+ All Categories
Transcript

INSTRUCŢIUNI

de creare a reţelei geodezice Naţionale

PRINCIPII GENERALESistemul de coordonate

1.1.1 Crearea reţelei geodezice Naţionale (RGN) este justificată de aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului global de coordonate WGS-84.

1.1.2 Poziţia punctelor RGN se determină în două sisteme de coordonate globale şi de referinţă, care au aceeaşi legătură prin determinarea parametrilor de traversare reciprocă.

1.1.3 Sistemul de coordonate global - sistem geodezic global WGS-84 (World Geodetic System 1984) cu parametrii:

· elipsoidul:WGS 84;

· semiaxă mare a elipsoidului:a = 6378 137.0 m;

· turtirea elipsoidului: f = 1:298.257 223 563;

· constanta gravitaţională geocentrică: GM = 3 986 004.418 x 108 m3 c-2;

· coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al geopotenţialului:

C 2,0 = - 0,484 166 774 985x10-3;

· viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului: ω = 7 292 115x10-11 rad.s-1

1.1.4 Sistemul Geodezic European de referinţă ETRS 92 (European Terrestrial Reterence System 1989) cu parametrii:

· elipsoidul:WGS 80;

· semiaxă mare a elipsoidului: a = 6 378 137.0 m;

· turtirea elipsoidului:f = 1:298.257 222 101;

· constanta gravitaţională geocentrică: GM = 3 986 005x108 m3 c-2;

· coeficientul armonic zonal normalizat de gradul doi al geopotenţialului:

J 2 = 108 263x10-8;

· viteza unghiulară de rotaţie a Pămîntului: ω = 7 292 115x10-11 rad. s-1

Scopul creării reţelei geodezice NaţionaleSarcina principală a RGN - stabilirea unui sistem de coordonate geodezice unic pe teritoriul ţării, asigurarea geodezică a cartografierii teritoriului ţării, asigurarea studierii resurselor naturale şi a ţinerii cadastrului de stat, navigaţiei, descoperirea deformărilor scoarţei terestre etc.Prezentele instrucţiuni realizează principiile principale privind baza geodezică a statului la etapa actuală, construcţia ei, măsurările şi prelucrarea matematică, întocmirea registrului şi stocarea datelor obţinute.Principiile principale de creare a RGNReţeaua geodezică Naţională (RGN) serveşte drept baza de coordonate, cu ajutorul căreia se stabileşte sistemul geodezic de coordonate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.RGN reprezintă o reţea de puncte fixate pe teren cu centre, care asigură integritatea şi invariabilitatea situaţiei sistemului în plan şi pe înălţime pe o durată mare de timp. Coordonatele punctelor RGN se determină prin metode satelitare cu utilizarea sistemului global de poziţionare GPS (Global Positioning System).

Structura RGNReţeaua geodezică Naţională creată în conformitate cu “Regulamentul cu privire la reţeaua geodezică Naţională”, constă structural din reţele de trei nivele şi se crează conform principiului de trecere de la general la particular.Reţeaua Geodezică Naţională constă din punctele reţelei geodezice Naţionale de ordinul 0 (în text RGN-0), reţelei geodezice Naţionale de ordinul 1 (RGM-1), reţelei geodezice Naţionale de ordinul 2 (RGM-2).RGN-0, RGN-1, RGN-2 se crează prin metode de măsurare satelitare GPS ca formaţii geodezice continuie. Fiecare reţea cu un nivel mai mic, reprezintă structural rezultatul îndesirii reţelei a nivelului precedent.RGN-0 reprezintă veriga superioară a întregii structuri de asigurare cu coordonate a teritoriului republicii, baza pentru construirea RGN-1, rezolvarea sarcinii geodinamicii, pentru întocmirea hărţilor înălţimilor cvazigeoidului cu utilizarea informaţiei gravimetrice şi a datelor de nivelment.Reţeaua geodezică Naţională de ordinul 0 constă din cinci puncte.Precizia de determinare a poziţiei reciproce a punctelor învecinate ale RGN-0 (determinate periodic) se caracterizează prin erori medii pătratice de 3-6 mm în poziţie plană şi de 10 – 20 mm în înălţime geodezică.Pe punctele RGN-0 se determină valorile înălţimii normale şi ale forţei de gravitaţie absolute. Determinările înălţimii normale se efectuează prin nivelment geometric de minimum ordinul II, valorile absolute ale forţei gravitaţionale - conform programului de determinare a punctelor gravimetrice fundamentale.Distanţa dintre punctele RGN-0 este 80 - 120 kmCerinţele faţă de fixarea punctelor RGN-0 se pot preciza în procesul de elaborare şi realizare a programului de formare a RGN.Coordonatele punctelor RGN-0 se determină prin metode relative de măsurari satelitare cu utilizarea observărilor RGN la staţiile permanente EUREF şi a punctelor reţelelor geodezice Naţionale ale ţărilor vecine.Sistemul de coordonate, fixată în baza punctelor RGN-0, legate de punctele ce activează permanent EUREF, corespunde după precizie sistemului european de referinţă ETRS-89, care formează sistemul global de coordonate WGS-84 pe teritoriul ţării.RGN-1 reprezintă o reţia geodezică spaţială, bazată pe punctele RGN-0, care constă din puncte geodezice regulat amplasate, aflate la o distanţă de 25-35 km unul de altul.Preciziunea determinării poziţiei punctelor RGN-1, relativ la punctele megieşe este 10-20 mm după coordonatele planice şi 20-40 mm după înălţime geodezică.Înălţimile normale ale punctelor RGN-1 se determină prin nivelmentul geometric cu ajutorul nivelmentului de categoria II de preciziune sau se reperează prin observările satelitare la reperii reţelei de nivelment de ordinul I-II. RGN-2 reprezintă o reţia geodezică spaţială, bazată pe punctele RGN-0 şi RGN-1, care constă din puncte geodezice regulat amplasate, aflate la o distanţă de 10-15 km unul de altul.Precizia determinării amplasamentului punctelor RGN-2 relativ la punctele megieşe este de 20-30 mm pentru coordonatele plane şi 40-60 mm după înălţimea geodezică.Înălţimile normale ale punctelor RGN-2 se determină prin nivelmentul geometric cu ajutorul nivelmentului de categoria III de preciziune sau se reperează prin observările satelitare la reperii reţelei de nivelment de ordinul I-III. În scopul asigurării păstrării de lungă durată a punctelor geodezice ele necesită examinarea şi restabilirea cu o periodicitate de 10 ani în afara localităţilor, iar pe teritoriile construite şi în zonele de activitate gospodărească nu mai rar decît peste 5 ani.

PROIECTAREA ŞI RECUNOAŞTEREA REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALE

Informaţii generaleProiectele tehnice de creare a RGN-0, RGN-1 şi RGN-2 se elaborează în conformitate cu condiţiile “Regulamentului cu privire la Reţeaua Geodezică Naţională”, prezentele instrucţiuni şi documentele normative în vigoare. Proiectele tehnice se aprobă în modul stabilit pînă la începerea lucrărilor.Proiectele tehnice de creare a RGN, pe lîngă determinărilor proprii de coordonate a punctelor, de regulă, includ şi acţiunile întregului complex de lucrări, legate de crearea fragmentului respectiv al RGN-1, RGN-2 şi anume:

· lucrările privind racordările suplimentare necesare ale punctelor RGS şi ale reperelor nivelmentului de stat;

· lucrările privind determinările gravimetrice la punctele RGN.

Înainte de întocmirea proiectului tehnic de formare a RGN-0, RGN-1 şi RGN-2 se efectuează colectarea şi analiza materialelor tuturor lucrărilor executate anterior privind triangulaţia, nivelmentul şi determinările gravimetrice în zona dată. Datele privind lucrările de triangulaţie la formarea RGN-0 şi RGN-1 se colectează numai pentru zonale situaţiei proiectate a punctelor determinate. Date despre aceste lucrări se obţin la Inspectoratul de Supraveghere Geodezică de Stat ASRFC sau în organizaţiile, care au executat lucrările de triangulaţie, nivelment şi gravimetrice. După studierea materialelor enumerate se execută recunoaşterea obiectului şi se precizează sau se completează proiectul tehnic.În proiectul tehnic se stabilesc volumele, tehnologia de executare a lucrărilor geodezice, gradul de asigurare tehnico-materială şi costul de deviz.Partea textuală a proiectului conţine:

· date privind destinaţia lucrărilor proiectate;

· caracteristica succintă a condiţiilor fizico-geografice şi climaterice a zonei de lucrări, care influenţează organizarea şi desfăşurarea determinărilor satelitare;

· date privind lucrările executate anterior;

· informaţia privind adîncimile de îngheţ a solului, informaţia privind regimul hidrografic;

· tehnologia de executare a lucrărilor de instalare a punctelor, de executare a observărilor;

· descrierea aparaturii utilizate pentru executarea observărilor satelitare;

· modul de prelucrare a rezultatelor observaţiilor satelitare;

· regulile de asigurare a tehnicii securităţii;

· termenele de începere şi încheiere a lucrărilor.

În partea de deviz a proiectului tehnic se prezintă calculul costului lucrărilor.Proiectarea reţelei se efectuează pe hărţi topografice la scara 1:200.000. În caz de necesitate proiectul se precizează în detalii pe hărţi la o scară mai mare.Pe baza datelor proiectului tehnic se elaborează prescripţii tehnice pentru executantul concret al lucrărilor.Prescripţiile tehnice conţin:

· denumirea şi numărul obiectului;

· zona de executare a lucrărilor;

· tipurile de lucrări ce urmează a fi executate;

· descrierea succintă a metodicii de executare a lucrărilor;

· utilajul şi materialele necesare;

· termenele de executare;

· prelucrarea măsurărilor de teren;

· tehnica securităţii la executarea lucrărilor.

Proiectarea RGN-0Proiectarea RGN-0 se efectuează în cadrul programului de formare a reţelei geodezice Naţionale pe baza anteproiectului, elaborat de ASRFC a RM.RGN-0 se crează în conformitate cu proiectul tehnic, care se elaborează de către organizaţia geodezică specializată şi se aprobă de ASRFC a RM.Punctele RGN-0 se amplasează în zonele din punct de vedere geodezic mai stabile, în locurile cu valori minime de deformare a suprafeţei terestre cu caracter local.Materialele măsurărilor geodezice aferente punctelor RGN-0 se transmit în modul stabilit pentru prelucrare comună cu materialele măsurărilor la punctele EUREF.Determinările iniţiale şi repetate ale coordonatelor RGN-0 se execută o dată la 5 ani.La punctele RGN-0 se prevăd determinări absolute a accelerării gravitaţiei, fapt care justifică includerea punctelor RGN-0 în reţeaua gravimetrică de stat a ţării.Determinările absolute gravimetrice la punctele RGN-0 se execută în conformitate cu “Instrucţiuni de creare a reţelei gravimetrice naţionale”.Punctele RGN-0 după posibilităţi se suprapun cu punctele gravimetrice fundamentale existente ale RGF sau cu punctelr gravimetrice de ordinul I. În cazul imposibilităţii suprapunerii, punctele gravimetrice şi punctele RGN-0 pot fi racordate unul de altul la o distanţă de 25-40 km dintre puncte. Concomitent cu determinările absolute gravimetrice trebuie să se execute transmiterea valorii de accelerare forţei de gravitaţie de la punctul gravimetric la punctul RGN-0 cu ajutorul gravimetrelor statice cu o eroare de maximum 5 MGal.La punctele RGN-0 determinarea forţei de gravitaţie se execută în acelaşi timp cu măsurările satelitare cu o periodicitate, care corespunde periodicităţii măsurărilor satelitare.Punctele de activitate permanentă se crează pentru determinarea continuă a poziţiei punctelor bazei geodezice a statului în plan şi pe înălţime în timp.La crearea punctului de activitate permanentă şi organizarea observărilor permanente la acesta, trebuie să se respecte următoarele condiţii:

· plasarea receptorilor satelitari în încăperi încălzite;

· posibilitatea instalării concomitente a minimum două antene satelitare pe fundaţii stabile prin depărtarea de la receptori, limitat de lungimea cablului de antenă la o distanţă de maximă 30 m;

· să nu existe obstacole pentru instalarea antenelor satelitare pe puncte care ecranează semnalele de pe satelite la unghiuri de elevaţie mai mari de 10;

· lipsa construcţiilor şi obiectelor locale care sînt obstacole vizibile şi ar împiedica observările din cauzare reflectării semnalelor satelitare pe antenă;

· lipsa perturbaţiilor active pe frecvenţele, apropiate de frecvenţele semnalelor satelitare;

· posibilitatea creării sistemului de centre, care ar permite efectuarea unui control sigur asupra stabilităţii poziţiei acestora şi a poziţiei antenelor satelitare.

Încăperea, destinată pentru punctele active proiectate ale RGN-0 trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

· să asigure posibilitatea instalării centrului (mărcii) în locurile de observare, unde se fixează antena;

· să fie dotat cu racord de curent alternativ cu tensiunea de 220 V, puterea de 500 W minimum;

· temperatura în interiorul încăperii trebuie să fie de minimum + 200C.

La crearea punctelor permanente se crează reţeaua locală de puncte pentru controlul stabilităţii acestora. Reţeaua locală de centre ale punctului permanent trebuie să asigure posibilitatea efectuării controlului asupra poziţiei reciproce cu EMP de maximumm 1 mm pe toate cele trei coordonate pe schema cea mai simplă posibilă prin metode geodezice tradiţionale în combinare cu metodele satelitare de determinări absolute. Numărul centrelor de control trebuie să fie de minimum trei. La fixarea punctelor în imediata apropiere a reperelor fundamentale şi de sol ale APB centrele celor din urmă se utilizează în calitate de centre de control.Schimbările posibile de poziţie a centrelor antenelor pentru toată perioada de funcţionare a punctului permanent nu trebuie să depăşească 2-3 mm în plan şi pe înălţime.Alegerea locurilor de instalare a antenelor pe clădiri se admite cu condiţia stabilităţii de durată şi sezonieră a clădirii, confirmată prin măsurări preliminare de control, şi prin control periodic ulterior de la maximum trei centre terestre.

Proiectarea RGN-1 şi RGN-2Crearea Reţelei Geodezice Naţionale se execută în trei etape. La prima etapă se crează reţeaua de îndesire din 5-7 puncte cu lungimea liniilor de bază de 80-120 km. La etapa a două se formează reţeaua punctelor de ordinul 1 şi la etapa a treia se construiesc punctele de ordinul 2.Punctele RGN-1 şi RGN-2 se amplasează, de regulă, în locuri uşor accesibile cu căi de acces liber în orice timp al anului.Locurile de instalare a punctelor, precum şi locurile de amplasare a punctelor existente ale reţelei geodezice de Stat (RGS), cu care se presupune coincidenţa punctelor RGN-1 şi RGN-2 trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

· existenţa posibilităţii instalării antenei;

· instalarea centrului se efectuează la 80 cm mai jos de nivelul de îngheţ a solului, dar la minimumm 1,10 m de la suprafaţa pămîntului;

· lipsa obstacolelor ce ar împiedica trecerea semnalelor satelitare la unghiurile de elevaţie de 10 grade pentru punctele RGN-1 şi de 15 grade la punctele RGN-2;

· existenţa căilor de acces pentru transport;

· accesul liber şi facil la punct şi efectuarea măsurărilor fără risc de accidentare în orice timp;

· asigurarea integrităţii de lungă durată a centrului;

· lipsa în zona de amplasare a centrelor a proceselor geologice periculoase, cum sînt alunecările de teren, carsturilor, tasărilor de teren;

· locurile de instalare a centrelor nu trebuie să fie inundate.

La alegerea punctelor RGS existente pentru coincidenţa cu punctele RGN-1 şi RGN-2 se admite, cu titlu de excepţie, închiderile minime (pentru punctele de instalare proiectată a antenelor) în zonele cu vizivilitatea de peste 10 grade. Nu se admite existenţa obsatcolelor pe unghiurile de elevaţie mai mare de 30 grade în sectorul orizontal pe o arie mai mare de 45 grade. La adoptarea deciziei finale privind alegerea punctului, se ia în considerare şi caracterul închiderilor zonelor de vizibilitate la punctele alăturate şi acordul beneficiarului de lucrări.Punctele RGS alese pentru exploatare urmează a fi supuse observărilor de teren în mod obligatoriu.Observarea punctului stabileşte:

· tipul centrului conform clasificării aprobate;

· starea fizică a centrului;

· corespunderea locului de poziţia punctului condiţiilor de integritate, accesibilităţii la punct şi efectuări în siguranţă a măsurilor la acesta.

Fişa de observare a punctului

Denumirea sau Nr.

Ordinul

sau categ.

Instalat

de cine

Instalat data

Observat

de cine

Observat date

12

ordinul 2

“INGEOCAD”

1998

ing. Dicov

ianuarie 2001

Tipul centrului

Gr. 1

Starea centrului

Satisfăcătoare

Aspectul exterior

Îngropat

Corespunderea locului de instalare

Punctul este instalat în locul care asigură o integritate, accesibilitatea şi siguranţa executării măsurărilor.

Recunoaşterea punctelor RGNÎnainte de plecare în zonele de efectuare a lucrărilor se studiază detaliat condiţiile de executare a lucrărilor proiectate. La această etapă trebuie să fie colectate datele privind gradul de studiere topografo - geodezică, gravimetrică şi hidrogeologică a zonei, descrierea poziţiei, schiţele reperelor de nivelment şi a centrelor de triangulaţie, deasemenea se stabilesc tipurile acestora.Recunoaşterea punctelor reţelelor geodezice satelitare include:

· stabilirea locurilor de amplasare a punctelor;

· selectarea locurilor pentru instalarea centrelor;

· observarea stării centrelor de triangulaţie şi a reperelor de nivelment, cu care se presupune coincidenţa punctelor proiectate sau care se presupune să fie racordate la punctele noi instalate ale reţelei satelitare;

· stabilirea stării punctelor anterior stabilite ale reţelei satelitare, incluse în programul de observaţii;

· stabilirea tipului şi adîncimii de bornare a centrelor punctelor şi a reperelor de control;

· stabilirea volumelor lucrărilor pentru bornarea punctelor;

· coordonarea problemelor de instalare a punctelor cu organizaţiile, pe teritoriul cărora se presupune amplasarea punctelor;

· colectarea informaţiei, necesare pentru executarea lucrărilor ulterioare în vederea bornării punctelor, de observare etc.

În condiţii de teren pe harta la scară mare sau pe fotografiile aeriane se marchează locurile de instalare a centrelor noilor puncte. Se stabileşte poziţia punctelor existente, se întocmeşte descrierea şi schiţele. Pe teren se marchează locurile pentru instalarea noilor centre ale punctelor, în cazul existenţei obstacolelor pentru interceptarea semnalelor satelitare, se execută ridicarea semiinstrumentală a diagramelor de ecranare, se întocmesc schemele racordărilor geodezice locale, se determină coorodnatele pe hărţile la scară mare.În procesul de observare a reperelor şi centrelor existente se evaluează starea, integritatea, corespunderea acestui tip de centru (reper) condiţiilor actuale, defectarea aspectului exterior, durabilitatea cimentării mărcilor, precum şi influenţa factorilor geologici-inginereşti şi tehnogeni asupra stabilităţii centrelor (reperelor). Datele observării se trec în fişă.La observarea zonelor de amplasare a punctelor trebuie să se conducă de următoarele reguli:

· locurile de amplasare a punctelor trebuie să asigure condiţii optime de executare a observărilor, integritatea de durată a punctelor, stabilitatea centrelor în plan şi pe înălţime, posibilitatea de a desfăşura activitatea în orice oră a zilei şi anul întreg;

· nu se admite amplasarea punctelor în zonele construcţiilor de perspectivă şi de dezvoltare a localităţilor, precum şi pe sectoarele, destinate pentru executarea lucrărilor de construcţie, hidrotehnice, rutiere, miniere sau în zonele unde sînt posibile alunecări de teren, carsturi, pe terenurile expuse inundaţiilor sau eroziunii, precum şi în alte locuri, unde nu se poate garanta integritate punctului;

· nu se admite amplasarea punctelor în vecinătatea surselor de radioradiaţie de capacitate mare (radiostaţii, radare, antene de radiotranslare).

În locurile de instalare a centrelor RGN-0 punctelor reţei geodezice satelitare nivelul apelor freatice trebuie să fie la o adîncime de 3 m şi peste.Se admite comasarea lucrărilor privind recunoaşterea şi instalarea centrelor punctelor.Conform rezultatelor recunoaşterii se prezintă următoarele documente:

· schemele reţelelor în conformitate cu schemele convenţionale aprobate ;

· schiţele şi descrierea locurilor de amplasare a punctelor;

· listele coordonatelor geodezice şi altitudinea punctelor;

· memoriul explicativ;

· materialele cercetării situaţiei punctelor anterior determinate în zona lucrărilor;

· lista punctelor şi semnelor de nivelment cercetate;

· actele privind punctele pierdute, şi a celor care nu au fost identificate, aprobate de conducătorul organizaţiei ;

· materialele exploatărilor pedogeologice şi hidrologice a locurilor de instalare;

· schemele propuse a racordărilor geodezice locale;

· diagramele obstacolelor pentru trecerea semnalelor satelitare.

Formularul fişei înălţimii obstacolului este prezentat în anexa 1.

BORNAREA ÎN SOL A PUNCTELOR REŢELEI

GEODEZICE NAŢIONALE

Dispoziţii generalePentru limitarea termenului şi cheltuielilor privind crearea reţelelor geodezice se admite executarea observărilor satelitare asupra reperelor şi centrelor existente. După categoriile de bază privind condiţiile de bornare a centrelor reţelei geodezice satelitare acestea se divizează în centre de sol şi centre de versant.

Observările satelitare la centrele de versant pot fi realizate peste de 24 ore după bornare. La centrele de sol – după expirarea a 30 de zile de la bornare.

Centrele se transmit în baza unor acte de observare privind integritatea acestora în conformitate cu “Regulamentul cu privire la protecţia punctelor geodezice pe teritoriul Republicii Moldova” aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 29 din 14 ianuarie 1994.

Bornarea punctelor RGN-0 Centrul pentru bornarea punctului RCN-0 reprezintă un tub de azbociment cu diametrul exterior de minimum 400 mm. În interiorul ţevii se montează o carcasă din oţel – beton 3d16+d6 cu un interval de 300 mm şi se umple ţeava cu beton. Pentru întărirea legăturii dintre baza ţevii de azbociment şi betonul turnat la 150-200 mm de la bază se montează (pînă la umplerea ţevii cu beton) doi talvegi reciproc perpendiculari cu diametrul de 10-15 mm şi lungimea de 500 mm.

Centrul tubular se instalează într-o sondă de foraj. Sonda se va fora cu un diametru de 500 mm, cu o lărgire a frontului de abataj (tălpii sondei) de 700 mm.

În sondă se toarnă beton cu o grosime de 200 mm, după care se instalează ţeava şi în ea carcasa, ţeava se umple cu beton vibrat.

În secţiunea de sus se montează o placă metalică cu grosimea de 10 mm dotată cu un dispozitiv de centrare forţată.

Acest dispozitiv reprezintă o gaură de formă conică în care se montează un şurub de sprigin, baza inferioară a căruia este de formă sferică.

Construcţia centrului este reprezentată în anexa 2.

Adîncimea de instalare a centrului în condiţii de sol uscat este de 185 cm. Baza plăcii de beton (ancorei) trebuie să se afle la o adîncime, care depăşeşte adîncimea de îngheţ a solului cu 100 cm. Adîncimea de îngheţ a solului în Moldova este de 50 cm. În cazul nivelului înalt al apelor freatice adîncimea de instalare se va mări, pentru ca baza plăcii de beton să se afle în sol necomprimabil. Centrul se instalează în solul cu o densitate naturală neafectată.

Înălţimea pilonului împreună cu dispozitivul de centrare obligatorie constituie 120 cm de asupra nivelului solului.

Groapa de fundaţie se umple cu două tipuri de rocă de umplutură. Spaţiul din imediata apropiere a pilonului se va umple cu un amestec nisipos şi pietriş, care pentru întărire se va umezi cu apă, iar spaţiul rămas se va umple cu grundul obţinut de la săparea gropii, fiind tasat strat după strat.Pe placa dispozitivului de centrare se execută o proeminenţă în formă de semisferă cu un diametru de 10 mm, în scopul marcării altitudinii normale a punctului. Altitudinea normală se marchează de la reperele reţelei de nivelment de stat de ordinul I sau II.

Pe peretele lateral al monolitului se instalează o placă de protecţie cu indicarea tipului punctului geodezic, destinaţia acestuia precum şi asigurarea pazei de stat. Aspectul plăcii se indică în anexa 3.

Bornarea punctelor RGN-1 şi RGN-2Punctele reţelei geodezice naţionale RGN-1 şi RGN-2 se bornează pe teren prin centre de sol.Centrul pentru bornarea noilor puncte RGN-1 şi RGN-2 constă din ancoră, care reprezintă un monolit din beton armat de formă sferică cu diametrul de 50 cm, înălţimea de 30 cm cu o adîncitură în centru cu diametrul de 20 cm şi dintr-un pilon din beton armat de formă sferică cu diametrul de 15 cm, cu înălţimea de 115 cm. În secţiunea de sus a pilonului se montează în beton marca.Montarea centrului se efectuează în felul următor:

se sapă o excavaţie cu o adîncime de 130 cm, unde se instalează ancora. După care în adîncitura ancorei se toarnă mortar plastic de ciment şi se instalează pilonul cu marca. Astuparea gropii se efectuează prin compactarea pe straturi prin tasare manuală.

Ancora centrului se instalează pe sol intact. Centrele se pregătesc în mod centralizat şi se aduc la locul instalării în forma în care vor fi instalate. Pentru pregătirea centrelor se utilizează beton de marca 150 şi armătură pentru pregătirea carcaselor 3d16+d6 cu un interval de 300 mm.

Construcţia centrului se reprezintă în anexa 5.

După instalarea centrului se întocmesc cartelele, unde se deseană schiţele şi se execută măsurări liniare referitoare la situaţiile privind obiectele amplasate pe teren.Formularul cartelei este reprezentat în anexa 4.În amplasarea punctului pe schiţă se va reflecta: amplasamentul punctului în raport cu localitatea din imediata apropiere, distanţele aproximative pînă la cele mai caracteristice puncte de orientare şi măsurările liniare exacte pînă la obiectele local amplasate pe teren. Numărul măsurărilor liniare trebuie să fie nu mai puţin de cifra 3.Exemplu de descriere. Punctul nr. 413 “Planimetric”, amplasat la 2,5 km sud-est de satul Corjova, la 500 metri mai la nord de gospodăria poligonului militar, la 300 metri mai la sud de staţia de pompe, la 30 metri mai la vest de intersecţia în formă de T a drumurilor de cîmp şi a răriturilor rîndurilor plantaţiei de nucari, la 3 metri mai la nord de drumul de cîmp. Punctul este săpat într-un şanţ de 300 x 300 cm, cu o adîncime de 50 cm.

Aspect exteriorAspectul exterior al punctelor reţelei geodezice Naţionale depinde de tipul centrului şi ordinul reţelei.Aspectul exterior al punctului RGN-0 constă dintr-un şanţ de formă dreptunghiulară cu dimensiunile 640 x 640 cm şi adîncimea de 50 cm.

Şanţul în secţiune transversală are formă de trapez. Lăţimea şanţului în partea de sus – 100 cm, iar în partea de jos – 30 cm.

Solul extras din şanţ se aranjează pe margine într-un strat uniform, fără a forma “îngrămădiri” – un parapet.

În jurul pilonului se toarnă o rampă din beton de formă sferică cu o lăţime de 80 cm.

Pilonul centrului care se înalţă la suprafaţa solului se vopseşte cu vopsea de ulei, în culori vii de demarcare.

Din partea de sud a pilonului se instalează o placă de protecţie cu indicarea denumirii punctului, ordinului şi apartenenţa lui la patrimoniul statului.

: Aspectul exterior al punctelor reţelei geodezice naţionale de ordinul 1 şi 2 se execută prin săparea şanţului cu diametrul de 300 x 300 cm. Adîncimea şanţului de 50 cm, lăţimea şanţului în partea de sus 70 cm în partea de jos 20 cm.

DISPOZITIVE ŞI UTILAJ GEODEZICDispoziţii generaleMăsurările la punctele reţelei geodezice Naţionale trebuie să se efectueze numai cu receptori GPS cu frecvenţă dublă. Receptorii GPS cu frecvenţă dublă asigură diminuarea substanţială a erorilor sistematice, provocate de acţiunea perturbărilor ionosferice privind recepţionarea undelor radiomagnetice.Se recomandă determinarea coordonatelor punctelor RGN cu receptori GPS cu sistem 300 sau 500 ale firmelor Leica, Trimble sau ale altor firme – de ordin analogi.Setul de aparate destinate măsurărilor geodezice satelitare constă din: receptor (sensor), antenă, bloc de comandă (controlor), dispozitiv de înregistrare (memorie), alimentare cu energie (acumulator), cabluri de comunicaţie. Cablul de antenă nu trebuie să fie mai lung de 20 metri.Sursa de alimentare a utilajului satelitar trebuie să fie constantă şi să asigure continuu măsurările pe perioadele şedinţei.

Controlul de teren a caracteristicilor tehnice ale aparatelor de măsurareControlul de teren a aparatelor, metodelor şi asigurarea programelor se efectuează prin operarea măsurărilor de control şi obţinerea valorilor vectorilor liniilor de bază în reţeaua geodezică tridimensională de etalon. Reţiaua geodezică tridimensională de testare se întocmeşte în conformitate cu Instrucţiunea pentru asigurarea metrologică a măsurărilor geodezice „Aparatajul utilizat în geodezie la recepţionarea semnalelor cosmice de navigaţie” (NM 1-02-2000).În procesul observărilor de control se depistează corespunderea utilajului utilizat cu condiţiile tehnice stabilite de firma producătoare. Criteriile de corespundere a aparatajului cu prevederile stabilite reprezintă diferenţa dintre valorile etalon şi valorile de măsurare executate în diferite şedinţe şi toleranţele figurilor izolate.Înainte de efectuarea măsurărilor GPS se produce calibrarea antenei la o bază de calibrare specială după metoda propusă de uzina – producătoare.Calibrarea antenei se execută după cum urmează

· antenele se instalează la bază şi se direcţionează de-a lungul bazei în aceeaşi direcţie;

· se execută măsurări pe durata a 4 ore;

· după care executarea măsurărilor pentru direcţionarea antenei, cu excepţia celor marginale, se schimbă la 1800;

· se execută măsurări pe durata a 4 ore;

· se calculează liniile de bază, după diferenţele de valori se fac completări şi modificări.

4.2.5 Diferenţa dintre valorile de măsurare nu trebuie să depăşească 1 mm.

4.2.6 Calculele se efectuează prin antrenarea precise a efemeridelor satelitare.

MĂSURĂRI DE TEREN

5.1 Dispoziţii generalePrecizia determinării componenţilor vectorilor depinde principial de: · numărul şi amplasarea geometrică a sateliţilor urmăriţi simultan din fiecare punct pe durata perioadei de măsurare;· influenţa deviaţiei ionosferei şi refracţiei troposferice; · lungimea liniilor bazice;· caracteristicilor tehnice ale aparatajului utilizat.Factorii care ar putea influenţa asupra rezultatelor măsurărilor include: reducerea imprevizibilă a exactităţii coordonatelor sateliţilor, condiţiile de recepţionare a radiosemnalelor sateliţilor, perturbaţiile ionosferice şi problemele cu caracter tehnic nedepistate în procesul observărilor. Acţiunea acestor factori poate fi diminuată în procesul unei prelucrări anterioare şi a unei analize a datelor obţinute la finisarea măsurărilor de teren.Sporirea exactităţii şi autenticităţii rezultatelor observărilor satelitare se obţin în rezultatul:

· diminuării perturbaţiilor locale de recepţionare a semnalelor satelitare;

· repetarea ciclului de observări la punctul respectiv;

· determinarea cîtorva linii bazice de la un singur punct;

· efectuarea simultană a observărilor permanente la punctele învecinate ale reţelei satelitare;

· un nivel avansat de utilizare a orbitelor exacte aposteriorice satelitare;

· observări simultane a maximum 4 sateliţi (numărul necesar de sateliţi);

· reducerea numărului impunător de etape privind înregistrarea sateliţilor (spre exemplu, cu scopul reducerii efectului multifazic);

· centrarea meticuloasă, determinarea înălţimii centrului fazic a antenei şi direcţionarea acesteia.

Măsurările de teren în cazul creării reţelei geodezice naţionale se execută prin metoda determinărilor relative în regim static.Pentru determinarea punctelor RGN-0, RGN-1 şi RGN-2 se utilizează receptori GPS cu frecvenţe duble ale firmelor Leica, Timble sau altele, care asigură efectuarea măsurărilor pe lungimea de undă completă a frecvenţelor purtătoare, inclusiv în regimul de codificare a semnalelor cu frecvenţa L2.Măsurările efectuate cu un număr mai mare de receptori satelitari permit obţinerea unor rezultate performante. Nu se recomandă măsurările cu GPS pe acelaşi fragment cu diferite tipuri de receptori.Măsurările se execută simultan (sincronic) la cîteva puncte învecitate ale reţelei prin utilizarea metodei de reţea.Rezultatele observărilor fiecărei şedinţe se copiază pe discuri rigide ale computerelor personale, după care se copiază pe agenţii de informaţie magnetici autonomi în scopul prelucrării matematice ulterioare. În acest caz, în mod obligatoriu, se fac cel puţin două copii ale fişierelor cu datele observărilor şi alte date suplimentare în scopul păstrării acestora, excluzînd pierderea informaţiilor obţinute.În baza rezultatelor lucrărilor de teren, subdiviziunile care au executat lucrările prezintă un succint memoriu explicativ despre lucrul executat, unde se anexează următoarele materiale:

· registrele de observări;

· rezultatele prelucrărilor prealabile de control în corespundere cu formatele corespunzătoare ale programelor tipizate;

· rezultatele măsurările satelitare pe agenţii magnetici.

În procesul efectuării observărilor este necesar ca interferenţa undelor electromagnetice cu sursele exterioare cu o frecvenţă apropiată frecvenţei sistemelor satelitare navigaţionale să fie redusă la minimum. Nu se recomandă instalarea antenelor receptorilor satelitari în aproprierea surselor puternice de radioradiaţie (radiostaţii, radare, antene de retlansare).Dacă în procesul prelucrării prealabile se depistează schimbarea poziţiei antenei pe durata perioadei prevăzute pentru măsurări, atunci acele măsurări se exclud şi ele trebuie repetate.Condiţiile de bază privind măsurările satelitare de teren pentru crearea reţelei geodezice naţionale sînt indicate în tabel.

Cerinţele de bază la măsurări

Ordinul reţelei

RGN0

RGN1

RGN2

Aplicarea receptorilor cu frecvenţă dublă

da

da

da

Numărul recomandat de receptori aplicaţi simultan la măsurări

6 – 8

6 – 8

6 - 8

Durata măsurărilor neîntrerupte, ore

120

4

1

Numărul minimal de sateliţi care deservesc în acelaş timp

6

5

4

Intervalul de timp (discretizare) între recepţia semnalului satelitului, sec.

1

1

1

Tipul de înscriere campactat

da

da

da

Periodicitatea înscrierii semnalului, sec.

30

15

15

Unghiul minimum de înălţare a sateliţilor deasupra orizontului, grade

10

15

15

Metodologia măsurărilor

static

static

static

Valoarea maximă admisibilă PDOP, GDOP

8

8

8

Numărul de măsurări repetate ale înălţimii antenei pe parcursul sesiunii (nu mai puţin)

2

2

2

Executarea măsurărilor adăugătoare vectorilor liniilor bazei pentru controlare (procent de la numărul genaral al liniilor bazei)

10

10

10

Măsurări de teren la punctele RGN-0Măsurările la punctele RGN-0 se execută într-o şedinţă simultan la toate punctele reţelei.Durata observărilor la punctele RGN-0 constituie 120 ore.La punctele RGN-0 care nu asigură centrarea forţată, şedinţa observărilor se divizează în trei subşedinţe cu centrare independentă a antenei şi a fiecărui punct. Centrarea nouă se execută în procesul schimbării hărţii memoriei, după care urmează schimbarea înălţimii de instalare a antenei.Instalarea antenei cu receptori satelitari la centrul punctului se efectuează prin utilizarea centrării optice cu o precizie de 1 mm.Înălţimea antenei de asupra mărcii centrului se măsoarîă pînă şi după măsurările GPS, executate prin metode prevăzute în instrucţiunile de exploatare a receptorilor GPS, utilizaţi cu o precizie de 1 mm.Rezultatele măsurărilor înălţimii antenei şi condiţiile măsurărilor la puncte se înscriu în registrul de măsurări.Unghiul minim de blocare al sateliţilor la măsurarea punctele RGN-0 este de 10 grade.

Măsurările de teren la punctele reţelei geodezice Naţionale de ordinul 1 şi ordinul 2Măsurările la punctele RGN-1 se execută în baza unei scheme întocmite anterior privind organizarea măsurărilor şi în baza graficului calendaristic de efectuare a lucrărilor.Schema măsurărilor se proiectate prin metoda pătratelor.Schema se construieşte din linii bazice. Liniile bazice se divizează în linii dependente şi independente. Liniile bazice independente includ vectorii, care nu pot fi construiţi prin metoda sumării sau scăderii altor vectori. Restul liniilor bazice sînt linii bazice dependente.Numărul liniilor bazice independente şi dependente în procesul lucrului cu m receptorii se determină prin formula:

b = m – 1

(m – 1) (m – 2)

b' =

2

unde: b – numărul liniilor bazice independente

b' – numărul liniilor bazice dependente

Schema se construieşte din următoarele condiţii:• toate punctele din reţea se consideră determinate;• în calcul se iau numai liniile bazice independente;• schema se construieşte din pătrate, care se compun din liniile bazice independente.Numărul total de şedinţe:

2 (p - √ p)

s =

m – 1

unde:p – numărul punctelor din reţea

m – numărul receptorilor

Numărul total al liniilor bazice independente în reţea:

B = s (m – 1)

Numărul pătratelor:

K = B – p + 1

În procesul proiectării lucrărilor este necesar ca în fiecare şedinţă premergătoare să fie incluse minimum două puncte ale şedinţei precedente.

Combinaţiile posibile ale măsurărilor simultane ale bazelor independente ale reţelei executate cu un număr diferit de receptori sînt indicate pe desen.

Măsurările pe fiecare punct trebuie să se efectueze de două ori (în două şedinţe). Intervalul de timp între şedinţe nu trebie să fie mai mic de 2 ore.Durata măsurărilor GPS pe punctele RGN-1 trebuie să fie de cel puţin 4 ore. La înrăutăţirea condiţiilor de măsurare sau la reducerea pînă la 4 a numărului de sateliţi recepţionaţi, durata măsurărilor se măreşte. Pentru a da o rigiditate mai mare reţelei se efectuează măsurări GPS timp de 24 ore continuu la punctele de bază a reţelei, situate la 4-5 baze de la punctele RGN- 0, care ulterior se prelucrează şi sînt luate drept bază pentru RGN-1.Într-o şedinţă cu punctele de bază, alese pentru măsurări GPS de 24 de ore, trebuie să fie incluse minimum 3 puncte RGN-0 care să cuprindă punctele respective.Măsurările pe punctele RGN-1 şi RGN-2 se efectuează prin metoda de reţea.Măsurările pe RGN-2 se efectuează într-o şedinţă de 1 oră.Graficul măsurărilor pe punctele RGN-1 şi RGN-2 se întocmeşte după datele selectate din schema organizării măsurărilor şi din graficul GDOP.În graficul calendaristic se stabilesc perioadele de timp în care s-au efectuat măsurări, numărul şedinţelor de măsurări, numărul de lucru al punctelor, numărul brigăzilor care au efectuat măsurările.

Şedinţa

1

2

3

4

5

6

Data

22.06.99

22.06.99

23.06.99

23.06.99

24.06.99

24.06.99

Timpul

7 h 30 min

4 h 40 min

5 h 30 min

12 h 30 min

7 h 00 min

13h 40 min

Brigada 1

3

10

4

8

18

Otaci

Brigada 2

Otaci

4

8

18

19

10

Brigada 3

2

5

9

17

20

15

Brigada 4

1

2

5

9

35

11

Brigada 5

11

6

10

20

3

14

Brigada 6

5

3

16

21

22

12

Brigada 7

6

1

17

16

21

13

La executarea măsurărilor GPS se ţine un registru de teren. În acesta se introduc denumirea proiectului, numele de familie al operatorului, tipul de măsurări, tipul de receptor şi numărul de serie al acestuia, data executării măsurărilor, fusul orar, ritmul de înregistrare a informaţiei, unghiul de blocare a sateliţilor, precum şi starea de funcţionare a aparatului şi a acumulatoarelor şi coordonatele aproximative ale zonei de lucrări.În timpul măsurărilor în registru se fixează toate abaterile de la programul de măsurări, dereglările de funcţionare a receptoarelor, cauza apariţiei defectelor.Măsurările pe punctele intrate într-o anumită şedinţă sînt începute şi finalizate de către operator sincronic în unul şi acelaşi timp. Se admite o abatere de la timpul acceptat al includerii receptoarelor GPS în limitele a 10 minute.Gradul de sincronizare a măsurărilor trebuie să fie asigurat prin legătură telefonică celulară şi radio dintre brigăzi.Înălţimea antenei de asupra marcii centrului se măsoară cu precizia de 1 mm pînă şi după finalizarea măsurărilor prin metodele examinate în instrucţiunile de utilizare a aparaturii respective.Rezultatele măsurării înălţimii antenei şi condiţiile de observare pe punct sînt înscrise în registrul de observaţii.

Modelul registrului

Modelul registrului de teren ANCRFG

“INGEOCAD”

Chişinău, str. Puşkin, 47

Măsurări GPS

Proiectul

Sensorul nr.

Data

Amplasamentul

Parametri de lucru

Operatorul

Controlorul nr.

Fusul orar

LAT __________

Tip STS ( )

SGS ( )

Acumulatorul

nr.

Ritmul de înregistrare

LON__________

Unghiul de blocare

Înălţimea

Parametri de instalare

Parametri de măsurat

Staţia nr. Centrului

Înălţi-mea antenei

Constanta antenei

Orien-tarea antenei

Timpul măsu-rărilor

Numărul de sateliţi

Nr. epocă

GDOP

Starea tehnică a acumulatorului

Menţiuni

În caz de condiţii nefavorabile pentru observări sau primirea informaţiei de la 4 sateliţi durata măsurărilor se prelungeşte.

PRELUCRAREA MATEMATICĂ A MĂSURĂRILOR GPS

6.1 Prelucrarea preliminară a măsurărilor GPSSarcina principală în prelucrarea preliminară a măsurărilor satelitare constă în controlul calităţii acestora şi evaluarea corespunderii cu condiţiile stabilite pentru precizie.Prelucrarea preliminară a măsurărilor GPS se execută ajutorul programelor firmelor producătoare de echipament GPS.Programele, livrate de producătorii echipamentului GPS, permit determinarea vectorilor spaţiali ai liniilor bazice (creştere a coordonatelor spaţiale dintre puncte), matricele covariaţionale ale acestora, uniformizarea şi determinarea coordonatelor punctelor din reţelele spaţiale.Pentru o prelucrare calitativă a măsurărilor satelitare pe faze la determinarea valorilor precise ale vectorilor liniilor de referinţă în reţeaua RGN-0, coordonatele absolute ale punctelor trebuie să fie determinate cu o eroare de maximum 0,5 m, iar pentru RGN-1 şi RGN-2 – de maximum 1,5 m.Prelucrarea preliminară se execută ţinînd cont de elementele de reducere a centrelor de fază ale antenelor la reperele pentru centrele punctelor geodezice.Numărul de măsurări executate sincronic pînă la sateliţi care au fost excluse din prelucrare, inclusiv şi pe contul unghiului de înălţare, nu trebuie să depăşească 10% din numărul total de măsurări.

Prleucrarea preliminară a măsurărilor GPS în RGN-1 şi RGN-2

Înainte de prelucrarea rezultatelor măsurărilor de teren din listă se selectă datele după ziilele de măsurare şi se stabileşte regimul şi parametrii de prelucrare.Se instalează unul dintre regimile de prelucrare – calcularea liniei bazice (Baseline), toate combinările statice (All static combinations).Parametrii calcularilor:

· se instalează modelul ionosferei necesar;

· distanţa maximală a liniei bazice este 30 km;

· limita impreciziei măsurării fazei semnalului – pentru RGN-1 constituie - 0,050 m şi pentru RGN-2 - 0,075 m;

În procesul de prelucrare se admite excluderea informaţiei recepţionate de la unii sateliţi totalmente sau ale intervalelor de măsurări ale tuturor sau ale unor sateliţi cu o calitate joasă de trasare (numeroase întreruperi în trasare cauzate de ecranarea semnalelor sau de alte pertubaţii). În acest caz durata totală a intervalului de observări, incluse în prelucrare conform fiecărei şedinţe nu trebuie să fie mai mică de 90% din durata minimă stabilită a şedinţei. Divergenţele dintre rezultatele determinării caracteristicilor liniilor bazice conform componentelor de plan din diferite şedinţe nu trebuie să fie mai mare decît (5 mm + 2x10-6 xS)xK, în care S – lungimea liniei bazice, iar valoarea coeficientului K se acceptă egală cu 2. Pentru diferenţa valorilor de creştere a altitudinilor se admite o divergenţă mai mare de 1,5 ori mai mare decît cea de plan.După analiza datelor de prelucrare preliminară a materialelor din măsurări se execută compensarea coordonatelor punctelor reţelei geodezice naţionale şi se întocmesc cataloagele de coordonate şi altitudini.

Calculele finale şi compensarea RGN

Prelucrarea finală în scopul includerii punctelor în cataloagele de coordonate ale punctelor reţelei geodezice naţionale de ordinul 0 se execută în baza programelor care permit determinarea coordonatelor cu precizarea pe unitate de timp a orbitelor sateliţilor. Unul din asemenea programe îl constituie programul Bernese.La prelucrarea finală a măsurărilor pe punctele RGN-0 şi RGN-1 se folosesc efemeridele precise ale sateliţilor.Prelucrarea rezultatelor pe punctele RGN-0 se execută concomitent cu cea a rezultatelor observărilor tuturor punctelor permanente din regiune cu utilizarea coordonatelor staţiilor permanente fixate pe una şi aceeaşi epocă.Calcularea coordonatelor punctelor RGN-2 se permite de a executa cu utilizarea efemeridelor sateliţilor, recepţionate de receptoarele GPS în cadrul măsurărilor.Compensarea RGN-1 şi RGN-2 se efectuează prin utilizarea programelor firmei producătoare de echipament GPS, după testarea acestuia multilaterală, care confirmă obţinerea preciziei necesare.

Întocmirea catalogului

Cataloagele coordonatelor şi altitudinilor se întocmesc pe punctele reţelei geodezice Naţionale.În compartimentul de bază al catalogului sînt incluse coordonatele geodezice ale punctelor RGN: latitudinea geodezică B, longitudinea geodezică L, altitudinea elipsoidală H, coordonatele plane rectangulare x (N) şi y (E) în proiecţia universală transversală Merkator UTM şi coordonatele plane x (N) şi y (E) în proiecţia transversală Merkator TM, deasemenea sînt plasate altitudinile normale ale punctelor h.Completări şi modificări în catalog se fac prin acord cu Inspectoratul de Stat de Supraveghere Geodezică.Catalogul include următoarele capitole structurale:

• explicaţie;

• desene ale centrelor;

• lista coordonatelor şi altitudinilor punctelor (compartimentul de bază);

• indice alphabetic punctelor RGN ;

• scheme ale punctelor RGN.

Capitolul “Explicaţie” cuprinde sumarul scurt al lucrării, indicarea executantului principal de lucrări, timpul de executare a lucrării, parametrii tehnici ai reţelei, caracteristicile de precizie ale punctelor reţelei.Lista coordonatelor punctelor RGN cuprinde:

• numărul punctului conform catalogului;

• denumirea punctului, tipul de centru;

• ordinul reţelei;

• coordonatele geodezice – latitudinea, longitudinea şi altitudinea geodezică H a punctelor;

• coordonatele rectangulare în proiecţia universală transversală Merkator UTM;

• coordonatele rectangulare în proiecţia transversală Merkator TM;

• înălţimea normală h cu precizia de pînă la 1 mm.

Indicele alfabetic cuprinde denumirea punctului, ordinul şi numărul acestuia conform catalogului.În catalog se include schema punctelor RGN.În schemă se indică semnul convenţional al punctului, numărul acestuia şi liniile bazice acceptate în prelucrare.

ÎNTOCMIREA RAPORTULUI TEHNIC

La finalizarea prelucrării în birou a materialelor măsurărilor geodezice se întocmeşte un raport tehnic, în care sînt reflectate următoarele:

• conţinutul sarcinii;

• caracteristica fizico-geografică sumară;

• datele tehnico-economice;

• echipamentul geodezic;

• tehnologia de executare a măsurărilor pe teren;

• prelucrarea rezultatelor măsurărilor;

• concluziile.

La raport se anexează:

· fişele de amplasare a punctelor;

· catalogul de coordonate şi altitudini ale punctelor RGN;

· schema punctelor reţelei geodezice Naţionale;

· materialele privind prelucrarea matematică a măsurărilor.

Glosarul

Valoarea absolută a coordonatelor – obţinerea coordonatelor în sistemul geocentric global sau, ralativ la elipsoudul terestru, de regulă, după schimbările codului de măsurare a pseudodistanţei pînă la sateliţi cu precizia ce nu depăşeşte primii metri.

Linia bazice – denumirea convenţională a liniei, ce leagă două puncte ale observaţiilor satelitare, executate într-o singură şedinţă.

Vectorul liniei bazice – vectorul tridimensional de creştere a coordonatelor spaţiale între punctele megieşe ale observaţiilor satelitare.

Statica – metoda determinărilor relative ale creşterii coordonatelor spaţiale dintre două observaţii simultane ale punctelor continuie (nu mai puţin de 0,5 ore).

Liniile bazice independente – liniile bazice, obţinute din observaţiile diferitor şedinţe.

Determinarea relativă a coordonatelor – determinarea coodonatelor spaţiale de creştere între puncte pe calea măsurării fazei purtătoare cu o precizie, obţinută a primilor centimetri.

Literatura:

1. Instrucţiuni privind protecţia punctelor geodezice, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.23 din 14.01.1994.

2. Regulamente generale privind reţeaua geodezică naţională, Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 48 din 19.01.2001

3. Reguli de instalare a centrelor şi reperelor la punctele reţelelor geodezice şi de nivelment, Moscova , Картгеоцентр- Геодезиздат, 1993.

LISTA DE ABREVIERI

RGN-0 – reţea geodezică Naţională de ordinul 0;

RGN-1 – reţea geodezică Naţională de ordinul 1;

RGN-2 – reţea geodezică Naţională de ordinul 2;

EMP – eroare medie pătratică;

ASRFC – Agenţia de Stat relaţii funciare şi cadastru

a Republicii Moldova.

A N E X E

la Instrucţiunea pentru crearea RGN

ANEXA 1

Fişele obstacolelor ridicate

Abrisul obstacolelor ridicate

Punctul___________ obiectul_________

0

N

315 45

270 90 S

225 135

180 В______________

Data_________________ L______________

Elaborat _____________ H______________

Notarea azimuturilor şi unghiurilor de înclinare a obstacolelor

la punctele

Punctul_______________________________

Nr.nr. Azimutul Unghiul de înclinare

D/r а в Remarcă

Executantul:______________________

Anexa 2

ANEXA 3

Plata de ocrotire

(PUNCUL REŢELEI GEODEZICE NAŢIONALEOrdinul 0«OTACI»PATRIMONIUL STATULUI)

200

300

ANEXA 4

Fişele schiţelor punctelor RGN

Punctul GPS al RGN-1 № 45 Aşezarea punctului : L-35

Tipul centrului: Gr1 L-35-X-45-A

Schema aşezării punctului

Descrierea aşezării

punctului

Satul Hligeni

Marginea de sud-vest a satului, 0,3 km spre sud-vest de ferma de vite, pe marginea rîpei. Spre sud-vest de ferma de vite, pe

marginea rîpei.

Data instalării 21februarie 2001

A desenat Necrasov V.

A întocmit schiţeleChilincarov S. A controlat Amirov I.

Şeful echipeiAmirov I.

ANEXA 5

ANEXA 6

lista COORDONATELOR PUNCTELOR RGN

Numărul

sau denumirea punctelor

Tipul centrului

Clasa

reţelei

Coordonatele geodezice

UTM

TM

B

L

H

X

Y

X

Y

h

220

27


Top Related