1
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Romȃnia Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
REVISTA CONFERINŢEI NAŢIONALE PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR
(PIPP)
Profesorul – bucuria cunoașterii
28-30 aprilie 2017, ediția a III-a
Departamentul pentru Pregǎtirea
Personalului Didactic Centrul de Cercetare și Analizǎ Psihopedagogicǎ
SIBIU 3/2017
ISSN 2558 - 9032 ISSN–L 2558 - 9032
2
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Comitet ştiinţific
Comitetul ştiinţific este responsabil cu asigurarea calității atelierelor desfășurate în
cadrul conferinței și, implicit, cu acordarea diplomelor. Comitetul științific este
alcătuit din cadre didactice ale universității organizatoare, direct implicate în
susținerea atelierelor
PREȘEDINTE COMITET ȘTIINȚIFIC: Conf. univ. dr. Adriana NICU
MEMBRII COMITETULUI ȘTIINȚIFIC:
Prof. univ. dr. Daniel MARA
Prof. univ. dr. Elena-Lucia MARA
Conf. univ. dr. Daniela CREŢU
Conf. univ. dr. Liana IUNESCH
Conf. univ. dr. Alina-Geanina IONESCU
Lector univ. dr. Alina MOLDOVAN
Lector univ. dr. Ștefania KIFOR
Lector univ. dr. Paul MIEREANU
Comitet de organizare
Conf. univ. dr. Adriana NICU (iniţiativă şi coordonare)
Conf. univ. dr. Daniela CREŢU
Prof. univ. dr. Daniel MARA
Prof. univ. dr. Elena-Lucia MARA
Conf. univ. dr. Liana IUNESCH
Conf. univ. dr. Alina-Geanina IONESCU
Conf. univ. dr. Gabriela GRUBER
Conf. univ. dr. Carmen-Maria CHIŞIU
Lector univ. dr. Ştefania KIFOR
Lector univ. dr. Alina-Georgeta MAG
Lector univ. dr. Ioana-Gabriela MĂRCUȚ
Lector univ. dr. Maria MARCU
Asist. univ. dr. Maria-Cristina POPA
Studente anul I PIPP: Miruna ANGHEL, Ramona BODNAR, Corina COTOFAN, Cătălina-Minodora DUMITREAN, Paula FARCAS, Sorina FLESCHIN, Bianca FLORICA, Cristina GLIGOREA, Fabiola-Elena ISPAS, Delia MOGA, Viorica OGNER, Anca SARBU, Iuliana TOMA.
3
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
În perioada 28-30 aprilie 2017 a avut loc la Sibiu a treia ediție a
Conferinţei Națională a specializării Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar (PIPP), cu titlul: Profesorul – Bucuria cunoașterii. La conferință
au participat studenţi, invǎțǎtori și educatoare din toata ţara interesaţi
de practicile educaţionale din învăţământul preşcolar şi primar.
Conferinţa a fost organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,
Facultatea de Științe Socio-Umane, Departamentul pentru Pregǎtirea
Personalului Didactic, PIPP, coordonator: conf. univ. dr. Adriana Nicu
Printre invitați: prof. Delia Stoicescu, inspector pentru învățământ
preșcolar și învățământ special din Sibiu.
Conferința Națională a specializării Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar (PIPP) s-a desfășurat sub paradigma pedagogiei de proiect,
urmărind să contribuie la formarea inițială a cadrelor didactice.
4
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Editorial conf. univ. dr. Adriana Nicu „Profesorul - bucuria cunoașterii” a fost tema care a orientat atelierele
din cadrul celei de-a III-a ediții a Conferinței Naționale PIPP, desfășurată
la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu. Sub acest titlu s-au îmbinat
coordonate afective și cognitive, respectiv emoția învățării. Opțiunea
pentru această temă a apărut din dorința de a oferi o altă fațetă a
pedagogiei de proiect, care este o strategie didactică în contextul
învățării prin cooperare. Odată cu dezvoltarea teoriilor cognitiviste,
socio-constructiviste și mai recent, conexioniste, prin integrarea TIC în
diferitele contexte educaționale, pedagogia de proiect a dobândit o
nouă valoare.
Pedagogia de proiect reprezintă o formă de învățare activă promovată
încă de J.J. Rousseau în romanul său pedagogic Émile și dezvoltată în
secolul XX de J. Dewey, promotorul învățării prin practică (Romainville,
2007). Obiectivul principal al acestei strategii pedagogice este de a face
elevul subiectul propriei învățări, încurajând în același timp munca în
grup.
Formarea viitorilor profesori, precum și formarea continuă a profesorilor
presupune lucrul cu adulții, despre care Knowles (1990) spunea că:
„adulții trebuie să știe de ce ar trebui să învețe ceva“ (pag. 70) și că ei
„sunt conștienți pentru propriile lor decizii“ (pag. 71). Adulții doresc să
fie văzuți ca „persoane fizice abilitate de a se auto-gestiona” și pentru
aceasta formatorii trebuie „să ia în considerare experiențele anterioare
și să le folosească în conținutul formării, prin confruntarea celor care
învață în situații reale” (Knowles, 1990, pag. 73).
Formarea profesorilor pe baza pedagogiei de proiect în cadrul unor
ateliere este în concordanță cu ideea de a ieși din sala de clasă, din
rutina cotidiană. Proiectul ca metodă activă de învățare "pune actorii în
poziția de a alege, de a decide, de a acționa; și acționând astfel, acești
5
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
actori își construiesc cunoașterea, iar proiectul devine chiar conținutul
de învățare" (Boutinet, 2004, pag. 48). Michel Huber (1999) definește
proiectul ca „o acțiune care se concretizează în obținerea unui produs
valorizat social și care, în același timp, transformă mediul, transformă
identitatea autorilor săi prin producerea unor noi competențe, generate
de rezolvarea problemelor întâlnite” (pag. 192).
Pedagogia de proiect este o strategie didactică prin care studenții pot fi
(re)motivați, prin care pot să (re)descopere bucuria de a învăța. Această
pedagogie prin proiecte face posibilă refacerea înțelesului școlii și
învățării și pare să fie profitabilă atât pentru profesor, cât și pentru
elevii/studenții săi. Prin proiectele inițiate profesorul le permite
elevilor/studenților să se confrunte cu situații autentice, reale și să dea
sens învățării. Prin intermediul proiectelor, învățarea este apoi
experimentată și nu pur și simplu stocată și acumulată. Această
pedagogie transformă clasa într-un loc de viață deschis spre exterior. La
începutul secolului al XX-lea, doi psihologi ai educației au fost convinși de
această pedagogie prin proiecte: Jean Piaget, care a afirmat că copilul
învață prin acțiune și că, prin experiență cu obiectul, își construiește
cunoștințele, iar Jerome Bruner a arătat că interacțiunea socială conduce
copilul la construirea propriei învățări. De asemenea, pedagogia prin
proiecte este interactivă și interdisciplinară.
Pedagogia de proiect/prin proiect se corelează cu strategia centrată pe
interesele și nevoile elevilor, dar este încă puțin prezentă în practicile
școlare. Predarea în contextul actualului curriculum pentru educația
timpurie și pentru învățământul primar se dorește a fi integrată, deci
interactivă și interdisciplinară. Realizarea unei predări integrate solicită
un efort uriaș, multă energie și entuziasm din partea profesorilor. Clasele
de elevi numeroase fac adesea greu realizabile aceste proiecte. Timpul
școlar nu permite derularea unor proiecte care real să (re)dea elevilor
încredere în forțele proprii, să îi motiveze și să dea semnificație învățării
și școlii.
Studenții care se pregătesc să devină profesori pentru învățământul
primar și preșcolar combină cunoștințele teoretice și practica
6
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
profesorală. Iar întâlnirile anuale la atelierele propuse de conferința
noastră oferă o completare a practicii, abordări integrate, idei pentru
activitățile cu preșcolarii sau cu elevii din ciclul primar. De asemenea,
aceste întâlniri anuale creează noi interacțiuni cu studenți din diferite
centre universitare, noi experiențe împărtășite, schimburi de bune
practici.
Fiecare nouă ediție a adus alte conținuturi tematice de care s-au bucurat
participanții. Evenimentul notabil al celei de-a treia ediții a Conferinței
Naționale PIPP a fost crearea unei secțiuni pentru cadre didactice care
predau în cele două segmente bazale ale sistemului nostru de
învățământ: grădinița și școala primară. Astfel, numărul participanților s-
a dublat, iar notorietatea conferinței a crescut: peste 140 de
participanți! Au venit studenți din centrele universitare: Arad, Brașov,
Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Pitești, Sibiu și Timișoara. Profesori pentru
învățământul preșcolar și primar au venit din 15 județe ale țării: Alba (7),
Bacău (5), Buzău (2), Brașov (4), Cluj (1), Constanța (5), Dâmbovița (8),
Mureș (2), Neamț (3), Olt (2), Sibiu (14), Suceava (6), Timiș (7), Tulcea (2),
Vâlcea (1).
Bucuria cunoașterii a fost autentică în cadrul atelierelor
Limbă și comunicare – experiențe practice a oferit
participanților jocuri atractive, dinamice, interactive,
jocuri de cunoaștere și de cooperare și jocuri creative de
înlăturare a barierelor psihologice în cadrul comunicării.
Integrarea instrumentelor digitale ȋn procesul de predare-ȋnvățare-
evaluare. Inovațiile Web 2.0 sunt o mare provocare
pentru cadrele didactice. Utilizarea calculatorului sau a
dispozitivelor mobile în clasă sunt instrumente
provocatoare pentru profesori și motivante pentru
copii și elevi. Aplicația HotPotatoes este gratuită și
oferă o interfață vizuală ușor de utilizat în crearea unor exerciții
interactive, utilizând o platformă Web 2.0.
7
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Formarea competenţelor interculturale la elevi a oferit o
abordare interdisciplinară a problemelor specifice
interculturalității şi psihologiei sociale, într-o manieră
ludică, analitică şi creativă. Manifestarea unei atitudini
pozitive într-o lume tot mai globalizată și, în același timp
tot mai diversă constituie o provocare pentru mediul
educaţional şi social în secolului XXI.
Creativitate și motivație. Metodele de lucru la clasă solicită creativitatea
și motivația profesorului, pe de o parte, dar și ale
elevului, pe de altă parte. Atelierul a propus metoda
lectura predictivă, urmată de o reflecție
psihopedagogică dirijată, în urma căreia participanții să
conștientizeze valoarea și locul metodei în activitatea școlară și
extrașcolară.
Atelierul de artă plastică a atras participanții care și-au
dorit sa împărtășească bucuria cunoașterii prin culoare,
și să dobândească noi metode de compoziţie şi tehnici
artistice. Rostul acestor activități este de asimilare și
exprimare cultural-artistică, dar și de autodescoperire a
aptitudinilor și talentelor.
Atelierul de muzică a adus elemente noi de didactica muzicii, metodele
Dalcroze şi Orff, urmate de exemplificări practice. Rolul
profesorului care lucrează cu copii și elevi mici este de a-
i antrena în realizarea unor exerciţii ritmice sau
melodico-ritmice în diverse situaţii pedagogice, oferind,
prin acestea, modalităţi inovative pentru înţelegerea actului muzical
Pedagogie experiențială se referă la dezvoltarea
abilităţilor practice și psihomotrice necesare
profesorilor pentru a aplica un management al clasei
eficient, pe baza lucrului în echipă și a responsabilizării
liderilor. Participanții au putut învăța semnificația
coeziunii de grup, importanța înțelegerii și încrederii între copii, prin
intermediul jocurilor interactive.
8
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Teatrul în educație - un atelier despre instrumentarul și dimensiunea
formatoare a teatrului: de la pregătirea în vederea
vizionării unui spectacolul de teatru, până la procesul
de creație și munca cu micii actori. Au fost prezentate
tehnici de îmbinare a conținuturilor didactice cu arta
teatrală și jocuri menite să sprijine procese de predare-
învățare. Au fost relevate mostre de aplicabilitate și eficiență a
mijloacelor pedagogiei teatrale în practica școlară de zi cu zi.
Pedagogia de proiect are valențe multiple în practica școlară. Ideile noi,
interacțiunile, creativitatea și comunicare formatorilor, a viitorilor și
actualilor profesori sunt surse incontestabile pentru reușita personală și
profesională.
Va așteptăm la următoarea ediție a Conferinței Naționale PIPP
desfășurată în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
Referințe
Baie, F. (2015) „Enseignement qualifiant : la pédagogie par projets peut-
elle redonner du sens à l’école pour nos adolescents en perte de
motivation?” în Union Francophone des Associations de Parents de
l'Enseignement Catholique, Analyse UFAPEC, nr. 30.15
Boutinet, J.-P. 2004. Psychologie des conduites à projet, Paris, PUF
Huber, M. 1999. Apprendre en projets, La pédagogie du projet-élèves,
Lyon, Chronique Sociale
Knowles, M. 1990. The adult learner. A neglected species, Houston: Gulf
Publishing.
Romainville, M. 2007. „Ignorante du passé, la pédagogie universitaire
est-elle condamnée à le revivre ? Quelques leçons de la longue
histoire des méthodesmactives”, în Actes du 4e colloque Question
de Pédagogies dans l’enseignement supérieur, Louvain, Presses
universitaire du Louvain.
9
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Bucuria cunoașterii conf. univ. dr. Daniela Crețu
Introducere Grădinițele și școlile sunt medii educaționale în care procesul cunoașterii
se împletește cu emoțiile. Fiecare dintre noi, dacă facem un efort
retrospectiv, ne amintim de experiențe școlare care au fost marcate într-
un fel sau altul de emoții, de bucurie sau mândrie, de tristete sau poate
de dezamagire. Dacă procesul cunoașterii (a cărui principală formă de
realizare este învățarea), rămâne permanant în atenția noastră a
cadrelor didactice, pentru că tine de esența activitatii noastre
profesionale să-l facilităm, nu același lucru se întâmplă în cazul emotiilor,
despre care nu prea vorbim, în ciuda faptului că le trăim zilnic, și noi și
elevii.
Emoțiile sunt definite ca stări subiective, acompaniate de reacții
fiziologice și de răspunsuri evaluative în raport cu anumite acțiuni,
situații sau evenimente (Baumeister & Bushman, 2007). În contextele
educaționale, copiii și elevii trăiesc o serie de emoții, legate de învățare,
de instruire, de participarea la ore sau activități, de susținerea testelor,
de relațiile cu colegii și cadrele didactice.
Emoțiile există, sunt inevitabile, țin de condiția noastră umană și ne
influnțează gândurile, reacțiile, acțiunile. Ele ne colorează viața și ne
oferă informații importante despre lume și despre noi înșine. Emoțiile nu
sunt separate de procesul cunoașterii, ci îl însoțesc. Paletarul emoțional
asociat procesului de cunoaștere este foarte bogat și divers. În Fig. 1.
sunt reprezentate doar cateva dintre cele mai frecvente emoții care
însoțesc procesul cunoașterii, realizabil prin activitatea de învățare.
10
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Ce este bucuria cunoașterii/învățării?
Bucuria este una dintre emoțiile pozitive, alături de încântare, plăcere,
speranță, mândrie. Acestea se asociază cu starea de confort a
individului. Dar există și emoții negative (care ne generează disconfort),
cum ar fi: tristețea, frica, mânia, dezgustul, frustrarea, anxietatea,
rușinea, furia, supărarea. Este inevitabil să trăim emoții din ambele
categorii, chiar dacă cu toții ne dorim să simțim cât mai multe emoții
pozitive și să evităm emoțiile negative.
Emoțiile însoțesc procesul de învățare, susținându-l, oferindu-i energia
de care are nevoie sau făcându-l uneori dificil și greoi. În general,
emoțiile pozitive sunt considerate a fi activatoare, motivatoare pentru
procesul învățării, spre deosebire de cele negative, care pot dezangaja
elevul față de acest proces.
Reușita școlară sau academică depinde nu numai de capacitățile
intelectuale ale unei persoanei, de nivelul de inteligență (academică), ci
și de emoțiile pe care le trăiește, de capacitatea de a-și canaliza energia
în direcția obținerii rezultatelor așteptate. Emoțiile, învățarea și
performanțele sunt interconectate. Emoțiile influențează procesele
cognitive ale elevilor și performanțele, precum și starea lor psihologică și
fizică (Pekrun, Goetz, Titz, & Perry, 2002).
Figura 1. Emoțiile și învățarea
11
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Bucuria este o emoție care nu trebuie să lipsească din procesul
cunoașterii realizat în gradinițe sau școli. Bucuria este o trăire interioară
generatoare a unei stări de bine cu mari niveluri de energie și multă
disponibilitate în fața acțiunilor constructive, așa cum este și activitatea
de învățare. Ea poate fi o premisă, o stare însoțitoare a procesului de
învățare sau o stare trăită la finalul procesului de învățare.
Bucuria învățării se poate prezenta sub mai multe forme. Spre exemplu,
poate fi activă sau pasivă. Bucuria pasivă înseamnă starea de mulțumire
generată de factori sau situații la a căror apariție elevul nu a participat,
în timp ce bucuria activă este generată de efortul pe care un copil îl
depune în procesul învățării. Bucuria poate fi de scurtă durată (de
exemplu rezultată din înțelegerea rapidă a ceea ce avea de învățat) sau
de mai lungă durată (Varila & Viholainen apud. Rantala & Maatta, 2010).
Ce spun cercetările despre relația dintre emoții și învățare?
O serie de studii care au explorat relația dintre procesul cunoașterii și
emoții, aduc în atenția educatorilor efectele emoțiilor asupra învățării.
Iată câteva dintre rezultatele cercetărilor întreprinse pe acest subiect:
• Stările afective pozitive pot spori motivația de abordare a
sarcinilor de învățare, în timp ce stările afective negative
încurajează evitarea lor (Olafson & Ferraro, 2001).
• S-a dovedit că stările afective pozitive promovează moduri de
gândire creative, flexibile și holistice, în timp ce stărie afective
negative generează moduri mai analitice și rigide de procesare a
informațiilor (Ashby, Isen, & Turken, 1999).
• Bucuria, speranța și mândria sunt corelate pozitiv cu auto-
eficiența, interesul pentru învățare, efortul și performanțele
(Pekrun et al., 2004).
• Bucuria, mândria, speranța sunt predictori pentru performanțe
mai bune, iar plictiseala este predictor pentru performanțe slabe,
efectul plictiselii fiind chiar mai mare decât cel al anxietății
(Pekrun et al., 2002; Daniels & Stupniski, 2009).
12
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
• În absența unui contact cu nivelul emoțional al celui care învață, e
posibil ca învățarea să nu se producă (Meyer & Turner, 2002).
• Când elevii sunt implicați, motivați și simt un stres minimal,
informația este procesată și ei ating niveluri superioare cognitive.
Fac conexiuni și trăiesc momentele de “aha”. O asemenea
învățare nu se produce în clase liniștite, dominate de prelegere, ci
în clasele unde domină o atmosferă de exuberanță, de
descoperire (Kohn, 2004).
Există chiar dovezi neurologice care susțin ideea că dacă elevii nu se simt
confortabil în sălile de clasă, ei nu vor învăța. Astfel, dr. Judy Willis -
neurolog și profesor american, o autoritate în cercetările pe creier cu
privire la învățare, aduce în atenția cadrelor didactice un sistem care să
promoveze o învățare bazată pe felul în care creierul funcționează.
Este vorba de sistemul R.A.D. (Willis, 2007, 2009), a cărui denumire
(acronim) provine de la trei componente importante pentru procesul
învățării: sistemul reticulat activator (R), amigdala (A) și dopamina (D),
pe care le prezentăm în cele ce urmează.
Sistemul reticulat activator este o parte componentă a creierului, plasat
în partea din spate jos a acestuia. În condițiile în care bilioane de biți de
informatii bombardează creierul în fiecare secundă, sistemul reticulat
activator acționează precum un filtru în raport cu informațiile. Astfel,
lecțiile care sunt atractive, stimulative prin elementele de noutate au o
probabilitate mai mare de a trece prin sistemul reticulat activator.
Amigdala cerebrală, plasată lângă lobii temporali, este parte a
sistemului limbic responsabil de emoții. Amigdala acționează precum un
comutator, trimițând informația creierului reactiv (în condiții de stres)
sau creierului reflectiv. Emoțiile trăite determină ce parcurs au
informatiile prin filtrul amigdalei. Astfel, în situația în care elevii sunt
relaxați, implicați în lecții sau activități care rezonează cu interesele lor,
cu experiențe trecute pozitive, informația este promovată prin amigdală
spre zona creierului cognitiv superior (cortex prefrontal), unde este
procesată. Dacă elevii sunt plictisiți, stresați, frustrați de lecții prea
13
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
simple sau prea grele, amigdala blochează fluxul informației spre
cortexul prefrontal și o direcționează spre creierul reactiv, involuntar,
inconștient, unde singurele optiuni sunt “lupta, fugi sau îngheață”. În
registrul învățării, „lupta” se traduce în comportamente de opoziție și
agresivitate față de colegi și profesori, „fuga” se oglindește în evitarea
situațiilor de învățare și absenteism, iar reacția de tip „îngheață” se
asociază cu blocaje în gândire și senzația de golire a creierului.
Dopamina este un neurotransmițător de la nivelul sistemului nervos,
care sprijină transmiterea informației între neuronii creierului. Această
transmitere este crucială pentru procesarea informațiilor de către creier.
Când activitățile din clasă sunt plăcute, creierul eliberează dopamină,
care stimulează centrii memoriei.
Astfel, acronimul R.A.D. poate amintit profesorilor cele trei concepte
neurologice importante a fi luate în considerare în pregătirea și
realizarea lecțiilor: noutatea facilitează transmiterea informației prin
sistemul reticulat activator; clasele lipsite de stres propagă informațiile
dincolo de filtrul amigdalei; asocierile plăcute legate de învățare sunt
mai probabile să elibereze dopamină (Willis, 2007).
Cadrele didactice au nevoie să înțelegă felul în care funcționează creierul
pentru a stimula învățarea și felul în care emoțiile trăite de elevi le pot
afecta rezultatele școlare și sănătatea emoțională. Este inevitabil ca
elevii să trăiască atât emoții pozitive cât și negative în legatură cu
învățarea. Este însă de dorit ca profesorii să promoveze prin acțiunile și
alegerile lor, emoțiile care susțin actul învățării, care îi motivează pe
elevi.
Cum pot cadrele didactice să promoveze bucuria copiilor/elevilor în
învățare?
Dacă bucuria poate coexista cu învățarea, este esențial ca fiecare cadru
didactic să ia în considerare bucuria învățării sau absența acesteia și să
se gândească la modalități de a o promova. În rândurile următoare ne
vom focaliza pe câteva situații și acțiuni, pe care cadrele didactice le pot
realiza sau promova pentru a spori bucuria elevilor în sălile de clasă.
14
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Climat pozitiv
Având în vedere timpul pe care copiii/elevii îl petrec în grădinițe și școli
(între 4-8 ore), este esențial ca aceste medii să ofere un climat în care ei
să se simtă în siguranță, din punct de vedere fizic și emoțional. Copiii
sunt mai atrași de studiu atunci când contextul de învățare este asociat
cu formarea unor relații interpersonale pozitive, cu colegii, cu cadrele
didactice. Ei au nevoie să se simtă respectați, înțeleși, acceptați și
apreciați. Relația bună dintre profesori și elevi stă la baza întregului
proces de învățare (Marzano, 2015).
Jocul – cale spre cunoaștere
Jocul ține de esența activităților din educația timpurie. Jocul este “esența
înțelegerii lumii naturale și a conceptelor matematice, stând la baza
alfabetizării și a aptitudinilor sociale și emoționale” (Nell & Drew, 2016,
p. 28,). Prin joc, copiii au acces la înțelegerea lumii din jur și se dezvoltă
fizic, emoțional și social. Includerea jocului în grădinițe și școli primare le
oferă copiilor șansa de a experimenta, de a descoperi, de a-și exprima
mirarea, curiozitatea, cunoștințele și creativitatea (Nell & Drew, 2016).
Este nevoie ca personalul didactic implicat în educația copiilor preșcolari
și a școlarilor mici să înțeleagă multiplele beneficii sociale, emoționale,
fizice și cognitive ale jocului și să îl valorifice din punct de vedere
pedagogic în activitățile cu aceștia.
Jocul este sursă de bucurie și de energie creativă pentru copiii și o cale
sigură spre învățare. Copiii au o enormă capacitate de a se bucura. Pot fi
cu totul absorbiți de o activitate care le face plăcere. Cei mai mulți copii
abia așteaptă să înceapă gradinița sau școala. Adeseori vorbesc cu
entuziasm despre ce învață acolo. Din păcate, accentul pe evaluare, pe
competiție, curriculum încărcat, temele prea multe împuținează ocaziile
în care copiii se pot juca. Copiii au nevoie să se joace, prin urmare în
proiectarea situațiilor de predare și învățare acest aspect trebuie
respectat.
15
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Experiența succesului
Trăirea succesului aduce bucurie și conduce la creșterea motivației.
Pentru că reușitele mai mici pot funcționa precum niște catalizatori spre
scopuri mai mari, practica pașilor mici care conduc spre succese mai
mari ale copiilor poate fi promovată de către cadrele didactice (Rantala,
& Määttä, 2012). Învățarea trebuie corelată cu nivelurile de dezvoltare
ale copiilor. Pornind de la ceea ce poate face copilul singur (nivelul de
dezvoltare curentă), stimularea acestuia trebuie să se realizeze în zona
proximei dezvoltări, adică la nivelul la care copilul are acces cu ajutorul
unei persoane (Vîgotski, 1978). Acest lucru se poate realiza prin activităţi
de învăţare provocatoare, dar nu copleşitoare.
Echilibrul dintre abilitățile elevilor și sarcinile de lucru este crucial pentru
bucuria de a învăța. Dacă sarcina este prea simplă sau deja cunoscută,
apare plictiseala, dacă sarcina este prea grea în raport cu abilitățile
copilului, apare frustrarea și învățarea nu se produce. De aceea este
nevoie ca profesorii să fie atenți și receptivi în vederea identificării zonei
de dezvoltare proximă a fiecărui copil.
Învățarea – o activitate plăcută
Învățarea este un proces care nu este lipsit de efort, dificultăți sau
obstacole. În ciuda acestui aspect, învățarea poate să fie plăcută, mai
ales atunci când în spatele ei se ascunde o motivație. Mulți copii trăiesc
bucuria învățării atunci când curiozitatea le este stârnită, prin întrebări,
situații-problemă, ghicitori sau jocuri. Ajutându-i pe elevi să găsească
plăcere în învățare, putem să facem ca învățarea să fie de succes (Wolk,
2008).
Implicarea elevilor în învățare, entuziasmul profesorului, diversificarea
strategiilor didactice și a tipurilor de activități, stimularea senzorială,
acceptarea erorilor ca parte naturală a învățării, oferirea de feed-back
promt și constructiv, încurajarea pentru a încerca din nou sunt câteva
aspecte care pot susține și spori atractivitatea activității de învățare.
16
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Relevanța conținuturilor
Când lecțiile sunt prea abstacte și lipsite de relevanță crește stresul în
sala de clasă (Willis, 2007). Ar fi de dorit ca elevii și profesorii să poată
răspunde la întrebarea: „De ce învățăm despre asta?“ la fiecare lecție
sau activitate. Nu este întotdeauna foarte ușor să gasim o relevanța
imediată pentru tot ceea ce învățăm. Uneori asimilarea unor cunoștințe,
deprinderi reprezintă pași necesari spre abordarea unui subiect, care
poate avea o relevanță mai clară.
Accentuarea relevanței se poate realiza prin conectarea conținuturilor
învățării cu interesele și nevoile elevilor, prin demonstrarea aplicabilității
în viața de zi cu zi a ceea ce se învață sau prin încurajarea reflecțiilor
despre învățare.
Creativitate și valorizare
Grădinițele și școlile ar trebui să-i sprijine și să-i inspire pe copii să fie
creativi. Se găsește o bucurie specială în procesul prin care dăm viață
unor idei, folosind mâinile și mintea (desene, postere, invitații, fotografii,
poezii, prezentări, reviste, cântece etc.). Este important ca mai apoi
aceste produse să fie făcute vizibile, afișându-le, publicându-le, făcându-
le cunoscute părinților, colegilor etc. Pereții claselor trebuie să
vorbească despre ce se întâmplă în acel spațiu (Wolk, 2008).
Elevii aleg
Bucuria învățării necesită și libertatea de a alege. În pofida unui
curriculum prescris, există multiple ocazii pe parcursul activităților din
gradiniță sau lecțiilor de la școală în care le putem oferi copiilor
posibilitatea de a alege, de exemplu: temele de proiecte, colegii de
echipă, modul de lucru, materialele folosite, produsele la care să lucreze,
culorile, roluri etc. A le oferi copiilor/elevilor șansa de a alege reprezintă
o modalitate de a-i împuternici, de a le da un control asupra învățării,
aspect care are un potențial motivațional deloc de neglijat.
Vocea elevilor
Este necesar ca personalul didactic să asculte vocea elevilor, observațiile,
ideile lor, propunerile sau întrebările lor și să le valorifice în luarea
17
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
deciziilor. Ascultați și luați în seamă, elevii se vor simți în siguranță și
motivați să ofere idei și în viitor. Vocea copiilor poate fi o continuă sursă
de inspirație și un mecanism eficient de reglare și autoreglare pentru
profesorii interesați să o asculte.
Să mergem afară
Interacțiunea cu natura aduce o bucurie unică pentru copii,
constituindu-se într-o oportunitate pentru joc, pentru experimente,
pentru explorare și discuții etc. Aerul curat, soarele, copacii pot face
minuni pentru spiritul uman (Wolk, 2008).
Profesorul și predarea – surse de bucurie
Predarea este însuflețită atunci când se realizează cu pasiune, cu
bucurie, cu entuziasm. Când profesorul manifestă entuziasm, există
șanse ca și elevii să adopte această atitudine. Relația este valabilă și în
sens invers. Spre exemplu, o clasă cu elevi interesați, motivați, entuziaști
poate inspira sau susține entuziasmul profesorului. Bucuria poate veni
din lucuri mici, cum ar fi: un zâmbet, o glumă, o privire apreciativă sau
de încurajare, un joc amuzant de cuvinte etc. Activitățile plăcute
realizate împreună (activități sportive, artistice, vizionarea unui film,
servirea mesei etc.) pot aduce bucurie pentru copii și profesori
deopotrivă.
Cercetătorul american Marzano (2015) consideră că un profesor ar
trebui să dea dovadă de obiectivitate emoțională, care înseamnă
capacitatea de a cultiva relații bune cu elevii, fără a interpreta ca un atac
personal încălcările regulilor din clasă, reacțiile negative la măsurile
disciplinare sau lipsa de reacție în încercările acestuia de a forma o
relație bună. Obiectivitate emoțională nu implică o atitudine
impersonală sau rece față de elevi (Marzano, 2015). Recunoașterea
faptului că emoțiile sunt un lucru natural, inevitabil, observarea cu
atenție a propriilor gânduri și emoții, explicarea comportamentelor
elevilor în termeni care nu sunt amenințători sau ofensivi pentru
profesor sunt aspecte ale obiectivității emoționale.
18
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
În concluzie, susținem că bucuria poate înflori, cu condiția sa-i dăm o
șansă în clasele în care lucrăm. Când nu lăsăm loc bucuriei și stării de
bine în sălile de clasă, îi distanțăm pe elevi de o procesare eficientă a
informației, de o înmagazinare pe termen lung a informațiilor. În loc să
aibă plăcere în învățare, elevii devin plictisiți, anxioși și oricum altfel, dar
nu implicați. Nu se simt bine la școală și își pierd bucuria pe care cândva
poate au simțit-o.
„Vocea” studenților participanți la conferința Națională PIPP despre
bucuria învățării și modalitățile de promovare a acesteia
Pentru că bucuria copiilor de a învăța depinde și de felul în care
viitoarele cadre didactice se raportează la acest aspect, studenții
participanți la Conferința Națională Pedagogia Învățământului Primar și
Preșcolar (PIPP) din 28-30 aprilie 2017 au fost provocați să participe la
un concurs de scriere reflexivă cu tema: Cum înțeleg eu să promovez
bucuria copiilor în învățare? În cele ce urmează, vom prezenta câteva
extrase din cele mai reușite eseuri elaborate de studenții care au
participat la acest concurs.
„Consider că scopul fiecărui cadru didactic este insuflarea
interesului și a preocupării, a plăcerii pentru activitatea de
învățare, cât și pentru propria educație. Alături de plăcerea de a
învăța și de interesul pentru o învățare continuă, menținerea unei
curiozități vii este un alt ingredient important pentru
educație...Pentru ca învățarea să se producă cu bucurie, aș crea un
mediu plăcut și prietenos în clasă, atât în relațiile mele cu elevii,
cât și în relațiile dintre ei, încurajând amiciția, cooperarea,
susținerea reciprocă și ajutorul. Aș pune accent pe cooperarea
dintre elevi.” (B.R., studentă PIPP, anul II, Universitatea de Vest
Timișoara).
„Declanșarea curiozității copilului este o condiție indispensabilă
pentru existența bucuriei de a învăța. Specificul copilăriei este
jocul, care va reprezenta mereu o sursă de bucurie pentru copii.”
(V.L., studentă PIPP, Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca)
19
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
„Prin stilul său personal, cu dragoste și dăruire, cu multă răbdare și
înțelegere, cadrul didactic poate favoriza și dezvolta bucuria de a
învăța…Bucuria din ochii mari și gingași ai micuților exploratori
este totodată succesul nostru.” (L.C., studentă PIPP, anul III,
Universitatea „Al. I. Cuza” Iași)
„Învățarea prin joc - iată o soluție pentru îmbogățirea bucuriei
copiilor de a învăța.” (S.I., studentă PIPP, Universitatea de Vest
Timișoara)
„Pentru ca informarea să devină formare este nevoie nu de
obligativitate, de forța pedepselor sau a recompenselor, ci de un
aport afectiv personal. Emoțiile ne ajută să explorăm lumea
noastră lăuntrică, dar și lumea exterioară. Trebuie să avem în
vedere nu doar starea intelectuală a copiilor, ci și starea
emoțională…Dialogul, comunicarea să fie bazate pe încredere,
copiii să simtă că le dorești binele, că îi înțelegi și că nu sunt
singuri.” (I.F., studentă PIPP I, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu)
„Ambianța educațională din grădinițe și școli reprezintă sursa
principală care creează un context de învățare ce conduce spre
bucurie…Activitățile în natură intensifică bucuriile copiilor,
deoarece acestea presupun experimentare prin depunerea de efort
personal și implicare în activități concrete. Modalitatea cea mai
eficientă de a susține bucuria copiilor este jocul, care elimină
plictiseala, oboseala, monotonia și restabilește un echilibru în
activitatea copiilor preșcolari și școlari.” (S.C., studentă PIPP,
Universitatea „Al. I. Cuza” Iași)
20
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
„Bucuria este unicul sentiment cu adevărat motivant, atât pentru
adulți, cât mai ales pentru copii. Bucuria în educație ar putea fi
factorul cheie în atingerea de către profesor a tuturor obiectivelor.
O activitate atractivă, care produce plăcere aduce cu sine și
creativitate, exuberanță, dorință de afimare și motivație…
Susținerea bucuriei de a învăța înseamnă: folosirea jocului în
procesul instructiv-educativ, folosirea de elemente-surpriză și
menținerea unei atitudini pozitive, apelul la zona proximei
dezvoltări, crearea de ocazii pentru interacțiunea cu natura.
Bucuria copilului în legătură cu învățarea sistematică este vizibilă
în rezultatele acestuia. Un copil motivat, creativ va deveni un adult
reușit. Bucuria se transmite, de la profesor la elev, de la elev la
elev, iar cu bucuria de a învăța la temelie, cred că orice copil va
reuși să se dezvolte armonios.” (O.O., studentă PIPP, anul III,
Universitatea „Al. I. Cuza” Iași)
Reflecțiile studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului
Primar și Preșcolar dovedesc înțelegerea de către aceștia a necesității
promovării bucuriei în activitățile instructiv-educative cu preșcolarii și
școlarii mici și identificarea modalităților concrete prin care această
emoție pozitivă poate fi promovată în grădinițe și școli. Nădăjduim că
acești studenți - viitori profesori, vor căuta și promova bucuria
cunoașterii în mediile în care vor munci, pentru ei și pentru copiii pe
care-i vor îndruma.
21
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Bibliografie:
Ashby, F. G., Isen, A. M., & Turken, A. U. (1999). A neuropsychological
theory of positive affect and its influence on cognition.
Psychological Review, 106, 529-550.
Baumeister, R. F. & Bushman, B. J. (2007). Angry emotions and
aggressive behaviors. In: G. Steffgen & M. Gollwitzer (Eds.),
Emotions and aggressive behavior (pp. 61-75). Ashland, OH:
Hogrefe & Huber.
Cocoradă, E. (2016). Achievement emotions and performance among
university students, Bulletin of the Transilvania University of Braşov,
Special Issue Series VII: Social Sciences, 9 (59), No. 2, 119-128.
Daniels, L. M., & Stupnisky R. H. (2012). Not that different in theory:
Discussing the control-value theory of emotions in online learning
environments. Internet and Higher Education, 15, 222–226.
Kohn, A. (2004). Feel-bad education. Education Week, 24(3), 44–45.
Marzano, R. (2015). Arta și știința predării. Un cadru cuprinzător pentru
o instruire eficientă. București: Editura Trei.
Meyer, D., & Turner, J. (2002). Discovering emotion in classroom
motivation research. Educational Psychologist, 37, 107–114.
Nell, M.L., Drew, W.F. (2016). De la joc la învățare: cum folosim jocul
didactic în educația timpurie. București: Editura Trei.
Olafson, K. M., & Ferraro, F. R. (2001). Effects of emotional state on
lexical decision performance. Brain and Cognition,45, 15–20.
Pekrun R, Goetz T, Perry RP, Kramer K, Hochstadt M, Molfenter S.(2004).
Beyond test anxiety: Development and validation of the Test
Emotions Questionnaire (TEQ). Anxiety, Stress, & Coping: An
International Journal. 17: 287–316.
Pekrun, R., Goetz, T., Titz, W., & Perry, R. (2002), Academic emotions in
students selfregulated learning and achievement: a program of
qualitative and quantitative research. Educational Psychologist, 37,
91-105.
Rantala, T., Määttä K. (2012), Ten theses of the joy of learning at primary
schools, Early Child Development and Care, Vol. 182, No. 1, January
2012, 87–105.
22
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Varila, J., & Viholainen, T. (2000). Työnilo tutkimuksen kohteeksi [The joy
of working to the target of research] (Research reports 79).
Joensuu: University of Joensuu. În Rantala, T., Määttä K. (2012),
Ten theses of the joy of learning at primary schools, Early Child
Development and Care, Vol. 182, No. 1, January 2012, 87–105.
Vîgotsky, L. S. (1978). Mind in society: The development of higher
psychological processes. Cambridge, M. A.: Harvard University
Press.
Willis, J. (2009). How to Teach Students about the brain, in
Educational Leadership, 67 (4).
Willis, J. (2007). The Neuroscience of Joyful Education, in
Educational Leadership, 64.
Wolk. S.(2008). Joy in school, in Educational Leadership, 66 (1).
Atelierul
23
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Limbă și comunicare – experiențe practice
Formatori:
prof. univ. dr. Lucia Mara
lector univ. dr. Alina Mag
Atelierul Limbă și comunicare - experiențe practice a trezit interesul
participanților și la a treia ediție a conferinței noastre. Primul impact
pozitiv pe care l-am resimțit ca formatori a fost prezența unui grup de
studenți care au ales acest atelier la celelalte ediții și au revenit cu un
interes crescut, cu așteptări mai ridicate și la a treia ediție, fiind încântați
de experiențele trăite, de atmosfera de lucru și de sarcinile practice în
care s-au implicat.
Pentru acest an, am ales să ne surprindem studenții cu jocuri atractive,
dinamice, interactive, jocuri de cunoaștere și de cooperare și jocuri
creative de înlăturare a barierelor psihologice în cadrul comunicării.
Atmosfera de lucru a fost plăcută, relaxantă și pozitivă. Fiecare joc în
parte a fost prilej de bucurie, de autoafirmare, de exprimare liberă, de
întărire a încrederii în forțele proprii. De la folosirea jocului Vânătoarea
de comori pentru auto-prezentarea fiecărui participant, până la
comentarea drepturilor cititorului expuse de Gabriel Pennac, în cartea
Cele 10 drepturi ale cititorului:
1. Dreptul de a nu citi
2. Dreptul de a sări pagini
3. Dreptul de a nu termina
cartea
4. Dreptul de a reciti
5. Dreptul de a citi orice
6. Dreptul de a citi oriunde
7. Dreptul de a răsfoi
8. Dreptul de a citi cu voce
tare
9. Dreptul de a reacționa la
afirmațiile citite
10. Dreptul de a tăcea.
24
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Într-un timp record, studenții au avut ocazia să se descopere, să
relaționeze și să comunice între ei, să comenteze și să argumenteze
pro/contra drepturilor expuse. Partea esențială a atelierului a constat în
aplicații practice din domeniul Didacticii domeniului Limbă și
comunicare, realizate prin munca în echipă. Sarcina de lucru a fost
provocatoare, numită “Terapia prin povești”.
S-a lecturat povestea Două broscuțe, comentându-se valoarea instructiv-
educativă; Nu renunța, oricât de greu ți s-ar părea la prima vedere! Dacă
îți dai cu adevărat tot interesul, vei găsi cu siguranță o soluție!
Studenții organizați în echipe mixte, din diverse zone ale țării, au tras la
sorți bilete cu diferite caracteristici, având ca sarcină de lucru alcătuirea
unei povești terapeutice care să accentueze valoarea instructiv-
educativă a caracteristicii folosite. Poveștile au fost prezentate colegilor.
Posterele realizate de fiecare echipă de studenți ilustrează implicarea
acestora în realizarea sarcinii inedite. Argumentele aduse și prezentarea
liberă a acestora în fața întregului grup le-au pus în valoarea
creativitatea și abilitățile de comunicare eficiente în grup.
25
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
La finalul atelierului, ultima provocare sub formă de joc,
Asemănări/diferențe izbitoare între perechile de participanți, activitate
care le-a adus studenților zâmbetul pe buze și bucuria de a reuși
performanțe în exprimare alături de colegii lor din cadrul programului de
studii PIPP.
Feedback-ul pozitiv oferit de participanți atestă buna organizare a
acestui atelier și ne determină să pregătim sarcini cât mai interesante
pentru edițiile ulterioare. Apreciem la rândul nostru studenții
participanți pentru interesul și entuziasmul cu care s-au implicat,
împărtășind emoții și pasiuni.
26
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelier creativ de muzică
Metode active pentru educaţia muzicală
Formator: lector univ.dr. Paul Miereanu
Atelierul creativ de muzică din cadrul Conferinţei Naţionale Pedagogia
Învăţământului Primar şi Preşcolar „Profesorul – bucuria cunoaşterii”,
desfăşurat în data de 28 aprilie 2017, a avut ca scop cunoaşterea şi
familiarizarea studentelor participante cu unele metode de Educaţie
muzicală activă ce pot fi folosite cu bune rezultate în învăţământul
primar şi preşcolar. Au fost prezentate, pe scurt, metodele Dalcroze şi
Orff, urmate de exemplificări practice.
Emil Jaques Dalcroze (1865 – 1950) a fost un compozitor şi pedagog
elveţian care a introdus şi dezvoltat în practica educaţiei muzicale
Euritmia. Metoda sa formulează procedee inovative şi diversificate
pentru dezvoltarea abilităţilor muzicale prin intermediul mişcărilor
ritmice realizate cu cel mai original instrument – corpul uman. De altfel
euritmia se poate defini ca fiind o armonie de sunete şi mişcări ce
conferă un echilibru compoziţional.
Lecţiile de ritmică Dalcroze se desfăşoară în grup şi dezvoltă capacitatea
de adaptare, cooperare, integrare, încurajează schimburile şi simţul
critic, dau frâu liber creativităţii şi imaginaţiei copiilor.
Profesorul inventează exerciţii ritmice sau melodico-ritmice, le
adaptează situaţiilor pedagogice, oferind, prin acestea, modalităţi
inovative pentru înţelegerea actului didactic muzical
27
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Exerciţiile euritmice îi învaţă pe elevi noţiuni despre cum pot fi utilizate
formulele ritmice în timpul ascultării muzicii, să exprime prin mişcări
spontane, improvizatorice ale corpului ceea ce aud. De exemplu, valorile
de note pot fi reprezentate de bătăi din mâini, în diverse modalităţi:
Compozitorul şi dirijorul german Carl Orff (1895-1982) a oferit
învăţământului muzical un model de Educaţie muzicală modernă,
sistematizată, adresată copiilor din întreaga lume.
Metoda Orff de Educaţie muzicală este numită Schulwerk, adică model
de şcoală-atelier. În lucrarea Sisteme de Educaţie muzicală, doamna prof.
28
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
univ. dr. Munteanu Gabriela subliniază că „în acest atelier elevii învaţă să
se bucure de ritmul vorbirii, să-l exteriorizeze prin mişcare corporală
liberă sau paşi de dans, să înveţe scris-cititul muzical cu ajutorul
instrumentului, să creeze muzică din modulele învăţate şi din acestea să
formuleze noi elemente muzicale: ritmuri, melodii, armonii, forme, prin
tehnica improvizaţiei.”
Metoda este destinată tuturor copiilor, preşcolari şi şcolari, de
asemenea aceasta poate fi aplicată şi copiilor cu cerinţe educative
speciale, creându-se pentru aceştia un instrumentar ritmic ce poate fi
adaptat pentru a corespunde fiecărui individ în parte.
Instrumentele Orff sunt de patru categorii: corpul copilului – palme,
degete, picioare, obiecte sonore (jucării muzicale) confecţionate
artizanal, percuţie ritmică – tobă mică, talgere, trianglu, castaniete,
tamburină, xilofon şi melodice – blockflöte.
Orff a alcătuit un sistem de module ritmico-melodice care oferă copiilor
posibilitatea de a-şi improviza propria lor muzică. Aceste module sunt
bazate pe scări muzicale accesibile copiilor (pentatonii – 5 sunete şi
hexacordii – 6 sunete) şi cuprind două până la şapte sunete.
Exemple: SOL-MI; SOL-LA-SOL-MI; SOL-LA-SOL-MI-DO-RE; SOL-MI-FA-
SOL; SOL-FA-SOL-LA-SOL-MI-DO.
29
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Ca exemplu de exerciţiu prin care copiii învaţă să compună ritmuri,
sonorităţi timbrale, forme muzicale, sugerez Rondoul ritmic A B A C A D
A (Munteanu Gabriela – Didactica Educaţiei muzicale), care poate fi
diversificat şi cu alte sonorităţi alese:
Concluzii în urma chestionarului de evaluare a atelierului creativ de
muzică
Ce s-a învăţat la atelierul de muzică
- metode interesante şi de folosit la clasă
- inspiraţie pentru folosirea instrumentelor şi jucăriilor muzicale
- studentele s-au simţit bine, s-au distrat şi cel mai important, au
trăit o experienţă nouă, cu multe învăţăminte
30
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
- achiziţii de noi cunoştinţe în muzică şi de noi metode de
educaţie muzicală activă (exerciţii de intonaţie, de ritmică
gestuală şi mişcare), care au impresionat şi au transmis emoţii şi
bucurie de neuitat
- s-a simţit cu adevărat bucuria cunoaşterii
- a fost cel mai interactiv, interesant, creativ şi distractiv atelier
- experienţă unică în care s-a învăţat ascultarea şi, mai ales,
simţirea muzicii
- atelier încărcat cu pozitivism, bucurie, energie şi experienţe
inedite, inovative
- atelier util, vesel, pluridisciplinar
- atelier motivant, care a reprezentat o oportunitate de dezvoltare
personală
Sugestii pentru formatorul atelierului de muzică: mai mult timp alocat
atelierului Muzică şi mişcare
Bibliografie:
Munteanu, Gabriela – Didactica Educaţiei muzicale, Editura Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti, 2007
Munteanu, Gabriela – Sisteme de Educaţie muzicală, Editura Fundaţiei
„România de Mâine”, Bucureşti, 2009
Niedermaier, Astrid – Educaţie muzicală modernă. Concepţia pedagogică
şi instrumentariul Orff, Editura Hora, Sibiu, 1999
The Euhriythhmics of Jacques Dalcroze, London Constable &
CompanyLtd., 1920
Programa şcolară pentru Euritmie, clasele I – a IV-a, Ministerul Educaţiei
şi Cercetării, 2001
31
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelierul Creativitate și
motivație
Formatori:
conf. univ. dr. Carmen Maria Chișiu
asist. univ. drd. Maria Cristina Popa
Descrierea atelierului
Atelierul Creativitate și motivație, din cadrul celei de-a treia ediții a
Conferinței Naționale a Studenților PIPP: Profesorul – bucuria
cunoașterii, desfășurată în data de 28 aprilie 2017 și organizată de
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Științe Socio-
Umane, a fost coordonat de Carmen Maria Chișiu și Maria Cristina Popa.
Atelierul a fost un prilej de întâlnire interactivă, lăsând imaginația și
creativitatea să-și găsească locul în mințile și sufletele participantelor.
Studente din Sibiu, Iași, Timișoara, București și Arad, timp de o ora și
jumătate, lucrând pe un text necunoscut, cu un subiect ce a stârnit
interesul participantelor, au cunoscut metoda lectura predictivă.
Scopul atelierului a fost formarea studenților pentru activitatea
didactică, pentru armonizarea la nevoile și posibilitățile școlarului mic.
Pentru realizarea atelierului am folosit: fișe de lucru, videoproiector,
laptop, flipchart și markere.
Atelierul a debutat cu un exercițiu de spargere a gheții în care atât
participanții, cât și formatorii au avut ca sarcină să-și identifice o calitate
personală care începe cu inițiala numelui, pe care să o comunice
32
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
colegelor din grupul de 4. Cele care au dorit au avut posibilitatea să
spună întregului grup calitatea identificată.
Formatorii au prezentat metoda pentru înțelegerea algoritmului de
lucru. Timp de câteva minute, folosind cuvintele de sprijin dictate de
formator și preluate din textul Arturo și Clementina, adaptare după
Adela Turin și Nella Bosnia, prin activitate individuală studenții au
realizat un text. În grupuri de câte patru, prin citire reciprocă, studenții
și-au împărtășit textele formulate și au selectat unul singur din toate
variantele prezentate în grup. Acesta a fost citit grupului mare.
Formatorul a notat ideile fiecărui text selectat. Apoi s-a lecturat primul
fragment din textul Arturo și Clementina. Dintre variantele notate, s-a
găsit textul compus de studente, care se aseamănă cel mai mult cu ideea
originală. Textul Arturo și Clementina a fost împărțit în fragmente.
Studenții vor continua să facă predicții, pornind de fiecare dată de la
ideea din fragmentul lecturat.
Atelierul s-a încheiat printr-o dezbatere, pornind de la o întrebare
binară, care viza finalul lecturii.
Pe tot parcursul atelierului s-a realizat o reflecție psihopedagogică
dirijată, în urma căreia studentele să conștientizeze valoarea și locul
metodei în activitatea școlară și extrașcolară.
Atelierul s-a desfășurat pe fond muzical.
Activitatea a stârnit interes. Studentele au fost preocupate de realizarea
sarcinilor. Conținutul textului Arturo și Clementina a captat rapid atenția
participantelor. Studentele au apreciat modul de organizarea a
atelierului, calitatea activităților desfășurate, metodele de lucru,
atmosfera, prestația formatorilor și utilitatea atelierului.
De asemenea, în formularul de feed-back am primit sugestia desfășurării
atelierului pe durată mai lungă de timp.
33
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Poze din timpul atelierului
34
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelierul de Teatrul în
educație
Formator:
lector. univ. dr. Alina Moldovan
„am reînvățat să mă joc, să
mă simt bine.”(participant a)
Atelierul de teatru în educație și-a propus o incursiune în domeniul
pedagogiei teatrale, în vederea „conștientizării prezenței teatrului în
educație” (participant b) utilității acestuia în procese de formare. A fost
un atelier, care a revelat mostre ale instrumentalului și ale dimensiunii
formatoare a teatrului ca mijloc și mediu, desfășurându-se prin
incursiune în toate cele trei sfere de acțiune ale pedagogiei teatrale,
educație înspre, prin și pentru teatru. Începând cu pregătirea aferentă
vizionării primului spectacol de teatru, la variante de jocuri didactice
post-vizionare, până la exerciții specifice muncii actorului sub formă
unor jocuri menite să dezvolte competențe inter- și intra-personale.
Participanții au experimentat diferite exerciții, precum cele de
cunoaștere, de tip ice-breaker, de relaționare - cu și fără păpuși, iar în
urma fiecărui joc, au reflectat asupra experienței trăite și a posibilelor
modalități de implementare în raport cu categoria de vârstă căreia le
sunt adresate. Participanții la atelier au făcut cunoștință cu diverse jocuri
menite să sprijine procese de predare-învățare, începând cu jocuri
menite să sprijine captarea atenției, stimularea spiritului participativ și
capacitatea de concentrare, precum și tehnici de transmitere a
conținuturilor didactice prin joc.
35
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
„Participând la acest atelier, m-am
îmbogățit sufletește, am aflat
câteva trucuri de captare a atenției
copiilor, de dezvoltare personală
prin teatru, mânuire a păpușilor.”
(participant b)
Dezvoltarea de competențe prin mijloace specifice pedagogiei teatrale a
jucat un rol important pe parcursul atelierului. Participanții au avut
ocazia să experimenteze jocuri practicate în vederea stimulării
dezvoltării de abilități precum coordonarea, spiritul de munca în echipă,
spontaneitatea, încrederea în sine, etc. și să descopere ce înseamnă o
practică responsabilă.
O altă parte a atelierului, s-a conturat în jurul lucrului cu micii actori în
vederea realizării serbărilor tematice. Începând cu sugestii cu privire la
alegerea textului în funcție de conținut, capacități și grupe de vârstă, la
distribuirea de roluri și până la învățarea și recitarea de poezii sau replici,
gestionarea emoțiilor și dezvoltarea abilității de vorbire în public. Tot în
acest cadru, s-a discutat despre posibilități de punere în scenă, precum
scenete la paravan - cu păpuși și decor bidimensional confecționate de
copii, jocul cu umbre, evenimente de tip happening sau ore deschise.
Atelierul a propus și o întâlnire cu diverse tipuri de păpuși și marionete.
Astfel, a devenit vizibil rolul păpușii ca mediator și valoarea ce o poartă
cu sine această păpușă din perspectiva mânuitorului și al spectatorului.
Păpușa, ce urmează a fi însuflețită de păpușar, spre exemplu, se va ridica
sau așeza pe masă sub privirile celor mici, ca un obiect ce poartă în sine
un suflet, pentru a se bucura de încrederea și empatia spectatorilor. Pe
de altă parte, au fost exersate tehnici de mânuire, precum ridicarea,
așezarea sau mersul păpușii la paravan și relevate exemple de
confecționare a acestora din animale de pluș, șosete sau bidimensionale
din hârtie cu tijă. Marionetele cu sfori sau tijă, dar mai ales cele
„umane”, au completat peisajul și au solicitat spirit de echipă,
coordonare, atenție, concentrare și răbdare. „Transformându-se”
alternativ în marionete cu sfori invizibile și mânuitori, participanții au
36
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
experimentat punerea în mișcare a unei marionete „umane” și gradul de
dificultate aferent numărului de mânuitori.
„Mi-am îmbunătățit cunoștințele
cu privire la mânuirea și tainele
păpușilor BiBaBo, cât și a
marionetelor.” (participant c)
Atelierul s-a bucurat de o atmosferă de lucru caldă, relaxată, de
deschidere, de veselie și de poftă de joc și joacă, și s-a dovedit prea scurt
în fața multitudinii de informații și experiențe, ce se doreau a fi
prelucrate. Rezumând, deoarece am avut parte de „experiențe unice” și
„am trăit și împărtășit bucurie” (participant e), așteptăm cu nerăbdare
ediția următoare, când vom redeschide cufărul pedagogiei teatrale.
37
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelier Pedagogie experiențială
Formator:
Conf. univ. dr. Liana Regina Iunesch
Conferința Națională PIPP – Ediția a III-a. Profesorul – bucuria
cunoașterii organizată de către Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea
de Științe Socio-Umane prin Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic în perioada 28-30 aprilie 2017 a reunit 66 de
participanți în cadrul Atelierului de pedagogie experiențială (Secțiunea A
și Secțiunea B).
Misiunea Atelierului de pedagogie experiențială a fost aceea de a
dezvolta studenţilor participanți abilităţile practice necesare viitorilor
dascăli, de a aplica un management al clasei eficient, făcându-i să
descopere prin experiența proprie valoarea lucrului în echipă și
responsabilitatea liderilor. La rândul lor, participanții vor putea crea
coeziune de grup, înțelegere și încredere între copiii, care le sunt
încredințați și vor putea dezvolta personalităţi armonioase copiilor, prin
intermediul jocurilor interactive.
În cadrul Atelierului de pedagogie experiențială studenții și cadrele
didactice au participat la jocuri interactive de dezvoltare a coeziunii de
grup, de dezvoltare a spiritului critic și de dezvoltare a simțului
răspunderii, de stimulare a încrederii în forțele proprii și a încrederii în
oameni în general. Studenții au fost puși în situații critice, care puteau fi
soluționate doar prin comunicare, cooperare și disciplină de lucru.
Studenții au participat cu interes la jocurile oferite (Naufragiul,
Labirintul, Tunelul și Coarda) și la momentele ulterioare de reflecție și au
înțeles rolul și obiectivele acestor jocuri. Acest fapt se reflectă și în
chestionarele de evaluare ale atelierului de pedagogie experiențială.
Impresiile generale ale studentelor:
Din cei 68 de participanți înscriși au participat 66 din care 59 au
completat chestionarul de evaluare. În urma studierii chestionarelor de
38
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
evaluare completate de către cei 59 de studenți participanți am
constatat că organizarea atelierului, calitatea activităților desfășurate,
metodele de lucru, atmosfera de lucru, prestația formatorului, utilitatea
Atelierului de pedagogie experiențială au fost apreciate în mod pozitiv.
Calificativul acordat acestui atelier este ”foarte bine” în toate
chestionarele completate și toți participanții ar recomanda acest atelier
și colegilor.
Conform chestionarelor completate, participarea la acest atelier le-a
adus: „idei noi de dezvoltare și gestionare a relațiilor în cadrul clasei de
elevi, emoții pozitive, jocuri noi care pot fi realizate cu elevii, metode
distractive de lucru cu copiii (mai ales în conflict), încredere în oameni
necunoscuți, activități utile pentru clasă, strategii pentru dezvoltarea
spiritului de echipă și pentru dezvoltarea relațiilor interpersonale,
experiențe unice, bucuria învățării” etc.
Câteva păreri exprimate:
1. Am învățat că unitatea echipei este foarte importantă pentru a
depăși anumite obstacole, pentru a realiza anumite sarcini.
2. Am învățat să lucrez în echipă, să ascult și alte păreri, să
colaborez. Am câștigat activități utile pentru clasa mea.
3. Coeziunea grupului necesită timp. Greșeala
este omenească și iminentă. Există o
soluție mereu, nu contează din câte
încercări se ajunge la ea. Important este să
nu renunți. Toți fără unul nu se poate.
4. Am învățat să am încredere în ceilalți, să
cooperez și apoi chiar să fiu un leader și să-
mi înfrâng frica de a experimenta lucruri
noi.
5. Curaj, încredere, capacitate de renunțare la un rol dorit și asumare
a unui alt rol, necesar.
39
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
6. Creativitate, cooperare, provocare, dorința de participare și
succes, destindere, relaxare, experiență, bucurie, coordonare.
7. La acest atelier am trăit emoții de fericire, bucurie, relaxare. Am
învățat că un grup are nevoie de comunicare, înțelegere, atenție și
coordonare și cel mai important este că fiecare membru joacă un
rol important.
8. O activitate relaxantă, plăcută, plină de energie în care am
observat câteva metode de jocuri în aer liber interesante, în care
se exersează atenția, intuiția, imaginația, echilibrul, curajul,
cooperarea în grup, încurajarea, ambiția, memoria.
9. Experiență practică, autocunoaștere aprofundată, mai multă
încredere în forțele proprii, mi-am dezvoltat anumite abilități și
deprinderi.
Singura sugestie în vederea îmbunătățirii
acestui atelier a fost dorința de a lărgi timpul
de desfășurare, exprimată de ex.: ”mai multe
ore, timp mai mult de desfășurare a
activităților, nu necesită îmbunătățiri,
eventual mai mult timp pentru derulare, mai
multe jocuri”.
Atelierul va fi oferit cu același conținut și în viitor pentru participanți,
care nu au avut ocazia de a cunoaște jocurile
prezentate și va fi modificat pentru
participanții, care doresc să cunoască și alte
jocuri interactive de creare a coeziunii de
grup și a încrederii în colegi. În viitor timpul
alocat acestui atelier ar trebui lărgit, având în
vedere dorința unui mare număr de
participanți.
40
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelier de artă plastică
Formator: conf. univ. dr. Geanina Ionescu
Conferința Națională PIPP, ediția a III-a, Profesorul – bucuria
cunoașterii organizată de către Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea
de Științe Socio-Umane prin Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic în perioada 28-30 aprilie 2017 a reunit 66 de
participanți în cadrul Atelierului de artă plastică.
Studenți, educatori și învățători din județele Sibiu, Argeș, Iași, Dolj, Arad,
Brașov, Cluj, Alba, Suceava, Olt, Timiș, Tulcea, Dâmbovița, Constanța,
Buzău au manifestat interes pentru toate atelierele privind practicile
educaționale cu impact formativ din cadrul conferinței, inclusiv pentru
Atelierul de artă plastică.
Participanții înscriși la Atelierul de artă plastică au experimentat practici
educaționale prin intermediul culorii, esențiale pentru dezvoltarea
presonalității creatoare a copiilor din învățământul preșcolar și primar.
În urma consultării chestionarelor de evaluare a Atelierului de artă
plastică completate de către participanți am constatat că organizarea
atelierului, calitatea activităților desfășurate, metodele de lucru,
atmosfera de lucru, gestionarea timpului, prestația formatorului,
utilitatea atelierului au fost apreciate cu calificativul Foarte bine.
Păreri exprimate de participanți, conform chestionarelor:
- Un debut spectaculos! Știam, simțeam că pot! Vă mulțumesc din
suflet! M-am dezinhibat! M-ați ajutat foarte mult.
- La atelierul de artă plastică m-am simțit minunat. Atmosfera a fost
plăcută.
41
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
- Am învățat să-mi exprim emoțiile prin artă. Am descoperit că
fiecare are talent. Am reușit să creez ceva ce nu credeam că pot
crea.
- Am învățat să-mi exprim surprinzător de bine emoțiile prin desen.
- Mi-am amintit de copilărie.
- Desenul este modul prin care fiecare își exprimă sentimentele. Aici
am fost liberi să ne exprimăm.
- Am câștigat o experiență frumoasă, plină de culoare. Am învățat
că gândurile noastre se pot evidenția prin cea mai frumoasă
metodă, desenul.
- Am trăit experiențe minunate alături de oameni minunați. Am
descoperit materiale de lucru utile și am învățat că nu trebuie să
ne fie teamă să îmbinăm culorile.
- Contează sufletul lucrării: creativitatea și libertatea!
Sugestii, conform chestionarelor:
- Atelierul este foarte bine organizat. Să o țineți tot așa!
- Mi-ar fi plăcut să dureze mai mult.
- Mai mult timp alocat atelierului pentru a hrăni sufletul cu puțină
culoare și emoții productive!
- Un atelier superb.
- Totul a fost la superlativ!
Lucrări realizate în cadrul
atelierului de artă plastică
42
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Integrarea instrumentelor digitale ȋn procesul de
predare-ȋnvățare-evaluare
Formatori:
lector univ.dr. Ştefania Kifor
lector univ.dr. Ioana Mărcuţ
Dezvoltările din domeniul IT din ultima perioadă au condus la
dezvoltarea şi varietatea instrumentelor Web2.0 care au aplicabilitate ȋn
educație. Aceste instumente creeazǎ și spijinǎ mediile virtuale de
ȋnvǎțare, faciliteazǎ comunicarea și colaborarea, spijinǎ predarea și
ȋnvǎțarea, astfel că lecţiile video, cǎrțile digitale, hǎrțile conceptuale,
bolguri, retelele sociale, jocurile on-line etc. sunt extrem de utile şi sunt
dezvoltate cu scopul de a menţine sporit interesul elevului. Utilizarea în
conţinuturi a tendinţelor actuale au ca scop să trezească interesul
elevului, pe de-o parte, dar şi să faciliteze nivelul de înţelegere prin
explicarea sau simularea fenomenelor care, într-o formă de instruire
face-to-face necesită resurse financiare sau materiale speciale.
Inovațiile Web 2.0 ȋn învǎțǎmȃntul primar și preșcolar sunt tot mai des
folosite și fac predarea-ȋnvățarea-evaluarea mai autenticǎ, mai
personalizatǎ, fiind o mare provocare pentru cadrele didactice. De
asemenea, utilizarea calculatorului sau a dispozitivelor mobile în clasă
este un factor motivant puternic pentru copii, implicându-i în mod activ
în propria formare. Varietatea instrumentele digitale puse la dispoziție,
multe dintre ele gratuite, sunt de un real ajutor profesorilor deschiși
spre schimbare, dornici să utilizeze metode cât mai variate, atractive și
moderne.
Atelierul “Integrarea instrumentelor digitale ȋn procesul de predare-
ȋnvățare-evaluare” a fost extrem de bine primit, trezind interesul atȃt
studenților cȃt și cadrelor didactice participante. Pentru acest atelier au
43
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
aplicat un numǎr de 59 participanți (Secțiunea A și Secțiunea B), acesta
desfașurȃndu-se ȋn laboratorul de informaticǎ al facultǎții.
A fost prezentatǎ aplicația HotPotatoes, care poate fi descărcată gratuit
de la adresa Web - http://hotpot.uvic.ca/, apoi fiecare participant a
lucrat individual realizȃnd diverse exerciții interactive.
Aplicația HotPotatoes oferă o interfață vizuală ușor de utilizat în crearea
unor exerciții interactive, utilizând o platformă Web 2.0. Exercițiile sunt
de tip puzzle, realizare de chestionare sau teste online, fișe de lucru cu
completare de spații libere în cadrul unor propoziții, exerciții de
ordonare sau potrivire de obiecte, imagini, etc. Utilizatorii pot crea
aceste exerciții prin introducerea datelor în cadrul interfeței oferite.
Programul generează ulterior pagini Web interactive, care pot fi
încărcate pe un server și rulate.
În cadrul aplicației HotPotatoes există cinci module de bază plus un
modul care permite gruparea produselor rezultate în cadrul modulelor
de bază în suite (http://lmg.ttv.ubbcluj.ro/):
• JQuiz – permite creare de chestionare sau teste online. Întrebările
din cadrul acestor chestionare pot fi de mai multe tipuri, întrebări
cu răspunsuri libere, întrebări cu răspunsuri multiple sau chiar
tipul hibrid.
• JCloze – permite crearea de exerciții de tip completare de spații
libere. Pentru fiecare opțiune poate fi specificat un număr
nelimitat de răspunsuri corecte. Modulul permite ascunderea prin
spații punctuate a cuvintelor selectate sau automat a fiecărui
cuvânt din text. La fel ca și în cazul JQuiz, un mesaj de sugestie
poate fi trimis utilizatorilor, prin apăsarea unui buton - Hint.
• JCross – permite crearea de exerciții tip integrame sau careuri
rebus care să poată fi completate online.
• JMix – permite crearea unor exerciții în cadrul cărora cuvintele
unei proopoziții/fraze să fie amestecate, iar utilizator trebuie să
ofere ordinea corectă a cuvintelor în cadrul ei. Pot fi specificate
mai multe răspunsuri corecte, bazate pe cunvinte și punctuație.
44
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
• JMatch – permite crearea unor exerciții de potrivire sau ordonare
de elemente. O listă de elemente fixe (text sau imagini) pot fi
specificate în partea stângă a ferestrei de lucru, iar în partea
dreaptă elementele amestecate. Astfel de exerciții pot fi utilizate
în cazul în care se dorește potrivirea unor imagini cu text,
traduceri sau chiar ordonare de propoziții în cadrul unei secvențe
logice de text.
• The Masher – permite gruparea exercițiilor în unități complexe de
învățare sau upload de pagini Web care nu au fost create utilizând
HotPotatoes pe serverul www.hotpotatoes.net.
Conform chestionarelor completate, participantele la acest atelier “au
cȃștigat”:
- “mai multǎ ȋncredere ȋn mine.
Faptul cǎ putem ȋmbina ȋntr-un
mod plǎcut, util, calculatorul ȋn
procesul de predare-ȋnvǎțare-
evaluare. Elevii vor fi foarte
ȋncȃntați!”
- “experiențǎ ȋntr-un domeniu pe
care nu ȋl stapȃnesc foarte bine.
Cu mai mult exercițiu personal acasa voi fi mai bine pregǎtitǎ și
chiar intenționez sǎ pun ȋn practicǎ la clasa ce am ȋnvǎțat la acest
atelier”.
- “mǎ va ajuta sǎ ȋmi diversific
metodele de evaluare și sǎ fac
mai atractive orele pentru
elevii mei. Mi-ar placea sa mai
particip la acest gen de
ateliere, este un domeniu
relativ nou pentru noi
ȋnvǎțǎtorii”.
45
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
- “am cunoscut oameni minunați, mi-am fǎcut prieteni noi și am
ȋnvǎțat o aplicație deosebit de utilǎ. Sigur am sǎ realizez exerciții
interactive pentru elevii mei și am sǎ ȋi surprind ȋntr-un mod
extrem de plǎcut”.
- “mi-am lǎrgit orizonturile, am ȋnvǎțat o metodǎ mai ușoarǎ de a
realiza o fișǎ de lucru digitalǎ care ȋi va ȋncȃnta nespus pe copii.
Sper sa revin anul viitor și sǎ ȋmi ȋmbunǎtǎțesc cunoștințele ȋn
acest domeniu”.
- “aștept cu nerabdare sǎ creez eu singurǎ exerciții interactive și
apoi sǎ le ofer spre rezolvare elevilor mei. Consider aplicația
foarte utilǎ, cu posibilitǎți generoase de adaptare la nevoile
elevului și de captare a atenției. Am colaborat foarte mult cu
colegele din alte centre universitare și chiar ȋmi doresc sǎ mai am
parte de o asemenea exeriențǎ”.
- “plec de la acest atelier cu un bagaj de cunoștințe noi, care ȋmi
bucurǎ sufletul. Am ȋnvǎțat cum sǎ utilizǎm o aplicație nouǎ
pentru mine, care ȋi poate ȋncȃnta pe elevi, fiind foarte atrași de
tot ce ȋnseamnǎ tehnologie digitalǎ”.
Apreciem la rȃndul nostru entuziasmul și interesul participanților și
prezentǎm mai jos cǎteva imagini surprinse ȋn timpul atelierului:
46
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Atelierul Formarea competenţelor
interculturale la elevi
Formatori:
conf. univ. dr. Gabriela Gruber
prof.univ. dr. Daniel Mara
Conferința Națională PIPP desfășurată la Sibiu în aprilie 2017 a avut
ca deviză sintagma ”Profesorul- bucuria cunoașterii”. Conferința a
înregistrat o noutate din punctul de vedere al organizării. În afară de
studenții PIPP care au venit din centre universitare diferite, în acest an
și-au manifestat dorința să participe la conferință și cadre didactice cu
experiență. Astfel, la workshopuri au participat studenți PIPP din
centrele universitare Arad, Iași, Pitești, Timișoara, Craiova și Sibiu, dar și
cadre didactice din diferite localități din țară. Workshopul intitulat
”Formarea competențelor interculturale la elevi ” a atras 51 de
participanți, distribuiți în trei serii. În prima zi de desfășurare a
conferinței, 28. 04, workshopul s-a derulat în două reprize consecutive,
cu două grupe de studenți, totalizând 28 de persoane. În ziua a treia, 30.
04, manifestările au fost dedicate cadrelor didactice cu experiență,
participante la lucrări. De această dată la workshopul dedicat educației
interculturale au participat 23 de educatoare și învățătoare, venite din
localități ale județelor Alba, Brașov, Buzău, Constanța, Dâmbovița,
Neamț, Suceava, și Sibiu.
Organizatorii workshopului și-au propus să abordeze de această
dată probleme ale educației interculturale și ale educației pentru
cetățenie democratică. Activitățile au vizat atingerea unor competențe
precum: utilizarea cunoştinţelor de educaţie interculturală pentru
rezolvarea sarcinilor de lucru cuprinse în fișe; relaţionarea şi
comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi paradigma
incluziunii sociale; manifestarea unei atitudini pozitive, specifice
educaţiei interculturale prin abordarea diversităţii ca resursă în mediul
47
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
educaţional şi social. În consecință, activitățile propuse au avut ca
obiective comunicarea între membrii grupurilor, producerea unor idei
noi și sintetizarea lor prin strategii constructiviste, exprimarea într-o
manieră originală, considerată de participanți ca fiind cea mai potrivită
grupului din care fac parte.
După o scurtă activitate de încălzire, menită să ducă la formarea
grupelor în funcție de pasiunea pentru cărți, muzică, pictură, tablouri,
bijuterii sau modă a urmat un joc de prezentare, în care fiecare dintre
cei prezenți a exprimat câte o idee care să îl reprezinte. Maniera de
exprimare a fiecăruia putea să fie diferită, oscilând între exprimarea în
limba maternă-dialect sau într-o limbă străină, exprimare prin cântec
reprezentativ pentru regiunea natală, printr- o strofă dintr-o poezie sau
prin desen. În funcție de maniera de exprimare aleasă s-au format grupe
diferite care au primit sarcina să elaboreze câte un material despre
interculturalitate, lucrând împreună și exprimându-se din nou diferit,
prin cântec, versuri, text în limbă străină sau poster. Redăm mai jos
imagini cu studenții lucrând în grupe pentru elaborarea materialelor
despre intreculturalitate:
48
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
În urma activității au rezultat mai multe materiale, concretizate în
postere care exprimau idei ale participanților, despre educația
interculturală sau despre educația prin cetățenie democratică,
exprimate în maniere diferite. După prezentarea produselor realizate,
membrii grupelor au votat care dintre materiale să fie prezentat în
plenul conferinței ca fiind cel mai reprezentativ dintre produsele
realizate. Au fost selectate posterele redate mai jos, cuprinzâd versuri
ale unui cântec compus de participanți în limba italiană, versurile
compuse pe teme de interculturaliate, în limba română, dar pe o
melodie populară specifică Mărginimii Sibiului, dar și un poster care
sintetizează în limba engleză ideea de interculturalitate și toleranță.
Ultima activitate inclusă în
workshop propunea participanților
să analizeze un text pentru a
identifica termenii care conduceau
spre conceptul de toleranță.
Organizați pe grupe participanții
erau solicitați să imagineze
49
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
activități de propagandă pentru înființarea unei școli în limba germană/
maghiară/ rromă/ engleză sau spaniolă. Fiecare grupă trebuia să
identifice medii diferite cărora să le solicite sprijinul și să conceapă
activitatea de marketing într-o formă la alegere între discurs, poster,
cântec sau dans.
Studentele s-au implicat în desfășurarea activităților care au fost
astfel animate, interactive, bazându-se pe cooperare în condiții
democratice. Fiecare dintre participnte a putut să-și exprime punctul de
vedere în cadrul grupului, a adus experiența proprie, obiceiurile,
mentalitățile din zona de proveniență și a contribuit la realizarea
materialelor comune în maniera proprie, prin desen, cântec, vers, sau
melodie, respectând diferențele și punând în comun aspectele
asemănătoare ale existenței și gândirii lor.
La finalul activităților studentele și cadrele didactice au fost rugate
să completeze chestionare pentru evaluarea workshopului. Aprecierile
au fost, în general pozitive, dar au fost și situații în care după o analiză
atentă a activităților la care au participat, membrii grupelor au făcut
recomandări pentru îmbunătățirea activității. Redăm mai jos câteva
dintre aprecierile exprimate:
” Am învățat despre toleranță- ideea de bază a unei societăți
pașnice în care domină pacea, armonia, buna înțelegere... am învățat
despre acceptarea propriilor valori și a valorilor celorlalți, prin
diversitate”.
” Acest atelier a fost foarte util întrucât am descoperit noi metode și principii de interculturalitate, exprimate prin joc, pe care le-am aplicat noi și, în același mod, le putem aplica și în viitor, când vom profesa”.
”Deși au fost diverse, chiar din regiuni diferite, toate fetele și-au exprimat în mod personal felul de a se integra și de a înțelege rolul interculturalității, ca disciplină școlară”.
” Am învățat că indiferent ce origine avem suntem egali și trebuie să fim un grup unitar”.
” Am descoperit modalități de a forma grupurile de elevi pentru munca în echipă, dar și activități care promovează educația interculturală”.
” Am învățat cuvinte noi, în limbi străine, saluturi în diferite limbi, dar și informații privind limba și obiceiurile altor etnii”.
50
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Unele dintre colegele paricipante la workshop au considerat că sunt necesare ”activități mai mobile, mai dinamice”, ”activități mai antrenante care să solicite motricitatea”. Ne-au fost adresate și îndemnuri pentru ”menținerea aceluiași entuziasm, dăruire în activitatea cu studenții”; ” alocarea mai multor ateliere în formarea profesională și în cea continuă a cadrelor didactice”; ” să se facă cunoscută această conferință sub toate formele , pentru a beneficia cât mai mulți participanți”.
Formatorii mulțumesc pentru aprecierile pozitive dar și pentru sugestiile de îmbunătățire a activităților viitoare.
51
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Sponsorii evenimentului
52
Conferinţa Naţională PIPP
Co
nferin
ţa N
aţio
na
lă P
IPP
Tehnoredactarea (afiș, mape, diplome): profesor Corina-Maria HERIȘAN
Interviuri și mediatizare: Laura Denisia MATEI, studentă, anul III,
Facultatea de Științe Socio-Umane, specializarea Jurnalism
Fotografii: Bogdan PIȚIGOI, student, anul I, Facultatea de Științe Socio-
Umane, specializarea Jurnalism
Realizare revistă şi website: Lector univ. dr. Ştefania KIFOR