1
LICEUL TEHNIC AUTOMECANICA MEDIAS
Tema:
Acionri hidraulice i pneumatice
Profesor: Boariu - MIX Instalatii hidropneumatice
Elev: Panazan Larisa Diana
Cls. a XIV-a B
2
CUPRINS
Capitolul 1
Schema bloc a acionarilor hidraulice si pneumatice : identificarea prtilor componente, rol funcional
1.1. Sisteme hidrulice de acionare 1.2. Sisteme pneumatice de acionare 1.3. Sisteme electropneumatice
Capitolul 2 Elemente de execuie specifice acionarilor hidraulice si
pneumatice
2.1. Elemente de execuie
Capitolul 3
Exemple de acionari hidraulice si pneumatice\
3.1. Scheme hidraulice 3.2. Scheme pneumatice 3.3. Scheme electropneumatice
3
Introducere
Acionarea reprezint operaiunea prin care se comand i se urmrete regimul de funcionare al diverselor instalaii de lucru sau procese tehnologice.
n funcie de tipul motorului de acionare, acionrile pot fi: - electrice - hidraulice - pneumatice - mixte
4
CAPITOLUL 1
SCHEMA BLOC A ACIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE:
IDENTIFICAREA PRTILOR COMPONENTE,
ROL FUNTIONAL
1.1. Sisteme hidraulice de acionare
1.1.1. Particularitile sistemelor hidraulice de acionare
In comparaie cu alte echipamente utilizate in mod frecvent in cadrul sistemelor
automate, sistemele hidraulice au un raport putere-greutate cu mult mai mare,
deci o mare densitate de putere si o viteza mare de rspuns. In general sistemele
hidraulice au urmtoarele caracteristici:
- posibilitatea reglrii automate a poziiei, vitezei si forei intr-un
domeniu larg de valori si cu precizie ridicata;
- inversarea uoara a sensului de micare fara efecte si solicitri
dinamice mari, permind frecvente de lucru superioare;
- posibilitatea amplasrii comode a elementelor hidraulice in locuri
accesibile, fapt care asigura o mare flexibilitate in soluionarea
problemelor de automatizare;
- realizarea tipizrii, modularizrii si unificrii elementelor hidraulice la
un pre de cost si calitate competitive;
- caracteristica mecanica relativ rigida, anumite fluide de lucru fid
practic incompresibile fata de legtura prin cmp magnetic care este
mult mai elastica;
- uzura m ica a e lementelor h idraulice datorita funcionarii acestora i n
mediu lubrifiant;
5
Dezavantajele principale ale acionarilor hidraulice sunt:
- pierderi depresiune liniare si locale in elementele hidraulice care sunt
proporionale cu ptratul vitezei de curgere a lichidului, aceasta
limitnd viteza admisibila de curgere prin conducte, la 10 m/s, iar
turaia pompelor si motoarelor hidraulice la circa 5000 rot/min;
- pierderi volumice prin elementele de etansare sau prin comprimare,
ceea ce modifica vitezele elementelor de execuie;
- influenta temperaturii asupra vascozitatii si compresibilitatii fluidului
de lucru, ceea ce conduce la adoptarea unor masuri corespunztoare de
compensare, pentru a stabiliza performantele dinamice ale sistemelor
hidraulice;
- contaminarea fluidului de lucru, care afecteaz comportarea aparaturii
de distribuie si de reglare a debitului si a presiunii.
Aceste deficiente pot fi eliminate in mare parte prin alegerea optima a
structurii sistemelor hidraulice si prin proiectarea corespunztoare a elementelor
de circuit astfel incat sa nu influeneze dect intr-o msura redusa folosirea
sistemelor hidraulice in cadrul structurilor de reglare automata.
Sistemele hidraulice si electrohidraulice se folosesc ca sisteme de reglare
a poziie, vitezei, forei sau momentului.
Reglarea poziiei liniare sau unghiulare se intalneste la un numr mare de
aplicaii industriale: masini-unelte, roboti industriali, tehnica aerospatiala, nave
maritime, autovehicule, turbine hidraulice si termice etc.
Dup cum regulatorul automat este realizat cu elemente mecanice,
hidraulice sau electronice se deosebesc doua categorii importante de sisteme de
poziionare si anume: sisteme mecanohidraulice si sisteme electrohidraulice.
Cele mai rspndite sisteme de poziionare sunt sistemele
electrohidraulice care asigura performante dinamice superioare. Pentru
satisfacerea performantelor impuse, legate de stabilitate si precizie in regim
tranzitoriu si staionar, sistemele de poziionare sunt prevzute cu elemente de
6
corecie funcionala realizate, fie cu elemente mecanohidraulice, fie cu elemente
electronice.
Reglarea automata a vitezei micrilor de translaie, sau de rotaie se intalneste in
mod curent in domeniul masinilor-unelte cu sisteme de copiere hidraulica
si electrohidraulica, in industria siderurgica la antrenarea laminoarelor, a
mainilor de ridicat si transportat, pentru antrenarea locomotivelor cu
traciune hidraulica.
Acionrile electrohidraulice cu motoare rotative asigura performante dinamice
superioare, fiind folosite la mainile unelte cu comanda numerica.
1.1.2. Clasificarea sistemelor de acionare hidraulica
a) Dup principiul de funcionare distingem:
- sisteme hidraulice de acionare de tip hidrostatic (volumic) care se bazeaz
pe folosirea energiei poteniale a lichidului, sub forma de presiune
hidraulica;
- sisteme hidraulice de acionare de tip hidredinamic, in care se folosete
energie cinetica (de micare) a lichidului;
Pompa hidraulica este de tip volumic si realizeaz transformarea energiei
mecanice primite in energie hidraulica, modificnd starea energetica a
lichidului de lucru prin variaia volumului cuprins intre organele mobile si
cele fixe ale pompei.
Motorul hidrostatic (liniar sau rotativ) transforma energia hidrostatica primita in
energie mecanica (fora sau moment), utilizabila la organul de lucru.
Sistemele de acionare de tip hidrodinamic, denumite in mod uzual transmisii
hidrodinamice sau turbotransmisii hidraulice, ndeplinesc doua funcii:
- de cuplare a arborelui conductor cu cel condus (turbocuplaj);
- de variaie a turaiei arborelui condus, deci funcia de cutie de viteza
(convertizor hidraulic).
b) Dup mediul ambiant in care lucreaz:
7
maini la sol (staionare si mobile);
- maini de subteran (miniere);
- maini navale si aviatice.
- 1.2. Sisteme pneumatice de acionare
1.2.1. Avantaje, dezavantaje, domenii de utilizare.
Acionrile si comenzile pneumatice isi gsesc o tot mai larga utilizare
datorita unor caracteristici specifice, care le deosebesc de alte tipuri de acionari
si care explica aceasta tendina.
Avantajele oferite de utilizarea aerului comprimat ca agent de lucru sunt:
- transmisiile pneumatice permit porniri/opriri dese, fara pericol de
avarie:
- utilizarea acestor transmisii ofer posibilitatea tipizrii si unificrii
elementelor respective, iar utilizarea lor in intreprinderi specializate
reduce costurile, permind asigurarea unei caliti ridicate;
- posibilitatea amplasrii elementelor pneumatice in orice poziie este un
avantaj important, simplifcandu-se astfel proiectarea mainilor si
micornd gabaritul acestora;
- elementele de comanda ale transmisiilor p neumatice s olicita eforturi
mici, permind proiectarea optima a utilajelor respective;
- fora, momentul, si viteza motoarelorpneumatice (rotative, oscilante sau
liniare) pot fi reglate in limite largi, utiliznd dispozitive simple;
- motoarele pneumatice volumice sunt compacte si robuste, aspect
important in cazul sculelor portabile;
- aerul comprimat este relativ uor de produs, de stocat si de transportat
prin reele, este nepoluant si neinflamabil;
- datorita vitezelor de lucru si de avans mari, precum si momentelor de
inerie mici, durata operaiilor este mica;
- pericolul de accidentare este redus;
8
- intretinerea instalaiilor pneumatice este uoara, daca se dispune de
personal calificat;
- utiliznd elemente logice sau convertoare electropneumatice se pot
realiza instalaii cu funcionare in ciclu automat, care ofer
productivitate mare si repetabilitate.
Acionarea pneumatica are si dezavantaje, acestea limitnd performantele si
domeniile de utilizare ale acestui tip de acionare:
- datorita limitrii presiunii de lucru, forele si momentele oferite de
motoarele pneumatice sunt reduse;
la puteri mari, mainile pneumatice sunt voluminoase;
- compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisa a parametrilor de
funcionare;
- aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la
uzura eroziva si abraziva, precum si la coroziunea componentelor;
- in anumite condiii de mediu exista pericol de inghet;
- randamentul transmisiilor pneumatice este sczut.
Acionrile si comenzile pneumatice se utilizeaz in industriile cu pericol
de incendiu sau explozii: chimica, miniera, de prelucrare a lemnului, in
termocentrale, in industriile cu pericol de contaminare: alimentara, a
medicamentelor; in toate domeniile unde se pot realiza linii automate de
producie, asamblare, ambalare, manipulare, etc, cu productivitate mare.
1.2.2. Consideraii economice asupra acionarilor pneumatice.
Este cunoscut faptul ca prin rcire, atunci cnd este stocat in rezervor
aerul comprimat pierde o fraciune din energia sa interna. De asemenea aerul nu
poate fi destins complet pana la presiune atmosferica in timpul funcionarii unui
motor, rezultnd pierdere de energie.
Cu toate acestea, fara a lua in calcul raiunile de securitate si sigurana a
operatorului/instalaiei, exista tot mai multe situaii cnd acionrile pneumatice
se impunea fiind de neinlocuit sau chiar sunt mai avantajoase din punct de
vedere economic.
9
1.3. Sisteme electropneumatice
Un sistem de comanda - electropneumatic, hidraulic, electronic, etc. -poate
fi privit ca o inlantuire a patru sectiunidistincte, care asigura curgerea semnalului
de la sursa (sursele) de alimentare cu energie pana la elementele de acionare.
Aceste patru nivele alctuiesc lanul de comanda, (fig. 1)
Fig. 1. lanul de comand
Fig. 2 arata principalele elemente ale circuitelor electropneumatice si
electrohidraulice specifice nivelelor ce alctuiesc lanul de comanda.
In circuitul hidraulic si pneumatic semnalul curge de jos in sus, deci sursa
este plasata in partea de jos a schemei, iar elementul de execuie in partea
superioara.
In circuitele electrice curgerea semnalului se produce de sus in jos, astfel vom
gsi elemente de comanda finala (de execuie) in partea de jos a schemei.
10
Fig. 2. Elementele de circuit
1.3.1. Avantajele si dezavantajele comenzilor electropneumatice.
Comenzile electrice utilizate in acionrile pneumatice si hidraulice au aprut din
necesitatea de a minimiza timpul afectat prelucrrii semnalelor de comanda, deci
de a scurta ciclurile de funcionare a instalaiilor, liniilor de fabricaie etc. cu
scopul eficientizarii proceselor de producie. Avantaje:
- Utilizarea comenzilor electrice permite realizarea mai uoara de
instalaii funcionnd in ciclu automat, deci cu productivitate mare.
- Utilizarea semnalelor electrice confer rapiditate etajului de comanda
(semnalul electric circula mai repede dect cel pneumatic, aparatele
electrice comuta mai repede dect cele pneumatice).
- Echipamentele electrice sunt, de multe ori, mai ieftine dect cele
pneumatice.
Semnalul electric nu este sensibil la variaii de temperatura si la variaii de direcie ale suportului
- Cu puteri mici, deci cu consum energetic redus, se comanda puteri
mari (in etajul de execuie).
- Gabaritul si flexibilitatea suportului pentru semnalul electric
11
(conductorul) sunt superioare, calitativ vorbind, gabaritului si
flexibilitii suportului semnalului pneumatic (furtun, eava).
- Instalaiile echipate electropneumatic pot fi programate (comandate)
prin intermediul programatoarelor electronice si/sau a calculatoarelor
de proces.
Deci, combinarea comenzii electrice cu electronica ofer o mare
flexibilitate circuitelor electro pneumatice, permind modificarea rapida si
facila a parametrilor funcionali (in spaiu si timp) afiarea si semnalizarea,
precum si interpretarea lor.
De exemplu, prin interpretarea (prelucrarea) unor parametri funcionali in
cadrul unui program special conceput, in cazul apariiei unui defect, instalaia
poate autodiagnostica defectului (aparat defect) si, in funcie de complexitatea
programului si a instalaiei, poate oferi informaii si despre cauzele defectului.
Dezavantaje:
- Instalaiile echipate electropneumatic depind de doua surse de energie:
pneumatica si electrica.
- Sunt n ecesare i nstalatii s uplimentare specifice, s cumpe si cu g abarit
mare: transformatoare, tablouri electrice etc.
- Aplicaiile circuitelor electropneumatice sunt limitate datorita
pericolului de incendiu sau explozie.
- Exista pericol de accidentare prin elecrocutare.
12
CAPITOLUL 2
ELEMENTELE DE EXECUIE SPECIFICE
ACIONARILOR HIDRAULICE SI PNEUMATICE
2.1. Elemente de execuie
2.1.1. Noiuni generale.
Comenzile elaborate de dispozitivele de conducere automata, regulatoare
convenionale sau calculatoare de proces sunt implementate in proces cu ajutorul
elementelor de execuie. In perioadele de conducere manuala, comenzile
elaborate de operatori umani sunt finalizate, de asemenea, tot cu ajutorul
elementelor de execuie.
Aciunea efectiva a elementelor de execuie se concretizeaz in final prin
modificrile debitului unei substane (gaze combustibile, abur, enrgie electrica,
etc.) sau ale unei poziii, asa cum este cazul proporionrii sculelor la mainile
uneltei.
Prin element de execuie se intelege acea componenta a dispozitivului de
automatizare care pe baza comenzii primite efectueaz modificrile unui debit de
substana/energie sau ale unei poziii.
In general, elementul de execuie este compus din doua parti:
servomotorul si elemente mecanice de reglare.
Servomotorul este elementul care pe baza comenzii primite genreaza o
deplasare. Din punctul de vedere al comenzii, respectiv, al energiei pe seama
creia se realizeaz deplasarea, servomotoarele cele mai utilizate sunt cele
pneumatice, hidraulice si electrice.
Elementele mecanice de reglare utilizate in mod obinuit sunt robinetele
de reglare si clapetele de reglare.
Elementele de execuie sunt liniare, neliniare si discrete.
13
Elementele de execuie liniare sunt cu: aciune proporionala P, integrala
I sau aperiodica.
Elementele de execuie neliniara sunt bipozitionale si tripozitionale. Cele
bipozitionale lucreaz intre doua limite (inchis sau deschis, tot sau nimic), iar
cele tripozitionale intre trei limite (tot-putin-nimic).
Elementele de execuie discrete funcioneaz prin impulsuri.
2.1.2. Clasificarea elementelor de execuie.
a) Dup caracterul prelucrrii semnalului, elementele de execuie sunt continuea
si discrete. Elementele de execuie continue sunt liniare (P, I, aperiodice) si
neliniare (bipozitionale si tripozitionale). Elementele de execuie discrete
lucreaz cu semnale sub forma unei succesiuni de impulsuri.
b) Dup agentul purttor de semnal, elementele de execuie sunt: electrice,
pneumatice, hidraulice si mixte.
c) Dup tipul micrii imprimate de servomotor, elementului mecanic de
reglare, elementele de execuie sunt cu micare de rotaie si de translaie.
2.1.3. Acionarea elementelor de execuie. - Acionarea electrica.
Se realizeaz cu electromagneti sau cu motoare electrice. Elementele de
execuie acionate cu ajutorul electromagnetilor nu pot avea dect doua poziii
staionare, trecerea de la una la alta facandu-se intr-un timp scurt, de obicei de
ordinul secundelor si considerata practic instantanee. In acest caz mrimea de
execuie are deci numai doua valori. Daca elementul de execuie necesita o
acionare continua de putere redusa, cel mai des intrebuintat este motorul de
curent alternativ bifazat care se construiete cu unele caracteristici speciale si
anume pentru a avea un rspuns rapid si precis.
Din cauza robustetei lui, a posibilitii unei utilizri foarte variate si a
simplitii circuitelor de comanda, acest motor este foarte intrebuintat in
14
sistemul de reglare in care este necesar un motor cu putere mica si viteza
de rspuns mare.
In cazul motoarelor de curent continuu comanda se poate face in doua
feluri: variind curentul de excitaie si meninnd constant curentul in indusul
motorului sau variind curentul in indusul motorului si meninnd constant
curentul de excitaie. Metoda a doua este de obicei intrebuintata in sistemele de
reglare automata pentru ca pierderile de energie sunt mai mici si mai ales pentru
ca stabilitatea unui motor in care variaz excitaia nu este satisfctoare.
- Acionarea pneumatica
La baza funcionarii elementelor convenionale de acionare pneumatica se afla
cele doua principii fundamentale - principiul compensrii deplasrilor si
compensrii forelor
- Principiul compensrii deplasrilor consta in aceea ca deplasarea
determinata de mrimea de intrare este compensata cu o deplasare
determinata de mrimea de ieire.
Aparatele care au la baza principiul compensrii deplasrilor nu pot avea o
precizie mare, datorita apariiei forei de frecare in prile mobile si a
neliniaritatii caracteristicii statistice a burdufului de reacie si a variaiei
rigiditii in timp a acestuia.
- Principiul compensrii forelor permite realizarea unor aparate cu
inalte caliti metrologice, sensibilitate si viteza de acionare mare etc.
Deplasrile mici ale elementelor sensibile in sistemele cu compensarea
forelor asigura o caracteristica liniara de funcionare. Prin aceasta se
obine o insemnata cretere a durabilitii elementului sensibil si prin
urmare creste sigurana si durata de funcionare a aparatului respectiv.
Sistemele de reglare pneumatice s-au impus in special in industria
extraciei si prelucrrii ieiului, in chimie, in industria uoara si alimentara etc,
unde de obicei se intalnesc procese lente si unde exista un mare pericol de
incendiu si explozie.
15
- Acionarea hidraulica.
Avantajele undei asemena acionari se datoreaz faptului ca energia
transportata printr-un sistem de conducte cu ulei sub presiune inalta este foarte
mare si ca aceasta energie se transforma in energie mecanica in motoare de
dimensiuni mici. Constanta de timp a acionarilor hidraulice este foarte mica.
Tinand seama de aceste caracteristici, acionarea hidraulica se prevede de obicei
pentru sarcini grele, adic viteze si forte sau puteri mari.
In asemena cazuri, de obicei, elementul de execuie formeaz un singur
ansamblu constructiv cu regulatorul si elemntul de msurare. Elementele de
execuie cu acionare hidraulica pot primi mrimea de comanda si de la un
regulator pneumatic sau electronic prin intermediul unui convertor electric -
hidraulic E/H sau pneumatic - hidraulic P/H.
Inconvenientele acionarii hidraulice provin din prezenta conductelor
hidraulice si din necesitatea ca o pompa sa funcioneze continuu pentru a asigura
alimentarea cu ulei la presiune mare.
16
CAPITOLUL 3
EXEMPLE DE ACIONARI HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
3.1. Scheme hidraulice
In anumite aplicaii sistemele de reglare a foitei sunt sisteme cu reacie
de presiune, deoarece mrimea care se msoar este cderea de presiune la
motorul hidraulic, proporionala cu fora pe care aceatsa o dezvolta.
In fig. 3 se reprezint un sistem de reglare a forei care folosete ca
semnal de reacie presiune la motorul hidraulic.
In acest sistem supapa Vi are rol de de protecie a sistemului, iar supapa
cu comanda proporionala V2 regleaz presiunea uleiului in camera din stnga a
motorului hidraulic MHL, in asa fel incat acesta urmrete variaia semnalului
electric de comanda cu electromagnetul proporional EMP.
Fig. 3. Schema hidraulica FESTO
17
3.2. Scheme pneumatice
Schema pneumatica este reprezentarea grafica, obinut prin utilizarea
de simboluri si reguli de reprezentare a unui sistem pneumatic si descrie cu
acuratee funcionarea cestuia. Elaborarea schemei pneumatice este al doilea
pas fcut in proiectarea unui sistem pneumatic si, o data ce utilajul a fost
realizat, este unul din instrumentele de baza pentru operaiunile de punere in
funciune, de reglare a parametrilor de funcionare, diagnosticare si reparare.
Fiind o reprezentare a sistemului pneumatic, in principiu, schmea are o
structura identica acestuia, insa in ea nu sunt reprezentate elementele
mecanice, cu excepia celor direct interconditionate cu cele pneumatice.
Reprezentarea schematica a unui sistem pneumatic se intalneste in doua
variante:
1) Reprezentarea pe nivele, aceasta fiind cea rezultata din proiectare;
cunoaterea modului de dispunere a elementelor intr-o schema
uureaz mult aplicarea algoritmilor de proiectare, intelegerea si
interpretarea schemelor dar, in activitatea practica, acest tip de
reprezentare, la confruntarea cu instalaia reala, produce dificulti in
localizarea echipamentelor si urmrirea funcionarii lor; arhitectura
schemei nu este in corelaie cu arhitectura reala a instalaiei, deoarece
rareori elementele pneumatice pot fi aezate pe o instalaie in
structura pe nivele. Din acest motiv, in documentaia ce insoteste o
instalaie de intalneste un tip de reprezentare.
2) Reprezentarea elementelor pneumatice se face tinand seama de
poziia lor reala pe utilaj (desigur, in limitele posibilitilor); astfel, se
tine seama de poziia de lucru a elemtelor de execuie (orizontala,
verticala, oblica), de poziia si modul de grupare a celorlalte
elemente, lund diferite parti din instalaie.
18
Fig. 4. Schem pneumatic FESTO desenat n dou variante stnga-dreapta
In fig. 4 este reprezentata o schema pneumatica desenata in ambele variante. Se
poate constata ca, dei este o schema simpla, reprezentarea din stnga este mai
uor de interpretat la prima vedere. Pentru identificarea echipamentelor pe utilaj,
reprezentarea din dreapta este mai facila. A doua observaie ar fi ca, daca in
reprezentarea din stnga nivelele schemei sunt clar reprezentate, in cea din
dreapta nu se mai poate spune acest lucru.
Dup natura lor, schemele pneumatice se impart in trei categorii:
1) Scheme cu comanda spaiala (cu coordonarea micrilor): aceste scheme
sunt prevzute cu elemente de semnalizare (limitatoare de cursa) care
confirma atingerea anumitor puncte de ctre elemente de execuie (de
obicei capete de cursa) si care permit efectuarea unui pas numai ddupa ce s-
a conformat efectuarea pasului anterior; construcia acestui tip de schema
presupune in general existenta a doua elemente de semnalizare pentru fieare
element de execuie si schimbarea unui volum mai mare de informaii intre
19
etajul de execuie si etajele de comanda si procesare. Avantajele oferite de acest
tip de schema sunt:
- sigurana in funcionare (nu exista pericolul suprapunerii pailor)
- sunt sesizai paii efectuai incorect, iar schema ia deciziile
corespunztoare;
- prin posibilitatea de a poziiona dup dorina elementele de
semnalizare, schema are mai multa flexibilitate.
Dezavantaje:
- datorita structurii sale, acest tip de schema este uneori lenta;
- este relativ complicata si scumpa.
2) Schemele cu comanda temporala, cnd comanda se face dup timp, pentru
fiecare pas se aloca un timp (o temporizare), fara a efectua verificarea
execuiei respectivului pas. De obicei aceste scheme sunt guvernate cu
ajutorul automatelor programabile, care pot genera foarte uor respectivele
temporizri. Avantaje:
- comanda este centralizata;
- schema este mai simpla;
- daca este optimizata, se obine performanta de precizie si viteza
ridicate;
- este fiabila si uor de reinut.
Dezavantaje:
- prin structura ei, schema nu poate verifica corectitudinea funcionarii
instalaiei;
- vitezele elementelor de execuie nu sunt precis cunoscute (din diferite
cauze aceste viteze nu sunt constante in timp) si din acest motiv exista
pericolul suprapunerii pailor, deci a blocrii instalaiei. Pentru a evita
aceasta situaie, timpul T alocat unui pas se mrete cu o valoare t
numita "zona de sigurana", conform cu fig. 5.
20
20
Localizarea zonei de siguran pe ciclograma de funcionare
3) Schemele cu comanda combinata, dup spaiu si dup timp. Comanda acestor
scheme este o combinaie a tipurilor descrise mai sus si reprezint s olutia
optima pentru cele mai multe aplicaii practice; aceste scheme imbina,
desigur, avantajele si dezavantajele descrise mai sus.
3.3. Scheme electropneumatice
3.3.1. Comanda unui cilindru cu simplu efect.
Se poate face direct sau indirect. Criteriile de alegere a comenzii directe
sau indirecte sunt:
- fora necesara comutrii distribuitoarelor, care este in funcie de
diametrul nominal al acestora;
- mrimea solenoidului si tensiunea;
- complexitatea circuitului.
Este necesara comanda indirecta in cazul cilindrului cu viteza si/sau
diametru mare; in aceste situaii este necesar un debit mare de aer; aceasta
implica seciuni de curgere mari, deci distribuitoare cu diametrul nominal Dn
mare, adic fora de comutare mare.
Comanda directa (fg. 6) la activarea intreruptorului Si, circuitul de
alimentare a solenoidului Yi se inchide, acesta din urma este activat si
distribuitorul monostabil 3/2 normal inchis comuta, permind alimentarea
21
cilindrului, deci avansul tijei acestuia.
Se poate observa ca in momentul eliberrii tastei comutatorului Si
circuitul de alimentare a solenoidului se deschide, distribuitorul revine in poziia
iniiala (este monostabil), determinnd retragerea tijei cilindrului sub aciunea
arcului de revenire.
Fig. 6. Comanda direct a unui Fig. 7. Comanda direct a unui
cilindru cu simplu efect cilindru cu dublu efect.
3.3.2. Comanda unui cilindru du dublu efect.
Se poate face, de asemenea, direct sau indirect, iar deosebirea fata de cazul
cilindrului cu simplu efect cu revenire cu arc este doar in circuitul pneumatic: in
cazul de fata schema de comutare a distribuitorului monostabil este 4/2 sau 5/2
(fig. 7) se poate observa ca circuitele electrice sunt aceleai.
22
BIBLIOGRAFIE
1. Maini, aparate, acionari si automatizri - Prof. Dr. Ing. Nastase Bichir, Ing. Sabina Hilohi,
Conf. Dr. Corneliu Botan
2. Elemente de comanda si control pentru acionari de reglare automata
- Doinita Ghinea, Nastase Bichir, Sabina Hilohi
3. Acionarea electrica - Dorel Damsker