificare a resurselor sociale externe
(a sistemelor de ajutorare);
- de dobandire si de valorificare a resurselor subiective;
- de reducere a tensiunii;
- de planificare si de introducere a schimbarilor.
Aceste abilitati noi trebuie dobandite, formate. Aceasta este o activitate creativa
in mare masura. Proiectarea scopului activitatii necesita crearea unei viziuni proprii
asupra realitatii sociale sau psihologice, de exemplu a viziunii asupra casniciei,
profesiei, locuintei, viziunea asupra legaturii copil-parinte-profesor. Defmirea
scopului schimbarii depinde de definirea si de identificarea situatiei problematice.
Nu dispunem aici de solutii gata elaborate. In cazul unor probleme polivalente, al
unui scop neclar, al lipsei de solutii deja existente, cand sunt implicate valori
importante, poate aparea o mare tensiune si se pot declansa emotii care decurg dinaprecierea preliminara a situatiei. Eficienta si aspectul creativ al rezolvarii situatiei
depind de aceasta apreciere.
Teama si depresia blocheaza solutiile creative. Anticiparea pierderii
elihereaza tendintele de aparare. Furia, frustrarea si apreciereasituatiei in
termenii provocarii si ai anticiparii succesului si a satisfactiei sustin
procesul creativ.
Exercitiul 7
Te rog sa observi ca aceasta informatie este foarte importanta pentru tine.
Cum oare o vei folosi in viata? Imi poti povesti despre acest lucru in tema
pentru acasa.
Concluziile care rezulta din afirmatiile anterioare ne indearnna sa reglam emotiile in
asa fel inct sa cream conditii emotionale pentru rezolvarea creativa a
problemelor. Un rol important il joaca si utilizarea memoriei, datorita careia este
posibila dezvoltarea sentimentului de competenta in folosirea cunostintelor
generalizate despre cum trebuie sa actionam in situatii noi. Aceasta amelioreaza
dispozitia interna, stimuleaza sentimentul de actiune si de control si influenteaza
starea afectiva, inlesnind comportamentele creative.
Psihologie1
7
r
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
21/48
Lectia 55________________________________________Este posibil controlul stresului?
Kocowski este autorul unui model intelectual al situatiei problematizate, util in
analiza acestei probleme. El pune un accent semnificativ pe sesizarea
legaturilor dintre elementele situatiei problematizate, ceea ce permite
proiectarea unor idei de actiune adecvata. Acest model este numit idee
directoare. Orice element nou - operatic, idee - apare aici in contextul
cunostintelor de pana atunci despre problema, iar aceste cunostinte sunt folosite la
generarea elementelor noi. Aceasta abordare este similara procesului de
confruntare creativa din modelul centrat pe abilitati.
Un astfel de model intelectual al situatiei problematizate se poate dezvolta, dupaopinia autorului, pe baza urmatoarelor strategii:
- strategia ,,de la capat", care consta in analiza datelor preliminare ale situatiei
problema si in cautarea informatiilor in afara si in interiorul sistemului de
cunostinte;
- strategia ,,de la sfarsit", constand in concretizarea sau chiar in vizualizarea
scopului, in crearea viziunii asupra acestuia;
- strategia ,,de la mijloc", constand in dezvoltarea ideilor directoare si in crearea
de programe concrete de aplicare, adica in generarea modalitatilor prin care se
atinge scopul.
Periplul nostru prin aceste teorii se va imbogati cu abordarea problemei asertivitatii,
care isi poate dovedi utilitatea in discutarea acestei teme.
Asertivitatea
Asertivitatea reprezintd un ansamblu de competence care se manifestdin situatii
interpersonale, cu scopul de a realiza valori importante, personale si extrapersonale,
de a dezvolta si a apdra imaginedproprieipersoane si de a deterniina acceptarea de
sine.
18 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
22/48
Eu si propria mea dezvoltare_________ Capitol XX
Aceste comportamente pot avea caracterul unor reactii la cerintele situatiei, precum si
al unei activitati constiente a subiectului si pot consta in:
- exprimarea libera si controlata a sentimentelor pozitive si negative, prin int^Bediulunorvariatcfomicd^ApicsfcT^ '
exprimarea propriilor pareri sau conceptii in public si in situatii de rise;
- urmarirea propriilor drepturi;
- exprimarea dezacordului fata de umilire si de comportamentele agresive;
- refuzul indeplinirii unor deziderate absolut nepotrivite, bazate pe exploatare;
- acceptarea sau respingerea calificativelor altor oarneni la adresa propriei
persoane, pe baza unei interpretari independente, critice a acestora;
- solicitarea ajutorului si a serviciilor de la alte persoane;
- initierea, intretinerea si restrangerea comunicarii cu diferite persoane.
Intelegerea asertivitatii ca ansamblu esential de competente ne permite sa vedem in
aceasta un indiciu al altor stari si valori importante, precum realizarea sarcinilor dindomeniul dezvoltarii sau atingerea sanatatii psihice. Comportamentele asertive sunt
intelese ca functie a unei personalitati mature si integrate. De asemenea, nu
poate fi trecut cu vederea rolul elementului situational, care constituie contextul
indispensabil pentru manifestarea acestei competente a omului. Situatia nu este
doar un element necesar pentru punerea in relief a acestor competente specifice, ci
intra intr-o legatura interactiva cu factorii de personalitate, alcatuind impreuna cu
acestia o noua calitate care influenteaza forma definitiva a comportamentului si
eficienta acestuia.
Asertivitatea va putea sa transpara atat in reactii simple, necomplicate, fata de o
situatie (de exemplu puterea de a spuneNu la propuneri aflate in discordanta cuvointa persoanei), precum si in activitati complexe, menite sa raspunda la sarcini
importante in viata - de exemplu redobandirea bunului renume, pe parcursul
unui proces de reabilitare.
Din structura asertivitatii fac parte competentediferite din punct de vedere calitativ, din
sfera sarcinilor, a comunicarii si a expresivitatii.
Asertivitatea inteleasa astfel nu serveste doar comportamentului de tip statu quo,
fiind totodata o aspiratie spre dobandirea de noi deprinderi legate de actMtatile
creative. Asadar, este vorba despre un ansamblu de competente dorite, stimuland
dezvoltarea si contribuind la cunoasterea satisfactiei personale.
Oare invatand asertivitatea nu intampinam anumite primejdii? Folosirea unor
asemenea competente nu este legata de suportarea unor costuri personale?
Asertivitatea ameninta alte persoane?
Spre deosebire de agresivitate, scopul asertivitatii nu este distructiv, nu se urmareste
distrugerea valorilor, ci realizarea de valori, asadar apararea si dezvoltarea, fara
incalcarea drepturilor celorlalti si fara deranjarea acestora. Cu toate acestea,
cercetarile arata o corelare scazuta, dar pozitiva, intre asertivitate si agresivitate,
Psihologie 19
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
23/48
Lectia 55_________________________________________Este posibil controlul stresului?
in general. In mod similar, relatia dintre egocentrism si asertivitate nu dispune de o analiza bine precizata.
Comportamentele asertive pot conduce la obtinerea de avantaje personale, dar nu exclud posibilitatea
de a actiona in favoarea celorlalti sinicLniLJeleva o motivatie egocentrica. Nu se
poate face, deci, o legaturaJntre asertivitate si scaderea motivatiei prosociale.
Asertivitatea se manifesta diferit la barbati fata de femei. La femei se observa
abilitati de comunicare mai bune si o mai mare diversitate de posibilitati in exprimarea
emotiilor. La randul lor, barbatii rezolva cu o mai mare usurinta anumite sarcini: isiapara drepturile sau inving impedimentele. Este vorba atat despre caracteristici
innascute, diferite ale persoanelor de sex diferit, cat si despre efectul unui demers
educativ diferentiat. In plus, un rol important il joaca teama fata de sanctiunile
sociale la adresa unei persoane care patrunde pe terenul comportamentelor rezervate in
mod traditional sexului opus.
Problema influentei genului asupra manifestarii asertive se complica datorita varstei
persoanei. Pe parcursul vietii de adult, omul isi revizuieste atitudinile sale
traditionale: barbatii devin mai grijulii si mai deschisi, mai preocupati de dezvoltarea
relatiilor intime, iar femeile devin mai curajoase in privinta prezentarii propriei pareri si
a satisfacerii propriilor nevoi. Totusi, daca la varsta mijlocie persoanele manifestacomportamente in discordanta cu modelul traditional al genului, ele au sentimentul
subiectiv al inrautatirii propriei sanatati psihice. Autorii sugereaza ca aici actioneaza
factorul de control social, a carui intensitate se diminueaza dupa varsta de 50 de ani.
Gould afirma ca:Reestimarea dureroasda imaginii propriei persoane revine varstei de
40 de ani si, dupd solutionarea crizei varstei medii, oamenii incep sd trdiasca in acord
cu modelelepe care mai devreme le contestau, suferind influente din exterior. Tu ce
crezi despre aceasta?
20 Psihologie
MR ffl COfmfltMRESmR PRESMM
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
24/48
Asertivitatea se dezvolta fara perturbari la persoanele cii o adecvata
acceptare de sine. Aceasta actioneaza totodatd reversibil, intdrind
sentimentul identitatii sipe eel al sigurantei de sine.
Exercitiul 8
Ar fi minunat daca ai dori sa reflectezi asupra propriului nivel de asertivitate. Itiatrag atentia sa nu o confiinzi cu agresivitatea. De asemenea, nu trebuie sa o
pui in legatura doar cu apararea propriului EU. Cel mai potrivit ar fi sa o
concepi in termenii dezvoltarii personale. Doresti sa te pronunti pe aceasta
tema?
In aceasta lectie am revenit la abordarile teoretice asupra stresului. Am analizat
numeroase probleme, asadar este util un rezumat care sa ajute la sistematizarea
materialului parcurs.
Ai parcurs modelul centrat pe resurse. Am urmarit, de asemenea, manifestarea
noastraintr-o situatie dificila. Am examinat iarasi comportamentele de aparare
si am acordat interes mecanismelor de aparare. Am analizat altfel decat pana
acum utilitatea si limitele acestora, recurgand la criteriul contactului adecvat cu
realitatea. Am vorbit, de asemenea, despre mecanismele de control asupra
evenimentelor si despre cele de autocontrol. Am introdus notiunile de control
priniar si secundar. Ne-am oprit ceva mai mult asupra mecanismului de
confruntare (coping). In final, am trecut la asertivitate, inteleasa ca ansamblu decompetente personale specifice.
Te rog sa nu te straduiesti sa retii punctele de vedere ale diferitilor autori, premisele
modelelor, rezultatele cercetarilor. Retine insa propriile tale reflectii, descoperirile
personale.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
21Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
25/48
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
26/48
LECTIA 56
Cum sa diminuam efectele stresului?
Moto: Cdnd spre amurgul zilei voi sta in fata ta, imi vei zari cicatricele si veicunoaste cdamfostrdnit si cam-am lecuit. (Tagore)
Cum sa domini influenta distructiva a starii de tensiune asupravietii noastre?
Cel mai simplu raspuns la aceasta intrebare este sa constientizam ca suntem persoane
capabile sa actionam, sa luam decizii si sa introducem schimbari in viata noastra.
Cu toata certitudinea, suntem capabili ca noi insine sa nu contribuim la aparitia de
noi situatii dificile,
Autocunoasterea bazata atat pe cunoasterea unor teorii adecvate si pe reflectii
aprofundate despre noi insine, cat si pe experienta personala, ne permite sa folosim
mecanisme de autocontrol cu ajutorul carora sa nu cream dificultati si situatii
conflictuale in viata de toate zilele. Autocunoasterea si constiinta de sine ne obliga sa
beneficiem in mod responsabil de propriile resurse.
Poti alege, asadar, in viata sarcini care, depasind doar intr-o anumita masura
posibilitatile tale, sa poata fi considerate de tine provocari stimulatoare. Asemenea
situatii iti vor stimula dezvoltarea, iti vor construi o apreciere de sine pozitiva, te vorajuta sa devii creativ. In acest caz, planurile si intentiile tale vor fi realiste, posibil
de realizat in conditiile date. De asemenea, nu vei incerca sa te asiguri doar aparent,
fiindca simti disconfortul legat de plictiseala, de lipsa de stimuli si ai probleme
cu realizarea de sine.
Autocunoasterea te obliga la stabilirea si la mentinerea de relatii interpersonale care nu
ranesc, nu-ti scad din prestigiu, permitand un schimb bazat pe parteneriat si pe
informatii reversibile, care servesc la dezvoltarea ambelor parti.
lata prim a noastra indicatie: cu siguranta, putem sa nu declansam stresul.
Exercitiul 1: Singur mi-am pregatit acest stres...
Te rog sa cauti in amintirile personale situatii in care ai incalcat principiul de a nu crea
starea de stres. Gandeste-te cum, cand si daca ai fost responsabil de aparitia
unui conflict, ai abordat sarcini mai presus de posibilitatile tale sau ti-ai
asumat roluri ale caror cerinte nu le-ai putut indeplini. Probabil tu insuti ,,ai
dezlantuit un razboi" intre cei din jurul tau! Poate ca ti-ai propus
22 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
27/48
prea multe obiective, fara sa fi fost obligat de conditiile externe! Poate ti-ai
suprasolicitat organismul, epuizandu-i fortele si energia!
Priveste aceasta situatie. Gandeste-te cat de des poti avea parte de o asemenea =
categoric dc intaaiplail. In ce masura tu insuti esti autorul propriului stres? Daca
doresti, intreaba despre acest lucru si alte persoane. Nu uita ca, prin atitudinea ta, nu
invinuiesti pe nimeni, nu dai sfaturi, nu sugerezi nimic. Un bun ajutor va consta aici in
a fi martoral demn al trezirii constiintei in aceasta sfera de viata.
De asemenea, te poti ocupa de analiza mai profunda a manifestarii unei
persoane care, dupa tine, are tendinta de a crea stres sau este aproape libera de
o asemenea povara. Analizeaza factorii care sustin fiecare dintre aceste
ipostaze.
Ce anume ai invatat pe parcursul acestui exercitiu? Ce ai aflat in legatura cu tine?
Autocontrolul permite, de asemenea, sa eviti implicarea in situatii care sunt deosebit de
dificile pentru tine. Ar trebui, asadar, sa le percepem exact si sa le ocolim, sa le
evitam, sa nu ne angajam. Nu este vorba despre aplicarea ,,politicii strutului", cu
ajutorul careia o singura nereusita ne-ar inchide in fata reusitelor intr-un anumit
domeniu de viata, ci este vorba despre cantarirea rationala a propriilor posibilitati, a
situatiei si a disponibilitatilor, a mobilizarii si a capacitatii de a suporta, eventual, un alt
esec.
Exemple (A):
O persoana care are probleme serioase cu pronuntia nu se va angaja sa tina
un discurs la o conferinta importanta, un om care inoata slab nu se va lasa
convins sa participe la un concurs de inot, un individ lucid va refuza sa-i
insoteasca pe cei care beau etc.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
23Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
28/48
Cum sa diminuam efectele stresului?
Cea de-a doua indicatie ar fi ca putem evita situatiile deosebit de dificile pentru
noi; nu ne vom angaja in asemenea situatii inainte de a ne asigura de sustinere, de
confort si de factorii care sporesc probabilitatea succesului.
Te rog sa nu uiti insa ca aici nu este vorba despre evadare, despre spirit de conservare, ci
despre ratiune. Ridicand o greutate, un om intelept isi estimeaza posibilitatile. De
asemenea, el nu preconizeaza ca nu va ridica niciodata o greutate mult mai mare.
Are constiinta ca poate face lucrul acesta, in masura in care va depune eforturicorespunzatoare, isi va planifica actiunile in timp si va beneficia de ajutor.
Exercitiul 2: Nu am ridicat manusa...
Te rog sa investighezi cateva persoane in legatura cu experienta de a refuza
intreprinderea unei anumite activitati care, dupa ele, putea fi extrem de
stresanta. Roaga-le sa incerce sa-ti explice rationamentul lor inainte de a refuza.
Poate vei reusi sa obtii informatii despre situatii contrare, in care o persoana a
actionat impotriva binelui propriu, in dezacord cu ceea ce stia pana atunci
despre sine. Concentreaza-te, te rog, asupra factorilor care inlesnesc si care
ingreuneaza luarea unei decizii cu privire la refuzul de a ne implica intr-oanumita sarcina.
Urmareste in ce masura judecata subiectiva a fost in aceasta situatie in
concordanta cu stiinta ta despre posibilitatile reale ale acestor persoane si
despre conditiile impuse. Ce crezi? Care este in aceste circumstante ,,cel mai
important element de reglare" a actiunii noastre? Simtul subiectiv,
reprezentarea sau cunostintele si judecatile obiectivizate? Daca doresti,
analizeaza-ti la fel si propriul comportament. Poate ca vei avea nevoie de
ajutorul partenerului de discutie! Imi poti povesti despre toate acestea in tema
pentru acasa.
De asemenea, suntem responsabili pentru subordonarea pasiva, pentru complacerea in
relatii, roluri, sarcini, situatii pe care nu le-am general noi insine, dar care sunt
distructive pentru noi. Atreia indicatie spune ca ar fl bine sa invatam sa le depasim in
mod activ si, abia atunci cand acest lucru se dovedeste ineficient, sa parasim zona
de actiune a fortelor distructive pentru noi.
Uneori uitam aceasta. Cu cat ne aflam mai mult intr-o situatie data, o consideram
neschimbatoare, durabila. Nu ne trece prin minte ca putem face ceva pentru a o
schimba. Se intampla insa uneori sa fi exploatat toate formele de care dispunem si tot
sa nu obtinem nici un efect. Esti obosit, resemnat. Te rog sa nu uiti insa ca
victima supusa unei violente de durata este coparticipanta la raul aparut, datoritapasivitatii si subordonarii.
Exemple (B):
Sotul ma bate, partenerul este violent fata de copii, sunt molestata sexual,
seful ma exploateaza, dandu-mi sarcini excesive fara a-mi plati, vecinul
abuzeaza de rabdarea mea, facand galagie... Cum se intampla sa permiti toate
acestea?
Psihologie
Lectia 56
24
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
29/48
Ce poti face? Sa verifici daca ceea ce ai facut in aceasta directie epuizeaza in
realitate toate modalitatile posibile de actiune, in situatia data. Gandeste-te daca
doresti sa o re/olvi. Ce factori te retin? Oare constiinta de a fi victima nu indeplineste in
viata ta o anumita functie suplimentara, benefica pentru tine? - Extinde-ti, asadar,
cunostintele despre aceasta problcmai
Cauta persoane cu experience asemanatoare!
Este excelenta si munca in grup!
Intereseaza-te de institutiile care iti pot acorda ajutor!
Discuta cu o persoana neprofesionista!
Adreseaza-te unui specialist care sa te ajute intr-o anumita problema concreta!
Exercitiul 3:M-am descurcat de minune in fata acestei dificultati!
Te rog sa alegi o intamplare dificila din viata ta, cand, dupa tine, ai obtinut eel
mai mare succes, cu un efort considerabil, cu metode inovative si eficiente.
Te poti pregati in mod adecvat in acest sens, folosind, de exemplu, relaxareaimbinata cu vizualizarea. S-ar putea sa-ti foloseasca ajutorul unei persoane de
incredere, care te va sustine. Aceasta persoana poate nota sau inregistra
enunturile tale. Daca nu ai asemenea posibilitati, straduieste-te sa memorezi
torul si sa notezi mai tarziu.
Asadar, intr-o atmosfera de confort si de securitate, intoarce-te in lumea
amintirilor. Incearca sa simti inca o data dificultatile cu care a trebuit sa te
confrunti. Ce sentimente ai trait atunci? Aminteste-ti daca si cine anume te-a
insotit. Ce idei si ce strategii de rezolvare ai abordat? Cat timp au durat? Cum
arata modalitatea prin care te-ai descurcat eficient? Ce ai schimbat in lume si ce
s-a schimbat in tine insuti? Cum ai suportat emotiile? Ce anume a constituitprincipalul factor de succes?
Multumeste-|i inca o data pentru aceasta victorie mimmata si apreciaza-ti
posibilitatile. Aminteste-ti ca din aceste trairi te poti alimenta cu forta in
momente dificile.
Elaborarea acestui exercitiu poate fi o tema excelenta pentru acasa. Totdeauna
merita sa ne impartasim asemenea ganduri! Esti de acord?
Exercitiul 4: Cel mai mare succes in lupta cu stresul
Te rog sa faci o ancheta sau sa porti o serie de discutii cu cateva persoane.Intreaba-le ce anume considers a fi eel mai mare succes in lupta cu stresul.
Nu te concentra asupra analizei situatiei. Permite-le celor care raspund sa
observe in ei insisi cum s-au descurcat.
Intreaba-i ce anume a facut ca efectul eforturilor lor sa fie pozitiv. Incearca sa
observi strategiile rationale, descarcarea tensiunilor, ajutorul, reactia fata de
factorii externi si schimbarea propriilor atitudini, a conceptiilor, deciziile. Nu
neglija nici eventuala participare a specialistilor.
Eu si propria mea dezvoltare Capitol XX
A
25Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
30/48
Lectia 56 __________ Cum sa diminuam
efectele stresului?
Nu uita, fireste, sa-i feliciti sincer pentru aceste succese. Bucura-te laolalta cu ei,
daca poti.
Sistematizeaza materialul obtinut. Gandeste-te daca ai posibilitatea de a povesti
despre un succes mai mare sau mai mic. Poti scrie despre aceste lucruri in
tema pentru acasa, daca ti se pare ca iti poate fi de ajutor.
Uneori, in conditii de stres excesiv, uitam de existenta celor mai simple solutii: de
posibilitatea de a parasi zona, chiar si atunci cand, in general, nu am incercat si
alte forme de a reactiona. Se intampla ca o asemenea solutie sa ni se para nedemna,
fund asociata cu slabiciunea si cu lasitatea. Oare asa stau lucrurile?
Exemple (C):
> Te rog sa te gandesti la ce trebuie facut cand, la cinematograf, nu ne putem
concentra asupra filmului, fiindca cineva vorbeste tare alaturi! Putem sa ne
inruriem, sa-i atragem atentia, sa sasaim, sa suferim in tacere sau sa ne
mutam in alta parte.
> Te rog sa te gandesti la mutarea copilului la o alta scoala, in cazul unui
conflict puternic cu profesorii sau cu elevii din clasa, dupa multe incercari de
rezolvare a acestuia.
> Gandeste-te la o munca nesatisfacatoare si prost platita, pe care continuam sa
o facem in ciuda logicii.
> Te rog sa iei in considerate studiile dificile si neatractive ale cuiva, pe
care le face cu ajutorul meditatiilor, fara bucurie, cu truda si cu sentimenrul
constrangerii.
> Analizeaza relatiile interpersonal, otravitoare si persistente, dintr-o familie
unde nu se ia in discutie posibilitatea separarii.
> Concentreaza-te, de asemenea, asupra posibilitatii schimbarii domiciliului,
atunci cand relatiile cu vecinii sau conditiile de locuit nu corespund
dorintelor persoanei aflate intr-un asemenea context.
26 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
31/48
Eu si propria mea dezvoltare____ Capitol XX
A patra indicatie consta in ideea ca ai si posibilitatea de a parasi o situatie
dificila, in masura In care tu insuti accept! o asemenea optiune.
Exercitiul 5: Amplecat.,. si bine amfacut.
Cauta in literatura, in cinematografie, in biografii ale unor oameni celebri fapte care sa
arate ca parasirea zonei de actiune a unor forte distinctive pentru noi constituie
una dintre strategiile posibile ale confruntarii optime cu stresul. Cu alte cuvinte,cauta exemple de succes, care sa arate ca metoda ,,parasirii zonei" ne ajuta la
depasirea stresului.
la in considerate atat stresul permanent, de durata, referitor la viata familiala, la
activitatea profesionala sau la o alta activitate importanta din viata
individului, cat si stresul situational acut, in care cerintele depasesc cu mult
posibilitatile. Indica avantajele obtinute in urma aplicarii acestei strategii.
Asemenea optiuni au fost facute spontan sau dupa o indelungata chibzuinta?
Cat timp au durat aceste situatii? De ce persoanele respective nu le-au evitat?
Gandeste-te la alternative de rezolvare. Au fost luate in seama alte strategii?
Tu insuti ai folosit vreodata o asemenea solutie? Discuta aceasta problema cu
alte persoane si impartaseste-ti reflectiile si concluziile in tema pentru acasa.
Orice moment este potrivit pentru reflectie. Cel mai bine ar fi daca ai reflecta inainte de
a lua o decizie, in avans, inainte de a interveni stresul. Daca stresul ,,te-a atacat",
efectueaza analiza situatiei la nivel rational,beneficiind de sustinerea celor din jur
si de ajutor profesionist. lata cea de-a cincea indicatie.
Cantareste castigurile si pierderile, in raport cu propria ta viata, fa o trecere in revista,
pentru ca bilantul global sa nu te surprinda in mod negativ.
Exercitiul 6: Inca o data... bilantul!
Daca te decizi sa ramai intr-o situatie pe care ai putea sa o definesti ca fiind stresanta la
nivel cronic, poti face tu insuti cu succes acest exercitiu. Dar daca tu consider! ca
exercitiul va fi util altcuiva, te rog sa i-1 propui.
Formuleaza intrebari in legatura cu beneficiile si cu pierderile inregistrate, in
cazul in care ai ramane intr-o situatie de stres sau in cazul in care ai introduce
schimbari. Nu trebuie sa le stabilesti caracterul. Cauta-le pretutindeni: in zona
sentimentelor, a confortului si a securitatii, in zona noilor stimuli, in schimbarea
modului de viata, a unor noi relatii cu oamenii etc. Te rog sa observi cat dedes alegem raul eel vechi, cunoscut, deoarece ni se pare mai sigur decat ceva
care constituie o provocare doar prin noutatea sau prin necesitatea de a
introduce schimbari.
Nu putem trece aici peste rolul avantajelor care rezida in situatia confruntarii cu o
anumita dificultate, chiar si fara succese. Daca o persoana reuseste sa mentina stresul la
un nivel stabil, cunoscut, elaborat cognitiv si emotional, se intampla ca ea sa-si
Psihologie 27
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
32/48
Lecjia 56 ___ ________ Cum sa diminuam efectele
stresului?
construiasca pe aceasta baza convingerea unui anumit sacrificiu. Cultivand sentimental de
nedreptate, ne asteptam la o anumita recompensa: fie si in forma unei satisfactii personale, a unor
informatii reversibile din partea celor din jur sau poate a unor gratificatii! Te rog sa nu uiti ca o
asemenea atirudine este departe de __________rezolvarea matura, de abordarea cu deplina
responsabilitate, unde apare libertateapentru ambele parti implicate in conflict.
Merita sa facem un asemenea bilant, atunci cand atitudinea noastra este deschisa,
cand suntem gata sa observam ceea ce inca nu am reusit sa constientizam singuri
pana atunci. Dar daca stim deja cum va arata acest bilant si nu suntem pregatiti sa
primim nici un fel de informatii reversibile, este mai bine sa renuntam. Te rog sa
observi ca scopul bilantului nu este ,,intarirea" propriei conceptii, ci o revizuire
care poate sa nu duca la nici un fel de schimbare a convingerilor sau a deciziilor.
Uneori, nivelul stresului este atat de inalt, incat face imposibila orice actiune rationala.
Constientizand existenta unei incordari, ar trebui sa ne straduim sa o eliminam.
Aceasta este o forma de autocontrol activ, care permite redobandirea echilibrului, cu
toate ca se concentreaza doar asupra simptomelor, fara analiza cauzelor.
Indicatia a sasea: ar trebui sa cautam modalitati eficiente de descarcare a
incordarilor, care sa ne aduca o anumita aiinare, prin reducerea tensiunilor
puternice.
(40) ) Despre asemenea strategii am mai vorbit. Totusi, iti propun sa te intorci la exercitiul 2
dinlectiaS.
Acum, dupa experienta dobandita, precum si datorita reflectiilor aprofundate,
intelegi ca asemenea modalitati sau tehnici ar trebui:
- sa fie adecvate in raport cu personalitatea si cu situatia;- sa nu ne faca dependenti;
- sa nu afecteze nimic si pe nimeni;
- sa fie usor de folosit;
- sa creeze posibilitatea de actiune creativa;
- sa faca posibila folosirea lor si in scopuri profilactice si evolutive;
sa nu ofere gratificatii prea mari, care sa faca dificila confruntarea cu reala
cauza a stresului.
Tehnici pentru descarcarea tensiunii
Nu oricui ii place sa mediteze. Nu oricine doreste sa bata covoare. Muzica li
relaxeaza pe unii, iar pe altii ii streseaza. Nu putem sa facem baie cu esente parfumate in
orice imprejurare. Ce se va intampla daca nu avem nici un fel de acces la toate
acestea? Dacanascocesti ceva atractiv, nu trebuie sa astepti stresul, pentru a putea
trece la transpunerea in realitate a schimbarii. Mi s-a povestit ca o femeie in varsta
astepta cu nerabdare incordarea, pentru a merge la plimbare in aer liber. La fel, un
28 Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
33/48
Eu si propria mea dezvoltare
baietel ,,dorea sa urle", pentru ca tatal sau sa-i dea voie sa foloseasca echipamentul de
gimnastica. O asemenea atitudine ne face sa cautam tensiunile, pentru ca folosirea unei
tehnici benefice sa fie justificata. Nu trebuie sa fim nefericiti pentru a promova
exercitiile de relaxare!
Unele domenii ale vietii pot fi chiar profanate, tratandu-le doar ca pe niste manifestari
impotriva stresului. Asa se intampla cu viata sexuala, cand, tratandu-ne partenerul si
pe noi insine instrumental, convietuim, dorind sa obtinem descarcarea emotiilor. Nu
este vorba despre iubire, in acest caz! La fel se intampla cu abordarea
instrumentala a rugaciunii.
Daca ,,tableta contra durerii" actioneaza rapid si eficient, fiind ieftina si accesibila, la
ce bun sa cautam cauza?
Exercitiul 7: Candputem alege ,,tableta contra durerii"?
Pe baza cunostintelor asimilate pana acum si a experientei, te rog sa incerci sa
raspunzi la intrebarea pusa in titlul exercitiului. Fireste, ,,tableta de atenuare a
durerii" este forma de descarcare a incordarii emotionale, strategia prin care
tratezi simptomul, fara a ajunge la cauzele acestuia.
Defineste caracterul situatiilor in care acest aspect este indispensabil saunecesar. Incearca, de asemenea, sa indici factorii care intaresc orientarea noastra
spre actiunea de tip simptomatic si o mentin. Asadar, cand anume putem si
trebuie sa reactionam doar la simptomele problemelor noastre? Cand anume
nu trebuie sa facem asta? Care pot fi consecintele unei asemenea tendinte
generale pentru o anumita persoana?
Discuta despre aceste aspecte cu cei apropiati. !mpartasiti-va experienta in
acest domeniu. O poti, de asemenea, impartasi in tema pentru acasa.
Capitol XX
Psihologie 29
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
34/48
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
35/48
Lectia 56__________________________________ Cum sa diminuam efectele
stresului?
Actiunea asupra cauzei este necesara cand avem acces la cauze in conditii
concrete. Cu toate acestea, indeosebi in cazul unei incitari mai mari, actionam
adesea in mod simptomatic, pentru a nu ne pierde - in opinia noastra - capacitatea de
autocontrol asupra manifestarii emotiilor puternice. In felul acesta, amanam
actiunea asupra cauzei, iar de multe ori o excludem din repertoriul strategiilor folosite. Ni
se pare ca manifestarea emotiilor puternice este ceva ingrozitor, este un simptom al
imaturitatii afective, o trasatura complet infantila. In multe cazuri este vorba desprelasitate si despre lipsa instinctului de autoconservare.
Descarcandu-ne emotiile puternice colateral, riscam sa le traim in viitor.
Supunandu-ne acestui antrenament nefast, devenim specialist! in reprimare si
producem in noi ,,un sol" favorabil tulburarilor si bolilor psihosomatice. Ar fi mai
intelept, pe de o parte, sa actionam asupra situatiei care declanseaza aceste tensiuni, iar
pe de alta, sa incercam sa nu patrundem in zona unor afecte atat de puternice si de
negative. Te rog sa observi ca a le reprima pe cele deja existente este cu totul
altceva decat a nu simti.
Tinand seama de conflicte si de probleme din trecut,putem actiona doar asuprasentimentelor, asupra atitudinilor si asupra modului de a gandi, deoarece doar acestea
sunt accesibile actiunii noastre. In acest caz, actiunea asupra cauzelor este puternic
limitata.
Activitatile indreptate spre reducerea simptomelor neplacute constituie o strategic
rentabila cand avem de-a face cu necesitatea recuperarii rapide a formei, cu
regenerarea fortelor intr-o situatie dificila, care nu a incetat inca sa actioneze. Este
precum atitudinea unui director in timpul conferintei, cand trebuie sa-si mentina
forma, pentru urmatoarea adunare. Acest lucru nu duce la rezultate bune.
La fel se mtampla candincordarile din diferite domenii de viata se cumuleaza.Rezolvarea lor migaloasa pare mai dificila decat efortul de a aborda doar efectul.
Dar acest lucru este destul de iluzoriu, fiind cauza frecventa a stresului cronic, unde
nici o cauza singulara nu pare demna de atentie, ci suprapunerea lor devine
primejdioasa pentru sistemul nostru de reglare.
A saptea indicatie se refera la intreprinderea unei interventii serioase, indreptate
spre noi insine, inainte de aparitia stresului. Fiind raspunzator pentru starea ta de
adult, inarmeaza-te din timp cu acele competence care sa-ti inlesneasca
identificarea situatiilor stresante si sa-ti permita sa le depasesti. Cum poti face
asta? Incearca sa creezi singur proiecte de realizare a acestor intentii. Te pot ajuta in
acest sens exercitiile urmatoare.
Exercitiul 8: Perceperea exactd
Roaga o persoana cunoscuta sa pregateasca cateva fotografii, eel mai bine dintre cele in
care sunt infatisate situatii complexe, spontane, cu mai multi participanti. O
conditie importanta este ca persoana sa cunoasca bine contextul din fotografie.
Sa zicem ca este suficient sa lucram la trei fotografii.
30 '
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
36/48
Psihologie
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
37/48
Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol XX
Initial, pregateste patru bucati de hartie de dimensiunea fotografiei si
decupeaza cateva orificii. Mai intai, vei avea o foaie cu o ,,fereastra", apoi a
doua, cu doua ferestre (una in acelasi loc ca si in prima foaie si cealalta in alt
loc). Aceste foi gaurite vor fi un fel de perdea asezata succesiv, prin care poti
vedea o suprafata din ce in ce mai mare a fotografiei. La inceput incearca
sa-ti imaginezi. Uitandu-te la parted accesibila din fotografie, imagineaza-ti
elementele celelalte - de exemplu, cum este imbracata persoana a carei fata o
vezi. Permite intuitiei sa actioneze, vorbeste despre situatia prezentata infotografie.
In faza urmatoare, te rog sa incerci ,,sa depasesti" informatiile furnizate si sa
raspunzi la intrebari despre ceea ce s-a intamplat inainte si ce se va intampla
mai tarziu, despre cum arata interiorul neprezentat in fotografie sau peisajul,
unde si cand anume a fost facuta fotografia, cine a fotografiat, ce anotimp
era, ce interval al zilei, ce temperatura etc. Daca partenerul tau doreste, va
puteti schimba rolurile...
De asemenea, puteti prezenta fragmente de pe o banda video, pe care o
cunoasteti bine. Prezentati mai intai o secventa, iar apoi inca una. Intrebarile
catre eel care priveste sunt similare. Este greu de realizat, dar merita sa incercati:
stabiliti varsta, sexul participantilor la situatia respectiva, descrieti sentimentele
lor. Apoi, puteti trece la intrebari despre trecut si despre viitor si la contextul
nearatat nemijlocit.
Va rog sa discutati si despre importanta pe care o pot avea astfel de competente,
intr-o situatie de stres.
A.
//f\ Exercitiul 9: A^Hma las nedreptatit!
/_ xPlanifica o saptamana plina. Te rog sa te observi in fiecare zi, prin prismacomportamentelor destinate sa-ti protejeze propriile teluri si aspiratii. Iti
sugerez sa traiesti ,,Saptamana Asertivitatii Aplicate". Refuza cand nu vrei sa
faci ceva, spuneNu cand cineva iti solicita mai mult decat doresti sa oferi,
ingrijeste-te de problemele tale, apeleaza la ajutor daca ai nevoie, exprima-ti
opiniile, apara-ti conceptiile etc.
Fa notite in care sa consemnezi tipul de operatie si eficienta estimata a acesteia,
precum si nivelul energiei folosite (forta propriei rezistente). Noteaza si ceea ce
consider! esential din punctul de vedere al emotiilor traite si al aprofundarii
constiintei de sine.
Incepe cu problemele cele mai simple pentru tine - nu cumpara o marfa
murdara, da inapoi ceva expirat, roaga sa fie luat bagajul de pe scaunul liber
intr-un mijloc de transport etc. -, apoi experimenteaza refuzul: nu-ti asuma
obligatii suplimcntarc in locul altcuiva, rcfuza sa faci un lucru pc care il faccai din
rutina, fireste, in masura in care consider! ca altcineva se folosea de tine. La
sfarsit, invata sa ceri ajutor daca ai nevoie.
Ai grija sa nu faci nimic fortat, in mod artificial, nefiresc. Actioneaza doar
atunci cand esti profund convins ca EU-1 tau este amenintat si necesita
Psihologie 31
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
38/48
Cum sa diminuam efectele stresului?
protectie sau cand doresti ,,sa-i oferi mai mult spatiu". Probabil ca vei reusi sa
schimbi in bine comportamente pe care le consideri ca fiind prea agresive.
Apararea si dezvoltarea, posibile datorita asertivitatii, nu se castiga in dauna
celorlalti oameni. Esti de acord?
Exercitiul 10: Am grijade energia meal
De data aceasta planifica ,,Saptamana Binelui pentru Corp". Concentreaza-teasupra alimentatiei pe care o asiguri organismului tau. Mananca si bea ceea ce
consideri ca este sanatos, curat si hranitor. Ingrijeste-te de ora meselor, de
structura lor, de numarul caloriilor si de
varietate. Ingrijeste-te totodata de somn. Fa-ti
placerea si culca-te in asternutul preferat, la
temperatura corespunzatoare, in liniste si in aer
curat. Asigura-ti minimum 8 ore de somn pe
noapte. Ingrijeste-te de curatenia proprie -baie,
dus, ingrijirea pielii etc. Imbraca-te cu ceea ce iti
place. Inconjoara-te de sunete si de culori placute.Straduieste-te sa respiri in mod optim: regulat, cu
expiratie prelungita si cu pauze pentru un mic
repaos intre inspiratia pe nas si expiratia pe
gura, asemenea valului marin. Plimba-te in
fiecare zi. Daca poti, inoata sau foloseste
patinele sau bicicleta.
In fiecare zi pune in miscare toate partile corpului tau. Daca este posibil,
beneficiaza de masaj sau fa-ti automasaj. Fii bun cu tine: dormi, mananca si
bea, respira, misca-te. De obicei procedezi astfel? De ce? Daca intreg exercitiul iti
starneste repulsie sau neliniste, te rog sa te gandesti care este cauza! Oare nu aireusi sa te ingrijesti si de confortul altcuiva? Ce anume iti spun toate acestea
despre tine?
Descrie-ti impresiile in tema pentru acasa sau relateaza-le cuiva in care ai
incredere.
Ai grijade mintea ta, imbogateste-ti cunostintele si experienta cu trupul
tau, cu sdndtatea si confortul sau, cu nivelul energiei de viata.
Toate acestea iti vor permite sa invingi mai usor teama care se manifesta atat de
frecvent in cadrul stresului.
Despre teama
Teama nu este o manifestare specifica doar pentru nevroze. Este un fenomen
universal in viata afectiva a omului, indeosebi cand avem in vedere o neliniste
nedefinita.
Lectia 56
Psihologie32
7/28/2019 Psihologie lectia 55 +56
39/48
Eu si propria mea dezvoltare_______ Capitol
XX
A. Kepinski scrie astfel despre teama: Este un sentimentgreu depredzat, (...) simtim
opermanentdincordare interioara (...), casicdndneasteaptdceva ran, casi cdnd
amfi amenintati de ceva. Uneori aceasta neliniste se concentreazd asupra unor
dificultati si conflicte mdrunte, care ajung mart probleme. starnind tntndatff
agresivitate; de obicei, aceste sentimente merg mdnd in mdnd,
Toate acestea se rasfrang asupra sistemului nervos vegetativ, gata mereu de lupta si de
evadare. Acelasi lucru vizeaza si sistemul motric. Nelinistea este un sentiment
permanent, cu toate ca ne putem intalni si cu atacuri de teama brusca, Jnsotite de
batai ale inimii, de transpiratie, de diaree si de presiune asupra vezicii urinare.
Oamenii au impresia ca mor sau ca innebunesc.
Se intalneste, de asemenea, teama localizata, concentrata asupra unor obiecte
concrete, neavand nimic in comun cu geneza ei. Poate fi vorba despre concentrarea
asupra corpului (ipohondria), asupra unei situatii (fobia) sau asupra gandurilor si
activitatilor (agasarea).
Starile noastre de teama pot avea urmatoarele origin!:
- biologica, atunci cand ne temem de moarte, de a nu mai exista;
- sociala, cand ne temem de mediul din jurul nostru;
- morala, legata de riscul respingerii din cauza incalcarii normelor.
Ne poate insoti, de asemenea, teama dezintegratoare, care decurge, asa cum spune
autorul, din metabolismul informational, prezent in viata noastra, adica de noi stimuli
care vin din afara sau din interiorul organismului nostru si care trebuie sa fie ordonati si
integrati in structurile deja existente.
Ce putem face pentru a atenua teama? Ne putem extinde zona deciziilor
constiente, desi in acest proces, initial, suntem marcati de indoiala si de sentimentul
nelinistii. Aceasta este o metoda care ajunge la cau