UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA FINANȚE ȘI BĂNCI
DISCIPLINA PROCES BUGETAR PUBLIC
Proiect
Fundamentarea şi finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic
Rădăuţi
Coordonator: Student:
Prof.univ.dr. Gabriel Ștefura Bondor Marioara
Lect.univ.dr. Lazăr Sebastian (FB 23)
0
Iaşi, 2012
Cuprins
CAP.1 Organizare şi funcţionalitate la “COLEGIUL TEHNIC RĂDĂUŢI”………………......2
1.1. Scurt istoric…………………………………………………………...........................2
1.2 Obiect de activitate……………………………………………………………………3
1.3.Organizarea internă……………………………………………………………………4
1.4 Funcţionalitate la Colegiul Tehnic Rădăuţi………………………………………….13
1.5 Structura personalului………………………………………………………………..21
1.6 Relatii cu exteriorul…………………………………………………………………..22
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada 2008
2011……………………………………………………………………………………....25
CAP.2 Fundamentarea cheltuielilor bugetare…………………………………………………...26
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare……………………..26
2.2. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile bugetare……………………………....27
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare………….39
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic Rădăuţi…………………………....47
3.1. Surse de finanţare a Colegiului Tehnic Rădăuţi…………………………………….47
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare…………………….50
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de
stat………………………………………………………………………………..51
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale…………………………..51
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru
cheltuieli.............................................................................................................................54
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare…………….....54
Bibliografie……………………………………………………………………………………....59
1
CAP.1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA COLEGIUL TEHNIC RĂDĂUŢI
1.1. Scurt istoric
La 1 octombrie 1905 ia fiinţă Privat Madchen Lyzeum in Radautz (Liceul Particular de
Fete din Rădăuti), cu sprijinul învătătoarelor Carolina şi Natalia Erichze avându-l ca director
şcolar, până la Marea Unire din 1918, pe profesorul Valeriu Serfas. Predarea era în lim
ba germană cu excepţia orelor de religie, care se desfăşurau în limba maternă.
Ca urmare a insistenţelor preotului profesor dr. I. Puiu, care funcţiona ca profesor de religie
şi cu sprijinul primarului Gheorghe Popadiuc, începând din anul şcolar 1920-1921 limba română
s-a introdus la toate clasele. Treptat, liceul german a fost înlocuit cu Liceul de Fete al Statului.
Liceul de Fete a devenit unitatea şcolară independentă cu buget propriu, începând cu data de 1
aprilie 1923.
Începând din 1928, această instituţie şcolară a fost numită Liceul de Fete “Elisabeta
Doamna”, denumire sub care a funcţionat până în 1948.
Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a afectat grav destinul şcolii româneşti, ca şi pe
cel al Liceului de Fete “Elisabeta Doamna”. O parte dintre fetele de etnie germană., unele de
etnie polonă şi fiicele de evrei au fost afectate de pierderile teritoriale ale României din anul
1940, în urma cărora germanii au fost repatriaţi în Reich şi evreii deportaţi în URSS. Unele fete
au fost trimise, împreună cu părinţii, în lagărele din Transnistria.
Ocupaţia sovietică a României, care a durat până în anul 1958, a făcut ca România să sufere
drama regimurilor comuniste, proces care a afectat profund şi şcoala românească. Aceasta, din
1948, după modelul sovietic trebuia să răspundă procesului de formare a aţa-zisului “om nou”,
individ fără personalitate, fără idei şi opţiuni, care să servească “înaltei” cauze a comunismului.
Între 1948 si 1955, unitatea noastră scolară a funcţionat sub denumirea de Liceul de Fete şi,
între 1955 şi 1965, sub denumirea de Şcoala Medie Nr.2 din Rădăuţi. Liceul funcţiona
concomitent cu clasele I-VII (VIII) şi IX – X (XI şi XII), ajungând la un efectiv de aproape
1500-1600 de elevi, localurile devenind neîncăpătoare. La 15 septembrie 1962 s-a dat în
2
folosinţă un nou local al liceului, în strada Tudor Vladimirescu, local unde funcţionează şi în
prezent, în vechiul local rămânând clasele I-VIII, care s-au constituit ca Scoala Generală Nr. 4
Rădăuti.
În baza HCM Nr. 354/5 aprilie 1974, Liceul Nr. 2 Rădăuţi, subordonat până atunci
Ministerului Educaţiei si Învăţământului, se transformă în Liceul de Electrotehnică pentru
Telecomunicaţii. Prin decretul prezidenţial nr. 191 / 12 iulie 1977, liceul s-a transformat în
Liceul Industrial Rădăuti, subordonat Ministerului Construcţiilor de Maşini, care în 1981 îi dă o
nouă denumire, cea de Liceul Industrial Nr. 1 Rădăuţi.
După 1989, transformările din societatea românească s-au resimţit şi în învăţământ, care a
încercat să se adapteze la economia de piaţă. Liceul nostru a continuat pregătirea tinerilor şi pe
filiera tehnologică şi a Scolii de Arte şi Meserii, luând denumirea de Grupul Şcolar Rădăuţi.
Ca urmare a deciziei din 1 septembrie 2005, liceul nostru devine COLEGIUL TEHNIC
RĂDĂUŢI, unde în prezent există 52 de clase cu 1451 elevi si 92 cadre didactice. În decurs de
100 de ani, liceul şi-a schimbat numele de mai multe ori, dar demersurile misiunii de a forma
oameni a rămas neschimbat. Şi câte zeci de muncitori, ingineri, profesori, doctori, oameni de
ştiinţă, truditori în cele mai diverse domenii nu au trecut pe aici?
1.2 Obiect de activitate
Ţinând cont de specificul instituţiei ca unitate de învăţământ preuniversitar de stat,
obiectul de activitate al acesteia îl reprezintă prestarea de servicii de formare educaţională pentru
elevii din cadrul acestuia.
Astfel, în activitatea liceului se înscrie în primul rând obiectivul de educare a elevilor
înscrişi, reprezentând încă un pas în formarea viitorilor profesionişti de pe piaţa muncii.
Obiectul de activitate al Colegiului Tehnic Rădăuţi cuprinde: oferirea unei culturi
generale orientate spre domenii de activitate precise, asigurarea calităţii şi finalităţii procesului
educativ, respectarea intereselor şi motivaţiilor elevilor precum şi urmărirea caracterului
aplicativ al cunoaşterii şi al activităţilor de învăţare.
Având în vedere faptul că orice instituţie de învăţământ de stat are drept menire în
societate de a forma forţă de munca care va contribui la sprijinirea economiei naţionale, putem
afirma că liceul are un scop bine definit încă de la înfiinţare, şi anume acela de a pregăti nişte
3
elevi excelenţi, de a indruma pe aceştia spre viitoarele lor cariere de pe piaţa muncii din Romania
şi de a contribui prin intermediul cadrelor didactice recrutate dintre cele mai bune la formarea
unei conştiinţe, a unui comportament moral şi legal în acelaşi timp.
În vederea îndeplinirii scopului său social şi economic , liceul este dotat corespunzator
unei pregatiri profesioniste şi dispune de un patrimoniu format din:
teren- în suprafaţă de 1483,85 mp;
sală de sport;
bibliotecă şcolară;
cabinet medical;
cabinet de consiliere psihopedagogică;
grupuri sanitare;
şcoală de şoferi proprie (2 autovehicule şi cabinet autorizat de legislaţie rutieră);
sistem de supraveghere video (instalat în anul 2005).
Inventarul liceului destinat derulării activităţii şcolare cuprinde:
Mobilier şcolar destinat spaţiilor de învăţământ;
Cărţi şi reviste pentru informarea elevilor şi cadrelor didactice;
Inventar audiovizual şi de transmitere şi prelucrare a datelor;
Alte categorii de inventar gospodăresc necesare întreţinerii şi funcţionării liceului.
Această bază materială este destinată utilizării în sprijinul procesului instructiv-educativ
precum şi pentru activităţile conexe ale acestui process.
Regulamentul de organizare şi funcţionare este în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr.
1 din 2011 şi cu Legea 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi
completările ulterioare.
1.3.Organizarea internă
Colegiul Tehnic Rădăuţi este o instituţie de învăţământ, de stat, gratuită şi este sub strictă
coordonare a Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, care se află la rândul său în subordinea
Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului.
În cadrul Regulamentului de ordine internă al liceului regăsim prevederi specifice
unităţilor de învăţământ şi informaţii concrete de desfăşurare a activităţii în concordanţă cu
4
normele legale, acesta fiind aprobat de către Consiliul profesoral al unităţii. Aici găsim
repartizarea activităţii pe diferite compartimente a personalului precum şi atribuţiile acestuia:
Personal de conducere:
- Director
- Director adjunct
- Contabil şef
- Secretar şef.
Personal didactic format din profesori, laboranţi, instructori pentru pregătirea practică;
Personal didactic auxiliar format din: secretare, bibliotecar, ingineri de sistem;
Personal administrativ: contabil, administrator;
Personal nedidactic: întreţinere şi pază, îngrijitori şcolari.
Conform legislaţiei în domeniu conducerea instituţiei este asigurată de către Directorul general,
cei doi directori adjuncţi, Consiliul de administraţie şi de către Consiliul profesoral. În cadrul
instituţiei între compartimente există relaţii de colaborare şi/sau subordonare.
Directorul este subordonat Inspectoratului Şcolar Judeţean reprezentat prin inspectorul
general şcolar. Fişa postului şi fişa de evaluare ale directorului sunt elaborate de Ministerul
Educaţiei şi Cercetării. Directorul este Preşedintele Consiliului de Administraţie.
Conform fişei postului, directorul are următoarele atribuţii:
întocmeşte programul managerial al instituţiei pe care o conduce;
coordonează elaborarea proiectului de dezvolatre pe termen mediu al unităţii de
învăţământ;
poate lansa proiecte de parteneriat cu şcoli similare în Uniunea Europeană sau din alte
zone;
propune Inspectoratului Şcolar Judeţean proiectul planului de şcolarizare aprobat de
Consiliul de Administraţie.
Directorul efectuează cel puţin 120 de asistenţe la ore în decursul unui an şcolar, astfel
încât fiecare cadru didactic va fi asistat cel puţin o dată pe an. La asistenţele efectuate sau la
unele activităţi ale catedrelor, directorul este însoţit, de regulă, de şefii de catedră.
În calitate de angajator, directorul unităţii de învăţământ are următoarele atribuţii:
încheie contracte de muncă cu personalul nou angajat şi aprobă concediile de odihnă
ale personalului;
5
aprobă concediul fără plată şi asigură suplinirea cu personal;
consemnează în condica de prezenţă, absenţele nemotivate ale personalului;
numeşte şi eliberează din funcţie personalul, conform legislaţiei;
aproba fişa postului pentru fiecare salariat;
aprobă la cererea personalului trecerea de la o gradaţie la alta sau de la o treaptă la
alta în condiţiile prevăzute de lege;
comunică Inspectoratului Scolar Judeţean cadrele rămase disponibile pentru anul
şcolar următor, în vederea scoaterii la concursul de titularizare.
În calitate de ordonator terţiar de credite bugetare, are următoarele atribuţii:
întocmeşte împreună cu contabilul bugetul de venituri şi cheltuieli, şi răspunde de
execuţia bugetară;
răspunde de utilizarea, păstrarea şi monitorizarea bazei materiale a unităţii pe care o
conduce;
se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare; de lansarea de proiecte cu finanţare
internă;
răspunde de întocmirea lunară a statelor de plată a drepturilor salariale ale salariaţilor;
se preocupă de atragerea resurselor extrabugetare, precum: sponsorizări, donaţii,
prestări de servicii, cursuri de reconversie profesională, consultanţă,etc.;
la solicitarea Inspectoratului Şcolar Judeţean sau al Ministrului Educaţiei şi
Cercetării, directorul şcolii înainteaza un raport general privind actvitatea din unitatea pe care o
conduce, starea învăţământului comparativ cu anii şcolari anteriori.
Consiliul de administraţie este organul de decizie al întregii activităţi şcolare în
domeniile curricular, extracurricular, al programelor de dezvoltare a şcolii, de activitate cu
comunitatea locală, politică salarială, financiară, de personal, administrativ.
Componenţa 11-21 membri (2/3 din membri vor fi cadre didactice)
directorul;
directorii adjuncţi;
contabilul şef;
responsabilii ariilor curriculare;
reprezentanţii aleşi ai părinţilor;
6
reprezentanţii aleşi ai elevilor;
reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai comunităţii locale;
membri ai organizaţiei sindicale reprezentative la nivel naţional (cu statut de
observator);
Atribuţiile Consiliului de administraţie sunt următoarele:
răspunde de utilizarea, păstrarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii de
învăţământ, coordonează activitatea din internat şi cantină;
de a numi diriginţii pe clase;
de a numi şefii de catedră şi a comisiilor metodice;
de a propune spre vot în cadrul Consiliului profesoral membrii Consiliului de
administraţie;
de a elabora proiecte de încadrare pe disciplinele de învăţământ;
răspunde de aplicarea planului de învăţământ prin intermediul şefilor de catedra şi
a şefilor de comisii metodice;
de a coordona activităţile de pregătire organizate de cadrele didactice cu rezultate
deosebite;
elaborează şi aprobă regulamentul de ordine interioară al şcolii şi urmăreşte
respectarea lui de către toţi elevi şi întregul personal al şcolii;
analizează abaterile săvârşite de personalul şcolii în instituţie şi în afara ei şi
propune, după caz sancţiuni conform Statutului personalului didactic;
aprobă, pe baza propunerilor şefilor de catedre metodice şi a responsabililor
compartimentelor funcţionale acordarea salariului de merit şi a primelor lunare pentru
personalul şcolii;
asigură aplicarea tuturor reglementărilor legale referitoare la organizarea şi
funcţionarea învăţământului de stat;
elaborează oferta educaţională a şcolii;
elaborează Regulamentul de Ordine interioară;
elaborează criteriile de acordare a salariului şi a gradaţiei de merit, precum şi de
acordare a recompenselor, ajutoarelor materiale pentru elevi;
elaborează criteriile de acordare a calificativelor anuale;
elaborează proiectul managerial al şcolii, fişele posturilor pentru angajaţi;
7
reglementează planul financiar al unităţii şcolare;
Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori consideră necesar directorul sau
membrii acestuia.
Secretarul şef este desemnat de Consiliul de Administraţie, participă la şedinţe,
întocmeşte procese verbale dar nu are drept de vot.
Secretarul îndeplineşte următoarele sarcini:
conduce operaţiunile de înscriere a elevilor, verificând actele şi completând registrul
de evidenţă şi înscriere a copiilor de vârstă şcolară (elevii), cataloagele, registrul matricol;
întocmesc lucrările administrative privind începerea anului şcolar, încheierea
semestrelor, încheierea anului şcolar şi organizarea examenelor de orice fel;
completează foile matricole, certificatele de absolvire şi ţine evidenţa elevilor;
păstrează dosarele cu actele elevilor;
se îngrijeşte de procurarea şi păstrarea documentelor privind legislaţia şcolară;
întocmeşte şi trimite la termenele stabilite situaţiile statistice şcolare.
Din programul managerial al şcolii, aprobat de Consiliul Profesoral şi Consiliul pentru
curriculum, rezultă principiile, criteriile de ordonare şi indicatorii de performanţă ai activităţii
celorlalte comisii, organizate la nivelul şcolii.
Consiliul Profesoral se întruneşte ori de câte ori preşedintele socoteşte necesar pentru a
armoniza cerinţele educaţionale ale cadrelor didactice, evaluarea progresului şcolar şi
comportamental al fiecărui elev, stabilirea de masuri în acest sens, precum şi pentru a propune
sancţiuni sau recompense elevilor în cauză. Consiliul analizează situaţia şcolară a fiecărui elev,
volumul temelor pentru acasă, stabileşte măsurile recuperatorii pentru fiecare elev cu un ritm mai
lent de învăţare, precum şi activităţile suplimentare pentru elevii de performanţă.
Între principalele atribuţii ale consiliului profesoral se mai amintesc:
stabileşte notele la purtare sub şapte;
decizia şi motivarea notei sunt prezentate de diriginte prin raport scris,
consiliului profesoral după ce au fost aprobate de director;
colaborează cu comitetul de părinţi al clasei în vederea realizării unei influenţe
educative unitare.
8
Prezenţa cadrelor didactice la şedinţele consiliului profesoral este obligatorie. Hotărârile
consiliului se iau cu majoritate de voturi şi ele devin obligatorii după aprobarea lor de directorul
şcolii.
Comisia diriginţilor: Dirigintele clasei.
În şcoală, activitatea instructiv-educativă a fiecărei clase este coordonată de profesorul
diriginte numit de directorul şcolii dintre cadrele didactice de prestigiul şi experienţa care predau
la clasa respectivă. Sarcina de diriginte este obligatorie.
Dirigintele îşi desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor defalcate din planul de coordonare
a activităţii în scoala, a programelor trimestriale, a obiectivelor care decurg din Programa
activităţii educative elaborată de Ministerul Învăţământului şi a problemelor ridicate de
specificul muncii cu clasa sa. Pe această bază, dirigintele, după consultarea elevilor, alcătuieşte
planificarea semestriala care cuprinde toată gama activităţilor de dirigenţie tematica orelor
respective precum şi obiectivele urmărite prin temele planificate.
Catedra metodică; şeful de catedră.
Toţi profesorii şi maiştri instructori ai şcolii care predau aceeaşi disciplină de învăţământ
constituie catedra metodică. Aceasta poate avea cel puţin trei membri. În caz că nu se întruneşte
numărul necesar ea poate fi constituită din personal didactic de la mai multe şcoli sau cu
specialităţi înrudite de la aceeaşi şcoala.
Şeful catedrei metodice este numit de directorul şcolii, de regulă cu consultarea
membrilor săi. Şeful de catedră împreună cu colegii săi de specialitate este obligat ca la prima
şedinţă dinaintea începerii anului şcolar să analizeze conţinutul programei de învăţământ la
disciplina respectivă, repartizarea conţinutului pe capitole, subcapitole şi teme, punând accent
deosebit pe cunoaşterea şi găsirea modalităţilor corecte de realizare a obiectivelor generale şi
specifice ale programei şi pe cunoaşterea, însuşirea şi adaptarea la specificul şcolii, al fiecărei
clase, a precizărilor orientative de ordin metodic. Şedinţele catedrei metodice se ţin după o
tematică aprobată de directorul şcolii sau ori de câte ori se consideră necesar de membrii săi sau
de director.
Personalul didactic are urmatoarele atribuţii ce le revin direct prin Legea nr.128/1997
privind Statutul personalului didactic:
de a elabora programe de activităţi semestriale şi anuale;
9
de a realiza o selecţie a manualelor alternative din oferta educaţională elaborate de
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului, în concordanţă cu curriculumul naţional;
de a stabili şi elabora instrumente adecvate procesului de evaluare a elevilor;
de a analiza periodic performanţele şcolare ale elevilor şi de a lua măsuri
amelioritoare atunci când este necesar;
de a realiza pregătirea suplimentară a elevilor;
de a întocmi de către şeful de catedră a fişei postului pentru toţi membrii catedrei;
şeful de catedra să evalueze activitatea fiecarui membru al catedrei şi de a
propune Consiliului de Administraţie calificativele semestriale şi pe cele anuale;
de a organiza şi de a participa la activităţi de formare continuă;
de a respecta diferite atribuţii de ordin administrative stabilite prin fişa postului.
Personalul auxiliar este format din 2 secretare, bibliotecar, laboranţi. Personalul din
cadrul acestei structuri este subordonat directorului unităţii de învăţământ şi are relaţii de
colaborare cu cadrele didactice, cu compartimentul contabilitate şi administrative.
Sarcinile personalului didactic ajutător (pedagog şcolar, laborant, tehnician,
bibliotecar) se stabilesc potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a compartimentelor
în care lucrează (cămin, laborator, bibliotecă). Pentru fiecare funcţie stabilită prin statul de
funcţii se întocmeşte fişa postului în trei exemplare, semnată de salariat şi directorul unităţii.
Primul exemplar rămâne la conducătorul unităţii împreună cu regulamentul de ordine interioară,
exemplarul 2 la biroul contabilitate-secretariat, iar exemplarul 3 se aduce la cunoştinţa celui în
cauză, semnându-se totodată de luare la cunoştinţă şi primele două exemplare.
Personalul nedidactic este format din :
personal administrativ: contabil şef, contabil, casier, administrator;
personal de îngrijire;
personal de pază;
Personalul secretariatului liceului este format din 3 secretari şi un secretar şef. Acesta
colaborează cu contabilul şef, diriginţii claselor, cadrele didactice, administratorul.
Bibliotecarul colaborează cu cadrele didactice, diriginţii claselor, compartimentul
contabilitate, secretariat.
10
Serviciul contabilitate este subordonat ierarhic unităţii de învăţământ iar, din punct de
vedere funcţional, conducătorului departamentului financiar- contabil al Inspectoratului Şcolar
Judeţean. Acesta asigură şi răspunde de organizarea şi desfaşurarea activităţii financiar-contabile
a unităţii de învăţământ. Acest serviciu este condus de către contabilul şef a cărui denumire a fost
schimbată în administrator financiar patrimoniu.
Contabilul şef trebuie să asigure şi să răspundă de buna organizare şi funcţionare a
unităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În acest sens contabilul şef are următoarele atribuţii:
angajează unitatea alături de director în orice acţiune patrimonială;
întocmeşte planurile de venituri şi cheltuieli bugetare, extrabugetare, la termenele
şi în condiţiile prevăzute de lege;
urmăreşte încadrarea strictă în creditele aprobate pe toate coordonatele
clasificaţiei bugetare;
întocmeşte acte justificative şi documente contabile cu respectarea formularelor şi
regulilor de alcătuire şi completare în vigoare;
întocmeşte formele pentru efectuarea încasărilor şi plăţilor în numerar sau prin
conturi bancare, pentru urmărirea debitorilor şi creditorilor;
organizează inventarierea valorilor materiale şi băneşti, instruieşte personalul în
vederea efectuării corecte a operaţiunii corecte de inventariere;
instruieşte şi controlează periodic personalul care gestionează valori materiale;
întocmeşte şi execută planul de salarii al unităţii, în conformitate cu statul de
funcţii al unităţii;
urmăreşte aplicarea şi respectarea dispoziţiilor legale privind salarizarea şi
drepturile personalului didactic şi tehnico-administrativ;
duce la îndeplinire deciziile cu privire la răspunderea materială, disciplinară şi
administrativă a salariaţilor;
întocmeşte dările de seamă contabile şi cele statistice precum şi contul de execuţie
bugetară;
verifică statele de plată, indemnizaţiile de concedii de odihnă, statele de plată ale
burselor, listele de avans chenzinal;
verifică legalitatea trecerii pe cheltuieli a unor sume în limitele de competenţă
11
stabilite de lege;
întocmeşte lunar balanţe de verificare pe rulaje şi solduri;
întocmeşte balanţa analitică trimestrială pentru obiectele de inventar, lunar pentru
alimente şi materiale de curăţenie şi anual pentru mijloace fixe;
clasează şi păstrează toate actele justificative de cheltuieli, documente contabile,
fişe, balanţe de verificare;
îndeplineşte orice sarcini cu caracter contabil-financiar date de conducătorul
unităţii sau stipulate expres în acte normative;
Conducerea serviciului administraţie în unităţile şcolare este încredinţată în raport cu
mărimea unităţii funcţiei de şef serviciu aprovizionare – administrativ sau administrator unitate
şcolară, care îndeplineşte următoarele funcţii:
rezolvă cu conducerea unităţii toate problemele ce revin sectorului administrative
gospodăresc;
coordonează , îndrumă şi controlează munca angajaţilor din subordine;
răspunde de înzestrarea şi aprovizionarea claselor, laboratoarelor;
12
Director generalDirectori adjuncti
Consiliul profesoral
Consiliul de administraţie
Personal nedid.
auxiliar
Personal didactic
Comitet părinţi
Consiliul de conducere
elevi
Contabil şef
Secretar şef2 secretari
Administratorpersonal de îngrijirepersonal pază
Bibliotecar Şef catedraComitet părinţi
pe clase
Laboranţi Profesori
Figura 1.1. Organizarea internă în cadrul Colegiului Tehnic Rădăuţi
1.4 Funcţionalitate la Colegiul Tehnic Rădăuţi
Atribuţiile, sarcinile, răspunderile şi competenţele fiecărui angajat al instituţiei publice
sunt stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar elaborate de catre Ministerul Invăţământului. Fiecare instituţie are obligaţia
elaborării propriului Regulament de Ordine Interioară, în completarea celui emis de către
13
minister, în care să se prevadă elementele cu caracter de specificitate pentru fiecare instituţie de
învăţământ preuniversitar în parte. Consiliul Profesoral aprobă acest regulament la care participă
şi personalul auxiliar şi nedidactic.
Rolul central în cadrul relaţiilor interne de factură financiară, îl deţine compartimentul
financiar- contabil, condus de contabilul şef (figura 1.2). Acesta este administratorul financiar al
patrimoniului liceului cu funcţia de coordonare a fluxurilor financiare ce stau la baza desfaşurării
activităţii instituţiei.
Contabilul şef pe plan intern este subordonat directorului, care are rolul de a controla şi
de a urmări corectitudinea desfăşurării operaţiunilor financiare ale unităţii, cum ar fi întocmirea
la timp a tuturor bilanţurilor şi a conturilor de execuţie bugetară de către contabil. După
întocmirea acestora, directorul urmează să certifice prin semnătura sa realitatea datelor
prezentate. Directorul are rol şi în angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor bugetare.
Figura 1.2 Relaţii interne
14
Secretar
Contabil şef
Casier
Administrator
Cadre didactice
Biblioteca
Director
Consiliul de administraţie
Director adjunct
Conducerea Colegiului Tehnic Rădăuţi este asigurată de următoarele personae:
Director general: Ţugulea Gelu;
Director adjunct: David Liliana;
Contabil şef: Luchian Maria.
Atribuţiile conducerii unităţii: se regăses în fişa postului, după cum urmează:
Director general
Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Rădăuţi
1. Nume şi prenume: Ţugulea Gelu
2. Specialitatea: fizică
3. Postul pe care îl ocupă: DIRECTOR GENERAL
4. Încadrare: Cadru didactic titular la fizică
5. Cerinţe: studii superioare, studii specific postului.
Poziţia postului de muncă în cadrul structurii organizaţiei:
Postul imediat superior: -
Postul imediat inferior: director adjunct
Subordonări: ISJ Suceava
Are în subordine: personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic
Este înlocuit de: director adjunct David Liliana
Relaţiile de muncă:
Ierarhice: inspector şcolar general
Funcţionale: inspector management, inspector teritorial, inspectori şcolari, directori de
şcoli, autoritatea locală
De reprezentare: oficială a Colegiului Tehnic Rădăuţi
Funcţia managerială exercitată de director se referă la proiectare, organizare, conducere
operaţională, control, monitorizare şi evaluare internă, motivare, implicare, participare, formare,
dezvoltare profesională şi personală, formarea şi dezvoltarea echipelor, negociere şi rezolvare de
conflicte.
15
Funcţiile manageriale se exercită în cadrul domeniilor funcţionale (managementul de curriculum,
managementul resurselor materiale, financiare, informaţionale, managementul resurselor umane,
dezvoltarea generală a şcolii, relaţii comunitare sistemice).
Atribuţiile directorului pe domeniile calităţii
1. Capacitatea organizaţională
Subdomenii
Atribuţii
Management
strategic
- concepe politica şcolii;
- stabileşte direcţiile generale de dezvoltare a şcolii;
- propune proiectul planului de şcolarizare;
- organizează/eficientizează sistemul de comunicare
internă intrainstituţională;
- asigură şi eficientizează sistemul de comunicare externă
interinstituţională.
Management
operaţional
- coordonează elaborarea proiectelor de dezvoltare a şcolii
pe termen scurt, mediu şi lung;
- reactualizezază regulamentele şi echipele de lucru din
şcoală;
- monitorizează activitatea comisiei de întocmire a orarului
şi serviciului pe şcoală;
- promovează şi asigură condiţiile de mediatizare a şcolii
în comunitate;
- sprijină dezvoltarea serviciilor medicale şi sociale în
colaborare cu instituţiile desemnate;
- asigură sistemu de protecţie şi securitate al elevilor şi
personalului;
- asigură condiţiile pentru optimizarea calităţii învăţării.
16
Managementul
personalului
- încheie contracte individuale cu personalul angajat;
- proiectează şi stabileşte sarcini concrete pentru toate
categoriile de personal (fişa postului);
- concepe proiectul planului de încadrare cu personalul
necesar pentru desfăşurarea unei activităţi de calitate;
- sprijină cadrele didactice în dezvoltarea profesională şi
personală;
- favorizează, susţine şi monitorizează activitatea de
formare
continuă a cadrelor didactice şi a personalului;
- solicită activităţi de formare continuă care să răspundă
nevoilor şcolii.
2. Eficacitatea educaţională
Subdomenii Atribuţii
Oferta
educaţională
- existenţa unei strategii de dezvoltare a ofertei
educaţionale
pe termen lung;
- adecvarea ofertei educaţionale la contextul socio
economic şi cultural în care funcţionează şcoala;
- coordonează implementarea ofertei educaţionale;
- coordonează promovarea ofertei educaţionale;
Realizarea
curriculumului
- monitorizează cuprinderea elevilor în formele de
educaţie stabilite prin lege;
- monitorizează respectarea prevederilor din
documentele curriculare oficiale şi a celor auxiliare;
- asigură realizarea bazei logistice pentru desfăşurarea
activităţilor instructiv educative şi a celor extracurriculare;
- stabileşte colectivele de catedră/comisiile
17
metodice/colectivele pe domenii şi principii de funcţionare a acestora.
Rezultatele
învăţării
- crează condiţii pentru dezvoltarea elevilor în funcţie
de particularităţile lor individuale;
- asigură condiţii pentru obţinerea de către elevi de
performanţe la examene naţionale şi atestate;
- monitorizează starea de disciplină din şcoală;
- monitorizează şi evaluează realizarea consilierii şi
orientării
vocaţionale a elevilor şi inserţia socio-profesională a absolvenţilor.
3. Managenentul calităţii
Subdomenii
Atribuţii
Autoevaluare
a
instituţională
- proiectarea şi implementarea procedurilor de
autoevaluare
instituţională;
Asigurarea
calităţii
- existenţa şi aplicarea procedurilor interne de asigurare a
calităţii;
- proiectarea şi implementarea strategiei de dezvoltare
managerială a
personalului de conducere, de formare/dezvoltare a personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.
Revizuirea
ofertei
educaţionale
şi a planului
de dezvoltare
- identificarea punctelor tari, punctelor slabe,
oportunităţilor şi
ameninţărilor;
- revizuirea ofertei educaţionale şi la modificarea planului
de
dezvoltare;
- asigurarea accesibilităţii elevilor şi cadrelor didactice la
18
resursele de învăţare.
Evaluarea
personalului
- stabilirea strategiei, criteriilor şi instrumentelor de
evaluare
periodică a personalului.
Baze de date - realizarea bazei de date;
- cuprinderea în baza de date a informaţiilor necesare
funcţionării şi
dezvoltării şcolii şi a celor necesare la nivel judeţean şi naţional.
Asigurarea
accesului la
informaţie a
celor
interesaţi
- coordonarea strategiilor de promovare a şcolii;
- existenţa unor structure desemnate pentru activitatea de
relaţii publice.
Director adjunct
Directorul general poate delega total sau parţial autoritatea de decizie în realizarea
unor atribuţii directorului adjunct şi ca atare directorul adjunct poate prelua sarcinile îndeplinite
de superiorul său.
Contabil şef
Unitatea şcolară: Colegiul Tehnic Rădăuţi
Funcţia: Contabil şef
Numele şi prenumele: Luchian Maria
Postul: Contabil-şef
Serviciul contabilitate
Cerinţe:
19
studii superioare/studii de specialitate
vechime în funcţie financiar-contabilă pentru studii superioare
alte cerinţe:
capacitate de analiză şi sinteză;
spirit de organizare;
operativitate;
asumarea responsabilităţii;
dezvoltarea profesională prin atestate profesionale şi cunoaşterea
legislaţiei.
Relaţia cu serviciului financiar-contabil cu celelalte compartimente reflectată prin circuitul
informaţiilor şi al documentelor se prezintă astfel:
Denumire serviciu Documente utilizate
Administrativ
Factura fiscală
Note contabile
Bonuri de consum
Consiliu profesoral
Raport de activitate
Note de predare, planificare a activităţilor
Personal
Decizii de personal
Chitanţe de plată
State de plată
Condică pontaj, evaluare a performanţelor
Contribuţii de salarii
Contracte de muncă
Sporuri acordate (de conducere, dirigenţie,
merit, vechime)
20
Relaţii interne
Corectitudinea operaţiunilor desfăşurate este asigurată de relaţiile contabilului şef pe plan extern
faţă de contabilul şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava şi faţă de directorul economic
sau contabilul şef al Primăriei Rădăuţi.
Contabilul efectuează operaţiunile contabile, atât sintetice, cât şi analitice, şi are în
vedere ca evidenţa să fie ţinută la zi. În acest scop, centralizează documentele justificative ale
operaţiunilor financiare realizate în unitate. Astfel, administratorul va pune la dispoziţia
contabilului facturi sau decontări necesare pentru realizarea anumitor lucrări sau achiziţii
prevăzute în planul de achiziţii.
Contabilul la rândul său va comunica administratorului limitele de finanţare disponibile în
vederea implementării lucrărilor propuse. Tranzacţiile efectuate vor fi incluse în gestiunea
liceului, în cadrul contabilităţii fiind întocmite acte justificative şi documente contabile cu
respectarea formularelor şi regulilor de alcătuire şi completare în vigoare.
Secretariatul are rol în alcătuirea listelor cu salariaţi pe baza contractelor individuale
de muncă, pe care le furnizează contabilităţii în vederea întocmirii statelor de plată.
Cadrele didactice înaintează contabilităţii cereri privind achiziţii necesare pentru
desfăşurarea activităţii didactice. După procurarea acestora, prin intermediul bonurilor de
consum întocmite de contabilitate, sunt date în consum materialele achiziţionate.
Cereri de finanţare a necesarului de manuale şi de completare a fondului de carte sunt înaintate
contabilităţii de către bibliotecă. În limita disponibilului, aceste cereri sunt satisfăcute,
procurările fiind justificate prin facturi fiscale.
1.5 Structura personalului
Principalele categorii de personal sunt:
Categoria de personal Număr Pondere
Conducere 2 1,98%
Personal didactic 83 82,18%
Personal didactic auxiliary 9 8,91%
Personal nedidactic 7 6,93%
Total 101 100
21
Personalul didactic auxiliar este alcătuit din: secretar şef, secretar subordonat primului, un
laborant, bibliotecar, un inginer de sistem pentru calculatoare.
Personalul nedidactic sau administrativ este alcătuit din: contabil şef, administrator,
magazinier, supraveghetor de noapte, portari şi personal de întreţinere şi de serviciu şi este destul
de eterogen (în general datorită fluctuaţiilor mari de personal şi a pensionărilor din ultimii ani).
1.6 Relatii cu exteriorul
Având în vedere că instituţia la care am realizat activitatea practică este o instituţie de
învăţământ preuniversitar de stat, liceal, Colegiul Tehnic Rădăuţi este reprezentat în relaţiile cu
exteriorul de către director, acesta având conform legislaţiei calitatea de ordonator terţiar de
credite.
Relaţii cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava
Activitatea directorului liceului este controlată şi supravegheată de către Inspectoratul
Şcolar Judeţean, al cărui conducător are calitatea de ordonator secundar de credite bugetare.
În cadrul relaţiilor de subordonare reflectate mai sus, acestea se concretizează prin
atribuţia directorului liceului de a elabora proiectul propriu de venituri şi cheltuieli şi îl trimite
spre aprobare Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava. Pe de altă parte, ISJS organizează
concursuri pentru angajarea personalului, iar pentru personalul didactic angat deja în unitate
organizează inspecţii în vederea acordării diferitelor grade profesionale.
Tot către Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, contabilul şef trimite situaţii contabile şi
financiare: indicatori financiari, dări de seamă trimestriale, bilanţuri etc.
De asemeni, liceul este subordonat ISJS în ceea ce priveşte aprobarea numărului de
personal, plata salariilor şi acordarea gradaţiilor de merit. Statele de funcţii întocmite la nivelul
liceului sunt aprobate de ISJS în conformitate cu normele în vigoare.
Relaţiile cu primăria Rădăuţi
Conform legislatiei actuale, Ordonanţa Guvernului nr. 32/2001 şi Hotărârii de Guvern nr.
538/2001 , instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat se finanţează integral din bugetele
locale, cu excepţia cheltuielilor finanţate din bugetul de stat. Aşadar, relaţiile liceului cu Primăria
Rădăuţi se concretizează prin faptul că majoritatea cheltuielilor materiale şi de personal sunt
finanţate din bugetul local al oraşului Rădăuţi.
22
Relaţiile cu CEC
Relaţiile cu Casa de Economii şi Consemnaţiuni se concretizează prin contul de garanţii
materiale ale gestionarilor care se utilizează astfel:
- se completează cu sumele privind garanţiile materiale reţinute din salariile
gestionarilor (administrator, casier sau magazioner) în sumă de o zecime din salariu
până se atinge limita a unu sau trei salarii de bază;
- sumele se utilează pentru acoperirea pagubelor produse în gestiune sau a fraudelor
gestionarilor.
Relatii cu Trezoreria
În cadrul acestor relaţii, toate operaţiunile de încasări şi plăţi ale Colegiului Tehnic Rădăuţi
se fac prin Trezoreria Rădăuţi. Documentele utilizate în cadrul acestor operaţiuni sunt:
- Ordinul de plată ;
- Foi de vărsăminte;
- Cecuri.
De asemeni, liceul are conturi deschise la Trezorerie pentru fiecare tip de cheltuială pe
surse de finanţare:
- Cont burse;
- Cont cheltuieli de personal;
- Cont burse elevi romani (transferuri);
- Cont cheltuieli materiale şi servicii;
- Cont cheltuieli de capital;
- Cont venituri proprii (încasări din inchirieri, sponsorizări etc).
Relaţii cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi Casa Judeţeană de
Pensii Suceava
Aceste relaţii se ilustrează prin declaraţiile trimise de liceu către aceste instituţii, privind
contribuţii ale personalului la asigurările sociale de sănătate, respectiv contribuţiile personalului
la asigurările sociale de stat.
Relaţii cu Direcţia Finanţelor Publice
Liceul trimite către aceasta declaraţiile de impunere ale personalului privind impozitul pe
23
venituri şi salarii şi fisele fiscale.
Relaţii cu furnizori
Aceste relaţii au în vedere în principal achitarea datoriilor faţă de aceştia pentru bunurile
furnizate sau serviciile prestate. Se au în vedere furnizori de: furnituri de birou, utilităţi (curent
electric, gaz, internet, telecomunicaţii, apă, salubritate) şi altele.
Relaţii cu băncile (Banc Post şi Banca Transilvania)
În cadrul acestor relaţii, liceul virează salariile personalului pe cardurile detinute la aceste
bănci, şi pe de altă parte au ca scop derularea părţii financiare a proiectelor europene.
Figura 1.3 Relaţiile cu exteriorul ale Colegiului Tehnic Rădăuţi
24
Colegiul Tehnic Rădăuţi
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Primăria Rădăuţi Ministerul Educaţiei şi Cercetării
FurnizoriTrezorerie
Bănci
Direcţia Finanţelor
Casa Judeţeană de Pensii
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada 2008-2011
Nr.crt Denumire
indicatori
financiari
2008 2009 2010 2011
I Venituri
bugetare
14894 15421 15811 16611
1 Buget de stat 4936 5112 5262 5642
2 Buget local 9865 10188 10328 10688
3 Buget asig.soc.de
stat
93 121 221 281
4 Bug.fond.de
susţinere a învăţ.
de stat
- - - -
II Venituri
extrabugetare
260 275 290 310
1 Donaţii şi
sponsorizări
260 275 290 310
III Cheltuieli
curente
17004 17231 17420 17535
1 Cheltuieli de
personal
12724 12874 12965 12998
2 Cheltuieli
materiale şi
servicii
2735 2855 2890 2940
3 Transferuri 1545 1502 1565 1597
IV Cheltuieli de
capital
1271 1432 1562 1675
1 Investiţii ale
inst.publice
1271 1432 1562 1675
25
Din analiza bugetului pe cei 4 ani, observăm o creştere a finanţării din cadrul bugetului
statului precum şi din cadrul bugetului local.
În ceea ce priveşte sumele alternative de finanţare ale liceului se remarcă o tendinţă de
creştere, pe fondul insuficienţei sumelor alocate.
În ceea ce priveşte cheltuielile pe care instituţia este nevoită a le efectua, se observă o
creştere a acestor valori, în special a cheltuielilor de personal, acestea deţinând o pondere
covârşitoare în cadrul cheltuielilor efectuate de către liceu.
CAP 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare
Instituţiile publice au obligaţia conform Legii finanţelor publice 500/2002 de a întocmi
propriile balanţe financiare înaintea proiectului de buget pentru că acestea surprind întreaga
activitate a instituţiei prin indicatori de cheltuieli care vor fi folosiţi la întocmirea bugetului.
În fundamentarea principalilor indicatori financiari din bugetul instituţiei se urmăreşte
respectarea cadrului juridic de acţiune pornind de la actele normative care produc efecte în
mod indirect şi având în vedere actele specifice domeniului bugetar (Legea finanţelor publice
500/ 2002, Legea finanţelor publice locale nr. 273/ 2006)
Legea nr. 500 / 2002 privind finanţele publice cuprinde, clasificaţia indicatorilor
finanţelor publice , unde sunt cuprinse toate categoriile de venituri şi cheltuieli presupuse de
relaţiile specifice, concretizate în bugetele publice ca balanţe financiare.
Cadrul juridic este dat şi de Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 1954/12.2005
cu aplicare de la 1 ianuarie 2006, cu anexele sale.
În ceea ce priveşte partea de cheltuieli, referitor la clasificaţia economică a cheltuielilor,
ordinul precizează că instituţiile publice vor utiliza numai subdiviziunile specific domeniului lor
de activitate şi pentru care există bază legală pentru efectuarea lor. Astfel, spre exemplu,
instituţiile de învăţământ preuniversitar vor reflecta numai acei indicatori de cheltuieli cuprinşi în
următoarele subdiviziuni ale clasificaţiei funcţionale:
- Partea a III-a : „Cheltuieli social - culturale”
- Capitolul 65 : „Învaţământ”
- Subcapitolul 4: „Învăţământ secundar”
26
În ceea priveşte partea de venituri, instituţiile de învăţământ preuniversitar vor reflecta
în bugetele lor numai indicatori de venituri cuprinşi în clasificaţie referitori la acele venituri
relizate potrivit cu desfăşurarea actului de învaţamânt si pentru care legislaţia prevede
posibilitatea de încasare a unor astfel de venituri. Spre exemplu, hotarârea de Guvern nr.
2192 / 2004 , unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt autorizate potrivit dispoziţiilor
legale , să stabilească nivelul taxelor pentru desfăşurarea examenelor de admitere sau a altor
examene (de exemplu atestat ) din care să se acopere cheltuielile aferente activităţilor respective.
De asemenea, legea învăţământului nr. 84 din 24 iulie 1995 cu modificările şi completările
ulterioare constituie o componentă a cadrului juridic privind fundamentarea indicatorilor de
venituri şi cheltuieli.
Fundamentarea cheltuielilor de personal se realizează potrivit Legii nr. 128/1997 privind
statutul personalului didactic cu modificările şi completările ulterioare, completată anual printr-o
ordonanţă a guvernului privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul respectiv personalului
didactic din unităţile şi instituţiile de învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997. Astfel,
pentru anul 2007, fundamentarea cheltuielilor de personal va avea în vedere Legea nr. 128/1997
cu modificările şi completările ulterioare în acord cu Ordonanţa Guvernului nr.4 din 12 ianuarie
2006 cu anexele sale privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului
didactic din unităţile şi instituţiile de învăţământ, salarizat potrivit Legii nr. 128/1997 privind
statutul personalului didactic şi în acord cu Ordinul MedC pentru aprobarea metodologiei de
calcul a drepturilor salariale ce se acordă personalului didactic încadrat pe funcţiile din anexele
la Ordonanţa Guvernului numărul 4/2006.
2.2. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile bugetare
Colegiul Tehnic Rădăuţi reflectă în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli , la partea de
venituri, o serie de venituri din activităţi proprii. Veniturile legate de finanţarea instituţiei din
bugetul de stat, bugetul local şi bugetul Consiliului Judeţean (fondul de echilibrare al bugetelor
locale) acoperă toate cheltuielile cuprinse în bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat. Există şi
este stimulată implicarea instituţiei în realizarea de venituri proprii sau atragerea de fonduri
externe.
Legea învăţământului nr.84 din 24 iulie 1995 cu modificările şi completările ulterioare
prevede că : „unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii
27
realizate, în condiţiile legii, din: activitatea de producţie (ateliere-şcoala, ferme agricole etc.),
prestări de servicii, taxe de la persoane fizice şi juridice, venituri din închirieri de spaţii,
donaţii, sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ, activităţi cultural
educative, ale internatelor şi cantinelor pentru preşcolari şi elevi.Veniturile astfel realizate vor
fi utilizate exclusiv de către aceste unitati”.
Bugetul se întocmeşte de fiecare instituţie de învăţământ preuniversitar de stat cu
personalitate juridicǎ. Acesta se întocmeşte în faza de elaborare a proiectului bugetului local,
respectiv a bugetului de stat, se definitivează după intrarea în vigoare a legii bugetului de stat
şi se aprobă odată cu aprobarea bugetelor locale. Pe parcursul execuţiei bugetare, în situaţia
în care au loc rectificări bugetare, se urmează aceleaşi etape.
În fundamentarea principalilor indicatori financiari se urmăreşte respectarea cadrului
juridic de acţiune pornind de la actele normative care produc efecte în mod indirect şi având
în vedere actele specifice domeniului bugetar (Legea finanţelor publice 500 /2002, Legea
finanţelor publice locale nr. 273/2006).
Legea nr. 500 /2002 a Finanţelor publice cuprinde în prima anexă, vis-à-vis de indicatorii
financiari clasificaţia indicatorilor finanţelor publice , unde sunt cuprinse toate categoriile de
venituri şi cheltuieli presupuse de relaţiile specifice, concretizate în bugetele publice ca balanţe
financiare.
Principalele subdiviziuni folosite în clasificaţia veniturilor şi cheltuielior bugetare
presupun utilizarea în grupare cu caracter complementar a 2 criterii: la venituri apar capitole şi
subcapitole semnificând din punct de vedere financiar provenienţa , la cheltuieli: părţi, capitole şi
subcapitole care din punct de vedere financiar are semnificaţia de destinaţie.
În completarea subdiviziunilor menţionate pe criteriul financiar la venituri şi cheltuili se
folosesc cu caracter complementar, subdiviziuni ce presupun în structura drept criteriu de
grupare în plan administrastiv sau de ramura următoarele: sectoare şi titluri.
O asemenea grupare are în vedere împărţirea administrativ teritorială a ţării pe judeţe sau
clasificarea ramurilor economiei nationale ori alte entităţi organizatorice. În plus la cheltuieli,
vis-a-vis de destinaţii detaliate apar şi alte subdiviziuni în continuarea criteriului financiar de
grupare : titluri, articole, aliniate, pentru care sunt folosite intitulările de cadru comun a
cheltuililor sau clasificaţiei econnomice.Numai la cheltuieli între subdiviziuni apar două cu
caracter orientativ: părţi, titluri.
28
La cheltuieli aliniatele se cuprind în articole iar articolele în subcapitole. În sens
orientativ articolele se cuprind în titluri. Subdiviziunile orientative ( părţi, titluri ) sunt
simbolizate cu ajutorul cifrelor romane : părţi( I-XII ) şi titluri (I-XI).
Ca instrument de lucru, în activitatea bugetară, clasificaţia bugetară este în răspunderea
exclusivă a Ministerului Finanţelor publice care prin ordin al Ministrului impune pentru un an
bugetar o anumită structură a veniturilor şi cheltuielilor.
Venituri Cheltuieli
Capitole Părţi
Subcapitole Capitole
…………… Subcapitole
Sectoare …………...
Titluri Sectoare
Titluri
Cadru comun clasificaţie economic
Titluri
Articole
Aliniate
Cheltuielile pentru învăţământ sunt structurate conform clasificaţiei economice în mai
multe subcapitole, în funcţie de forma de învăţământ.
Cheltuielile publice se clasifică în :
Cheltuielile de capital - destinate obţinerii unor bunuri durabile , utilizabile pe mai mulţi
ani: ele sunt utilizate pentru construirea de noi unităţi de învăţământ, dotarea acestora cu
aparatură necesară funcţionări ;
Cheltuieli curente care se clasifică în:
-cheltuieli materiale şi de servicii,
-cheltuieli de personal, cheltuieli reprezentând subvenţii şcolare sau transferuri
pentru unităţile de îmvăţământ, burse.
29
Cheltuielile curente sunt utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de
învăţământ. Cheltuielile pentru învăţământ se stabilesc pe fiecare subcapitol, pornind de la
marimea indicatorilor specifici acţiunii de învăţământ precum şi de la celelalte evenimente
consemnate prin elemente de calcul ce influienţează în mod direct volumul cheltuielilor.
Cuantificarea cheltuielilor curente are ala bază indicatori specifici şi norme de cheltuieli,
comune cu cele de la alte instituţii publice. Indicatori financiari şi calcule de fundamentare,
cheltuiala medie de personal / elev, cheltuiala medie anuală materială / elev, număr burse de
şcolarizare. Indicatori specifici: număr de elevi înscrişi.
Pentru instituţia de învăţământ, volumul indicatorilor specifici este stabilit pe an şcolar.
Pentru a putea fi utilizat la cuantificarea cheltuielilor este necesar să se determine volumul lor
mediu pe anul pentru care se face fundamentarea.
Aceşti indicatori stau la baza analizelor şi intervenţiilor din partea organelor statului în sensul
justificării oportunităţii şi necesităţii unei anumite categorii de cheltuieli.
Determinarea numărului de indicatori pe forme de învăţământ pentru anul în care se face
fundamentarea reprezintă prima etapă în stabilirea cheltuielilor şi se realizează în funcţie de :
numărul de indicatori ( numărul de elevi ) din anul de bază care vor termina anul
şcolar în anul următor;
numărul de indicatori care termină un anumit grad de învăţământ şi trece în altul sau
termină cursurile liceului;
creşerea numărului de indicatori în noul an de învăţământ;
alte elemente necesare determinării cheltuielilor pentru învăţământ sunt reprezentate
de indicatorii de calcul şi fundamentare stabiliţi pe fiecare acţiune.
Definitivarea nivelului acestor indicatori se face ţinându-se cont de modificările ce
vor interveni în anul pentru care se face fundamentarea şi care vor influienţa mărimea lor. Se
analizează şi structura acestor indicatori din punct de vedere al indicatorilor cei compun.
În faza de fundamentare se calculează nivelul acestora pe baza: execuţiei bugetare din
perioada precedenta şi a cheltuielilor medii anuale pe un elev. Analiza şi aprecierea acestor
indicatori se face pe fiecare subcapitol, pe titluri, pe natura cheltuielilor. Deci, stabilirea nivelului
cheltuielilor la Colegiul Tehnic Rădăuţi se realizează pe baza numărului de elevi şi a cheltuielilor
medii anuale pe un indicator.
Cheltuielile curente au următoarea structură:
30
Cheltuieli de personal ( salarii şi alte drepturi de personal )
Cheltuieli materiale şi servicii ( cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, manuale,
transport, reparaţii ),
Cheltuieli reprezentând subvenţii şcolare şi transferuri (subvenţii pentru unităţile de
învăţământ, burse ).
Dimensionarea acestor cheltuieli se face în funcţie de o serie de elemente specifice
referitoare la contingenţele şcolare (elevi) , costul unitar pe forme şi unităţi de învăţământ,
norme, baremuri sau alte instrumente financiare cu ajutorul cărora se fundamentează anumite
categorii de cheltuieli. Cu caracter orientativ se foloseste şi execuţia cheltuielilor pe Colegiul
Tehnic Rădăuţi din perioada precedentă, în scopul evidenţierii elementelor şi situaţiilor noi.
Acest mod “clasic” sau “tradţional” de elaborare a bugetului învăţământului nu mai
corespunde întru-totul cerinţelor actuale deoarece nu permite efectuarea şi a unor analize a
obiectivelor realizate în domeniul învăţământului sau efectuarea unor evaluări necesare
procesului de dimensionare a acestor cheltuieli.
Prin metode clasice se determină doar cheltuielile, costurile necesare , dar nu şi sumele
rezultate privind eficienţa activităţii respective, cu alte cuvinte nu se urmăreşte corelaţia dintre
efectele obţinute şi efortul reclamat de acestea. Se apreciază chiar că stabilirea volumului
cheltuielilor bugetare pentru învăţământ, se face în unele cazuri după intuiţie sau chiar sub
“presiune” că serviciile însărcinate cu determinarea lor stabiliesc în mod deliberat niveluri ale
fondurilor peste cele necesare în mod real.
Avem în vedere şi clasificaţia funcţională care foloseşte drept criterii domeniile, ramurile,
sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele publice pentru destinaţii ale cheltuielilor
legate de efectuarea unor transferuri între diferite niveluri ale administraţiei publice, plata
dobânzilor la datoria publică sau constituirea de rezerve la dispoziţia autorităţilor executive. Ele
reflectă obiectivele politice financiare ale statului. Acest criteriu e important pentru repartizarea
resurselor financiare publice pe domenii de activitate şi obiective care definesc nevoile publice şi
reprezintă obiectivul principal urmărit la examinarea şi aprobarea prevederilor bugetare de către
Parlament.
Colegiul Tehnic Rădăuţi constituie consumatorul de resurse bugetare, iar conducătorii
lui- ordonatori de credite bugetare. Aceste domenii sunt definite în legislaţia finanţelor publice
astfel: la determinarea cheltuielilor publice se vor avea în vedere politica financiară a statului,
31
numărul de salariaţi, reţeaua de instituţii în noul exerciţiu bugetar şi folosirea bazei tehnice
existentă cu maximă eficacitate.
Cuantificarea cheltuielilor pentru întreţinerea şi funcţionarea Colegiul Tehnic Rădăuţi,
are la bază indicatori specifici, indicatori şi norme de cheltuieli comune cu cele de la alte
instituţii publice:
indicatori specifici ( număr de elevi înscrişi ),
indicatori finaciari şi calcule de fundamentare: cheltuiala medie anuală de personal /
elev; cheltuiala medie anuală / elev;
indicatori comuni cu ai altor instituţii publice : suprafaţa unităţii ( mp ).
În plan metodologic, normele folosite în inscrierea de indicatori financiari în Bugetele
Publice sunt elaborate de Ministerul Finanţelor. Aceste norme formează un cadru de actiune
unitar de către toţi cei implicaţi în elaborarea Proiectului de Buget. Fundamentarea de proiecte de
Bugete Publice presupune calcule care să aibă ca efect dimensionare valorică a veniturilor şi
cheltuielilor de înscris în bugete în concordanţă cu subdivziunile de specificaţie bugetară.
Identificarea şi individualizarea prin dimensiuni specifice a indicatorilor fizici se derulează
potrivit cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerrul
Educaţiei şi Cercetării Naţionale.
În cuatificarea veniturilor şi cheltuielilor de ordin bugetar se porneşte de la nivelurile de
referinţă certe sau aproximative .În fundamentarea proiectului de buget este importantă situaţia
anului de bază, ţinându-se cont de execuţia certă şi execuţia preliminară.
Cadrul juridic specific activităţii de învăţământ, care produce efecte directe cu privire la
indicatorii de venituri şi cheltuieli de înscris în buget, are ca suport o serie de acte normative.
Legea finanţelor publice nr. 500/2002, Norme metodologice privind elaborarea proiectului de
buget, Legea finanţelor publice locale nr .273 / 2006, Legea învăţământului nr. 84 / 1995, Legea
nr. 128 / 1997, Regulamentul de organizare a învăţământului preuniversitar, Legea contabilităţii,
etc.
Potrivit cu clasificaţia economica a cheltuielilor din clasificaţia bugetară a indicatorilor
privind finanţele publice, Colegiul Tehnic Rădăuţi realizează urmatoarele categorii de cheltuieli:
cheltuieli de personal, grupate la titlul I ;
cheltuieli repezentând bunuri şi servicii, grupate la titlul II ;
alte cheltuieli, grupate la titlul IX.
32
Calcule şi fundamentări privind cheltuielile de personal
Cheltuielile de personal includ: salarii de bază si alte drepturi salariale (sporuri, prime,
indemnizaţii de conducere etc.) şi contribuţii (CAS, CASS etc.).
Salariile de bază şi alte drepturi salariale se stabilesc la nivelul unităţii prin Statul de
funcţii întocmit conform legii. Acesta reflectă pe total cadre didactice, didactice auxiliare,
nedidactice următoarele elemente:
- salariul de bază
- sporuri (spor vechime, spor practică pedagogică, spor doctorat)
- ore suplimentare
- indemnizaţii de conducere
- alte drepturi salariale
Fundamentarea drepturilor salariale ale personalului didactic din învăţământul preuniversitar.
Salariul personalului didactic preuniversitar este compus din salariul de bază, la care se
adaugă sporurile care nu fac parte din acesta şi alte drepturi salariale prevăzute de lege.
Salariul de bază (SB) este format din:
a. salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei de salarizare care include sporul de
stabilitate numai la tranşele de vechime de peste 10 ani din Ordonanţa Guvernului nr.4/2006,
precum şi sporul de suprasolicitare neuropsihică existent la toate tranşele de vechime;
b. indemnizaţia de conducere;
c. indemnizaţie pentru învăţământ special;
d. gradaţie de merit;
f. indemnizaţie pentru funcţia de diriginte, învăţător, institutor şi educatoare.
a. Salariul de bază al funcţiei didactice conform grilei se stabileşte prin înmulţirea
coeficientului 1 cu coeficienţii de multiplicare obţinuţi după cum urmează:
- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime până la 10 ani,
coeficienţii de multiplicare din anexa 2a la OG nr. 4/2006 conţin numai sporul pentru solicitarea
neuropsihică şi rămân neschimbaţi. În cazul în care există situaţii când acest personal didactic are
vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, va primi şi sporul de stabilitate, calculat prin
înmulţire cu 1,15 a coeficienţilor din ordonanţă, fără a se rotunji după cele 3 zecimale rezultate;
- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime peste 10 ani,
care îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, conform
33
legii, coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexa 2a la OG 4/2006, vor rămâne nemodificaţi;
- pentru personalul didactic de predare încadrat la tranşele de vechime peste 10 ani, care
nu îndeplineşte condiţia de vechime neîntreruptă în învăţământ de peste 10 ani, conform legii,
coeficienţii de multiplicare prevăzuţi în anexa 2a la OG 4/2006 se vor împărţi la 1,15, fără a se
rotunji după cele 3 zecimale rezultate.
b. Indemnizaţia de conducere , pentru funcţiile didactice din Anexa Nr. 2, se calculează ca
procent la salariul de bază din grilă stabilit conform situaţiilor prezentate mai sus şi devine bază
de calcul pentru celelate sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.
c. Indemnizaţia pentru personalul didactic din învăţământul special, prevăzută de articolul
49(3) din statutul personalului didactic, se calculează ca procent la salariul de bază al funcţiei
didactice din grilă, stabilit conform situaţiilor prezentate mai sus , şi devine bază de calcul pentru
celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.
d. Gradaţia de merit se calculează prin aplicarea procentului de 20% la salariul de bază al
funcţiei didactice din grilă şi devine bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi
salariale care se calculează la salariul de bază.
e. Salariul de merit se calculează astfel:
-pentru personalul de execuţie procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de
bază al funcţiei didactice din grilă cu indemnizaţia pentru învăţământul special pentru personalul
care beneficiază de aceasta, devenind bază de calcul pentru celelalte sporuri şi alte drepturi
salariale care se calculează la salariul de bază;
-pentru personalul de conducere procentul de până la 15% se aplică la suma salariului de
bază al funcţiei didactice din grilă cu indemnizaţia de conducere şi cu indemnizaţia pentru
învăţământul special pentru personalul care beneficiază de aceasta, devenind bază de calcul
pentru celelalte sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază;
Salariile de merit se vor acorda personalului încadrat pe funcţii didactice de execuţie în proporţie
de cel puţin 2/3 din numărul total stabilit conform legii.
f. Indemnizaţia pentru funcţia de diriginte, învăţător, institutor şi educatoare, prevăzută de
articolul 51(4) din Statutul personalului didactic, se calculează ca procent la suma drepturilor
salariale determinate la literele de mai sus de la a la e, devenind bază de calcul pentru celelalte
sporuri şi alte drepturi salariale care se calculează la salariul de bază.
34
Sporul de vechime în muncă se calculează prin aplicarea procentelor stabilite de lege la
salariul de bază. (OUG nr. 123/2003).
Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază
Între 3 şi 5 ani - 5%
De la 5 la 10 ani - 10%
De la 10 la 15 ani - 15%
De la 15 la 20 ani - 20%
Peste 20 ani -25%
Sporul pentru titlul ştiinţific de doctor se calculează prin aplicarea procentului de 15% la
salariul de bază.
Sporul pentru practică pedagogică se calculează prin aplicarea procentului stabilit prin Legea
128/1997, cu modificările şi completările ulterioare, la salariul de bază, proporţional cu timpul
lucrat.
Sporurile pentru locurile şi condiţiile specifice în care se desfăşoară activitarea
personalului didactic din Anexa Nr.1 se calculează în conformitate cu prevederile legislative
specifice, prin aplicarea procentelor corespunzătoare la salariul de bază pentru timpul efectiv de
desfăşurare a activităţii didactice în acele condiţii.
Cumulul de funcţii şi plata cu ora în învăţământ
Posturile didactice rămase vacante, rezervate sau temporar vacante precum şi activităţile
care nu se pot norma în posturi didacticevor fi acoperite, prin cu ora, de către personalul didactic
existent, încadrat cu normă maximă, de către cadrele didactice pensionate, precum şi de
specialişti din alte sectoare de activitate, în condiţiile Statutului personalului didactic.
Activităţile didactice care nu pot fi normate în posturi didactice se cuantifică în ore fizice
şi salarizarea acestora se va face în sistem „plata cu ora”.Orele rămase libere din posturile
didactice vacante, rezervate sau temporar vacante pot fi acoperite prin plata cu ora. Plata acestor
ore se poate face numai pentru orele efectuate în afara programului de lucru afferent funcţiei de
bază a personalului angajat.
În învăţământul preuniversitar, personalul didactic şi cel didactic asociat, inclusiv cadrele
didactice pensionate pentru limită de vârstă, care funcţionează pe posturi didactice de predare în
sistem plata cu ora, sunt salarizate pentru activitatea depusă, în funcţie de condiţiile pe care le
îndeplinesc de încadrare în una din situaţiile prezentate la litera a, cu tariful orar stabilit şi cu
35
sporurile şi indemnizaţiile prevăzute de Legean nr. 128/1997, cu modificările şi completările
ulterioare.
Tarifele din învăţământul preuniversitar se calculează astfel:
-1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână;
-1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul special;
-1/80 pentru norma didactică de 20 ore pe săptămână în învăţământul special;
-1/96 pentru norma didactică de 24 de ore pe săptămână.
Personalul didactic de predare şi de instruire practică în învăţământul preuniversitar cu o
vechime de peste 25 de ani, cu gradul didactic I, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2
ore săptămânal, fără diminuarea salariului. Acest personal didactic poate fi salarizat prin plata cu
ora, în afara programului normal de lucru aferent funcţiei de bază, pentru orele didactice ce
depăşesc norma săptămânală maximă de 14 ore, respectiv 18 ore pentru învăţământul
preuniversitar. Pentru acest personal, cu excepţia cadrelor didactice aflate în situaţia aplicării
prevederilor aliniaului 2 al articolului 45 din Legea nr. 128/1997, cu modificările şi completările
ulterioare, tarifele se calculează astfel:
-1/56 pentru norma didactică de 14 ore pe săptămână în învăţământul special;
-1/72 pentru norma didactică de 18 ore pe săptămână în învăţământul special;
-1/64 pentru norma didactică de 16 ore pe săptămână în învăţământul preuniversitar;
-1/88 pentru norma didactică de 22 ore pe săptămână în învăţământul preuniversitar;
Exemplu de calcul
Profesor de fizică, gr. I, vechime 16 ani, diriginte, gradaţie de merit
Salariul de bază al funcţiei didactice (Sbfd)
Sbfd = 4,810 * 210,807 lei = 1014 RON
Indemnizaţie de conducere (Ic)
Ic = 15% * Sbfd = 15% * 1014 = 152 RON
Gradaţie de merit (Gm)
Gm = 20% * Sbfd = 203 RON
Indemnizaţie dirigenţie (Id)
Id = 10% * (Sbfd + Ic + Gm) = 10% * 1369 = 137 RON
Salariu de bază (SB)
SB = Sbfd + Ic + Gm + Id = 1506 RON
36
Spor de vechime (Sv)
Sv = SB * 20% = 302 RON
Indicatorii de cheltuieli de personal reflectaţi în bugetul instituţiei de învăţământ se
determină pe baza unor calcule detaliate care vizează prezentarea în buget a unor sume cât mai
bine fundamentate. În continuare sunt prezentate calculele care duc la obţinerea celor mai
importante cheltuieli din categoria celor de personal.
10.01 Cheltuieli salariale în bani
10.01.01 Salarii de bază
= nr. mediu salariaţi an de plan * salariu mediu brut lunar an de bază*(1 + i)*12 luni
i = coeficient de corecţie (reflectă corectări reprezentând indexări, creşteri reale şi alte modificări
ale valorii salariilor de bază)
10.01.02 Salarii de merit
= nr. salariaţi * ponderea salariaţilor beneficiari în total salariaţi * salariu mediu brut lunar an de
bază * (1 + i) * coeficient spor de merit * nr. luni pentru care se plăteşte salariul de merit
10.01.03 Indemnizaţii de conducere
= nr. salariaţi beneficiari * salariu mediu brut lunar an de bază * (1+i) * cotă medie indemnitaţie
de conducere * 12 luni
10.01.04 Spor de vechime
= Σ nr. salariaţi beneficiari * cotă spor de vechime aferentă tranşei K * salariu mediu de bază
lunar an de bază aferent grupei de beneficiari*(1+i) * 12 luni
10.01.05 Sporuri pentru condiţii de muncă
= procent mediu spor pt. condiţii de muncă * nr. posturi beneficiare * salariu mediu de bază
lunar an de bază aferent posturilor beneficiare * (1+i) * nr. luni în care se prestează activitatea în
condiţiile care reclamă plata sporului
10.01.06 Alte sporuri
= Σ procent mediu spor k * nr. posturi beneficiare * salariu mediu de bază an de bază aferent
posturilor beneficiare* (1+i) * nr. luni pentru care se acordă sporul k
10.01.07 Ore suplimentare
37
Salariu brut = SB + Sv = 1808
RON
= nr. mediu ore suplimentare prestate/post * nr. posturi prestatoare de ore suplimentare * salariu
mediu brut/oră an de bază * (1+i)
10.01.08 Fond de premii
= nr. posturi beneficiare de premii an de bază * valoare medie premii an de plan/post beneficiar
an de plan * (1+i)
10.01.13 Indemnizaţii de delegare
= nr. beneficiari an de bază * indemnizaţie medie de delagare an de bază/deplasare * (1+i) * nr.
mediu deplasări în delegaţie an de bază/beneficiar
10.01.14 Indemnizaţii de detaşare
= nr. beneficiari an de bază * indemnizaţie medie de delagare an de bază/detaşare * nr. mediu
detaşări de plan /beneficiar * (1+i)
10.02. Cheltuieli salariale în natură
10.02.01 Tichete de masă
= nr. posturi beneficiare * nr. bonuri acordate lunar/beneficiar * valoare medie /bon * nr. luni
pentru care se acordă bonurile
Calcule şi fundamentări privind cheltuielile reprezentând bunuri şi servicii
Fundamentarea acestor cheltuieli este cuprinsă în nota de fundamentare a indicatorilor de
venituri şi cheltuieli . Astfel nota de fundamentare privind cheltuielile reprezentănd bunuri şi
servicii reflectă într-o coloană separată calcule şi motivaţii privind nivelul cheltuielilor. Pentru
majoritatea cheltuielilor înscrise, în fundamentare s-a pornit de la nivelul cheltuielilor realizat
pentru anul în curs, respectiv anul în care se realizează fundamentarea pentru anul de calcul.
La fel ca şi în cazul cheltuielilor precedente unitatea înaintează Inspectoratului Şcolar
Judeţean Suceava spre aprobare o notă de fundamentare.
Sumele prezentate în nota de fundamentare au la bază o serie de calcule, prezentate în
continuare.
Titlul II 20.01 Bunuri şi servicii
20.01.01 Furnituri de birou
= cheltuieli medii lunare cu furnituri de birou în anul de bază * (1+i)* 12 luni
20.01.02 Materiale pentru curăţenie
= Σcheltuială medie lunară an de bază pentru materialul k * (1+i) * 12 luni
20.01.03 Încălzit, iluminat şi forţă motrică
38
= Î + I + Fm
Î = consum de gaz mediu lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice * cota de creştere * 12luni
Cota de creştere va include : variaţia estimată a consumulu, variaţia costului combustibilului prin
încălzire pe bază de centrală proprie.
I = suprafaţă radiată (mp) * norma medie de consum de energie electrică(Kw)/mp/lună *
preţ/KW în ultima lună * (1+k) * 12 luni
Fm = putere instalată în aparatura din dotare * nr. mediu ore de funcţionare/lună an de bază * 12
luni * cost/unitate de energie pentru ultima lună
20.01.04 Apă, canal şi salubritate
Cheltuieli cu apa = consum mediu lunar pentru ultimele 12 luni calendaristice încheiate *
preţ actual /mc * 12 luni
Cheltuieli pentru salubritate = cantitate resturi menajere (mc) medie lunară pentru ultimele 12
luni calendaristice încheiate * 12 luni * tarif/mc solicitat de societatea locală de salubritate
20.01.08 Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet
Cheltuieli cu serviciile poştale = cheltuieli medii lunare pentru anul de bază * 12 luni * (1+i)
Cheltuieli cu relecomunicaţiile = valoare media facturată lunar pentru anul de bază * 12 luni *
(1+i)
Cheltuieli tv = nr. abonamente tv contractate * valoare lunară abonament specificată în contract *
12 luni
Cheltuieli internet = tarif lunar pentru abonamenul contractat * 12 luni
2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare
Structura indicatorilor financiari utilizaţi în fundamentarea bugetului de venituri şi
cheltuieli al unei instituţii, este cea cuprinsă în clasificaţia bugetară. Aceasta, reprezintă un
element de lucru utilizat în aşezarea şi gruparea indicatorilor financiari prin bugetul public, în
toate fazele procesului bugetar, începand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea
bugetului, executarea bugetului prin trezoreriile teritoriale şi raportarea execuţiei bugetului.
Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar de stat are obligaţia să-şi întocmească bugetul
propriu de venituri şi cheltuieli în care se cuprind veniturile si cheltuielile acoperite din sursele
respective.
39
Bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se
prezintă ordonatorilor principali de credite pentru aprobare, în condiţiile legii, împreună cu un
raport în care se arată, în mod documentat: elementele principale care au stat la baza determinării
cheltuielilor pe titluri, articole şi alineate. După aprobarea bugetului de stat şi a bugetului local,
după caz, ordonatorii terţiari de credite întocmesc bugetele de venituri şi cheltuieli, în forma
definitiva, pe baza sumelor comunicate de către inspectoratul scolar judeţean, şi consiliile locale,
şi se prezintă acestora spre aprobare, în dublu exemplar, şi cuprind prevederile anuale de venituri
şi cheltuieli desfăşurate pe trimestre.
Figura 2.1 Flux informaţional generat de fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor
40
Propuneri pentru bugetul de venituri şi cheltuieli în cadrul unităţii
Birou contabilitate
ProiectBVC
Alte instituţii de învăţământ
Consiliul Local Rădăuţi
ProiectBVC
ProiectBVC
Inspectoratul ŞcolarJudetean, Suceava
DGFP Suceava MEC
Ministerul Finanţelor
Transferuri. Burse.
Inspectoratul Şcolar Judeţean a emis o serie de criterii prin care se acordă următoarele tipuri
de burse:
burse de merit şi de studii- se acordă elevilor care au media generala peste 8.50 şi media
de purtare 10 precum şi elevilor care sunt premiaţi la olimpiadele naţionale. Bursele se acordă în
limita fondurilor aprobate şi se repartizeaza inspectoratelor şcolare de către Ministerul Educaţiei
Cercetării şi Tineretului, în calitate de ordonator principal de credite bugetare, în raport cu
numărul elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cursuri zi.
burse sociale- se acordă orfanilor, bolnavilor cronici, precum şi elevilor ai căror
susţinători legali au un venit mai mic decât cel prevăzut în actele normative în vigoare.
Fondurile pentru burse se bazează pe următorii indicatori:
număr bursieri;
cuantumul lunar al burselor;
numărul lunilor din an când aceştia beneficiază de burse.
41
Elevi
Secretariat
Comisia de acordare a burselor
Contabilitate
Casierie
Trezorerie
ISJ Suceava Primăria
Cerere/dosar de bursa
Stat de plată burse/ proces verbal
Aprobare număr de elevi bursieri
Nota de fundamentare
Dispoziţia bugetară/ ordin de plată
Virare sume pentru burse
Figura 2.2 Flux informaţional cu privire la fundamentarea cheltuielilor cu burse pentru
elevi
42
Ministerul Finanţelor Publice- acordă creditele bugetare Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
Ministerul Educatiei, Cercetării şi Tineretuluiordonator principal de credite bugetarerepartizeaza credite bugetare alocate bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor ierarhic inferioare.
Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceavaordonator secundar de credite bugetarerepartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordinate.
Colegiul Tehnic Rădăuţiordonator terţiar de credite bugetareutilizează creditele bugetare în scopurile pentru care au fost alocate.
Figura 2.3 Flux informaţional privind elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli
43
Ministerul Finanţelor Publice- emite ordin de deschidere a contului de credite.
Trezoreria Municipiului Bucureşti- dispoziţii de repartizare a creditului bugetar în teritoriu.
Trezoreria Municipiului Rădăuţi- informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare alocate.
Inspectoratul Şcolar al Judeţului Suceava
Figura 2.4 Flux informaţional generat de alocarea pentru cheltuielile de personal şi a
costului mediu/ elev
44
Bugetul de stat Bugetul local Surse extraşcolare
Bugetul de venituri şi cheltuieli
Cheltuieli cu personalul
Cheltuieli materiale Transferuri
Venituri
Director general ISJPrimăria Rădăuţi
Compartiment financiar- contabil Secretariat
Administrator
Semnare Aprobare
Înregistrare
Evidenţa personal
Figura 2.5 Flux informaţional determinat de realizarea bugetului
45
Colegiul Tehnic Rădăuţi, contabilitate
(1)Stabilire necesar fonduri
(2)Stabilire necesar fonduri
ISJ Suceava Consiliul LocalPrimăria Rădăuţi
Virare fonduri
D.G.F.P. SuceavaTrezoreria
Curtea de conturi
Monitorizarea periodică/ justificarea cheltuielior
Dispoziţie bugetarăDispoziţie bugetară
Figura 2.6 Flux informaţional privind relaţiile bugetare ale instituţiilor de
învăţământ cu instituţiile ierarhic superioare
46
Cap 3. Finanţarea cheltuielilor bugetare la Colegiul Tehnic Rădăuţi
3.1. Surse de finanţare a Colegiului Tehnic Rădăuţi
Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri
alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară
activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. Finanţarea unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază şi finanţarea complementară.
Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la
nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale. Finanţarea de bază se asigură prin bugetele
locale, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi din alte venituri ale
bugetelor locale pentru destinaţii precise, care sunt înscrise în buget. Aceste destinaţii sunt
următoarele:
cheltuieli cu personalul;
cheltuieli cu materiale şi servicii;
cheltuieli cu perfecţionarea- sunt suportate din bugetul local sau din venituri proprii. Nu
sunt trecute în bugetul de stat, sunt menţionate în bugetul inspectoratelor şcolare;
organizarea examenelor de bacalaureat, a olimpiadelor;
burse pentru elevii aflaţi la studii în România din Republica Moldova.
Finanţarea de bază constă în sume primite în funcţie de numărul de elevi din instituţia respectivă,
pe profiluri de învăţământ şi pe costul anual per elev.
Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte
cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din bugetele
locale şi din alte surse, potrivit legii.
Finanţarea complementară cuprinde:
consolidările;
investiţiile;
reparaţiile;
subvenţiile pentru internate şi cantinele şcolare;
cheltuielile pentru organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale ale
elevilor, cu excepţia cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;
47
cheltuielile cu bursele elevilor;
cheltuielile cu transportul elevilor;
cheltuielile pentru navetă şi cele şase călătorii pe calea ferată prevăzute de lege pentru
cadrele didactice de predare şi auxiliare;
cheltuielile pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din
învăţământul preuniversitar de stat;
cheltuielile pentru concursuri şcolare şi activităţi educative, cultural-artistice, sportive şi
turistice.
În ceea ce priveste finanţarea complementară, alocarea fondurilor nu se face direct proporţional
cu numărul de elevi.
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară a unităţilor de învăţământ se fac pe bază
de contract încheiat între directorul unităţii de învăţământ şi primarul localităţii în a cărei rază
teritorială se află unitatea, în maximum 30 de zile de la data aprobării bugetului local.
Alte surse de finantare ale instituţiilor de învatamant preuniversitar sunt:
finanţarea suplimentară legală- venituri proprii ale instituţiilor de învăţământ, donaţii,
sponsorizări şi alte venituri realizate din activitatea de învăţământ;
o altă sursă de finanţare este determinată de soldul anului precedent care este rezultatul
financiar al perioadelor precedente. Această formă este mai rar întâlnită în cadrul învăţământului
preuniversitar din România.
Finanţarea cheltuielilor pentru învăţământ se realizează din diferite surse, şi anume:
bugetul statului, surse ale populaţiei, ale întreprinderilor, ale organizaţiilor fără scop lucrativ,
donaţii, ajutor extern.
48
Finantarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
Finanţarea de stat Finanţarea complementară
FinanţareaI.S.JC.C.DCluburi eleviCluburi sportive
chelt. de perfecţionareburse Rep.Mold.reabilitarea şcolilor,etc.
Bugetul local Venituri proprii
-cht. de personal-cht. de întreţinere şi gospodărie- investiţii- reparaţii curente şi de capital,etc.
-taxe examene- tipărirea certificatelor de absolvire- sponsorizări- donaţii
Figura 3.1 Flux Informaţional privind finanţarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat
Bugetul statului reprezintă principala sursă de finanţare a învăţământului, fie că este
vorba despre bugetul central sau local. Fondurile primite de la buget sunt completate cu venituri
proprii ale unităţilor de învăţământ, realizate din activitatea de cercetare, din servicii pe linia
educaţiei continue, din închirieri ori din alte activităţi.
49
Populaţia participă la finanţarea învăţământului în mod direct prin intermediul taxelor
şcolare, dar mai efectuează şi alte cheltuieli cu întreţinerea extraşcolară a elevilor. De exemplu,
părinţii, familiile, cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procurarea de rechizite, etc.
O altă sursă de finanţare a învăţământului o reprezintă sponsorizările, donaţiile sau alte
forme de ajutor ce pot fi primite de unităţile de învăţământ din partea unor întreprinderi,
fundaţii, societăţi de binefacere. Ajutorul extern în domeniul finanţării învăţământului îmbracă
forma subvenţiilor directe, a împrumuturilor, a finanţărilor. Uneori poate fi vorba despre
trimiterea de experţi, de cadre didactice, tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare
învăţământului.
3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare
Finanţarea instituţiilor de învăţământ se face în funcţie de necesităţile publice care
trebuiesc acoperite, acestea fiind exprimate în indicatori de cheltuieli aprobaţi prin bugetele de
venituri şi cheltuieli.
Finanţarea bugetară este un proces prin care se pune la dispoziţia instituţiilor publice
mijloacele necesare finanţării cheltuielilor aprobate prin buget.
Cheltuielile bugetare pentru învăţământ sunt repartizate cu precădere Ministerului
Învăţământului, dar fonduri cu aceeaşi destinaţie apar şi la alte ministere (al Apărării, al Marinei,
de Interne). Astfel de cheltuieli sunt finanţate şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.
Cheltuielile pentru învăţământ sunt prezente în buget potrivit cu structura acestuia într-un
capitol bugetar, individualizat pe subcapitol, corespunzător cu formele de învăţământ : preşcolar,
primar şi gimnazial, licee, unităţi de învăţământ pentru copii cu deficienţe, şcoli profesionale,
şcoli de maiştri, învăţământ superior, case de copii, cursuri de calificare, perfecţionare şi
calificare, alte instituţii şi activităţi de învăţământ .
Cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale instituţiilor şi acţiunilor de învăţământ se stabilesc
pe fiecare subcapitol, având ca punct de plecare sarcinile de plan reprezentate prin indicatorii
specifici acţiunii precum şi prin alte elemente de calcul ce influenţează în mod direct cuantumul
acestor cheltuieli.
50
Sumele prevăzute la partea de cheltuieli a bugetului aprobat şi în limitele cărora se pot
efectua cheltuieli se numesc credite bugetare, iar persoanelor cărora li s-a conferit dreptul de a
dispune de credite bugetare se numesc ordonatori de credite bugetare.
3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat
Creditele bugetare sunt de fapt : sume de bani cu titlu definitiv din buget, exprimări
valorice, concretizări ale bugetului, ce nu presupun rambursabilitate şi nici dobândă, şi nu sunt
stabilite pe destinaţii ce nu pot fi modificate; limite de finanţare pentru instituţiile publice atât
global cât şi structural, limite până la care o instituţie publică poate consuma şi solicita fonduri
din buget; drepturi băneşti ale instituţiilor publice, drepturi ce decurg după aprobarea bugetului.
Deschiderea de credite bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ se realizează
între cel desemnat să gestioneze şi să administreze bugetele publice- Ministerul Finanţelor, şi
ordonatorul principal de credite pentru domeniul învăţământului- Ministerul Educaţiei, Cercetării
şi Tineretului. De aici, are loc repartizarea creditelor către ordonatorii secundari de credite
bugetare- Inspectoratele Şcolare Judeţene, până la ordonatorii terţiari de credite bugetare-
directori de şcoli, licee, grupuri şcolare. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, ca etapa
iniţială în finanţarea bugetară, se face pe dimensionarea cheltuielilor care sunt clasificate pe
articole.
Potrivit principiului finanţării creditele aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar,
acestea nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.
3.2.2. Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale
La nivelul unităţilor administrativ- teritoriale sunt perezente două categorii de ordonatori:
ordonatori principali- preşedinţii consiliilor judeţene şi primării;
ordonatori terţiari- conducătorii instituţiilor care sunt finanţate integral sau parţial din
bugetul local.
Inspectoratul Şcolar Judeţean are calitatea de locţiitor al ordonatorului principal de
credite bugetare. Acesta poate să apară şi în calitate de ordonator secundar de credite din
bugetele locale pentru că sunt instituţii intermediare între Consiliile Judeţene şi unităţile din
teritoriu.
51
La bugetul local finanţarea se realizează prin metoda alocării de fonduri sau alimentării
cu mijloace băneşti a contului de disponibil deschis pentru consumatorii de fonduri ale bugetului
local.
Primarul solicită alocarea de fonduri la departamentele de specialitate din cadrul
Consiliului local Rădăuţi vis-á-vis de nevoile proprii ale instituţiilor de învăţământ.
Dacă sunt bani în contul de disponibil, în debitul de cont din venituri proprii sau din venit de
echilibrare, din aceşti bani se transmit Primarului în cont de disponibil, operaţiunile purtând
numele de alimentare cont de disponibil pe seama bugetului local. Primarul este informat de
alimentarea contului după care se dispune Trezoreriei Finanţelor Publice trecerea sumelor de
bani din contul bugetului local, în contul de disponibil al ordonatorilor finanţaţi, iar în cele din
urmă este informat directorul Colegiului Tehnic Rădăuţi.
3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii
sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.
Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea
fondurilor aprobate:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind
că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea
ei de la buget;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar
preventive;
Pentru perfectarea unei cheltuieli se parcurg mai multe etape:
propunerea de cheltuieli se face în cadrul unităţii de învăţământ, revenind ca răspundere
unor persoane împuternicite şi constă în solicitarea de fonduri pentru achitarea unor obligaţii
băneşti (salarii, prestări servicii);
angajarea de cheltuieli se face de către ordonatorii de credite bugetare numai după
52
analiza documentelor privind propunerile de cheltuieli, din punct de vedere al legalităţii
oportunităţii şi necesităţii, stabilindu-se totodată existenţa disponibilităţilor de credite în bugetul
de venituri şi cheltuieli la subdiviziunea unde se încadrează cheltuiala respectivă;
aprobarea efectuării de plăţi pentru cheltuieli. Potrivit principiului finanţării, creditele
aprobate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi utilizate pentru un alt exerciţiu
bugetar ori de la un ordonator de credite la altul.
După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,
ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii
sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli. Se urmăreşte
respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea fondurilor aprobate:
utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi
cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;
utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate cunoscut fiind
că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea
ei de la buget;
aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului
compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul financiar
preventiv.
Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin:
plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară constau în principal în salarii, alte
drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru aceste plăţi
este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor adecvate sumele să fie
ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.
plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor
băneşti faţă de diferiţi agenţi economici.
Eliberarea de sume din contul din bancă, de la trezorerie, cu sau fără numerar reprezintă
prin prisma execuţiei bugetare plăţi de casă. Apare şi noţiunea de plăţi nete de casă, care
exprimă diferenţe între plăţile de casă şi sumele care apar din nou în cont ( din reconstituirea de
credite bugetare sau din reîntregire de mijloace băneşti).
53
Efectuarea de plăţi prin trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate - se
realizează în numerar, prin casierie, sau prin decontarea din cont în favoarea agenţilor economici
care au livrat mărfuri, materiale sau au prestat servicii.
Pentru plăţile prin trezorerie se folosesc: cecul pentru eliberarea numerarului din cont; ordinul
de plată prin care ordonatorul de credite dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în
favoarea furnizorului;
Documentele de plăţi se înregistrează în conturi deschise pe capitole şi categorii de cheltuieli:
cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Aceste documente vor fi semnate de directorul
instituţiei de învăţământ şi de către şeful contabil.
Plăţile pentru salarii
În stabilirea necesarului de fonduri pentru salarii sunt necesare informaţii referitoare la
resursele umane din unitatea de învăţământ . Astfel, se întocmesc lunar fişe de pontaj pentru
fiecare salariat, cu prezenţă, zile libere, ore suplimentare. Acestea sunt transmise biroului
contabilitate pentru întocmirea statelor de plată.
Statele de plată se întocmesc în două exemplare, lunar, pe baza pontajelor şi a fişelor de
evidenţă a retribuţiilor, a reţinerilor legale, a indemnizaţiilor de conducere. Se mai ţine seama
de concediile de odihnă, de concediile medicale.
Plăţile pentru cheltuielile materiale se fac în raport cu natura şi conţinutul lor, conform
cu o anumită încadrare într-o structură oficializată de cheltuieli. În vederea admiterii plăţilor
dispuse din credite bugetare, instituţia de învăţământ are obligaţia de a prezenta Trezoreriei
documente justificative cu privire la încadrarea cheltuielilor materiale în specificul activitatii, a
prestărilor de servicii, etc.
3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare
Obţinerea fondurilor bugetare de finanţare este strâns condiţionată de buna fundamentare
a bugetului propriu, fundamentare care trebuie sa aibă ca rezultat o solicitare de finanţare pe cele
3 componente cât mai apropiată de nevoile reale.
Fluxurile informaţionale generate de finanţare sunt strâns legate astfel de acele fluxuri
generate de întocmirea şi aprobarea bugetului instituţiei de învăţământ.
Aceste fluxuri pot fi grupate in mai multe etape care sunt delimitate potrivit cu organismele
si instituţiile implicate.
54
ETAPA 1
Directorul unităţii şcolare va înainta spre analiză şi avizare proiectul de buget de Consiliul de
Administraţie. Dacă se primeşte avizul se va trece la etapa a 2-a.
ETAPA 2
Proiectul de buget este înaintat Consiliului Local Iaşi, însoţit de: nota de fundamentare a
necesarului de fonduri pentru finanţarea de bază, note de fundamentare ale necesarului de
fonduri aferente finanţării complementare şi programele de finanţare pe fiecare
domeniu/activitate, nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente finanţării
suplimentare însoţită de programele respective şi devizul fiecărui program.
ETAPA 3
Proiectul de buget al unităţii, împreună cu proiectele de buget ale celorlalte unităţi şcolare
ale localităţii Rădăuţi , va fi analizat şi corectat, după caz, de către Consiliul Local Rădăuţi.
Consiliul Local Rădăuţii va centraliza proiectele de buget ale tuturor unităţilor şcolare şi
va calcula costurile pe elev şi coeficienţii de alocare ( avizate la nivel local).
Necesarul de fonduri pentru învăţământ, fundamentat pe forme de finanţare şi pe surse de
provenienţă a fondurilor (venituri proprii ale bugetului local, subvenţii/alocaţii din unele venituri
ale bugetului de stat şi fondul de echilibrare a bugetului local) devine proiect de buget pentru
învăţământ, inclus în proiectul bugetului local. Astfel, proiectul de buget pentru învăţământ este
însuşit de Consiliul Local Rădăuţi.
Proiectul de buget al Consiliului Local este înaintat Consiliuliu Judeţean Suceava, însoţit
de notele de fundamentare pentru fiecare formă de finanţare (de bază, complementară şi
suplimentară).
ETAPA 4
Consiliul Judeţean Suceava colectează datele primite de la consiliile locale şi calculează
coeficienţii de alocare pe localităţi a costurilor pe elevi, folosind aceeaşi metodologie utilizată de
consiliile locale pentru unităţile de învăţământ.
Consiliul Judeţean fundamentează necesarul de fonduri pentru învăţământ, pe cele trei
forme de finanţare, ce va fi solicitat de la bugetul de stat , precum şi volumul de fonduri necesar
pentru a fi alocat pentru învăţământ din fondul de echilibrare a bugetelor locale.
55
ETAPA 5
Necesarul de fonduri pentru învăţământ al judeţului , însoţit de documentele privind
modul de fundamentare, este înaintat Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi MedC, inclusiv
CNFIP.
CNFIP propune nivelul de fonduri pentru învăţământ alocabile de la bugetul de stat pe cele 3
forme de finanţare şi coeficienţii de alocare pe judeţe a fondului aprobat prin lege pentru
învăţământ. Necesarul la nivel naţional împreună cu coeficienţii de alocare pe judeţe sunt
comunicate MFP. MFP include în proiectul de lege a bugetului de stat indicatorii reprezentând
necesarul de fonduri pe cele 3 forme de finanţare.
ETAPA 6 - Alocarea fondurilor
6.a De la bugetul de stat la consiliile judeţene
Alocarea se face pe baza coeficienţilor de alocare (calculaţi de CNFIP) pentru fondurile
de la bugetul de stat pe cele trei forme de finanţare.
Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară se alocă pe baza programelor
de finanţare aprobate de instituţiile de decizie de la nivelele local, judeţean, central şi numai
pentru acele programe care vor fi finanţate nemijlocit prin şcoli sau prin consiliul local/judeţean.
Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară realizată prin MedC se
comunică Medc.
6.b De la Consiliul Judeţean Suceava la Consiliul Local Rădăuţi
Alocarea fondurilor primite de la bugetul de stat pentru finanţarea de bază se face
utilizând costul standard/elev şi coeficienţii de alocare pe localitatea Rădăuţi. Alocarea sumelor
din fondul de echilibrare a bugetului local se face pe baza indicatorilor stabiliţi pentru învăţământ
de legea finanţelor publice.
Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază şi din fondul de echilibrare a bugetului
local se face pe baza coeficienţilor de diferenţiere şi alocare calculaţi în faza de proiectare
bugetară. Alocarea fondurilor pentru finanţarea complementară şi suplimentară se face numai pe
baza programelor de finanţare aprobate.
Dacă alocarea către consiliul local a fondurilor, inclusiv a celor de echilibrare, se va
realiza fără implicarea consiliului judeţean, se va proceda după aceeaşi metodă, cu deosebirea că
atribuţiile tehnice conferite consiliului judeţean vor fi preluate de către direcţia generală
judeţeană a finanţelor publice. Consiliul Local Rădăuţi primeşte fonduri de la/din: bugetul de stat
56
prin Consiliul Judeţean Suceava şi din fondul Consiliului Judeţean Suceava pentru echilibrarea
bugetului local
6.c De la Consiliul Local Rădăuţi către instituţia de învăţământ preuniversitar
Fondurile vor fi alocate pe cele trei forme de finanţare. Consiliul Local Rădăuţi adaugă la
fondurile primite, din venituri proprii, fonduri pentru finanţarea de bază, complementară şi
suplimentară.
Unităţii şcolare i se alocă o sumă globală pe baza costurilor pe elev şi a coeficienţilor de
alocare pe unitatea respectivă, calculate la nivelul localităţii conform formulei de calcul:
Fasi=Cml x ka x NEi x ki
unde:
Fasi= fondul alocat şcolii “i”;
Cml= costul pe elev la nivel de localitate;
ka= ponderea fondului aprobat de consiliul local faţă de fondul propus de şcoală;
NEi= numărul de elevi din şcoala “i”;
ki= coeficientul de alocare a costului pe elev al şcolii “i” faţă de costul pe elev pe
localitate.
Fondurile pentru finanţarea complementară şi suplimentară aferente programelor realizate
de şcoală se alocă acesteia în cuantumul aprobat. Toate fondurile aprobate pentru bugetul
şcolii se alocă sub formă de sumă globală.
57
Primar- compartiment de specialitate din cadrul primăriei- trezorerie
Cont buget local
Cont Primar
Cont Colegiul Tehnic Rădăuţi
Trezorerie
Director Colegiului Tehnic Rădăuţi
Dispoziţii bugetare de repartizare
Informaţii asupra deschiderii creditelor bugetare
Informare
Figura 3.2 Flux informaţional privind finanţarea din bugetele locale
58
Bibliografie:
1. Gabriel. A, Ştefura – Procesul bugetar public, Editia a II-a,revăzută,
Ed.Universitatii“Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 2010;
2. Legea nr. 500/2002 a Finanţelor Publice;
3. Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale;
4. Legea Învăţământului nr. 84/1995 cu modificările şi completările ulterioare;
5. Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic cu modificările şi
completările ulterioare ( Legea nr. 349/2004, Legea nr.189/2006);
6. Legea nr. 154/1998- privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul
bugetar
59
ORGANIGRAMA COLEGIULUI TEHNIC RĂDĂUŢI
60
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN SUCEAVA
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
CONSILIUL PROFESORAL CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE
COMISIA C.E.A.C.
CONSILIUL REPREZENTATIV AL PĂRINŢILOR
DIRECTOR CONSILIUL CONSULTATIV AL ELEVILOR
DIRECTOR ADJUNCT DIRECTOR ADJUNCT
CATEDRE/COMISII METODICE
CONSILIUL PENTRU CURRICULUM
CADRE DIDACTICE
CADRE DIDACTICE AUXILIARE BIBLIOTECAR LABORANŢI
ELEVI CONSILIUL ELEVILOR PE CLASE
SE
CR
ET
AR
IAT
CO
NT
AB
ILIT
AT
E
CA
BIN
ET
P
SIH
OP
ED
AG
OG
IC
CA
BIN
ET
M
ED
ICA
L
ÎNGRIJITORI, PAZNICI