ti
Proletari din toate țările uniti-vă!ANUL XXXVIII
j
;<R SERIA II
Nr,. 10 260
<Autcli
6 PAGINI50 BANI
4
ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST
Din cronica
LUNI24 MAI
1982
întrecerii• Proiectanții șt crea
torii de la cunoscuta ÎNTREPRINDERE DE PRELUCRAREA LEMNULUI DIN REGHIN au inclus în nomenclatoarele de producție pc acest an 40 de noi produse. Intre a- cestea se înscrie o gamă nouă de viori pentru a- vansați (intermediară) intre instrumentele școlare și cele destinate orchestrelor și soliștilor profesioniști. Se remarcă, de asemenea, noile chitare cu 6 și 12 corzi, masa dc tenis pe roți, precum și șpallerul de cameră pentru amatorii de gimnastică. Amatorilor de sporturi nautice le este oferită o plăcută surpriză. Este vorba de realizarea primului lot de caiace de o persoană din poliester armat cu fibre de sticlă.
Gama produselor noi realizate aici este îmbogățită și de mai multe tipuri de mobilier din ră- șinoase.* • MINERII SECTORULUI RECEA aparți- nînd întreprinderii miniere Șuncuiuș, județul Bihor. probează capacitatea de muncă și dîrzenie prin realizări care le fac cinste. Din subteranele acestei exploatări au fost extrase suplimentar, de la începutul anului, și pină acum, peste 700 tone argilă refractară de calitate superioară. O mare parte a și fost expediată fabricilor de specialitate pentru a fi transformată in cărămizi necesare căp- tușirii agregatelor siderurgice cu foc continuu. De asemenea, ei au realizat un plus la zi, de 63 ml la lucrările de pregătire. Succesele au la bază, în principal, depășirea randamentelor cu 550 kg argilă pe post de lucra.
• Numeroase COLECTIVE MUNCITOREȘTI DIN JUDEȚUL CARAȘ- SEVERIN raportează depășirea nivelelor la o seamă de produse solicitate de economia națională. Astfel, au fost realizate suplimentar planului Ia zi. de la începutul anului și pină acum, 5 500 tone huilă, .350 tone cocs lurgic, peste 3 100 oțel aliat și tot tone de laminate pline din oțel, mai de 300 tone utilaj lurgic. De remarcat este șl faptul că prin folosirea mai bună a instalațiilor si agregatelor. laminoriștii din Reșița acționează ho- tărit pentru reducerea consumurilor energetice. Față de normele stabilite, ei au realizat producția primelor trei luni din acest an cu o economie de 2 700 tone combustibil convențional și cu 1 322,S MW.
La rindul lor, constructorii de mașini din Reșița au reușit să expedieze in devans partenerilor externi utilaje în valoare de 29 milioane lei.
meta- tone
atitea finite mult
meta-
realizare pe crea-
proprie. modifica-
• Tn cadrul ÎNTREPRINDERII DE STRUNGURI ARAD s-a materializat o nouă tehnică, bazată ția științifică Este vorba derea constructivă și funcțională a strungului cu batiu înclinat și comandă numerică de tip SP. 500 NCC. la care s-a renunțat la clasica cutie de viteză, rolul acesteia fiind preluat de un mecanism de turații încorporat în „păpușa" fixă a strungului. Pe această cale se reduce substanțial consumul de metal și de manoperă (circa 2 000 kg de metal și 195 ore pe fiecare strung), și se elimină importul de cuplaje electromagnetice.
Specialiștii arădeni din cercetare, proiectare și producție au elaborat studiile tehnice pentru aplicarea acestei noi soluții constructive la toate tipurile de strunguri cu comandă program, aflate în fabricație la întreprinderea de profil.• Desfășurind o activi
tate susținută pentru îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan la producția fizică și la ceilalți indicatori, MINERII DE LA FILIPESTII DE PĂDURE — unitate prahoveana fruntașă pe primele patru luni în întrecerea socialistă pe ramură — au majorat, duminică. Ia 15 000 tone cantitatea de lignit extrasă și livrată termocentralelor de la începutul anului. Acest spor a fost obținut îndeosebi ne seama creșterii gradului de mecanizare a lucrărilor din subteran, perfecționării tehnologiilor de lucru și folosirii cu randament sporit a tuturor utilajelor din dotare.
Prioritățile acestei săptămîni pe ogoare
■ ÎNTREȚINEREA culturilor■ RECOLTAREA FURAJELOR■ PREGĂTIRILE PENTRU SECERIS
IImagine din Vaslui
Foto : GHEORGHE CUCU
I
’ JFî F’5 f ft
Permanenta actualitate a spiritului revoluționar
Ultima săptămînă a lunii mai acumulează in agricultură un volum mare de lucrări care impun o maximă mobilizare de forțe umane și mecanice pentru efectuarea lor la timp și de calitate • Este necesară desfășurarea amplă a echipelor și formațiilor de mecanizatori și cooperatori pentru accelerarea prășitului la sfeclă, floarea soarelui, porumb, pentru intensificarea acțiunilor de irigare • Un volum mare de lucrări se concentrează și în grădinile de legume, unde accentul principal trebuie pus pe obținerea de recolte timpurii • Stringerea și insilozarea furajelor, însămințarea celei de a doua culturi — în flux continuu, sub semnul maximei operativități! • Se a- propie secerișul — atenție la buna pregătire a combinelor, a spațiilor de depozitare, a utilajelor pentru e- liberarea terenului, efectuarea arăturilor și însămințarea porumbului în cultură succesivă.
DIN CARACAL ARGUMENTEAZĂ O EXPERIENȚĂREZULTATELE CERCETĂTORILORVALOROASĂ CARE SE VA EXTINDE ÎN ACEST AN PE O SUPRAFAȚĂ DE 500 000 HA
OBȚINEREA DE PORUMB BOABE In cultura a doua, prin METODA PLANTĂRII DE RĂSAD
Părerile specialiștilor sînt-încă împărțite, dar problema în cauză - obținerea unei o doua recolte de porumb boabe prin metoda plantării de răsad — și-a găsit cel mai puternic argument și suport practic de soluționare prin experiența și rezultatele unui colectiv de cercetători și unități agricole din jud. Olt. Dr. ing. Constantin Olaru, directorul Stațiunii de cercetări agricole Caracal, județul Olt, a inițiat - cu titlu experimental - această metodă cu vreo 5 ani in urmă. Dar ceea ce este mai convingător și mai valoros este faptul că ea a fost aplicată imediat in practica curentă a mai multor unități agricole, mai întîi în zonă și apoi și în alte județe. Motivațio ? In primul rînd este vorba de folosirea intensivă a pămîntului, care altfel - in special după recoltarea cerealelor păioase - răminea nefolosit pînă în primăvara anului viitor cînd se insămînța de regulă lot porum
bul. Se poate obține în acest Interval o nouă recoltă ? Există timp suficient pentru dezvoltarea și maturarea porumbului ? In condițiile trecutului răspunsul ar fi negativ, deoarece se realizau in cel mai bun caz doar furaje sau o producție nesemnificativă de porumb boabe, cu un procent ridicat de umiditate, im- plieind in continuare un proces costisitor de uscare, condiționare și păstrare a recoltei. Așadar, prelungirea vegetației cultivate in toamnă nu era o soluție. Dar, dacă se scurtează prima parte a dezvoltării porumbului, în condițiile respectării cerințelor biologice ale culturii ? Cum se poate realiza acest lucru ? Sini, de ce să nu o recunoaștem, întrebări cu grad sporit de dificultate chiar și pentru un cunoscător al domeniului. Dar, s-au găsit pinfl la urmă răspunsurile necesare I
DIMINEAȚAInserarea mătură suprafața
verzuie a fluviului de toate bărcuțele spre a spori parcă singurătatea vapoarelor de mare tonaj. După ce au zburat toată ziua și au bizîit, bărcile, cuierele și șalupele, în ciuda numelor sonore (Victoria, Speranța, Vijelia, Icar, Napoleon,. Lumina etc.), ancorează cuminți la țărm, ca niște eletfi pedepsiți la colț, obligați să-și recunoască neputința. Numele dă demnitate și măreție fiecărei ambarcațiuni și distanțele mici pe care se încumetă au în ele ceva din fragilitatea unei aventuri, a unui gratuit gest de curaj care sfirșește totdeauna cu o renunțare provizorie. Vapoarele mari suportă întunericul, vremea ploioasă și vîntul cu nepăsarea unor soldați care au trecut prin zece războaie. Așteaptă in larg ca să fie chemate la dane sau să rezolve ultimele formalități pentru a se întoarce in pustiul albastru al oceanelor. Sirenele guturale se aud mereu, așa cum in metropole se aud cu intermitență sirenele salvării, și vapoarele vin și pleacă, pleacă din portul mineralier, din portul de mărfuri și din portul de cherestea și cursele pe Dunăre, poate cel mai important drum al Europei de cînd există Eu-
l ropa, continuă fără întrerupe-
ECONOMIAde la o săptămînă
la alta
FORȚA DEMOCRAȚIEI NOASTRE SOCIALISTE
în istorie, problema accesului liber, neîngrădit al tuturor cetățenilor. fără nici o discriminare. la gestiunea și rezolvarea problemelor societății este o constantă și cu greu s-ar putea susține că a existat orînduire in decursul căreia, în planul principiilor măcar, chestiunea egalității și dreptății sociale să nu se fi pus in termeni stringenți, fie clamată ca un principiu diriguitor, fie revendicată ca un imperativ mai cu seamă de partea unei clase sociale aflate în ascensiune istorică. Problema deci nu este dacă acest principiu a fost sau nu stipulat, ci a modului real, obiectiv, concret in care el a fost instituțio- nalizat și practicat. Este de observat că, pe de o parte. în decursul istoriei, toate epocile care au precedat socialismul, fie că au legitimat inegalitatea, pe diverse criterii, fie că dimpotrivă au pretins că o adoptă ca principiu, totuși au operat cu criterii restrictive, represive chiar împotriva minorităților sociale (sau chiar etnice) care nu dobîndiseră accesul la Pe de altă parte, intrau in vendicau dreptății accedînd opțiunile un sistem în primul rînd discriminatoriu. desigur în favoarea
e-
cu
putere, clasele care
arena istoriei și re- principiile egalității,
și fraternității, odată la putere își abjurau precedente, instituind
SPORT
Așadar, pentru întiia oară, socialismul creează totalitatea premiselor obiective și subiective, materiale și spirituale, baza conomică și suprastructura declasă pentru practicarea deplinei egalități și libertăți in drepturi a tuturor cetățenilor fără deosebire de naționalitate, profesie, sex sau vîrstă. incepind cu dreptul fundamental — dreptul Ia muncă. Experiența istorică a României socialiste,precădere etapa inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului. care poartă girul definitiv al strălucitei personalități politice a tovarășnlui Ceaușescu, învederează piui cu valoare de axiomă egalității și dreptății creind, in același timp, politic, organizatoric și pentru practicarea sa in întreaga extensiune și profunzime.
Să examinăm, așadar, citeva dintre componentele definitorii ale fundamentării și aplicării a- cestui principiu.
Problema națională, de pildă. a constituit o chestiune care, în orînduirile anterioare, nu și-a putut afla rezolvarea firească și necesară. Contribuiau la aceasta inegalitatea economică și socială, inechitatea juridică și rală. politica de învrăjbire dominație dusă de clasa ploatatoare. Socialismul nu mai că a dat temei politic, economic si social deplinei egali-
Nicolae princi-
al sociale,
cadrul juridic
moși
ex- nu-
Noul mecanism economico-financiar văzutde la locul de muncă • Probleme la zi — so-Iuții la zi • Un tinăr, un fapt • Atitudini și... atitudini • Cît consumăm, cit și cu ce efi
ciență producem ?
(Pagina a 3-a)
• DACIADA - MAREA MANIFESTARE SPORTIVA NA- flONALĂ • CAMPIONATELE EUROPENE DE JUDO DE LA ROSTOCK • FOTBAL - PREFAȚĂ LA JURNALUL DE CĂLĂTORIE CU FOTBALIȘTII TRICOLORI IN AMERICA SUD ; . ETAPA A 29-A CAMPIONATULUI DIVIZIEI PRINCIPALELE REZULTATE DIVIZIA B • IN OBIECTIV - VEDETELE SPORTULUI MON
DIAL(IN PAGINA A 5-A)
DE A
A; IN
DOCHERILOR VINE DE PE TOATE MERIDIANELEre. Un port e denumit de o- bicei o poartă spre lume. Nu este în intenția noastră de a da o altă denumire. Cine o preferă pe alta, n-are dectt s-o folosească. Portul de mărfuri generale din Galați seamănă cu un Babilon in care, ca prin minune, s-a reinstau- rat ordinea. Pe aici vin aparatură, cauciucuri utilaje, cutii cu suc de ananas, pe aici pleacă fabrici de ciment și cutii de legume, oțel și tractoare și îngrășăminte, nisip și mașini de cusut, un potop de mărfuri care vin de pe glob și-n locul lor altele pleacă spre nici prin cap nu-ți poate trece unde, un trafic a- mețitor, pe care nimeni nu-l ține minte. Un vas care așteaptă o zi în plus înseamnă mii de dolari (intre porturi și vapoare socoteala nu se tace pe boabe de fasole). Mărfurile trebuie să fie in magazii cînd sosește vaporul, trebuie încărcate la timp și nu oricum (cum veți afla mai departe), trebuie descărcate în cite ere scrie in convenție, totul gindit și făcut cu verbul trebuie înainte, pentru că orice discuție se poartă pe sume. Și pen-
de biciclete.
tru ca totul sa fie conform internaționalului O. K. ! o întreagă armată de oameni se mișcă pe post de rotițe intr-un ceasornic. Macaragii, operatori de dană, controlori, docheri, mașiniști, piloți, magazioneri, reprezentanți de companii, reprezentanți de firme, e- eonomiști, toți aleargă, tre- băluiesc parcă pe un acoperiș
a dimineții, inginerul Mircea Blănaru își mai folosește biroul doar pentru a minca în fugă conținutul micului pachet cu mîncare adus de acasă. In restul timpului e la magazii, la utilaje, la vapoare. Traficul internațional, cabotajul (transportul numai pe Dunăre) înseamnă Iar mărfurile
REPORTAJUL NOSTRUconserve cu autoturisme,
înclinat pe care toate lucrurile parcă tind să se rostogolească spre apă. Pentru a avea o radiografie exactă a acestei forfote cu aer industrial, in fiecare dimineață in biroul șefului de port are loc o ședință de „stat major". Ce vas așteaptă, cite vagoane mai sint goale, ce delegat a sosit, ce vapor ia apă, ce vapor pleacă, ce sume are de plătit cutare companie pentru că vasul poate pleca mai repede, cit e de încasat dispatch și cît urmează de plătit ca demmage ? Ca să înțeleg o noapte in portul de mărfuri generale din Galați, am stat mai întîi aproape o zi în preajma biroului lui Mircea Blănaru, șef de schimb al portului. Am descoperit că in afara ședinței de comandament, desfășurată la prima oră
indiferent de solemnă sau cine moare
numai mărfuri,
sint un fel de război al societății moderne, ele nu se termină niciodată, anotimp, de zi
nu, indiferent de și cine se naște.
NOPȚILE LUP
UNUI BATRIN DE MARE
Noaptea vine cu taximetre care opresc la intrarea în port, încărcate cu marinari străini amețiți, care, sărbătorind în- tilnirea cu uscatul, au tocat pini și ultimul ban românise pe care-l aveau în buzunare. După ce-au ieșit din restaurante fredonînd o melodie din „repertoriul internațional", au făcut cu mina taximetristului și-au început să explice ceva de neînțeles. Bolmojind au mimat vîslitul într-o barcă Și au repetat cuvintul ship. De
obicei i-au subapreciat pe ta- ximetriști care la acest cuvînt spun O. Ii. ! și accelerează. Cînd ajung la vas îl privesc ca pe un hotel al oamenilor fericiți. Dar dacă l-ar privi și din partea opusă cabinelor, și-ar da seama că seamănă mai degrabă cu platforma u- nui combinat în care se lucrează ca-n plină amiază. Vaporul Hania, fost înainte de vinzare Capeila, încarcă la o dană conserve de legume de la Fructexport. Cristoforos, un vas din Turcia, încarcă îngrășăminte chimice. Kraguevac, vapor iugoslav, face tranzit la Galați. Aduce îngrășăminte de cine știe unde, descarcă in barje care vor fi remorcate pe Dunăre pină la combinatul chimic de la Prahovo. Sibiu, un vapor de mare tonaj, așteaptă. E plin ochi cu azotat și pe punte viața lincezește în așteptarea plecării. Se fac scrisorile de apă, se semnează actele, se Jinduiesc bagajele și se pregătesc alimentele pentru citeva săptămîni. De la Nantes nava Hamburg, de Rotterdam și abia de la Rotterdam va începe încă a cursă spre casă. Constantin Lupa
va pleca spre la Hamburg la
CORNEL NISTORESCU
(Continuare în pag. a IV-a)
tăți între toate naționalitățile, ci urmărește consecvent unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — in opera istorică de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Ponderea oamenilor muncii de diferite naționalități in organele locala și centrale de stat, crearea șl funcționarea consiliilor oamenilor muncii de alte naționalități fac parte integrantă din mul unitar al democrației citorești, socialiste.
O altă inegalitate pe socialismul
siste' muri'
care și-a proptes, și a
reușit s-o înlăture a f®st aceea între bărbat și femeie. Cu uriașul lor potențial de Inițiativă, competență și pasiune, femeile iau acum parte activă la viața tării, își spun cuvintrâ. sint ascultate și respectate și. mai ales, se impun ca personalități distincte in practica edificării noii orinduiri. Egalitatea femeii este azi la noi nu a simplă formulare abstractă, ci o direcție constantă de adțitzne a politicii partidului și statului nostru.
Tineretul, in trecut o categorie socială folosită doar ca masă de manejvră pentru interese politice de conjunctură, a fost învestit prin însăși Carta
ȘERBAN CIONOF(Continuare în pag. a IV-a)
CÎNTAREA ROMÂNIEI"Un ,,concurent“ cu șanse:
CLUBULMUNCITORESC
S-a scris mult despre viața de șantier. Și pe bună dreptate. Este o viată cu mult epic, ca să spunem așa, cu întim- plări spectaculoase, cu oameni de toate profesiile, extrem de interesanti lor. Pe un „detașatii" că un an. doi. apoi, familiile lor sau i șantier. Este firesc, colectivul se destramă Si se întregește în aceeași zi, prieteniile sint severe, bărbătești ca și munca de acolo, unde greșelile se plătesc scump, unde ziua începe Ia frontul de lucru și tot acolo se și termină. Urmează o seară liniștită, oboseala e sora bună a somnului, palmele păstrează încă amintirea lanului sau a manetei de menzi. confesiunile sint scurte. enunțiative, unii adorm în fața televizorului, alții încheie scrisoarea cu „Dragi părinți, aflați despre mine că sint sănătos."
Șantierul național al tineretului Rovinari este un asemenea șantier. Unii tinerii au venit aici să obțină o calificare. alții să cîștige un ban în plus, dar să înveți pămintul ca oricine nele-fiu. această încordare a luptei se amină și oamenii (să nu uităm că sint tineri) pleacă în orașul cel mai apropiat să se distreze, așa cum înțelege fiecare dintre ei să o facă...... Dacă seîntimplă acest lucru, ne spune Ion Popescu, secretarul comitetului U.T.C. al S.N.T. Rovinari. nu c bine. Organizația noastră răspunde doar de îndeplinirea planului și de disciplină 7 Acești tineri trebuie să se și distreze. Multi dintre ei poate că nici nu știu să o facă, sau înțeleg prin distracție doar să intre intr-un restaurant. Dar atunci, care mai este menirea noastră de organizație politică ? De aceea trebuie să-i condiții învățăm timpul 1 dintr-o considerat că este normal ca tinerii noștri să tragă o fugă la Tirgu Jiu. să zicem, pentru a vedea un film, pentru a dansa etc. Am organizat numeroase excursii (15% din cost fiind suportat de organizația U.T.C.) la Desa, Hcrcu- lane. Curtea de Argeș (cu mecanicii de utilaj greu), la Sibiu și Hunedoara (cu șoferii), iar pentru cei mai buni, ne-am propus două excursii in Iugoslavia și Bulgaria. Nici nu știti ce mult contează pentru ei aceste excursii. Mai avem
biografiile • national,
munceas- , pleacă la pe un alt
un du-te-vino
prin șantier
vin să
cea maivo- co-
pentru asta trebuie disciplina luptei cu care știe mai bine să-și apere cărbu-
Cîteodată, duminica.
l atragem, să le creăm și dacă e cazul, să-i cum să-și petreacă
liber, atit cît rămine zi de lucru. Nu am
o echipă de fotfoal. ..Brigadierii". care joacă în campionatul județean și cee mai importantă realizare, Club muncitoresc al S.N.T. Rovinari, a cărui inaugurare a și fost dată la televizor, ia urmă cu citeva luni." Lăcătușul Alexandru Moraru. responsabilul acestui club, este din partea locului gorjean sută la sută. împreună cu alți colegi a muncit în timpul lor liber pentru a transforma o baracă, cum sint multe pe acolo, intr-un adevărat club...... La 200 de metri deaici există un alt club al întreprinderii miniere. Noi am vrut să avem clubul nostru și nu dintr-o ambiție goală, ci pentru că aici, la S.N.T., există muiți tineri taientați care iubesc dansul, muzica ușoară și populară, pictura și cărțile. Așa se face am avut bune i ușoară < Tirgu ori să noastre, s-a creat lie. Nu plus, există o fluctuație normală de personal muncitor care ar putea destrăma intr-o singură zi o formație artistică." Adevărul este că lucrurile nu stau tot timpul așa. Să luăm numai exemplul lui Nicu Arion, miner, care acum 3 ani se lăuda că nu stă la S.N.T. mai mult de 6 luni nici mort. Acum se poate spune că s-a stabilit în Rovinari. de vreme cc și-a adus familia cu el. și-a făcut apartament în oraș. Nicu Arion face și el parte din formația de muzică ușoară, alături de Alexandru Moraru. de Dan Ivancu. lăcătuș la bandă, de Eugen Danciu — lăcătuș — venit și el acum 3 ani tocmai din Maramureș......A fost greu,continuă Alexandru Moraru. Cînd a venit Petre Magdin pentru o emisiune de televiziune. a vrut in primul rînd să ne asculte cum cîntăm. A ieșit bine, i-a plăcut, deși noi cîntam cu instrumente improvizate nici măcar baterie nu aveam, așa că am încropit noi ceva hazos din două găleți și o pedală. Acesta este doar un exemplu. Important că acum, pentru acțiunile organizate de noi. nici nu avem nevoie de afișe de popularizare. Toată lumea știe cînd avem discotecă sau spectacole și lumea vine singură. Oamenii nici mai încap în sală, așa sint multi."
Dorința cea mai mare a
că în scurt timp una din
orchestre din zonă.Jiu să danseze
. Deja, aici, la club, o adevărată fami-
e puțin lucru. In
cele mai de muzică
Vin și de la ne asculte
la discotecile
nude
lui
SORIN PREDA
(Continuare in pag. a IV-a)
„SCÎNTEIA TINERETULUI" pag. 2 LUNI 24 MAI 1982
Rezultatele cercetătorilor din Caracal argumentează o experiență valoroasă care se va extinde în acest an pe o suprafață de 500000 ha.
OBȚINOEA DE PORUMB BOABE ÎN CULTURA A DOUA, PRIN METODA PLANTĂRII DE RĂSAD
0 simplă observație devine temă de cercetare
— Cu cițiva ani în urmă, atunci cînd problema densităților la porumb și în general la toate culturile începuse sâ se pună cu mai multă acuitate, ne-am confruntat cu problema golurilor din lan’. Se discută foarte aprins asupra felului cum să completăm aceste goluri și fiecare venea cu cite o idee. Cel mai gren era că, la data cînd ne propuneam completarea, plantele pe rind erau deja bine dezvoltate iar prin semănatul direct nu se-realizau o răsărire și o dezvoltare- rapidă care să conducă fa. uniformizarea întregii culturi, astfel îneît să ajungă în același timp la maturitate. Ca atare se în- tîmpinau greutăți la recoltarea și păstrarea producției. Atunci, într-o ședință a comandamentului județean s-a avansat propunerea care pornea de la o observație simplă dift experiența și tradiția țăranilor.
— Despre ce este vorba ?— Exista o practică referi
toare la faptul că atunci cî-nd se proceda Ia completarea golurilor erau luate pTante de pe rîndttrile mal dese și se plantau pe spațiile goale. Un fel de mic grădinărit Ia prăsitoare. Sau. dacă se cer explicații suplimentare, cum putem concepe acum legumicultura fără răsaduri ? Nici aici metoda nti a fost îmbrățișată de Ia bun început. Ca orice început, ca orice noutate se acceptă mai greu. Dar dacă toate plantele legumicole — tomate, ardei, varză — se cultivă prin răsad, de ce nu ar fi valabil acest lucru și pentru porumb ? De fapt, ce se urmărește prin răsad ? Timpurietate. în primul rind. și concentrarea dezvoltării culturii pe un spațiu restrins, care apoi se extinde la vremea acumulării elementelor de rod. Pentru legume, practicind ani Îndelungați metoda răsadului, s-au uitat dificultățile începutului. De aceea nu ne îngrijorăm cei care am inițiat metoda la porumb, chiar dacă se înregistrează și unele eșecuri. Chiar la cultivarea cartofului au fost eșecuri, atunci cind a fost adus în Europa. Nu se știa prea multe despre cultură, într-un plan mai general poate și metoda plantării răsadului de porumb traversează aceeași perioadă de încercări. De aceea, consider eu, este binevenită inițiativa de popularizare a acestei tehnologii, care pentru a da roadele scontate trebuie bine cunoscută și corect aplicată. Nereușitele în producția mare nu sint legate declt de necunoașterea elementelor tehnologice, de aplicarea lor in practică ..după ureche".
— înțelegem că intervin modificări in tehnologia tradițională a porumbului ?
— Așa este. Nu poate fi vorba de aceeași tehnologie, altfel spus, tehnologia tradițională se intensifică prin adăugarea de noi lucrări, la care nu numai operația în sine contează. ci si timpul și intensitatea de aplicare. Spre exemplu, dacă la cultura obișnuită de porumb prășitul sau irigatul mai pot fi aminate o zi sau două. în cazul metodei plantării prin răsad acestea trebuie aplicate într-un interval exact de timp și într-o anume perioadă. Un alt exemplu : răsadul se plantează exact la 25 rle zile de in semănat șl Intr-un interval de maxim 6 zile. Dacă nu se procedează așa. cultura este afectată serios la recoltă, deoarece în acest interval ho- tăritor se petrec intense procese de creștere, care în caz
contrar stagnează. Efectul stagnării se manifestă ceva mai tirziu șl este vizibil prin aceea că plantele nu mai cresc in înălțime, iar florile purtătoare de rod se dezvoltă anemic și diferențiate în timp. De aceea subliniez necesitatea ca tehnologia rezultată din experimentările noastre să fie aplicată in întregime pentru fiecare lucrare în parte. Cerința menționată este de fapt valabilă pentru toate tehnologiile intensive, iar metoda producerii de porumb prin răsad este prin excelență o astfel de tehnologie.
— Avem create condițiile pentru a o aplica pe scară largă in unitățile agricole 1
— Noi o susținem tocmai pentru că în desfășurarea ei am ținut cont de existența posibilităților de practicare. Tot ce este cuprins in tehnologie — mașini, lucrări, materiale — se realizează prin forțele unităților, fără a fi necesare investiții suplimentare sau ajutoare din afară. Cu o singură excepție legată de mașina de plantat, care față de cea obișnuită in legumicultura solicită cîteva modificări. Dar. dacă nu există această mașină, asta nu înseamnă că plantatul este compromis. Mai bine chiar, acesta se poate face manual. De asemenea, cunoștințele necesare la plantatul legumelor sint aceleași și la plantatul porumbului, notind doar faptul că fiind vorba de suprafețe mai mari — deci un volum mare de lucrări ce trebuie efectuat într-un interval de timp foarte scurt — trebuie ca flecare unitate să se îngrijească de asigurarea și instruirea adecvată a torței de muncă.
— Care sint avantajele acestei metode ?
— Prima și cea mai elocventă ar fi aceea că, prin aplicare corectă, se poate obține o recoltă de 5 tone si chiar mai mult de porumb boabe la hectar in a doua cultură, iar cocenii pot fi folosiți foarte bine la însilozare. Deci și boabe și furaje de pe suprafețe care de obicei sini lăsate necultivate intr-o perioadă de in- tenaă vegetație. Calculele noastre economice au evidențiat că recuperarea cheltuielilor materiale este realizată in totalitate la acest nivel de recoltă, chiar dacă o bună parte din cheltuieli este destinată forței de muncă și irigării. Accentuez a- ceste două elemente deoarece pentru a da rezultate și pentru ca dezvoltarea plantelor să fie bună sint necesare intense lucrări de prășit și udări pe timpul arșiței de vară, cînd se înregistrează cele mai puternice creșteri ale culturii. Trebuie reținut că prin aceste lucrări — de la semănat, la plantat și apoi la îngrijire — nu se diminuează cu nimic din capacitatea biologică a culturii, care este identică cu cea a culturii semănate — obișnuit — primăvara. Doar temperaturile înalte și seceta trebuie contracarate, fapt posibil prin activitățile tehnologice obișnuite.
— Care este aria de extindere a metodei de plantare prin răsad ?
— Practic se poate realiza in toată țara, cu preponderență în zonele de cimpie, atit în Bărăgan. Oltenia. Dobrogea, Moldova. Banat. Crlșana și chiar pînă la Satu Mare. Dar și in zonele colinare. Rezultate bune se pot obține și in Transilvania mai ales că aici verile sint mai umede și temperaturile mai moderate. CONDIȚIE U- NfCA PESTE TOT : RESPECTAREA TEHNOLOGIEI.
Datate optime de plantara a rd radului da porumb v hibrizii recomandați de Stațiunea do ceicMâri ogocoie Caracal, in raport do «oro cu 29 de ide inoinle - oarrtru ca plontala ajungd la ttadiul de 5-4 frunze - ia iaca miommlarea pentru obturarea raradului.
Rezultate experimentale cu hibrizi de porumb cultivați prin plantare (1977-1979)
1577 1973 1979 Media
un minus al temperaturilor active biologic de 300°C față de normal.
tiuz
Hîb du
nr.i- frunze l lo
plant.
Prod, boabe kg'ha.
% %boa- /o. .be umid'
nr. frunze
la plant
Prod- % boabeboa- kg/ha. be
% 1
umid. I 1
nr. frunze
la plant
Prod, boabe kg/ho
% boabe
% umid.
Prod, boabe kg/ha
% boabe
% umid.
1. HD 96 1 7 1 963 81 20,51 2- HD 120 7 2 079 80 22,5! 3 HS 218 7 5 007 82 24,5
4. HD 305 5 7 217 68 23 6 5 198 72 22 7 4 007 75 27,5 5 474 71 24,25. HS 400 5 6 897 58 36 6 5 384 67 40 7 4 086 71 35,5 5 455 65 37,1
Din punct de vedere termic, in inii 1978 și 1979 — în perioada 1 iulie - 15 octombrie se inregistrează
Data plantării: 1977 — 6.VII Data recoltării: 1977 - 20.X1978 - 3.VII 1978 - 22.X1979 - 3.VII 1979 - 10.X
Plantarea intîrziată — atunci cind răsadul are peste 6 frunze - determină scăderea producției și o polenizare incompletă..
Condiție unică — respectarea tehnologieiAșa
Olaru, realizării celei de rumb prin metoda corectă și Ia timp vare. Experiențele
cum sublinia dr. ing. de maximă
Constantin importanță in succesul a doua recolte de oo- plantăril este aplicarea a tehnologiei de culti- și încercările acestei
metode au fost realizate de un colectiv format din dr. ing. Constantin Olaru. ing. Dumitra Gird. ing. NTcolae Tantslav și tehnician Vasile Lazăr, fată in detaliu elementele acestei tehnologii puse la dispoziție de cercetătorii din Caracal :
Condiții fundamentale ale realizării producției• Plantarea se execută numai in terenuri cu posibilități de irigare, atît
In sisteme mari cit și in amenajări locale • Epoca optimă de plantare : 15 iunie—1 iulie • Faza de plantare : 5 frunze la hibrizii din grupa 200 și maxim 6 frunze la hibrizii din grupa 300 • Intervalul de timp pentru plantare intr-o unitate să nu depășească 6 zile • Eliberarea terenului, fertilizarea și pregătirea terenului — in maxim 5 zile de la recoltarea plantei premergătoare.
Amplasarea culturiiPorumbul plantat se amplasează pe te
renuri ce se eliberează de prima recoltă între 15—25 iunie.
Plantele care oferă această posibilitate sint: mazărea, rapița, orzul și griul, tn perspectivă este indicată alegerea de soiuri timpurii la semănatul de toamnă al acestor culturi, astfel incit acestea să ajungă foarte repede la maturitate.
Pentru plantele care se recoltează anterior datei de 13 iunie, cum sint borcea- gul. cartoful și altele, este indicat semănatul hibrizilor din grupele 90 și 100. Practic, semănatul prin plantat se poate realiza după toate culturile recoltabile in prima parte a verii, grupa de hibrizi folosită diferind în acest caz după momentul plantării.
realizează mărunți rea uniformă și nivelarea patului germinativ.
Plantatul
Fertilizarea terenuluiLa premergătoarele care au fost
lizate cu fosfor este indicat a se nistra azot 100—120 kg substanță la hectar, iar in situația că nu s-a nistrat fosfor se vor aplica îngrășăminte complexe pentru asigurarea cu fosfor la nivelul a 60 kg substanță activă la hectar și azot la nivelul a 100—120 kg substanță activă la nectar, prin completarea cu îngrășăminte azotoase.
Aplicarea îngrășămintelor se face inainte de arat sau inainte de prima discuire.
ferti- admi- activă admi-
Lucrările soluluiPentru a putea executa o plantare co
rectă este necesar a se face pregătirea terenului prin arătură și nu prin discuire.
Arătura se execută ia adincimea de 20—22 cm, uniformă, fără spinări sau greșuri, care influențează negativ asupra lucrării de plantare, cind aceasta se realizează mecanizat.
Pregătirea arăturii se face prin două discuiri. urmate de grape, eventual discurile să aibă dispozitivul de nivelat (lamă). Pentru o pregătire-foarte bună, ultima lucrare inainte de plantare se recomandă a fi efectuată cu combinatoriii, utilaj care
Aeum este timpul producerii răsadului de porumb
O LUCRARE HOTARITOA- RE IN FLUXUL TEHNOLOGIC AL PORUMBULUI CULTIVAT PRIN ACEASTA METODA ESTE PRODUCEREA RĂSADULUI, care implică noi aspecte. Pentru producerea răsadului, semănatul se face cu 25 de zile înaintea plantării. Este necesar a se semăna în 3 epoci, distanțate cu 3 zile una de alta pentru a avea pe măsura plantării răsad de aceeași vîrstă și răsad îmbătrinit. Terenul care se seamănă răsadul pregătește în mod obișnuitpentru cultura normală de porumb.
Semănatul se face tn rinduri apropiate de 25—30 cm Intre ele. folosind semănătoarea SUP 29, SUP 48, SPC 6 sau 8.
Pentru a se putea face Întreținerea șl dislocatul mecanic. pe urmele tractorului intervalul dintre rinduri se mărește la 50—60 cm, prin suprimarea unui rtnd în timpul
nupe se ca
germinație — aproxl- 10 la sută.atare, putem produce
semănatului pe urma fiecărei roți.
Tn cazul semănatului. la distanță de 25 cm intre rinduri și 4 cm intre plante pe rind. realizăm o densitate de 100 plante pe metrul pătrat, iar în situația semănatului la 30 cm realizăm o densitate de 75 plante pe metrul pătrat. Pierderi datorită nerăsăririi cauzate de mativ
Ca700—900 mii plante la ha ceea ce face ca de pe un hectar cu răsad să plantăm intre 13—16 ha. in funcție de sistemul de semănat în răsadniță și densitatea aleasă pdntru plantare — 50 sau 55 mii plante Ia ha.
O unitate agricolă pentru o suprafață de 50—100 ha cultivată cu porumb plantat cu răsad, are nevoie de 4—8 de răsadniță. Suprafața destinată pentru răsadniță se face după plante furajere recoltate în luna mai.
Conslderăm că suprafața de răsad trebuie recoltată integral și nu lăsate rinduri de porumb, deoarece dislocarea și transportul răsadului vor ft mai ușoare, mai rapide, iar forța de muncă necesară mal redusă. După scoaterea răsadului suprafața urmează să fie discuită, fertilizată și apoi reînsămlnțată Cu alte culturi, iar în unele cazuri plantată tot cu porumb : atenție combaterii lor specifici ce s-au în primele 3 săptămini in tura de porumb.
Scoaterea răsadului se prin dislocarea mecanică cultivatorul, la care cuțitele de tăiere — bine ascuțite — se reglează pentru a acționa la adîncimea de 15 cm.
După dislocare, răsadul se adună prin smulgere de către lucrători și se așază în lâdițe care se transportă și plantează în aceeași zi pe suprafețele pregătite.
cazuri acordindu-se
i dăunători- înstalat
ctll-
facecu
pitolul „fertilizare" cit și apa pentru stimularea și desfășurarea normală a proceselor de dezvoltare. Neaplicate, aceste lucrări produc piticirea la plante.
Aripile de ploaie pentru irigatul prin aspersiune trebuie să fie in capătul tarlalei cînd începe plantatul și pe măsura ce se efectuează plantarea acestea trebuie să fie intinse și montate.
Este indicat ca prima udare să se facă intr-un interval ce nu depășește 4—5 ore de ta plantare si. în toarte rare cazuri, cînd pămîntul este umed, maxim la o zi.
Cu cit se irigă mai repede, după plantare. cu atît prinderea răsadului este mai sigură.
Cantitatea de apă ce 6e la prima udare este de 300 A deua udare trebuie făcută prima udare cu o cantitatehectar, iar a treia la 10—12 zile după a doua udare tot cu 500 mc la hectar.
tn condițiile de secetă avansată se face șt udarea a patra sau chiar a clncea la intervale de 10—12 zile, cu cite 500 mc la ha.
Faza pină la care se aplică udările este faza de lapte spre lapte de ceară.
La aplicarea udărilor se respectă toate normele tehnice si calitative ale udărilor din grădinile de legume.
administrează mc la hectar. Ia 7 zile după de 500 mc Ia
Se recomandă a H efectuat, pentru o eficiență cit mai mare, în a doua jumătate a lunii iunie sau în crimele zile din iulie.
Se folosesc răsaduri realizate din hibrizii H S 218, 275. H D 305 și H S 350.
Faza de plantare este de 5 frunze Ia HS 218. 3—8 frunze la HD 305 și HS 350, recomandindu-se grupa 200 pentru zona de nord și grupa 300 pentru zona de sud.
Intr-o unitate agricolă timpul de plantare să nu depășească 6 zile. Pentru a avea răsad corespunzător fazei de plantare semănatul in răsadniță trebuie făcut cu 26 zile înainte de plantare si la 3 epoci, distanța intre fiecare fiind de cite 3 zile, finind cont de ritmul plantării.
Plantarea se execută manual sau mecanizat, cu mașina de plantat, la distanța de 70 cm între tate de 55 mii din grupa 200 la hibrizii din plantare este de 8—10 cm.
In cadrul unei tarlale, începerea plantatului se va face dinspre latura in care există hidrantul sau sursa de apă pentru irigare. în cazul plantării mecanizate viteza de înaintare a tractorului trebuie să fie de maxim 0,6 km pe oră.
rinduri, asigurind o densi- plante la hectar la hibrizii și 50 mii plante Ia hectar grupa 300. Adincimea de
IrigatulConcomitent cu plantatul se începe iri
gatul spre a oferi posibilitatea plantelor de a se prinde și reface sistemul radicular. Aceasta, deoarece in perioada de la plantare pină Ia 8—10 zile porumbul suportă o stare de stress (stagnează in creștere) pe motivul că in această perioadă își reface un nou sistem radicular. Dată fiind disproporția mare dintre partea aeriană și rădăcinile rămase, porumbul își reface sistemul radicular nou prin rădăcini adventive. Este o perioadă critică și pentru a o depăși sint necesare atit ingrășămin- tele recomandate a fi administrate la ca-
Lucrările de întreținereSe execută două prașile mecanice si o
prașilă manuală. Numai în situația de îmburuienare puternică se efectuează si o a doua prașilă manuală canică.
Prima prașilă mecanică după a doua udare de la . porumbul și-a refăcut complet sistemul radicular.
și a treia me'
trebuie făcută plantare, cînd
Lucrări specialeIn condițiile în care cantitatea de polen
formată este redusă sau condițiile meteorologice sint nefavorabile în perioada înfloritului, pentru a avea numărul de boabe normal pe știuleti. aplicăm polenizarea suplimentară. Aceasta se realizează tre- cind prin ian cu o sfoară de 5—6 m lungime purtată de doi lucrători la înălțimea paniculelor ca să determinăm scuturarea polenului.
RecoltareaMomentul
terminat de— manuală, cind
este de 25—28 Ia sută.— mecanică, cu culegătorul de știulețl.
cînd umiditatea este de 32—35 la sută.Dat fiind faptul că producția secundară,
in special cocenii obținuți Ia cultură a doua prin plantare sint mai subțiri și prezintă o bună suculentă — constituind un furaj prețios pentru zootehnie — trebuie să se acorde atenție la recoltarea, conservarea și depozitarea în bune condiții a acestora.
începerii recoltării este de- modul de recoltare:
umiditatea boabelor
Experiențe comparate de porumb cultivat prin metoda plantării de răsad după griu. ji orz la diferite date și stadii vegetative ale răsadului. Cu cit se intirzie plantatul și ră- tadul depășește 6 frunze vigoarea lanului (deci recolta) scade.
O tnrcglne care demonstrează ed rrrratii prrpdtir ceriul, pJaaldri- le efectuate la timp fl urmate imediat de udări asigura o bund prindere a culturii fi o puternici dezvoltare vegetativi a porumbului. (Fote l).
Rctpeetlr»rffeh- notopia in toate etapei* Intermediare rczuttatele sint ccneluden- te: o <~uiturd i-i- guarani, ca ftisț- Mti bine formeți »! acoperii! <(/■ beebe. (Fata 2).
fald fi efectul mnnrii tntcnre — recolte liepiUe obflnule Io eve de a deua col- tun! de porumb prin metoda l^uldni d<- rd- tad. (Foto 3).
Desigur, cadrul tehnologic prezentat de cercetătorii de la Caracal în ce privește metoda obținerii celei de a doua recolte de porumb boabe prin plantare de răsad nu se limitează doar la atît. Mai ales în ce privește producerea răsadului, deoarece acesta poate fi realizat în diverse variante — la cuiburi, în ghivece nutritive, cu stimulatori de creștere etc. Noi ne-am oprit în rîndurile de față la calea cea mai ușor de aplicat, cea mai economicoasă. Direct în unități se poate proceda în raport de forțele și capacitățile existente, de experiența și posibilitățile locale. Fiind însă o acțiune care trebuie demarată acum, și completată ulterior de o gamă de lucrări complexe, este util să fie cunoscută în întregime. Mai ales că eventualele dereglări sau greșeli .,în timp" pot fi foarte greu recuperate, pentru că este vorba, în cazul de față chiar de o „bătălie cu timpul" (la propriu!) pentru o a doua recoltă. Atenție deci, la semănat, la îngrijirea răsadurilor, la pregătirea terenului, la plantat pentru a se asigura un procent mare deprinderea răsadurilor în proporțiile stabilite de densitate, la efectuarea irigării și prășitului, pentru ca porumbul sâ ajungă la maturitate!
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 3 LUNI 24 MAI 1982
s la oNoul mecanism economioo-fmanciar văzut de la locul de muncă
CALITATEA Șl EFICIENȚA exigențe majore ale producției
destinateIn ialog cu tinerii din mai
multe secții ale Combinatului de articole tehnice din cauciuc Pitești am auzit de foarte multe ori această explicație : „Lucrăm pentru export Si trebuie să ne situăm la nivelul. exigentelor de pe piața mondială**.
— Totuși In planul unității dumneavoastră, exportul reprezintă o valoare mult mai mică, doar cîteva procente din producția totală. însă muncitorii ne-au vorbit de export, după cum ați auzit, ca despre cea mai importantă sarcină a lor.
— Intr-adevăr, confirmă secretarul comitetului U.T.C, pe combinat, tovarășul Vasile Lazăr, exportul nostru direct este încă mic. nu neapărat pentru că n-am avea cereri pe piața externă, ci pentru că noi nu putem acoperi în totalitate nici măcar nevoile interne ale industriei noastre, mai ales cu unele repere, cum, ar fi benzile transportoare. în schimb insă, coa mai mare parte din producția noastră a- junge tot la... export, odată cu
Z mașinile și utilajele pe care se montează garniturile și celelalte articole tehnice din cauciuc. Este vorba de așa- zisul export indirect.
Cu ani în urmă, la uzina de tractoare din Brașov fusese înregistrată o sesizare din partea unuia din service-unle noastre în străinătate, care avea ca obiect o mică garnitură de cauciuc, de cîteva grame. Nu avea rezistenta corespunzătoare. în aparentă minoră, problema a făcut o- biectul unor cercetări temeinice în întreprinderea producătoare. adică la C.A.Ț.C. Pitești. specialiștii modificînd complet tehnologi^ de fabricație. înlăturind definitiv neajunsul semnalat. Dar această întîmplare avea să servească organizației U.T.C. ca pretext pentru declanșarea unei ample dezbateri cu tinerii din toate compartimentele producției. dezbateri care aveau în centrul atenției răspunderea deosebită care revine fiecărui muncitor, fiecărui cadru tehnic fată de calitatea fiecăruia din cele circa 18 mii de repere
\ qare se fabrică aici. Pentru că.
Atitudini și— atitudini
Și dacă lașul răspunde afirmativ?Bunul gospodar găsește întotdeauna întrebuințare oricărui obiect,
idelor mai neînsemnate cantități de material. Este binecunoscută 5?n acest sens experiența a numeroase colective de* tineri din țară, care din piese și subansamble recuperate au construit mașini noi, din resturi materiale, considerate deșeuri de nefolosit, au realizat produse utile. Iată, de pildă, pînă nu demult, unele mase plastice, cioburile din P.V.C., diverse bavuri rezultate la prelucrarea diferitelor repere erau aruncate ca neutilizate. Dar curînd s-a demonstrat că, prin măcinare, aceste mase plastice pot fi refolosite la turnarea altor piese și repere, calitatea lor fiind mai mult decît mulțumitoare și economisindu-se astfel cantități însemnate de P.V.C., adus din import. La această veste, tinerii constructori de pe șantierele de locuințe ale Capitalei au recuperat în 1981, prin acțiuni de muncă patriotică, peste 2 tone deșeuri din P.V.C. (capete de țevi, măști utilizate la acoperirea instalațiilor sanitare). Dar dacă anul trecut, după nenumărate drumuri bătute la porțile respectiva cantitate de P.V.C; a putut fi valorificată, în 1982 circa 5 tone deșeuri de astfel de material stau depozitate de mai multe luni în incinta unei secții a C.C.’M.B., neaflîndu-se pentru ele un beneficiar. „La centrul I.R.V.M.R. din Splaiul Unirii, specializat în preluarea unor astfel de deșeuri — ne declara Vică Sitaru, prim secretar al sectorului construcții al U.T.C. din Capitală — am fost îndrumați să încercăm în altă parte, aici spunîndu-ni-se că nu mai putem fi ajutați. Am încercat la Fabrica de nasturi unde știam că masele plastice constituie o materie primă de bază, tot fără succes însă. Apoi ne-am a- dresat serviciului de aprovizionare a întreprinderii de mase plastice București, rezultatul fiind același, cu deosebire că ni s-a indicat să încercăm Ia întreprinderea de mase plastice Iași, unde sigur vom fi sprijiniți. Și noi, care credeam că sprijinul se așteaptă din partea noastră...44
întrebarea care se pune acum este ce se va întîmpla dacă cei de la Iași sau din altă parte — pentru că precis cineva are nevoie de astfel de resurse și factorii de răspundere de la I.R.V.M.R. cunosc exact acest lucru — vor da, în sfîrșit, un răspuns afirmativ ? Perj- tru că, luind în calcul nu timpul pierdut în căutarea unui beneficiar, ci numai banii necesari pentru plătirea telefoanelor date în acest scop și a benzinei folosite de camionul care a transportat cele 5 tone de P.V.C., suma pe care tinerii din organizația U.T.C. a sectorului construcții o pot primi drept contravaloare a materialelor recuperate a fost deja cheltuită !
NICOLAE M.
Cit consumăm, cit și cu ce eficiență producem?Prin profilul său. UZINA
DE PIESE DE SCHIMB PENTRU AGREGATE ENERGETICE GURA VĂII poate fi considerată drept un autentic mecanic sef al energeticii românești. Afirmăm acest lucru avind In vedere faptul că aici se execută piese de schimb pentru toate hidrocentralele si termocentralele din tară și. în același timp, reparațiile capitale la hidro și termocentrale sînt efectuate tot de către echipe specializate ale U.P.S.A.E. Gura Văii. Luind in. calcul a- ceste elemente se poate ușor trage concluzia că oamenii muncii de la această unitate economică mehedinteană. prin întreaga lor activitate, au un rol determinant în creșterea producției de energie electrică, atit prin realizarea unor piese dc schimb de cea mal bună calitate, cit si nrin scurtarea perioadelor planificate in efectuarea reparațiilor capitale ale centralelor. Cum reușesc să facă acest lucru este elocvent demonstrat de bilanțul raportat De primele patru luni din acest ■n. întreprinderea înregistrind depășirea la totl indicatorii
indiferent dacă este destinat producției interne, exportului direct sau indirect, prin montarea sa pe mașini și echipamente industriale ce se livrează peste hotare, aceste repere reprezintă colectivul unității. dimensionează competenta și capacitatea sa profesională. maturitatea sa politică, conștiința sa muncitorească și in aceeași măsură sentimentul patriotic cu care se află angajat în realizarea lor fiecare om al muncii. Această muncă politică și de educație avea să stea permanent în centrul preocupărilor organizației de tineret, ca un obiectiv de durată, urmărindu-se în fond implicarea totală a tinerilor în rezolvarea celor mai complexe probleme ale producției.
— în prezent, precizează secretarul. comitetului U.T.C., în programele noastre de. activitate figurează ca obiective prioritare antrenarea celor aproape 2 000 de tineri muncitori și specialiști în reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale si e- nergip și creșterea pe această cale a eficientei economice la fiecare loc de muncă. îmbunătățirea permanentă a calității produselor. însușirea tehnologiilor de fabricație a produselor nou asimilate și realizarea ritmică a producției fizice. la toate sortimentele. Urmărind aceste sarcini de mare complexitate noi dorim să ne implicăm cu toate energiile noastre în aplicarea principiilor noului mecanism economi- co-f'nanciar. ale autocondu- cerii și autogestiunii muncitorești. în creșterea mai substanțială a eficientei economice a colectivului.
— Care sînt modalitățile practice prin care acționați in direcția propusă ?
— în primul rînd. prin consacrarea cu regularitate a primului punct de pe ordinea de zi a fiecărei adunări generale a organizațiilor U.T.C. din secții și ateliere, analizei modului în care tinerii din organizația respectivă și-au îndeplinit sarcinile pe luna trecută și a modului in care vor trebui abordate sarcinile vii
principali al planului de producție.
„Tinârul nostru colectiv muncitoresc — ne spunea Ștefan Tiuleanu. secretarul comitetului de partid pe uzină — tinind seama de sarcinile deosebite ce îi revin, indirect. în sporirea producției de energie electrică si-a Dropus ca si în acest an să se situeze în Drimele rînduri ale marii întreceri socialiste. Desigur, pentru aceasta trebuie să realizăm în primul rînd olanul de producție. în condiții de eficientă cit mai înaltă, redu- cind cit mai mult posibil cheltuielile de fabricație. Or. dacă ținem seama de profilul producției noastre, realizarea de piese de schimb (deci serie mică si de cele mai multe ori unicate), se înțelege că asta presupune eforturi cu totul deosebite. Totuși reușim să ne prezentăm bine și la capitolul costurilor de producție". Afirmația secretarului comitetului de oartid este argumentată de economia de 7 lei la fiecare mie de lei producție marfă, obținută pînă în prezent Cum tocmai problema costurilor de Droductie face obiectul anchetei noastre la această unitate economică. în continuare ne-am
toare. cu accentul oe neajunsurile semnalate și stabilirea măsurilor concrete pentru înlăturarea lor. Multe dezbateri au fost — și vor mai fi și in continuare — consacrate apoi explicări: principiilor noului mecanism economico-financiar de către economiștii combinatului, văzute prin prisma sarcinilor colectivului nostru și funcție de compartimentul In ale. fiecărui tinăr in parte, in care lucrează. Propaganda vizuală — prin lozinci, panouri cu calcule și demonstrații, vitrine ale calității, grafice etc— .discuțiile de la om la om. dezbaterile pe cazuri etc completează varietatea formelor muncii noastre politice și de educație în scopul conștientizării și sporirii participării tuturor tinerilor la realizarea planului și angajamentelor noastre în întrecerea socialistă.
în ambianta unei activități politice și educative de amploare. organizată și îndrumată de comitetul de partid si căreia i s-a conferit un caracter de permanentă în combinatul pitestean. colectivul prestigioasei unități a obținut în acest an cîteva succese de performantă. la care tinerii— așa cum mai spuneam — au o lăudabilă contribuție. Directorul combinatului, tovarășul inginer Gheorghe Zam- flrescu, amintește cîteva: asimilarea furtunului de foarte înaltă presiune, cu patru inserții metalice, care oînâ acum se aducea exclusiv din import și care este destinat industriei chimice și mediilor cu temperaturi ridicate : asimilarea garniturilor presate pentru autoturismele OLC1T în secția a IV-a (și ea o secție a tineretului), trecerea la fabricația în serie a benzilor cu cabluri-cord de otel asimilate la Combinatul metalurgic din Cimpia Turzii. care de asemenea se importau.
Cum e firesc. în aplicarea fermă a noului mecanism economico-financiar, care vizează in principiul său fundamental creșterea continuă a eficientei o maximă atentie se acordă aici reducerii consumurilor specifice de materii
AîHodofarea — cwvîntuf de ordine al tinerilor de la Întreprinderea de mecanică fină — Sinaia. In imagine, lăcătușul Viorel Pința
Foto : VASILE RANGA
propus să vedem care sînt principalele căi ce au condus la obținerea economiei valorice a- mintite.
Secretarul comitetului U.T.C. pe uzină. Ionel Dăescu. ne
Prin inițiativele tinerilor de la U.P.S.A.E. Gura Văii
FIECARE LEU ÎȘI SPOREȘTEDE ZECI DE ORI VALOAREA
prezintă direcțiile de acțiune aflate in atentia colectivului în efortul de a reduce cit mai mult cheltuielile și. De această bază, să crească eficienta întregii activități : „Cum tineretul deține ponderea numerică in cadrul colectivului nostru, este ușor de dedus că nici un aspect ce vizează realizarea sarcinilor de producție nu a scăpat atenției organizației noastre de tineret. Avem numeroase initiative uteciste me
prime, materiale și energie, capitol la care uteciștii, ceilalți tineri. întregul colectiv consemnează citeva performanțe : in primul trimestru al anului s-au economisit, față de normele de consum, 289 tone de materiale exportabile. Dar programul elaborat pe baza propunerilor venite' de la oamenii muncti din secții și aprobat de C.O.M. prevede e- conomisirea în 1982 a 800 tone de materii prime si materiale, în valoare de peste 1 milioane lei.
— Prin aceasta. însă, rezervele noastre nu se epuizează, reia contabilul șef. tovarășul Bica. Iată, am aici pe masă cîteva piese electrice si capete de cabluri pe care le-am scos din groapa de gunoi a combinatului. O să-i adun pe inginerii care se ocupă cu recuperarea și revalorificarea materialelor să le arăt ce conțin aceste piese : componente de argint, de cupru și alte materiale deficitare și că nimeni nu ne dă dreptul să risipim nici măcar un gram, că trebuie să combatem cu toată e- nergia și pe toate căile orice irosire a materiilor prime, materialelor de orice fel și a e- nergiei.
Programul privind refolosi- rea unor materiale și căderi tehnologice, la aplicarea căruia s-a trecut oe scară largă, prevede realizarea unor economii de 5 milioane lei oină la finele anului, dar, asa cum spune contabilul șef. nu trebuie neglijate nici cele mai mici resurse de majorare a acestor economii, iar organizația U.T.C. trebuie să cultive cu și mai multă insistentă 1a tineri spiritul de economie, de combatere a risipei, conștiința că fiecare este dator să contribuie in acest fel la creșterea avuției obștești, la ridicarea gradului de eficientă a activității întreprinderii lor. Depășirea cu 1 168 000 lei a producției nete oe orimele 1 luni atestă convingător nu numai certitudinea că olanul oe semestrul I va fi realizat, ci și rezervele existente centru depășirea lui la toți indicatorii.
ROMULUS LALJ
nunite să contribuie ia depășirea planului de producție la piesele de schimb, la scurtarea termenelor de reparații. Nu am neglijat. cum este si firesc, nici problema costurilor, prin activitatea lor zilnică tinerii contribuind la creșterea eficientei economice din uzina noastră.
Si cum costuri mai mici se obțin prin consumuri mai mici, noi ne-am concentrat preocupările tocmai spre aceste aspecte. Trei sînt direcțiile pe care noi am acționat : reducerea consumului de materii prime, materiale, energie și combustibili, la care se adaugă si recuperarea si reutilizarea materialelor refolosibile : realizarea de produse de cît mai bună calitate si reducerea rebuturilor ; reconditionarea unui mare număr de piese de
Bobinarea transformatoarelor mari, operațiune de mare răspundere încredințată tinerilor de la „Electroputere** — Craiova
Fote : V. TANASOF
Probleme la zi — soluții la zi
CU FIECARE PRODUS ASIMILAT
SE REDUCE EFORTUL VALUTARTimp de makmultă vreme, pînă acum 3 ani,
ÎNTREPRINDEREA AVERSA din București era singurul producător de pompe de vehiculare a fluidelor din țară. Asimilind și intro- ducind prompt în fabricație, an de an, un număr tot mai mare de pompe moderne, in.noindu-și în permanență produc’ia, spo- rind-c in consens cu cerințele beneficiarilor, în 1979 aici se produceau deja aproape 100 mii de bucăți de pompe de cele mai diverse tipuri, reducindu-se, astfel, apreciabil importurile.
Cu toate acestea, puternica dezvoltare a economiei noastre impunea strădanii și mai mari pe linia reducerii efortului valutar, necesare fiind și alte tipuri noi de pompe,
mult îmbunătățite, mai complexe, de randamente superioare; multe din ele unicat sau fabricate în serii foarte mici, de cîteva bucăți, în aceste condiții» cu sprijinul nemijlocit al specialiștilor bucureșteni, circa două treimi din producția „Aversei", — produse de complexitate medie și de serie, mare — au fost preluate de unități specializate din Strehaia, Odorhei, Medgidia, Botoșani, Galați. în schimb, Incepind din *79—’80, la „Aversa" se fabrică aproape in exclusivitate produsele cele mai complexe, practic in totalitate asimilate in ultimii ani, cărora desigur li se adaugă numeroase altele aflate in curs de asimilare.
Analizind împreună cu secretarul comitetului U.T.C., Andrei Vasile, graficul ce ilustrează sugestiv această reprofilare a producției, aflăm că acest amplu proces — efectuat din mers, fără a se afecta producția curentă — a necesitat eforturi considerabile din partea întregului colectiv, antrenați pe deplin la aceasta fiind și cei 2 000 de tineri.
— Prin trecerea de la producția de serie mare, de cîteva sute sau mii de bucăți, la cea de unicate sau de serie mică, de 4—5 pompe, riscăm să înregistrăm scăderi la productivitatea muncii, implicit restanțe la producția fizică, ceea ce, probabil, ar fi obligat pe unii din beneficiari să apeleze în continuare la importuri. Soluțiile anterior găsite de noi pentru automatizarea și mecanizarea unor operații și procese tehnologice se dovedesc a fi pe mai departe extrem de utile celor care au preluat produsele de serie mare, dar numai parțial in cazul celor de serie mică. S-au propus mai multe alternative. unele binevenite, dar cea mai eficientă s-a dovedit a fi, pentru mai multe familii de pompe, tipizarea principalelor componente și subansamble, cu toate consecințele ce decurg de aici, mai ales pe linia creșterii productivității, dar și a calității produselor. Reușim astfel să satisfacem în măsură tot mai mare, chiar în devans, solicitările beneficiarilor, contribuind Ia reducerea corespunzătoare a importurilor de pompe.
într-adevăr, tipizarea în proporție de 90—95 la sută a acestor componente — ca și a altora, a permis ca atît anul trecut cit și in acest an colectivul de la „Aversa" să livreze în avans numeroase pompe de diverse tipuri beneficiarilor. Și aceștia nu sînt deloc puțini.
— Or, ne informează tînă- rul inginer Alexandru Moșu- leț, secretar adjunct al comitetului de partid, pînă nu demult o mare parte din aceste pompe se importau. Colectivul nostru insă a demonstrat de nenumărate ori că este capabil să realizeze pompe de cea mai mare complexitate, la nivelul celor mai bune produse similare fabricate pe plan mondial. Această calitate ridicată a produselor noastre o
schimb". Să vedem deci. în continuare, cum se urmărește fiecare din cele trei direcții principale de reducere a cheltuielilor materiale.
Discutăm cu trei tineri strungari — Nicolae Balaban. Eugenia Tănăcui si Gheorghe An- cuta. De la ei aflăm că in fie
care secție a uzinei' principala preocupare este aceea de a utiliza la maximum fiecare gram de metal, asa ineît pierderile tehnologice să fie cît mai mici. Deci de la croit si pină la obținerea piesei finite, toti tinerii se oreocuDă să nu se înregistreze pierderi de metal. Si ei,
asemenea marii majorități a colegilor de secție, nu au de la începutul anului si pînă în prezent nici un rebut. De asemenea. din inițiativa organizației U.T.C. au fost organizate am-
probează și faptul că ele slnt din ce în ce mal solicitate, in numeroase țări ale lumii. Astfel, cu puțin timp în urmă, am ciștigat în concurență directă cu firme de prestigiu o importantă licitație pentru 50 de stații de pompare intr-un mare sistem de irigații din Irak. Se întîmplă frecvent, extrem de solicitați fiind de partenerii străini, să facem mari eforturi pentru a onora integral cererile suplimentare ale acestora, explicabile tocmai prin calitatea de excepție a produselor noastre. Cu atît mai mult ne surprinde deci, cind. cite o unitate sau alta — e drept din ce in ce mai puține — din neștiință sau neîncredere solicită importul anor pompe deja fabricate de noi.
Eram pe punctul de a solicita cuvintele exemplificării concrete, dar șansa ne suride pentru că, iată, doi reprezentanți ai întreprinderii „Coloram" Codlea tocmai sosesc pentru a solicita niște etanșări din import pentru unele pompe P.S.I. De astă dată nu este vorba de neîncredere ci de neștiință. Aflăm și noi, odată cu cei doi delegați, că aceste etanșări se produc curent la Odorhei, că, așadar, nu mai este nevoie să se apeleze Ia importuri. Cu un sistem informațional mai bine pus la’ punct, delegații n-ar mai fi nevoiți să parcurgă sute de kilometri, să piardă timp. Și, ni se spune, nu sînt nici pe departe singurii puși în astfel de situații.
— Doar anul trecut, adaugă inginerul Moșuleț, valoarea produselor noi fabricate la „Aversa" depășește 30 milioane lei. Și această cifră este de peste 3 ori mai mică decît totalul economiilor valutare realizate de beneficiarii noștri care, achiziționind pompe „Aversa", reduc corespunzător importurile. Și asta fără a aminti și asigurarea întregului necesar de piese de schimb, ca și o substanțială economie de energie și combustibil, obținută tot de beneficiari, prin creșterea considerabilă a randamentelor pompelor noastre. La nivelul acestui an, asigurăm 96.6 la sută din necesarul de pompe al țării, în ultimii trei ani diminuind de peste șase ori importurile acestor produse.
— Din modul în care ne prezentați aceste date s-ar
■ i .............
ele acțiuni de colectare a fierului vechi din întreprindere si din afara acesteia, fier vechi, necesar secției turnătorie din cadrul uzinei. Cantitatea de
• fontă obținută ca rezultat al acestor acțiuni initiate de tineri se ridică la peste 30, de tone. Deci, cu alte cuvinte, nu este vorba de initiative inedite, ci dc acțiuni bine făcute, urmărite cu atentie si care au o ridicată eficientă.
Am insistat, in finalul anchetei noastre, asupra reconditio- nărilor. fără discuție problema cu cea mai înaltă eficientă e- conomică. Aici, la U.P.S.A.E. Gura Văii, se recondiționează un mare număr de piese și ar fi greu să le enumerăm pe toate. Tocmai de aceea. în convorbirea avută cu ing. Iosif
Tamas, șef de secție, și subingi- nerul Adrian Craiovan. ne-am oprit numai la citeva din reperele destinate termocentralei de la Rovinari. la care în prezent o echipă a uzinei execută o reparație capitală. Pentru acest obiectiv, prin soluția simplă de încărcare prin sudură și anoi prelucrare prin aschiere. s-au recondiționat cîteva piese deosebit de importante si foarte costisitoare dacă s-ar fi executat din nou. Spre exemplu, prin reconditionarea unei carcase de moară s-a obtinut o
părea că nu este foarte dificil să asimilezi o nouă pompă ?
— Dar asta numai aparent ! Important este să știi exact ce ai de făcut, să-ți evaluezi realist resursele și mai ales să nu te dai bătut în fața greutăților, inerente dealtfel. Așa am reușit ca in anul 1981 să eliminăm total importul com- presoarelor cu inel de lichid pentru noile fabrici de zahăr. A fost foarte dificilă nu atît asimilarea acestora, cit mai ales faptul că ele trebuiau livrate foarte grabnic. Și iată că, de pildă. Fabrica de la Ianca funcționează foarte bine cu compresorul tip Aversa, similar prin performanțe cu renumitele Siemens. O altă importantă sarcină pusă in fața noastră și rezolvată anul trecut : asimilarea Întregii game de motopompe pentru stins incendii pe nave. Mari probleme am intimpinat și în asimilarea pompelor submersibile pentru ape geotermale. Acestea funcționează in permanență la temperaturi depeste 30" (altele chiar la100—130’) și era nevoie săacordăm o aten'ie deosebită turnării oțelurilor de inox, să le supunem la încercări suplimentare. Am elaborat o rețetă, apoi alta și alta, nici noi nu mai știm de cite ori a fost nevoie să Intervenim, dar am reușit.
Șl acestea nu slnt decît ci- ' teva din posibilele exemple. Am mai putea vorbi despre eforturile considerabile depuse pentru asigurarea întregii familii de pompe utilizate inițial la construirea și mai apoi la întreținerea căilor de acces ale Metroului, despre numeroasele premiere în acest domeniu de pe platforma Midia, ori, mai recent, despre asimilarea pompelor necesare centralelor nucleare. încheind acest comentariu la amintitul grafic, ce ilustrează preocuparea oamenilor muncii, a tinerilor de la „Aversa" pentru reducerea imoorturilor de pompe, se cuvine să spunem că. la sfirșitul acestui cincinal, peste 99 la sută din întregul necesar de astfel de produse va fi realizat'în țară. Mai exact, în 1985 contribuția întreprinderii de pompe la dimintlarsă efortului valutar al țării, va depăși 206 milioane lei fiind, așadar, dublă față de cea de anul trecut.
EMIL STANCIU Jeconomie valorică de circa 350 000 Iei. ce reprezintă economia de manoperă, energie electrică. combustibil și nu in ultimă instanță pe cea de metal, respectiv 8 tone. Au mai fost recondiționate : 5 tronsoane racord. la fiecare economia fiind de circa 30 000 lei. iar cea de metal de 1,5 tone ; 10 axe cuplă. ce costă realizate din nou între 6 915 si 9 875 lei. cintărind 35—58 kg. oentru a căror recondiționate nu s-au cheltuit decit cel mult 100 de lei și s-au consumat doar 2—3 kg de metal ; 2 carcase cuplă si 2 semi- cuplc. repere la care diferența dintre un produs nou si cel recondiționat fiind de ordinul miilor de lei. De notat că tinerii sînt cei care execută reconditionarea acestor piese, cum sint Ion Trușcă. strungar, si Cornel Catană. sudor, si tot tinerii sint cei care le montează — lăcătușii Petre Mărginea- nu 6i Marin Turturea.
Concluzia nu poate fi. In condițiile date, decit una singură : la U.P.S.A.E. Gura Văii se muncește bine. se muncește gindindu-se in fiecare moment ca fiecare leu investit să-și sporească, prin inițiativa fiecărui membru al colectivului, de zeci de ori valoarea.
ION D. CUCU
Un tinăr,
un fapt
„MAȘINA LUI NARIȚA"
In urmă cu trei ani, cind a venit la întreprinderea „Tehno- metal" Timișoara ca proaspăt absolvent al Facultății da electronică, inginerul Adrian Narița nu lăsa — prin modestia și sfiiciunea pe care le degaja chipul, ținuta și întreaga sa comportare — să se întrevadă curajul cu care va intra pe „poarta" consacrării profesionale Acum insă secretarul comitetului U.T.C. pe Întreprindere, tovarășul Iliuță Truț, și nu numai el, afirmă cu deplin temei că Adrian Narița este un adevărat model de utecist și specialist, o mindrie a organizației și unității în care lucrează implicindu-se cu un curaj și pasiune de excepție în rezolvarea celor mai complicate probleme tehnice ale producției, fără să-și neglijeze citușl de puțin sarcinile pe linie de organizație (este propagandist și membru In. comisia profesio nal-științifică).
Argumentul cel mai convingător care confirmă la modul concret aprecierile de care se bucură acest tinăr se află... în secția prelucrări mecanice. Este o mașină de sudat in multipuncte, tip „Schlater", Ia nivelul tehnicii mondiale, aliniată altor mașini de mare complexi
tate, aduse din import. Ea nu se deosebește nici prin performantele sale, nici prin estetica sa industrială de celelalte, insă in secție și chiar in toată întreprinderea este cunoscută sub denumirea de... „Mașina lui Narită". Nimic mai firesc, mai justificat. Pentru că mașina respectivă s-a născut din inteligența, îndeminarea și talentul celui care i-a imprumutat numele.
In eforturile și căutările stăruitoare ale muncitorilot și specialiștilor de la „Tehno- metal", de a reduce importurile de mașini și utilaje, de a economisi valuta țării s-au găsit multe soluții și fără îndoială că se vor mai găsi și altele. Inginerul Narița nu și-a iuat nici un angajament, nu a vorbit nimic despre ideea și intențiile sale, nu pentru că ar fi vrut să dea o „lovitură", au pentru că i-ar fi fost teamă că i se fură ideea, ci pentru simplul motiv pe care singur il mărturisește : „nu știam dacă va ieși ceva sau nu", tși vedea de treburile sale de inginer electronist in uzină, întreți.nind și reparînd subansamblele și componentele electronice ale mașinilor cu comandă automată, instruind pe viitorii muncitori electroniști. iar timpul liber il transformase in „schimbul" doj de muncă și cercetare, inc an- parabil mai greu, mai istovitor. El își promisese, nici mai mult nici mai pufin, să proiecteze și să execute — firește, cu ajutorul muncitorilor din atelierul do prototipuri — mașina despre care aminteam la început și care, altfel, trebuia adusă din import Ia un preț de circa 3 milioane dolari Cind ideea a fost bine conturată și inginerul Narița nu mai avea nici o îndoială in perfec’iunea ei a făcut-o publică, dar mulți se îndolau de reușită.
Cine il cunoștea însă din liceul „Loga" și din facultate, știa că Adrian Narița are in- căpățînarea de a nu se opri, de a nu se da bătut in ceea ce iși propune. După multe luni de trudă, după multe nouți albe și mii de pagini de documentare tehnică studiate, mașina a căpătat forma definitivă și acum lucrează, cum spuneam. Ia performanțele și parametrii celor din import, la ea au fost încorporate -mai multe invenții șl inovații pe care el va trebui să și le breveteze. ..Am demonstrat, spune tlnărul inginer, că avem comnonente electronice, produse de industria noastră, cu care putem construi mașini și utilaj? la nivelul celor mai bune de pe piața externă". O demonstrație ndmirabi’â făcută de un inginer stagiar, in- inzestrat însă cu o exomninră pasiune și minunat sentiment patriotic. El nu-st consideră misiunea Încheiată. Lucrează le asimilarea pieselor dc schimb pentru mașinile cu comandă numerică din uzină, care încă se mai importă și, fără îndoială, la conturarea și definitivarea altor idei cu care să-și onoreze diploma de inginer.
IL L.AL
„SCINTEIA TINERETULUI" pag. 4 i LUNI 24 MAI 1982
SE APROPIE ADMITEREA Breviar literar-artistic
A început numărătoarea inversă POEZIA DELICATEȚA VITALE
Se simte și din modul din ce în ce mai succint în care sint redactate scrisorile — că tinerii au început, în gind, numărătoarea inversă a zilelor eare-i mai despart de examene. Pentru cei care încă nu știu cn exactitate datele de înscriere și de susținere a oeneursurilor, le mai notăm o dată. Pe 16 iunie începe înscrierea în treapta I ; intre 2—4 iulie se susțin probele de verificare a cunoștințelor. Pe 1 iulie începe înscrierea la examentul de admitere in treapta a II-a : probele se susțin intre 9—14 iulie. Concursul de admitere în învățămîntul superior începe (pentru toate formele : zi, seral, fără frecvență) pe 15 iulie.
INTERES PENTRU ȘCOALA PROFESIONALA
• „Mă numesc Pop George, și sînt elev în treapta I. Aș vrea să urmez o școală profesională. Doresc să aflu: 1. dacă se face în mod obligatoriu contract cu elevul, 2. în ce constă examenul și 3. unde există școli profesionale care pregătesc conducători auto?“. începem cu prima întrebare (pe care ne-au mai a- dresat-o și Lazăr Ștefan din Iași, V Gfegea din Pitești, Hristu Doru din Dej): elevii admiși la învățămîntul de zi al școlilor profesionale încheie — prin intermediul școlilor (în termen de 5 zile de la începerea cursurilor), contracte de școlarizare cu unitățile pentru care se pregătesc. Prin aceste contracte se stabilesc obligațiile din cursul școlarizării și după absolvirea școlii. Pentru elevii care nu au împlinit încă 18 ani, contractul se încheie cu părinții și se semnează de către elevi. La cea de a doua întrebare — în ce constă examenul? așteaptă răspuns și Pavel Doina din Teleorman. Concursul de admitere in școala profesională constă din: control medical (obligatoriu) și probe de aptitudini (prin, care se testează capacitatea can- didaților de a practica meseria dorită). Pentru a treia întrebare trebuie să te adresezi Inspectoratului școlar județean. • Tot o școală profesională de conducători auto vrea să urmeze, la zi, și Tîrsogoiu Nicu din Craiova, în virată de 19 ani. Conform instrucțiunilor M.E.L se pot înscrie la concurs (cursuri de zi) numai tineri care nu depășesc 19 ani pînă la începerea anului școlar. Deci, poți urma școala profesională, dar la seral! După absolvirea acesteia.
DIMINEAȚA DOCHERILOR(Urmare din pag. I)
este ofițer de rangul III pe a- cest vapor și locuiește in București. Citeva săptămini pe an stă acasă și cină telefonul il anunță că vaporul e aproape încărcat iși face bagajele, urcă in tren și se instalează intr-o cabină minusculă pentru a-și relua profesia de ofițer de cursă lungă. Pe Sibiu, la lăsatul serii, i-am cunoscut pe cei care in acest moment poate sânt din nou in Galați sau poarte, in aceeași poziție, așezați pe marginea vasului, cu picioarele legănate peste marginea copastiei, privind din cind in oînd in oglinda murdară a apei, stau și-și așteaptă rtndul in port la Rotterdam sau în altă parte a lu-mii. Dilovel Mure este timonier Nicolae Cristescu, marinar. Dan Samson, oftțer de rangul II, bărbați cochetind cu vrrsta de 30 de ani, îmbrăcați în tricouri subțiri, in jeans și amu- zîndu-se cu aerul unor elevi care nu s-au decis intre ce să aleagă, între un meci de baschet și un film de dragoste. Se uită nepăsători spre Hercules, un vapor Itbanez de linie, cu care s-au întâlnit suu nu in larg (întrebați un șofer dacă-și aduce aminte de toate mașinile întâlnite pe șosea in- tr-o cursă !) și nu poți descoperi adevărata lor imagine de- cit dacă i-ai privi intr-un moment în care această imensă mașinărie merge in plin pe ape. Taxiarkis a descărcat și a plecat de citeva zile, e rindul lor să iasă în larg și peste citeva ore fluviul și portul vor fi doar două amintiri plăcute care îi vor asalta abia peste săptămini, cînd prin porturile lumii ii vor aștepta scrisorile de acasă. (Pe această cale se atrage atenția tuturor expeditorilor de scrisori pe mare că sint responsabili de momentele de nefericire ale celor plecați. Un marinar cind intră intr-un port și nu e așteptat de o scrisoare de acasă e, cel puțin pentru citeva zile, un om cu adevărat nefericit).
Noaptea crește și vasele se adincesc in ea ca mâinile în mănușile de piele neagră. Farurile macaralelor mătură suprafața fluviului și scrâșnetul lanțurilor acoperă gîlgiitul monoton al valurilor. Se aud comenzi, se vorbește in toateV —
Verificarea tehnică anuală a autovehiculelorDupă cum este cunoscut, la 1
iunie expiră termenul în care trebuie efectuată operațiunea de verificare tehnică anuală a autovehiculelor. Condițiile optime de desfășurare a acestei importante acțiuni au fost pregătite din timp de către marea majoritate a unităților autorizate să efectueze operațiunea de verificare, iar organele de miliție au făcut în permanență recomandări, prin intermediul mijloaoelor de informare în masă, posesorilor de autovehicule pentru efectuarea verificării tehnice anuale. Se reamintește, cu acest prilej, că in cadrul reviziei se procedează, între altele, la echilibrarea roților, verificarea direcției șl a frinelor, a stării pneurilor, reglarea luminii farurilor și a carburatorului, în vederea asigurării unui consum optim și a reducerii emanațiilor poluante.
Cu toate că pînă la expirarea termenului prevăzut de lege au mai rămas doar 7 zile, din sondajele efectuate în rîndul posesorilor de autovehicule și in
îți poți completa treapta a II-a de liceu tot la seral.
IN ATENȚIA LICEENILOR ȘI VIITORILOR LICEENI
* Cărămidaru Maria, elevă în clasa a VIII-a, comuna Căză- nești, județul Mehedinți, vrea să urmeze liceul sanitar. Ai un asemenea liceu chiar in Dro- beta-Turnu Severin. Atenție insă, concurența este mare, • Nicuiinei Vieru, din Obirșia, județul Olt, Veronicăi Ho.ida din Breaza, jud. Suceava și tuturor celor care se interesează de liceele militare le recomandăm să se adreseze în scris comisariatelor militare din raza de domiciliu. • Vărzaru Doina din Pirșcoveni, județul Olt, a absolvit treapta I la sanitar și a II-a la construcții. Ne întreabă dacă „mai există vreo posibilitate de a deveni asistentă sanitară și dacă mai există școli tehnice?". Școlile postliceale s-au desființat de cîțiva ani. Dacă ții neapărat, mai poți urma un curs de calificare în- tr-un spital, în măsura in care se face un asemenea curs. Nu e păcat să renunți la meseria de constructor? • O idee ciudată are Giucanu Gh. din Grin- țieș. județul Neamț, care după ce a absolvit 12 clase la Liceul industrial de chimie, vrea să-și continue studiile la... o școală profesională (conducători auto)! La școlile profesionale se înscriu numai absolvenții a 10 clase. Sfatul nostru este să muncești în meseria pentru care te-ai pregătit și dacă vrei permis de conducere, să te înscrii la școala de șoferi amatori. • Onose Mariana, Murgeni. jud. Vaslui — nu există „liceu de miliție". înscrie-te la liceul din comuna ta și — după absolvire
limbile de circulație, se discută manevre și se negociază cu reprezetanții de firme. Remorcherul Galați e trimis de urgență spre gura Șiretului. Si cind manevrele sint prea complicate și nimeni nu are idee de unde să apuce lucrurile pentru a le da de un capăt, se dă sfoară în țară după Captan Bibicu. Dacă nu e găsit pe nici un vas, un marinar pleacă la el acasă cu un bilețel in care, pe, scurt, e descrisă situația și se cere un răspuns. Benone Barbu, un pilot de la Dunărea maritimă pe care-l intllnisem cu 6—7 ani in urmă dominind lumea Salinei, a fost adus la Galați și a primit apartament in fața portului de mărfuri generale pentru a fi chemat la orice oră din zi și din noapte. Pilotul aude soneria de la intrare, se scoală, aprinde o veioză, iși caută ochelarii și un stilou și se îndreaptă spre ușă. Citind bilețelul se trezește, stă citeva minute pe gînduri, caută soluția și o mâzgălește pe spatele peticului mototolit. Oftează, iși întinde brațele amorțite și zimbește, și nu vrea să recunoască trecerea anilor, se crede tinăr și ride, și are sentimentul că trăiește ca un personaj de roman (cum și este) și nu devine sentimental decit atunci cind i se pune o întrebare despre fiul său cel mare. Abia asta îl temperează, îl face să-și umfle puțin pieptul și să zică mda, un mda de bătrân lup de mare care știe că fiul său, Corneliu Barbu, este student la Institutul de marină și că într-o bună zi va putea fi Căptan Bibiciu junior. Benone Barbu se culcă (între el și port s-ar putea construi o alee pardosită numai cu cărți, articole, fotografii de ziar și peliculă de film cheltuite numai pe subiecte pornite de la viața lui) și de a doua zi, cu alți oameni și cu alte vapoare portul rămîne același și Dunărea le poartă pe toate și le amestecă, și le dă putere.
UN DOCHER ESTE O MACARA VIEI
Dacă socotim că un vapor este un teritoriu străin, atunci un docher este un om care a lucrat în cele mai multe țări
cadrul unităților auto-serviee s-a constatat că numai 70 la sută dintre autovehicule aveau efectuată operațiunea de verificare tehnică anuală. Mai mult, cu ocazia controalelor, organele de miliție au depistat autovehicule cărora li s-au eliberat dovezi de verificare tehnică deși nu corespundeau din punct de vedere tehnic normelor de siguranță a circulației. Au manifestat superficialitate in executarea reviziilor mecanicii unor unități aparținind Ciclop și Au- tomecanica din București. Lemn- Metal din Sfîntu Gheorghc, I.J.T.L. și U.I.C.M. din Focșani, I.T.T.A. din Mamaia, Dacia-Ser- vice din Arad și altele.
In saopul evitării aglomerației din ultimele zile, care atrage după sine o influență negativă asupra calității verificărilor, I.G.M, — Direcția Circulație face și cu acest prilej un apel către posesorii de autovehicule de a urgenta prezentarea la unitățile ce efectuează reviziile tehnice anuale.
— te poți adresa Inspectoratului județean de miliție.
DESPRE INVATAMINTUL SUPERIOR
• Vintilă Florea și Ioan Angelina ridică aceeași problemă: fiind militari în termen, pot participa la concursul de admitere din iulie a.c.? Iată cum sună instrucțiunile: „Militarii in termen care urmează să încheie stagiul in anul m care se organizează concursul pină la 31 decembrie, pot li înscriși la concurs la categoria neincorpora- bili, ou condiția prezentării unei adeverințe eliberate de unitatea militară respectivă in care să se precizeze că, in caz că vor fi declarați admiși, vor fi trecuți in rezervă la data începerii anului universitar". • Popa Milică din Slătioara, Olt, Mehmet Ge- ruk din Tulcea, Gh, Manea din Oradea ș.a. ne solicită conținutul disciplinelor de concurs pentru diverse facultăți, plus edițiile manualelor. Sint prea multe ca să le putem enumera aici. Am mai precizat că edițiile manualelor sînt cele după care a învățat, în anii respectivi, promoția 1982. Amănunte puteți afla din revista „Forum", nr. 3 care a fost tipărită in tiraj mare • Dragu Viorel din Brașov, cere lămuriri cu privire la I.E.F.S, Pentru a te înscrie la examen nu este necesar să fii legitimat la un club, se poate prezenta orice absolvent de liceu ; probele rămin cele de anul trecut: rezistență fizică, măiestrie sportivă, biologie; de la zi se poate trece Ia fără frecvență cu aprobarea conducerii institutului.
★Adresați întrebările cu privi
re Ia admiterea in diferite forme de învățămint pe, adresa: Redacția „Scînteia tineretului", Piața Scînteii, nr. 1, sector l, București, pentru rubrica „Se apropie admiterea", realizată,cu sprijinul Ministerului Educației și Învățămîntului. Toate răspunsurile șe vor publica in paginile ziarului.
M. ZVIRJINSCHI
din lume. Azi în Liberia, mîi- ne în Austria, poimîine in Turcia, răspoimiine în Ecuador, in Japonia și pe urmă în Iugoslavia, in Olanda, pină cind se termină lumea și o ia de la capăt și el îmbătrânește și intr-o bună zi nu mai calcă in nici o țară, rămine la el a- casă. la țară, in satul lui de țăran sau la marginea orașului, intr-un cartier in care nu e nici muncitor, nici țăran, e un pensionar cu școală puțină care o rupe în citeva limbi străine și spune povești pe care ceilalți nu le prea înțeleg. Intrebind ca pentru lucruri, ce este un docher — un docher este o macara vie — e mai ușor pentru că punind întrebarea pentru ființe, cine este un docher, răspunsul e mai complicat, chiar prea complicat. Dar fără docheri, vapoarele lumii ar fi niște imense harabale care ar pluti de pomană pe mări și pe care le-ar răsturna cele mai neînsemnate furtuni. Numai că încărcatul mărfurilor, o muncă grea, nu se poate face oricum. Sacii de îngrășăminte Renault se încarcă in cală cu marca in sus și pe 26 de rinduri. Aparatura electronică se încarcă în- tr-un fel, o fabrică intr-altul, o sondă are șmecheriile ei, autoturismele nu se așază cum ai așeza niște saci. Deci un docher este o macara Care gin- dește. Uneori vin vase cu utilaje și o simplă macara de uscat sau bigile (macaralele de bord) nu folosesc la mare lucru. Ai nevoie de zeci de oameni care Să-și pună mintea la contribuție ea să inventeze o metodă cu care pur și simplu alții s-au jucat și au împins citeva zeci de tone intr-un colț al calei. Iar docherii sînt țărani eare au făcut războiul, carre au lucrat pământul, au ajuns și muncitori necalificați prin fabrici și apoi au ve-pit în port. Neculai Frunză "este operator de dană, unul dintre cei mai vechi docheri ai portului. Peste citeva luni nu va mai încărca nici un vas. Are o crestătură pe frunte și una pe git. „Astea le am din război. Plecam la atac 400 de călărași și ne întorceam 6—7". Cum judecă el docherii ? a) „Unde-l pui e valabil" (docheri cu experiență, încă puternici, calmi și atenți), b) „echipa de tineret" — docherii bolnavi, care mai au
CINEMAUN ECHIPAJ PENTRU SINGA
PORE: Scala (orele 9; 13.15; 13,30; 15,45; 18; 20.15); Floreasca (orele9; 11; 13; 15,30; 17,45; 20): Gloria (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20.15) .
CALCULATORUL MĂRTURISEȘTE: Victoria (orele 9; 11,15;13,30: 15,45; 18; 20,15): Aurora(orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10; 20); Grivița (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20).
ÎNTOARCE-TE ȘI MAI PRIVEȘTE O DATĂ: Timpuri Noi(orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20.15) ; Cotroceni (orele 15,30; 17,45; 20).
GRABEȘTE-TE ÎNCET: Buzești (orele 15; 17; 19); Grădina Buzești (ora 20,45).
INGHIȚITORUL DE SĂBII: Drumul Sării (orele 16; 18; 20); Munca (orele 16; 18; 20).
ORGOLII: Viitorul (orele 15,30; 17,30; 10,30).
ANGELA MERGE MAI DEPARTE: Progresul (orele 16; 18; 20).
ROBERTO CARLOS CU 300 KM PE ORA: Patria (orele 9; 11,15;
Noua platformă industrială a SighișoareiFoto : CONSTANTIN STAN
Drept internațional publicProf. dr. docent Grigore
Geamănu este prezent in librării cu o realizare deosebită: primul Tratat românesc de drept internațional public, (vol. I. Editurii didactică și pedagogică, București 1982). Menit să deschidă calea unor e- forturi tot mai fructuoase pentru progresul științei noastre in acest domeniu, tratatul reflectă procesul de continuă transformare a dreptului internațional, obligat să țină pasul cu evoluția rapidă ă relațiilor internaționale și cu tendințele înnoitoare de pe arena mondială. în acest context, este pusă în evidență activitatea țării noastre destinată îmbunătățirii principiilor și normelor dreptului internațional, pe calea democratizării relațiilor dintre state, a făuririi unei noi ordini mondiale, o- glindind contribuția inestimabilă adusă de gîndirea și acțiunea tovarășului Nicolae Ceaușescu la fundamentarea și promovarea echității și justiției. a legalității internaționale.
Folosindu-se o amplă documentare. sint de asemenea țn- fățișate cele mai noi puncte de vedere ale literaturii de specialitate, criticindu-se argumentat teoriile și orientările contrare unei dezvoltări a dreptului internațional, ca instrument al păcii, libertății și
citeva luni sau cîțiva ani pînă la pensionare și nu mai încarcă vapoare, c) „măi, ăștia micii, puneți și voi mina, că n-aveți oase-n burtă", docherii tineri mai reținuți, fără prea multe vapoare la activ și din a căror categorie se selectează primele două și „dezertorii", cei care părăsesc portul pentru că „aveau oase in burtă și nu li se potrivea meseria". Din categoria „unde-l pui e valabil" ar face parte Costache Munteanu, Vasile Stanciu, Ion Florescu, iar dlntr-a treia, „măi, ăștia rnicT', Ion Gheor- ghiță și Vasile Dănăilă. Oricine ar fi in stare să-i ironizeze pe cei tineri care iși caută altă meserie. Dar un calcul simplu le dă dreptate. O echipă trebuie să încarce într-o noapte 300 de tone de îngrășăminte. Un sac are 50 de kilograme. în 300 de tone intră 6 000 de saci. Un sac e luat de doi muncitori, o dată în vagon și a doua oară la vas. O echipă are șase docheri. Deci un docher trebuie să încarce intr-o noapte l 000 de saci pentru rare trebuie să se aplece de 2 000 de ori. încercați să vă aplecați intr-o noapte nu de 2 000 de ori, ci numai de 500 și după ce ați reușit să atingeți măcar cifra de 200 veți descoperi un adevăr'foarte simplu: ca să fii docher, dincolo de bunăvoință, trebuie mai intii să poți.
Noaptea nu schimbă cu nimic fața lucrurilor de încărcat. Sînt la fel de grele, la fel de multe și vîntul umed de peste Dunăre bate la fel de puternic. Macaralele descarcă și încarcă mereu, baloturile și containerele se leagănă între punte și țărm în vreme ce jos, între ele, ca printr-o aortă, se scurge singele tuturor speranțelor care nu se termină niciodată. Pe puntea u- nui vapor se aude un docher rîzînd. „Auzi, mă, luna trecută iar am încărcat sticlă de geam, ăia chiar se luptă, nu glumesc dacă au reușit ca într-o lună să spargă un vapor de ferestre". Zgomotul macaralelor cucerește noaptea iar cînd se luminează, dimineața vine și lasă în largul Dunării alte vapoare sosite de pe toate meridianele lumii care așteaptă să fie descărcate în ziua care se naște și-n noaptea .următoare.
13,30; 15,45; 18; 20,15); Excelsior (orele 9: 11,15; 13,30; 15,45; 18;20,15); Flamura (orele 9; 11; 13,15; 15,30; 17,45; 20).
GRĂNICERII: Central (orele 9; 12: 14.45; 17,30; 20.15).
COMOARA DIN LACUL DE ARGINT: Pacea (orele 10,30;15,30; 17,30; 19,30); Grădina Luceafărul (ora 20.43).
UN MARINAR RĂMINE PE ȚĂRM: Arta (orele 15,30; 17,3D;19.30).
LA EST DE JAVA: Luceafărul (orele 0; 11,30; 14; 16,45; 19,15).
ZIUA GLORIEI: Capitol (orele 9; 11,15; 13,30; 15.45: 18; 20); Grădina Capitol (ora 20,45).
BONNER FIUL: București (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10; 20.15);Favorit (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15); Melodia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 10: 20,15).
PILOT DE FORMULA I: Festival (orele 9,30; 12; 14,30; 17; 19,30); Feroviar (orele 0; 11,15; 13,30;15(45; 18; 20,15); Grădina Modern (ora 20,45) ; Modern (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20).
CINCI PENTRU INFERN: Dacia (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18;20,15); Tomis (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20); Grădina Tomis (ora 21).
PINOCCHIO! Doina (orale 9; 10,45; 12,30); BENJI (orele 14,15; 16,15; 18,15; 20).
progresului tuturor popoarelor. In lucrare sint prezentate
aspecte noi ale problematicii dreptului internațional, relc- vîndu-se contribuția României socialiste la dezvoltarea, precizarea și înfăptuirea principiilor fundamentale ale dreptului internațional contemporan, precum și la întărirea autorității lor în viața internațională, Ca și instrumentele
Cartea social-politică
Internaționale cu caracter universal. este analizată și comentată In texte și Declarația cu privire la promovarea in rindurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere intre popoare, adoptată de O:N'.U. in 1965, la propunerea României.
în declarație sînt înscrise principii potrivit cărora tină- ra generație trebuie educată în spiritul păcii, justiției, libertății. respectului și înțelegerii reciproce, al demnității și egalității tuturor oamenilor, fără nici o deosebire de rasă ori origine etnică, al respectă
Forța democrației(Urmare din pag. I)
fundamentală a partidului cu rolul de puternică forță socială, viitorul însuși -al națiunii noastre socialiste. Grija și a- tenția statornică, deplina încredere cu care partidul, întreaga noastră societate, veghează creșterea și educarea, formarea și afirmarea plenară a tinerei generații dovedesc faptul că socialismul este singura orînduire care creează totalitatea condițiilor apte să identifice tînăra generație. cu însuși purtătorul și promotorul uman al celor mai înaintate aspirații, al celor mai înalte idealuri de muncă și viață.
Un aspect particular, definitoriu al democrației noastre îl constituie creșterea rolului organizațiilor proprii ale F.D.U.S. în sensul atragerii maselor largi de oameni ai muncii de cetățeni ai patriei la viața politică și socială, la înfăptuirea hotăririlor Congresului al XII-lea al partidului și. în a- eest sens, practica a dovedit deplina justețe și legitimitate a măsurilor adoptate sub inițiativa și directa îndrumare a tovarășului Nicolae Ceaușescu cu privire la creșterea rolului F.D.U.S. in viața socială a țării.
Ca o rezultantă firească a acestor profunde mutații petrecute in viața politică, economică și socială a țării, structura socială a României socialiste se prezintă ca alcătuită fiind
Clubul muncitoresc(Urmare din pag. I)
Alexandru Moraru și nu numai a lui este ca aceBt club muncitoresc de șantier să rivalizeze prin seriozitatea, di- versitateă și nivelul artistic ale acțiunilor ou Casa de cultură din Tîrgu Jiu. Muncește pe două fronturi, ca să spunem așa : pe șantier și la club. Nu are timp să se plictisească. Intre timp și-a făcut o mulțime de prieteni, toată lumea îl cunoaște, ceea ce nu s-ar fi întimplat dacă acest club nu ar fi fost frecventat de tinerii de pe șantier.
...„Sintem la început de drum și pină acum avem cî- teva rezultate. Dar ele nu ar fi fost posibile daaă nu aș fi fost ajutat de colegii mei, de conduaerea șantierului." Alexandru Moraru are numai cuvinte de laudă pentru munca (absolut dezinteresată) a lui
SILVIA: Eforie (orele D; 12; 16; 19).
ATENȚIE LA PANA DE VULTUR: Lira (orele 15.30: 18; 20);Miorița (orele 9; 11,16; 13,30; 15.45; ia; 20) ; Grădina Gloria (ora 20,46); Grădina Lira (ora 20,45).
TESS: Giulești (orele 9; 12,15: 16;19.15) ; Popular (orele 13,30; 16,30;19.30) .
IN SPAȚIU: Volga (orele 9; 11,15; 13,30; 15,45; 18; 20,15).
SALVO D’ACQUISTO: Cultural (orele 9; 11,16; 13,30; 15,45; 18;20.15) .
LANȚUL AMINTIRILOR: Cosmos (orele 8,30; 11,30; 14,30; 17,30;20.30) ; Flacăra (orele 10; 13; 16; 19).
ASOCIATUL: Grădina Arta (ora 20,45).
DE LA 9 LA 5: Grădina Festival (ora 20,45).
TEATREFilarmonica „George Eneseu*
(Ateneul Român) : CONCERT CAMERAL — ora 19,30; Teatrul Național (Sala Mică): CALIGULA — ora 19,30; (la Circul de Stat):
rii drepturilor fundamentale ale omului și dreptul popoarelor de a-și decide singure destinele in spiritul umanismului. Educarea în acest spirit a tineretului trebuie să urmărească pregătirea lui în vederea promovării egalității în drepturi a tuturor ființelor umane și națiunilor, a progresului economic și social, a înfăptuirii dezarmării, menținerii păcii și securității internaționale etc. Se reamintește că tot la inițiativa României, Adunarea Generală a O.N.U. a hotărît să proclame anul 1985 ca An Internațional al Tineretului.
Tratatul prof. Gr. Geamănu este o remarcabilă lucrare de ansamblu a dreptului internațional contemporan menită să ocupe un loc aparte în literatura de specialitate consacrată acestei discipline.
El ne pune la îndemînă un material adus la zi. în care găsim informația necesară a- supra problemelor actuale ale dreptului internațional, precum și poziția României în aceste probleme. Volumul se înscrie astfel ca o lucrare de bază a literaturii românești de specialitate, de natură să contribuie la cunoașterea și aprofundarea ei.
GHEORGHE TECOI
din clase și categorii sociale cu interese și scopuri comune, animate de același ideal care, in strinsă unitate, înfăptuiesc, sub conducerea partidului, a secretarului general, documentele Congresului al XII-lea al P.C.R., Programul luminos de edificare a socialismului și comunismului pe pămîntul patriei. Se probează și în acest fel originalitatea și forța democrației noastre revoluționare. in înfăptuirea principiilor cărora unitatea mo- ral-politică a întregului popor devine o adevărată forță motrice a progresului și prosperității patriei. Egalitatea deplină, reală, intre toți fiii și fiicele patriei, fără deosebire de naționalitate, vîrs- tă. sex reprezintă, deopotrivă, o mare cucerire a socialismului și o premisă esențială a progresului și civilizației patriei, așa incit dreptul deplinei egalități se îngemănează în mod unitar și armonios cu datoria de a munci mai mult și mai bine pentru a realiza o nouă calitate in întreaga activitate economico-socială, pentru a înfăptui neabătut obiectivele cincinalului 1981— 1985, pentru a traduce in mod exemplar în viață hotărirlle adoptate de cel dc-al XII-lea Congres al partidului.
Iar simbolul suprem al unității noastre de gindire și acțiune ii reprezintă insuși tovarășul Nicolae Ceaușescu, cel care girează insăși epoca in care s-au scris și realizat aceste rinduri.
Valentin Tui, un excelent pictor amator și decorator, a Iui Ștefan Iacob, tîmplar. Ei au reparat, au vopsit, au ridicat postamentul metalic pentru orchestră, au pus linoleum pe jos etc. La aceasta se adaugă o bibliotecă cu cîteva sute de volume (sala cu rafturile de rigofare e și pregătită), pe care o va conduce în timpul liber mecanicul auto Violeta Badea, și o brigadă artistică constituită din muncitorul Minules- cu Mihaela. buldozeristul Burghie Florea, conducătorul auto (poetul coloniei) Badea Florea, conducătorul auto Leonte Constantin și topograful Popescu Violeta. Toate la un loc promit mult și justifică ambiția celor de la Clubul muncitoresc al S.N.T. Rovinari de a face concurentă frumoasă, și în cîștigul tuturor. Casei de cultură Tîrgu Jiu.
FATĂ DIN ANDROS — orele 17 și 20; Teatrul Giulești (Sala Majestic): PERICLE — ora 19,30; Teatrul „Țăndărică1* (Sala Victoria): NINIGRA ȘI ALIGRU — ora 17; (SrIh Teatrului „Ion Vasilesou*4): ÎNCOTRO, CĂLUȚULE? — ora 17.
TVPROGRAMUL 1
15,00 Emisiune în limba maghiară. 17,45 Repere siriene. 20,00 Telejurnal. 20,30 Orizont tehnico-științific. 20,55 A patriei cinstire — moment poetic. 21,05 Cadran mondial. 21,30 Roman foileton: „Drumuri" — episodul 2. 22,20 Telejurnal. 22,35 Bijuterii muzicale.
PROGRAMUL 2
15,00 Cenacluri ale tineretului. 15,30 Treptele afirmării. 16;00 La început de săptămină. 20,00 Telejurnal. 20,30 Maeștri ai scenei lirice românești. 21,35 Moștenire pentru viitor. Scriitorii generației de la 1048. 22,20 Telejurnal.
Constantin Th Ciobanu scrie In placheta Infranord, Ed. Junimea, o poezie intimistă, fără prea mare amplitudine tonală, dar de sinceră vibrație. Poezia are o delicatețe vitală, uneori minată de mari rupturi șl veselie fără efect. Cîteva titluri sînt edificatoare : Scheletul unei harpe, Doină din stampă, Norme de matostat. Ceremonia, Albul princeps ș.a. Meditația însoțește întotdeauna gustul confesiunii : „La ieșirea din somn îmi surprind inima / lovind pădurea-n pași alergători, / semn c-am corijat cite cevi din stridențe / de cînd răsfoiesc pînă tîrziu fețele mișcării / prin care-abia mă bănuiesc legat / cu mii de fire de muzica lumii / și nu mai pot înainta decît / știindu-mă scheletul unei harpe / la-ntîmpi- narea zgomotelor / prin ure
UN MUZEU DE EXCEPȚIEI5 minute eu prof. SERGIU PURECE,
directorul Muzeului județean Vîlcea
— Așadar, tovarășe director, ce să înțelegem prin calificativul „de excepție" ? Că aparține muzeului județean ?
— Nu cu orice preț. Muzeul nostru județean este structurat ca orice instituție de acest gen din țară. Deși el înglobează. poate, față de alte județe, mai multe' obiective. Aș aminti astfel : secția istorie ; galeria de artă plastică ; complexul etnografic și de artă populară Bujoreni ; oasa me- morială Anton Pann ; Tabăra militară a lui Magheru de la Troianu ; colecțiile Govora ; muzeul viticulturii din Dră- gășani; muzeul memorial „Nicolae Bălcescu" ; complexul Măldărești, cu vestitele cule ; expoziția de artă plastică din Costești ; muzeul ceramicii de la Irimești ; expoziția permanentă „Buridava dacică" de la Ocnele Mari...
— Atunci ?— Atunci calificativul „de
excepție" revine secției de istorie a muzeului județean, de fapt un veritabil muzeu in muzeu.
— Fiți, vă rog, mai explicit.— Voi fi. lată, pentru secția
istorie a fost realizat un muzeu special. Este vonba de o vitrină continuă, de 900 metri pătrați de exponate. Cele patru
SUCCES AL PĂPUȘARILOR
CONSTĂRI TENIPare firească plăcerea cu
eare adulții savurează convenționalul personificărilor din filmele de animație. Sint de neînțeles, atunci, reticențele manifestate de aceștia față de una dintre cele mai vechi' și mai complexe forme de artă dramatică care-și extrage e- sența tot din mediul unor interpretări animiste — teatrul de păpuși.
Se pare totuși că la Constanța, pasul cel mare a fost făcut cu ocazia recentei premiere de gală a piesei Inimă rece, cînd talentul regizoral și înalta ținută interpretativă au fost sincer aplaudate de un public în majoritate adult.
lnscriindu-se, poate, ca valoare artistică, alături de spectacolul Metamorfoze montat aici cu un an in urmă, Inimă rece este o dramatizare a Victoriei Gavrilesau după basmul cu același titlu al. germanului Wilhelm Hauff. Constituindu-se pe fundamentul vechiului mit al „sufletului vîndut", piesa aduce in scenă un personaj contradictoriu de tip faustian, care alege însă o viață inumană, abandonînd înțelegerea, dragostea, bucuria de a crea, tot ce este mai frumos în om, în schimbul puterii, al posibilității insolite de a dispune de ceilalți oameni. Urmărind e- voluția personajului principal — Peter Munk — admirabil transpusă scenic de tinărul debutant Sergiu Aliuș, des
PASIUNEACălin Bălașa are 19 ani și
este student — anul I — la arhitectură.
Picturile sale : peisaje, naturi moarte, portrete frapează prin culoare, subiectele fiind numai un pretext pentru a realiza armonii in jurul unui ton.
In domeniul graficii. Călin Bălașa a abordat temele majore ale umanității : dorința oamenilor de a munci și a fi fericiți, dorința oamenilor de a fi pace pe pămint, sau o temă scumpă pentru fiecare român : gloriosul nostru trecut istoric.
Călin Bălașa a participat la concursul național „Cîntarea României", luind cîteva premii. Acum, învață pentru facultate și pictează, încercind să se descopere pe sine însuși.
Tinărul pictor a studiat foarte serios istoria picturii, și-a însușit experiența inaânta- șilor, gindind că numai călcînd pe pămîntul ferm al tradiției poți să te eliberezi și să îți găsești drumul propriu. Și există deja în tablourile lui
UN TtNĂRNăscută într-o zodie dar
nică, crescută apoi sub cupola unui cer limpede și promițător, Virginia Dobrovici a pus' piciorul pe scenă nu demult — doar de trei ani, revărsin- du-și talentul și personalitatea și sfărimînd zăgazurile virstei și timpului. Această actriță peste oare natura și-a pogorît cu dărnicie frumusețea. eleganța gestului, fiorul tinereții și cutezanța, reușește să arunoe peste noi buchete de flori rupte din grădinile împlinirii și ne trimite cu gindul și sufletul prin locurile unde se nasc bucuriile teatrului.
Nu demult, jucînd rolul Ortansei din spectacolul „Proștii sub clar de lună" de Teodor Mazilu, talentata artistă a strălucit interpretind cu originalitate celebrul personaj. Cu acest prilej, studioul de radio și televiziune
chea de eșapament" (Scheletul unei harpe).
Poetul are uneori pornirea nereprimată de a adiționa imagini, nu în deplină coerență, ceea ce creează impresia de dicteu. Sintagmele sint individualizate cu acuratețe insă suferă unitatea poemelor. Insule de poezie, versurile nu coagulează intr-un poem integral, nu se încheagă în jurul unei osaturi, al unei vertebralii ferme. Tiparele folclorice îl mai disciplinează și, deși cele mai bune lucruri ale sale sint aici, formula populară nu-l individualizează, după cum nu individualizează pe nimeni, fiind ea însăși o structură bine definită. Merită a menționa poemele în matrice folclorică dar de conținuturi intelectualizante ca la Dan Betta.
AURELIU GOCI
mari sectoare — istorie veche, medie, modernă și contemporană — sint dispuse intr-un circuit firesc, cronologic și sugestiv.
— Alte noutăți ?— Am insistat mult pe pre
zentarea perioadelor din istoria țării in legătură directă cu județul nostru. Astfel, perioada veche se bucură de personalitatea Buridavei, evul mediu se deschide cu o amplă rememorare, a ceea ce a fost bătălia de la Posada din 1330, localizată în bătrina Loviște. Și așa mai departe : Mihai Viteazul și Vîlcea, Matei Ba- sarab și Vîlcea, Constantin Brâncoveanu și Vîlcea, revoluțiile de la 1821 și 1848 și Vîlcea. Un moment deosebit îl constituie străvechea viață culturală. Nu sînt neglijate nici celelalte momente : U- nirea, războiul de independență, răscoala de la 1907. Numeroase mărturii redau activitatea comuniștilor vîl- ceni. La loc de cinste se află documentele ce relevă activitatea revoluționară a tovarășului Nicolae Ceaușestu care a participat in 1935 la Conferința Regionalei U.T.C. Oltenia, ținută în Rm. Vîlcea.
ION ANDREIȚA
coperim însă un alt valorat filon artistic al piesei — confruntarea dramatică între două feluri de trai, de existență u- mană. De evidențiat aici nota grotescă, caricatural-artistici, utilizată de scenograful Mircea Nicolau în realizarea personajelor păpuși, in scopul accentuării uneia din laturile acestui dualism antitetic e- xistent, în cazul de față, într-o societate unde averea este singura bază a unui sistem de valori. Astfel se individualizează „Judecătorul", interpretat de Dromthete Ghi- man, un tip arivist, corupt, i- moral și inuman a cărui robi cernită nuanțează personaju’ făcindu-l să semene și m mult cu un Corb. Ezechil, gătașul interpretat de Vasile Hariton și „Cîrciumarul" jucat de Justin Def ta. O inspiratăapariție scenică o constituie și distribuirea Anetei Forna- Christu în rolul „Omului de sticlă". Cu o fericită inspirație, regizorul Cristian Pepino a apelat pentru partitura muzicală la grupul de muzicieni constănțeni de-o autentică valoare — Poesis — meloctiile purtind iscălitura lui Dtkran Assarian și Eugen Baboi. Astfel, dramatizarea „Inimă rece* a ciștigat o coloană sonori originală, vivantă de sin deosebit profesionalism, ce poate deveni oricînd un disc de succes.
DAN MIHAESCU
CREAȚIEICălin Bălașa o lumină interioară care ne face să credem că drumul pe care merge este drumul adevăratei arte.
Expoziția personală pe care • pregătește va fi un examen pentru care a muncit cu bărbăție și totodată o confirmare.
Avînd un simț plastic dezvoltat, Călin Bălașa s-a gîndit să-l folosească nu numai în plastica pură, ci și în arhitectură. Dacă o expoziție are o viață efemeră, și este destul de complicat pentru omul obișnuit să ajungă prin diverse labirinturi pină la ea, arhitectura este • expoziție zilnică, -in aer liber, prin care oamenii trec zi de zi. Arhitectura este o revelație de proporții mari. Călin Bălașa vrea să-și pună în aplicare valențele plastice și să le găsească o utilitate în aimpul arhitecturii. I se pare să astfel va fi mult mai aproape de oameni, va face mai mult pentru ai.
MARA NICOARĂ
TALENTdin Iași i-a acordat premiali pentru interpretare.
Distinsă și frumoasă, cu un joc scenic de excepție, plină de vervă, sentimentală și ironică, neastîmpărată precum valurile unui lac cuprins de furtună, Virginia Dobrovici incintă publicul prin jocul său fermecător.
Altfel, modestă. sfioasă și timidă, cu voce catifelată și suflet de copil, tînăra actriță ne. mină gîndurile spre marile artiste ale timpului care i-au fost profesoare și care i-au devenit colege.
O așteptăm în cit mai multe roluri, și-i urăm potcoavă de atlr în poarta ce se deschide spre calea viitorului; Nu m-a( mira să vină vremea cînd ne vom făli că sintem oontempo- rani cu ea !
DAN CLAUDIUtAnasescu
19
^SCÎNTEIA .comentarii • dialoguri» note • informații» comentarii» dialoguri»note
Daciada marea manifestare sportivă naționalăAsistăm la un fenomen in
teresant. Sportul nătrunde din ce în ce mai puternic în viața satelor. Explicația e simplă : sportul este o componentă a civilizației socialiste, un factor de educație, care contribuie la formarea omului nou. O idee generoasă pe care o promovează marea competiție sportivă națională — Daciada. Sportul — factor de sănătate ; sportul — factor de producție ; sportul — mijloc de destindere — iată tot atitea semnificații ale unei activități mult îndrăgite de tineri. Sînt concluzii care s-au urma unui dialog demult în comuna județul Giurgiu. Și nu sînt deloc afirmații de circumstanță. întreaga activitate de educație fizică și sport ce se organizează și desfășoară în această comună din Cimpîa Dunării este urmarea unei anume concepții despre rolul și importanța ei în viata obștii.
— Așa cum acordăm atenție activității economice și culturale. tot așa ne interesăm ca și sportul să meargă bine — ne spunea secretarul comitetului comunal al U.T.C., Dumitru Dogaru, care este și președintele C.A.P. Frățești. Succesele sau insuccesele sportivilor satului nu lasă pe nimeni indiferent. Sportul a devenit o problemă de conștiință, dar și de orgoliu. Tinerii noștri se întrec cu tinerii din alte sate sau comune. Și. firesc, dorim să fim primii. Se spune și nu fără temei că acolo unde se muncește bine și sportul înflorește.
Așa este. Interlocutorul meu
avea dreptate. Dealtfel el mi-a probat cu fapte. Comuna Frățești deține un loc fruntaș in județul Giurgiu la producțiile agricole din zootehnie. Dar faima și prestigiul comunei au crescut și datorită realizărilor pe linie sportivă. Cu ce se laudă tinerii din Frățești ? A- sociația lor sportivă „Viața nouă" are o echipă de fotbal
tică numai fotbal. Aici cunosc o impetuoasă dezvoltare și alte sporturi. Poate că, cele mai răspîndite sporturi care se practică in proporție de masă sint handbalul, voleiul, tenisul de masă și de cîmp. șahul zeci și zeci de participanți. loc adevărate campionate, desemnarea de campioni comună, care participă Ia
cu Aucu pe ta
impus în avut nu Frățești,
Sportul la sate
Inițiative și realizăriîn categoria onoare situindu-se printre fruntașele clasamentului. Sufletul echipei nu este altul decît antrenorul ei. Cornel Cimpeanu. șeful șantierului T.C. I.F. Printre fotbaliști se numără mecanizatorul Ion Nițu. fochistul Cornel Păsărică, economistul Viorel Ioani- țescu și al ți tineri care muncesc în comună sau locuiesc în Frățești și fac naveta Ia Giurgiu, la Fabrica de zahăr sau întreprinderea textilă. Cu toate acestea principalul atu al fotbaliștilor este spiritul de echipă. Pasiunea și dragostea pentru asociația comunei lor. Așa se explică faptul că, după orele de muncă, el mai găsesc resurse fizice și morale să vină de trei ori pe săptămînă la antrenamente.
Dar în Frățești nu se prac-
zele superioare ale „Daciadei" unde, printre ciștigătorii pe județ, întîlnești și tineri din Frățești.
Mai trebuie observat încă ceva. Interesul și pasiunea pentru sport au mers paralel cu interesul și răspunderea pentru dezvoltarea bazei materiale necesare activității sportive de masa. Un succint inventar ne demonstrează acest lucru. Nu mai vorbim că fiecare școală are bază sportivă. In comună există în construcție un complex sportiv din care în momentul de față fac parte terenurile de fotbal, handbal, voleî și tenis de cîmp. Ia acestea adăugindu-se în viitor și o pistă de popice. La această bază sportivă sint dealtfel prevăzute amenajări importante. Deocamdată mo-
dernul grup sanitar este gata. Cea mai mare parte din lucrări se execută prin munca patrio-
• tică a tinerilor și prin contribuția unităților economice. Beneficiarii își creează așadar propriile mijloace pentru a face mișcare în aer liber. în scriptele asociației sportive am mai descoperit cîteva cifre și date interesante, semnificative. în măsură să vorbească despre o realitate incontestabilă : tinerii din comuna Frățești au în sport un aliat puternic care îi ajută să-și prospăteze forțele, să-și treze sănătatea și nu în mul rind să-și petreacă pul liber, intr-un mod plăcut și cu folos. Sint înscriși la diferite discipline sportive peste 200 de tineri, care practică sportul cu consecvență, sistematic. Au, în inventarul asociației — dar tinerii mai posedă echipament și materiale proprii — cinci mese de tenis, 18 palete, zece mingi de handbal, tot atitea de volei și vreo 22 de fotbal, vreo 10 de tenis la patru etc.
Tinerii cu care vorbă au spus că realizări, intr-un domeniu care nu prea mergea ca lumea pînă nu demult, sint rodul „Dacia- dei" care a trezit ambiții mari, a dat un avint mișcării sportive de masă, care, iată, a devenit un bun al tuturor. Sportul pentru toți nu mai este un deziderat, ci o realitate îmbucurătoare, Și cu atît mai mult cînd este vorba de activitatea sportivă de masă la sate.
îm- pâs- ulti- tim-
rachete terenuri etc.
am stat de toate aceste
V. cabulea
LA ÎNCHIDEREA EDIȚIEICea de-a 35-a ediție a competiției internaționale „Cursa Păcii1* s-a în
cheiat cu o splendidă performanță a ciclistului român Mircea Romașcanu, care a cîștigat ultima etapă, a 12-a, Neubrandenburg—Berlin, cronometrat pe distanța de 18G km în 4h 27’38”. Pe locui doi, în același timp, s-a clasat francezul Philippe Saude, iar pe locul trei O. Ludwig (R'D.G.) la 22” și grosul plutonului, unde se aflau I. Gancea, C. Paraschiv, T. Sîrbu, C. Nicolae, C. Câruțașu. Acțiunea decisivă a etapei s-a produs cu 20 km înainte de sosire, cind Romașcanu, talonat de Saude, a demarat irezistibil deși plutonul rula cu peste 45 km pe oră. Tn cițlva kilometri cel doi cicliști și-au creat un avans de circa un minut și cu tot atacul plutonului nu au mai putut fi ajunși, Mircea Romașcanu tre- cind primul linia de finiș In aplauzele zecilor de mii de berllnezi înșirați de-a lungul bulevardului Karl Marx, unde a avut loc sosirea. Animator In majoritatea etapelor întrecerii, Mlrcea Romașcanu (29 ani), de opt ori participant la „Cursa Păcii", își vede încununate eforturile, cu acest nou succes ce se adaugă altor performanțe realizate de acest talentat rutier în marea competiție ciclîstâ: locul trei în clasamentul general în 1579, victorie de etapă in ediția de anul trecut, alte locuri fruntașe.
în obiectiv vedetele sportului mondial
PROBLEMA... BORG!Oispariția bruscă
a lui Bjorn din marile de tenis ie, fără doar poate, un semn de întrebare. Pe de o parte pentru că renumitul campion suedez n-a împlinit încă 26 de ani (este născut la 6 iunie 1956) și pe de alta pentru că uluitoarele sale 5 victorii consecutive la Wimbledon (din 1976 pină in 1980 inclusiv) nu i-au stăvilit 'in nici un fel dorința de a cuceri și singurul mare turneu pe care nu l-a cîștigat pină acum, cel de la Flushing Meadow. Și totuși, iată că Bjorn lipsește in acest sezon de siartul a trei turnee, îl rează pe al de la Monte lo — doar „dragostea și pectul față oamenii acestor locuri**, după cum va declara, țind in timp că nu prezenta Roland Garros nici la Wimbledon ! Firește, în fața acestei situații, marile agenții de presă s-au grăbit să anunțe ca Borg se va retrage din activitate cursul acestui
Și iată dintr-o dată, mal valoros jucător de tenis al ultimilor ani și unul dintre marii campioni ai istoriei sportului alb devine o... problemă, așa-numita „problemă Borg" ! Care sint, de fapt, datele acestei probleme ?...
Totul a început de la reîntoarcerea sa în competiții, după o perioadă de circa 5 luni in care s-a odihnit și s-a îngrijit, totodată, de sănătatea soției sale, compatrioata noastră Mariana Simionescu, care suferea de o afecțiune renală
Borg turnee
constitu- fi
mare
la mari ono- 4-lea Car
din res-
de
anun- același se
niciva laȘ*
wian. cum,
cel
Fotbal XXIX: „MECIU1 ADEVĂRULUI" ȘI ALTELEAșa spuneau rapidiștii înainte de derbiul
seriei a doua a diviziei secunde ; așa spuneau și petroliștii. „Meciul adevărului"... Ce vroiau să însemne aceste cuvinte, ii las pe cititori să judece. Adevărul este aâ Rapid—Petrolul, pe o caniculă sufocantă, a fost un veritabil derbi, cum am vrea să vedem și în prima divizie. Atmosfera — care face parte din meci — electrizantă ! Asta pentru că jocul, frumusețea lui, a creat-o. Tribunele stadionului Steaua au fost mai pline decit la meciurile... naționalei desfășurate pe acest stadion. Și dacă spun că au asistat 35 000 de spectatori mi se par prea puțini. Dar bilete nu s-au mai găsit de joi ! Iată de ce regretăm că acest meci nu s-a desfășurat pe stadionul „23 August" și nu s-a televizat. S-a jucat un fotbal modern, cu acțiuni în viteză, eficace, in care vioara întii a fost, de departe. Rapidul. Golurile au fost înscrise, în ordine, de Manea (min. 5 și 85), Damaschin (min. 12), Ion Ion (min. 40 din lovitură liberă), Ștefan Popa (min. 38 din penalty, ușor acordat), iar pentru (min. 34). Am amintit cu golurilor și pe coi mai oaspeți mai adăugîndu-i j portarul Haralambie. Rapid acîștigat, dar lupta pentru promovare ră- mîne deschisă, prima șansă avind-o, se
jocaru și
cam oaspeți Cozirrek ocazia înscrierii
buni rapidi.ști, la pe fundașul Co
Clasamentp,l .“ CraiovaDinamo
2fl 18 4 7 59—20 402S 17 6 fi 52—27 40
Corvinul 2fl 74 7 8 58—34 35Steaua 29 12 8 9 36—27 32F.C. Olt 29 14 4 11 40—36 32Sportul stud. 29 10 12 7 31—32 32„Poli." Tîm. 29 10 8 11 32—34 28S.C. Bacău 2fl 9 10 10 33—39 28C.S. Tîrgoviște 29 11 fi 12 2fi—39 28„U.“ Cluj-N. 29 10 7 12 29—39 27Chimia 29 10 7 12 27—41 27F.C, Argeț 29 9 8 12 31—29 26Hal 29 8 10 11 33—39 26F.C. Constanța 29 8 10 11 30—40 26A.S.A. Tg. M. 29 11 4 14 40—41 26F.C.M. Brașov 29 10 6 13 22—34 26U.T. Arad 29 1 7 13 30—34 2KProgresul 29 G 6 17 20— 50 18
•••pare, petroliștii ..clasamentul adevărului'*, plus 14 ! Finalul meciului însă. Giuleștenii au jucat, din public, vreo 5 minute, în terenul propriu, cu spatele spre poarta adversă, ceea ce, după înțelegerea și opinia lor, ar fi vrut să însemne — spus în termeni civilizați — ridiculizarea partenerului de joc, iar după adevărații oameni ai stadioanelor nu poate însemna altceva de- cît desconsiderarea adversarului, deci atitudine nesportivă și antijoc pe care arbitrul Radu Petrescu nu le-a curmat și sancționat la timp. Ne-ar fi plăcut să-i surprindă pe elevii lui Viorel Kraus ultima secundă într-un asalt palpitant la poarta ploiește- nilor, cum o mai făcuseră. De ce nu știu fotbaliștii noștri să renunțe la „circării" in favoarea demnității !
S-a reluat campionatul diviziei A, după turneul naționalei în America de Sud. cu etapa a 29-a. Prima constatare ce se impune este că echipele Care au dat multi jucători selecționatei au avut reale dificultăți in fața adversarilor din cauza oboselii și nerecuperării unor jucători. Universitatea Craiova a învins, la limită, pe F.C.M. Brașov, pe teren propriu, iar Corvinul a suferit înfringerea la Rm. Vîlcea. Deci, cum s-ar spune, tot echipele care fac mai mult
care stau mai bine în plus 17 față de ne-a întristat,
pentru o parte pășind mingea
Etapa viitoare(simb&tă, 29 mai)
Jiul Petroșani — Steaua ; F. C. Olt — Chimia Rm. Vîlcea ; Cor- vtnul Hunedoara — Sportul studențesc ; Progresul Vulcan —
Tîrgoviște :- „Poli"
Arad — S.Brașov —
; Dinamo ■„U" Cluj-Napoca
C. S. stanța U. T. F.C.M. Mureș iova ;Argeș.
F. C. Con- Timișoara ;
C. Bacău ; A.S.A. Tg.- „U“ Cra-
F C.
Prefață la jurnalul de călătorie cu fotbaliștii tricolori în America de Sud
CINE URCĂ PE CORABIE?Forțăm, de fapt, o metaforă.
Nu e vorba de nici o corabie. Dar începutul de drum al unei echipe, cum este cel pe care a pornit naționala noastră de fotbal poate fi asemănat cu o expediție temerară. O echipă ti- nără sau. mai exact, substanțial întinerită, care este animată de năzuințe și răspunderi pentru o reprezentare cit mai prestigioasă a fotbalului românesc in arena internațională. O echipă pe care n-o interesează trecutul, decit. poate din perspectiva învățămintelor. ci numai viitorul. La cirma „corăbiei cu pasageri cu- noscuți" se află un timonier tînăr. înzestrat, pasionat și ambițios : antrenorul Mircea Lu- ceseu. Numit Ia conducerea tehnică a echipei naționale după eșecurile repetate șl. in consecință.- după ratarea neașteptată a calificării la turneul final al O M. din Spania, cind din mari favorlți, la un moment dat. am devenit oameni de locul trei, M. Lucescu a dat o primă semnătură în alb. cu prilejul meciului din noiembrie trecut, de la Berna. Atunci, cu o echipă remaniată, a realizatnul. 0—0. in ultima intîlnire a preliminariilor, cu echipa Elveției. care zilele trecute a obținut un 1—1 la Recife, cu aceiași jucătoti. în fața Braziliei, tînă- rul antrenor probind calități necesare viitorului tehnician. Dar cele mai importante „examene" noi considerăm că M. Lucescu le-a trecut cu echipa „Corvinul" din Hunedoara, pe care a adus-o spre virful piramidei. o echipă care este creația sa. din punct de vedere al selecției și pregătirii. A urmat turneul de trei săptămîni si ceva, din ianuarie—februarie, din America Centrală, mai puțin concludent, intrucît internaționalii din echipele noastre fruntașe. Universitatea Craiova, Dinamo și Steaua, n-au participat. O experiență. însă, a fost din multe puncte de vedere. Acolo s-nti rodat tinerii. Unii titulari, alții ne banca de rezerve care sc află în anticamera ționalei. Cu acest prilej a fost titularizat, ca antrenor secund. Mirean Radulescu, un tehnician apreciat, pentru știința lui în
(tratată, între timp), încă insuficient pus la punct cu pregătirea, Borg reintră cu o victorie fața lui Vilas, turneul strativ kio, dar pierde fără drept de apel in fața francezului Yanick Noah — la Monte Carlo și, mai surprinzător, in fața americanului Dick Stock- ton, la Las Vegas, fiind eliminat din al doilea tur al... calificărilor! Am amintit de aceste rezultate pentru că ele ne-au permis să ajungem la adevărata problemă a lui Borg. Este vorba de o decizie a A.T.P. (Asociația jucătorilor de tenis profesioniști), care l-a sancționat pe suedez pentru absența de la turnee (prin contract, el avea obligația de a evolua tn minimum 10 mari competiții), prin participarea la calificările tuturor trecerilor la ia parte Or, știe, in această fază preliminară e- voluează numai jucători fără pal- marese și cărți de vizită, suita meciuri uzind, mod firesc, tenisman. La Mon-
in in
demon- de la To-
men re
se
de in
orice
un meci
sau nu
domeniul pregătirii fotbaliștilor de mare performanță. In sfîrșit, debutul intr-o nouă competiție internațională de anvergură — Campionatul european interțări. După două meciuri amicale, de pregătire. (1—4 la Bruxelles, cu vicecampioana Europei și 2—1 cu Bulgaria. Ia Ruse), prima partidă oficială — cu selecționata Ciprului, care tricolorii ria la un scor 3—1 avînd in vizită a oaspeților. Un joc și scor care au nemulțumit și iubitorii fotbalului, dar și antrenori și chiar pe jucătorii inșiși. Un meci-lecție. cu multe învățăminte. Cu această confruntare, în urma căreia se consemnează, totuși, victoria, a început o nouă campanie de calificare intr-o altă competiție internațională de elită.
Din programul de pregătire pentru Campionatul european (selecție, omogenizare, maturizare) face parte și recentul turneu de trei jocuri întreprins in America de Sud. unde tricolorii au intîlnit. in pele Argentinei, mondială en titre sario). Peru (0—2 Chile (3—2, la Santiago), toate trei calificate la turneul final al „El Mundialului" spaniol 1 Tn această lungă și obositoare călătorie pe continentul sud-ame- rican. antrenorii M. Lucescu și M. Rădulescu au urcat pe „corabie" 18 jucători : Moraru și Iordache — portari ; Rednic, Iorgulescu, Andone, Bogdan, M. Marian. Stănescu — fundași ; Țicleanu. Klein, Bbloni, Augustin, Balint — mijlocași ; Gabor. Cămătaru. Bălăci. Geolgău, Turcu — atacanți. tn raport au condițiile turneului — diferente mari de fusuri orare, drumul lung și obositor, adaptarea la ambianta locală si stiluri de ioc diferite, susținerea celor trei meciuri in numai 7 zile, fără posibilitatea de a face complet recuperarea — socotim că rezultatele, avînd in loarea partenerilor flați doar cu puțin te de debutul C.M. că evoluția fotbaliștilor tricolori a marcat, semnele calității, jo-
la Hunedoara, în au obținut victo- destul de strîns. vedere cartea de
un oe pe
ordirte. echi- campioana
(0—1, la Rola Lima, și
vedere va- de joc, a- timp inain- sînt bune și
cui întrunind multe din atributele fotbalului modern, fiind a- pneciat și elogiat de comentatori, antrenori și de jucătorii adverși. Utilitatea turneului, prin prisma contactelor cu un fotbal de claeă. cum este cri sud-american. prin tele și experiența nu poate fi pusă Aminînd argumentele detaliate, pentru consemnăm, deocamdată, cluziile succinte exprimate, autorului acestor rinduri. care a însoțit echipa in turneul sud- american de două dintre „personajele principale" ale acestei posibile „cărți de vacanță" a- vind eroi cu identități exacte. Deci, mai intîi. Mircea Lucescu: „Un turneu necesar și folositor, venit Ia momentul oportun, cind încercăm să reconstruim o nouă echipă, să definim o concepție de joc modernă. După ciștigul pe planul tehnic, al experienței de joc — am intîlnit, ne-am măsurat puterile cu e- chipe mari, cu jucători oelebri — cred că, in aceeași ordine, trebuie să punem in calcul și ciștigul pe plan psihologic. Jucătorii noștri nu s-au lăsat impresionați de faima adversarilor, au jucat de la egal la egal, demonstrind curaj și încredere în posibilitățile lor. Dacă aveam anumite dubii asupra unora dintre tineri, acum le acord toate șansele pentru maturitatea demonstrată. Se simte, s-a văzut in acest turneu, o schimbare de atitudine a jucătorilor, care ne dă încredere în viitorul lor. Urmărim să construim o eebipă puternică și competitivă, care să-și exprime adevărata valoare cit mai curînd posibil, astfel ca să putem ataca cu șanse reale viitoarele competiții internaționale. Sintem, însă, pe deplin conștienti că mai avem multe lucruri de pus la punct ! Ne trebuie multă răbdare și ambiție. Vom lăsa porțile lotului deschise. permanent, ca să fie, și din acest punct de vedere, un stimulent pentru calitate și înaltă performantă l" fiie Bălăci, căpitanul echipei în acest turneu, pentru prima oară in cariera sa de internațional în această postură de invidiat : „Bun turneul
învățămin- acumulate,
la Îndoială, proprii,
moment, să con-
din toate punctele de vedere. Am 9 ani in națională și nu am prins încă un turneu ca acesta. Cu ani in urmă am jucat cu Brazilia (0—2, la Rio de Janeiro), care era campioană mon- diadă, și cu Argentina (1—2, la Buenos Aires). îmi pare bine că de data aceasta a ieșit așa : atunci, aveam o echipă de jucători cu mirltă experiență, cunoscut) și consaorați in arena internațională — Iordănescu, Dumitru, Dinu, Sameș, Lucescu,
pe ci nd acuma amla drum cu nume mai
sonore, dar sint jucători dornici de
doi antrenori și
Marcu... plecat puțin tineri. Avem care e bine că nu ne camdată. cel puțin in le amicale, neapărat dar vor să facă o echipă care peste doi-trei ani să însumeze valori și să poată concura, cu sorfi de izbîndă, în competițiile enropene și mondiale. Pe mine, ca jucător ceva mai vîrstnic, m-an impresionat mai tinerii coechipieri, prin dăruirea lor totală, prin curajul lor fantastic de a-si măsura forțele și talentul cu vedete internaționale de primă mărime.
Turneul, cu meciurile lui, călătoria prin cele trei țări sud- asnericane, cu specif icul lor, acest admirabil nucleu de jucători de la care poate porni construirea unei echipe de clasă internațională și impunerea fotbalului nostru în elita mondială, tricolorii ca sportivi și ca oameni vor constitui obiectul unui nou serial al „Scinteii tineretului" dedicat celui mai iubit, dintre sporturi. Cititorii noștri vor descoperi intimplările palpitante ale nnui turneu în țările in care fotbalul este o pasiune națională. Prietenii „Scinteii tineretului" vor tace cunoștință cu cîteva dintre vedetele fotbalului sud-american care au acordai ample interviuri subsemnatului. Toate acestea — in extenso — în serialul „Scinteii tineretului" consacrat turneului tricolorilor în țările Americii Latine.
afirmare. ei tineri, cer, deo- meciuri-
rezultale,
VASILE CABULEA
pe ei, dar
spus parti-
cu
retrage din ac-
— iată
C arlo spre e- xem.plu. Bjorn Borg a trecut, pe rind, de toți adversarii, pină la finală, ridica lizindu-l mlilți dintre efortul și-a cuvintul in da decisivă, Noah...
Se va suedezul tivitate ?întrebarea pe care și-o pun acum toți comentatorii de tenis din întreaga lume și cărora Borg le-a răspuns recent că nu are de gind să abandoneze activitatea pină nu va ciștiga și Flushing Meadow ! Pină una-al- ta, însă, un Wimbledon fără Bjorn Borg pare sărac și lipsit de interes, cu atit mai mult cu cit la ediția din a- cest an a celebrului turneu londonez și-a anunțat absența și altă valoare de virf a tenisului cehoslovacul Lendl, care a clarat că nu poate acomoda cu suprafața de tarbă. Cum s-ar spune, calea lui Villas este deschisă, singura sa „problemă** fiind, eventual, McEnroe...
de virf mondial,
Ivan de
se
AL. HORIA
La Campionatele Europene de la Rostock
JUDO-UL ROMÂNESC ȘI-A CONFIRMAT VALOAREACu medalia de aur cucerită
la Campionatele europene de la Rostock.’ judo-ul nostru ș-a instalat ferm printre disciplinele pe care putem conta la Jocurile Olimpice de la Los Angeles ! Spunem acest lucru pentru că, deocamdată, marele rezultat pe care l-am așteptat de la handbal. lupte greco-romane, lupte libere și box vine, iată, de la judo. El vine la timp și vine mai strălucitor ca in ultimii doi ani, creîndu-ne sentimentul reconfortant al certitudinii.
Imediat după „europene" au existat și voci care au încercat să acrediteze ideea că, răminind singură, medalia de aur a judo- ului nostru nu constituie un rezultat pe măsura așteptărilor. Noi spunem, însă, că — dimpotrivă — această medalie nu face decît să confirme așteptările, demonstrînd că in judo-ul românesc se muncește constant foarte bine. Pe scurt, să reamintim că in 1980, 1981 șî 1982 s-au cucerit trei titluri continentale, la trei categorii de greutate, de tot atîția sportivi, ceea ce exclude accidentalul. în același timp, trebuie avut in vedere că nu numai noi mergem înainte și că, de fapt, noi sintem cei care am ajuns din urmă plutonul de elită internațional, pluton in care se mai află celebre de judo, cum sint din Franța, Anglia, R.F. mania și Olanda, care au cat de la Rostock fără nici o medalie de aur. Italia, care găzduiește și organizează Academia europeană de judo, s-a în-
școli cele
Ger- ple-
tors de îa „europene** tot cu un titlu, ca și noi, singurele școli care ne-au devansat fiind cele din U.R.S.S. și R.D. Germană.
Așadar, bucurîndu-ne că am fost martori la strălucitorul succes al lui Mircea Frâțică și regretind că — întoreîndu-ne cu același avion — nu i-am putut oferi un buchet de flori la Oto- peni (din partea noastră și a... C.N.E.F.S. !?!), să aruncăm o privire retrospectivă spre competiția de la Rostock.
A fost — după cum au susținut toți specialiștii — cea mai palpitantă, mai valoroasă și mai plină de surprize ediție a „europenelor", dovadă fiind că nici unul dintre campionii continentali din 1981 n-a reușit să-și păstreze titlul, că din cei 5 campioni olimpici en titre, prezență la start, doar unul a urcat pe prima treaptă a podiumului de premiere și că 6 foști sau actuali campioni ai lumii au trebuit să se mulțumească, in cel mai fericit caz. cu cite o medalie de argint sau de bronz !
Mircea Frățică n-a fost ajutat nici de tragerile la sorți, cum n-a fost ajutat nici de arbitri. EI nu s-a „strecurat" spre podium, ci a urcat dîrz în fruntea piramidei. intrecind. printre alții, un reprezentant al școlii olandeze de judo (celebră prin Geesink și Ruska), învingi nd un vicecampion mondial (cehoslovacul Roman Novotny), pentru a-1 depăși într-o finală dramatică pe deținătorul titlului olimpic. sovieticul Șota Habareli ! Fie și numai această simplă în-
șiruire e de natură să ne dea dimensiunile reale ale victoriei sportivului român, dar Ia ea trebuie adăugat faptul că. după cum scria ziarul .„Deutsche Sport-Echo", din Berlin, sub o fotografie mare a Iui Frățică. el a fost considerat cel mai surprinzător campion al actualei e- diții. Surprinzător nu prin faptul că valoarea nu i-ar fi permis să aspire la titlu (el fiind medaliat cu bronz la ediția din 1980), ci prin marele progres pe care l-a făcut de atunci și pină acum, ca și prin suita de adversari redutabili pe cave i-a depășit !
Și-acum, să privim puțin spre ceilalți competitori români, pre- genți la Rostock.
Toma Mihalache, . cotat cu șanse certe la o medalie, a avut ghinionul de a se accidenta (luxație la cot) în primul minut al meciului inaugural, părut rău din două întii, pentru că bucureștean se dovedise dintre cei mai bine componenți ai mele verificări al doilea rind. rile la sorți tocmai lui ! — de favorabil. Așa, insă...
Constantin Niculae. campionul european și vicecairrpionul mondial de anul trecut, nu s-a bucurat de aceeași șansă a sorților, trebuind să-1 înfrunte, în turul II, pe valorosul reprezentant al țării gazdă. Torsten Re- ismann. Susținut frenetic de tribune, ajutat pe ici pe colo și
Ne-a motive :
dinamovistul unul
pregătiți echipei, la ulti- ale lotului, și. în pentru că trage- ii hărăziseră —
un culoar extrem
de arbitraj. Reismann a cîștigat intilnirea la puncte și. mai tîrziu, chiar titlul continental. Interesant de notat este, însă, că in seara închiderii campionatelor Reismann a venit la Constantin Niculae, i-a strîns mina prietenește și i-a spus : „Tu vei ciștiga Olimpiada
Superușorul Arpad Szabo a fost stopat tot de un reprezentant al R.D. Germane. Klaus- Peter Stollberg. in formă de zile mari, neobișnuit de dinamic și de insistent în atac, toate aceste atu-uri sfrrșind prin a-1 surprinde vizibil pe multiplul nostru campion. Semigreul Pavel Drăgoi a plătit tribut lipsei de experiență Internațională (calitățile sale îl recomandă, însă, și pentru viitor), în timp ce greul Mihai Cioc necesită o privire și mai atentă. La +95 kg, ttaărul brașovean (21 de ani) a avut în mină o victorie de mare prestigiu, in fața campionului olimpic, mondial și european, francezul Angelo Parisi. Dotat cu forță și inteligență, Mihai Cioc a luptat de la egal Ia egal cu celebrul său adversar. meciul incheindu-se la egalitate, dar arbitrii preferîndn-1 pe Parisi. Dacă s-ar fi oprit aici, lucrurile tot ar fi fost acceptabile, dar lui Mihai Cioc i s-a mai luat încă o victorie, mult mai clară, in fața campionului european din 1981. polonezul Wojcreck Reszko. după un meci în care brașoveanul a dominat copios. Asupra arbitrajului vom reveni, insă, cu alt prilej...
Și-acum, să tragem lime și să
rai
pentru scoaterea fotbalului nostru în lume sînt cele care păgubesc. Să nu uităm, insă, că interesele echipei naționale, din perspectiva programului său viitor, primează. Izbește apoi faptul că în această etapă s-au înregistrat scoruri foarte mari : la Pitești (antrenorul FI. Halagian însoțit echipa sa, F.C. Olt. în fostul găn“ al carierei sale fotbalistice ! ?), 5—0 la Arad, 4—1 pe stadionul Steaua, 3—0 la Tg. Mureș și Timișoara... Ne întrebăm dacă nu cumva tabelele de marcaj. în această zi de etapă, nu reflectă modul cum echipele au știut să folosească întreruperea de aproape trei săptămîni a campionatului ? Rezultate care surprind sint cele înregistrate de Jiul, pe stadionul studenților din Regie, unde oaspeții au condus tot timpul, ca șl simetria dintre punctele luate de la Bacău, de ambele pretendente la titlu ! ? Adică băcăuanii au făcut 0—0. cu oltenii și 1—1 cu dinamoviștli. Așa. ca să nu se supere nimeni. ca să nu mai iasă vorbe ! Și o ultimă constatare : „eroul zilei" nu poate fi altul decit piteșteanul Radu II care a înscris — e drept că într-un meci care surprinde
mai puțin recordul In
care prin proporțiile scorului — nu de 5 goluri, doborind, probabil, materie.
Diagrama etapei■ „U“ CRAIOVA — F.C.M. BRA
ȘOV 2—1 (2—ți). Deși au folosit o formulă de echipă impusă de accidentarea unor titulari, campionii uu reușit victoria prin golurile marcate de Bălăci (min. 22) și Ungureanu (min. 45). Pentru oaspeți a înscris Boriceanu (mm. 26).
■ S/C. BAC AU - DINAMO: 1—1 (1—0). scorul a fost desenis de Vamanu in minutul 42. Dlnamo- vlștli au reușit egalarea și un prețios punct In deplasare în minutul 83 prin Văetuș.
■ STEAUA — „U« CLUJ-NA-FOCA: 4—1 (1—0). MecI strîns pină în minutul 54 clnd stellștli au reușit să se desprindă. Au marcat Sameș (mtn. ‘ '(min. 54 și (min. 52).
■ POLI. GREȘUL VULCAN: 3—0 Toate golurile au fost marcate în repriza secundă, autorii lor fiind Vlătănescu (min. 47. 78) și Angliei (min. 90'.
■ CHIMIA RM. V1LCEA CORVINUL: 2—0 (1—0). După meci viu disputat, gazdele își
34 și 79), Iordănescu 84) și respectiv Bucur
TIMIȘOARA — PBO- (0-0).
un ad-
c.
7—1 n-a
„!ea-
VASILE
judecă victoria prin golurile mar- cote de Teleșpan (mtn. 31) și Gin- gu (min. 66 — ii m).
■ SPORTUL STUDENȚESC — JIUL PETROȘANI: 3—3 (0—Z). Deși a jucat acasă, echipa studențească a fost cea care a alergat după egalare. Au înscris Petru Grigore (mtn. 18), Varga (min. 38) și S&lăjan (min. 78) pentru oas-
. peți. Realizatorii gazdelor au fost Bucurescu (min. 42), O. Ionescu (min. 49) și Munteanu II (min. 91).
■ F.C. ARGEȘ — F.C. OLT: 7—1 (4—0). Festival de goluri la Pitești. „Eroul” meciului a fost Radu n care a Înscris de cinci ori (min. 28, 38, 43. 65 șl 73). Au mal marcat Molceanu (min. 33). Zamfir (min. 58) șl, respectiv. lamandi (min. 7«).
- F.C.Boloni
•1
■ A.S.A. TG. MUREȘCONSTANȚA: 3—0 (2—0).(min. 35). Cernescn (min. 44) Both U (min. 81) au fost artizanii acestei victorii.
■ U.T. ARAD — C.S. TIRGO- VIȘTE: 5—0 (3—0). Victorie lejeră și la Arad. Au marcat Caraș (min. 7 șl 44). Kara (min. 37), Kurt (min. 47) șl Cucla (min. 89).
Divizia Bîn etapa de duminică a campionatului diRezultate înregistrate în etapa de duminică a campionatului di
viziei B la fotbal : seria I : Politehnica Iași — Gloria Bistrița 0—0: Ceahlăul Piatra Neamț — C.S.M. Suceava 1—0 : Unirea Focșani — I.M.U. Medgidia 1—0 ; seria a Il-a : Rapid București — Petrolul Ploiești 5—1 ; I.C.I.M. Brașov — Autobuzul București 3—1 ; Mecanică Fină București — Șoimii Sibiu 2—0 ; Carpa'i Mîrșa — Metalul București 1—0 ; seria a IlI-a : F.C. Bihor — Minerul Lupenl 7—0 ; Aurul Brad — Minerul Cavnic 3—0; Rapid Arad — F.C. Baia Mare 0—0.
Ofsaid0 lecție de gimnastică nerecomandabilă!
Efectele binefăcătoare ale exercițiului fizic sint de-actrm binecunoscute și apreciate de toată lumea, fapt care ne determină să practicăm, fiecare in parte, o formă sau alta de mișcare, pentru a ne menține forma fizică, suplețea și, deci, silueta. Iată si motivul pentru care urmăm întocmai sfaturile specialiștilor, prezentate în paginile diferitelor publicații. Tocmai asupra unei mostre de asemenea sfaturi ne vom opri astăzi, dar nu pentru că ele ar ti demne de urmHt, cl tocmai... dimpotrivă, „profesorul” folosind un limbaj teribil de atrăgător șl, mai ales, vădind reale înclinații pentru... umorul involuntar. Cităm, deci, din ultimul număr al unei reviste de mare tiraj :
„Luați obiceiul să faceți cîteva mișcări de extensie dimineața.— începeți in pat, dind perna și plapuma la o parte. înlindețl
In direcții opuse brațele șl picioarele.— Culcați-vă
fol Incit corpul parte I
— Ridicatl-vă sus, ca și cum nuați rldicîndu-vă pe virful picioarelor, apoi coborlnd tălpile pe sol, aduceți brațele pe lingă corp ; executați de două ori.
— Cutcați-vă pe burtă, cu mîinile tntlrrae la spate (sic !) ; ridicați simultan mîinile șl picioarele. întlndetl cu putere : inspirați la ridicare șl expirați la coborlre.
— Tot culcata pe burtă, brațele îndoite, mîinile sub bărbie, răsuciți capul spre stingă în timp ce treceți piciorul sting peste cel drept. Repetați de două ori pe fiecare parte.
Terminați, repetînd prima mișcare de extensie în picioare.Exercițiile de extensie au efecte binefăcătoare. în special asupra
coloanei vertebrale, care este pusă la încercări grele (sic !) în majoritatea pozițiilor de lucru”.
Notind că am respectat întocmai ortografia autorului, vă invităm să recapitulăm citcva „poziții” : începem cu brațele și picioarele întinse în direcții cit mai diferite, dăm la o parte perna și plapuma, ne întindem pînă reușim să formăm un... arc, repetăm șl pe cealaltă parte, ne rfdicăm. apoi. In picioare, cău- tînd să ajungem la obiectul inaccesibil, ne ridicăm și pe vlrfurl (cu același succes !). văzînd că tot nu merge punem tălpile pe sol și ne aruncăm pe burtă, cu mîinile întinse la spate. Inspirăm și expirăm sacadat, la ridicare și la coborlre. rămlnem tot culcată pe burtă și trecem picioarele unul peste altul. intlnzlnd cit de mult posibil. Terminați, în fine, repetînd prima mișcare, de extensie în picioare 1 Și după aceea, durîndu-vft serios coloana vertebrală, amlntiți-vă că ea este supusă la încercări grele în majoritatea pozițiilor 1
Beluați și a doua zi. Dacă mal puteți 1...
pe o parte, să formeze
din pat șl ați dori să
tntindeți mîinile șl picioarele tn așa un arc (sie !) ; repetat! și pe cealaltă
stînd In picioare tnttndetl brațele In atingeți un obiect inaccesibil ; eonti-
AL. HORIA
vedem concluziile. Medalia aur ne menține in plutonul elită, ba chiar printre țările care se află in fruntea acestui pluton. Am participat la 7 categorii de greutate Cu 6 sportivi, unul a fost accidentat chiar start, altul nu a avut încă periența corespunzătoare, treilea s-a văzut eliminat cursa directă pentru medalie de cel puțin o decizie eronată, iar C. Niculae și A. Szabo au pierdut in fața reprezentanților țării gazdă, nu numai valoroși, dar și beneficiari ai condițiilor pe care le asigură, de regulă, terenul propriu. Cinstit vorbind, in condiții perfect obiective, sportivii noștri puteau cuceri 3 medalii, cel puțin 3, iar lucrul acesta ne creează speranțe mari pentru viitor. în aceiași timp, însă, ținem să subliniem că a- fluxtil mare de 'tineret, care s-a
din ex
al din
făcut simțit la „europene", tehnicitatea deosebită a majorității competitorilor și tactica bazată pe ofensivă permanentă trebuie să fie promovate cu șl mai mult curaj de antrenorii noștri, pornind de la nivelul secțiilor și pină la loturile reprezentative. Pînă la marile confruntări internaționale de anul viitor — „europene" și „mondiale" — există toate premisele pentru realizarea unul nou pas înainte, pas datorat acum tinerilor și capabililor antrenori ai echipei naționale, Iacob Codrca și Dorin Gavra, ca și harnicului, pasionatului și exigentului secretar responsabil al federației, prof. Anton Muraru. Tuturor, sincere felicitări și urări de succes pe viitor !
HORIA ALEXANDRESCU Foto: C. COSTTN
»
d□E PESTE HOTASTIRI NOTE COMENTARII STIRI NOTE COMENTARII-STIRI NOTE-COMENTARII
în preajma vizitei tovarășului Nicolae Ceaușescu Noi acțiuni în favoarea păcii,
La Damasc a fost deschisă o expoziție împotriva cursei înarmărilorde carte social-politică și științifică
romaneascaDAMASC (Agerpres). — La Universitatea din Damasc s-a
deschis o expoziție de carte social-politică și științifică românească. Manifestarea se desfășoară sub semnul noului dialog la nivel inali româno-sirian prilejuit de vizita oficială de prietenie pe care tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, o va efectua in Siria, in ultima decadă a lunii mai, la invitația secretarului general al Partidului Baas Arab Socialist, președintele Republicii Arabe Siriene, Hafez Al-Assad.La loc central sint
operele traduse in limbi ale tovarășului Ceaușescu din seriile ,„ pe drumul construirii societății socialiste multilateral dezvoltate" și „Texte alese din gîndi- rea social-politică a președintelui României". Se prezintă, totodată, și o amplă selecție din lucrările consacrate gîndirii și activității tovarășului Nicolae Ceaușescu publicate in diferite țări, ca o expresie a aprecierii de care se bucură personalita-
expuse străine Nicolae
.România
Petea șefului statului român toate meridianele lumii.
Pe primul plan al cărților științifice se află lucrările tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu „Polimeri- zarea stereospecifică a izopre- nului" și „Cercetări în domeniu] sintezei și caracterizării compușilor macromoleculari".
în cuvîntările rostite la ceremonia inaugurală de către Assadd Darkaoui, ministrul sirian al învățâmîntului superior, sub al cărui patronaj se
desfășoară expoziția, și Grigore Comartin, ambasadorul țârii noastre la Damasc, s-a subliniat că schimburile în domeniul culturii și invățămîntului dintre România Și Siria au contribuit la o mai strînsă apropiere între cele două popoare, oglindind cursul ascendent al relațiilor bilaterale, la baza cărora stau înțelegerile convenite cu ocazia întîlnirilor devenite tradiționale intre președinții Nicolae Ceaușescu și I-Iafez Al-Assad._ La deschidere au fost prezenți
Kutubi, adjunct al ministru- învățăm intui ui superior,
Lujani, adjunct al ministru- culturii și orientării națio-
președintele
Z. lui A.lui nale, H. Hassan,Uniunii Naționale a Studenților din Siria, Z. Shouiki, președintele Universității Damasc, cadre didactice, studenți și membri ai ambasadei române.
TOKIO 23 (Agerpres). — „Nu, războiului nuclear!", „Să se interzică armele nucleare!", sub a- ceste devize s-a desfășurat duminică la Tokio una dintre cele mai mari acțiuni pentru pace din Japonia la care au luat parte peste 300 000 nunță agenția Organizată din catelor nipone, munist și socialist sub unei „zile împotriva războiului", manifestarea a inclus competiții sportive, concerte, mitinguri, demonstrații. Participanții, sosiți din toate colțurile tării, au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor bombardamentelor nucleare de la Hiroshima și Nagasaki. „Hiroshima nu trebuie să se mai repete", „Condamnăm hotărit cursa înarmărilor nucleare", se spune în rezoluția adoptată la mitingul central.
Manifestările pentru pace de duminică constituie punctul culminant al unei campanii naționale care a dus la strîngerea a 60 milioane semnături pe un apel In care se cere dezarmarea nucleară totală.
de persoane, a- France Presse. inițiativa sindi- a partidelor co-
forma
ROMA 23 (Agerpres). — La inițiativa Partidului Comunist Italian, la Bologna, centrul administrativ al regiunii Emilia- Romagna, s-a desfășurat duminică o mare manifestație pentru pace, impotriva cursei înarmărilor, anunță agenția TASS. Mii de oameni au umplut piețele și străzile orașului exprimi ndu-și protestul împotriva amplasării de rachete nucleare americane pe pămintul Italiei, în Sicilia.
Lucrările seminarului de la Alger
ALGER 23 (Agerpres), — La Alger s-a deschis un seminar consacrat relațiilor dintre țările In curs de dezvoltare și țările industrializate, la care participă oameni politici, printre care foști șefi de stat și de guvern, miniștri în exercițiu și economiști din diferite țări, anunță agenția France Presse. Luînd cuvîntul. președintele Algeriei, Chadli Bendjedid, a subliniat că „actuala ordine economică amenință independenta țărilor lumii a treia și este incapabilă să răspundă revendicărilor lot legitime". La rîndul său, fostul președinte al Mexicului. Luis Echeverria, în calitatea de director general al Centrului de studii economice și sociale al țărilor în curs de dezvoltare, cu sediul la Ciudad de Mexico, a relevat că „omenirea a plătit un preț foarte ridicat pentru un model al progresului care a divizat planeta în mici regiuni bogate și uriașe apatii de sărăcie".
BONN 23 (Agerpres), — Congresul oamenilor de știință șl cultură din R.F.G., ale cărui lucrări s-au încheiat duminică la Hamburg, a adresat un apel guvernului de la Bonn de a renunța la aplicarea hotăririi N.A.T.O. privind amplasarea de noi rachete nucleare cu rază medie de acțiune pe teritoriul Germaniei occidentale. Reuniunea de la Hamburg se înscrie în cadrul acțiunilor inițiate de mișcarea pentru pace din R.F.G. declanșată în toamna anului 1980 împotriva planurilor N.A.T.O. cu privire la rachetele nucleare.
Pe de altă parte, relatează agenția T.A.S.S., Uniunea pentru pace din Duisburg a adresat o scrisoare deschisă deputaților din Consiliu! municipal prin care se cere respingerea planurilor N.A.T.O. vizînd amplasarea de noi rachete R.F.G. Acesta ar fi necesar pe zarmare în scrisoare.
calea Europa,
nucleare în primul pas spre de
se arată in
23 (Agerpres). — reducerii cheltuieli-
de domeniul - acestea
SEUL
Realități din lumea capitalului
Un Eldorado cu porțile închiseCodul barierelor
împotriva imigrației
R.P. BULGARIA: Una din ultimele realizări ale constructorilor din Sofia: Palatul
Culturii
comentariul.
Tineretul impotriva represiuniiDurind să marcheze
împlinirea, zilele trecute, a doi ani de la marea răscoală a populației din orașul Kwangju împotriva regimului dictatorial al Iul Cbun Do Hwan, in această localitate s-au a- dunat mii îndeosebi neri. care pornească pașnică pe forțelor polițienești a fost cea obișnuită, intervenind cu brutalitate, procedind la arestări și dispersin- du-i pe demonstranți.
de persoane, numeroși li-
au încercat să o manifestație străzi. Riposta
a
romptitudlnea șl măsurile drastice de represalii cu care regimul dictatorial de la Seul caută să înăbu
șe orice aspirație legitimăpopulației din Coreea de Sud la o viață democratică, normală, demonstrează, dacă mai era nevoie, permanenta teamă a autorităților de, furia maselor. Și alte adunări comemorative și demonstrații ce au avut loc în aces-te zile in întreaga țară, în semn de solidaritate orasul-martir
Yong Chang, student al Facultății de teologie de la Universitatea Yonse, și condamnat la trei ani de închisoare. El a fost acuzat de violarea „legii cu privire la adunările de masă șl demonstrații" si a „legii securității naționale" pentru că a scris un roman tn care a prezentat viata plină de sărăcie și mizerie a unor pături sociale din Coreea de Sud. închisorile și așa suprasaturate primesc mereu alti studenti sau muncitori care pun în pericol „stabilitatea" regimului dictatorial. Recent, au mai fost condamnați la ani grei de închisoare peste 50 de studenți, a căror vină constă în faptul că au cerut instaurarea democrației in tară.
Alarmat de amploarea mișcării antiguvernamentale, îndeosebi a studenților din diferite centre universitare, regimul de la Seul caută și alte metode de intimidare. La Universitatea Djosyon din Kwangju au fost recent exmatriculați sau arestați 793 de studenti. Prevalindu-se de legea privitoare la limitarea admiterilor în învățămîntul superior. autoritățile au decis ca
Kwangju, au cunoscut aceeași soartă. După cum relatează a- gențiile internaționale de presă. in cursul vastelor operațiuni de „curățire" efectuate de poliție, au fost reținute circa 6 000 de persoane. Au fost arestați, de asemenea, studenți de la mai multe institute de învătămint superior, deoarece au manifestat și au lipit afișe în care cereau încetarea arestărilor în rîndul persoanelor cu vederi patriotice și democratice, respectarea drepturilor cetățenești pentru toți locuitorii. De fapt, autoritățile de la Scul folosesc orice pretext favorabil unei răfuieli la scară națională cu cei ce se opun regimului antipopular. Așa s-a intimplat în luna martie a acestui an cînd, în urma puternicului incendiu de centrul cultural din port Pusan, au fost numeroși tineri, „elemente impure, de tă de stingă". La această ape- rațiune au participat 38 009 de polițiști, fiind reținute și interogate 16 500 de persoane, dintre care 2 900 au fost aduse in fața tribunalelor de urgență.
Cu o asemenea „ocazie" a fost arestat, de exemplu. Pak
la orasul- arestati
conslde-ati tendin-
cursantii cei sus-
pentru
peste 30 la sută din facultăților, de fapt pectati de simpatie ideile democratice, să fie eliminați pe motive „disciplinare". Anul trecut, la Universitatea din Seul au fost expulzați alți 178 de studenți, aceștia considerîndu-se norocoși fată de cei arestați, în număr de citeva sute.
în pofida acestor represiuni, tineretul universitar, întreaga populație sud-coreeană iși intensifică, cu și mai multă vigoare. acțiunile de dezaprobare a politicii unui regim compromis prin faptele sale represive. prin politica milita- ristă. opusă intereselor naționale ale tuturor coreenilor, prin criza economică pe care a creat-o și agravat-o o asemenea politică. Devine tot mai clar că măsurile represive, de o amploare îngrijorătoare chiar pentru Coreea de Sud. deoarte de a duce la consolidarea pozițiilor >-eg’mului de la Seul, ii atrag nu numai o- probriul oooulatiei sud-coree- ne, ci și al cercurilor democratice largi. al opiniei publice Internationale.
R. AVRAM
E
Evoluția conflictului argentiniano-britanic
LONDRA 23 (Agerpres). — Un purtător de cuvînt al marinei britanice a precizat că efectivele forțelor debarcate în Insulele Falkland (Malvine) se ridică în prezent la aproximativ 5 000 de militari, ele creînd un „cap de pod" care a fost extins pe o suprafață de 32 kilometri trați. în zona San Carlos. Falklandul de Est, la aproximativ 80 km distantă de capitala arhipelagului — Port Stanley (Puerto Argentino). Duminică, aceste forte au declanșat acțiuni ofensive spre interiorul uscatului. Avioane britanice au atacat, de asemenea, din nou, pista de aierizare de la Goose Green, din Falklandul de Est.
Ministerul Apărării al Marii Britanii a anunțat că ultimul bilanț al pierderilor britanice înregistrate de la debarcarea de vineri se ridică la 49 morți sau dispăruți și 55 răniți.
pă- din
BUENOS AfRES preș), nei, generalul a declarat că britanice de unui „cap de Carlos din Insulele Malvine (Falkland), forțele britanice au suferit mari pierderi în oameni și tehnică de luptă, informează agențiile internaționale de presă.
Un comunicat al Statului Major Comun al forțelor armate argentiniene. reluat de agenția France Presse. anunță că în cursul luptelor din strimtoarea San Carlos pierderile argentiniene s-au ridicat la șase avioane și trei elicoptere. Același comunicat precizează că forțele britanice au pierdut două fregate, alte două fiind grav avariate. De asemenea, au fost doborite patru avioane ..Harrier" și patru elicoptere.
23 (Ager- Președintele Argenti-
Leopoldo Galtieri, în cadrul acțiunii desant și crearea pod“ în zona San
Insulele
RAMlC’ri2
LONDRA Necesitatea lor militare și adoptarea măsuri concrete in dezarmării nucleare au fost principalele idei susținute de participanții la Conferința Asociației cadrelor universitare din Marea Britanie, care se desfășoară la Londra. Totodată. rezoluția adoptată de conferință se proniuntă împotriva amplasării pe teritoriul tării a noi tipuri de rachete nucleare cu rază medie de acțiune, precum și a dotării flotei britanice cu armament nuclear.
Legile și reglementările pentru stăvilirea imigrației și pentru eliminarea de pe piața muncii a acestei categorii din ce în ce mai puțin dorite s-au constituit în ultima perioadă în Franța intr-un veritabil „cod al barierelor". Printr-o circulară din 5 august 1981, ministrul de interne, Gaston Deffere, ii informa pe prefecți despre „imposibilitatea in care se găsește tara, tinind cont de situația muncii dc a primi noi muncitori străini." Circulara era completată cu un set de măsuri ce urmau să fie luate pentru închiderea filtrelor de pătrundere a virtualilor imigranți : promisiuni scrise din partea familiilor franceze ce primesc vizitatori din străinătate de retrimitere a acestora după un sejur de vacantă, certificate de locuință, scrisori de invitație, bilet de întoarcere datat etc.
Acestea sînt doar măsuri de ultimă oră. Ele se adaugă unor reglementări adoptate cu consecventă în ultimii ani. Potrivit statisticilor, Franța a expulzat anul trecut 90 000 de muncitori străini. în majoritate din țările Maghrebului O lege din 10 ianuarie 1980 vizează „să suprime imigrarea deghizată sub paravanul unei șederi turistice", preci- zînd că Ministerul de Interne poate da o hotărîre de expulzare a străinului, la expirarea termenului de trei luni de la intrarea acestuia în Franța, dacă nu este titularul unui act de ședere eliberai legal.
în domeniul legislației muncii, alte și alte precizări și restricții vin să micșoreze ochiurile acestei olase a pătrunderii în Franța, muncitorii imigranți tiți corespunzător joase trepte de Din ianuarie 1982 a vigoare o lege care întărește arsenalul de control și de represiune a „muncii la negru", obligindu-i pe patroni să colaboreze cu inspectorii în probleme de muncă. După a-
plicare s-a constatat că peste 50 la sută dintre imigranții care depuseseră un dosar, și ai căror statut urma să fie revizuit, nu puteau face dovada unei slujbe stabile. Ei se vor înseria, deci, din nou, la rubrica „solicitatori de slujbă", fiind oricînd pasibili de concediere din locul ocupat temporar și apoi de expulzare. Decit să le elibereze un contract de muncă, ceea ce presupune, conform legii, vărsarea unei taxe către oficiul de stat cel puțin egală cu salariul acordat muncitorului și achitarea de cotizații sociale, unii patroni, mai ales cei ai micilor întreprinderi, preferă să-i concedieze pe imigranții recrutați. „Calculul lor este simplu — spune un inspector al oficiului forțelor de muncă din Marsilia — iși reduc efectivele, iși pun societățile -în amorțire- aș- teptind să găsească noi clandestini, pe care ii vor plăti cu preturi foarte scăzute."
însumînd toate aceste date venind din diverse unghiuri, avem imaginea cadrului juridic creat pentru îngrădirea celor care debarcă pe „pămîntul speranței." Fie că e formulat mai elegant, fie mai dur, un „veto" categoric planează ca o amenințare continuă asupra ambelor categorii de Imigranți : șl a celor „legali", și a celor „fără acte".
Problemele tuturor
si interesul fietăruia
Se știe că sint plă- celei mai salarizare, intrat în
Este un fapt de netăgăduit acela că care au imigranți zent cu criză economică. Care-i afectează toate sectoarele, sporind plnă la nivelul unei presante probleme naționale șomajul. conjugat cu neîntrerupta recesiune economică. Nu e nici pe departe un „caz particular" al Franței, ci o manifestare generalizată în toate țările occidentale dezvoltate. Contextul duce la a- firmarea unei reacții de masă împotriva imigranților, văzuți drept concurent! la cîștigarea unor locuri de muncă și așa împuținate. favorizează exa-
fiecare dintre tarile primit si primesc
se confruntă în pre- o situație de acută
cerbarea unor sentimente șl manifestări de ostilitate, de violentă chiar, alimentate de sloganurile rasiste mei drepte.
Nu de astfel semnalate dealtfel ventă de presa se ocupă un serial în cotidianul francez „Le Monde". EH retine in special manifestările generate de situația alarman-
de pe piața muncii : „Noi ne mai putem permite să concentrăm eforturile și ne mobilizăm membrii a-
ale extre-
de reacții, cu coneec- occidentală.
NAȚIUNILE UNITE 23 (Agerpres). — Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și-a reluat, duminică, dezbaterile în problema conflictului anglo-argentinian privind Insulele Malvine (Falkland).
In ședința de simbătă noaptea, transmit agențiile A.F.P. și U.P.I. Venezuela a cerut încetarea imediată a focului intre beligeranți. La rindul său, reprezentantul Spaniei a solicitat adoptarea unui proiect de rezoluție care sâ ceară încetarea focului, separarea forțelor militare și redeschiderea de negocieri intre Londra și Buenos Aires. în același sens' s-au pronunțat și reprezentanții Uru- guavului și Mexicului.
Adjunctul ministrului de externe argentinian, E. Ross, a cerut Consiliului de Securitate să contribuie la căutarea unei soluții, iar secretarul general al O.N.U. să-și reia eforturile de mediere.
înainte terilor, O.N U., Javier a declarat că tioneze din reglementării Bietului din Malvine.
HELSINKI 23 (Agerpres). — în orașul Rovaniemi s-a deschis o conferință pentru pace organizată de Confederația Sindicatelor din Finlanda. în cursul celor două zile de dezbateri, cei aproximativ 500 de delegați vor examina modalitățile de atragere in acțiunile de luptă pentru pace, pentru oprirea cursei înarmărilor a cit mai multor oameni ai muncii.
Numeroși vorbitori au atras atenția că la acțiunile vlzind salvgardarea păcii trebuie să participe reprezentanții tuturor formațiunilor politice.
tănu ne să supra problemelor imigranților", recunoaște una dintre responsabilele Uniunii departamentale a C.F.D., Bouches- du-Rhone. Analiza revine cu insistentă asupra unor aspecte care tind să justifice închiderea mina de lucru fi imposibil să străinilor Franța un condițiile in sosesc fără tuind un fel de cială. Cum să ataci problemele locuințelor, ale educației, integrării sociale, dacă se riscă. Ia fiecare recensămint, să se găsească statistici false ? Cum să lupți contra -angajărilor la negru-, contra exploatării de orice natură, dacă noi și noi imigranți vin să-și ofere serviciile pe o piață paralelă ?“
într-adevăr sînt acestea chestiuni insolvabile Ia nivelul unei societăți marcate de criză. Care fac însă din viața căutătorilor de slujbe ce și-au părăsit tara, obiceiurile, uneori chiar familia. în speranța unui loc sub „soarele prosperității". un infern al umilinței. lipsurilor și terorii. Imigrantul. noțiune ce începe să suporte o dublă definiție : „un om care se teme, un om care trezește teama."
în strada MontreuiiL sutele de „fără acte" povestesc istoria fugii lor către Eldorado Întîmplările par teratură. dar nu decit secvențele unei tragedii din senează, amar sire, viata lor și timpul ce va urma, de nenumit și de neac- ceDtat ca timp viitor. „înainte de a invăta să se teamă de polițiști și să evite metroul, din cauza controalelor repetate, Ahmed Marocanul fusese deja expulzat o dată din Franța, cumpărase in schimbul tuturor economiilor lui un fals pașaport maurician la Port Louis șl revenise in Franța pe un vapor, deghizat In -turist-". Se va fi încheiat oare aventura lui ? în nici un caz. Pentru că peste tot. el și Ceilalți ca el găsesc porti închise.
Fiindcă acest Eldorado, pentru care a înfruntat riscul și drama pierderii oricărei identități, nu există șl nu va exista niciodată.
frontierelor pentru străină *. „Ar
fie acordat trăiesc in
legal, în imigranții !, consti-
subclasă so-
care statut care
încetare,
film ori li- sint altceva
reale crft care se de- fără scăpa-
DOINA lOVANEL
de începerea dezba- secretarul general al
Perez de Cuellar, este gata să ac- nou în vederea negociate a con-
• IN CONFORMITATE cu programul de asigurare a funcționării stației științifice orbitale „Saliut-7“. duminică la ora 9.57 ora Moscovei, a fost lansată nava automată de transport ,.Progress-i3“. anunță agenția T.A.S.S. Scopul lansării acestei nave de transport este de a duce oe statia orbitală, la bordul căreia se află cosmonauții Anatoli. Berezovoi și Valentin Lebedev, materiale și diverse rezerve.
f*
î
**
ț
î ț
i!1
*
Maraton teatralPe scenele din R.F.G. încep td fie la
modă spectacolele de teatru-maraton. Astfel, după „tentative" de acest fel la Diisseldorf și Stuttgart, pe o scenă din Essen a fost montată recent trilogia „Wallenstein" de Friedrich Schiller, care a durat nu mai puțin de nouă ore — de la ora 14 la 23 ! Rezultatul final al acestui experiment este, potrivit aprecierii cronicarului de specialitate al săptămina- lului „Rheiniseher Merkur"... „epuizarea generală și totală" a actorilor ș: publicului deopotrivă !
pot audia astăzi o parte dintre melodiile care au îneîntat publicul chinez acum mal bine de un mileniu.
Combinațieaeronautică
Speclaliștii cehoslovaci au pus la punct un proiect de aparat de zbor care reprezintă o combinație intre dirijabil, avion și aerostat. Aparatul se numește „Golem"
Din mileniul trecut de toate
IORDANIA: Valorificarea materiilor prime
In cei 36 de ani de cind Iordania și-a do- bindit independenta de stat. obiectivele prioritare ale autorităților de la Amman converg spre dezvoltarea social-economică a tării și in interes potențialului resurse Deși a fruntat tocmai nienii schimbe în mare măsură înfățișarea edificînd derne, proprie zind agricultura, mură în care lucrează peste 45 la sută din populația activă a tării. Planul de tare a tării pe da 1981—1985Investiții de liarde dinari canalizate cu precădere in direcția realizării programelor de dezvoltare din domeniile industriei si agri- :ulturii infrastructurii. serviciilor sociale și proiectelor care a- șigură dezvoltarea -raporturilor economice cu alte state.
în cea mai mare
valorificarea national a
său de ale subsolului,avut de o natură darnică, iorda- au reușit să
o și
in- nu
tării, orașe mo-
industrie i modernl-
ra-
dezvol- perioa-
prevede 3.3 mice sint
sa. pămîntul este pir.iolit
dar sub acest se află. la
adîncime. vaste
exploatarea lor la dobindirea
recolte tot mai Fosfatii. această
bogăție
parte a Iordaniei și sterp, sol arid micărezerve minerale care prin ajută unor mari.importantă națională, din care se obțin chimice trivit ca 60 toriul carea coperiti in urmă cu 70 de ani. la Ruseifa. este semnificativă si reprezintă doar unul din aspectele amplului proces in plină desfășurare pentru crearea unei Industrii proprii. diversificate. Astăzi, aceste minerale constituie temelia economiei iordaniene. care aduc tării venituri de 47 milioane nari <140 milioane lari), reorezentind la sută din totalul casărilor obținute exoorț Iordania fiind ce’ de-a! treilea exportator de fosfați din lume a căror rezerve cunoscute sint apreciate la 1,5 miliarde tone.
îngrășămintele acoperă, po-
estimărilor. cir- la sută din teri- târii. Valorifi- fosfatilor. des-
di- do-
30 în- din
Piese muzicale compuse cu peste 1000 de ani în urmă au putut fi audiate recent in sălile de concert din Shanghai, ele fiind interpretate exclusiv cu instrumente muzicale tradiționale chineze. Este vorba de un set de 2.5 de melodii din genul de muzică „dunhuang", foarte apreciată în timpul dinastiei Tang (618—907). Descoperite in anul 1900 in grotele Mogao (sau Grota celor 1 000 de Buddha) din provincia Gansu, împreună cu un mare număr de statuiete, scrieri pe piatră și picturi murale, partiturile au fost descifrate, după 17 ani de muncă perseverentă, de profesorul Ye Dong, de la Conservatorul din Shanghai. Astfel incit iubitorii de muzică
și va avea o lungime de 400 m, va putea să zboare cu o viteză de 200 km pe oră și să transporte o greutate de 300 tone. Pe lingă faptul că economisește o mare cantitate de combustibil lichid, noul tip de vehicul dispune de aripi și de sistemul de conducere al avionului. Autorii proiectului susțin că vehiculul va putea fi folosit cu succes la transportul de materiale de construcții și mărfuri.
Coleg de antrenamentEchipamente perfecționate destinate spo
ririi eficienței orelor de antrenament au
Element de bază în economia tării, producția de fosfați crește intr-un ritm rapid, astfel în ultimii cinci ani ea s-a triplat, a- jungind la peste 4 milioane tone, zîndu-se sfîrșitul niu să milioane ales după exploatare mîntului diya. din sudul țării.
O serie de proiecte comune de cooperare in diverse sfere de activitate vin să confir-
preconi- ca pînă la
acestui dece- ajungâ la 6,7
tone. mai darea în a zăcă-
de la Shi-
me încă o dată că relațiile de prietenie româno-iordaniene cunosc o dezvoltare și diversificare continue. Vizitele și convorbirile la cel mai înalt nivel, documentele semnate cu aceste prilejuri relevă dorința comună de a da noi dimensiuni cooperării pe plan economic, teh- nico-științific și cultural. în folosul ambelor țări și popoare, al cauzei generale a păcii și bunei înțelegeri între popoare.
Proiecte energetice argentiniene
lină pen- metropole Astăzi, a-
latino-a-
cunoaște continuu
un de
Nu sînt prea multi ani de cind Argentina era cunoscută ca un stat furnizor de cereale, carne și tru marile occidentale, ceasta tarămericană, care sărbătorește Ziua independenței, proces dezvoltare și modernizare economică; cu accente pe Industrializare opțiune care reclamă mai ales în condițiile actuale, soori- rea considerabilă a capacității energetice a tării Edificarea unei industrii naționale, conjugată cu procesul
aagrozoo-
de modernizare structurilor tehnice (Argentina ră- minînd în continuare, gratie fertilității deosebite a solului, dintre producătoare mondiale de alimente), au impus elaborarea unui program național pentru asigurarea necesarului de energie orin valorificarea marilor zăcăminte petrolifere ale platformei continentale. ale imensului potențial hidroenergetic al tării, cit și folosirea energiei cleare O mare centrare de forte teriale și umane se a-
unacele mai mari
prin nu-
con- ma-
flă pe șantierul viitorului complex hidroenergetic de la Yacy- reta. cu o capacitate de 2 600 MW, amplasat pe cursul superior al fluviului Parana. Potrivit revistei „Economic Information on Argentina", barajul a-, cestei mari hidrocentrale va avea o lungime de 70 km și o lățime de 40 metri. Realizarea acestui gigant va avea efecte dintre cele mai favorabile a- supra vieții sociale și economice a întregii regiuni, permițînd extinderea și Îmbunătățirea considerabilă ale sistemelor de irigații și de navigație pe cursul superior al fluviului Parana, ridicarea unor noi localități și crearea de locuri de muncă. Eforturi similare se depun pentru realizarea unui alt proiect energetic și a- nume cel de pe fluviul Colorado, cunoscut sub numele de complexul Casa de Piedra, care in final va asigura controlul a- supra apelor fluviului cu același nume, faci- litind irigarea unei suprafețe de teren de 300 000 hectare Conform prevederilor u- nor planuri economice. Argentina iși va asigura în următorii doi ani necesarul de pe-
trol din producție proprie. iar pînă la sfîr- șitul deceniului în curs va deveni exportatoare de petrol. Numai fer fost
în bazinul petroli- al Patagoniei au redeschise 6 400 de
n
lT
țj
fost realizate pini In prezent tn diferite ramuri sportive, cum ar fi tenisul, base- ball-ul sau golful. Specialiștii de la o Urmă din orașul japonez Tokushima au avut ingeniozitatea de a realiza un aparat care lansează mingille către jucătorul ce se antrenează. „Mașina" in cauză nu este un partener de joc propriu-zis, mențio- neza revista americană „Newsweek", ci un
,__ .2 contribui la învățarea, prin repetare, a unor procedee tehnice curente — stopul, șutul cu piciorul sau cu capul, puțind fi folosită chiar la antrenamentul portarilor. Direcția de lansare a baloanetor poate fi- L dirijată, aparatul puțind imprima traiect tarii neașteptate, mai aproape de situațiile reale din timpul jocului.
Familie de longeviviCea mai virstnică locuitoare a Iugo
slaviei, Mileva Sunievarici, a decedat zilele trecute, la 117 ani, intr-un sat din apropierea orașului Nova Varos. Se remarcă faptul că întreaga ei familie s-a bucurat dc o mare longevitate : fratele mai mare a trăit 120 de ani, două surori — 100 șl, respectiv SO de ani, iar fratele mai mic a decedat la 90 de ani. Mileva nu a avut copii, iar in ultimii 67 de ani a fost văduvă. Toată viața nu a mers nici măcar • dată la un doctor, aceasta datorindu-se, desigur, in marte parte, faptului că era vegetariană.
„coleg de antrenament" care poate
v
i
*
*
*
țI
•4
sonde, iar zăcămintele din bazinul Mendoza și cele aflate în zone ale platoului continental sint apreciate a fi mai bogate în petrol decit cele din Marea Nordului.
SUDAN: Dezvoltarea agriculturii
Revoluției președintele Mohammed
La confluenta celor două Niluri. Sudanul, cea mal întinsă tară a continentului african, sărbătorește, la 25 mal, „Ziua revoluției", moment de rememorare a evenimentelor petrecu te cu 13 ani în urmă, care marchează preluarea puterii de către Consiliul condus, de Gaafar Nimeiri.
Aniversarea „Zilei revoluției" găsește poporul sudanez angajat ibtr-un amplu e- fort de lichidare tei moșteniri a nației coloniale, tru dezvoltarea mico-socială a obiective prioritareale autorităților de la Khartum. Actualulplan șesenal (1977— 1982) acordă în continuare prioritate ramurii agricole unde lucrează 89 la sută dirt cei 18 milioane de locuitori, ramură care asigură 49 la sută din
a gre- domi-
pen- eco no
tării.
produsul national brut și 96 la sută din exporturi. Potențialul a- gricol al acestei țâri este Imens, dispunind de milioane de teren arabil.de cel mai lung fluviu din lume — Nilul, acest mare bazin hidrografic. una din imensele resurse energetice ale tării, favorizează irigarea unor vaste întinderi aride, dezvoltarea turilor și producției electrică, mai mari gricole se naiul Jonglei. care va înlesni prin construirea sa intrarea circuitul agricol
Sudanul peste 30 hectare Scăldat
transpor- creșterea
de energie Printre cele proiecte a- numără ca-
în a
peste 1 300 km.p terenuri din zona mlăștinoasă a marelui fluviu. Un fond investi- tional de 18 milioane dolari este afectat valorificării terenurilor din cele trei provincii din Valea Nilului, fi-
nalizării sistemului de irigații Gezira. prin care au fost fertilizate un milion de hectare și cel de la Kashm El Ghirba prin care loare urmind a nual cu hectare, dezvoltare urmărește narea lucrărilor agricole si mărirea suora- fețelor Irigate, diversificarea culturilor a- gricole. dezvoltarea ramurilor industriale care folosesc materiile prime agricole, precum și acordarea de facilități financiare și asistentă tehnică țăranilor cooperatori.
între România și Sudan s-au statornicit relații de prietenie și colaborare al căror curs este continuu ascendent, relații impulsionate îndeosebi de convorbirile româ- no-sudaneze la cel mat înalt nivel, care au deschis noi orizonturi conlucrării bilaterale. în cele mai variate domenii de activitate. in interesul ambelor țări și popoare. al cauzei păcii și înțelegerii internaționale.
s-au pus în va-200 000 hectare,
fi extins a- alte 40 000 Planul de
economică perfectio-
Grupaj realizat de ALEXANDRU
IANCU
REDACȚ1A și ADMINISTRAȚIA: București. Piața Sclntell, Tel. 17 60 io, 17 60 20. Abonamentele se fac Ia oficiile poștale șt difuzorli din întreprinderi șl Instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa ScintelT Cititorii din străinătate se pot abona adresindu-se la ILEXIM — departamentul exr presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. X 40 364
<