UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘIFACULTATEA DE BIOLOGIE
MASTER BIOLOGIA DEZVOLTĂRII
STUDII GENETICE LA UN LOT DE PACIENȚI CU STUDII GENETICE LA UN LOT DE PACIENȚI CU AFECȚIUNI HEPATICE CU PREDISPOZIȚIE GENETICĂAFECȚIUNI HEPATICE CU PREDISPOZIȚIE GENETICĂ
CANDIDAT:CANDIDAT:
LĂBUȘCĂ Bianca-ElenaLĂBUȘCĂ Bianca-Elena
CUPRINSCUPRINS
CAPITOLUL I. Anatomia normală a ficatului CAPITOLUL I. Anatomia normală a ficatului umanuman
CAPITOLUL II. Anatomia patologică hepaticăCAPITOLUL II. Anatomia patologică hepatică CAPITOLUL III. Boli ereditare hepaticeCAPITOLUL III. Boli ereditare hepatice CAPITOLUL IV. Material și metodeCAPITOLUL IV. Material și metode CAPITOLUL V. Rezultate și discuțiiCAPITOLUL V. Rezultate și discuții CONCLUZIICONCLUZII
MOTIVAMOTIVAȚȚIE IE ȘȘI OBIECTIVEI OBIECTIVE Bolile ereditare hepatice cu predispoziție
genetică reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, fiind firesc să fie amplu studiate pentru a li se stabili etiopatogenia şi pe această bază, pentru a identifica cele mai bune soluţii terapeutice.
În acest scop, am efectuat un studiu genetic la un lot de 30 de pacienți cu boli hepatice care prezentau o încărcătură ereditară.
MATERIAL ȘI METODEMATERIAL ȘI METODE
Studiul cuprinde persoanele internate la Centrul de GASTROENTEROLOGIE si HEPATOLOGIE de la Spitalului Sfantul Spiridon din judeţul Iaşi, intervalul de timp considerat în studiu fiind cuprins între 01.01 2011 şi 01.01 2013 ca dată a ultimei internări.
Pentru studiul genetic au fost selecţionați 10 Pentru studiul genetic au fost selecţionați 10 pacienti cu boli ereditare hepatice monogenice si pacienti cu boli ereditare hepatice monogenice si 20 persoane20 persoane cu STEATOZA HEPATICA cu STEATOZA HEPATICA nonalcoolică (steatohepatită cronică) la care s-a nonalcoolică (steatohepatită cronică) la care s-a manifestat predispoziţia genetică şi anume: manifestat predispoziţia genetică şi anume: – 9 cazuri pe linie maternă, 9 cazuri pe linie maternă, – 4 cazuri pe linie paternă,4 cazuri pe linie paternă,– 7 cazuri la care ambii părinţi erau diagnosticaţi cu 7 cazuri la care ambii părinţi erau diagnosticaţi cu
aceeasi afectiune.aceeasi afectiune.
Datele considerate Datele considerate relevanterelevante pentru studiu pentru studiu au fost au fost exprimate grafic pentru a avea o imagine mai clară exprimate grafic pentru a avea o imagine mai clară şi complexă asupra aspectelor aduse în discutie . şi complexă asupra aspectelor aduse în discutie .
CONSULTUL GENETICCONSULTUL GENETIC
– Înregistrarea datelor personale Înregistrarea datelor personale – AnamnezaAnamneza familiala familiala– Examenul clinicExamenul clinic– Explorările paracliniceExplorările paraclinice– Analiza şi sinteza datelorAnaliza şi sinteza datelor– Stabilirea diagnosticului Stabilirea diagnosticului – Construirea arborelui Construirea arborelui
genealogicgenealogic– Sfatul genetic Sfatul genetic
2 3
P
I, II, III ...
1 , 2, 3 ...
?
31
LA 22
bărbat sănătos
fem eie sănătoasă
bărbat a fectat
fem eie a fecta tă
bărbat ş i fem eie norm ali, decedaţi
bărbat ş i fem eie a fecta ţi, decedaţi
căsătorie (cuplu)
re la ţie ileg itim ă
căsătorie consangvină
gem eni d iz igoţi
gem eni m onozigoţi
d ivorţ ş i o nouă căsătorie
descendenţi
descendenţi m ultip li(do i fii ş i tre i fiice)
ind iv id cu sex necunoscut
avort spontan
nou născut m ort
sarcină în evo lu ţie(luna a doua)
cuplu fără copii
proband
heterozigoţi pentrucaracteru l stud ia t
generaţii
ind iv iz ii une i generaţii
cop il adoptat
bărbat sănătos;vârsta - 31 an i
bărbat sănătos;in iţia le le ş i vârsta
herm afrod it
lipsa in form aţiilo r
Simboluri utilizate pentru întocmirea arborilor genealogici
SFATUL GENETICSFATUL GENETIC Calcularea riscului de Calcularea riscului de
recurenrecurență (după ță (după tabelele de risc tabelele de risc empiric pentru boli cu empiric pentru boli cu determinism poligenic determinism poligenic și după legile și după legile mendeliene pentru mendeliene pentru bolile monogenice)bolile monogenice)
Comunicarea riscului Comunicarea riscului de recurență și a de recurență și a gradului de riscgradului de risc
REZULTATE ȘI DISCUȚIIREZULTATE ȘI DISCUȚIIASPECTE EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICEASPECTE EPIDEMIOLOGICE ȘI CLINICE
1. Incidența formelor etiologice de boală hepatică1. Incidența formelor etiologice de boală hepatică
Predominantecologică
multifactorială
100% genetică
58,44%40,56%
1%
2. Mediul de viață2. Mediul de viață
Urban
Rural70%
30%
3. Sexul3. Sexul
Masculin
Feminin63,33%
36,66%
4. Condiții de viață4. Condiții de viață
Alcool
Grasimi
Ambele
Niciuna
15%
20%30%
35%
5. Factori de risc asociați steatozei hepatice5. Factori de risc asociați steatozei hepatice
Obezitate
Hipercolesterolemie
Insuficientacardiaca
Diabet zaharat
40%
10%
20%
30%
ASPECTE GENETICEASPECTE GENETICE
1. Antecedente heredocolaterale1. Antecedente heredocolaterale
12
18
0
rude afectate
rude gr. I
rude gr. II
predispozitie genetica
pe linie maternape linie paterna
calcularea riscului de recurenţăcalcularea riscului de recurenţă calcularea riscului genetic pentrucalcularea riscului genetic pentru STEATOZA STEATOZA hepatică s-a hepatică s-a
făcut pe baza unui tabel de risc empiricfăcut pe baza unui tabel de risc empiric Riscul de recurenţă a fost apreciat ca fiindRiscul de recurenţă a fost apreciat ca fiind:: mic (2-4%) pentru cazurile de steatohepatită cronică mic (2-4%) pentru cazurile de steatohepatită cronică
studiate, care nu au rude afectate; studiate, care nu au rude afectate; doar în cele 2 cazuri familiale care prezentau două rude doar în cele 2 cazuri familiale care prezentau două rude
afectate, riscul a fost cuprins între 10-15%, ceea ce afectate, riscul a fost cuprins între 10-15%, ceea ce corespunde unui risc mediucorespunde unui risc mediu
Cazuri cu risc de recurenţă de 2-4% (fără rude afectate) 393 cazuri
Cazuri cu risc de recurenţă 4-6% (datorită unei rude de grad II afectate) 10 cazuri
Cazuri cu risc de recurenţă de 5-10% (datorate unei rude de gradul I afectate) 8 cazuri
Cazuri cu risc de recurenţă 10-15% (datorate a două rude de gradul I afectate) 2 cazuri
Cazuri cu risc de recurenţă 25% (bolile monogenice autosomal recesive) 8 cazuri
Cazuri cu risc de recurenţă major 50% (boli monogenice autosomal dominante și boli legate de X recesive pentru sexul masculin ) 2 cazuri
Riscuri mari și majore au fost calculate Riscuri mari și majore au fost calculate pentru cele 10 cazuri de boli monogenice, în pentru cele 10 cazuri de boli monogenice, în funcție de modul lor de transmitere :funcție de modul lor de transmitere :– Autosomal recesivăAutosomal recesivă (risc de recurență 25%) pentru (risc de recurență 25%) pentru
cazurile de bcazurile de boală Wilson forma hepatică, , sindrom oală Wilson forma hepatică, , sindrom Rotor, fibroză hepatică congenitală, deficit de alfa 1 Rotor, fibroză hepatică congenitală, deficit de alfa 1 antitripsină, sindrom Dubin Johnson, boală Hurler,antitripsină, sindrom Dubin Johnson, boală Hurler,
– Legat de X recesivLegat de X recesivă (ă (risc de recurență risc de recurență 50% pentru 50% pentru sexul masculin și 0 pentru sexul feminin): cazul de boală sexul masculin și 0 pentru sexul feminin): cazul de boală HunterHunter
– Autosomal dominantăAutosomal dominantă (risc de recurență 50%) pentru (risc de recurență 50%) pentru cazul de bcazul de boală polichistică hepatică, sindrom Kriegler oală polichistică hepatică, sindrom Kriegler Najjar tip IINajjar tip II
Arborele genealogic al pacientului VE (deficit de alfa 1 antitripsinădeficit de alfa 1 antitripsină)) Transmitere autosomal recesivă; risc de recurență: 25% in fratria lui Transmitere autosomal recesivă; risc de recurență: 25% in fratria lui
VE și 33,33% pentru copiii lui VEVE și 33,33% pentru copiii lui VE
Arborele genealogic al pacientului TI cu boală Huntercu boală Hunter Transmitere legată de X recesivă; risc de recurență: 50% in fratrie Transmitere legată de X recesivă; risc de recurență: 50% in fratrie
pentru sexul masculine și 0 pentru sexul feminine (50% purtătoare pentru sexul masculine și 0 pentru sexul feminine (50% purtătoare sănătoase cu risc de 50% de a avea băieți afectați de boală Huntersănătoase cu risc de 50% de a avea băieți afectați de boală Hunter))
Pacientul DE, sex masculin, în vârstă de 32 ani, Pacientul DE, sex masculin, în vârstă de 32 ani, mediu urban, cu boală polichistică hepatică. mediu urban, cu boală polichistică hepatică.
Din ancheta familială rezultă că pacientul prezintă Din ancheta familială rezultă că pacientul prezintă mama cu formă frustă de boală polichistică hepatică. mama cu formă frustă de boală polichistică hepatică.
Transmitere autosomală dominantă; risc de Transmitere autosomală dominantă; risc de recurență: 50% in fratrie și 50% pentru copii.recurență: 50% in fratrie și 50% pentru copii.
C O N C L U Z I IC O N C L U Z I I
Studiul genetic efectuat la un lot de 30 de pacienţi cu boli Studiul genetic efectuat la un lot de 30 de pacienţi cu boli hepatice care prezentau încărcătură ereditară, a urmărit hepatice care prezentau încărcătură ereditară, a urmărit evidenţierea factorilor predispozanţi modificabili şi evidenţierea factorilor predispozanţi modificabili şi nemodificabili, aprecierea etiologiei genetice (heritabilitatea), nemodificabili, aprecierea etiologiei genetice (heritabilitatea), calcularea riscului de recurenţă şi acordarea sfatului genetic în calcularea riscului de recurenţă şi acordarea sfatului genetic în vederea profilaxiei primare şi secundare ;vederea profilaxiei primare şi secundare ;
Ca un argument pentru etiologia genetică, distribuţia familială Ca un argument pentru etiologia genetică, distribuţia familială se verifică cu un înalt grad de relevanţă. Proporţia gasită, deşi se verifică cu un înalt grad de relevanţă. Proporţia gasită, deşi în concordanţă cu datele din literatura de specialitate, nu este în concordanţă cu datele din literatura de specialitate, nu este semnificativă din punct de vedere statistic din cauza numărului semnificativă din punct de vedere statistic din cauza numărului mic de cazuri studiate;mic de cazuri studiate;
Un obiectiv important al studiului a fost calcularea riscului Un obiectiv important al studiului a fost calcularea riscului de recurenţă, care a fost apreciat ca fiind mic (2-5%) de recurenţă, care a fost apreciat ca fiind mic (2-5%) pentru majoritatea cazurilor studiate, doar în cele 10 cazuri pentru majoritatea cazurilor studiate, doar în cele 10 cazuri de boli monogenice, riscul fiind mare (25%) și major (50%); de boli monogenice, riscul fiind mare (25%) și major (50%); de asemenea, rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu de asemenea, rezultatele obţinute sunt în concordanţă cu cele din literatura de specialitate. cele din literatura de specialitate.
Pentru toţi pacienţii studiaţi s-a acordat, în final, sfat Pentru toţi pacienţii studiaţi s-a acordat, în final, sfat genetic subliniindu-se faptul că elementul esenţial în genetic subliniindu-se faptul că elementul esenţial în profilaxia bolilor hepatice cu predispoziție genetică îl profilaxia bolilor hepatice cu predispoziție genetică îl constituie cunoașterea susceptibilității la boală moștenite și constituie cunoașterea susceptibilității la boală moștenite și evitarea factorilor de mediu care pot transforma evitarea factorilor de mediu care pot transforma predispoziţia genetică în boală. predispoziţia genetică în boală.