UNIVERSITATEA “ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ
SPECIALIZAREA: Management
PROIECT LA DISCIPLINA
Strategii investiționale în afaceri
STUDIU DE FEZABILITATE
SC. „ProRomania” S.R.L.
Îndrumător: Student: Onciuleanu Emanuel
Lector dr.Lupan Mariana Anul III, Grupa III, MNG
Cuprins:
Capitolul I. Propunerea unei idei inovative in afaceri și prezentarea ei.
Capitolul II. Evidențiati efortul inovațional necersar pentru punerea în practică a ideii de afaceri
Capitolul III. Analiza sumelor de finanțare a ideii de afaceri
Capitolul IV. Propunerea a 4 variante de proiect de investiții pentru ideea de afaceri.
Capitolul V. Calcularea indicatorilor statici de evaluare a eficienței economice a investițiilor.
Capitolul VI. Calcularea indicatorilor imobilizarilor știind că fondurile se cheltuiesc la inceputul anului.
Capitolul VII.Calcularea indicatorilor actualizați la momentul inceperii lucrarilor de investiții și la
momentul scoaterii din funcțiune a obiectului, folosind o rata de actualizare a=22%.
Capitolul VIII.Calcularea indicatorilor propuși de metodologia Băncii Mondiale, folosind aceeași rata de
actualizare.
Capitolul IX. Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienței economice a investițiilor și precizarea
variantei optime de proiect de investiții.
Capitolul X . Concluzii. Argumentarea importanței ideii de afaceri inovative atât pe plan personal cât și
pentru dezvoltarea social – economică a regiunii sau a țării.
Capitolul I. Propunerea unei idei inovative in afaceri și prezentarea ei.
1.Prezentarea unei idei inovative.
Vreau să inființez o firmă (SC.ProRomania.SRL) ce va avea ca activitate principală promovarea
unor locuri sau servicii pe internet.Un site unde toți vizitatorii din Romania pot primi sugestii unde își pot
petrece sarbatorile sau pot chiar vedea imagini cu peisaje din locurile pe care vor sa le viziteze din propria
țara. Îmi propun prin această firmă sa lansez pe piață o agenție turistică si să fac un catalog cu locații unde
clienții acesteia îsi pot petrece sarbatorile sau chiar practicarea sporturilor de sezon. Prin această agenție voi
incerca sa promovez Romania si cultura ei precum și imbunătățirea imaginii noastre peste granițele țării in
timp.
Personalul necesar nu va fi numeros, însă va avea ca prim scop să asigure accesul cat mai rapid pe
acest site si în a crea o atmosfera cat mai primitoare incat clientul sa poata accesa siteul de pe computerul
personal cat si de pe telefonul mobil.
1. Castelul Peleș
Castelul Peleșeste un castel din Sinaia, România, construit între 1873 și 1914. Este considerat unul dintre
cele mai frumoase din România și din Europa.
Castelul Peleș din Sinaia reședința de vară a regilor României, a fost construit la dorința regelui Carol I al
României (1866 - 1914), după planurile arhitecților Johannes Schultz, Carol Benesch și Karel Liman, și a fost
decorat de celebrii decoratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bembé din Mainz și Bernhard Ludwig
din Viena.
2.Poiana Brașov
Poiana Brașoveste o stațiune pentru sporturile de iarnă din România, fiind o atracție turistică de
renume internațional, și un cartier al municipiului Brașov.Poiana a fost din vechi timpuri destinația
drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a locației datează din 1427, în
contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din 1895, iar în 1906 în
Poiană a avut loc primul concurs de schi.
3. Cetatea Neamț
Cetatea Neamț (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din
Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află
localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o
înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul
care trecea peste munte în Transilvania.
4.Grand Hotel Traian,
Grand Hotel Traian denumit anterior Hotelul Traian, este un hotel din municipiul Iași, situat în
Piața Unirii nr. 1. El a fost construit în 1882 după proiectele inginerului francez Gustave Eiffel (1832-
1923).Hotelul Traian din Iași a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2004.
5. Gradina botanica Cluj
Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost
fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică
a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare
pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean
cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
6.Muzeul Grigore Antipa Bucuresti
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipaeste un muzeu din București, amplasat în
Șoseaua Kiseleff nr. 1. Patrimoniul muzeului este format din peste 2 milioane de piese, grupate în diferite
colecții zoologice, paleontologice, de minerale și roci și etnografice.
7.Muzeul Apelor
Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” din Fălticeni este un muzeu de științe naturale înființat în anul
1914 de profesorul Vasile Ciurea în municipiul Fălticeni, județul Suceava. Muzeul reconstituie lumea
cercetătorilor Emil Racoviță, Grigore Antipa, Paul Bujor, Ion Borcea și Mihai Băcescu, exponatele de aici
reliefând contribuțiile științei românești în domeniul hidrobiologiei. În prezent, muzeul se află situat pe Str.
Nicolae Beldiceanu, nr.8, în centrul orașului.
8. Mina de Sare de la Cacica
Este situata in localitatea cu aceeasi denumire, este amplasata in partea de N a tarii, la 42 kilometri vest de
orasul Suceava si 17 kilometri nord de Gura Humorului. Aerul puternic ozonat, puritatea si frumusetea
naturii fac o destinatie de vis din acest loc in orice anotimp fie pentru odihna sau agrement, fie pentru
tratamentul bolilor respiratorii. Intrarea in "ocna" se face pe trepte de brad vechi de peste 200 de ani,
mineralizate de saramura ce a patruns in lemn.
Capitolul II. Evidențierea costului investiției și precizarea sursele de finanțare.
Costul total al investiției pentru realizarea acestui proiect este de 130 mii lei.
O parte din surse vor fi ca aporturi personale. Astfel ca manager vin cu un aport de 40 mii
lei(economii) și cu calculatorul personal.
În Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, la facultatea de Inginerie Electrică, Calculatoare învață 1
prieten, acesta va fi asociatul (salariatul) meu cu ajutorul căruia voi putea realiza această idee de afacere. El
mă va ajuta sa creez o platformă foarte usor de accesat. Un alt cunoscut care e în anul II master Inginerie
Electrica specializarea Electronică mă va ajuta să cumpăr componentele fizice ale acestei platforme(serverul)
si tot acesta îi va face mentenană.La rândul lor cei 2 asociați vor veni cu un aport a câte 20 mii lei fiecare și
calculatoarele lor personale.
Iar locul unde amplasat serverul si pc-urile noastre va fi intr-un apartament care il detin.
Pentru a acoperi restul de necesar financiar voi apela la un împrumut bancar de 50 mii lei cu o rată a
dobinzii de 10% de la BRD pe un termen 10 ani.
Capitolul III. Previzionarea indicatorilor cu caracter general.
În cadrul acestei grupe putem enumera următorii indicatori:
1. Capacitatea solicitarilor (Qh):
- exprimată în numar de accesari :qh = 50.000 de accesari
- exprimată în lei (valoric): Qh = p x qh = 4 lei x 50.000 = 200.000 mii lei
( p- pretul unei accesari)
2. Numărul de salariați (L)
Luând în considere ca firma data este inovativă pe piată, am hotarât ca pentru început activitatea va fi
desfașurată de către- 3 salariati:
manager ce va gestiona și contabilitatea firmei;
specialist web design, java script, php, html;
specialist hardware
3.Costul accesarilor (Ch) va fi egal cu prețul care le plateste Google pentru reclamele puse pe sit
La formarea costului de producție participă urmatorii factori:
Nr.
Crt
Principalii factori ce influenteaza
costul solicitărilor
Numar
unitați
Cost unitate
Cost total
(in lei/an)
1. Web hosting (spațiu pe server ) 1 75 75x12=900
2. Salarii :
1 Manager
1 responsabil software
1 responsabil hardware
3
-
2200
2000
2000
-
2200x12=26.400
(2 x2000)x12=46.000
3. Servicii comunale
( sediul)
1 200 200x12=2.400
4. Alte cheltuieli legate de solicitari
precum și colectarea și
actualizarea datelor( inclusiv și
domeniul .ro)
- - 6000
5. Software + liciente 30.000
6. Hardware 18.300
7. Total - - 130.000
Mijloacele de munca, obiectele muncii și munca omului, într-un cuvânt, principalii factori de
producție, participă la formarea valorii noului produs.
Astfel costul anual a solicitarilor este Ch = 130 mii lei
4. Profitul (Ph) - efectul net urmărit de oricare întreprinzător. Prin intermediul profitului,
intreprinzătorul asigură premisele necesare pentru creşterea capitalului fix.
- Profitul anual estimat este de : Ph=Qh-Ch
Ph= 200 mii lei – 130mii lei = 70 mii lei
5. Productivitatea muncii (w) care arată producţia ce poate fi realizată pe un lucrător sau pe oră. Poate
fi calculată în unităţi fizice sau în unităţi valorice. Formula de calcul este: L
QW , unde:
w – productivitatea muncii;
Q – producţia exprimată fizic sau valoric;
L – numărul de lucrători.
exprimată numar de solicitari (fizic): w = Nm
qh=
salariati
accesari
3
000.50=12.666 accesari/salariat
exprimată în lei (valoric): w = salariati
leimii
L
Qh
3
200 = 66.666 lei/salariat
6. Rentabilitatea (R)
Rata rentabilităţii (r):
în funcţie de costul solicitărilor: r = 100xCh
Ph= %100
130
70x
miilei
leimii= 53,84 %
Capitolul IV. Propunerea a 4 variante de proiect de investiții pentru ideea de afaceri.
Se supun spre analiza urmatoarele 3 varinate de proiect:
Nr.
Crt Indicator U.M. P1 P2 P3
P4
1.
Investitie totala, It
-anul 1
-anul 2
-anul 3
lei
140.000 150.000 160.000 155.000
50.000
50.000
40.000
50.000
50.000
50.000
70.000
90.000
-
25.000
60.000
70.000
2. Capacitatea anuală a
accesarilor (qh) Nr.accesari
55.000
45.000 60.000
50.000
3. Valoarea anuală accesari
(Qh = Vh)
lei 220.000 180.000 240.000
200.000
4. Cheltuieli anuale cu accesarile
(Ch) lei 150.000 110.000 130.000
120.000
5. Durata de funcţionare (D)
ani 10 10 10
10
6. Durata de realizare a
investitiei 3 3 2
3
7. Ph = Vh - Ch lei 70.000 70.000 110.000 80.000
8. Pt = Ph x D lei 700.000 700.000 1.100.000 800.000
Capitolul V. Calcularea indicatorilor statici de evaluare a eficienţei economice a proiectelor de
investiții.
1. Investiţia specificăreprezintă efortul investiţional facut pentru obţinerea unei unităţi de capacitate
exprimată fizic sau valoric. Formula de calcul este:
a) în funcţie de capacitatea de producţie
S- investiţia specifică;
It- investiţia totală;
qh-capacitate de producţie exprimată fizic;
s1 140000lei
55000accesari = 2,545lei investiţi/accesare;
s2 150000lei
450000accesari = 3,333lei investiţi/accesare;
s3 160000lei60000accesari
= 2,666lei investiţi/accesare;
s4 155000 lei
50000 accesari = 3,1 lei investiţi/accesare;
b) În funcţie de valoarea anuală a producţiei
s’ =
h
t
Q
I
s- investiţia specifică;
It- investiţia totală;
Qh-capacitate de producţie exprimată valoric sau valoarea producţiei anuale sau venitul anual;
=
= 0,636 lei investiți/ 1 leu accesare ;
=
= 0,833 lei investiți/ 1 leu accesare;
=
= 0,666 lei investiți/ 1 leu accesare;
=
= 0,775 lei investiți/ 1 leu accesare
2.Termenul de recuperare exprimă perioada de timp în care se recuperează investiţia din profitul anual.
Formula de calcul este:
T = h
t
P
I;
T1 =
= 2 ani ;
T2=
= 2,14 ani ;
T3=
=1,45ani ;
T4=
= 1,93 ani .
3.Coeficientul de eficienţă economică a investiţiei (e) se calculează ca raport între profitul anual şi investiţia
totală şi exprimă profitul anual ce se obţine la un leu investit. Coeficientul de eficiență economică este inversul
termenului de recuperare. Formula de calcul este:
e = t
h
I
P =
T
1
e1=
= 0,5Lei Ph/1 leu investit ;
e2 =
= 0,46Lei Ph/1 leu investit ;
e3 =
= 0,68Lei Ph/1 leu investit ;
e4 =
= 0,51Lei Ph/1 leu investit ;
4. Cheltuieli recalculate(K) exprimă efortul total (cu investiţia şi cu cheltuielile anuale de producţie).
Formula de calcul este:
K = It + Ch x D
K1= 140000 lei + 150000 lei x 10 ani= 1.640.000 lei efort total
K2 = 150000 lei + 110000 lei x 10 ani = 1.250.000 lei efort total
K3 = 160000 lei + 130000 lei x 10 ani = 1.460.000 lei efort total
K4 = 155000 lei +120000 lei x 10 ani = 1.355.000 lei efort total
5.Cheltuieli specifice(k) exprimă efortul total (cu investiţia şi cu cheltuielile anuale de producţie) făcute
pentru a obţine o unitate de capacitate fizică (k) sau valorică(k’). Formula de calcul este:
a) în funcţie de capacitatea de producţie
k = xDq
K
h
k1=
= 2,98lei efort total/accesare;
k2=
= 2,77lei efort total/accesare;
k3 =
= 2,43lei efort total/accesare;
k4 =
= 2,71 lei efort total/accesare.
b) în funcţie de valoarea producţiei
k’ =
xDQ
K
h
k’1=
= 0,745lei efort total/1 leu serviciu prestat;
k’2 =
= 0,694 lei efort total/1 leu serviciu prestat;
k’3 =
= 0,608 lei efort total/1 leu serviciu prestat;
k’4=
= 0,677 lei efort total/1 leu serviciu prestat;
6. Randamentul economic al investiţiei(R) exprimă profitul final (după recuperarea investiţiei) obţinut la un
leu investit. Formula de calcul este:
R = t
t
I
P - 1
R1 =
– 1 = 4lei Pt/1 leu investit ;
R2 =
– 1 = 3,6 lei Pt/1 leu investit ;
R3 =
– 1 = 5,87 lei Pt/1 leu investit ;
R4 =
– 1 = 4,16 lei Pt/1 leu investit ;
Nr. Crt. Indicatori P1 P2 P3 P4 Criteriu
1. It 140.000 150.000 160.000 155.000 Min
2. d 3 3 2 3 Min
3. D 10 10 10 10 Max
4. s 2,545 3,333 2,666 3,1 Min
5. s’ 0,636 0,833 0,666 0,775 Min
6. T 2 2,14 1,45 1,93 Min
7. e 0,5 0,46 0,68 0,51 Max
8. K 1.640.000 1.250.000 1.460.000 1.355.000 Min
9. k 2,98 2,77 2,43 2,71 Min
10. k’ 0,745 0,694 0,608 0,677 Min
11. R 4 3,6 5,87 4,16 Max
. Din tabelul centralizator a indicatorilor statici se observă că varianta optimă de proiect de investiţii
este P3 căreia îi corespund majoritatea criteriilor de alegere: durarata de investiție, investiția specifică,
termenul de recuperare a investiției, coeficientul de eficiență economică, cheltuieli specifice recalculate și
randamentul economic al investiției.
6. Calcularea indicatorilor imobilizărilor, știind ca k=1.
1.Mărimea imobilizărilor totale depinde de volumul cheltuielilor de investiţii, durata de realizare a
obiectivului şi modul de eşalonare a acestor cheltuieli în timp.
k = 1 (pentru că fondurile se cheltuiesc la începutul anului)
Formula de calcul este:
Mi =
d
h
hI1
(d–h+k)
k= 1 => Mi =
d
h
hI1
(d–h+1)
i- varianta de proiect pentru care se calculează;
Mi - mărimea imobilizărilor totale;
Ih – fondul de investiţii cheltuit în anul h;
d- durata de realizare a investiţiei;
k – factor de corecţie care ia valori în funcţie de momentul la care se consideră că s-a cheltuit investiţia
(k=1);
h- anul în care se alocă investiţia anuală Ih;
Mi1= 50(3-1+1) + 50(3-2+1) + 40(3-3+1) = 290mii lei imobilizări totale;
Mi2= 50(3-1+1) + 50(3-2+1) + 50(3-3+1) = 300mii lei imobilizări totale;
Mi3 = 70(2-1+1) + 90(2-2+1) = 265 mii lei imobilizări totale;
Mi4 = 25(3-1+1) + 60(3-2+1) + 70(3-3+1) = 180 mii lei imobilizări totale;
2. Imobilizarea specifică cuantifică nivelul imobilizărilor totale ce revin la o unitate fizică sau valorică de
producţie obţinută.
în funcţie de capacitatea de producţie
mi = h
i
q
M
mi1=
= 0,0052mii lei imobilizați/accesare;
mi2 =
= 0,0066 mii lei imobilizați/accesare;
mi3 =
= 0,0044 mii lei imobilizați/accesare;
mi4 =
= 0,0036 mii lei imobilizați/accesare.
în funcţie de valorea producţiei
mi’ =
h
i
Q
M
mi’1 =
= 1,31lei imobilizați/1 leu serviciu prestat;
mi’2 =
= 1,66lei imobilizați/1 leu serviciu prestat;
mi’3 =
= 1,10lei imobilizați/1 leu serviciu prestat;
mi’4 =
= 0,9lei imobilizați/1 leu serviciu prestat.
3.Imobilizarea medie anuală
ma = d
M i
ma1=
= 95,66 mii lei imobilizați/1 an;
ma2 =
= 100 mii lei imobilizați/1 an;
ma3 =
= 132,5 mii lei imobilizați/1 an;
ma4 =
= 60 mii lei imobilizați/1 an.
4.Pierderi din imobilizări sau efectul economic al imobilizărilor exprimă efectul nerealizat ca urmare a
imobilizării fondurilor respective.
Ei = Mi x e
Ei1 = 290 mii lei x 0,5 = 145mii lei pierderi din imobilizări;
Ei2 = 300 mii lei x 0,46 = 138mii lei pierderi din imobilizări;
Ei3 = 265 mii lei x 0,68 = 180,2mii lei pierderi din imobilizări;
Ei4 = 180 mii lei x 0,51 = 91,8 mii lei pierderi din imobilizări.
5.Efectul economic specific al imobilizărilor imobilizărilor ( i ) cuantifică nivelul pierderilor ce revin la o
unitate fizică sau valorică de producţie obţinută precum şi la o unitate investită.
Formula de calcul este:
în funcţie de capacitatea de producţie
δ = h
i
q
E
δ1=
= 0,0026mii lei pierderi/accesare;
δ2 =
= 0.0030 mii lei pierderi/accesare;
δ3 =
= 0.0030 mii lei pierderi/accesare;
δ4 =
= 0,0018 mii lei pierderi/accesare.
în funcţie de valoarea producţiei
δ’ =
h
i
Q
E
δ’1=
= 0,65 lei pierderi/1 leu accesare;
δ’2 =
= 0,76lei pierderi/1 leu accesare;
δ’3 =
=0,75lei pierderi/1 leu accesare;
δ’4 =
= 0,45lei pierderi/1 leu accesare;
în funcţie de volumul capitalului investit:
δ” =
t
i
I
E
δ”
1 =
= 1,03lei pierderi/1 leu investit;
δ”
2 =
= 0,92lei pierderi/1 leu investit;
δ”
3 =
= 1.12 lei pierderi/1 leu investit;
δ”
4 =
= 0,59 lei pierderi/1 leu investit.
Nr. Crt. Indicatori P1 P2 P3 P4 Criteriu
1. Mi 290 300 265 180 Min
2. mi 0,52 0,66 0,44 0,36 Min
3. m`i 1,31 1,66 1,1 0,9 Min
4. ma 95,66 100 132,5 60 Min
5. Ei 145 138 180,2 91,8 Min
6. δ 0,0026 0,0030 0,0030 0,0018 Min
7. δ’ 0,65 0,76 0,75 045 Min
8. δ” 1,03 0,92 1,12 0,59 Min
Din tabelul centralizator a indicatorii imobilizărilor se observă că atunci când fondurile se cheltuiesc la
începutul anului varianta optimă de proiect de investiții este P4 căreia ii corespunde majoritatea criteriilor de
alegere: mărimea imobilizărilor totale, imobilizarea specifică, efectul economic al imobilizărilor, efectul
economic specific al imobilizărilor.
7. Calcularea indicatorilor actualizaţi la momentul începerii lucrării de investiţie folosind o rata de
actualizare a=0,22.
Actualizarea la momentul începerii lucrărilor de investiții (n)
- Localizăm pe axa timpului momentele n, p, v. Deoarece momentul de referință ales (n) se regăsește pe
această axă, putem trasa triunghiurile actualizării.
- Trasăm triunghiurile actualizării și notăm, prin hașurare, intervalele pe care se regăsesc indicatorii ce
urmează să fie calculați.
Din grafic se observă că toţi indicatorii care urmează să fie actualizaţi se situează în viitor faţă de momentul
de referinţă ales n=0, deci actualizarea acestora se va face folosind factorul de actualizare. Indicatorii ce trebuiesc
calculaţi în formă actualizată, la momentul începerii lucrărilor de investiţii (n = 0), sunt: Ita, Pta, Ra, Ta şi Kta .
In
ta =
d
hhh
aI
1 )1(
1
I n
ta1
= 50 *
+ 50 *
+ 40 *
= 50 * 0,81+ 50 * 0,67+ 40 * 0,55= 96 mii lei I n
ta
I n
ta2
= 50 *
+ 50 *
+ 50 *
=50 *0,81+50*0,67+50* 0,55= 101,5 mii lei I n
ta
I n
ta3
= 70 *
+ 90 *
= 70 * 0,81 + 90 * 0,67= 107 mii lei I n
ta
I n
ta4
= 25 *
+ 60 *
+ 70 *
= 40 * 0,81+ 25 * 0,67+ 10 * 0,55= 98,95 mii lei I n
ta
2.Profitul total actualizat:
P n
ta=
D
D
dhaa
a
aP
)1(
1)1(
)1(
1
(formulă valabilă în cazul în care profitul este constant)
P n
ta1
= 70 * 3)22.01(
1
*
10
10
)22.01(22.0
1)22.01(
= 151.237mii lei P n
ta
P n
ta2 = 70 * 3)22.01(
1
*
10
10
)22.01(22.0
1)22.01(
= 151.237mii lei P n
ta
P n
ta 3= 110 *
2)22.01(
1
*
10
10
)22.01(22.0
1)22.01(
= 289.942 mii lei P n
ta
P n
ta 4 = 80 * 3)22.01(
1
*
10
10
)22.01(22.0
1)22.01(
= 172.842 mii lei P n
ta
3.Randamentul economic actualizat:
Rn
a = 1n
t
n
t
a
a
I
P
Rn
a1=
-1= 0,57 mii lei
n
taP /1 leu
n
taI
;
Rn
a2=
-1= 0,49 mii lei
n
taP /1 leu
n
taI
;
Rn
a3=
-1= 1.70 mii lei
n
taP /1 leu
n
taI
;
Rn
a4=
-1= 0,74 mii lei
n
taP /1 leu
n
taI
.
4Termenul actualizat de recuperare a investiţiei :
Tn
a = )1(log
])1(log[log
a
aaIPP dn
thh a
Tn
a1=
)22.01(log
]22.0*)22.01(*9670log[70log 3
= 3,99 ani
Tn
a2 = 22,1log
)22,0*81.1*5,10170log(70log = 4,30 ani
Tn
a3 = )22.01(log
]22.0*)22.01(*107110log[110log 2
= 1,96ani
Tn
a4 = 22,1log
)22,0*81.1*95,9880log(80log = 3,47 ani
5. Cheltuieli totale actualizate: Kn
ta=
n
t
n
t aaCI unde:
Cn
ta=
D
D
dhaa
a
aC
)1(
1)1(
)1(
1
Pentru a putea calcula cheltuielile totale actualizate trebuie să aflăm mai întâi cheltuielile anuale:
C n
ta1
= 10
10
3 )22.01(22.0
1)22.01(
)22.01(
1150
= 324,22 mii lei C
n
ta
C n
ta2
= 10
10
3 )22.01(22.0
1)22.01(
)22.01(
1110
=237,765 lei C
n
ta
C n
ta3
= 10
10
2 )22.01(22.0
1)22.01(
)22.01(
1130
=342,30 mii lei C
n
ta
Cn
ta 4=
10
10
3 )22.01(22.0
1)22.01(
)22.01(
1120
= 259,38mii lei C
n
ta
K n
ta1
= 96 + 324,22 = 420,22 mii lei Kn
ta
K n
ta2
= 101,5 + 237,765 = 339,26 mii lei Kn
ta
K n
ta3
= 107 + 342,30 = 449,3 mii lei Kn
ta
Kn
ta4
= 98,95 + 259,38 = 358,33 mii lei Kn
ta
Sintetizăm datele de mai sus:
Nr.Crt. Indicatori P1 P2 P3 P4 Criteriu
1. Itan
96 101,5 107 98,95 Min
2. Ptan 151.237 151.237 289.942 172.842 Max
3. Rtan 0,57 0,49 1.70 0,74 Max
4. Tan 3,99 4,30 1,96 3,47 Min
5. Kn
ta 420,22 339,26 449,3 358,33 Min
In urma indicatorilor calculaţi, cel mai eficient proiect este P3
Capitolul VIII. Calculare indicatorilor propuși de metodologia Băncii Mondiale, folosind aceeași rată de actualizare.
Proiectul 1
h=D+d=10+3=13 ani
1. Angajamentul de capital.
Acest indicator exprimă costurile totale iniţiale de investiţii, pentru constituirea capacităţilor de producţie
proiectate şi a costurilor ulterioare punerii în funcţiune, pentru exploatarea acestora,exclusiv amortismentul,
exprimate în valoarea actuală, la un moment de referinţă, de regulă momentul începerii lucrărilor de
investiţii(n=0) ceea ce înseamnă că actualizarea se face folosind factorul de actualizare z = ha)1(
1
.
Criteriul de alegere→Maxim. Formula de calcul este:
Kta =
Dd
hhh
aK
1 1
1 = 420,68 mii lei Kh = Ih + Ch
2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate.
Vta =
Dd
hhh
aV
1 1
1 = 475,32 mii lei
r = ta
ta
K
V =
68,420
475,32 = 1,12 >1 (proiectul este acceptat, iar analiza merge mai departe)
ANta = Vta – Kta = 475,32 – 420,68 = 54,64 mii lei
În urma calculelor rezultă că Vta>Kta, raportul dintre venituri şi costuri este supraunitar >1 şi
ANta>0, aceasta exprimă faptul că proiectul este eficient şi acceptabil iar analiza se poate continua.
3. Venitul net total actualizat
Venitul net actualizat constituie un indicator fundamental pentru evaluarea economică şi financiară a
oricărui proiect de investiţii. Indicatorul VNta caracterizează în valoare absolută, aportul de avantaj
economic al unui proiect de investiţii, câştigul,răsplata sau recompensa investitorului pentru capitalul
investit în proiectul respectiv, exprimat fie sub formă de cash-flow în valoare actuală, fie ca valoare netă
actualizată. Prin prisma acestui indicator vor fi acceptate proiectele de investiţii caracterizate prin VNta>0.
Criteriul de alegere→Maxim.
VNta =
Dd
hhh
aVN
1 )1(
1 = 54,63 mii lei VNh = Vh - Kh
Pentru că VNta>0,proiectul este acceptabil. Deci situaţia în cazul proiectului de investiţii considerat
este favorabilă, deoarece proiectul are capacitatea de a rambursa capitalul investit pe durata de viaţă
economică(D).
4. Indicele de profitabilitate
Caracterizează raportul dintre VNta şi volumul capitalului investit atât în valoare statică cât şi în
valoare actualizată. Varianta optimă de proiect este aceea care răspunde criteriului: Ka → Maxim.
a)în funcţie de valoarea investiţiei totale
k = t
ta
I
VN x 100
k = 140
54,63 x 100 = 39,02%%
b)în funcţie de Ita
k’ =
ta
ta
I
VN x 100
k’ =
96
54,63 x 100 = 56,90%
c)când valoarea actualizată e absolută
ka = ta
ta
I
VN + 1
ka = 96
54,64 + 1 = 1,56
Cu cât indicele de profitabilitate k a va fi mai mare cu atât proiectele sunt mai bune, eficiente în
condiţii echivalente comparabile cu alte puncte de vedere.
5. Rata internă de rentabilitate: RIR
RIR reprezintă acea rată a dobânzii care atunci când se foloseşte ca rată de actualizare(a) pentru
calculul valorii actuale a fluxurilor de cash-flow şi de investiţii ale proiectelor face ca suma valorii
actuale a cash-flow-lui să fie egală cu suma valorii actuale a costurilor de investiţii şi, deci, valoarea
netă actuală totală să fie nulă:RIR = a, pentru care VNta(a) = 0
Deci, la RIR a unui proiect se ajunge atunci când VNta a acelui proiect tinde să devină egală cu
zero.Din punct de vedere economic, dacă RIR = a, acest lucru semnifică faptul că proiectul degajă un
cash-flow egal cu capitalul investit şi că pe durata de viaţă economică el asigură o rentabilitate anuală,a
capitalului, încă neamortizat, existent la începutul fiecărui an.
Pentru a >RIR proiectul de investiţii încetează de a mai fi eficient, deoarece Ita devine mai mare ca
volumul CFta şi VNta va avea valoare negativă (VNta<0).
Dacă a<RIR , VNta este pozitivă şi deci, proiectul de investiţii devine acceptabil după condiţia
(VNta>0).
RIR se calculează prin încercări succesive folosind diverse rate de actualizare pentru calculul
VNta astfel încât să se identifice două valori ale VNta aproape de zero, una pozitivă, alta
negativă,respectând condiţia amax-amin = maxim 5 puncte.
În final, pentru determinarea cu exactitate a RIR se foloseşte relaţia:
RIR = amin + (amax - amin) *
VNtaVNta
VNta, unde:
amin - rata de actualizare pentru care obţinem VNta+
amax - rata de actualizare pentru care obţinem VNta
a=22%, Vnta=54,63 miiLEI
a min=32 % Vnta= 5,22
a max=35%, Vnta= - 3,48 miiLEI
RIR=32%+(35% - 32%) *miiLEImiiLEI
miiLEI
48,322,5
22,5
=
32%+3%*0,6=33,8%
33,8%>22%
6. Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno).
Indicatorul caracterizează costul intern, exprimat în valută naţională, al unei unităţi de valută
externă obţinută fie prin exportul de produse şi servicii, fie economisite prin înlocuirea importului, ca
urmare a realizării diferitelor proiecte de investiţii care au asemenea scopuri şi obiective.
CRNA = )(
)(
valutaVN
leiK
ta
ta
1 euro = 4,45 lei
VNta (euro) = Lei
miiLei
45,4
63,54 = 12,276 mii euro
CRNA = 276,12
68,420 = 34,268 lei /1 euro
Proiectul 2
h=D+d=10+3=13 ani
1. Angajamentul de capital
Kta =
Dd
hhh
aK
1 1
1 = 339,77 mii lei Kh = Ih + Ch
2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta =
Dd
hhh
aV
1 1
1 = 388,89mii lei
r = ta
ta
K
V =
77,339
388,89 = 1,14 >1 (proiectul este acceptat, iar analiza merge mai departe)
ANta = Vta – Kta = 388,89– 339,77 = 49,12 mii lei
3. Venitul net total actualizat
VNta =
Dd
hhh
aVN
1 )1(
1 = 49,12mii lei VNh = Vh - Kh
4. Indicele de profitabilitate
în funcţie de valoarea investiţiei total
k = t
ta
I
VN x 100
k = miiLEI150
I49,12miiLE x 100 = 32,74%
în funcţie de Ita
k’ =
ta
ta
I
VN x 100
k’ =
miiLEI5,101
I49,12miiLE x 100 = 48,39%
când valoarea actualizată e absolută
ka = ta
ta
I
VN + 1
ka = 5,101
49,12 + 1 = 1,48
5. Rata internă de rentabilitate - (RIR)
RIR = amin + (amax - amin) *
VNtaVNta
VNta
a=22%, VNta=49,12 mii LEI
a min=32%, VNta=0,87 mii LEI
a max=35%, VNta= -7,55 mii LEI
RIR=32%+ (35% - 32%) *miiLEImiiLEI
miiLEI
55,787,0
87,0
=32%+3%*0,1=32,30%
32,30%>22%
6. Cursul de revenire net actualizat
CRNA = )(
)(
valutaVN
leiK
ta
ta
1 euro = 4,45 lei
VNta (euro) = Lei
miiLei
45,4
12,49 = 11,03 mii euro
CRNA = miieuro
miiLei
03,11
77,339 = 30,80lei /1 euro
Proiectul 3
h=D+d=10+2=12 ani
1. Angajamentul de capital
Kta =
Dd
hhh
aK
1 1
1 = 523,23mii lei Kh = Ih + Ch
2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta =
Dd
hhh
aV
1 1
1 = 648,61 mii lei
r = ta
ta
K
V =
23,523
648,61 = 1,23 >1 (proiectul este acceptat, iar analiza merge mai departe)
ANta = Vta – Kta = 648,61 – 523,23 = 125,38 mii lei
3.Venitul net total actualizat
VNta =
Dd
hhh
aVN
1 )1(
1 = 125,39 mii lei VNh = Vh - Kh
4.Indicele de profitabilitate
în funcţie de valoarea investiţiei totale
k = t
ta
I
VN x 100
k = miiLEI160
EI125,39miiL x 100 = 78,36%
în funcţie de Ita
k’ =
ta
ta
I
VN x 100
k’ =
miiLEI107
EI125,39miiL x 100 = 117,18%
când valoarea actualizată e absolută
ka = ta
ta
I
VN + 1
ka = miiLEI107
EI125,39miiL + 1 = 2,17
5.Rata internă de rentabilitate (RIR)
a = 22% => VNta = 125,39 mii lei
a min= 47% => VNta = 1,66 mii lei
a max= 52% => VNta = -7,44 mii lei
RIR = amin + (amax – amin) x
tata
ta
VNVN
VN =
47%+(52% - 47%) x miiLEImiiLEI
miiLEI
44,766,1
66,1
=47,91%
47,91% >22%
6.Cursul de revenire net actualizat
CRNA = )(
)(
valutaVN
leiK
ta
ta
1 euro = 4,45 lei
VNta (euro) = Lei
miiLei
45,4
39,125 = 28,17 mii euro
CRNA = miieuro
miiLei
17,28
23,523 = 18,57 lei /1 euro
Proiectul 4
h=D+d=10+3=13 ani
1. Angajamentul de capital
Kta =
Dd
hhh
aK
1 1
1 = 358,62mii lei Kh = Ih + Ch
2. Raportul dintre veniturile totale actualizate şi costurile totale actualizate
Vta =
Dd
hhh
aV
1 1
1 = 432,10 mii lei
r = ta
ta
K
V =
62,358
432,10 = 1,20 >1 (proiectul este acceptat, iar analiza merge mai departe)
ANta = Vta – Kta =432,10– 358,62 = 73,48 mii lei
3.Venitul net total actualizat
VNta =
Dd
hhh
aVN
1 )1(
1 = 73,49 mii lei VNh = Vh - Kh
4.Indicele de profitabilitate
în funcţie de valoarea investiţiei totale
k = t
ta
I
VN x 100
k = miiLEI155
I73,49miiLE x 100 = 47,41%
în funcţie de Ita
k’ =
ta
ta
I
VN x 100
k’ =
miiLEI95,98
I73,49miiLE x 100 = 74,26%
când valoarea actualizată e absolută
ka = ta
ta
I
VN + 1
ka = miiLEI95,98
I73,49miiLE + 1 = 1,74
5.Rata internă de rentabilitate (RIR)
a = 22% => VNta = 73,49 mii lei
a min= 37% => VNta = 3,04 mii lei
a = 40% => VNta = -3,61 mii lei
RIR = amin + (amax – amin) x
tata
ta
VNVN
VN = 37% + 3% x
miiLEImiiLEI
miiLEI
61,304,3
04,3
=38,37%
38,37% >22%
6.Cursul de revenire net actualizat
CRNA = )(
)(
valutaVN
leiK
ta
ta
1 euro = 4,45 lei
VNta (euro) = Lei
miiLei
45,4
49,73 = 16,51 mii euro
CRNA = miieuro
miiLei
51,16
62,358 = 21,72 lei /1 euro
Capitolul IX. Centralizarea indicatorilor de fundamentare a eficienței economice a investițiilor și
precizați care este varianta optimă de proiect de investiții.
Nr.crt. Indicatori Proiect 1 Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4 Unitate de măsură Criteriu
1. It 140 150 160 155 Mii lei investiţie totală Min
2. d 3 3 2 3 ani Min
3. D 10 10 10 10 ani MAX
4. S 2,545 3,333 2,666 3,1 Mii lei
investiţi/accesare min
5. s ' 0,636 0,833 0,666 0,775 Lei investiţi/ 1 Leu
accesare obtinută Min
6. T 2 2,14 1,44 1,93 ani Min
7. e 0,5 0,46 0,68 0,51 Lei Ph/1 Leu investit MAX
8. K 1.640 1.250 1.460 1,355 mii Lei efort total Min
9. k 2,98 2,77 2,43 2,71 mii Lei efort
total/accesare Min
10. k '
0,745 0,698 0,608 0,677 Lei efort total/1
Leu accesare
obținută
Min
11. R 4 3,6 5,87 4,16 Lei Pt/1 Leu investit MAX
12. Mi 290 300 265 180
mii Lei imobilizări
totale Min
13. mi 0,0052 0,0066 0,0044 0,0036
mii Lei
imobilizati/accesare
Min
14. m'
i 1,31 1,66 1,10 0,9 Lei imobilizări/1 Leu
accesare obtinută
Min
15. ma 95,66 100 132,5 60 mii Lei imobilizări/1
an
Min
16. E
i 145 138 180,2 91,8 mii Lei pierderi din
imobilizări
Min
17. δ 0,0026 0,0030 0,0030 0,0018
mii Lei
pierderi/accesari
Min
18. δ ' 0,65 0,76 0,75 0,45 Lei pierderi/1 Leu Min
Fundamentarea alocării eficiente a capitalurilor în proiecte de investiţii porneşte de la asumarea unui
set de ipoteze privind: mediul cert, deter, piaţa financiară perfectă sau cel puţin eficientă, independenţa dintre
decizia de investiţii şi decizia de finanţare.
În urma efectuării calculelor indicatorilor de eficienţă economică a investiţiilor constatăm că din
rândul celor 4 proiecte de investiţii propuse spre analiză, Proiectul 3 este cel mai eficient, întrucât acestuia îi
corespund majoritatea criteriilor de alegere iar Proiectul 1 are cele mai putine criterii favorabile. Astfel în
urma centralizării tuturor indicatorilor cea mai optimă variantă de proiect este P3; Pentru aceasta 11 din cei
33 de indicatori calculaţi îndeplinesc criteriile de Max sau de Min, după caz.
accesare obținută
19. δ '' 1,03 0,92 1,12 0,59 Lei pierderi/1 Leu
investit
Min
20. Itn
a
96 101,5 107 98,95 Mii lei I
n
ta Min
21. Ptn
a
151,237 151,237 289,942 172,842 Mii lei P
n
ta MAX
22. Rn
a 0,57 0,49 1,70 0,74 Mii lein
taP /1 leu
n
taI MAX
23. Tn
a 3,99 4,30 1,96 3,47 ani Min
24. Kn
ta 324,765 339,26 449,3 358,33 Mii lei K
n
ta Min
25. Kta
358,63 523,23 339,77 420,68 Mii lei Kta
Min
26. r 1,20 1,23 1,14 1,12 MAX
27. VNta
73,49 125,39 49,12 54,63 Mii lei VNta
MAX
28. ANta
73,48 125,39 49,12 54,64 Mii lei ANta
MAX
29. k 47,41 78,36 32,74 39,02 % MAX
30. k ' 74,26 117,18 48,39 56,90 % MAX
31. ka 1,74 2,17 1,48 1,56 MAX
32. RIR 38,37 47,91 32,30 33,8 % MAX
33. CRNA 27,72 18,57 30,80 34,26 Lei/1 euro Min
Capitolul X . Concluzii. Argumentarea importanței ideii de afaceri inovative atât pe plan personal cât
și pentru dezvoltarea social economică a regiunii sau a țării.
Calculând și analizând indicatorii de fundamentare a eficienței economice a investițiilor din
variantele de proiect supuse analizarii mi-am dat seama ca ideea poate aduce chiar profit.Nu ma astept ca
profitul care va fi adus de aceasta investitie sa provina din Romania ci din toata Europa pentru ca suntem o
tara frumoasa cu multe atractii turistice dar stam foarte prost la capitolul de promovare ca tara. Acasta
platforma va aduce profit sigur deoarece am pus in aplicare aceasta idee in practica in trecut dar la o scara
mult mai mica unde aceasta se limita la creerea unui site cu un joculet online unde oamenii dadeau click-uri
pe anumite reclame.
Aceste reclame proveneau de la motorul de cautare “Google”. Am facut un contract cu “Google” ca
la un click pe reclama sa primesc intre 0,5 si 1 $ urmand ca profitul meu sa creasca peste un an la mai mult
pe reclama.
Acest site ajuta la promovarea tarii noastre si a zonelor slab dezvoltate dare cu atractii turistice unice
in Europa.