+ All Categories
Transcript
Page 1: Proiect Italia FINALIZATturism

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Specializarea: Finan e i Bănci,linia românăț ș

-Proiect Turism Internaţional-

<< ITALIA >>

Nume, Prenume Student: te ca AlexandraȘ țNume, Prenume Student: imon TeodoraȘNume, Prenume Student: Tulai Iulia

Page 2: Proiect Italia FINALIZATturism

2

Cuprins

1. Analiza potenţialului turistic internaţional al «Italiei »:

1.1. Prezentarea generală a ţării

poziţionare geografică, graniţe, principalele oraşe, porturi, aeroporturi.

1.2. Analiza macromediului de marketing

mediul economic, demografic, cultural, politico-legislativ, tehnologic, natural.

1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale

atracţii naturale, culturale, experienţe turistice inedite, elemente de unicitate.

1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali

notorietate, percepţii ale turiştilor, asocieri ale ţării, destinaţie recunoscută

pentru diverse forme de turism.

2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a

«Italiei » în context internaţional

2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C

2.1.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a (scorului) mediei sale pe fiecare

componentă a subindexului ;

2.1.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;

2.1.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea

României (în funcţie de poziţie şi scor).

2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C

2.2.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a (scorului) mediei sale pe fiecare

componentă a subindexului ;

2.2.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;

2.2.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea

României (în funcţie de poziţie şi scor).

2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C

2.3.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia si a (scorului) mediei sale pe fiecare

componentă a subindexului ;

2.3.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;

2.3.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea

României (în funcţie de poziţie şi scor).

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a « Italiei»

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale

«Italia » în calitate de emiţătoare şi receptoare de turişti internaţionali

către/pentru ţări ca « … », evoluţia acestor fluxuri ;

Page 3: Proiect Italia FINALIZATturism

3

sosiri ale vizitatorilor străini în « Italia», plecări ale vizitatorilor din « Italia»

în străinătate ;

clasificarea cererii de turism internaţional în şi pentru « Italia » după

motivaţie, mijloace de transport utilizate, structura de cazare aleasă, durata

călătoriei, suma cheltuită, utilizarea unei agenţii de turism, surse de informare

utilizate, etc.

3.2. Impactul economic al turismului internaţional

Contribuţia sectorului T&C la PIB

Contribuţia sectorului T&C la populaţia ocupată

Exporturile vizitatorilor

Investiţiile din sectorul T&C

3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C « Italiei »

Page 4: Proiect Italia FINALIZATturism

4

1. Analiza potenţialului turistic internaţional al «Italiei »:

1.1. Prezentarea generală a ţării

Italia, oficial Republica Italiană (italiană Repubblica Italiana, numele scurt este

identic) este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula

Italică i cuprinzând i câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind ș ș

Sicilia i Sardinia. Se învecinează cu Fran a la nord-vest, Elve ia i Austria la nord i ș ț ț ș ș

Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave independente: San

Marino i Vatican, i are i o exclavă înconjurată de Elve ia numită Campione ș ș ș ț

d'Italia. Capitala Italiei este Roma.

Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci i romani, iș ș

al mi cărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Rena terea. Roma este un ș ș

sediu al Bisericii Romano-Catolice, i a fost pentru o perioadă lungă centrul ș

civiliza iei occidentale.ț

Astăzi Italia este o republică democratică i o ară dezvoltată, ocupând a aptea ș ț ș

pozi ie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calită ii vie ii i a douăzecea ț ț ț ș

conform indicelui dezvoltării umane. Este membru fondator al Uniunii Europene i ș

unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei

Occidentale.

Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă Stivale-cizma) care se extinde în

Marea Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia i Sardinia ș

(Sardegna), creează diferite compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est,

Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest i în final Marea Ligurică la ș

nord-vest. Mun ii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, ț

unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află i ș

o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Vene ia, străbătută de Râul Pad i de mul i ț ș ț

afluen i ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomi i. Alte râuri cunoscute sunt ț ș ț

Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (Monte ș

Page 5: Proiect Italia FINALIZATturism

5

Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată cu doi faimo i vulcani: acum ș

adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli i activul Etna în Sicilia. ș

Teritorial Italia este împăr ită în: -Italia continentală(mun ii Alpi i Câmpia Padului)ț ț ș

-Italia peninsulară (mun ii Apeninisi câmpiile litorale) -Italia insulară - Sardinia, ș

Sicilia, Elba i alte mici insule.ș

Cele mai mari ora e din Italiaș

Oraș Popula ie urbanăț Popula ie metropolitanăț

1 Roma (Lazio) 2 781 692 4 282 000

2 Milano (Lombardia) 1 343 230 3 707 000

3 Napoli (Campania) 956 739 3 059 000

4 Torino (Piemont) 905 780 2 215 000

5 Palermo (Sicilia) 654 121 1 234 000

6 Genova (Liguria) 606 978 878 000

7 Bologna (Emilia-Romagna) 382 784 1 403 000

9 Bari (Apulia) 319 355 1 541 000

10 Catania (Sicilia) 291 274 1 054 000

11 Vene ia (Veneto)ț 270 589 809 000

12 Verona (Veneto) 264 161

13 Messina (Sicilia) 241 310 662 000

14 Padova (Veneto) 214 099

15 Triest (Friuli-Vene ia Giulia) ț 205 194 242 000

16 Brescia (Lombardia) 194 308

17 Taranto (Apulia) 190 416

18 Parma (Emilia-Romagna) 188 695

19 Prato (Toscana) 188 579

20 Reggio Calabria (Calabria) 186 447 270 000

Tabel 1. Cele mai mari oraşe din Italia

Page 6: Proiect Italia FINALIZATturism

6

Roma-Vatican Milano

Napoli Genova

Palermo Bologna

Torino Floren aț

Page 7: Proiect Italia FINALIZATturism

7

Principalele porturi sunt Genova, aici trece o treime din comer , Neapole, Triest, ț

Vene ia, Palermo i Cagliari.Linia aeriană interna ională se nume te Alitalia, ea ț ș ț ș

deserve te toate ora ele importante.ș ș

Dintre acestea, porturile italiane, în fruntea cărora se află Veneţia, Savona, Genova şi

Civitavecchia, au fost liderele pe piaţă cu 1,9 milioane de îmbarcări.

1.2. Analiza macromediului de marketing

mediul economic, demografic, cultural, politico-legislativ, tehnologic, natural

Italia este în general o omogenitate lingvistică i religoasă, totu i, cultura sa, ș ș

economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a popula iei ș ț

europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt

mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991:

287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba slovenă lângă Trieste.ș ș

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale par iale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; ț

cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomi i; i cele friuliene în regiunea Friuli-ț ș

Vene ia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus există alte câteva minorită i ț ț

locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitană în sudul văii Piemontului; Limba ș

catalană în ora ele Alghero i Sardinia; Limba albaneză în anumite sate din Calabria ș ș

i Sicilia; i de dialecte grece ti vechi în satele din Calabria.ș ș ș

Membră a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie în 2004, după Statele ș

Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii i Fran a. Italia are o ș ț

economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ări ț

ca Fran a i Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord ț ș

industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o ș

rată a omajului de 20%.ș

Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult decât 75% din ș

necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit

Page 8: Proiect Italia FINALIZATturism

8

o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice i ș

monetare, beneficiind de o rată a infla iei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro ț

de la conceperea sa în 1999.

Performan a economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, ț

guvernul actual ini iind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătă irii ț ț

competivită ii i a cre terii pe termen lung. S-a mi cat încet, totu i, în ț ș ș ș ș

implementarea reformelor.

În anul 2010, pia a auto italiană fost de 1,96 milioane de unită i, în scădere cu 9% ț ț

fa ă de anul precedent[1].ț

Investi iile străine directe (ISD) în Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari în 2009, ț

fa ă de 17 miliarde de dolari în 2008[2].ț

Constitu ia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, ț

(Parlamento), consistând din Camera Deputa ilor (Camera dei Deputati) i Senat ț ș

(Senato della Repubblica), o putere judiciară i una executivă (condusă de un prim ș

ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Pre edintele republicii este ales peș

7 ani de către parlamentul reunit cu un contingent mic de delega i regionali. ț

Pre edintele nominalizeză prim ministrul, care propune ceilal i mini tri (care ș ț ș

înainte erau ale i de pre edinte). Consiliul de Mini tri (în mod general, dar nu ș ș ș

necesar, este compus din membri ai parlamentului) trebuie să păstreze secretele

ambelor camere (Fiducia).

Camerele parlamentului sunt populare i sunt alese în mod direct printr-un sistem ș

mixt majoritar i propor ional. Camera Deputa ilor are 630 de membri. În plus fa ă ș ț ț ț

de cei 315 mebri ale i, Senatul îi include i pe fo tii pre edin i i alte diverse ș ș ș ș ț ș

persoane, conform prevederilor constitu ionale. Ambele camere sunt alese pentru ț

maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal.

Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul

napoleonic i prin ultimele schimbări. O curte constitu ională, Corte Costituzionale, ș ț

care poate trece peste constitu ionalitatea legilor, este o inova ie post-Al Doilea ț ț

Război Mondial.

Italia este bine cunoscută pentru arta i cultura sa, precum i datorită ș ș

nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa i ș

Colosseumul roman, dar i pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de ș

via ă, elegan ă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ț ț

ales de operă), sărbători, i în general pentru gust.ș

Mi cările artistice ale Rena terii i barocului a apărut în Italia între secolele al 14-ș ș ș

lea i al 15-lea, respectiv la sfâr itul secolului al 16-lea, determinând o adevărată ș ș

revolu ie artistică în Italia, mai întâi, în Europa ulterior i apoi în întreaga lume.ț ș

Page 9: Proiect Italia FINALIZATturism

9

Genurile literare care au înflorit în Italia, a a cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso i aș ș

lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli i a lui Castiglione, au ș

exercitat o influen ă durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, ț ș

sculptura i arhitectura, la care au contribuit arti ti extraordinari ca Leonardo da ș ș

Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico i Michelangelo.ș

Influen a muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, ț

Palestrina i Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, ș

opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat

datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi i Giacomo Puccini.ș

Arti tii, scriitorii, regizorii, arhitec ii, compozitorii i designerii contemporani ș ț ș

italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.

Fotbalul este principalul sport na ional. Italia a câ tigat Cupa Mondială de Fotbal de ț ș

patru ori: în 1934, 1938, 1982 i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a datș

unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute

echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din ș ș

Roma, Juventus din Torino i Fiorentina din Floren a.ș ț

Produse importate: produse din industria de masini, titei, metale neferoase, produse

chimice, fier si otel, fibre textile.

Produse exportate: produse din industria de masini, mijloace de transport,

imbracaminte, titei, incaltaminte, fier si otel, fructe si legume.

Agricultura

41% din suprafa a terenului arabileste folosit pentru agricultură, 17% pentru ț

pă unat. Cultivarea grâului este foarte importantă, dar se cultivă i porumb i orez ș ș ș

în unele depresiuni. Valea râului Po este cea mai importantă regiune pentru

cultivarea cerealelor, legumelor, sfeclei de zahăr, tutunului i cânepei. Podgoriile ș

sunt răspândite, iar măslinele sunt importante în provinciile din sud.Italia este cel

mai mare producător de struguri i de ulei de măsline din lume. În nord sunt ș

importante culturile de mere, pere i piersici, iar în sud culturile de citrice.Oile i ș ș

caprele sunt crescute în sud, caprele fiind adaptate la regiuni mai secetoase i mai ș

sărace.

Mineritul

Mercurul i sulful sunt ambele exportate, i se produce zinc i plumb în cantită i ș ș ș ț

mici. Minereuri de fier se găsesc în Valle D"Aosta. Faimoasa marmură de Carrara i ș

Massa, din Toscana, este exportatăîin toată lumea.

Silvicultura i Pescuitulș

Pădurile acoperă 23% din suprafa a ării, în special în Alpi i în zonele de dealuri ț ț ș

ale Appeninilor.Pădurile de foioase cresc pe pantele mai joase, până la 1000 m, mai

Page 10: Proiect Italia FINALIZATturism

10

sus fiind pădurile de conifere. În multe locuri se găsesc mici fabrici de prelucrare

aîlemnului. Flote de pescuit se găsesc în majoritatea a ezărilor de pe coasta, ș

principalele capturi fiind cele de sardele, de scrumbii i de barbuni. Captura totală ș

este in jur de 350.000 de tone, la care se adaugă până la 550.000 tone de molu te ș

pescuite de-a lungul coastei Italiei.

Transportul

Dintre cei 15.983 km de cale ferată, 9110 km sunt electrifica i. Există 301.307 km deț

osea.Principalele porturi sunt Genova, aici trece o treime din comer , Neapole, ș ț

Triest, Vene ia, Palermo i Cagliari.Linia aeriană interna ională se nume te Alitalia, ț ș ț ș

ea deserve te toate ora ele importante.ș ș

1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale

atracţii naturale, culturale, experienţe turistice inedite, elemente de unicitate

Pantheonul

Cu propor iile sale absolut perfecte, Pantheon-ul era considerat în antichitate drept ț

"Miracolul Romei".Aprecierea rămâne valabilă până în prezent, căci acest miracol se

ridica mândru, exact a a cum a fost construit de Adriano, în urma cu 1 900 de ani. ș

Acest templu este o exemplificare extraordinară a uneia dintre cele mai mari

inven ii romane: domul. Cu un diametru de 43,5 metri - echivalentul distan ei dintreț ț

sandalele i tor a Statuii Liberta ii - domul Pantheon-ului a rămas până în secolul 15ș ț ț

cea mai mare construc ie de acest tip din lume. Construcţia este o emisferă perfectă, ț

având înăl imea i diametrul egale între ele. O structură de acest tip a fost ț ș

realizabilă la vremea respectivă numai datorită unei alte inven ii romane, betonul. ț

Dar cum a fost posibil ca romanii să construiască un dom de asemenea dimensiuni

fără a-l consolida cu armături de o el? Folosind piatra ponce amestecată în beton, ț

constructorii Romei au creat un material incredibil de u or i de rezistent. Acesta a ș ș

fost modelat într-o matri ă care se îngustă, ajungand de la o grosime de 6,7 metri la ț

baza domului la numai 0,6 metri in vârful acestuia.

Colosseumul

Page 11: Proiect Italia FINALIZATturism

11

Colosseumul rămâne cea mai vestită i mai mare arenă construite vreodată de ș

romani. Ini iativa construirii sale a avut-o împăratul Nero ca urmare a influen ei ț ț

majore pe care o aveau în acele timpuri luptele de gladiatori. Astfel, s-a realizat o

arenă imensă pentru asemenea spectacole publice.

Termenul de Colosseum provine de la statuia colosală - de 36 de metri - care il

reprezenta pe Nero in chip de zeu al soarelui, odinioară amplasată lângă amfiteatru,

demolată ulterior. Nu numai statuia, dar i amfiteatrul era o priveli te grandioasă. ș ș

În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de 150m, avea un perimetru de

520 m i o înăl ime de 55m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. ș ț

Funda ia pe care a fost construit avea 12 metri grosime. ț

Să clăde ti asa ceva, era chiar pentru neîntrecu ii constructori romani o adevarată ș ț

provocare. A necesitat - printre nenumarate alte materiale de construc ie - zeci de ț

mii de tone de marmură (adusă din apropiere, din Tivoli) i aproape 300 tone de ș

fier pentru a lega blocurile unul de celalalt. Ca un precedent la materialele

prefabricate moderne, multe dintre păr ile componente ale Colloseumului au fost ț

construite in altă parte i aduse la locul construirii arenei pentru asamblare. Aceastăș

metodă a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului în

numai 7 ani.

Vatican

Page 12: Proiect Italia FINALIZATturism

12

Nu multe sunt religiile care au un stat, dar catolicismul nu e doar o religie. Sfântul

Scaun - Vaticanul - este probabil cel mai bogat stat independent din lume,

impresionanta colec ie de comori inestimabile de artă compensând lipsa totală de ț

resurse naturale. Pentru iubitorii de artă, Vaticanul este centrul suprem, adăpostind

comori universal cunoscute, de la Capela Sixtină la celebra pia ă construită de ț

Bernini.

Fântâna dorin elorț

O splendoare - Fontana di Trevi a fost construită de arhitectul Salvi in 1735 i ș

terminată in 1762. Această fântânăeste un exemplu perfect de stil rococo cu efecte

dramatice - creaturi acvatice de marmură, dominate de un impresionant Oceanus.

Apa vine din izvorul Acqua Vergine, numit a a deoarece, conform legendei, o ș

fecioară le-a arătat sursa solda ilor înseta i. Povestea e sculptată în dreapta lui ț ț

Oceanus. Se spune că trebuie să arunci un bănu in fântână ca să fii sigur că te vei ț

întoarce la Roma, dar i ca dorin ele puse la aruncarea bănu ului se indeplinesc.ș ț ț

Domul

Construc ia Domului a fost începută în anul 1386, cel mai probabil la ini iativa lui ț ț

Gian Galeazzo Visconti ce urmărea etalarea puterii sale politico-economice. Pentru

construc ia acestui impunător edificiu, ce va deveni punctul de referin ă a întregii ț ț

Page 13: Proiect Italia FINALIZATturism

13

structuri urbane, au fost efectuate numeroase demolări: câteva case episcopale,

baptisteriul San Giovanni, bazilica Santa Tecla i numeroase prăvălii. ș

Este situat în centrul ora ului Milano i ocupă 11500m2, are o lungime de 158 metriș ș

o lă ime de 93 metri i o înăl ime de 109 metri.ț ș ț

Scala

Este situat în Pia a Scala.Este cel mai faimos teatru din lume i găzduie te ț ș ș

spectacole de operă, balet i concerte de muzică clasică începând din 15 iulie 1776.ș

Piata Navonna

Piazza Navona este una dintre cele mai celebre i cele mai frumoase pie e din Roma.ș ț

Mare, plină de terase i arti ti care pictează în aer liber, Piazza Navona are nu mai ș ș

pu in de trei fântâni. Cea mai mare este Fontana dei Quattro Fiumi (Fântâna celor ț

patru fluvii). Fiecare din cele patru statuete ce decorează acest moment reprezintă

cate un fluviu de pe continente diferite: Nilul, Gangele, Dunărea i Amazonul. ș

Celelalte două fântâni sunt Fontana di Nettuno în nordul pie ei i Fontana del Moro ț ș

în sud.

Aici în perioada Sărbătorilor de Iarnă se organizează unul dintre cele mai mari

târguri de Crăciun din Europa.

Arcul păcii

Page 14: Proiect Italia FINALIZATturism

14

Construc ia arcului a fost începută în anul 1807 de marele arhitect Luigi Cagnolaț

fiind secondat de al i arhitec i celebri ai timpurilor respective Canonica, Zanoja,ț ț

Landriani, Albertolli i inaugurat in 10 septembrie 1838 de împaratul Ferdinand I.ș

În partea superioară are o înăl ime de 14,23 metri i o lă ime de 7,13 metri iar înț ș ț

partea interioară are o inăl ime de 8,67 metri i o lă ime de 3,11 metri.ț ș ț

1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali

Notorietate, percepţii ale turiştilor, asocieri ale ţării, destinaţie recunoscută

pentru diverse forme de turism.

Cea mai importanta tara turistica din Europa, si a doua in lume dupa SUA, Italia are

o gama larga de atractii turistice, potrivite tuturor gusturilor, de la statiunile de schi

si alpinism din Alpi pana la plajele insorite ale Mediteranei si Adriaticii.

Toate orasele importante prezinta interes cultural si arhitectural, in special Roma,

Florenta si Venetia.

Italia este vizitată anual de peste 50 de milioane de turi ti.ș

Italia este recunoscută drept ara in care pizza î i are originile,paste ț ș

savuroase,vinurile i multe alte mâncăruri tradi ionale italiene ti gustoase de-a ș ț ș

dreptul.Turi tii vin aici atât pentru obiectivele turistice culturale,atrac ii ș ț

turistice,dar i pentru a gusta din tradii iile culinare italiene ti.ș ț ș

Page 15: Proiect Italia FINALIZATturism

15

2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi

Călătoriilor (T&C) a Italiei în context internaţional

2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C

Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) ITALIEI

(scorurile medii)

2.1.1 Analiza poziţiei ocupate de ţara aleasă şi a (scorului) mediei sale pe

fiecare componentă a subindexului 

Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) ITALIEI

(scorurile medii)

Scorul Italiei: 4,79 pe o scală de la 1 (nota minimă) la 7 (nota

maximă)

Italia a reuşit să obţină un scor mediu bun, per-total de 4.78, ocupând

locul 27 în clasamentul general si locul 20 In Europa. Se remarcă o creştere a

acestuia în clasamentul general comparativ cu anul 2009, când s-a situat pe locul 28.

În ceea ce privesc componentele subindexului, la categoria de Cadrul de

funcţionare a Turismului şi Călătoriilor, Italia s-a clasat pe locul 45, obţinând un scor

de 5.0, iar, în ceea ce priveşte cea de-a doua componentă Mediul Economic şi

Infrastructura aferentă, Italia ocupă un loc de asemenea foarte bun în top, situându-

se pe locul 27 cu un punctaj de 4.8 Şi nu în ultimul rând în ceea ce priveşte ultima

componentă, Resurse Umane şi Culturale, Italia a reuşit să obţină punctajul de 4.8,

ocupând locul 15.

2.1.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon

Italia este o ţară puternic competitivă, ceea ce se remarcă şi din poziţia

foarte bună a acesteia în clasament (locul 27).

Italia este avantajat competitiv de sănătate şi igienă obţinând la acest nivel

scorul de 6.2 ocupand locul 27, infrastructura de transport aerian cu punctajul de 4.4

ocupand locul 29, cele mai semnificative avantaje competitive referindu-se la

infrastructura turistică ocupând locul 1 cu scorul de 7.0 , respectiv resurse culturale

ocupând la acest nivel locul 8 cu scorul de 6.1.

Page 16: Proiect Italia FINALIZATturism

16

2.1.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu

competitivitatea României (în funcţie de poziţie şi scor)

Se poate constata că ţara analizată, Italia se află pe o poziţie mai bună faţă de

România (în ceea ce priveşte competitivitate), care a obţinut un scor general mediu

de 4,17 ocupând locul 63 în clasament. Totuşi, dacă Italia a urcat doar 1 loc în top

comparativ cu anul 2009, nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre România;

aceasta a urcat 3 poziţii în top, de pe locul 66 în 2009, la 63 în 2011.

În ceea ce privesc cei 3 piloni : cadrul de funcţionare a turismului şi

călătoriilor, mediul economic şi infrastructura aferentă, respectiv resurse umane şi

culturale, România a obţinut scoruri mai mici decât Italia. Nu există diferenţă mare

la nivelul primului pilon: România a obţinut un scor de 4.85, pe când Italia un scor

de 5.0 ; în ceea ce priveşte al doilea pilon România a obţinut 3.80 semnificativ mai

puţin (aproape cu un punct mai puţin) faţă de Italia (4.83). În ceea ce priveşte

ultimul pilon resurse umane şi culturale, România s-a clasat pe locul 66 cu scorul de

3.84 , la o distanţă de 51 de locuri de Italia, care a avut un scor de 4.83.

2.2 Economia şi infrastructura sectorului T&C

2.2.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a mediei sale pe fiecare componentă

a subindexului

La nivelul subindexului mediul economic şi infrastructura sectorului T&C,

Italia a obţinut un scor mediu de 4.8, clasându-se astfel pe poziţia 27 în clasamentul

general.

Se remarcă o diferenţă semnificativ de mare, între subpilonul

competitivitatea preţurilor şi restul subpilonilor din acest index. Astfel, subpilonul

competitivitatea preţurilor a obţinut scorul de 3.6, Italia clasându-se la acest nivel

aproape de ultimul loc în top, pe locul 129 în clasamentul general; transportul rutier

a obţinut scorul de 4.5 (locul 39 în clasament).

Categoria Infrastructura Tehnologiei Informaţionale a clasat Italia pe locul

34 în topul general cu un scor de 4.5. Ceea ce a „salvat” Italia a fost Infrastructura

turistică cu un scor de 7, astfel ţara clasându-se pe locul 1 în clasamentul general. Pe

lângă infrastructura tehnologiei informaţionale, categoria de infrastructură de

transport aerian a obţinut de asemenea un scor bun de 4.4, în acest caz Italia

clasându-se pe locul 29 în topul general.

2.2.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon

Page 17: Proiect Italia FINALIZATturism

17

Infrastructura turistică reprezintă un avantaj competitiv pentru Italia, după

cum am mai menţionat anterior la acest nivel Italia a obţinut cel mai bun scor şi loc

în clasamentul general (scor de 7, respectiv locul 1 în top, si tocmai datorita acestui

scor si loc in topul celor 139 de tari studiata, Italia i s-a atribuit expresia: „Italia,

tara pentru care s-a inventat turismul”), datorită numărului de hoteluri din

această ţară (locul 10), datorită faptului că în această ţară se găsesc cel mai mare

număr de societăţi car rental (locul 1) şi datorită numărului de ATM-uri ce acceptă

carduri Visa (locul 8 în top).

(Informatii interesante si utile legate de infrastructura turistica, si

infrastructura aeriana si rutiera pentru înţelegerea valorilor scorurilor si

locurilor in topul celor 139 ţări analizate alocate ţării Italia)

* Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini. Pentru 2007, estimările Autorităţii Italiene pentru Turism prevăd sosirea a peste 40 de milioane de turişti străini care vor aduna peste 100 de milioane de nopţi de cazare în hotelurile, vilele şi pensiunile italiene.

Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase de artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale în privinţa numărului de turişti străini. Acest fapt, coroborat cu existenţa unor faimoase staţiuni montane atât în Dolomiţi, cât şi în Alpi, face ca Italia să fie o destinaţie frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul anului, şi ca veniturile generate din turism să nu se subţieze foarte mult nici măcar toamna sau primăvara.

De altfel, cu spiritul lor comercial extrem de dezvoltat, italienii au înţeles că pentru a scoate cât mai mulţi bani din turism trebuie în primul rând să ai capacitatea de a-i transporta pe vizitatori cât mai repede şi comod la destinaţie. Ţara este plină de aeroporturi, iar reţeaua de căi ferate şi autostrăzi este bine dezvoltată, astfel că până şi circuitele care te poartă de la Veneţia până la Palermo se pot desfăşura în condiţii foarte bune.

Un alt avantaj competitiv, îl reprezintă infrastructura de transport aerian, cu

scorul de 4.4 şi cu locul aferent în clasament, locul 29, datorită numărului mari de

companii aeriene ce operează în Italia (locul 5) .

Page 18: Proiect Italia FINALIZATturism

18

(Informatii legate de infrastructura de transport aerian Italia)* Alitalia sunt companiile aeriene naţionale italiene, una din cele mai vechi şi mai

cunoscute companii aeriene din întreaga Europa.  Denumirea liniei vine de la legarea

termenilor italieneşti „Ali” – care în traducere înseamnă aripă şi „Italia” – denumirea

ţării. Companiile aeriene italiene au fost înfiinţate în anul 1946.

Transportatorul îşi are sediul în Roma – baza principală fiind aeroportul din Roma - 

Fiumicino.

2.2.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea

României (în funcţie de poziţie şi scor)

La nivelul subindexului mediul economic şi infrastructura sectorului T&C,

Italia a obţinut un scor mediu de 4.8, clasându-se astfel pe poziţia 27, un scor mai

bun comparativ cu România, care la nivelul acestui sub index a obţinut scorul mediu

de 3.8 , clasându-se astfel pe locul 66 în top.

În general comparând, Italia ocupă locuri mai bune în clasament faţă de

România, la categoriile: infrastructură de transport aerian (locul 29 cu scorul de 4.4

obţinut de Italia şi locul 81 cu scorul de 2.8 obţinut de România), infrastructura de

transport rutier ( locul 39 cu scorul de 4.5 obţinut de Grecia şi locul 101 cu scorul de

3.1 obţinut de România), infrastructura turistică (locul 1 cu scorul de 7 obţinut de

Italia, respectiv locul 38 cu scorul de 5 obţinut de România), infrastructura

tehnologiei informaţiilor (locul 34 cu scorul de 4.5 obţinut de Italia şi locul 49 cu

scorul de 3.8 obţinut de România). Însă în ceea ce priveşte competitivitatea

preţurilor din sectorul T&C, România a obţinut un scor mai bun faţă de Italia; astfel

România s-a clasat pe locul 80 cu scorul de 4,5, pe când Italia s-a clasat pe locul 129

cu scorul de 3.6.

(Informaţii despre infrastructura rutieră Italia)

* Autostrada A3 din Italia a început să fie construită prin 1960. După mai bine de 50 de ani, încă nu a fost terminată. Poduri neterminate, pasaje neluminate şi, din când în când, bucăţi de ciment sau alte materiale de construcţii care cad pe maşinile aflate în circulaţie, îngustarea drumului la doar două benzi sunt câteva dintre problemele pe care le prezintă şoseaua care face legătura între Salerno (sudul oraşului Napoli) şi regiunea Calabria.

Autostrada A3 a devenit expresia eşecului statului italian, ruşinea Italiei, cum o numesc istoricii, sau un rod "putrezit" ce s-a născut într-o cultură politică concentrată pe câştigarea cât mai multor  voturi, cultură "hrănită" de crima organizată din sudul Italiei şi care a dus la fraudarea statului, la dezamăgirea cetăţenilor şi la izolarea geografică şi economică a regiunii Calabria.

Page 19: Proiect Italia FINALIZATturism

19

În cifre, aproape 400 de kilometri din autostradă sunt deschişi traficului din cei 500 construiţi, aproximativ 270 de kilometri au fost reconstruiţi, iar până în 2013 autoritatea italiană pentru autostrăzi (ANAS) plănuieşte să mai realizeze încă 100 de kilometri.

De ce are o importanţă atât de mare A3? Regiunea Calabria nu are linii feroviare de mare viteză, transportul  în zonă nu se poate desfăşura în cele mai bune condiţii, ceea ce explică în mare măsură şi rata şomajului de aproape 40% în rândul tinerilor italieni. Se adaugă în zonă şi oraşul-port, Gioia Tauro, care, în lipsa unor legături potrivite la drumuri şi autostrăzi, are o activitate economică mult prea puţin activă.

Eşecul construirii autostrăzii are o semnificaţie puternică şi la nivel european. El a dat o formă temerilor pe care ţările din nordul Europei le au legate de zona euro:  transformarea lor într-un sistem al bunăstării în care se aşteptă ca ele să suporte o Europă de Sud leneşă, în care ajutoarele şi subvenţiile adesea se pierd în mite pe care guvernele par a fi incapabile sau refractare în a le preveni.

Mai mult, situaţia autostrăzii din Italia ilustrează cum investiţiile care ar fi putut ajuta sudul Europei să iasă din prăpastia crizei economice au fost irosite.  Aproximativ 400 milioane de dolari s-au pierdut în A3 prin fraudă, contracte false sau lucrări fantomă.

Avantajele competitive ale Italiei, la nivelul acestui subpilon: un avantaj

competitiv îl reprezintă, numărul de companii aeriene ce operează în Italia (locul 5

în clasamentul general). Un alt avantaj competitiv pentru această ţară îl reprezintă

numărul mare de hoteluri (locul 10); de asemenea se poate enumera şi prezenţa

mare a societăţilor car rental (locul 1), numărul de ATM ce acceptă carduri Visa

(locul 8), liniile telefonice din această ţară (locul 16).

Comparativ cu Italia, România dispune de avantaje competitive diferite, în

afară de numărul de societăţi car rental (locul 1), respectiv numărul de ATM-uri ce

acceptă carduri Visa (locul 38). Acestea după cum am mai menţionat reprezintă

avantaje competitive şi pentru Italia, însă comparativ, Italia este mai competitivă la

nivelul numărului de ATM-uri ce acceptă carduri VISA. Alte avantaje competitive ale

României : numărul de companii aeriene ce operează în ţară (locul 45), numărul de

utilizatori de internet (locul 41) respectiv de telefonie mobilă (locul 38), numărul de

kilometrii a şoselelor construite (locul 50).

Page 20: Proiect Italia FINALIZATturism

20

2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C

2.3.1 Analiza poziţiei ocupate de ţara aleasă şi a (scorului) mediei sale pe

fiecare componentă a subindexului ;

La nivelul resursele naturale,culturale si umane implicate in sectorul T&C

,Italia a obţinut un scor mediu de 4.83, clasându-se astfel pe poziţia 15 în

clasamentul general.

Se remarcă o diferenţă semnificativ de mare, între subpilonul afinitate

pentru turism si calatorii şi restul subpilonilor din acest index. Astfel, subpilonul

afinitate pentru turism si calatorii din Italia s-a clasat pe locul 91, cu un punctaj de

4.4, chiar daca locul tarii in cele 139 de tari analizate este 27.

Cel mai mare punctaj obţinut la acest index de Italia este alocat

subpilonului resurse culturale, situându-se pe locul 8 şi cumulând un punctaj de 6.1,

punctaj aproape maxim.

Cel mai mic punctaj obţinut la acest index este la subpilonul resurse

naturale, cu un punctaj doar de 3.7, clasându-se pe locul 49.

Punctaje medii şi peste medii regăsim la subpilonii resurse umane (scor

5.1), clasându-se pe locul 45, educatie şi formare profesională (scor 5.0) clasându-se

pe locul 48 şi disponibilitatea forţei de muncă calificate (scor 5.3) clasându-se pe

locul 38 din totalul celor 139 de ţări analizate.

2.3.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon 

Avantajul competitiv al acestei ţări îl reprezintă cu siguranţă resursele

culturale ale Italiei, cu un scor de 6.1, scor aproape maxim cum am mai amintit şi

mai sus, şi clasându-se pe locul 8 din 139 de tari analizate.

* Italia este un locul unde se intalneste muzica clasica, arta ,istoria,

gastronomia si moda, legendele despre romani inca fiind vii in ruinele si

monumentele istorice ale Italiei, care sunt numeroase si de-a dreptul impresionante,

expozitiile de arta fiind de o insemnata frumusete si valoare, toate acestea plus un

amestec de arome si gusturi care fac ca bucataria italieneasca sa fie atat de renumita

aduc anual milioane de turisti.

Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia este ara cuț

cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume, 43 la numar.

Page 21: Proiect Italia FINALIZATturism

21

2.3.3 Analiza comparativă a competitivităţii ţării cu competitivitatea României

(în funcţie de poziţie şi scor)

Se poate constata că ţara analizată, Italia se află pe o poziţie mai bună faţă de

România (în ceea ce priveşte competitivitate), care a obţinut un scor in ceea ce

priveste resursele umane, naturale si culturale de 3.8 ocupând locul 66 în clasament,

fata de Italia care s-a clasat pe locul 15 cu un scor de 4.8.

În ceea ce priveste resursele umane, Italia ocupa locul 45 , adica cu 18 pozitii

mai sus decat Romania si detine un scor de 5.1, in timp ce Romania detine un scor

cu o usoara diferenta, de 4.9 . Din punct de vedere al educarii si formarii, Italia are un

avans de 26 de locuri fata de Romania, in timp ce diferenta de scor dintre ele nu e

asa mare, Italia avand un scor de 5.0 iar Romania de 4.6 .

Disponibilitatea forţei de muncă din Italia se află pe locul 38, cu un scor de

5.3, iar în Romania se află cu 3 poziţii mai sus, pe locul 35 cu un scor tot de 5.3.

Afinitatea pentru calătorii şi turism e aproximativ la fel de scăzută pentru ambele

ţări analizate în context , şi anume, Italia se află pe poziţia 91, iar România se află

pe poziţia 95, ambele având scorul de 4.4 .

Italia ocupă locul 49 în ceea ce priveşte resursele naturale , cu un scor de

3.7, în timp ce România ocupă un loc cu 45 de poziţii mai jos, şi anume locul 94 cu un

scor de 2.7, România fiind puternic dezavantajată din acest punct de vedere faţă de

Italia.

Cum am menţionat şi mai sus, Italia deţine avantajul competitiv în ceea ce

priveşte resursele culturale, cu poziţia 8 în topul celor 139 de ţări studiate şi cu o

notă mare de 6.1, în timp ce România se află la 33 locuri mai jos cu un punctaj mic de

3.3 .

Page 22: Proiect Italia FINALIZATturism

22

1. Cadru de functionare a T&C

Reglementari si politici legislative

Dezvoltarea durabila a mediului

Securitate si siguranta

Sanatate si igiena

Prioritizare in T&C

2.Mediul economic si infrastructura aferenta

Infrastructura de transport aerian

Infrastructura de transport rutier

Infrastructura turistica

Infrastructura tehnologiei informatiei (ITC)

Competivitatea preturilor in sectorul T&C

3.Resurse umane, naturale si culturale

Resurse umane

Educatie si formare

Disponibilitatea fortei de munca calificate

Afinitatea pentru turism si calatorii

Resurse naturale

Resurse culturale

45

84

60

48

27

56

27

29

39

1

34

129

15

45

48

38

91

49

8

Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) României (poziţiile ocupate) poziţia Italiei în

clasamentul general (din 139 ţări studiate) : 27

Grafic 1. Indexul competitivită ii T&C a României si pozi ia Italieiț ț

Page 23: Proiect Italia FINALIZATturism

23

1. Cadru de functionare a T&C

Reglementari si politici legislative

Dezvoltarea durabila a mediului

Securitate si siguranta

Sanatate si igiena

Prioritizare in T&C

2.Mediul economic si infrastructura aferenta

Infrastructura de transport aerian

Infrastructura de transport rutier

Infrastructura turistica

Infrastructura tehnologiei informatiei (ITC)

Competivitatea preturilor in sectorul T&C

3.Resurse umane, naturale si culturale

Resurse umane

Educatie si formare

Disponibilitatea fortei de munca calificate

Afinitatea pentru turism si calatorii

Resurse naturale

Resurse culturale

5

4.3

4.7

5.2

6.2

4.6

4.8

4.4

4.5

7

4.5

3.6

4.8

5.1

5

5.3

4.4

3.7

6.1

Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) României (s-corurile medii) ; scorul mediu al Italiei : 4,79 pe o scală de la 1 (nota min-

imă) la 7 (nota maximă)

Grafic 2. Indexul competitivită ii T&C a României si scorul mediu al Italieiț

Page 24: Proiect Italia FINALIZATturism

24

3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a ţării ITALIA

In prezent turismul este una din cele mai mari industrii ale lumii. Se pune întrebarea

de ce atât de multe ări dezvoltateț    i mai slab dezvoltate fac eforturi uria e pentru ș ș

dezvoltarea turismului   i de ce atât de multe regiuniș    i ora e se străduiesc sa ofere ș ș

facilită i pentru a atrage vizitatorii din arăț ț    i din străinătate? Deoarece turismul ș

are un foarte mare poten ial de a aduce prosperitateț    i bogă ie, creând o valoare ș ț

adăugată mare.

Cea mai importanta ra iune pentru dezvoltarea turismului constă în numeroasele ț

beneficii economice pe care le aduce destina iilor.ț

Turismul interna ionalț s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Organiza ia Mondială a ț

Turismului a anticipat că numărul oamenilor care călătoresc în străinătate va creste

de la 613 milioane (câ i erau în 1997) la 1,6 miliarde (până în 2020) — fără să se ț

întrezărească vreo scădere. Această cerere tot mai mare pentru turism a fost

înso ită de o cre tere propor ională a numărului de întreprinderi de turism, de ț ș ț

sta iuni turistice i de ări care prestează servicii pentru turi ti.ț ș ț ș

În mod ideal, turismul este o industrie în care toate păr ile implicate au de câ tigat ț ș

într-un fel sau altul. Turistul evadează din rutina vie ii cotidiene, se răsfa ă, se ț ț

distrează i se cultivă . Dar ce au de câ tigat ările sau persoanele care prestează ș ș ț

servicii pentru turi ti? Turismul interna ional este o modalitate eficientă prin care ș ț

ările ob in valută. Majoritatea ărilor au nevoie de valută ca să plătească bunurile iț ț ț ș

serviciile pe care le importă.

3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale

ITALIA – Regiunea Mediteranei este cea mai solicitată destina ie turistică din lume. ț

Se estimează că numărul turi tilor care vor vizita zona mediteraneană va cre te de ș ș

la 220 de milioane la 350 milioane i asta în mai pu in de 20 de ani (2020). Cele mai ș ț

recente studii de pia ă au relevat că turistul italian preferă să- i petreacă vacan ele ț ș ț

în propria ară (peste 60% din popula ie), cererea în 2007 de turism i călătorii ț ț ș

totalizând 272 mld US$, pozi ionându-se după Germania i Fran a. 116 mld US$ au ț ș ț

fost cheltui i în 2007 pe călătorii i turism în interes personal pentru vacan e în ț ș ț

străinătate, 33,6 mld US$ pentru călătorii de afaceri, ponderea turismului i șcălătoriilor pe economie în PIB fiind de 10%. Punctele de interes ale italienilor în

alte ări , ex : în România sunt: ora ele medievale/Transilvania, mănăstirile ț ș

pictate/aspectele culturale i religioase, Maramure ul, Bucure tiul, Delta Dunării i ș ș ș ș

litoralul.

Page 25: Proiect Italia FINALIZATturism

25

Italia în calitate de emiţătoare şi receptoare de turişti internaţionali către/pentru

ţări ca următoarele, evoluţia acestor fluxuri este :

State

Călători italieni

în străinătate (in

mii)

2012

AFRICA ALTRI 628

EGITTO 579

MAROCCO 219

TUNISIA 380

AFRICA 1,806

AMERICA ALTRI 378

ARGENTINA 91

BRASILE 287

CANADA 150

CUBA 103

MESSICO 175

STATI UNITI D'AMERICA 1,320

AMERICA 2,504

ASIA ALTRI 1,125

CINA 468

GIAPPONE 82

INDIA 189

ASIA 1,864

CROAZIA 570

EUROPA EXTRA UE ALTRI 822

NORVEGIA 108

RUSSIA 332

SVIZZERA 16,819

TURCHIA 361

EUROPA - EXTRA UE 19,012

AUSTRIA 6,711

Page 26: Proiect Italia FINALIZATturism

26

BELGIO 372

CECA, REPUBBLICA 403

DANIMARCA 63

EUROPA UE ALTRI 524

FINLANDIA 63

FRANCIA 8,579

GERMANIA 2,740

GRECIA 1,117

IRLANDA 232

LUSSEMBURGO 27

OLANDA 639

POLONIA 416

PORTOGALLO 330

REGNO UNITO 1,517

ROMANIA 327

SLOVENIA 6,836

SPAGNA 2,539

SVEZIA 116

UNGHERIA 177

EUROPA - UE 33,728

AUSTRALIA 120

OCEANIA ALTRI 41

OCEANIA 161

DATI NON RIPARTIBILI 68

Tabel 1 . Numarul călătorilor italieni in străinătate.

Page 27: Proiect Italia FINALIZATturism

27

Calatori in stainatate (in mii) 20120

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

30,000

35,000

40,000

AFRICA ALTRIEGITTOMAROCCOTUNISIAAFRICAAMERICA ALTRIARGENTINABRASILECANADACUBAMESSICOSTATI UNITI D'AMERICAAMERICAASIA ALTRICINAGIAPPONEINDIAASIACROAZIAEUROPA EXTRA UE ALTRINORVEGIARUSSIASVIZZERATURCHIAEUROPA - EXTRA UEAUSTRIABELGIOCECA, REPUBBLICADANIMARCAEUROPA UE ALTRIFINLANDIA

Grafic 3. Numarul călătorilor italieni in străinătate.

Totalul călătorilor italieni în străinătate este de 118,218 milioane .

sosiri ale vizitatorilor străini în Italia, pe anul 2012 este urmatoarea :

State

Calatori

(in mii)

2012

AFRICA ALTRI 228

EGITTO 55

MAROCCO 43

TUNISIA 45

AFRICA 371

AMERICA ALTRI 333

ARGENTINA 208

BRASILE 426

CANADA 621

Page 28: Proiect Italia FINALIZATturism

28

CUBA 8

MESSICO 106

STATI UNITI D'AMERICA 3,076

AMERICA 4,778

ASIA ALTRI 865

CINA 248

GIAPPONE 366

INDIA 280

ASIA 1,759

CROAZIA 1,323

EUROPA EXTRA UE

ALTRI1,859

NORVEGIA 331

RUSSIA 1,048

SVIZZERA 13,168

TURCHIA 196

EUROPA - EXTRA UE 17,925

AUSTRIA 6,981

BELGIO 1,449

CECA, REPUBBLICA 1,066

DANIMARCA 592

EUROPA UE ALTRI 1,557

FINLANDIA 282

FRANCIA 10,356

GERMANIA 11,681

GRECIA 404

IRLANDA 319

LUSSEMBURGO 114

OLANDA 1,926

POLONIA 1,538

PORTOGALLO 250

REGNO UNITO 3,674

ROMANIA 1,096

SLOVENIA 4,193

SPAGNA 2,645

Page 29: Proiect Italia FINALIZATturism

29

SVEZIA 521

UNGHERIA 616

EUROPA - UE 51,260

AUSTRALIA 711

OCEANIA ALTRI 75

OCEANIA 786

Tabel 2 . Numărul vizitatorilor străni in Italia

Totalul vizitatorilor străini in Italia este de 153,758 milioane .

că foarte mul i turi ti străini vizitează Italia ț ș

clasificarea cererii de turism internaţional în şi pentru ţara Italia după motivaţie,

mijloace de transport utilizate, structura de cazare aleasă, durata călătoriei, suma

cheltuită, utilizarea unei agenţii de turism, surse de informare utilizate, etc.

Grafic 4. Regiunile turistice preferate, prognoza 2012

Tendin a a fost inversată iț ș  estimările Organiza iei Mondiale a Turismului ț(OMT) arată o cre tere semnificativă a fluxurilor turistice interna ionale, la o rată ș ț

Page 30: Proiect Italia FINALIZATturism

30

de 4,5%, cu 671 milioane numărul total de sosiri. Si este pentru Europa o

înregistrare pozitivă (6%) , comparativ cu alte destina ii, Italia joacă un rol ț

decisiv; precum i sosirile sunt în cre tere, de asemenea si ratele de venituri. ș ș

Potrivit Băncii Italiei , în detaliu, în primele opt luni ale anului 2011 cre terea șcheltuielilor de călători străini în Italia s-au ridicat la o cre tere cu 6,5% fa ă ș țde 2010 .

Grafic 5. Tipul preferat de vacan ă de către străiniț

Conform datelor statistice, hotelurile de 4 stele sunt cele mai preferate de turi ti ș

europeni, dar gama de tratamente alese din categoria all-inclusive (favorizat de

italieni).  Despre serviciile auxiliare, statistica relevă faptul că o tendin ă, probabil, ț

pu in cunoscută, dar tot mai răspândită si anume aceea ț  de acceptare a animalelor

de companie . Tot mai multe hoteluri i spa ii de cazare acceptă animalele de ș ț

companie ale turi tilor acest lucru fiind unul favorabil privind profiturile ș

hotelierilor i nu numai .ș

Page 31: Proiect Italia FINALIZATturism

31

Tabel 3. Cheltuieli pe unitati de cazare

Categoria

Cheltuieli (in

mil euro)

2012

Albergo, Villaggio turistico 18,115

Altre Comunita' 259

Altre strutture complementari 1,067

Casa di cura 15

Casa di proprieta' 616

Casa in affitto 4,374

Comunita' gestita da religiosi 97

Motorcaravan, Camper 309

Nave (in crociera) 226

Nessun Pernottamento 1,707

Ospite di parenti, amici 4,060

Ostello della gioventu' 389

Tenda, Carrello, Roulotte 833

TOTALE 32,067

Tabel 4 .Numărul de vizitatori după unită ile de cazare:ț

Categoria Vizitatori(in mil)

2012

Albergo, Villaggio

turistico122,743

Altre Comunita' 4,980

Altre strutture

complementari11,074

Casa di cura 197

Casa di proprieta' 16,537

Casa in affitto 71,759

Comunita' gestita da

religiosi1,972

Motorcaravan, Camper 6,430

Nave (in crociera) 2,010

Nessun Pernottamento 0

Ospite di parenti, amici 67,427

Page 32: Proiect Italia FINALIZATturism

32

Ostello della gioventu' 5,019

Tenda, Carrello, Roulotte 16,829

TOTALE 326,977

Cheltuielile de călătorie interne au generat 73,2% din PIB –ul direct al C&T în 2012

fa ă de 26,8% la exporturile vizitatorilor (de exemplu cheltuieli sau încasări ț

interna ionale de turism ale vizitatorilor străini).ț

Privind cheltuielile de călătorie internă este de a teptat să scadă cu 1,0% în 2013 ș

adică 85.6 mild. EUR, i cre terea cu 2,7% pe an, la 111.8 mild EUR în 2023.ș ș

Exporturile vizitatorilor sunt de a teptat să scadă cu 1,9% în 2013, pentru 31.0 ș

mild.EUR , i cre terea cu 1,1% pe an adica la 34.7mild EUR în 2023.ș ș

Cheltuieli in-terne 73%

Cheltuielile vizitatorilor

staini27%

Intern VS. Extern

Grafic 6 .Cheltuieli de călătorie interne vs. Cheltuieli de căltorie externe (vizitatori

străini)

3.2. Impactul economic al turismului internaţional

Contribuţia sectorului T&C la PIB

Ocuparea for ei de muncă – Dimensiune:ț

T& C sus ine un total de 2,2 milioane de locuri de muncă directe ,indirecte, i ț ș

induse în Italia în 2011.

C &T in Italia angajează în mod direct mai multe persoane decât fiecare

sector, cu excep ia sectorului educa ional.ț ț

PIB-ul - Dimensiune

C& T a generat un impact total de 190 milioane de dolari din PIB în Italia în

2011. Contribu ia directă C & T a impactului PIB-ul este mai mare decât cea a ț

Page 33: Proiect Italia FINALIZATturism

33

serviciilor de comunica ii, industria produselor chimice, de fabrica ie de ț ț

automobile, i minerit.ș

Contribu ia directă a Turismului i Călătoriilor la PIB în 2012 a fost de 4,1% din ț ș

PIB. Acest lucru este prevăzut să scadă cu 1,1%, în 2013. Aceasta reflectă în

principal activitatea economică generată de industrii cum ar fi hoteluri, agen ii de ț

voiaj, companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excep ia ș ț

naveti ti servicii). De asemenea, include, spre exemplu, activită ile din industria de ș ț

restaurant i de petrecere a timpului liber în mod direct sus inută de turi ti.ș ț ș

Contribu ia directă a turismului la PIB este de a teptat să crească cu 2,3% pe an la ț ș

aproximativ 4,6% din PIB până în 2023.

Contribu ia totală a Turismului i Călătoriilor la PIB (inclusiv efectele mai ample dinț ș

investi ii, lan ul de aprovizionare i a impactului indus de venituri) a fost 161.2 ț ț ș

mild. EUR în 2012 (10,3% din PIB) i este de a teptat să crească cu 1,4% la 159.0 ș ș

mild. EUR (10,3% din PIB) în 2013.

Se estimează că va cre te cu 2,0% pe an până în 2023 pentru a 193.7mild. EUR ș

(11,3% din PIB).

81%

20%

Contributia C&T la PIBcheltuieli cu timpul liber cheltuieli cu afacerile

Grafic 7 . Cheltuieli cu timpul liber VS. Cheltuieli cu călătoriile de afaceri

Cheltuielile de călătorie de agrement (la intrare i interne) a generat 80,5% din PIB-ș

ul turistic directe i Turismului în 2012 (EUR95.0bn), comparativ cu 19,5% pentru ș

cheltuielile de călătorie de afaceri (23.0 mild. EUR). Turismul de petrecere a

timpului liber este de a teptat să scadă cu 1,3% în 2013 la 93.9 mild EUR, i ș ș

cre terea cu 2,5% pentru 119.6mild. EUR în 2023.ș

Cheltuielile de călătorie de afaceri este de a teptat să scadă cu 1,1% în 2013 la ș

22.7mild EUR, i cre te cu 1,7% pe an la 26.9mild EUR în 2023.ș ș

Page 34: Proiect Italia FINALIZATturism

34

Contribuţia sectorului T&C la populaţia ocupată

Călătoriile & Turismul a generat 1.099.500 de locuri de muncă direct în 2012 (4,8%

din totalul locurilor de muncă), i acest lucru este prevăzut să scadă cu 0,3% în ș

2013 la 1.096.000 (4,8% din totalul locurilor de muncă).

Aceasta include ocuparea for ei de muncă de către hoteluri, agen ii de voiaj, ț ț

companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excep ia serviciilor de ș ț

naveti ti). Acesta include, de asemenea, de exemplu, activită ile de petrecere a ș ț

timpului liber i de restaurantș

industriile direct sus inută de către turi ti.ț ș

Până în 2023, Călătoriile & Turismul va reprezenta 1.348.000 de locuri de muncă

direct, o cre tere de 2,1% pe an în următorii zece ani.ș

Contribu ia totală a Turismului i Călătoriilor la ocuparea for ei de muncă (inclusiv ț ș ț

a efectelor mai ample din investi ii, lan ul de aprovizionare i a impactului induse ț ț ș

de venituri) a fost de 2.681.000 de locuri de muncă în 2012 (11,7% din totalul

locurilor de muncă). Acesta se preconizează să scadă cu 1,1% în 2013, la 2.651.500

de locuri de muncă (11,7% din totalul locurilor de muncă). Până în 2023, turism i ș

călătorii se preconizează să sprijine 3.083.000 de locuri de muncă (13,3% din totalul

locurilor de muncă), o cre tere de 1,5% pe an în această perioadă.ș

Exporturile vizitatorilor

Exporturile de vizitatori sunt o componentă-cheie a contribu iei directe a turismuluiț

i călătoriilor. În 2012, Italia a generat 31.6mild. EUR a exporturilor de vizitatori. În ș

2013, acest lucru este de a teptat să scadă cu 1,9%, iar ara este de a teptat să ș ț ș

atragă 44.398.000 sosirile de turi ti interna ionali.ș ț

Până în 2023, sosirile turi tilor interna ionali sunt prognozate la un total de ș ț

56,357,000, generând cheltuieli de 34.7 mild EUR, o cre terea de 1,1% pe an.ș

Investiţiile din sectorul T&C

Turismul i călătoriile este de a teptat să fi atras investi ii de capital de 11.4 mild ș ș ț

EUR în 2012. Acest lucru este de a teptat să scadă cu 3,2% în 2013, i cre terea cu ș ș ș

2,4% pe an în următorii zece ani ajungând 14.1 mild EUR în 2023.

Partea na ionale de investi ii totale a C&T vor cre te de la 4,0% în 2013 la 4,2% în ț ț ș

2023

3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C Italiei

Page 35: Proiect Italia FINALIZATturism

35

Realizarea tabelului cu « Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul

economic al Sectorului Turismul şi Călătoriilor » pentru ţara analizată şi comparaţia

cu datele Italei şi cele la nivel mondial

Sumar tabele: Estimări i prognozeșTabelul 5. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic

al Turismului şi Călătoriilor în Italia

Italy

2012 2012 2013 2023

EURbn

¹

% of

total

Growth

²

EURbn

¹

% of

total

Growth

³

Direct contribution to GDP 63.8 4.1 -1.1 79.2 4.6 2.3

Total contribution to GDP 161.2 10.3 -1.4 193.7 11.3 2

Direct contribution to

employment⁴4

1,099 4.8 -0.3 1,348 5.8 2.1

Total contribution to

employment⁴4

2,681 11.7 -1.1 3,083 13.3 1.5

Visitor exports 31.6 6.7 -1.9 34.7 5.8 1.1

Domestic spending 86.5 5.5 -1 111.8 6.5 2.7

Leisure spending 95 3.2 -1.3 119.6 3.7 2.5

Business spending 23 0.8 -1.1 26.9 0.8 1.7

Capital investment 11.4 4 -3.2 14.1 4.2 2.4

(Contribu ie directă la PIB, Contribu ia totală la PIB,Contribu ia directă a ț ț țocupării for ei de muncă ,Contribu ia totală a ocupării for ei de muncă , ț ⁴ ț ț ⁴vizitator exporturile, internă cheltuielilor,Timp liber cheltuielilor, cheltuielile

de afaceri, investi ie capital )ț¹ -2012 pre uri constante si ratele de schimb; ț ²-2013 cre terea reală a ajustat ș

pentru infla ie (%); ț ³- 2013-2023 cre tere anuală reală ajustată în func ie de infla ieș ț ț

(%); ⁴ -000 de locuri de muncă.

Page 36: Proiect Italia FINALIZATturism

36

Tabelul 6. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic

al Turismului şi Călătoriilor la nivelul Europei si la nivel mondial

EUROPA

2012 2012 2013 2023

EURbn

¹

% of

total

Growth

2 EURbn¹

% of

total

Growth

³

Direct contribution to GDP 612.9 2.9 0.8 820.7 3 2.9

Total contribution to GDP 1,736 8.2 0.6

2,287.4

0 8.4 2.7

Direct contribution to

employment⁴10,96

8 2.8 1.2 12,706 3.2 1.4

Total contribution to

employment⁴30,80

4 8 0.7 34,147 8.6 1

Visitor exports 513.8 5.3 1.2 718 4.9 3.3

Domestic spending 771.4 3.6 1

1,024.0

0 3.8 2.8

Leisure spending 998.8 2.2 0.9

1,363.5

0 2.3 3

Business spending 286.4 0.6 0.9 381.2 0.6 2.8

Capital investment 185.9 4.7 0.8 271.7 4.8 3.8

Worldwide

2012 2012 2013 2023

EURbn ¹

% of

total

Growth

2 EURbn¹

% of

total

Growth

³

Direct contribution to GDP 2,057 2.9 3.1

3,249.2

0 3.1 4.4

Total contribution to GDP 6,630 9.3 3.2

10.507.

1 10 4.4

Direct contribution to

employment⁴101,11

8 3.4 1.2 125 3.7 2

Total contribution to

employment⁴261,39

4 8.7 1.7

337,81

9 9.9 2.4

Visitor exports

1,243.0

0 5.4 3.1 1,935 4.8 4.2

Page 37: Proiect Italia FINALIZATturism

37

Domestic spending

2,996.3

0 4.2 3.2

4,831.2

0 4.7 4.6

Leisure spending

3,222.1

0 2.2 3.2 5.196.0 2.3 4.6

Business spending

1,017.4

0 0.7 3.1

1,572.8

0 0.7 4.1

Capital investment 764.7 4.7 4.2

1,341.4

0 4.9 5.3

% din total se referă la partea fiecărui indicator din indicatorul relevant in întreaga

economie, cum ar fi PIB-ul i ocuparea for ei de muncă. Exporturile de vizitatori ș ț

este indicat în raport cu totalul exporturilor de bunuri i servicii.ș

Cheltuielilor interne sunt exprimate în raport cu PIB-ul întregii economii. Pentru

cheltuielile de agrement i de afaceri, contribu ia lor directă la PIB-ul de turism i ș ț ș

călătorii se calculează ca procent din PIB economie pe ansamblu (suma acestor

ac iuni este egală cu contribu ia directă). ț ț

Page 38: Proiect Italia FINALIZATturism

38


Top Related