Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor
Specializarea: Finan e i Bănci,linia românăț ș
-Proiect Turism Internaţional-
<< ITALIA >>
Nume, Prenume Student: te ca AlexandraȘ țNume, Prenume Student: imon TeodoraȘNume, Prenume Student: Tulai Iulia
2
Cuprins
1. Analiza potenţialului turistic internaţional al «Italiei »:
1.1. Prezentarea generală a ţării
poziţionare geografică, graniţe, principalele oraşe, porturi, aeroporturi.
1.2. Analiza macromediului de marketing
mediul economic, demografic, cultural, politico-legislativ, tehnologic, natural.
1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale
atracţii naturale, culturale, experienţe turistice inedite, elemente de unicitate.
1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali
notorietate, percepţii ale turiştilor, asocieri ale ţării, destinaţie recunoscută
pentru diverse forme de turism.
2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi Călătoriilor (T&C) a
«Italiei » în context internaţional
2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C
2.1.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a (scorului) mediei sale pe fiecare
componentă a subindexului ;
2.1.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;
2.1.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea
României (în funcţie de poziţie şi scor).
2.2. Economia şi infrastructura sectorului T&C
2.2.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a (scorului) mediei sale pe fiecare
componentă a subindexului ;
2.2.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;
2.2.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea
României (în funcţie de poziţie şi scor).
2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C
2.3.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia si a (scorului) mediei sale pe fiecare
componentă a subindexului ;
2.3.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon ;
2.3.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea
României (în funcţie de poziţie şi scor).
3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a « Italiei»
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale
«Italia » în calitate de emiţătoare şi receptoare de turişti internaţionali
către/pentru ţări ca « … », evoluţia acestor fluxuri ;
3
sosiri ale vizitatorilor străini în « Italia», plecări ale vizitatorilor din « Italia»
în străinătate ;
clasificarea cererii de turism internaţional în şi pentru « Italia » după
motivaţie, mijloace de transport utilizate, structura de cazare aleasă, durata
călătoriei, suma cheltuită, utilizarea unei agenţii de turism, surse de informare
utilizate, etc.
3.2. Impactul economic al turismului internaţional
Contribuţia sectorului T&C la PIB
Contribuţia sectorului T&C la populaţia ocupată
Exporturile vizitatorilor
Investiţiile din sectorul T&C
3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C « Italiei »
4
1. Analiza potenţialului turistic internaţional al «Italiei »:
1.1. Prezentarea generală a ţării
Italia, oficial Republica Italiană (italiană Repubblica Italiana, numele scurt este
identic) este un stat suveran european, situat în cea mai mare parte pe Peninsula
Italică i cuprinzând i câteva insule la Marea Mediterană, cele mai importante fiind ș ș
Sicilia i Sardinia. Se învecinează cu Fran a la nord-vest, Elve ia i Austria la nord i ș ț ț ș ș
Slovenia la nord-est. De asemenea înconjoară două enclave independente: San
Marino i Vatican, i are i o exclavă înconjurată de Elve ia numită Campione ș ș ș ț
d'Italia. Capitala Italiei este Roma.
Italia a fost un loc de origine al multor culturi europene, precum etrusci i romani, iș ș
al mi cărilor culturale moderne, cea mai notabilă fiind Rena terea. Roma este un ș ș
sediu al Bisericii Romano-Catolice, i a fost pentru o perioadă lungă centrul ș
civiliza iei occidentale.ț
Astăzi Italia este o republică democratică i o ară dezvoltată, ocupând a aptea ș ț ș
pozi ie conform PIB-ului, a opta conform indicelui calită ii vie ii i a douăzecea ț ț ț ș
conform indicelui dezvoltării umane. Este membru fondator al Uniunii Europene i ș
unul dintre membri ai G8, OTAN-ului, Consiliului Europei, Uniunii Europei
Occidentale.
Italia constă în principal dintr-o peninsulă (poreclă Stivale-cizma) care se extinde în
Marea Mediterană, unde împreună cu două mari insule, Sicilia i Sardinia ș
(Sardegna), creează diferite compartimente ale mării: Marea Adriatică la nord-est,
Marea Ionică la sud-est, Marea Tireniană la sud-vest i în final Marea Ligurică la ș
nord-vest. Mun ii Apenini (Monti Appennini) din centrul peninsulei, merg spre est, ț
unindu-se cu Alpii, care apoi formează un arc, închizând Italia în nord. Aici se află i ș
o lagună aluvionară mare, Laguna Pad-Vene ia, străbătută de Râul Pad i de mul i ț ș ț
afluen i ai săi, care curg dinspre Alpi, Apenini i Dolomi i. Alte râuri cunoscute sunt ț ș ț
Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Cel mai înalt vârf al Italiei este Mont Blanc (Monte ș
5
Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociată cu doi faimo i vulcani: acum ș
adormitul Vezuviu (Vesuvio) în apropriere de Napoli i activul Etna în Sicilia. ș
Teritorial Italia este împăr ită în: -Italia continentală(mun ii Alpi i Câmpia Padului)ț ț ș
-Italia peninsulară (mun ii Apeninisi câmpiile litorale) -Italia insulară - Sardinia, ș
Sicilia, Elba i alte mici insule.ș
Cele mai mari ora e din Italiaș
Oraș Popula ie urbanăț Popula ie metropolitanăț
1 Roma (Lazio) 2 781 692 4 282 000
2 Milano (Lombardia) 1 343 230 3 707 000
3 Napoli (Campania) 956 739 3 059 000
4 Torino (Piemont) 905 780 2 215 000
5 Palermo (Sicilia) 654 121 1 234 000
6 Genova (Liguria) 606 978 878 000
7 Bologna (Emilia-Romagna) 382 784 1 403 000
9 Bari (Apulia) 319 355 1 541 000
10 Catania (Sicilia) 291 274 1 054 000
11 Vene ia (Veneto)ț 270 589 809 000
12 Verona (Veneto) 264 161
13 Messina (Sicilia) 241 310 662 000
14 Padova (Veneto) 214 099
15 Triest (Friuli-Vene ia Giulia) ț 205 194 242 000
16 Brescia (Lombardia) 194 308
17 Taranto (Apulia) 190 416
18 Parma (Emilia-Romagna) 188 695
19 Prato (Toscana) 188 579
20 Reggio Calabria (Calabria) 186 447 270 000
Tabel 1. Cele mai mari oraşe din Italia
6
Roma-Vatican Milano
Napoli Genova
Palermo Bologna
Torino Floren aț
7
Principalele porturi sunt Genova, aici trece o treime din comer , Neapole, Triest, ț
Vene ia, Palermo i Cagliari.Linia aeriană interna ională se nume te Alitalia, ea ț ș ț ș
deserve te toate ora ele importante.ș ș
Dintre acestea, porturile italiane, în fruntea cărora se află Veneţia, Savona, Genova şi
Civitavecchia, au fost liderele pe piaţă cu 1,9 milioane de îmbarcări.
1.2. Analiza macromediului de marketing
mediul economic, demografic, cultural, politico-legislativ, tehnologic, natural
Italia este în general o omogenitate lingvistică i religoasă, totu i, cultura sa, ș ș
economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a popula iei ș ț
europene ca mărime, atingând 196 de oameni pe km². Grupurile minoritare sunt
mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germană în Tirolul de Sud (1991:
287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba slovenă lângă Trieste.ș ș
Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale par iale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; ț
cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomi i; i cele friuliene în regiunea Friuli-ț ș
Vene ia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus există alte câteva minorită i ț ț
locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitană în sudul văii Piemontului; Limba ș
catalană în ora ele Alghero i Sardinia; Limba albaneză în anumite sate din Calabria ș ș
i Sicilia; i de dialecte grece ti vechi în satele din Calabria.ș ș ș
Membră a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie în 2004, după Statele ș
Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al Marii Britanii i Fran a. Italia are o ș ț
economie industrială diversificată, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ări ț
ca Fran a i Regatul Unit. Economia capitalistă rămâne divizată într-un nord ț ș
industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o ș
rată a omajului de 20%.ș
Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult decât 75% din ș
necesarul de energie este acoperit prin importuri. În decada trecută, Italia a urmărit
8
o politică fiscală strânsă pentru a îndeplinii criteriile Uniuniilor economice i ș
monetare, beneficiind de o rată a infla iei scăzută care i-a permis alăturarea la Euro ț
de la conceperea sa în 1999.
Performan a economică italiană a rămas în urma parteneriilor săi europeni, ț
guvernul actual ini iind o serie de reforme pe termen scurt destinate îmbunătă irii ț ț
competivită ii i a cre terii pe termen lung. S-a mi cat încet, totu i, în ț ș ș ș ș
implementarea reformelor.
În anul 2010, pia a auto italiană fost de 1,96 milioane de unită i, în scădere cu 9% ț ț
fa ă de anul precedent[1].ț
Investi iile străine directe (ISD) în Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari în 2009, ț
fa ă de 17 miliarde de dolari în 2008[2].ț
Constitu ia Republicii Italiene din 1948 a stabilit un parlament bicameral, ț
(Parlamento), consistând din Camera Deputa ilor (Camera dei Deputati) i Senat ț ș
(Senato della Repubblica), o putere judiciară i una executivă (condusă de un prim ș
ministru) (Presidente del Consiglio dei Ministri). Pre edintele republicii este ales peș
7 ani de către parlamentul reunit cu un contingent mic de delega i regionali. ț
Pre edintele nominalizeză prim ministrul, care propune ceilal i mini tri (care ș ț ș
înainte erau ale i de pre edinte). Consiliul de Mini tri (în mod general, dar nu ș ș ș
necesar, este compus din membri ai parlamentului) trebuie să păstreze secretele
ambelor camere (Fiducia).
Camerele parlamentului sunt populare i sunt alese în mod direct printr-un sistem ș
mixt majoritar i propor ional. Camera Deputa ilor are 630 de membri. În plus fa ă ș ț ț ț
de cei 315 mebri ale i, Senatul îi include i pe fo tii pre edin i i alte diverse ș ș ș ș ț ș
persoane, conform prevederilor constitu ionale. Ambele camere sunt alese pentru ț
maxim 5 ani, dar pot fi dizolvate înainte de expirarea termenului normal.
Sistemul judiciar italian este bazat pe dreptul roman modificat prin Codul
napoleonic i prin ultimele schimbări. O curte constitu ională, Corte Costituzionale, ș ț
care poate trece peste constitu ionalitatea legilor, este o inova ie post-Al Doilea ț ț
Război Mondial.
Italia este bine cunoscută pentru arta i cultura sa, precum i datorită ș ș
nenumeratelor ei monumente, printre care se numără Turnul din Pisa i ș
Colosseumul roman, dar i pentru mâncarea sa (pizza, pasta, s.a.m.d.), vin, stilul de ș
via ă, elegan ă, design, cinema, teatru, literatură, poezie, arte vizuale, muzică (mai ț ț
ales de operă), sărbători, i în general pentru gust.ș
Mi cările artistice ale Rena terii i barocului a apărut în Italia între secolele al 14-ș ș ș
lea i al 15-lea, respectiv la sfâr itul secolului al 16-lea, determinând o adevărată ș ș
revolu ie artistică în Italia, mai întâi, în Europa ulterior i apoi în întreaga lume.ț ș
9
Genurile literare care au înflorit în Italia, a a cum sunt poezia lui Petrarca, Tasso i aș ș
lui Ariosto, respectiv proza lui Dante, Boccaccio, Machiavelli i a lui Castiglione, au ș
exercitat o influen ă durabilă în dezvoltarea culturii vestice, la fel ca i pictura, ț ș
sculptura i arhitectura, la care au contribuit arti ti extraordinari ca Leonardo da ș ș
Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico i Michelangelo.ș
Influen a muzicală a compozitorilor italiani ai epocii baroce, precum Monteverdi, ț
Palestrina i Vivaldi s-a dovedit a fi remarcabilă. Mai târziu, în secolul al 19-lea, ș
opera romantică italiană (gen muzical "inventat" de asemenea de italieni) a excelat
datorită compozitorilor Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi i Giacomo Puccini.ș
Arti tii, scriitorii, regizorii, arhitec ii, compozitorii i designerii contemporani ș ț ș
italieni contribuie semnificativ la cultura vestică.
Fotbalul este principalul sport na ional. Italia a câ tigat Cupa Mondială de Fotbal de ț ș
patru ori: în 1934, 1938, 1982 i 2006. Seria A a campionatului italian de fotbal a datș
unii dintre cei mai buni jucători de fotbal la nivel mondial. Cele mai cunoscute
echipe sunt A.C. Milan i Inter Milano FC din Milano, A.S. Roma i S.S. Lazio din ș ș
Roma, Juventus din Torino i Fiorentina din Floren a.ș ț
Produse importate: produse din industria de masini, titei, metale neferoase, produse
chimice, fier si otel, fibre textile.
Produse exportate: produse din industria de masini, mijloace de transport,
imbracaminte, titei, incaltaminte, fier si otel, fructe si legume.
Agricultura
41% din suprafa a terenului arabileste folosit pentru agricultură, 17% pentru ț
pă unat. Cultivarea grâului este foarte importantă, dar se cultivă i porumb i orez ș ș ș
în unele depresiuni. Valea râului Po este cea mai importantă regiune pentru
cultivarea cerealelor, legumelor, sfeclei de zahăr, tutunului i cânepei. Podgoriile ș
sunt răspândite, iar măslinele sunt importante în provinciile din sud.Italia este cel
mai mare producător de struguri i de ulei de măsline din lume. În nord sunt ș
importante culturile de mere, pere i piersici, iar în sud culturile de citrice.Oile i ș ș
caprele sunt crescute în sud, caprele fiind adaptate la regiuni mai secetoase i mai ș
sărace.
Mineritul
Mercurul i sulful sunt ambele exportate, i se produce zinc i plumb în cantită i ș ș ș ț
mici. Minereuri de fier se găsesc în Valle D"Aosta. Faimoasa marmură de Carrara i ș
Massa, din Toscana, este exportatăîin toată lumea.
Silvicultura i Pescuitulș
Pădurile acoperă 23% din suprafa a ării, în special în Alpi i în zonele de dealuri ț ț ș
ale Appeninilor.Pădurile de foioase cresc pe pantele mai joase, până la 1000 m, mai
10
sus fiind pădurile de conifere. În multe locuri se găsesc mici fabrici de prelucrare
aîlemnului. Flote de pescuit se găsesc în majoritatea a ezărilor de pe coasta, ș
principalele capturi fiind cele de sardele, de scrumbii i de barbuni. Captura totală ș
este in jur de 350.000 de tone, la care se adaugă până la 550.000 tone de molu te ș
pescuite de-a lungul coastei Italiei.
Transportul
Dintre cei 15.983 km de cale ferată, 9110 km sunt electrifica i. Există 301.307 km deț
osea.Principalele porturi sunt Genova, aici trece o treime din comer , Neapole, ș ț
Triest, Vene ia, Palermo i Cagliari.Linia aeriană interna ională se nume te Alitalia, ț ș ț ș
ea deserve te toate ora ele importante.ș ș
1.3. Identificarea principalelor atracţii turistice internaţionale
atracţii naturale, culturale, experienţe turistice inedite, elemente de unicitate
Pantheonul
Cu propor iile sale absolut perfecte, Pantheon-ul era considerat în antichitate drept ț
"Miracolul Romei".Aprecierea rămâne valabilă până în prezent, căci acest miracol se
ridica mândru, exact a a cum a fost construit de Adriano, în urma cu 1 900 de ani. ș
Acest templu este o exemplificare extraordinară a uneia dintre cele mai mari
inven ii romane: domul. Cu un diametru de 43,5 metri - echivalentul distan ei dintreț ț
sandalele i tor a Statuii Liberta ii - domul Pantheon-ului a rămas până în secolul 15ș ț ț
cea mai mare construc ie de acest tip din lume. Construcţia este o emisferă perfectă, ț
având înăl imea i diametrul egale între ele. O structură de acest tip a fost ț ș
realizabilă la vremea respectivă numai datorită unei alte inven ii romane, betonul. ț
Dar cum a fost posibil ca romanii să construiască un dom de asemenea dimensiuni
fără a-l consolida cu armături de o el? Folosind piatra ponce amestecată în beton, ț
constructorii Romei au creat un material incredibil de u or i de rezistent. Acesta a ș ș
fost modelat într-o matri ă care se îngustă, ajungand de la o grosime de 6,7 metri la ț
baza domului la numai 0,6 metri in vârful acestuia.
Colosseumul
11
Colosseumul rămâne cea mai vestită i mai mare arenă construite vreodată de ș
romani. Ini iativa construirii sale a avut-o împăratul Nero ca urmare a influen ei ț ț
majore pe care o aveau în acele timpuri luptele de gladiatori. Astfel, s-a realizat o
arenă imensă pentru asemenea spectacole publice.
Termenul de Colosseum provine de la statuia colosală - de 36 de metri - care il
reprezenta pe Nero in chip de zeu al soarelui, odinioară amplasată lângă amfiteatru,
demolată ulterior. Nu numai statuia, dar i amfiteatrul era o priveli te grandioasă. ș ș
În formă de elipsă, cu axa mare de 186 m, axa mică de 150m, avea un perimetru de
520 m i o înăl ime de 55m, oferind locuri pentru aproximativ 50.000 spectatori. ș ț
Funda ia pe care a fost construit avea 12 metri grosime. ț
Să clăde ti asa ceva, era chiar pentru neîntrecu ii constructori romani o adevarată ș ț
provocare. A necesitat - printre nenumarate alte materiale de construc ie - zeci de ț
mii de tone de marmură (adusă din apropiere, din Tivoli) i aproape 300 tone de ș
fier pentru a lega blocurile unul de celalalt. Ca un precedent la materialele
prefabricate moderne, multe dintre păr ile componente ale Colloseumului au fost ț
construite in altă parte i aduse la locul construirii arenei pentru asamblare. Aceastăș
metodă a permis un ritm accelerat de lucru care a dus la construirea edificiului în
numai 7 ani.
Vatican
12
Nu multe sunt religiile care au un stat, dar catolicismul nu e doar o religie. Sfântul
Scaun - Vaticanul - este probabil cel mai bogat stat independent din lume,
impresionanta colec ie de comori inestimabile de artă compensând lipsa totală de ț
resurse naturale. Pentru iubitorii de artă, Vaticanul este centrul suprem, adăpostind
comori universal cunoscute, de la Capela Sixtină la celebra pia ă construită de ț
Bernini.
Fântâna dorin elorț
O splendoare - Fontana di Trevi a fost construită de arhitectul Salvi in 1735 i ș
terminată in 1762. Această fântânăeste un exemplu perfect de stil rococo cu efecte
dramatice - creaturi acvatice de marmură, dominate de un impresionant Oceanus.
Apa vine din izvorul Acqua Vergine, numit a a deoarece, conform legendei, o ș
fecioară le-a arătat sursa solda ilor înseta i. Povestea e sculptată în dreapta lui ț ț
Oceanus. Se spune că trebuie să arunci un bănu in fântână ca să fii sigur că te vei ț
întoarce la Roma, dar i ca dorin ele puse la aruncarea bănu ului se indeplinesc.ș ț ț
Domul
Construc ia Domului a fost începută în anul 1386, cel mai probabil la ini iativa lui ț ț
Gian Galeazzo Visconti ce urmărea etalarea puterii sale politico-economice. Pentru
construc ia acestui impunător edificiu, ce va deveni punctul de referin ă a întregii ț ț
13
structuri urbane, au fost efectuate numeroase demolări: câteva case episcopale,
baptisteriul San Giovanni, bazilica Santa Tecla i numeroase prăvălii. ș
Este situat în centrul ora ului Milano i ocupă 11500m2, are o lungime de 158 metriș ș
o lă ime de 93 metri i o înăl ime de 109 metri.ț ș ț
Scala
Este situat în Pia a Scala.Este cel mai faimos teatru din lume i găzduie te ț ș ș
spectacole de operă, balet i concerte de muzică clasică începând din 15 iulie 1776.ș
Piata Navonna
Piazza Navona este una dintre cele mai celebre i cele mai frumoase pie e din Roma.ș ț
Mare, plină de terase i arti ti care pictează în aer liber, Piazza Navona are nu mai ș ș
pu in de trei fântâni. Cea mai mare este Fontana dei Quattro Fiumi (Fântâna celor ț
patru fluvii). Fiecare din cele patru statuete ce decorează acest moment reprezintă
cate un fluviu de pe continente diferite: Nilul, Gangele, Dunărea i Amazonul. ș
Celelalte două fântâni sunt Fontana di Nettuno în nordul pie ei i Fontana del Moro ț ș
în sud.
Aici în perioada Sărbătorilor de Iarnă se organizează unul dintre cele mai mari
târguri de Crăciun din Europa.
Arcul păcii
14
Construc ia arcului a fost începută în anul 1807 de marele arhitect Luigi Cagnolaț
fiind secondat de al i arhitec i celebri ai timpurilor respective Canonica, Zanoja,ț ț
Landriani, Albertolli i inaugurat in 10 septembrie 1838 de împaratul Ferdinand I.ș
În partea superioară are o înăl ime de 14,23 metri i o lă ime de 7,13 metri iar înț ș ț
partea interioară are o inăl ime de 8,67 metri i o lă ime de 3,11 metri.ț ș ț
1.4. Imaginea destinaţiei analizate în rândul turiştilor internaţionali
Notorietate, percepţii ale turiştilor, asocieri ale ţării, destinaţie recunoscută
pentru diverse forme de turism.
Cea mai importanta tara turistica din Europa, si a doua in lume dupa SUA, Italia are
o gama larga de atractii turistice, potrivite tuturor gusturilor, de la statiunile de schi
si alpinism din Alpi pana la plajele insorite ale Mediteranei si Adriaticii.
Toate orasele importante prezinta interes cultural si arhitectural, in special Roma,
Florenta si Venetia.
Italia este vizitată anual de peste 50 de milioane de turi ti.ș
Italia este recunoscută drept ara in care pizza î i are originile,paste ț ș
savuroase,vinurile i multe alte mâncăruri tradi ionale italiene ti gustoase de-a ș ț ș
dreptul.Turi tii vin aici atât pentru obiectivele turistice culturale,atrac ii ș ț
turistice,dar i pentru a gusta din tradii iile culinare italiene ti.ș ț ș
15
2. Analiza competitivităţii în sectorul Turismului şi
Călătoriilor (T&C) a Italiei în context internaţional
2.1. Cadrul de funcţionare şi organizare a sectorului T&C
Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) ITALIEI
(scorurile medii)
2.1.1 Analiza poziţiei ocupate de ţara aleasă şi a (scorului) mediei sale pe
fiecare componentă a subindexului
Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) ITALIEI
(scorurile medii)
Scorul Italiei: 4,79 pe o scală de la 1 (nota minimă) la 7 (nota
maximă)
Italia a reuşit să obţină un scor mediu bun, per-total de 4.78, ocupând
locul 27 în clasamentul general si locul 20 In Europa. Se remarcă o creştere a
acestuia în clasamentul general comparativ cu anul 2009, când s-a situat pe locul 28.
În ceea ce privesc componentele subindexului, la categoria de Cadrul de
funcţionare a Turismului şi Călătoriilor, Italia s-a clasat pe locul 45, obţinând un scor
de 5.0, iar, în ceea ce priveşte cea de-a doua componentă Mediul Economic şi
Infrastructura aferentă, Italia ocupă un loc de asemenea foarte bun în top, situându-
se pe locul 27 cu un punctaj de 4.8 Şi nu în ultimul rând în ceea ce priveşte ultima
componentă, Resurse Umane şi Culturale, Italia a reuşit să obţină punctajul de 4.8,
ocupând locul 15.
2.1.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon
Italia este o ţară puternic competitivă, ceea ce se remarcă şi din poziţia
foarte bună a acesteia în clasament (locul 27).
Italia este avantajat competitiv de sănătate şi igienă obţinând la acest nivel
scorul de 6.2 ocupand locul 27, infrastructura de transport aerian cu punctajul de 4.4
ocupand locul 29, cele mai semnificative avantaje competitive referindu-se la
infrastructura turistică ocupând locul 1 cu scorul de 7.0 , respectiv resurse culturale
ocupând la acest nivel locul 8 cu scorul de 6.1.
16
2.1.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu
competitivitatea României (în funcţie de poziţie şi scor)
Se poate constata că ţara analizată, Italia se află pe o poziţie mai bună faţă de
România (în ceea ce priveşte competitivitate), care a obţinut un scor general mediu
de 4,17 ocupând locul 63 în clasament. Totuşi, dacă Italia a urcat doar 1 loc în top
comparativ cu anul 2009, nu acelaşi lucru se poate afirma şi despre România;
aceasta a urcat 3 poziţii în top, de pe locul 66 în 2009, la 63 în 2011.
În ceea ce privesc cei 3 piloni : cadrul de funcţionare a turismului şi
călătoriilor, mediul economic şi infrastructura aferentă, respectiv resurse umane şi
culturale, România a obţinut scoruri mai mici decât Italia. Nu există diferenţă mare
la nivelul primului pilon: România a obţinut un scor de 4.85, pe când Italia un scor
de 5.0 ; în ceea ce priveşte al doilea pilon România a obţinut 3.80 semnificativ mai
puţin (aproape cu un punct mai puţin) faţă de Italia (4.83). În ceea ce priveşte
ultimul pilon resurse umane şi culturale, România s-a clasat pe locul 66 cu scorul de
3.84 , la o distanţă de 51 de locuri de Italia, care a avut un scor de 4.83.
2.2 Economia şi infrastructura sectorului T&C
2.2.1 Analiza poziţiei ocupate de Italia şi a mediei sale pe fiecare componentă
a subindexului
La nivelul subindexului mediul economic şi infrastructura sectorului T&C,
Italia a obţinut un scor mediu de 4.8, clasându-se astfel pe poziţia 27 în clasamentul
general.
Se remarcă o diferenţă semnificativ de mare, între subpilonul
competitivitatea preţurilor şi restul subpilonilor din acest index. Astfel, subpilonul
competitivitatea preţurilor a obţinut scorul de 3.6, Italia clasându-se la acest nivel
aproape de ultimul loc în top, pe locul 129 în clasamentul general; transportul rutier
a obţinut scorul de 4.5 (locul 39 în clasament).
Categoria Infrastructura Tehnologiei Informaţionale a clasat Italia pe locul
34 în topul general cu un scor de 4.5. Ceea ce a „salvat” Italia a fost Infrastructura
turistică cu un scor de 7, astfel ţara clasându-se pe locul 1 în clasamentul general. Pe
lângă infrastructura tehnologiei informaţionale, categoria de infrastructură de
transport aerian a obţinut de asemenea un scor bun de 4.4, în acest caz Italia
clasându-se pe locul 29 în topul general.
2.2.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon
17
Infrastructura turistică reprezintă un avantaj competitiv pentru Italia, după
cum am mai menţionat anterior la acest nivel Italia a obţinut cel mai bun scor şi loc
în clasamentul general (scor de 7, respectiv locul 1 în top, si tocmai datorita acestui
scor si loc in topul celor 139 de tari studiata, Italia i s-a atribuit expresia: „Italia,
tara pentru care s-a inventat turismul”), datorită numărului de hoteluri din
această ţară (locul 10), datorită faptului că în această ţară se găsesc cel mai mare
număr de societăţi car rental (locul 1) şi datorită numărului de ATM-uri ce acceptă
carduri Visa (locul 8 în top).
(Informatii interesante si utile legate de infrastructura turistica, si
infrastructura aeriana si rutiera pentru înţelegerea valorilor scorurilor si
locurilor in topul celor 139 ţări analizate alocate ţării Italia)
* Italia este una din puţinele ţări europene unde se regăsesc aproape toate formele posibile de turism: ţara se mândreşte cu numeroase monumente aflate în patrimoniul cultural al umanităţii, are mii de kilometri de litoral, munţi impresionanţi, unde se pot practica în voie sporturile de iarnă, staţiuni balneoclimaterice, şi, în general vorbind, cam tot ce-i trebuie pentru a atrage în fiecare an zeci de milioane de turişti străini. Pentru 2007, estimările Autorităţii Italiene pentru Turism prevăd sosirea a peste 40 de milioane de turişti străini care vor aduna peste 100 de milioane de nopţi de cazare în hotelurile, vilele şi pensiunile italiene.
Dată fiind extraordinara densitate a monumentelor istorice şi a colecţiilor faimoase de artă din Peninsula Italică, reflectată şi prin existenţa a 41 de situri incluse pe lista UNESCO, nu este de mirare că turismul cultural se bate de la egal la egal cu sejururile estivale în privinţa numărului de turişti străini. Acest fapt, coroborat cu existenţa unor faimoase staţiuni montane atât în Dolomiţi, cât şi în Alpi, face ca Italia să fie o destinaţie frecventată de vizitatorii străini pe tot parcursul anului, şi ca veniturile generate din turism să nu se subţieze foarte mult nici măcar toamna sau primăvara.
De altfel, cu spiritul lor comercial extrem de dezvoltat, italienii au înţeles că pentru a scoate cât mai mulţi bani din turism trebuie în primul rând să ai capacitatea de a-i transporta pe vizitatori cât mai repede şi comod la destinaţie. Ţara este plină de aeroporturi, iar reţeaua de căi ferate şi autostrăzi este bine dezvoltată, astfel că până şi circuitele care te poartă de la Veneţia până la Palermo se pot desfăşura în condiţii foarte bune.
Un alt avantaj competitiv, îl reprezintă infrastructura de transport aerian, cu
scorul de 4.4 şi cu locul aferent în clasament, locul 29, datorită numărului mari de
companii aeriene ce operează în Italia (locul 5) .
18
(Informatii legate de infrastructura de transport aerian Italia)* Alitalia sunt companiile aeriene naţionale italiene, una din cele mai vechi şi mai
cunoscute companii aeriene din întreaga Europa. Denumirea liniei vine de la legarea
termenilor italieneşti „Ali” – care în traducere înseamnă aripă şi „Italia” – denumirea
ţării. Companiile aeriene italiene au fost înfiinţate în anul 1946.
Transportatorul îşi are sediul în Roma – baza principală fiind aeroportul din Roma -
Fiumicino.
2.2.3 Analiza comparativă a competitivităţii Italiei cu competitivitatea
României (în funcţie de poziţie şi scor)
La nivelul subindexului mediul economic şi infrastructura sectorului T&C,
Italia a obţinut un scor mediu de 4.8, clasându-se astfel pe poziţia 27, un scor mai
bun comparativ cu România, care la nivelul acestui sub index a obţinut scorul mediu
de 3.8 , clasându-se astfel pe locul 66 în top.
În general comparând, Italia ocupă locuri mai bune în clasament faţă de
România, la categoriile: infrastructură de transport aerian (locul 29 cu scorul de 4.4
obţinut de Italia şi locul 81 cu scorul de 2.8 obţinut de România), infrastructura de
transport rutier ( locul 39 cu scorul de 4.5 obţinut de Grecia şi locul 101 cu scorul de
3.1 obţinut de România), infrastructura turistică (locul 1 cu scorul de 7 obţinut de
Italia, respectiv locul 38 cu scorul de 5 obţinut de România), infrastructura
tehnologiei informaţiilor (locul 34 cu scorul de 4.5 obţinut de Italia şi locul 49 cu
scorul de 3.8 obţinut de România). Însă în ceea ce priveşte competitivitatea
preţurilor din sectorul T&C, România a obţinut un scor mai bun faţă de Italia; astfel
România s-a clasat pe locul 80 cu scorul de 4,5, pe când Italia s-a clasat pe locul 129
cu scorul de 3.6.
(Informaţii despre infrastructura rutieră Italia)
* Autostrada A3 din Italia a început să fie construită prin 1960. După mai bine de 50 de ani, încă nu a fost terminată. Poduri neterminate, pasaje neluminate şi, din când în când, bucăţi de ciment sau alte materiale de construcţii care cad pe maşinile aflate în circulaţie, îngustarea drumului la doar două benzi sunt câteva dintre problemele pe care le prezintă şoseaua care face legătura între Salerno (sudul oraşului Napoli) şi regiunea Calabria.
Autostrada A3 a devenit expresia eşecului statului italian, ruşinea Italiei, cum o numesc istoricii, sau un rod "putrezit" ce s-a născut într-o cultură politică concentrată pe câştigarea cât mai multor voturi, cultură "hrănită" de crima organizată din sudul Italiei şi care a dus la fraudarea statului, la dezamăgirea cetăţenilor şi la izolarea geografică şi economică a regiunii Calabria.
19
În cifre, aproape 400 de kilometri din autostradă sunt deschişi traficului din cei 500 construiţi, aproximativ 270 de kilometri au fost reconstruiţi, iar până în 2013 autoritatea italiană pentru autostrăzi (ANAS) plănuieşte să mai realizeze încă 100 de kilometri.
De ce are o importanţă atât de mare A3? Regiunea Calabria nu are linii feroviare de mare viteză, transportul în zonă nu se poate desfăşura în cele mai bune condiţii, ceea ce explică în mare măsură şi rata şomajului de aproape 40% în rândul tinerilor italieni. Se adaugă în zonă şi oraşul-port, Gioia Tauro, care, în lipsa unor legături potrivite la drumuri şi autostrăzi, are o activitate economică mult prea puţin activă.
Eşecul construirii autostrăzii are o semnificaţie puternică şi la nivel european. El a dat o formă temerilor pe care ţările din nordul Europei le au legate de zona euro: transformarea lor într-un sistem al bunăstării în care se aşteptă ca ele să suporte o Europă de Sud leneşă, în care ajutoarele şi subvenţiile adesea se pierd în mite pe care guvernele par a fi incapabile sau refractare în a le preveni.
Mai mult, situaţia autostrăzii din Italia ilustrează cum investiţiile care ar fi putut ajuta sudul Europei să iasă din prăpastia crizei economice au fost irosite. Aproximativ 400 milioane de dolari s-au pierdut în A3 prin fraudă, contracte false sau lucrări fantomă.
Avantajele competitive ale Italiei, la nivelul acestui subpilon: un avantaj
competitiv îl reprezintă, numărul de companii aeriene ce operează în Italia (locul 5
în clasamentul general). Un alt avantaj competitiv pentru această ţară îl reprezintă
numărul mare de hoteluri (locul 10); de asemenea se poate enumera şi prezenţa
mare a societăţilor car rental (locul 1), numărul de ATM ce acceptă carduri Visa
(locul 8), liniile telefonice din această ţară (locul 16).
Comparativ cu Italia, România dispune de avantaje competitive diferite, în
afară de numărul de societăţi car rental (locul 1), respectiv numărul de ATM-uri ce
acceptă carduri Visa (locul 38). Acestea după cum am mai menţionat reprezintă
avantaje competitive şi pentru Italia, însă comparativ, Italia este mai competitivă la
nivelul numărului de ATM-uri ce acceptă carduri VISA. Alte avantaje competitive ale
României : numărul de companii aeriene ce operează în ţară (locul 45), numărul de
utilizatori de internet (locul 41) respectiv de telefonie mobilă (locul 38), numărul de
kilometrii a şoselelor construite (locul 50).
20
2.3. Resursele naturale, culturale şi umane implicate în sectorul T&C
2.3.1 Analiza poziţiei ocupate de ţara aleasă şi a (scorului) mediei sale pe
fiecare componentă a subindexului ;
La nivelul resursele naturale,culturale si umane implicate in sectorul T&C
,Italia a obţinut un scor mediu de 4.83, clasându-se astfel pe poziţia 15 în
clasamentul general.
Se remarcă o diferenţă semnificativ de mare, între subpilonul afinitate
pentru turism si calatorii şi restul subpilonilor din acest index. Astfel, subpilonul
afinitate pentru turism si calatorii din Italia s-a clasat pe locul 91, cu un punctaj de
4.4, chiar daca locul tarii in cele 139 de tari analizate este 27.
Cel mai mare punctaj obţinut la acest index de Italia este alocat
subpilonului resurse culturale, situându-se pe locul 8 şi cumulând un punctaj de 6.1,
punctaj aproape maxim.
Cel mai mic punctaj obţinut la acest index este la subpilonul resurse
naturale, cu un punctaj doar de 3.7, clasându-se pe locul 49.
Punctaje medii şi peste medii regăsim la subpilonii resurse umane (scor
5.1), clasându-se pe locul 45, educatie şi formare profesională (scor 5.0) clasându-se
pe locul 48 şi disponibilitatea forţei de muncă calificate (scor 5.3) clasându-se pe
locul 38 din totalul celor 139 de ţări analizate.
2.3.2 Identificarea avantajelor competitive pe acest pilon
Avantajul competitiv al acestei ţări îl reprezintă cu siguranţă resursele
culturale ale Italiei, cu un scor de 6.1, scor aproape maxim cum am mai amintit şi
mai sus, şi clasându-se pe locul 8 din 139 de tari analizate.
* Italia este un locul unde se intalneste muzica clasica, arta ,istoria,
gastronomia si moda, legendele despre romani inca fiind vii in ruinele si
monumentele istorice ale Italiei, care sunt numeroase si de-a dreptul impresionante,
expozitiile de arta fiind de o insemnata frumusete si valoare, toate acestea plus un
amestec de arome si gusturi care fac ca bucataria italieneasca sa fie atat de renumita
aduc anual milioane de turisti.
Datorită patrimoniului său cultural de mare valoare, Italia este ara cuț
cele mai multe monumente intrate în patrimoniul universal din lume, 43 la numar.
21
2.3.3 Analiza comparativă a competitivităţii ţării cu competitivitatea României
(în funcţie de poziţie şi scor)
Se poate constata că ţara analizată, Italia se află pe o poziţie mai bună faţă de
România (în ceea ce priveşte competitivitate), care a obţinut un scor in ceea ce
priveste resursele umane, naturale si culturale de 3.8 ocupând locul 66 în clasament,
fata de Italia care s-a clasat pe locul 15 cu un scor de 4.8.
În ceea ce priveste resursele umane, Italia ocupa locul 45 , adica cu 18 pozitii
mai sus decat Romania si detine un scor de 5.1, in timp ce Romania detine un scor
cu o usoara diferenta, de 4.9 . Din punct de vedere al educarii si formarii, Italia are un
avans de 26 de locuri fata de Romania, in timp ce diferenta de scor dintre ele nu e
asa mare, Italia avand un scor de 5.0 iar Romania de 4.6 .
Disponibilitatea forţei de muncă din Italia se află pe locul 38, cu un scor de
5.3, iar în Romania se află cu 3 poziţii mai sus, pe locul 35 cu un scor tot de 5.3.
Afinitatea pentru calătorii şi turism e aproximativ la fel de scăzută pentru ambele
ţări analizate în context , şi anume, Italia se află pe poziţia 91, iar România se află
pe poziţia 95, ambele având scorul de 4.4 .
Italia ocupă locul 49 în ceea ce priveşte resursele naturale , cu un scor de
3.7, în timp ce România ocupă un loc cu 45 de poziţii mai jos, şi anume locul 94 cu un
scor de 2.7, România fiind puternic dezavantajată din acest punct de vedere faţă de
Italia.
Cum am menţionat şi mai sus, Italia deţine avantajul competitiv în ceea ce
priveşte resursele culturale, cu poziţia 8 în topul celor 139 de ţări studiate şi cu o
notă mare de 6.1, în timp ce România se află la 33 locuri mai jos cu un punctaj mic de
3.3 .
22
1. Cadru de functionare a T&C
Reglementari si politici legislative
Dezvoltarea durabila a mediului
Securitate si siguranta
Sanatate si igiena
Prioritizare in T&C
2.Mediul economic si infrastructura aferenta
Infrastructura de transport aerian
Infrastructura de transport rutier
Infrastructura turistica
Infrastructura tehnologiei informatiei (ITC)
Competivitatea preturilor in sectorul T&C
3.Resurse umane, naturale si culturale
Resurse umane
Educatie si formare
Disponibilitatea fortei de munca calificate
Afinitatea pentru turism si calatorii
Resurse naturale
Resurse culturale
45
84
60
48
27
56
27
29
39
1
34
129
15
45
48
38
91
49
8
Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) României (poziţiile ocupate) poziţia Italiei în
clasamentul general (din 139 ţări studiate) : 27
Grafic 1. Indexul competitivită ii T&C a României si pozi ia Italieiț ț
23
1. Cadru de functionare a T&C
Reglementari si politici legislative
Dezvoltarea durabila a mediului
Securitate si siguranta
Sanatate si igiena
Prioritizare in T&C
2.Mediul economic si infrastructura aferenta
Infrastructura de transport aerian
Infrastructura de transport rutier
Infrastructura turistica
Infrastructura tehnologiei informatiei (ITC)
Competivitatea preturilor in sectorul T&C
3.Resurse umane, naturale si culturale
Resurse umane
Educatie si formare
Disponibilitatea fortei de munca calificate
Afinitatea pentru turism si calatorii
Resurse naturale
Resurse culturale
5
4.3
4.7
5.2
6.2
4.6
4.8
4.4
4.5
7
4.5
3.6
4.8
5.1
5
5.3
4.4
3.7
6.1
Indexul competitivităţii Turismului & Călătoriilor (T&C) României (s-corurile medii) ; scorul mediu al Italiei : 4,79 pe o scală de la 1 (nota min-
imă) la 7 (nota maximă)
Grafic 2. Indexul competitivită ii T&C a României si scorul mediu al Italieiț
24
3. Analiza dimensiunii economice a turismului internaţional a ţării ITALIA
In prezent turismul este una din cele mai mari industrii ale lumii. Se pune întrebarea
de ce atât de multe ări dezvoltateț i mai slab dezvoltate fac eforturi uria e pentru ș ș
dezvoltarea turismului i de ce atât de multe regiuniș i ora e se străduiesc sa ofere ș ș
facilită i pentru a atrage vizitatorii din arăț ț i din străinătate? Deoarece turismul ș
are un foarte mare poten ial de a aduce prosperitateț i bogă ie, creând o valoare ș ț
adăugată mare.
Cea mai importanta ra iune pentru dezvoltarea turismului constă în numeroasele ț
beneficii economice pe care le aduce destina iilor.ț
Turismul interna ionalț s-a dezvoltat într-un ritm rapid. Organiza ia Mondială a ț
Turismului a anticipat că numărul oamenilor care călătoresc în străinătate va creste
de la 613 milioane (câ i erau în 1997) la 1,6 miliarde (până în 2020) — fără să se ț
întrezărească vreo scădere. Această cerere tot mai mare pentru turism a fost
înso ită de o cre tere propor ională a numărului de întreprinderi de turism, de ț ș ț
sta iuni turistice i de ări care prestează servicii pentru turi ti.ț ș ț ș
În mod ideal, turismul este o industrie în care toate păr ile implicate au de câ tigat ț ș
într-un fel sau altul. Turistul evadează din rutina vie ii cotidiene, se răsfa ă, se ț ț
distrează i se cultivă . Dar ce au de câ tigat ările sau persoanele care prestează ș ș ț
servicii pentru turi ti? Turismul interna ional este o modalitate eficientă prin care ș ț
ările ob in valută. Majoritatea ărilor au nevoie de valută ca să plătească bunurile iț ț ț ș
serviciile pe care le importă.
3.1. Analiza principalelor fluxuri turistice internaţionale
ITALIA – Regiunea Mediteranei este cea mai solicitată destina ie turistică din lume. ț
Se estimează că numărul turi tilor care vor vizita zona mediteraneană va cre te de ș ș
la 220 de milioane la 350 milioane i asta în mai pu in de 20 de ani (2020). Cele mai ș ț
recente studii de pia ă au relevat că turistul italian preferă să- i petreacă vacan ele ț ș ț
în propria ară (peste 60% din popula ie), cererea în 2007 de turism i călătorii ț ț ș
totalizând 272 mld US$, pozi ionându-se după Germania i Fran a. 116 mld US$ au ț ș ț
fost cheltui i în 2007 pe călătorii i turism în interes personal pentru vacan e în ț ș ț
străinătate, 33,6 mld US$ pentru călătorii de afaceri, ponderea turismului i șcălătoriilor pe economie în PIB fiind de 10%. Punctele de interes ale italienilor în
alte ări , ex : în România sunt: ora ele medievale/Transilvania, mănăstirile ț ș
pictate/aspectele culturale i religioase, Maramure ul, Bucure tiul, Delta Dunării i ș ș ș ș
litoralul.
25
Italia în calitate de emiţătoare şi receptoare de turişti internaţionali către/pentru
ţări ca următoarele, evoluţia acestor fluxuri este :
State
Călători italieni
în străinătate (in
mii)
2012
AFRICA ALTRI 628
EGITTO 579
MAROCCO 219
TUNISIA 380
AFRICA 1,806
AMERICA ALTRI 378
ARGENTINA 91
BRASILE 287
CANADA 150
CUBA 103
MESSICO 175
STATI UNITI D'AMERICA 1,320
AMERICA 2,504
ASIA ALTRI 1,125
CINA 468
GIAPPONE 82
INDIA 189
ASIA 1,864
CROAZIA 570
EUROPA EXTRA UE ALTRI 822
NORVEGIA 108
RUSSIA 332
SVIZZERA 16,819
TURCHIA 361
EUROPA - EXTRA UE 19,012
AUSTRIA 6,711
26
BELGIO 372
CECA, REPUBBLICA 403
DANIMARCA 63
EUROPA UE ALTRI 524
FINLANDIA 63
FRANCIA 8,579
GERMANIA 2,740
GRECIA 1,117
IRLANDA 232
LUSSEMBURGO 27
OLANDA 639
POLONIA 416
PORTOGALLO 330
REGNO UNITO 1,517
ROMANIA 327
SLOVENIA 6,836
SPAGNA 2,539
SVEZIA 116
UNGHERIA 177
EUROPA - UE 33,728
AUSTRALIA 120
OCEANIA ALTRI 41
OCEANIA 161
DATI NON RIPARTIBILI 68
Tabel 1 . Numarul călătorilor italieni in străinătate.
27
Calatori in stainatate (in mii) 20120
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
AFRICA ALTRIEGITTOMAROCCOTUNISIAAFRICAAMERICA ALTRIARGENTINABRASILECANADACUBAMESSICOSTATI UNITI D'AMERICAAMERICAASIA ALTRICINAGIAPPONEINDIAASIACROAZIAEUROPA EXTRA UE ALTRINORVEGIARUSSIASVIZZERATURCHIAEUROPA - EXTRA UEAUSTRIABELGIOCECA, REPUBBLICADANIMARCAEUROPA UE ALTRIFINLANDIA
Grafic 3. Numarul călătorilor italieni in străinătate.
Totalul călătorilor italieni în străinătate este de 118,218 milioane .
sosiri ale vizitatorilor străini în Italia, pe anul 2012 este urmatoarea :
State
Calatori
(in mii)
2012
AFRICA ALTRI 228
EGITTO 55
MAROCCO 43
TUNISIA 45
AFRICA 371
AMERICA ALTRI 333
ARGENTINA 208
BRASILE 426
CANADA 621
28
CUBA 8
MESSICO 106
STATI UNITI D'AMERICA 3,076
AMERICA 4,778
ASIA ALTRI 865
CINA 248
GIAPPONE 366
INDIA 280
ASIA 1,759
CROAZIA 1,323
EUROPA EXTRA UE
ALTRI1,859
NORVEGIA 331
RUSSIA 1,048
SVIZZERA 13,168
TURCHIA 196
EUROPA - EXTRA UE 17,925
AUSTRIA 6,981
BELGIO 1,449
CECA, REPUBBLICA 1,066
DANIMARCA 592
EUROPA UE ALTRI 1,557
FINLANDIA 282
FRANCIA 10,356
GERMANIA 11,681
GRECIA 404
IRLANDA 319
LUSSEMBURGO 114
OLANDA 1,926
POLONIA 1,538
PORTOGALLO 250
REGNO UNITO 3,674
ROMANIA 1,096
SLOVENIA 4,193
SPAGNA 2,645
29
SVEZIA 521
UNGHERIA 616
EUROPA - UE 51,260
AUSTRALIA 711
OCEANIA ALTRI 75
OCEANIA 786
Tabel 2 . Numărul vizitatorilor străni in Italia
Totalul vizitatorilor străini in Italia este de 153,758 milioane .
că foarte mul i turi ti străini vizitează Italia ț ș
clasificarea cererii de turism internaţional în şi pentru ţara Italia după motivaţie,
mijloace de transport utilizate, structura de cazare aleasă, durata călătoriei, suma
cheltuită, utilizarea unei agenţii de turism, surse de informare utilizate, etc.
Grafic 4. Regiunile turistice preferate, prognoza 2012
Tendin a a fost inversată iț ș estimările Organiza iei Mondiale a Turismului ț(OMT) arată o cre tere semnificativă a fluxurilor turistice interna ionale, la o rată ș ț
30
de 4,5%, cu 671 milioane numărul total de sosiri. Si este pentru Europa o
înregistrare pozitivă (6%) , comparativ cu alte destina ii, Italia joacă un rol ț
decisiv; precum i sosirile sunt în cre tere, de asemenea si ratele de venituri. ș ș
Potrivit Băncii Italiei , în detaliu, în primele opt luni ale anului 2011 cre terea șcheltuielilor de călători străini în Italia s-au ridicat la o cre tere cu 6,5% fa ă ș țde 2010 .
Grafic 5. Tipul preferat de vacan ă de către străiniț
Conform datelor statistice, hotelurile de 4 stele sunt cele mai preferate de turi ti ș
europeni, dar gama de tratamente alese din categoria all-inclusive (favorizat de
italieni). Despre serviciile auxiliare, statistica relevă faptul că o tendin ă, probabil, ț
pu in cunoscută, dar tot mai răspândită si anume aceea ț de acceptare a animalelor
de companie . Tot mai multe hoteluri i spa ii de cazare acceptă animalele de ș ț
companie ale turi tilor acest lucru fiind unul favorabil privind profiturile ș
hotelierilor i nu numai .ș
31
Tabel 3. Cheltuieli pe unitati de cazare
Categoria
Cheltuieli (in
mil euro)
2012
Albergo, Villaggio turistico 18,115
Altre Comunita' 259
Altre strutture complementari 1,067
Casa di cura 15
Casa di proprieta' 616
Casa in affitto 4,374
Comunita' gestita da religiosi 97
Motorcaravan, Camper 309
Nave (in crociera) 226
Nessun Pernottamento 1,707
Ospite di parenti, amici 4,060
Ostello della gioventu' 389
Tenda, Carrello, Roulotte 833
TOTALE 32,067
Tabel 4 .Numărul de vizitatori după unită ile de cazare:ț
Categoria Vizitatori(in mil)
2012
Albergo, Villaggio
turistico122,743
Altre Comunita' 4,980
Altre strutture
complementari11,074
Casa di cura 197
Casa di proprieta' 16,537
Casa in affitto 71,759
Comunita' gestita da
religiosi1,972
Motorcaravan, Camper 6,430
Nave (in crociera) 2,010
Nessun Pernottamento 0
Ospite di parenti, amici 67,427
32
Ostello della gioventu' 5,019
Tenda, Carrello, Roulotte 16,829
TOTALE 326,977
Cheltuielile de călătorie interne au generat 73,2% din PIB –ul direct al C&T în 2012
fa ă de 26,8% la exporturile vizitatorilor (de exemplu cheltuieli sau încasări ț
interna ionale de turism ale vizitatorilor străini).ț
Privind cheltuielile de călătorie internă este de a teptat să scadă cu 1,0% în 2013 ș
adică 85.6 mild. EUR, i cre terea cu 2,7% pe an, la 111.8 mild EUR în 2023.ș ș
Exporturile vizitatorilor sunt de a teptat să scadă cu 1,9% în 2013, pentru 31.0 ș
mild.EUR , i cre terea cu 1,1% pe an adica la 34.7mild EUR în 2023.ș ș
Cheltuieli in-terne 73%
Cheltuielile vizitatorilor
staini27%
Intern VS. Extern
Grafic 6 .Cheltuieli de călătorie interne vs. Cheltuieli de căltorie externe (vizitatori
străini)
3.2. Impactul economic al turismului internaţional
Contribuţia sectorului T&C la PIB
Ocuparea for ei de muncă – Dimensiune:ț
T& C sus ine un total de 2,2 milioane de locuri de muncă directe ,indirecte, i ț ș
induse în Italia în 2011.
C &T in Italia angajează în mod direct mai multe persoane decât fiecare
sector, cu excep ia sectorului educa ional.ț ț
PIB-ul - Dimensiune
C& T a generat un impact total de 190 milioane de dolari din PIB în Italia în
2011. Contribu ia directă C & T a impactului PIB-ul este mai mare decât cea a ț
33
serviciilor de comunica ii, industria produselor chimice, de fabrica ie de ț ț
automobile, i minerit.ș
Contribu ia directă a Turismului i Călătoriilor la PIB în 2012 a fost de 4,1% din ț ș
PIB. Acest lucru este prevăzut să scadă cu 1,1%, în 2013. Aceasta reflectă în
principal activitatea economică generată de industrii cum ar fi hoteluri, agen ii de ț
voiaj, companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excep ia ș ț
naveti ti servicii). De asemenea, include, spre exemplu, activită ile din industria de ș ț
restaurant i de petrecere a timpului liber în mod direct sus inută de turi ti.ș ț ș
Contribu ia directă a turismului la PIB este de a teptat să crească cu 2,3% pe an la ț ș
aproximativ 4,6% din PIB până în 2023.
Contribu ia totală a Turismului i Călătoriilor la PIB (inclusiv efectele mai ample dinț ș
investi ii, lan ul de aprovizionare i a impactului indus de venituri) a fost 161.2 ț ț ș
mild. EUR în 2012 (10,3% din PIB) i este de a teptat să crească cu 1,4% la 159.0 ș ș
mild. EUR (10,3% din PIB) în 2013.
Se estimează că va cre te cu 2,0% pe an până în 2023 pentru a 193.7mild. EUR ș
(11,3% din PIB).
81%
20%
Contributia C&T la PIBcheltuieli cu timpul liber cheltuieli cu afacerile
Grafic 7 . Cheltuieli cu timpul liber VS. Cheltuieli cu călătoriile de afaceri
Cheltuielile de călătorie de agrement (la intrare i interne) a generat 80,5% din PIB-ș
ul turistic directe i Turismului în 2012 (EUR95.0bn), comparativ cu 19,5% pentru ș
cheltuielile de călătorie de afaceri (23.0 mild. EUR). Turismul de petrecere a
timpului liber este de a teptat să scadă cu 1,3% în 2013 la 93.9 mild EUR, i ș ș
cre terea cu 2,5% pentru 119.6mild. EUR în 2023.ș
Cheltuielile de călătorie de afaceri este de a teptat să scadă cu 1,1% în 2013 la ș
22.7mild EUR, i cre te cu 1,7% pe an la 26.9mild EUR în 2023.ș ș
34
Contribuţia sectorului T&C la populaţia ocupată
Călătoriile & Turismul a generat 1.099.500 de locuri de muncă direct în 2012 (4,8%
din totalul locurilor de muncă), i acest lucru este prevăzut să scadă cu 0,3% în ș
2013 la 1.096.000 (4,8% din totalul locurilor de muncă).
Aceasta include ocuparea for ei de muncă de către hoteluri, agen ii de voiaj, ț ț
companii aeriene i alte servicii de transport de pasageri (cu excep ia serviciilor de ș ț
naveti ti). Acesta include, de asemenea, de exemplu, activită ile de petrecere a ș ț
timpului liber i de restaurantș
industriile direct sus inută de către turi ti.ț ș
Până în 2023, Călătoriile & Turismul va reprezenta 1.348.000 de locuri de muncă
direct, o cre tere de 2,1% pe an în următorii zece ani.ș
Contribu ia totală a Turismului i Călătoriilor la ocuparea for ei de muncă (inclusiv ț ș ț
a efectelor mai ample din investi ii, lan ul de aprovizionare i a impactului induse ț ț ș
de venituri) a fost de 2.681.000 de locuri de muncă în 2012 (11,7% din totalul
locurilor de muncă). Acesta se preconizează să scadă cu 1,1% în 2013, la 2.651.500
de locuri de muncă (11,7% din totalul locurilor de muncă). Până în 2023, turism i ș
călătorii se preconizează să sprijine 3.083.000 de locuri de muncă (13,3% din totalul
locurilor de muncă), o cre tere de 1,5% pe an în această perioadă.ș
Exporturile vizitatorilor
Exporturile de vizitatori sunt o componentă-cheie a contribu iei directe a turismuluiț
i călătoriilor. În 2012, Italia a generat 31.6mild. EUR a exporturilor de vizitatori. În ș
2013, acest lucru este de a teptat să scadă cu 1,9%, iar ara este de a teptat să ș ț ș
atragă 44.398.000 sosirile de turi ti interna ionali.ș ț
Până în 2023, sosirile turi tilor interna ionali sunt prognozate la un total de ș ț
56,357,000, generând cheltuieli de 34.7 mild EUR, o cre terea de 1,1% pe an.ș
Investiţiile din sectorul T&C
Turismul i călătoriile este de a teptat să fi atras investi ii de capital de 11.4 mild ș ș ț
EUR în 2012. Acest lucru este de a teptat să scadă cu 3,2% în 2013, i cre terea cu ș ș ș
2,4% pe an în următorii zece ani ajungând 14.1 mild EUR în 2023.
Partea na ionale de investi ii totale a C&T vor cre te de la 4,0% în 2013 la 4,2% în ț ț ș
2023
3.3. Analiza comparativă a impactului economic al T&C Italiei
35
Realizarea tabelului cu « Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul
economic al Sectorului Turismul şi Călătoriilor » pentru ţara analizată şi comparaţia
cu datele Italei şi cele la nivel mondial
Sumar tabele: Estimări i prognozeșTabelul 5. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic
al Turismului şi Călătoriilor în Italia
Italy
2012 2012 2013 2023
EURbn
¹
% of
total
Growth
²
EURbn
¹
% of
total
Growth
³
Direct contribution to GDP 63.8 4.1 -1.1 79.2 4.6 2.3
Total contribution to GDP 161.2 10.3 -1.4 193.7 11.3 2
Direct contribution to
employment⁴4
1,099 4.8 -0.3 1,348 5.8 2.1
Total contribution to
employment⁴4
2,681 11.7 -1.1 3,083 13.3 1.5
Visitor exports 31.6 6.7 -1.9 34.7 5.8 1.1
Domestic spending 86.5 5.5 -1 111.8 6.5 2.7
Leisure spending 95 3.2 -1.3 119.6 3.7 2.5
Business spending 23 0.8 -1.1 26.9 0.8 1.7
Capital investment 11.4 4 -3.2 14.1 4.2 2.4
(Contribu ie directă la PIB, Contribu ia totală la PIB,Contribu ia directă a ț ț țocupării for ei de muncă ,Contribu ia totală a ocupării for ei de muncă , ț ⁴ ț ț ⁴vizitator exporturile, internă cheltuielilor,Timp liber cheltuielilor, cheltuielile
de afaceri, investi ie capital )ț¹ -2012 pre uri constante si ratele de schimb; ț ²-2013 cre terea reală a ajustat ș
pentru infla ie (%); ț ³- 2013-2023 cre tere anuală reală ajustată în func ie de infla ieș ț ț
(%); ⁴ -000 de locuri de muncă.
36
Tabelul 6. Date sintetice estimate şi previzionate privind impactul economic
al Turismului şi Călătoriilor la nivelul Europei si la nivel mondial
EUROPA
2012 2012 2013 2023
EURbn
¹
% of
total
Growth
2 EURbn¹
% of
total
Growth
³
Direct contribution to GDP 612.9 2.9 0.8 820.7 3 2.9
Total contribution to GDP 1,736 8.2 0.6
2,287.4
0 8.4 2.7
Direct contribution to
employment⁴10,96
8 2.8 1.2 12,706 3.2 1.4
Total contribution to
employment⁴30,80
4 8 0.7 34,147 8.6 1
Visitor exports 513.8 5.3 1.2 718 4.9 3.3
Domestic spending 771.4 3.6 1
1,024.0
0 3.8 2.8
Leisure spending 998.8 2.2 0.9
1,363.5
0 2.3 3
Business spending 286.4 0.6 0.9 381.2 0.6 2.8
Capital investment 185.9 4.7 0.8 271.7 4.8 3.8
Worldwide
2012 2012 2013 2023
EURbn ¹
% of
total
Growth
2 EURbn¹
% of
total
Growth
³
Direct contribution to GDP 2,057 2.9 3.1
3,249.2
0 3.1 4.4
Total contribution to GDP 6,630 9.3 3.2
10.507.
1 10 4.4
Direct contribution to
employment⁴101,11
8 3.4 1.2 125 3.7 2
Total contribution to
employment⁴261,39
4 8.7 1.7
337,81
9 9.9 2.4
Visitor exports
1,243.0
0 5.4 3.1 1,935 4.8 4.2
37
Domestic spending
2,996.3
0 4.2 3.2
4,831.2
0 4.7 4.6
Leisure spending
3,222.1
0 2.2 3.2 5.196.0 2.3 4.6
Business spending
1,017.4
0 0.7 3.1
1,572.8
0 0.7 4.1
Capital investment 764.7 4.7 4.2
1,341.4
0 4.9 5.3
% din total se referă la partea fiecărui indicator din indicatorul relevant in întreaga
economie, cum ar fi PIB-ul i ocuparea for ei de muncă. Exporturile de vizitatori ș ț
este indicat în raport cu totalul exporturilor de bunuri i servicii.ș
Cheltuielilor interne sunt exprimate în raport cu PIB-ul întregii economii. Pentru
cheltuielile de agrement i de afaceri, contribu ia lor directă la PIB-ul de turism i ș ț ș
călătorii se calculează ca procent din PIB economie pe ansamblu (suma acestor
ac iuni este egală cu contribu ia directă). ț ț
38