Proiectarea unui system de irigatie prin aspersiune pe osuprafata de 234 de hectare

1

Tema proiect :

Sa se amenajeze suprafata de 234 hectare pentru irigare utilizand metoda de irigare prin aspersiune cu conducte subterane de inalta presiune avand urmatoarea structura de culturi :

- Vinete- Ardei gras- Tomate- Cartofi timpurii- Castraceti de toamna

2

CUPRINS

Cap. I. Importanta si actualitatea temeiCap. II. Memoriu descriptiv. Cadru natural

2.1. Asezare geografica2.2. Consideratii geomorfologice2.3. Consideratii climatice

- Regim termic- Resursa hidrica

2.4. Consideratii privind vegetatia2.5. Consideratii pedologice

- Tip de sol- Insusiri fizice- Insusiri fizico-mecanice- Indici chimici

Cap. III. Memoriu justificativCap. IV. Bibliografie

3

Cap I. Importanta si actualitatea temei

Irigatiile au influente radicale asupra mediului inconjurator, influentand bilantul hidrosalin din sol si regimul arheohidric, modificand activitatea microorganismelor, a bacteriilor si vietuitoarelor din sol, exercitand si influente asupra climatului din zona respectiva.

Influenta irigatiilor asupra mediului este pozitiva, insa, in conditiile unei irigatii necontrolate, pot avea loc procese negative : saraturarea secundara a solului, levigarea elementelor nutritive, crearea unui mediu nefavorabil microfaunei solului. Aplicarea unor norme mari de apa determina ridicarea nivelului apei freatice, distrugerea insusirilor solului, aparitia unor procese de inmlastinare etc.

Evitarea acestor fenomene negative se realizeaza prin aplicaea irigatiilor in functie de cerintele fiziologice ale plantelor, iar elementele tehnice ale udarilor se stabilesc pe baza insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului, constitutia orografica si hidrogeologica a terenului, astfel incat acestea sa conduca la obtinerea unor eficiente maxime si la pastrarea unui echilibru biologic natural.

Metoda de udare reprezinta modul prin care apa este preluata din retea si distribuirta la plante.

Matoda repartizarii apei la plante prezentata in proiect este metoda de udare prin aspersiune.

Aspersiunea este metoda de irigare prin care apa este pulverizata, cu ajutorul unor instalatii si dispozitive speciale, la plante si sol, sub forma unor ploi naturale.

Avantajele acestei metode constau in urmatoarele aspecte : aplicarea pe terenuri inaccesibile altor metode nu sunt necesare lucrari de nivelare dozarea precisa a apei si folosirea unor norme reduse randament ridicat al udarii se preteaza bine la automatizare

Dezavantajele acestei metode sunt : necesita costuri ridicate pentru instalatii si utilaje consum mare de energie este sensibila la vanturi puternice determina in timp tasarea solului prezinta dificultati in exploatare, referitoare la mutarea aripilor, cand

plantele au o talie mare

4

Aspersoarele reprezinta cele mai importante piese ale instalatiei de aspersiune, de care depinde calitatea udarii. Se monteaza pe aripa de ploaie. Exista o serie de aspersoare dintre care cel ales de mine este aspersorul ASM-1 (aspersor cu soc, de medie presiune cu un singur jet). Duzele utilizate sunt de 8,5-10-11,5mm, realizand o intensitate de 5-15,1 mm/h si o ploaie fina la presiuni de 2,5-4,5 atm.

Elementele tehnice ale udarii prin aspersiune

Elementele tehnice se refera la urmatoarele aspecte : alegerea aspersorului, schema de udare, determinarea duratei de udare, numarul de mutari ale aripii intr-o zi, numarul mutarilor aripii de udare pe durata udarii, lungimea tronsonului de antena, suprafata deservita si lungimea utila de udare a aripii.

Alegerea aspersoruluiAlegerea aspersorului se face tinand cont de o serie de factori, dintre care

cei mai importanti sunt : viteza de infiltratie a apei in sol caracteristicile regimului eolian intensitatea undei orare finetea si uniformitatea ploii

5

Cap. II. Memoriu descriptiv

Cadru natural

2.1. Asezare geograficaRegiunea Western Young Drift ocupa marea parte din zona nord centrala a

Statului Iowa.Nivelata in timpul ultimei glaciatiuni a ramas plata cu putine zone erodate.

Statul Iowa se afla in centrul Statelor Unite, intreaga suprafata a acestuia facand parte din Marile Campii Interioare.

2.2. Consideratii geomorfologiceRegiunii Western Young, spre deosebire de sudul statului, ii lipsesc

depozitele de loesuri, dar solurile fertile s-au acumulat in straturi groase de la sfarsitul ultimei glaciatiuni. In agricultura aceasta parte a statului estecea mai productiva fiind perfecta pentru productie la scara larga a culturilor.

2.3. Consideratii climaticeClima Statului Iowa se caracterizeaza prin veri calde si umede si ierni reci.Temperaturile medii anuale se incadreaza intre 9 si 10 °C. Temperaturile

maxime in timpul verii incadrandu-se intre 29 si 32°C.Precipitatiile se incadreaza intr-o medie anuala de aproximativ 800 mm.

2.4. Consideratii privind vegetatiaVegetatia predominanta a fost o vegetatie de prerie caracterizata de

suprafete mari inierbate, brazdate pe langa cursurile de apa de paduri de foioase cum ar fi stejar, artar si ulm.

2.5. Consideratii pedologiceSolurile predominante in nordul Statului Iowa sunt cernoziomurile.Cernoziomurile fac parte din clasa molisolurilor, si sunt caracterizate de

prezenta orizontului Am. Raspandirea lui corespunde zonei de stepa. Conditiile naturale de formare sunt specifice zonei de stepa cu temperaturi medii anuale intre 9 si 11°C si are regim hidric nepercolativ. Relieful este specific zonei de campie cu suprafete plane sau slab ondulate. Vegetatia naturala sub care s-au format cernoziomurile este reprezentata printr-un covor ierbos bine dezvoltat care lasa o mare cantitate de resturi organice in special la suprafata.

Materilalul parental este reprezentat prin loesuri, luturi si mai rar prin nisipuri si argile.

Apa fteatica se gaseste la adancimi mari si nu influenteaza procese de pedogeneza.

6

Procesele pedogenetice datorita cantitatii ridicate de resturi organice, se formeaza humusul care este de o foarte buna calitate.

Alcatuirea profilului de sol: cernoziomul tipic are orizontul Am cu o grosime de 40 - 60 cmde culoare negricioasa cu o structura lutoasa sau lutonisipoasa, orizontul Ac cu o grosime de aproximativ 25 – 35 cm cu o culoare putin mai deschisa decat orizontul Am si orizontul C care reprezinta materialul parebtal de culoare galbuie.

Datorita texturii mijlocii cernoziomurile se lucraza usor, au pH-ul slab alcalin in jur de 7,2 – 8 si sunt foarte bune pentru cultivarea plantelor agricole.

7

Cap.III Memoriu justificativ:

Numarul de ordine: 20

Date tehnice pentru culturile de:

A. Vinete (Solanum melongena) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 100-120 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la zece zile de la plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 10 zile

B. Ardei grasi (Capsicum Annuum) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 100-125 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 10 zile

C. Tomate (Solanum Lycopersicum) Adancimea sistemului radiculat H= 100 Randamentul =0,9 Plantare 1 mai Perioada de vegetatie 115-130 zile Numar de udari 10 Momentul udarii: la 10 zile dupa plantare Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 8-10 zile

D. Cartofi timpuri (Solanum Tuberosum) Adancimea sistemului radiculat H= 90 Randamentul =0,9 Plantare 15-30 martie Perioada de vegetatie 75-107 zile Numar de udari 3 Momentul udarii: la rasarire, la formarea tuberculului Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 7-10 zile

8

E. Castraveti (Cucumis Sativus) Adancimea sistemului radiculat H= 80 Randamentul =0,9 Plantare 1-15 iulie Perioada de vegetatie 70-80 zile Numar de udari 6 Momentul udarii: de la inflorire pana la formarea si cresterea fructelor Interval dintre udari: 10 zile Durata udarii 4-10 zile

Procentul ocupat de fiecare cultura din suprafata totala:

Vinete = 25%Ardei = 25%Tomate = 20 %Cartofi = 30%Castraveti = 30%

Graficul de ofilire din studiul pedologic al regiunii:

CO= 9,5%CA= 24,7%DA= 1,27 tone/m3

Viteza de infiltratie a apei in sol este de 9,7 mm/h.

3.1 Calculul elementelor regimului de irigatii

1. Suprafata:Vinete S = 234 25/100= 58,5Ardei S =234 25/100= 58,5Tomate S =234 20/100= 46,8Cartofi S =234 30/100= 70,2Castraveti S =234 30/100= 70,2

2. Norma de udare neta mm=100 H DA(CA-PM) (m3/ha)

Vinete m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2

9

Ardei m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2Tomate m =100 1,26(24,7-17,1)= 965.2Cartofi m =90 1,26(24,7-17,1)= 868.7Castraveti m =80 1,26(24,7-17,1)= 772.2

3. Norma de udare bruta mbr

mbr=m / Vinete mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4Ardei mbr = 965.2/ 0,9= 1072.4Tomate mbr = 965.2 / 0,9= 1072.4Cartofi mbr = 868.7 / 0,9= 965.2Castraveti mbr = 772.2 / 0,9= 858

4. Norma de irigatie MM=m

Vinete M = 10 1072.4= 10724Ardei M = 10 1072.4= 10724Tomate M = 10 1072.4= 10724Cartofi M = 3 965.2= 2895,6Castraveti M = 6 858= 5148

5. Hidromodulul de udare qq=mbr / (3,6 t T)

t - durata de udare intr-o zi in oreT- durata de udare in zile

Vinete q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489Ardei q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489Tomate q = 1072.4 / (3,6 20 10)= 1,489Cartofi q = 965.2 / (3,6 20 10)= 1,341Castraveti q = 858 / (3,6 20 10)= 1,192

6. Hidromodulul fractionat = q x

- ponderea fiecarei culturiVinete = 1,489 0,25 =0,37

10

Ardei = 1,489 0,25= 0,37Tomate = 1,489 0,20= 0,3Cartofi = 1,341 0,30= 0,4Castraveti = 1,192 0,30= 0,36

Nr.crt.

Cultura Suprafata mm3/h

mbr

m3/haNr.

udariM

m3/haq

l/s/ha

l/s/haDurata

udarii

Momentuludariiha %

1 Vinete 58,5 25% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,37 10 10 mai2 Ardei 58,5 25% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,37 10 1 mai3 Tomate 46,8 20% 965.2 1072.4 10 10724 1,489 0,3 10 10 mai4 Cartofi 70,2 30% 868.7 965.2 3 2895,6 1,341 0,4 10 1 iunie5 Castraveti 70,2 30% 772.2 858 6 5148 1,192 0,36 10 25 iulie

3.2 Calculul elementelor necesare trasarii schemei hidrotehnice cu conducte subterane.

1. Alegerea aspersorului se face in functie de viteza de infiltrarie a apei in sol si de caracteristicile regimului eolian.

11

Dintre aspersoare se va alege cel care realizeaza in cadrul unei anumite scheme de lucru o intensitate a ploii mai mica sau apropiata de viteza de infiltratie a apei in sol.

In cazul nostru viteza de infiltratie a apei in sol este de 9,7 mm/h.

Aspersorul ales : ASM-1.

Diametru diuzei (mm)

Presiunea de lucru

(atm)

Debitul(m3 /h)

Diametrul de

stropire (m)

Intensitatea medie orara (mm/h) pentru schemele d1 x d2

18 x 18 18 x 24 24 x 24 24 x 30 30 x 30

8,5

2,5 4,14 34,9 12,80 9,60 7,19 5,75 4,603,0 4,51 36,0 13,95 20,46 7,85 6,28 5,023,5 4,90 37,0 15,12 11,34 8,52 6,80 5,444,0 5,22 38,0 16,04 12,03 9,03 7,22 5,774,5 5,54 39,0 17,10 12,82 9,62 7,69 6,15

10,0

2,5 5,60 38,0 17,30 22,96 9,72 7,78 6,223,0 6,13 39,0 18,91 14,18 10,64 8,51 6,813,5 6,64 40,0 20,50 15,37 11,53 9,22 7,374,0 7,08 41,0 21,91 16,43 12,32 9,86 7,884,5 7,56 42,0 23,33 17,50 13,12 10,50 8,40

11,5

2,53,0 8,10 41,0 25,00 18,75 14,06 11,25 9,003,5 8,73 43,0 26,94 20,20 15,15 12,12 9,704,0 9,36 44,0 28,90 21,66 16,25 13,00 10,404,5 9,91 45,0 30,60 22,93 17,20 13,70 11,01

2. VerificareR= D / 2= 40 / 2= 20

R- razaD- diametrul

= R / Haspersor= 20 / 35= 0,57- coeficient de eficienta Haspersor- presiunea de lucru in m.c.a

= H / = 35/ 10= 3,5- coeficient de pulverizare (2,5-5)- diametrul diuzei in mm

3. Lungimea aripi de udareLc= (n-1) d1 + (d1 / 2) (m)

n (Na)= 60 / qa= 60 / 6,64= 9,04Na- numarul de aspersoare, se calc. in fct. de debitul aripi de udare care este 60

12

qa- debitul unui aspersor (din tabel)Lc= (9,04-1) 24 + 24 / 2= 205

4. Calculul debitului de udare

Qa = Na qa = 9,04 6,64= 60,03 m3/h

5. Timpul de functionare intr-o pozitie a aripii de udare

Tf= mbr / (10Ih)Ih- intensitatea medie orara

Ih= (1000 qa) / (d1 d2) = (1000 x 6,64) / 720 = 9,22 mm.c.a/h1000- coef de transf. a m3 in mm

Tf= 1072.4 / 92.2 = 11,63 pt. vinete, ardei, tomateTf= 965,2 / 92,2 = 10,47 pt. cartofiTf= 858 / 92,2 = 9,31 pt. castraveti

6. Numarul de cicluri zilnice de udare

Ncz = Tz / (Tf+t1+t2) Tz- durata zilnica de udare in h (18-20h) Tf- timpul de functionare intr-o pozitie a aripii t1- timpul necesar uscarii solului dupa udare (0,5-1h) t2- timpul necesar pt. mutarea aripii de pe o pozitie pe alta (1-1,5h)

t1 + t2 = 2 ore cand udarea se face manual = 1 ora cand udarea se face mechanic

Ncz= 20 / (11,63 +2)= 1,47 pt. vinete, ardei, tomateNcz= 20 / (10,47 +2)= 1,6 pt. cartofiNcz= 20 / (9,31 +2)= 1,77 pt. castraveti

7. Numarul de mutari al unei aripi pe durata de aplicare a unei udari

NM=Ncz TT- durata de aplicare a udarii sau timpul de revenire in zile

NM= 1,47 10= 14,7 pt. vinete, ardei, tomateNM= 1,6 10= 16 pt cartofiNM= 1,77 10= 17,7 pt castraveti

13

8. Lungimea tronsonului de antena deservita de o aripa de udare in perioada de vegetatie:

LTA= 1/2 NM d2 (m)LTA=1/2 14,7 30 = 220,5 m pt. vinete, ardei, tomateLTA=1/2 16 30 = 240 m pt. cartofiLTa=1/2 17,7 30= 265,5 m pt. castraveti

9. Lungimea antenei- se stabileste in functie de lungimea deservita de o aripa de udare, de numarul de aripi in functiune simultana si lungimea posibila a antenei :

LA = LTA NA (m)NA- nr de aripi in functiune simultana pe antenaNa = LAP/LTA

LAP- lungimea antenei posibil de trasat pe planul de situatie

LA= 220,5 6 = 1323 pt vinete, ardei, tomate Na=1347,93 / 220,5 = 6LA= 240 5,6 = 1344 pt cartofi Na=1347,93 / 240 = 5,6LA=265,5 5 =1328 pt castraveti Na=1347,93 / 265,5 = 5

10. Distanta dintre antene

dA=2 Lu

Lu- lungimea suprafetei udate de aripa de ploaieLu= Lc+ d1 / 2= 205+ 24 / 2= 217

dA = 2 217 = 434

11. Distanta dintre hidranti

DH = N2 d2 = 4 30= 120 (m)N2- nr de pozitii de udare deservite de un hidrant (intre 3-4 pozitii)

12. Suprafata pe care o uda o aripa pe durata udarii

SAD = NM SA1 (m2)SA1- suprafata unei aripi de udare (m2 sau ha)

SA1 = Lu x d2 = 217 30= 6510

14

SAD=14,7 6510= 95697 pt vinete, ardei, tomateSAD=16 6510= 104160 pt cartofiSAD=17,7 6510= 115227 pt castraveti

13. Numarul de aspersoare- se calculeaza in functie de debitul aripii de udare 60 (m3/h)

Na = 60 / qa = 60 / 6,64 = 9,04 9

14. Numarul de tronsoane

Ntr= Lc / 6= 205 / 6= 34,2

3.3 Calculul elementelor hidrotehnice ale sistemului de irigare. Calculul debitelor si al presiunilo pe reteaua hidrotehnica

A. Calculul debitelor pe conducte:

15

1. Debitul aspersorului: qa= 6,64

2. Debitul aripii de udare:

Qa= Na qa (l/s; m3/h)Na- numarul de aspersoare

Qa= 9 6,64= 59,76

3. Debitul pe antena :

QA=1 / η N1 x Qa (l/s ; m3/h)η- pierderea de apa pe reteaua de conducte (0,90-0,95)N1= Na

QA= 1 / 0,9 5 59,76= 328,68 pt vinete, ardei, tomate, cartofiQA= 1 / 0,9 4 59,76= 262,94 pt castraveti

4. Debitul conductei secundare :

Qcs= 1 / η Nt QA (l/s ; m3/h)Nt- nr de aripi in functiune in system si se stabilesc prin insumarea numarului de aripi necesar culturilor ale caror udari se suprapun in graficul annual de udareη- randamentul

N t= (3 5) + 5 + 4 = 24

Qcs=1 / 0,9 24 328,68 = 8677 m3/h 2410 l/s pt vinete, ardei, tomate, cartofiQcs= 1 / 0,9 24 262,94 = 6941,6 m3/h 1928 l/s pt castraveti

5. Debitul la statia de pompare:

Qspp = 1 / η ( ΣQcs) = 1 / 0,9 11568= 12724,8 l/s

B. Calculul presiunilor pe reteaua de conducte:

1. Presiunea la hidrant:

PH= PASP + Δh1 + Δh2 + h (m.c.a)PASP- presiunea la ultimul aspersor, din tabel (3,5 x 10)

16

Δh1- pierderea de sarcina care se produce pe lungimea conductei de legaturaΔh2- pierderea de sarcina datorata frecarii de pe conducta de legaturah- suma pierderilor locale de sarcina (6,3 m.c.a.)

Δh1= Lc Pu Cr (m.c.a)Pu- pierderea unitara (in aval 0,01-0,02)Cr- coeficient in fct. de nr. de orificii (0,35)

Δh1= 205 0,01 0,35 = 0,718 m.c.aΔh2= 36 Pu = 36 0,01 = 0,36 m.c.a

PH = 35 + 0,718 + 0,36 + 6,3 = 42,38 m.c.a

2. Presiunea pe antena :

PA = PH + LAP JA (m.c.a)PH- presiunea la hidrantLAP- lungimea anteneiJA- pierderile de sarcina pe antena

PA= 42,39 + 1347,93 0,0055= 49,8 m.c.a

3. Pres pe conducta secundara :

Pcs = Pa + Lcs Jcs (m.c.a)Lcs- lungimea conductei secundareJsc- pierderea de sarcina pe conducta

Pcs = 49,8 + 1825 0,0008 = 51,3 m.c.a

4. Presiunea la statia de pompare :

PSPP= Pc ± Δh

Daca statia de pompare este deasupra ultimei cote de nivel, formula devine : PSPP= Pc – Δh, daca statia de pompare este dedesubtul ultimei cote de nivel formula devine :PSPP= Pc + Δh

17

Δh= diferenta dintre cota terenului in punctul de statie si cota terenului unde functioneaza cel mai indepartat aspersor din teren

Δh= 117 – 107= 10

PSPP= Pc – Δh= 51,3 – 10= 41,3 m.c.a

3.4 Trasarea profilului longitudinal pe antena

Cax= c + b / 2 (m)c- grosimea patului egalizator= 0,10m = 10cmCax- cota ax

b= Dn + grosimea peretilor conducteib- diametrul exterior al conducteiDn- diametrul nominal= 550 mm, de pe diagrama

- grosimea peretilor conductei= 80 mm

b= 550 + 80= 630 mm 0,63 m

Cax= 100 + 630 / 2 = 415mm 0,41 m

Cota fundului santului:

CF= CT – HCF- cota fundului santuluiCT- cota terenuluiH- adancimea totala a santului

H= a + b + ca- adancimea de ingropare a antenei (0,8- 1,2m)

H= 1000 + 630 + 100 = 1730mm= 1,73 m

CF= 117 – 1,7= 115,3 m

Sectiunea santului ω :

ω= l x H (m2)l- latimea santului 

l= b + 2 d= 0,63 + 2 0,50= 1,63 m

ω= 1,63 1,7= 2,8 m2

18

Volumul de terasament :

Vt = ω x LVt- volumul de terasamentL- lungimea totala a conductei= lungimea antenei

Vt = 2,8 1347,93 = 3774,2 m3

Cota piezometrica :

Cp = CT + PA= 117 + 49,8= 166,8 m.c.aPA- presiunea pe antena

Cax= CF + c + b/2 = 115,3 + 0,10 + 0,63/2 = 115,72m

3.5 Dimensionarea statiei de pompare :

Inaltimea manometrica :

Hm= Hg + Ht (m)Hm- inaltimea manometrica (m)

19

Hg- inaltimea geodezica (m)Ht- pierderea totala de sarcina

Hg= Hga + HgrHga- inaltimea geodezica de aspiratie (m)Hgr- inaltimea geodezica de refulare (m)

Hga= CAX - NA

CAX- cota ax pompa (m)NA- nivelul apei in sursa (m)

NA= CT- h1

h1= 0,8 ÷ 1 m ; 1 ÷ 1,2 m (inaltimea de siguranta)

NA= 117 – 1= 116CAX= CT + 1÷1,2 mCAX= 118Hga= 118 – 116= 2 mHgr= PSPP= 41,8

PSPP- presiunea la statia de pompare

Hg= 2 + 41,8= 43,8

Ht= hl + hl(r) (m.c.a)hl- pierderea de sarcina liniarahl(r)- pierderea de sarcina locala

hl= λ · L/D · v2/2gλ- coeficient de pierderi dependent de numarul lui Reynolt, de diametru si rugozitatea conducteiL- lungimea conductei in m (la statie)D- diametrul conductelor in mmv- viteza apei pe conducte (m/s)= 1,5 m/sg- acceleratia gravitationala= 9,81 m/s

λ= 0,09 pt. conducte din otelλ= 0,086 pt. conducte zincateλ= 0,104 pt. conducte din fonta

Valorile lui λ sunt in functie de diametrul conductei, de coeficientul de rugozitate al conductei.

hl= 0,015 · 280/1200 · 1,52/ (2 · 9,81)= 0,0004

hl(r)= Σ · v2/ (2 · g) (m.c.a)Σ- coefficient de pierderi functie de natura depozitului prin care trece apa

20

hl(r)= 10 · 1,52/ (2 · 9,81)= 1,1 (m.c.a)

Ht= 0,0004 + 1,1= 1,1004

Hm= 43,8 + 1,1004= 44,9 m

Puterea la axul pompei :

P= (Q · H · ) / (η · 75) (C.P)P- puterea la axul pompeiQ- debitul de pompareH- inaltimea manomatrica= Hm

- greutatea specifica a apei = 1η- randamentul pompei (intre 0,4-0,9)

P= (2255 · 44,9 · 1) / (0,9 · 75)= 1613,6 C.P

Valorile coeficientului Σ Σ

Piesele care determina rezistenta1 Intrearea in conducte cu muchii ascutite 0,52 Intrarea in conducte cu racordare 0,23 Cot. curb de 900 0,154 Cot. brusc de 300 0,205 Cot. brusc de 600 0,556 Cot. brusc de 600 1,207 Robinet vana deschis 0,18 Robinet vana deschis pe jumatate 2,49 Aspirator cu clapet 1010 Aspirator fara clapet 5-6

dmm

Coeficient de rugozitate « n »0,011 0,012 0,013 0,014 0,015

200 0,021 0,026 0,033 0,039 0,050300 0,019 0,024 0,029 0,035 0,044400 0,017 0,022 0,026 0,033 0,039500 0,016 0,020 0,025 0,030 0,036

21

600 0,016 0,019 0,024 0,028 0,034700 0,015 0,019 0,023 0,027 0,032

Cracteristicile tehnice ale pompelor NDSPompa η

rot/minQ

m3/hHm

6 NDS 2950 300 848 NDS 1500

960520800

7528

12 NDS 1450960

12601080

6440

14 NDS 1450960

16202700

9058

18 NDS 730600

19805200

3451

24 NDS 750 6500 79

BIBLIOGRAFIE

1. Calinovici, I., Ameliorarea şi protecţia solului, Editura Mirton, Timişoara, 2004, 2. Eliza, Puşcaş, Chimia mediului, Editura PIM, Iaşi, 2005,

22

3. http://photos-ville-paris.com/natural_regions_iowa.html4. Cursuri Ecopedologie5. Cursuri Chimia solului şi fertilizare

23