1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN OLT
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ”VLAICU VODĂ” SLATINA
Nr. 1333/ 20.11.2012 Dezbătut și aprobat în C.P. : 20.11./2012
Avizat în C.A. : 21.11./2012
Revizuire
21.11.2013
12.09.2014
,, Managementul înseamnă să faci lucrurile corect;
leadershipul înseamnă să faci ceea ce trebuie. „
(Peter Drucker)
PROIECT DE DEZVOLTARE ȘCOLARĂ
2012-2017
Grup de lucru: Prof. Ioana VLĂDESCU
Prof. Cristian Ioan IORDACHE
Prof. Rely Monica TRĂISTARU
2
CUPRINS
1. CONTEXT LEGISLATIV
2. PREZENTAREA UNITĂŢII ŞCOLARE
2.1 Scurt istoric
2.2 Exigenţele
2.3 Oferta educaţională
2.4 Analiza resurselor pe parcursul ultimului an şcolar
3. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII
4. ANALIZA DIAGNOSTICĂ
Diagnoza mediului intern
4.1 Autoevaluarea
4.2 Predare/Învăţare
4.3 Materiale şi resurse didactice
4.4 Rezultate la olimpiade şi concursuri
4.5 Consiliere şi orientare şcolară
4.6 Curriculum
4.7 Activităţi extracurriculare şi educative
4.8 Resurse materiale
4.9 Resurse umane
4.10 Resurse financiare
4.11 Rezultatele elevilor/ analiza din anul şcolar 2011-2012
4.11.1 Şcolarizarea şi frecvenţa. Statistic, pe nivele/ clase
4.11.2 Promovabilitate
4.11.3 Cauze ale absenteismului
4.11.4 Abandon şcolar. Statistic, pe nivele/ clase
4.11.5 Rezultate la învăţătură. Statistic, pe nivele/ clase
4.11.6 Repetenţie. Statistic, pe nivele/ clase
4.11.7 Rezultate obţinute la concursuri/ olimpiade
4.11.8 Rezultate la admitere
4.12 Parteneriate şi colaborări
Diagnoza mediului extern
Context economic
Context social
Context tehnologic
3
Context ecologic
Context politic
5. ANALIZA NEVOILOR EDUCATIVE ŞI DE FORMARE
5.1 Analiza SWOT
5.2 Aspecte care necesită dezvoltare
6. STRATEGIA PROIECTULUI
6.1 Formularea strategiei
6.2.Ținte strategice
6.3.Opțiuni strategice
6.4.Etape și termene de realizare
6.5.Resurse strategice și rezultate așteptate
7. PROGRAME DE REALIZARE(NIVEL TACTIC)
8.IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
8.1.Programul de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii
8.2.Programul de pregătire a cadrelor didactice
8.3. Programul de pregătire,, Dimensiune europeană și multiculturalism”
8.4.Program de modernizare a bazei materiale
8.5.Program de promovare a imaginii școlii
1. CONTEXT LEGISLATIV
Prezentul proiect de dezvoltre instituţională a fost conceput în conformitate cu:
Strategia Dezvoltării Învăţământului Preuniversitar în perioada 2010-2013
Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011,cu modificările și completările ulterioare
Statutul Personalului Didactic, cu modificările şi completările ulterioare
Ordinele, notele, notificările şi precizările MECTS
H.G.1534/2008- Standardele de referinţă şi indicatori de performanţă pentru evaluarea şi
asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar
H.G. 21/2007- Standarde de acreditare pentru autorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
ARACIP
Metodologia formării continue a personalului didactic
4
2. PREZENTAREA ŞCOLII
2.1 Scurt istoric
Şcoala Gimnazială “Vlaicu Vodă” este situată în cartierul Crişan, Aleea Înfrăţirii, în interiorul
unui triunghi care are ca laturi străzile: Crişan la sud, Primăverii la N-E şi Cornişei
la N-V. Documentele din arhivă indică anul 1974, ca fiiind data înfiinţării şcolii sub numele
de “Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 7 Slatina”. Ea a fost construită ca o necesitate a cuprinderii în
învăţământul primar şi gimnazial a tuturor copiilor din cartierele muncitoreşti construite pentru
platforma ALRO şi TCH.
5
De-a lungul celor aproape 40 de ani de existenţă, fluxul şcolar a cunoscut o evoluţie obiectivă, cu
număr maxim în perioada 1981/1982, aşa cum se constată din graficul de mai jos:
Efectivele au crescut până în 1989. După revoluţia din 1989, în contextual socio-politico-
economic s-a redus numărul salariaţilor de la platformele industriale, fapt ce a dus la o scădere
evident a numărului de elevi. Reducerea drastică a natalităţii ce cunoaşte o scădere alarmantă
după revoluţie, dar şi libertatea de mişcare a elevilor a condus la situaţia şcolară actuală.
Numărul de clase , în diferite etape, a fost diferit, efective numeric apropiate pentru că
viziunea MEÎ cu privire la constituirea claselor a fost modificată.
Totodată, în anumite perioade, clasele terminale ieşeau din sistem cu efective între 30-40
elevi, iar la clasele gimnaziale de început (clasa aV-a) efectivele au fost de 25-27 elevi.
6
De-a lungul anilor şcoala a beneficiat de un management de calitate, o încadrare de
excepţie, care a situat-o ani în şir în topul celor mai bune şcoli din judeţ. Spre exemplificare, în
perioada 1983-1994, şcoala a fost reprezentată anual , la etapa naţională de matematică cu câte
1-3 elevi, unde au obţinut diferite premii.
An școlar 2011 - 2012
Nivel Primar Gimn.
Nr elevi 186 213
Total 399
,Dacă vrei un an de belșug, cultivă orez, dacă vrei 10 ani de belșug, cultivă o livadă, dacă vrei 100 de ani de prosperitate, cultivă oameni”.
Proverb chinezesc
7
3. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ŞCOLII
Viziunea şcolii
“Societatea de mâine va fi oglinda şcolii de azi”
Educarea tinerilor în spiritual cetăţeniei democratice, pregătirea lor pentru a fi cetăţeni ai unei
Europe unite.
Misiunea şcolii Motto: “Fii competitiv!”
Şcoala gimnazială “Vlaicu Vodă” se va transforma într-un real centru de iradiere a ştiinţei şi
culturii la nivel local, naţional şi european, devenind un centru de resurse educaţionale.
Şcoala noastră va fi locul unde fiecare elev îşi atinge maximum de capacităţi intelectuale,morale,
civice şi de lucru în echipă pentru a se integra în mediul social, concurenţial.
În şcoala noastră elevul va beneficia de un învăţământ:
Retehnologizat (laboratoare dotate corespunzător, accesul la comunicaţii electronice,
funcţionarea reţelei informaţionale, tehnologii didactice audiovizuale modernizate);
Deschis, promovînd egalitatea şanselor, ce să dezvolte dimensiunea europeană în educaţie la
toate nivelurile şi să faciliteze accesul larg, transnaţional , la resursele educaţionale din Europa;
Cu standarde ridicate, orientat spre cercetarea ştiinţifică şi inovare în practica pedagogică şi
elaborarea materialelor educaţionale prin utilizarea noilor tehnologii informaţionale şi de
comunicare;
Recuplat cu nevoile de calificare, mobilitate şi flexibilitate resimţite de economie prin piaţa
muncii, viaţa socială şi cultura societăţii noastre româneşti şi europene;
Bazat pe un management profesional în toate domeniile funcţionale esenţiale şi prin funcţiile
manageriale recunoscute .
În şcoala noastră:
Elevii vor beneficia de o pregătire profesională echivalentă cu pregătirea standard din
alte ţări europene;
Va avea loc instruirea şi educarea elevilor în vederea adaptării şi integrării lor sociale
la viitoarele schimbări economice, sociale şi culturale;
Elevul cu aptitudini se afirmă.
Toţi elevii devin competitivi deoarece şcoala noastră va asigura:
Formarea competenţelor necesare integrării sociale şi învăţării permanente în
vederea adaptării la schimbările rapide în toate domeniile;
Formarea atitudinilor moral-civice necesare pentru a face faţă ameninţărilor la
adresa omului şi societăţii(violenţa, imoralitatea, drogurile, etc.);
Şanse egale la instruire.
Demersul nostru educaţional , alături de familie şi comunitate, are ca ideal dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a individualităţii umane, formarea personalităţii autonome şi creative a
tinerilor ce vor deveni apţi pentru integrarea socio-culturală şi profesională deplină într-o lume
8
dinamică, supusă unor transformări continue. Şcoala noastră va forma un absolvent autonom,
responsabil, în măsură să decidă asupra propriilor trasee de dezvoltare profesională.
În parteneriat cu ceilalţi factori interesaţi de educaţie, şcoala va funcţiona într-un proces al
“transparenţei”şi “transferabilităţii” competenţelor profesionale.
4. ANALIZA DIAGNOSTICĂ
Analiza diagnostică porneşte de la :
Raportul privind asigurarea calităţii educaţiei în şcoală;
Raportul comisiilor metodice şi pe probleme;
PLAI, PRAI, statistici.
4.1 Diagnoza mediului intern
4.1.1 Cultura organizaţională
Conturată încă de la înfiinţarea şcolii, 1974 - când dascălii fondatori s-au constituit implicit într-o
organizaţie cu strategii de dezvoltare şi obiective în perspectiva succesului,cultura organizaţională a
şcolii s-a format şi a evoluat în timp.
Şcoala a avut şansa de a avea încă de la constituirea colectivului didactic, la fiecare nivel de clase
din ciclul primar peste jumătate din învăţători cu vocaţia apostolatului în educarea copiilor, iar la
ciclul gimnazial, fiecare catedră a beneficiat de cel puţin un profesor de excepţie, ce mai târziu
aduceau glorie şcolii.
Pe spiritul de inovaţie şi profesionalismul unor adevărate personalităţi (nominalizate în
monografia şcolii) , ce s-au impus încă din primii ani ai organizaţiei, au continuat şi încheiat cariera,
s-au fundamentat rezultatele notabile obţinute de cele 38 de generaţii de absolvenţi.
În timp , membrii organizaţiei au influenţat cultura acesteia în mod benefic şi permanent,
personalizând-o ca entitate de sine stătătoare cu norme ce s-au impus în sens reciproc.
Astfel, cultura organizaţională a şcolii a fost orientată permanent spre calitate, chiar dacă
declinului generalizat de după 1989, s-a suprapus ieşirea din sistem a unor membri marcanţi.
A fost momentul cel mai delicat al evoluţiei organizaţiei noastre când nou-veniţii s-au integrat în
colectiv, au îmbrăţişat tradiţiile şcolii şi şi-au impus propriile personalităţi.
Preţuirea şi valorificarea “seniorilor” organizaţiei este una din cheile de succes a şcolii. În acest
spirit iată mai jos câteva acţiuni specifice culturii organizaţionale a Şcolii Gimnaziale “Vlaicu Vodă” ,
generatoare ale unui climat stimulativ de pregătire, de ataşament al elevilor şi al unor cadre didactice:
“Ziua şcolii” – ianuarie;
Editarea revistei şcolii;
Participarea la proiectele internaţionale din cadrul programului Comenius a elevilor şi
profesorilor;
Organizarea spectacolelor de obiceiuri, cu ocazia sărbătorilor religioase şi naţionale;
Resursele curriculare sunt variate, accesibile majorităţii componenţilor culturii
organizaţionale, reprezentând, în acelaşi timp, atât un “îndrumar” pentru desfăşurarea activităţii
la catedră şi evaluare, cât şi o sursă continuă de inspiraţie, în vederea îmbogăţirii acestui
domeniu.
Situaţia resurselor material-financiare s-ar putea îmbunătăţi dacă şcoala va fi dotată şi cu
sală de sport.
9
Resursele umane de care dispune Şcoala Gimnazială “Vlaicu Vodă” reprezintă una din
“valorile” organizaţiei. Cadrele didactice manifestă preocupări de autoperfecţionare şi
autoevaluare.
4.1.2 Informaţii de ordin cantitativ (anul şcolar 2011-2012) Populaţie şcolară: 399 elevi
Clasele funcţionează într-un schimb: 8.00-14.00
Rata de promovabilitate100% , la ciclul primar şi 100% la ciclul gimnazial
Rata abandonului şcolar: 0
Frecvenţa abaterilor prin note scăzute la purtare 0 % ,
Promovabilitate la examenul de Evaluare naţională 100%
Resursele materiale:
Spaţii şcolare din care 16 săli de clasă, 1 laborator biologie, 1 laborator fizică,
bibliotecă, cabinet medical, cabinet de consiliere, cancelarie, cabinet director,
secretariat, cabinet contabilitate;
Spaţii sanitare: 7;
Mobilier: nou, modern în 2 săli de clasă, celelalte săli cu mobilier recondiţionat
uzat moral şi fizic;
Material didactic: şcoala este bine dotată cu material didactic modern, în
majoritatea sălilor de clasă şi laboratoare.
Resursele finaciare
Şcoala are asigurate resursele financiare curente de la buget, prin intermediul Consiliului Local.
Printr-o planificare eficientă, raţionalizarea costurilor repartizate per capita s-a asigurat
funcţionalitatea tuturor domeniilor educaţiei (salarizare,condiții optime de lucru,ambient plăcut).
Totodată, şcoala dispune de fonduri băneşti extrabugetare minime obţinute printr-o convenţie de
închiriere a unor săli de clasă de la etajul al II-lea, după încetarea cursurilor şcolare.
4.1.3 Informaţii de tip calitativ (anul şcolar 2011-2012)
Mediul de provenienţă al elevilor: majoritatea familiilor cu nivel de şcolarizare mediu provenind
din cartierul Crişan II, există şi elevi ce provin din zone arondate altor şcoli şi zona Cireaşov.
Calitatea personalului didactic:
100% calificat, 90% grad didactic I
Cu performanţe în activitatea didactică 99%
10
Relaţii interpersonal bazate pe colaborare,deschidere,comunicare,tendinţede
individualizare.
Oferta educaţională actuală: este perfectibilă, dar conferă cadrul material propice
desfăşurării unui învăţământ modern, capabil de performanţe specific nivelului de vârstă a
elevilor, abilităţi, competenţelor şi intereselor de formare ale acestora.
4.2 Diagnoza mediului extern- analiza E.S.T.E.P.
În sfera planificării startegiei instituţionale, analiza de context se impune, nu atât prin
justificările sale teoretice, cât mai ales ca o cerinţă de ordin pragmatic. Şcoala nu e o instituţie
izolată de mediul în care funcţioneză. Din contră, prin însăşi misiunea ei este o instituţie
puternic ancorată social, care trebuie şi poate să se pună în servicul direct al comunităţii
sociale. Comunitatea şi, într-un sens mai larg, contextual constituie un potenţial de resurse
foarte important sub toate aspectele: uman, financiar, material, care nu se oferă neapărat de la
sine, ci trebuie atras şi valorificat de şcoală prin oferta pe care, la rândul ei, o propune
comunităţii.
Conform datelor privind politicile de educaţie şi formare din Europa se preconizează că circa
50% dintre locurile de muncă din U.E. vor solicita persoane care au absolvit forme de
învăţământ superior, iar circa 40% sunt destinate celor care posedă competenţe înalte,
dobândite în învăţământul preuniversitar. De asemenea, se constată că majoritatea locurilor
de muncă necesită utilizarea curentă a tehnologiilor informaţionale,operarea pe calculator,
comunicarea şi relaţionarea, lucru în echipă şi comunicarea într-o limbă străină.
Context economic
La nivel naţional, conform datelor furnizate de Comisia Naţională pentru statistică, tendinţa
generală privind evoluţia forţei de muncă, în condiţiile adâncirii crizei economice mondiale, indică
scăderea populaţiei ocupale şi creşterea ratei şomajului.
Raportările anuale ale Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, demonstrează
dificultăţile întâmpinate de absolvenţii învăţământului preuniversitar de a se integra pe piaţa muncii,
absolvenţii de licee fără bacalaureat şi fără atestat profesional deţinând ponderea cea mai mare a celor
intraţi în şomaj.
Insuficienta pregătire şi tendinţele de pe piaţa muncii se reflectă în mod negativ asupra
opţiunilor făcute de către elevii de clasa a VIII-a şi a părinţilor acestora, în detrimental unor specialităţi
oferite de învăţământul profesional.
Legislaţia actuală financiară permite atragerea de fonduri extrabugetare la nivelul şcolii. În
acelaşi timp, interesul agenţilor economici în acordarea de sponsorizări sau donaţii pentru instituţiile
de învăţământ este de multe ori scăzut.
Efectul acestor factori economici, poate fi extrem de grav, de la dezinteres şi absenteism ridicat
până la posibilul abandon şcolar. Un efect pozitiv în acest context îl are extinderea programelor sociale
din domeniu; asigurarea manualelor şcolare gratuite până la clasele IX-XIII, coborârea plafonului de
venituri pentru acordarea de manuale gratuite pentru elevii învăţământului obligatoriu; acordarea
burselor de ajutor social; programul “Lapte şi corn” ; rechizite şcolare pentru elevii ai căror părinţi
au venituri mici, programul guvernamental “Bani de liceu” ; acordarea ajutorului financiar în vederea
achiziţionării de calculatoare etc.
11
Context social
Din punct de vedere social, trebuie subliniată influenţa mentalităţii majorităţii populaţiei, care
acordă o mare valoare pregătirii de cultură generală, fapt ce determină ca primele opţiuni ale părinţilor
şi elevilor la intrarea în ciclul post-gimanzial să fie pentru specializările profilurilor teoretice. Pe de
altă parte, din chestionarele aplicate de diverse instituţii de profil, se constată că majoritatea
persoanelor intervievate au un nivel foarte scăzut de cunoştinţe înceea ce priveşte sistemul de
învăţământ din România, lipsa de cunoştinţe manifestându-se inclusiv în ceea ce priveşte informaţiile
esenţiale privind educaţia, cum ar fi numărul claselor din învăţământul obligatoriu, gratuitatea
învăţământului de stat etc. În acest context, orice modificări survenite în politica educaţională – fie ele
de structură sau de conţinut,- sunt percepute denaturant, prin prisma experienţei personale şi a felului
în care s-a asigurat accesul la informaţii.
La nivel demografic, se remarcă o continuă scădere a populaţiei şcolare cu efecte pe termen
lung asupra întregului sistem de învăţământ. Zona în care este situată şcoala noastră este favorabilă
instruirii, familia şi societatea locală în general putând sprijini eforturile şcolii pentru educarea
copiilor. Astfel, şcoala este căutată atât de elevi din zona arondată şcolii, cât şi din zone mai
îndepărtate, deoarece familiile interesate de educaţia copiilor, se informează despre performanţele
şcolilor din municipiu, şi din acest punct de vedere şcoala “Vlaicu Vodă” este favorizată.
Nu în ultimul rând , trebuie remarcată influenţa negativă asupra sistemului de învăţământ a
materialelor apărute în mass-media centrală. Această tendinţă se reflect în opinia general asupra
învăţământului românesc, inducerea impresiei false că nu pregătirea ştiinţifică, parcurgerea unui ciclu
de învăţământ teoretic sau profesional sunt condiţii ale realizării profesionale şi materiale. La acest
capitol un rol important trebuie să îl joace factorii de decizie şi presa.
În ultima perioadă, abordarea problemelor sociale se face cu o seriozitate crescândă la nivel
naţional şi local, existând programe speciale pentru combaterea delicvenţei, drogurilor, alcoolismului,
sărăciei, şomajului, iar stoparea declinului economic şi evoluţia ascendentă a economiei.
Populaţia diferitelor grupuri de interes faţă de şcoală se află pe o pantă ascendentă manifestată
printr-un tot mai important interes pe care Poliţia, Jandarmeria, Primăria îl acordă şcolii.
Comunitatea, în ansamblul ei, îşi dă seama că şcoala şi educaţia reprezintă un mijloc de
promovare socială, atât pentru individ, cât şi pentru comunitate.
Context tehnologic
Analiza contextului tehnologic se impune deoarece tehnologia poate aduce un spor substaţial
de calitate şi eficienţă procesului de învăţământ. În prezent, forma cea mai importantă a contextului
tehnologic este tehnologia informatică, cu implicaţiile ei în comunicaţii şi procesarea informaţiei.
Dotarea cu calculatoare, accesul la internet, la biblioteci virtual sau la reţele instituţionale sunt
decisive pentru dezvoltarea instituţiilor de învăţământ. Pentru o instituţie care profesionalizează în
domeniul informatic,cum este unitatea noastră, contextual tehnologic influenţează structura
programelor de studii, calitatea procesului de învăţământ şi implicit a absolvenţilor.
Se remarcă introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor informatice şi a noilor
tehnologii. MECTS acordă sprijin unităţilor şcolare în sensul predării asistate de calculator.
Programul AEL a prezentat avantaje indiscutabile pentru modernizarea procesului de învăţământ. De
aici, necesitatea formării cât mai multor cadre didactice în folosirea acetei platforme.
Nivelul tehnologic al educaţiei, este încă scăzut. Nu se poate vorbi despre existenţa unor
mijloace de educaţie la distanţă (TV, internet, lecţii on-line , etc.) care să fie puse la dispoziţia
comunităţii. Singurele spaţii relativ corespunzătoar dotate se află chiar în şcoală.
12
Contextul ecologic
La nivel naţional, s-a inclus printre domeniile prioritare programul de protecţie a mediului şi
creşterea calităţii vieţii. Acest context capătă amploare şi se referă la modul în care proiectele şcolare
pot afecta favorabil mediul. În mod real, activitatea şcolii afectează mediul prin gunoiul şi deşeurile
produse în urma activităţii propiu-zise.
Trăim într-o ţară în care nivelul de poluare este în creştere datorită urbanizării imense. De
asemenea, se alocă foarte puţini bani pentru programele de protecţia mediului şi conservarea florei şi
faunei în toate zonele. Asfel, considerăm bine-venit orice proiect cu privire la protecţia mediului, mai
ales că , odată cu integrarea în Uniunea Europeană, aceasta va fi una din problemele esenţiale care
necesită rezolvare.
Este lăudabilă iniţiativa Primăriei, din această toamnă de a implica şcolile din municipiu la o
acţiune cu efect educativ şi ecologic dublu- de a colecta câte 5 kg hârtie/ elev versus un pomişor donat
de comunitate pentru plantare şi întreţinere.
Sunt premise, ca educaţia ecologică , să fie susţinută de MECTS şi comunitatea locală încît să
devină o prioritate şi o componentă activă în educarea tinerei generaţii.
Contextul politic
Din punct de vedere legislativ şi organizatoric învăţământul preuniversitar românesc este
reglementat prin documentele specificate la cadrul juridic. Politicile educaţionale nu au avut coerenţă
în ultimii ani, fiind marcate de evenimentele de pe scena politică.La această dată, politicile
educaţionale sunt în curs de redefinire şi restructurare.
Oferta politică a guvernului în domeniul educaţiei este construită în jurul următoarelor obiective
majore:
Acces egal şi sporit la educaţie;
Calitate ridicată a educaţiei şi pregătirea societăţii bazate pe cunoaştere;
Descentralizarea şi depolitizarea sistemului educativ;
Transformarea educaţiei în resursă de bază a modernizării României;
Considerarea investiţiei în capitalul uman ca investiţia cea mai profitabilă pe termen
lung;
Combinarea eficientă a educaţiei de elită cu educaţia generală;
Compatibilizarea europeană şi scoaterea învăţământului românesc din izolarea din
ultimii ani;
Dezvoltarea instituţională a educaţiei permanente.
Oportunităţile create de politica educaţională susţinută de guvern, pentru şcoala noastră, sunt
legate de asigurarea dotărilor necesare prin programe guvernamentale,accesul la programe internaţio-
nale, proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor, diversificarea
metodelor şi practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ,
introducerea formelor contemporane de cooperare internaţională, etc.
Este deosebit de evidentă poziţia administraţiei locale de sprijin acordat şcolii pentru întărirrea
rolului pe care aceasta îl joacă în comunitate. De asemenea, sunt de menţionat domeniile prioritare ale
Administraţiei publice locale:
o Repararea şi modernizarea unităţilor de învăţământ;
o Dezvoltarea şi diversificarea asistenţei sociale pentru populaţie;
o Centre educaţionale de zi pentru copiii aflaţi în dificultate;
13
o Accelerarea introducerii calculatoarelor,al informatizării în notare şi generalizarea accesului la
internet în unităţile de învăţământ.
5. ANALIZA NEVOILOR EDUCAŢIONALE ŞI DE FORMARE
Realizarea unei analize adecvate a nevoilor constituie premisa reuşitei oricărui proiect
educaţional. Deşi anumite nevoi pot apărea pe parcursul procesului, este important ca
pregătirea planificată să abordeze nevoile déjà identificate.
Urmare directă a diagnozei mediului intern prezentăm:
Analiza SWOT
5.1 Resurse curriculare
Puncte tari/strengths Puncte slabe/weaknesses Existenţa motivaţiei pentru calitate în
învăţământ;
Ofertă curricular bine fundamentată;
Unitatea dispune de întregul material
curricular (planuri de învăţământ,
programe şcolare, programe
opţionale,ghiduri de aplicare, auxiliare,
etc);
Cadre didactice angrenate în
elaborarea de auxiliare şcolare şi
mijloace de învăţământ, membri în
comisiile judeţene de evaluare şi
examinare;
Prezenţa consilierii psihopedagogice
utilă şi proiectării de curriculum,
conexiune la internet
Managerial, oferta şcolii nu satisfice
cerințele tuturor elevilor și părinților
Oportunităţi/Opportunities Ameninţări/Threats
14
Programul de Guvernare, susţine
compatibilizarea sistemului educative
românesc cu sistemele europene,
cuprinsă în:
Existenţa multor posibilităţi de
informare şi de formare a
cadrelor didactice;
Creşterea gradului de
autonomie instituţională a
şcolii;
Colaborarea cu comunitatea
locală în vederea realizării
analizei de nevoi a acesteia şi,
implicit, a dezvoltării
curriculare
Concurenţa şcolilor din zonă – “Eugen
Ionescu”, Nr. 5, LPS, pentru
şcolarizarea elevilor din zona
arondată;
Pauperizarea populaţiei din zonă;
Incoerenţa legislativă;
Dezechilibrul real dintre numărul real
de ore, conţinutul programelor şi
nivelul de cunoştinţe şi deprinderi
solicitate
15
5.2 Resurse umane
Puncte tari/strengths Puncte slabe/weaknesses
Toate cadrele didactice calificate
Majoritatea cadrelor didactice au
gradul didactic I şi multă experienţă
pedagogic;
Participarea multor cadre didactice la
stagiile de formare în problematica
reformei;
Cadre didactice metodişti ISJ la
învăţători, limbi străine, membri în
Consiliul Consultativ al ISJ;
Elevi participanţişi premiaţi la
concursuri şi olimpiade şcolare ,
inclusive cele naţionale;
Încadrarea la nivel bun pe judeţ în ceea
ce priveşte rezultatele elevilor la
Examenele de Evaluare Naţională;
Peste 50% din elevi, au ocupat clasele
bune în liceele de prestigiu din Slatina;
Personal didactic cu o bogată cultură
instituţională, motivate pentru
obţinerea performanţei;
Personal didactic cu aptitudini pentru
folosirea mijloacelor IT.
Inconstanţa utilizării metodelor
interactive;
Conservatorismul unor cadre didactice
privind aspect precum:
Organizarea şi desfăşurarea lecţiilor cu
character interdisciplinary, centrarea
activităţii didactice pe nevoile
elevului, lucrul în echipă , etc;
Mici disfuncţionalităţi în comunicarea
internă şi externă.
Oportunităţi/Opportunities Ameninţări/Threats
Lărgirea ofertei de formare
continuă a personalului
didactic;
Existenţa multor posibilităţi de
informare şi de formare a
cadrelor didactice;
Colaborarea cu Colegiile
Naţionale şi Liceele din
municipiu.
Motivare insuficientă cauzată de
salarizare;
Scăderea populaţiei şcolare, cu
implicaţii asupra normării personalului
didactic şi a reţelei şcolare.
16
5.3 Resurse financiare şi baza materială
Puncte tari/strengths Puncte slabe/weaknesses
Baza materială asigură buna
funcţionare a unei activităţi educative
de calitate;
Săli de clasă bine întreţinute, fiecare
dotată cu PC, imprimantă şi scanner,
folosite, în mod curent, conectarea la
internet prin sistem wireless;
Existenţa cabinetelor de medicină
pediatrică şi de consiliere
psihopedagogică;
Existenţa laboratorului de informatică
cu o reţea de 15 calculatoare şi sistem
AEL utilizabil;
Existenţa unei biblioteci cu un fond de
carte bogat;
Informatizarea serviciilor de secretariat
şi contabilitate;
Existenţa unei baze sportive în aer
liber şi a unor spaţii de joacă
corespunzătoare;
Preocupare pentru atragerea unor surse
financiare extrabugetare.
Mobilierul, recondiţionat, este uzat
moral şi fizic;
Inexistenţa unei săli de sport este un
impediment în pregătirea fizică a
copiilor;
Legislaţia sponsorizării nu acordă
agenţilor economici suficientă
libertate şi facilităţi pentru sprijin
financiar acordat şcolilor;
Dotarea încă insuficientă cu
echipamente audio-video;
Lipsa unui cabinet de integrare
europeană;
Insuficienţa materialelor didactice
informatice (platforme, lecţii şi teste
în format informatic, etc.).
Oportunităţi/Opportunities Ameninţări/Threats
Caracterul de prioritate
naţională al învăţământului;
Dotatrea claselor cu mobilier
modern;
Completarea fondului de carte
din bibliotecă şi adaptarea
acestuia la programele şcolare;
Sponsorizări şi parteneriate
specific, aducătoare de resurse
extrabugetare;
Dotarea fiecărei săli de clasă cu
tablă ecologică, flip-chart,
Slaba motivaţie financiară, permisă de
legislaţie, a cadrelor didactice pentru
desfăşurarea unor activităţi didactice
eficiente;
Insuficienta finanţare de la buget;
Criza economică şi cea politică
influenţează creşterea economică şi nu
permite eventualilor sponsori srijinul
de care sunt dispuşi;
17
5.4 Relaţii sistemice, comunitare şi internaţionale
Puncte tari/strengths Puncte slabe/weaknesses
Colaborarea cu familia prin Comitetul
reprezentativ al părinţilor;
Disponibilitatea cadrelor didactice
pentru dezvoltarea de parteneriate cu
unităţi şcolare europene;
Angrenarea şcolii în parteneriate,
ONG-uri (Crucea Roşie) şi structure
ale administraţiei locale (Primăria,
Poliţia Comunitară, Jandarmerie,
Pompieri);
Participarea şcolii în proiecte
internaţionale Comenius şi schimburi
culturale cu elevi din Franţa,Suedia,
Slovenia.
Insuficienta valorificare a resurselor
extrabugetare;
Nereuşita realizării unui proiect
fezabil cu finanţare extrabugetară
(fonduri europene sau judeţene);
Insuficienta identificare a resurselor
extrabugetare;
Legea sponsorizării nu favorizează
şcolile în relaţiile cu agenţii
economici;
Absenţa unui cabinet standardizat
pentru învăţarea limbilor străine.
Oportunităţi/Opportunities Ameninţări/Threats
Continuarea implicării şcolii în
proiecte simultane de cooperare
naţionale şi internaţionale;
Creşterea calităţii
parteneriatului social, a
iniţiativei private şi a
sprijinului comunitar pentru
dezvoltarea şi susţinerea
educaţiei şcolare;
Accentuarea rolului
parteneriatelor în dezvoltarea
unităţilor şcolare;
Relaţii profesionale foarte bune
cu ISJ şi Primăria Slatina.
Influenţa negativă pe care “cultura de
cartier”o are asupra elevilor, tentaţi
prin specificul vârstei să adopte o
conduit morală şi comportamentală
protestatală;există riscul ca aceştia să
devină lideri de opinie negativă;
Influenţa negativă a canalelor de
comunicare media care le oferă false
modele;
Lipsa conştiinţei comunitare şi de
interes din partea părinţilor , în raport
cu educaţia şi în particular în raport cu
evoluţia propriilor copii;
Carenţele atitudinale şi
comportamentale ale părinţilor;
Problemele severe cu care se
confruntă unele familii, inclusiv
marginalizarea sau automarginalizarea
unor familii defavorizate;
Absenţa educaţiei pentru colaborare.;
18
19
6. STRATEGIA PROIECTULUI
6.1 FORMULAREA STRATEGIEI
Structurarea problemelor care vizează managementul educaţional şi comunitar, nevoile de educaţie identificate la nivelul societăţii
şi comunităţii ne determină să avem în vedere dimensiunea strategiei ; pregătirea elevilor în domeniul teoretic real şi uman pentru a
accede în ciclul liceal preferat.
6.2 ŢINTE STRATEGICE
Analizând “punctele slabe” ale mediului intern şi “ameninţările” identificate în mediul extern, ne propunem cinci ţinte strategice:
S1 Realizarea cadrului general adecvat pentru o educaţie de calitate
Acest scop vizează crearea unui spaţiu adecvat cerinţelor de funcţionalitate pentru instruirea teoretică şi practică a elevilor, prin
cooperarea cu autorităţile locale şi comitetele de părinţi, şi utilizarea corespunzătoare a acestuia. El a fost selectat ca fiind primordial
datorită necesităţii modernizării tuturor spaţiilor şcolare şi auxiliare şi a dotărilor, la nivelul cerut de compatibilizarea sistemului de
învăţământ românesc cu sistemele europene.
S2 Realizarea unui învăţământ axat pe aplicarea metodelor active şi a strategiilor didactice centrate pe elev
Ţinta strategică aleasă se bazează pe o bună formare a cadrelor didactice din şcoală şi are în vedere introducerea unor inovaţii
didactice în predarea diferitelor discipline, pentru adaptarea la nevoile de dezvoltare personal şi profesională ale elevilor, în
perspective integrării în viaţa social şi profesională.
S3 Promovarea dimensiunii europene şi a valorilor multiculturalismului în educaţia tinerilor
Această ţintă strategică vizează abilitarea elevilor cu deprinderi personale şi sociale de promovare a valorilor europene.
Absolventul societăţii actuale trebuie cuplat la nevoile de calificare, mobilitate şi flexibilitate, simţite de economie prin piaţa muncii.
Este necesară introducerea unei dimensiuni europene în educaţie, la toate nivelurile, facilitarea accesului larg, transnaţional, la
resursele educaţionale din Europa.
20
S4 Utilizarea unui sistem eficient de comunicare
Este unul din scopurile vitale ale şcolii pentru perioada imediat următoare, având în vedere slaba cooperare şi informare a
partenerilor educaţionali. Scopul vizează dotarea tuturor compartimentelor cu mijloace modern de comunicare, realizarea liniilor de
comunicare interne şi interinstituţionale şi adecvarea schimbului de informaţii la ritmul schimbărilor din societatea românească.
S5 Promovarea imaginii şcolii pe plan local, naţional şi internaţional
Acest scop vizează realizarea unei noi imagini a şcolii ca centru de resurse educaţionale, ca centru de iradiere a ştiinţei şi culturii
la nivel local, naţional şi european.
6.3 OPŢIUNILE STRATEGICE
Dezvoltarea opţiunilor strategice în corelare cu ţintele strategice pe domenii funcţionale:
Strategie/
domeniu
funcţional
Dezvoltarea
curriculară
Dezvoltarea resurselor
umane
Atragerea de resurse
financiare şi dezvoltarea
bazei materiale
Dezvoltarea relaţiilor
comunitare
S1 Adaptarea CDŞ la
specificului local
Asigurarea accesului cadrelor
dfidactice la tehnologia
modernă
Modernizarea spaţiilor
şcolare şi a spaţiilor
auxiliare
Responsabilizarea comunităţii
şi susţinerea şcolii
S2 Particularizarea
curriculumului la
cerinţele învăţării
active- participative
centrate pe elev
Formarea cadrelor didactice
pentru aplicarea metodelor
active şi a centrării activităţii
pe elev
Achiziţionarea de mijloace
didactice şi echipamente
adecvate situaţiilor de
învăţare centrate pe elev
Dezvoltarea parteneriatelor cu
structure implicate în educaţie
21
S3 Dezvoltarea în cadrul
CDŞ a unor opţionale
adecvate
multiculturalismului
şi integrării europene
Accesarea resurselor
educaţionale europene
Crearea abilităţilor personale,
a deprinderilor sociale, de
promovare a dimensiunii
europene şi a valorilor
multiculturalismului
preadolescenţilor.
Crearea bazei materiale
pentru susţinerea promovării
dimensiunii europene şi
multiculturalismului de către
elevi şi profesori
Colaborare cu reprezentanţi ai
ONG-urilor, instituţiilor de
cultură din ţară și străinătate
S4 Dezvoltarea în cadrul
CDŞ a unor
module/opţionale
privind comunicarea
Formarea resursei umane în
utilizarea sistemelor de
comunicare şi realizarea unei
comunicări eficiente.
Dotarea tuturor
compartimentelor cu
mijloace moderne de
comunicare, eficientizarea
parteneriatelor
Crearea unei structuri
participative elevi-personal
didactic propriu pentru
realizarea schimbului de
informaţii
S5 Dezvoltarea în cadrul
CDŞ a unor module/
opţionale privind
activitatea de
marketing-publicistică
Responsabilizarea şi
motivarea resursei umane
pentru promovarea imaginii
şcolii.
Atragerea de resurse pentru
realizarea unor material de
promovare a imaginii şcolii
Realizarea unor parteneriate
cu organizaţii şi mass-media
în promovarea imaginii şcolii
6.4 ETAPE ȘI TERMENE DE APLICARE A STRATEGIEI
Ţinte strategice Opţiuni strategice Etape şi termene de aplicare
S 1: Realizarea
cadrului general
adecvat pentru o
educaţie de calitate
prin şi pentru
Adaptarea CDŞ la specificul local (S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cererii de educaţie şi
realizarea CDŞ
(M) Dezvoltarea şi pilotarea CDŞ conceput pe baza nevoilor
comunitare şi a celor individuale
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curricular în funcţie de
rezultatele pilotării
22
comunitate Asigurarea accesului cadrelor
didactice la tehnologia modernă
(S) Inventarul echipamentelor existente în şcoală, stabilirea
necesarului pentru asigurarea utilizării în procesul de învăţământ
de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea echipamentelor
audio-vizuale şi a tehnologiilor informaţionale
(L) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a
resurselor comunităţii
Modernizarea spaţiilor şcolare şi a
spaţiilor auxiliare
(S) Inventarierea tuturor lucrărilor necesare reamenajării şi
modernizării spaţiilor şcolare şi spaţiilor auxiliare
(S) Inventarierea tuturor dotărilor existente la nivelul şcolii
(S) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere
(M) Reamenajarea ½ din spaţiile şcolare şi a spaţiilor auxiliare
(M) Procurarea şi instalarea a ½ din echipamentelor audio-video şi
de comunicare necesare
(L) Reamenajarea restului spaţiilor şcolare
(L) Procurarea şi instalarea restului de echipamente audio-vodeo
Responsabilizarea comunităţii în
susţinerea şcolii
(S) Atragerea de resurse extrabugetare
(M) Realizarea unei reţele eficiente de comunicare şi cooperare cu
comunitatea
(L) Realizarea unor structure interinstituţionale pentru susţinerea
şcolii
Particularizarea curriculumului la (S) Analiza nevoilor de educaţie, definirea cerinţelor de învăţare
23
S 2: Realizarea unui
învăţământ axat pe
explicarea metodelor
active şi a strategiilor
didactce centrate pe
elev
cerinţele învăţării active-participative
centrate pe elev
activ-participativă şi realizarea CDŞ
(M) Dezvoltarea şi pilotarea CDŞ conceput pe baza cerinţelor
învăţării active-participative centrate pe elev
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de
rezultatele pilotării
Formarea cadrelor didactice pentru
aplicarea metodelor active şi a
centrării activităţii pe elev
(S) Stabilirea necesarului de formare a cadrelor
(M) Formarea tuturor cadrelor didactice pentru aplicarea
metodelor active şi a centrării pe elev
(L) Realizarea de inovări în practica pedagogică şi elaborarea
materialelor educaţionale
Achiziţionarea de mijloace didactice
şi echipamente adecvate situaţiilor de
învăţare centrată pe elev
(S) Inventarierea mijloacelor didactice şi echipamentelor existente
în şcoală şi stabilirea necesarului pentru asigurarea utilizării în
procesul de învăţământ de către toate cadrele didactice
(M) Formarea cadrelor didactice pentru utilizarea mijloacelor şi
echipamentelor adecvate situaţiilor de învăţare
(L) Identificarea şi valorificarea de către cadrele didactice a
resurselor
Dezvoltarea parteneriatelor cu
structuri implicate în educaţie
(S) Contactarea unor instituţii/ ONG-uri / organizaţii care pot
furniza educaţie
(M) Încheierea de parteneriate şi derularea activităţilor de formare
(L) Atragerea altor instituţii/ ONG-uri/ organizaţii / firme
24
implicate în educaţie
S 3: Promovarea
dimensiunii europene
a valorilor
multiculturalismului
în educaţia tinerilor
Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor
opţionale adecvate
multiculturalismului şi integrării
europene
(S) Analiza nevoilor de educaţie , definirea cererii de educaţie şi
realizarea unor opţionale adecvate multiculturalismului integrării
europene
(M) Dezvoltarea şi pilotarea CDŞ conceput pe baza
multiculturalismului şi integrării europene
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de
rezultatele pilotării
Accesarea resurselor educaţionale
europene
(S) Identificarea surselor de resurse
(S) Informarea personalului asupra modului de accesare
(M) Formarea cadrelor didactice prin participare la programe de
formare internaţionale
(M) Realizarea unor proiecte commune şi a schimburilor de
experienţă cu şcoli din Franţa, Lituania, Suedia,etc.
(l) Menţinerea legăturilor cu partenerii externi şi crearea unui
schimb de resurse cu aceştia
Crearea abilităţilor personale, a
deprinderilor sociale şi tehnice, de
promovare a dimensiunii europene şi
a valorilor multiculturalismului
preadolescenţilor
(S) Identificarea nevoilor de formare a elevilor privind
deprinderile sociale şi tehnice, de promovare a valorilor europene
(S) Contactarea organismelor care pot furniza asistenţă de
specialitate de promovare a valorilor europene a elevilor
(M) Formarea unui grup de 20 de elevi pentru promovarea
dimensiunii europene şi a multiculturalismului
25
(M) Realizarea unor proiecte comune şi a schimburilor de
experienţă cu şcoli din România, Franţa, Ucraina,Cehia,Turcia ș.a.
(L) Extinderea formării la restul elevilor
Crearea bazei materiale pentru
susţinerea promovării
(S) Realizarea unui cabinet de integrare europeană
(M) Amenajarea unor puncte de accesare a resurselor europene
(L) Realizarea uni baze de date privind resursele şi sursele
europene
Colaborarea cu reprezentanţi ai
ONG-urilor, instituţiilor de cultură
din ţară / străinătate
(S) Identificarea organizaţiilor cu care se pot desfăţura activităţi de
promovare a valorilor europene/ multiculturalismului şi realizarea
de parteneriate
(S) Realizarea unor materiale scrise şi în format electronic,
împreună cu parteneri străini, pentru promovarea dimensiunii
europene/ multiculturalismului
(M) Derularea on-line a unor activităţi extracurriculare
transnaţionale
(L) Extinderea parteneriatelor în ţară şi străinătate
S 4: Îmbunătăţirea
sistemului de
comunicare şi a
schimbului de
Dezvoltarea în cadrul CDŞ a unor
module/ opţionale privind
comunicarea
(S) Analiza nevoilor, definirea cererii şi realizarea unor opţionale
privind comunicarea
(M) Dezvoltarea şi pilotarea CDŞ
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de
26
informaţii rezultatele pilotării
Formarea resursei umane în vederea
utilizării sistemelor de comunicare şi
realizarea comunicării eficiente
(S) Realizarea liniilor de comunicare internă şi interinstituţionale
(S) Analiza nevoilor de formare în utilizarea sistemelor de
comunicare
(M) Formarea resursei umane pentru utilizarea sistemelor şi
echipamentelor de comunicare
(L) Crearea unei structuri activ-participative interne care să
monitorizeze permanent nevoia de formare
Dotarea tuturor compartimentelor cu
mijloace moderne de comunicare şi
eficientizare a parteneriatelor
(S) Identificarea necesarului de echipamente de comunicare
(S) Organizarea unui Centru de Documentare şi Informare
(M) Dotarea integral cu echipamente de comunicare moderne
(L) Realizarea unei baze de date la nivelul şcolii
Crearea unei structuri participative
elevi-personal didactic- comunitate
pentru realizarea schimbului de
informaţii
(S) Realizarea necesarului de resursă pentru crearea structurii
(M) Stabilirea procedurilor de lucru şi pilotarea acestora
(L) Revizuirea structurii în funcţie de rezultatele pilotării
S 5: Reconstruirea
şcolii şi promovarea
acesteia în
comunitate, la nivel
naţional şi chiar
Dezvoltarea în cadrul CDŞ, a unor
module/ opţionale privind activitatea
de marketing-publicistică
(S) Analiza nevoilor, definirea cererii şi realizarea unor opţionale
privind activitatea de marketing
(M) Dezvoltarea şi pilotarea CDŞ
(L) Revizuirea procedurii de dezvoltare curriculară în funcţie de
27
internaţional rezultatele pilotării
Responsabilizarea şi motivarea
resursei umane pentru promovarea
imaginii şcolii
(S) Lansarea invitaţiei de participare la promovarea imaginii şcolii
(M) Implicarea în activităţile de promovare a imaginii şcolii
(L) Implicarea întregii resurse umane pentru promovarea imaginii
şcolii
Atragerea de resurse pentru
realizarea unor material de
promovare a imaginii şcolii
(S) Stabilirea fondurilor necesare şi a surselor de obţinere
(S) Realizarea unui material promoţional de promovare a imaginii
şcolii
(M) Realizarea unui pliant complex de prezentare a şcolii
(L) Realizarea unor parteneriate în vederea atragerii de resurse
Realizarea unor parteneriate cu
instituţii / organizaţii / mass-media
implicate în imaginea şcolii
(S) Identificarea de instituţii/ organizaţii / mass-media, implicate
în promovarea imaginii şcolii
(M) Organizarea de activităţi care să promoveze imaginea şcolii
(M) Obţinerea de rezultate la nivel naţional
(M) Participarea la activităţi organizate de alte instituţii în scopul
promovării şcolii
(L) Menţinerea imaginii şcolii prin utilizarea liniilor de
comunicare interinstituţionale
28
DEZVOLTAREA ȘCOLARĂ
ȚINTE
STRATEGICE
OPȚIUNI STRATEGICE RESURSE
STRATEGICE
REZULTATE AȘTEPTATE
S1: Realizarea
cadrului general
adecvat pentru o
educație de calitate
Adaptarea CDȘ la specificul local . Resursă umană
foarte bine
pregătită
professional .
Resurse
financiare
extrabugetare și
locale (Primărie)
pentru
modernizarea
școlii
Resurse de
expertiză:cadre
didactice cu
experiență
Resurse de
autoritate:obținere
a acordului IȘJ în
derularea
activităților
Existența spațiilor modernizate adecvate cerințelor.
Satisfacția grupurilor de interes privind calitatea educației.
Toate instituțiile de bază din comunitate se implică în
susținerea școlii
Asigurarea accesului cadrelor
didactice tehnologia modernă
Modernizarea spațiilor școlare și
spațiilorauxiliare
Responsabilizarea comunității în
susținerea școlii
S2: Realizarea
unui învăță-
mânt axat pe
aplicarea
metodelor active și
a
strategiilor
didactice centrate
pe elev
Particularizarea curricumului la
cerințele învățării activ-
participative centrate pe elev
Scăderea cu 50% a absențelor nemotivate ale elevilor.
Dublarea numărului de premii la olimpiade și concursuri.
Scăderea procentului mediocrității cu 15-20%.
Implicarea tuturor cadrelor didactice în activitățile exrașcolare Formarea cadrelor didactice pentru
aplicarea metodelor active centrate
pe elev
Dezvoltarea parteneriatelor cu
sructuri implicate în educație
S3: Promovarea
dimensiunii
europene și a
Dezvoltarea în cadrul CDȘ a unor
opționale adecvate
multiculturalismului și integrării
europene
Creșterea cu 200%a elevilor implicați în schimburi
de experiență internaționale
Câte un cadru didactic de la fiecare disciplină
participant la stagiu de formare în străinătate
Accesarea resurselor educaționale
europene
29
valorilor
multiculturalismul
ui
Crearea abilităților personale, a
deprinderilor sociale și tehnice, de
promovare a dimensiunii europene
și a valorilor multiculturalismului
Existența unei baze de date pentru promovarea dimensiunii
europene și a valorilor multiculturalismului
Crearea bazei materiale pentru
susținerea promovării
Colaborare cu reprezentanți ai
ONG -urilor,instituțiilor de cultură
Existența liniilor de comunicare internă și
internațională
S4:
Îmbunătățirea
sistemului de
comunicare și
schimbului de
informații
Dezvoltarea, în cadrul CDȘ,a unor
module/opționle privind educația
civică și educația ecologică
Resursă umană
foarte bine
pregătită
profesional.
Resurse financiare
extrabugetare și
sprijin financiar de
la Primărie.
Resurse de
expertiză:
existența unor
cadre didactice cu
experiență și
expertiză.
Resurse de
autoritate: acordul
IȘJ pentru
derularea
activităților
Toate cadrele didactice utilizează tehnologiile informaționale
existente în școală
75% din elevii școlii utilizează sisteme informaționale
existente în școală
Existența structurii participative care munitorizează schimbul
de informații cu comunitatea
Formarea resurselor umane în
vederea utilizării sistemelor de
comunicare și realizarea unei
comunicări eficiente
Dotarea tuturor compartimentelor
cu mijloace moderne de
comunicare și eficientizarea
parteneriatelor vitale
Crearea unor structuri participative
elevi-personal propriu-comunitate
pentru realizarea schimburilor de
experiență
S5:Îmbunătățirea
Dezvoltarea CDȘ prin module/
opționale privind activitatea de
marcheting-publicistică
Existența unor pliante pentru promovarea imaginii școlii
Implicarea 80%din cadrele didactice pentru promovarea
30
imaginii școlii și
promovarea
acesteia în
comunitate,la nivel
național și
internațional
Responsabilizarea și motivarea
resursei umane pentru promovarea
imaginii școlii
imaginii școlii și/sau realizarea de materiale promoționale
Existența programului de activitate extrașcolară
Atragerea de resurse pentru
realizarea de materiale de
promovare a imaginii școlii
Realizarea unor parteneriate cu
instituții și mass-media,implicate
în promovarea imaginii școlii
6.5 RESURSE STRATEGICE ȘI REZULTATE AȘTEPTATE
La nivelul Școlii Gimnaziale ,,Vlaicu.Vodă” Slatina resursele strategice sunt constituite din punctele tari ale unității
combinate cu oportunitățile din mediu iar valorizarea lor printr-o cunoaștere aprofundată și în detaliu a resurselor existente la
nivelul școlii(umane, materiale și financiare,de timp, de expertiză și de experiență, de autoritate și de putere)
Rezultatele așteptate vizează, la modul general, următoarele:
R1: școala să asigure tuturor elevilor condiții optime de pregătire, șanse egale, iar cadrelor didactice posibilitatea de a se exprima
într-un cadru favorabil dezvoltării personale și profesionale a elevilor
R2: pregătirea științifică și profesională a elevilor, în perspectiva integrării în viața economică și social,la nivelul standardelor
europene
R3: organizarea unor grupuri de persoane formate ce să acționneze ca multiplicatori în promovarea dimensiunii europene în
educație, pentru cetățenie democratică
R4: creștera numărului de parteneriate locale,naționale,internaționale
R5: creșterea prestigiului școlii prin promovarea imaginii sale
Așteptăm de asemenea creșterea coeziunii de grup și a apartenenței,a implicării familiei în viața școlii și a comunității
31
7.STABILIREA PROGRAMELOR (nivelul tactic) PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI
Pentru realizarea scopurilor cuprinse în proiect și implementarea strategiei pe cele patru domenii (cu restructurare pe resursa
umană) se vor realiza următoarele programe ;
Programul de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii:
Programul,, Dimensiune Europeană și Multiculturalism”
Programul de modernizare a bazei material
Programul de întărire a legăturilor dintre școală și comunitate
Programul de promovare a imaginii școlii
8. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI-PLANIFICAREA OPERAȚIONALĂ
8.1 Programul de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii
Nr. crt.
Activitate Obiective Termen Responsabilități Resurse Indicatori de performanță
1.
Analiza nevoilor
-Formarea echipei care va rea liza studiul -Realizarea de chestionare pentru grupurile de interes: elevi, părinți ,comunitate -Centralizarea datelor
1.10.2012- 1.12.2012
Directorul școlii Echipa desemnată
-materiale : hârtie, copiator, toner, creioane,pixuri -de timp : necesar aplicării și centralizării datelor -financiare: necesare consumabilelor(extrabugetare)
Lista cu datele centralizate
32
2.
Definirea cererii de CDȘ
-Interpretarea datelor -Definirea cererii de CDȘ
30.03.2013
Echipa desemnată
-materiale hârtie, creioane, pixuri -de timp necesar inerpretării chestionarului
Lista variante- lor de CDȘ
3.
Realizarea CDȘ
-Stabilirea persoanelor care vor realiza opționalele -Realizarea CDȘ conform fișei de avizare -Avizarea de către Consiliul pentru Curriculum și conducera școlii -Depunerea documentației la inspectorii de specialitate în vederea avizării
15.03.2013
Director Șefi de catedră Cadre didactice Inspectori
-materiale : hârtie, copiator, toner, creioane, pixuri -de timp: necesar realizării CDȘ - financiare necesare realizării CDȘ -de autoritate : recunoaștere de IȘJ a opționalelor
Existența CDȘ la 15.03. 2012
4.
Stabilirea CDȘ pentru fiecare clasă
-Realizarea fișei deopțiuni pentru anul școlar următor -Distribuirea fișelor elevilor tuturor claselor -Completarea opțiunilor de către elevi/părinți -Strângerea fișelor de opțiuni -Centralizarea datelor -Comunicarea rezultatelor
1.03.2013
Director Comisia pentru cirriculum Diriginții
-materiale : hârtie, copiator, toner, creioane, pixuri -de timp: necesar aplicării și centralizării datelor -financiare: pentru asigurarea consumabilelor și logisticii
Lista cu CDȘ pentru fiecare clasă la 1.03.2013
5.
Inițierea pilotării curricumului
-Realizarea încadrării pe orele de CDȘ -Cuprinderea în schemele orare și în orarul școlii a CDȘ
15.03.2013
Director Comisia pentru orar
-materiale: hârtie, copiator, toner,creioane,pixuri -de timp: necesar realizării activităților -de autoritate: recunoaștere
Existența schemei orare
33
-Avizarea schemei de încadrare de către IȘJ
de IȘJ a schemei orare de încadrare
6.
Pilotarea CDȘ
-Parcurgerea materiei conform programei
2012-2013
Cadrele didactice repartizate pentru CDȘ
-materiale : hârtie, copiator, toner, creioane,pixuri -de timp necesar parcurgerii materiei -financiare asigurarea materialelor didactice
Respectarea termenelor prevăzute în proiectare
8.2 Programul de pregătire a cadrelor didactice
Nr crt
Activitate Obiective operaționale Termen Respon sabilități
Resurse Indicatori de performanță
1.
Stabilirea necesa- rului de formare a cadrelor didac- tice în conformi - tate cu opțiunile strategice definite
-Formarea grupului de lucru -Realizarea chestionarului de nevoi -Aplicarea chestionarului tuturor cadrelor didactice -Interpretarea chestionarului -Studierea fișelor de formare profesională a cadrelor didactice -Întocmirea listei de cadre didactice cu nevoi de formare pe
15.05.2013
Grupul de lucru desemnat
-materiale: hârtie, copiator, toner, creioane,pixuri -de timp : necesar aplicării și interpretării chestionarului -financiare : resurse extrabugetare -de autoritate : recunoaștere de către IȘJ a nevoii de formare
-Lisa cadrelor didactice cu nevoi de formare pe utilizarea echipamentelor audio-video, aplicarea metodelor activ-participative centrate pe elev,pro- bleme de comunicare,utilizare de echipamente informaționale
34
utilizarea echipamentelor audio-vizuale,aplicarea metodelor activ -participative,centrate pe elev,probleme de comunicare,utilizare de echipamente informaționale
2.
Selectarea formatorilor
-Studierea pieței formatorilor -Solicitarea de oferte de formare -Alegerea celei mai avantajoase oferte -Realizarea necesarului de resursă financiară și identificarea surselor financiare -Încheierea contractelor
1.09.2013 Director Contabil Secretară
-materiale : PC cu legătură la internet și la imprimantă, hârtie creioane,pixuri -de timp : necesar căutării formatorilor,solicitării ofertelor de formare,realizarea necesarului de resursă financiară, încheie -rii contractelor -financiare : necesare plății formatorilor, asigurării suportului de curs -de autoritate : recunoașterea de IȘJ a cursurilor de formare
-Încadrarea în plafonul financiar alocat -Existența contractelor până la 1.09.2013
-materiale : PC cu legătură la internet și la imprimantă,
La finalul cursurilor,cadrele didactice vor fi capabile să utilizeze echipamente audio-
35
3.
Formarea cadre- lor didactice
-Realizarea unui grafic de formare -Desfășurarea formărilor pe categorii de interese
În funcție de numărul formabililor
Director Formatori
hârtie, creioane,xerox,toner, tablă, cretă -de timp : necesar formării -financiare :necesare asigurării consumabilelor
video, să aplice metode activ-participative centrate pe elev, să comunice eficient, să utilizeze echipamente informaționale
4.
Monitorizarea activității cadrelor didactice
-Realizarea de asistențe la orele de curs -Realizarea unor registre de evidență a utilizării echipamentelor -Urmărirea folosirii echipamentelor audio-video și informaționale
Permanent
Director Șefi de comisii
-materiale : fișe de asis- țență -de timp : necesar efectuă- rii asistențelor, monitori- zării utilizăii echipamen-telor -financiare : necesare e- ventualelor activități de întreținere a echipamen- telor
-Existența fișelor de saistnșă -Utilizarea zilnică a echipamentelor
8.3 Programul de pregătire,, Dimensiune europeană și multiculturalism”
Nr. crt.
Activitate Obiective operaționale
Termen Responsabolități Resurse Indicatori de performanță
1.
Identificarea resurselor educaționale europene
-Utilizarea PC-ului și TIC pentru găsirea de resurse educaționale -Găsirea de parteneri pentru proiecte/programe
1.062013
Coordonatorul de proiecte și programe echipa deproiect
-materiale : PC cu legătură la internet I la imprimantă, hârtie, creioane -de timp : necesar căutării -financiare : necesre realizării schimburilor
-Existența proiectelor -Existența unei baze de resurse
36
internaționale
2.
Realizarea unor materiale referi-toare la Dimen- siunea europeană și multicultu -ralism
-Realizarea unui documentar de bune practici de către echipa proiectului precedent -Informarea tuturor cadrelor didactice asupra subiectului -Desfășurarea unei mese rotunde cu exemple dee bune practici
1.12 2012
Coordonatorul de proiecte și programe Catedra de limbi străine
-materiale : PC cu internet și imprimantă hârtie, creioane -de timp: necesar realizării materialelor -financiare :necesare asigurării logisticii
-Documentar de bune practici -Materiale informative
3.
Formarea a 5 cadre didactice În crearea de- prinderilor sociale și tehni- ce de promova- re a valorilor eu- ropene
-Selecarea cadrelor didactice -Contactarea organizațiilor/ instituțiilor care pot furniza asistență de specialitate -Formarea cadrelor didactice
3.02 2013
-Directorul -Coordonatorul de proiecte
-material: PC cu internet și imprimantă,hârtie, creioane
-Formarea celor 5 cadre didactice până la 3.02 2013
4.
Identificarea ne-voilor de forma-re a elevlor pri - vind deprinderi-le sociale și
-Formarea echipei care va realiza studiul -Realizarea de chestionare de interes elevi, cadre didactice
20.02.2013
Echipa desemnată
-materiale : PC cu internet și imprimantă,hârtie,creioane, pixuri -de timp: necesar realizării studiului -financiare : asigurării
Centralizatorul datelor
37
tehnice de promovare a valorilor eu- ropene
-Centralizarea datelor
logisticii
5.
Formarea a 40 de elevi-câte 5 pentru fiecare clasă gimnazială
-Dsfășurarea activităților de formare
20.03.2013
Coordontorul de proiecte Cele 6 cadre di- dactice formate
-materiale : PC cu internet și imprimantă,hârtie,cre ioane,pixuri -de timp: necesar formării financiare : necesare asi- gurării suportului de curs
Formarea elevilor până la 20.03 2013
6.
Realizarea unui cabinet de integrare europeană
-Găsirea spațiului adecvat -Igieniarea spațiului -Achiziționarea de mobilier modern multifuncțional Dotarea cu aparatură modernă, echipamenteeaudio-video și de comunicare -Dotarea cu resursă informațională
20.05.2016
Directorul Contabilul Coordonatorul de proiecte și programe
-marteriale : pentru igieni- zare -de timp necesar amenajării -financiare necesare tuturor activităților -de autoritate : recunoaștere de către Primărie și IȘJ
Un parteneriat european Cabinetul de integrare europeană
7.
Participare la activități comune cu școli din țară și din alte țări
-Participare la Ziua limbilor străine -Participare la unitate prin di- versitate
Permanent
Coordonatorul de proiecte și programe
-materiale: în funcție de activitate -de timp : necesar desfășurării -financiare : în funcție de activitate -de autoritate : recunoaștere de către IȘJ
Diplome de participare
Desfășurarea de activități
Coordonatorul
-materiale : PC și internet
Realizarea a 3 astfel de
38
8. extra- curriculare on- line cu parteneri din străinătate
- participare la tweening
Permanent de proiecte Informaticianul
-de timp : necesar derulării activităților
parteneriate
8.4 Programul de modernizare a bazei materiale
Nr.
crt
Activitate Obiective Termen Responsabilități Resurse Indicatori de
performanță
1.
Inventarierea
tuturor
lucrărilor
necesare
reamenajării
-Stabilirea comisiei de
inven- tariere a lucrărilor
necesare
-Derularea inventarierii
-Stabilirea necesarului
de resursă financiară
-Stabilirea surselor de
finanțare
1.02.2013
Director
Contabil
-materiale
hârtie,
creioane, pixuri
-de timp
necesar in-
ventarierii
-de autoritate
recunaștere de
către Primărie
Lista de inventar
39
2.
Realizarea
lucră- rilor de
reame-najare
-Contactarea autorității
locale în vederea
obținerii finanțării
-Efectuare lucrărilor de
reama najare
1.09.2013
Director
Contabil
-matriale în
funcție de
necesități
-de timp
necesar realizării
-financiare
necesare
cheltuielilor
-de autoritate
recunoaștera de
către Primărie
Săli reamenajate
3.
Stabilirea
necesarului de
dotare
-Stabilirea comisiei de
inventa- riere a
necesarului de dotare
-Inventarierea
existentului de dotare
-Stabilirea necesarului
de resursă financiară
-Stabilirea surselor de
finanțare
1.02.2013
Director
Contabil
-materiale
hârtie,
creioane, pixuri
-de timp
necesar
inventarierii
-de autoritate
recunoaștere de
către Primărie
Listele cu dotările
necesare
40
4.
Achiziționarea
de mobilier,
echipamente
și aparatură
modernă
-Contactarea facorilor de
deci- zie pentru
finanțare
Efectuarea achiziției de
mobi- lier,echipamente
și aparatură
1.09.2013
Director
Contabil
-materiale în
funcție de devize
-de timp
necesare
lucrărilor
-financiare
necesare
efectuării
plăților
-de autoritate
recu-
noaștere de
Primărie
Existența aparatură,
echipament,mobilier
conform planurilor
5.
Realizarea unui Centru de Docu- mentare și Informare
-Amenajarea centrului
-Achiziționarea dotării
1.09.2014
Director
materiale în funcție de devize
-de timp necesar efectuării lucrărilor
-financiare necesae plăților
-de autoritate recu- noaștere de către Primărie
Finalizarea centrului
de Documentare și
Informare
41
8.4 Programul de întărire a legăturilor dintre școală și comunitate
Nr. crt.
Activitate Obiective operaționale Termen Responsabilități Resurse Indicatori de performanță
1.
Organizarea de activități comune
Realizarea de activități co- mune cu Poliția, Biserica,Jan- darmeria, ONG-uri, Primăria,
Permanent
Director Coordonatorul de programe
-materiale : în funcție de activitate
Existența proiectelor/ programelor
2.
Realizarea unei rețele de comunicare eficientă școală-comu- nitate
-Realizarea unui site al școlii -Organizarea unui forum de discuții pe site-ul școlii -Realizarea unei agende cu numere de telefon/adrese de e-mail specifică școlii
15.06.2014
Director Informatician Secretară
-materiale: PC,hârtie -de timp : necesar desfășurării activităților
Existența site-ului școlii cu forum de discuții Existența unei agende cu numere/e-mail specifică școlii
3.
Obținerea unor sponsorizări
-Identificarea posibililor sponsori -Realizarea de contacte -Obținerea de sponsorizări -Desfășurarea unor activități în contrapartidă
Permanent
Director Contabil
-de timp: necesar căutării și realizării contactelor
Contracte de sponsorizare
4.
Încheierea de parteneriate cu organizații din comunitate
-Identificarea tuturor partenerilor locali -Încheierea de contracte de parteneriat -Desfășurarea de activități comune cu aceștia
Permanent
Director Coordonatorul de proiecte
-de timp: necesar identificării partenerilor și încheierii parteneriatelor
Existența contractelor de parteneriat
42
5.
Formarea unei structuri participative elevi- comunitate pentru eficientizarea schimbului de informații
-Selectarea persoanelor care să constituie structura -Realizarea regulamentului de funcționare -Stabilirea procedurilor de lucru -Pilotarea activităților
15.06.2014
Director Coordonator de programe
-materiale: PC cu internet -de timp: necesar realizării structurii
Existența structurii Schimb zilnic de informații
8.6 Programul de promovare a imaginii școlii
Nr.
Crt.
Activitate Obiective Termen Responsabilități Resurse Indicatori de
performață
1.
Vizitarea unită-
ților școlare și
promovarea
ofertei
educați- onale
-Cunoaștera școlilor cu
ace- lași statut
-Derularea de activități
co- mune
-Prezentarea școlii
Permanent
Director
Coordonatorul
de proiecte
-materiale de pre-
zentare a școlii
-de timp necesar
vizi-telor
Realizarea a 5 vizite
2.
Realizarea ma-
terialelor
promoționale
-Desemnarea unei echipe
care să realizeze
materiale promoționale
-Realizarea revistei școlii
’’Curcubeu’’
1.05.2013
Echipa
desemnată
-materiale hârtie,
xerox,
PC,imprimantă,
-de timp necesar
realizării
materialelor
Realizarea a 3
pliante
-Realizarea anuală a
unui număr din
revista școlii
43
-financiare necesare
asigurării
consumabi- lelor
3.
Participarea la
’’Târgul de
oferte’’
-Desemnarea grupului de
lucru
-Strângerea materialului
-Conceperea conținutului
-Finalizarea ofertei
Anual-
Mai/iunie
Director
Grupul de lucru
-materiale panouri,
hârtie,audio-video,
hârtie,etc,
-de timp necesar
realizării
-financiare necesare
consumabilelor
Prezentarea ofertei
DIRECTOR,
Prof.Ioana VLĂDESCU
