Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri, mari, oceane) si ecosisteme de ape curgatoare (rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare, printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei.

Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi. Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste.

Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone: zona superioara (zona pastravului)zona inferioara (zona crapului)

- substrat din bolovani si pietrissubstrat din bolovani si pietris- viteza mare de curgere a apei- viteza mare de curgere a apei- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei - apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazutascazuta- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita - frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apeicurentului puternic al apei

- plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietreplante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, - animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substratcrustacee bine fixate de substrat- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), - pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)codobatura)

- substrat din nisip si mal- albie larga, viteza apei mica, debitul mare- apa tulbure, cantitate reduca de oxigen- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna- depozite de material organic pe fundul apei

- plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei- animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

-AAlbia lbia este este bine consolidatabine consolidata..- - AAdancime medie dancime medie este este de 10mde 10m..- - AApa pa este este foarte tulburefoarte tulbure..- - Pe fundul apei este Pe fundul apei este mult nisip si malmult nisip si mal..- Oscilatii ale nivelului apei in functie de Oscilatii ale nivelului apei in functie de abundenta precipitatiilorabundenta precipitatiilor sau de sau de anotimp.anotimp.- Temperatura la sol este influentata de covorul vegetal , de tipul de sol si Temperatura la sol este influentata de covorul vegetal , de tipul de sol si de prezenta apei. Astfel , solul umed se incalzeste mai greu decat solul de prezenta apei. Astfel , solul umed se incalzeste mai greu decat solul uscat.uscat.- Temperatura apei este influentata de anotimpsi precipitatii.Temperatura apei este influentata de anotimpsi precipitatii.

-plante: fitoplancton bogatplante: fitoplancton bogat--specii de alge: brune , verzi , albastre.specii de alge: brune , verzi , albastre.-animale nevertebrate: animale nevertebrate:

zooplancton dezvoltatzooplancton dezvoltat(cu care se hranesc organismele care traiesc in mal)(cu care se hranesc organismele care traiesc in mal), , melci, melci, scoici, scoici, raciraci

- animale vertebrate: - animale vertebrate: pesti (crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, pesti (crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), cega), serpi de apa, serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pasari (soimul dunarean), pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)

Dunarea are o lungime de 2860 km din care 1075 in Romania - Intra in Dunarea are o lungime de 2860 km din care 1075 in Romania - Intra in tara la Bazias si face granita cu Serbia, Bulgaria , Ucraina si R. Moldova. tara la Bazias si face granita cu Serbia, Bulgaria , Ucraina si R. Moldova.

- Dunarea traverseaza tara noastra doar intre Calarasi si Galati - Dunarea traverseaza tara noastra doar intre Calarasi si Galati - Aduna 98% din raurile Romaniei La intrare in tara are un debit de - Aduna 98% din raurile Romaniei La intrare in tara are un debit de

5560 m3/s si ajunge pana la 6470 m3/s la Patlageanca ( locul unde Dunarea 5560 m3/s si ajunge pana la 6470 m3/s la Patlageanca ( locul unde Dunarea se desparte in doua brate). se desparte in doua brate).

In lungul Dunarii se disting 4 mari sectoare : In lungul Dunarii se disting 4 mari sectoare : - Defileul Bazias - Defileul Bazias – – Gura Vaii Gura Vaii - Lunca Dunarii intre Drobeta si Calarasi - Lunca Dunarii intre Drobeta si Calarasi - Sectorul Baltilor intre Calarasi si Braila Delta Dunarii intre Braila si - Sectorul Baltilor intre Calarasi si Braila Delta Dunarii intre Braila si

Marea Neagra Marea Neagra - in aceasta parte se imparte in aval de Tulcea in 3 brate : - in aceasta parte se imparte in aval de Tulcea in 3 brate : - Chilia - Chilia - Sulina - Sulina - Sfantul Gheorghe - Sfantul Gheorghe

•Oscilatiile de nivel variaza in functie de cantitatea de precipitatii.•Pe teritoriul tarii niastre , substratul albiei Dunarii variaza in functie de zona: -la intrarea in tara este stancos, - spre varsare devine mâlos , argilos, nisipos.•Apa este foarte tulbure.•Adâncimea apei ajunge la 10 m acolo unde albia se lateste. •Debitul anual de apa este mare.•Temperatura apei variaza in decursul anului. Iarna, de exemplu , pe Dunare se formeaza pod de gheata.

•In apele fluviului sunt bine reprezentate atât filoplanctonul cât si zooplanctonul.•Fauna piscicola cuprinde specii valoroase : ştiuca, şalău, somn, cegă, crap, plătică.•Primăvara , pătrund din Marea Neagră in Dunăre, pentru reproducere, sturionii( morun, nisetru, păstruga), apreciati atăt pentru carne, căt si pentru icre negre.

Construnctia propriu-zisa de la Portile de Fier a inceput in 1964. La 16 mai 1972 , sistemul hidroenergetic si de navigatie a fost inaugurat oficial, pe aceasta data sarbatorindu-se , de atunci , Ziua Portilor de Fier

Parcul National Portile de Fier a fost creat Parcul National Portile de Fier a fost creat datorita varietatii ecosistemelor si al peisajului pitoresc al datorita varietatii ecosistemelor si al peisajului pitoresc al defileului. Aici exista peste 20 de rezervatii naturale. Unele specii defileului. Aici exista peste 20 de rezervatii naturale. Unele specii de plante si animale nu traiesc decatin aceasta zona.de plante si animale nu traiesc decatin aceasta zona.

Datorita unicitatii si diversitatii Datorita unicitatii si diversitatii ecosistemelor, ecosistemelor, zona Portile de Fier a fost declarata Parc zona Portile de Fier a fost declarata Parc National si detine 20 de rezervatii naturale. National si detine 20 de rezervatii naturale.

Intalnim aici specii unice : Intalnim aici specii unice : - laleaua cazanelor - laleaua cazanelor - pinul de Banat - pinul de Banat - vipera cu corn - vipera cu corn - broasca testoasa de uscat , etc. - broasca testoasa de uscat , etc.

De asemenea intalnim aici o mare varietate de pesti : De asemenea intalnim aici o mare varietate de pesti : - somnul - somnul - stiuca - stiuca - bibanul - bibanul - scrumbia de Dunare - scrumbia de Dunare - sturionii - sturionii - morun , nisetru , pastruga - morun , nisetru , pastruga - cega , etc. - cega , etc.

In aceata zona intalnim abundenta fito-planctonului In aceata zona intalnim abundenta fito-planctonului si zoo-planctonului. si zoo-planctonului.

În În Parcul Natural Balta Mică a Brăilei au fost identificate au fost identificate 19 tipuri de habitate 19 tipuri de habitate , , 9 dintre acestea fiind de interes 9 dintre acestea fiind de interes comunitarcomunitar..

Ecosistemele terestreEcosistemele terestre se pot grupa în trei categorii: se pot grupa în trei categorii: păduri, tufărişuri, pajişti.păduri, tufărişuri, pajişti.Ecosistemele acvatice Ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt de pe teritoriul PN-BmB sunt direct influenţate de regimul hidrologic al Dunăriidirect influenţate de regimul hidrologic al Dunării::- b- bălțile pot fi permanente şi temporareălțile pot fi permanente şi temporare;; - z- zonele mlăştinoase se întâlnesc la limita dintre uscat şi onele mlăştinoase se întâlnesc la limita dintre uscat şi apăapă;;- - privalurile sunt canaluri care fac legătura între Dunăre privalurile sunt canaluri care fac legătura între Dunăre şi bălţişi bălţi;;- g- gârleleârlele fac legătura între bălţile de pe teritoriul fac legătura între bălţile de pe teritoriul parcului.parcului.

Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, Importanţa pădurii în această zonă umedă este incontestabilă, arboretele devenind principala componentă biosistemică. arboretele devenind principala componentă biosistemică.

Plante acvatice din zona mlăştinoasă de la marginea apei

Plante fixate pe fundul apei, ale căror flori şi frunze plutesc la suprafaţă

Plantele plutitoare îşi revarsă culoarea pe ochiuri senine de apă

Păsări care întregesc tabloul bălţii (vin din nordul sau din centrul Europei, din ţinutul Asiei, dar şi din nordul

Africii)

Păsări ocrotite de lege

Păsări ocrotite de lege

Dintre mamifere au fost semnalate:

Iepure Vidra

Câinele enot

Vulpea roşieMistreţ

Pisica sălbatică

SturioniScrumbia de Dunăre

Şalău vărgat Somn

PARCUL NATURAL BALTA MICĂ A BRĂILEI – O ALTFEL DE DELTĂ

Balta Mică a Brăilei, ruptă brutal din tărâmul de Eden al Bălţii Brăilei, unde nimeni nu proteja, nimeni nu locuia în el ci lua doar cât îi trebuia, ţinut al singurătăţii şi al drumurilor de apă, al pădurii încremenită în verde, al păsărilor şi întinderilor de stuf, trebuie prezentată tuturor.

În data de 15.06.2001 În data de 15.06.2001 Parcul Natural Balta Mică a Parcul Natural Balta Mică a BrăileiBrăilei este declarat zonă umedă de importanţă internaţională, este declarat zonă umedă de importanţă internaţională, prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, care conservă prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, care conservă pe o suprafaţă de 205 kmpe o suprafaţă de 205 km22 ultimele complexe de ecosisteme ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte în regim liber de inundaţie ce au mai acvatice, terestre şi mixte în regim liber de inundaţie ce au mai rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei (adică 8% rămas în urma îndiguirii bălţilor Brăilei şi Ialomiţei (adică 8% din fosta Deltă Interioară – 2.413 kmdin fosta Deltă Interioară – 2.413 km22).).

In Delta Dunarii se intalnesc si lacuri : Fortuna, Puiu , Iacob, Merhei , Dranov, In Delta Dunarii se intalnesc si lacuri : Fortuna, Puiu , Iacob, Merhei , Dranov, Isac , etc. Avand o influenta climatica pontica delta are o temperatura medie a lunii Isac , etc. Avand o influenta climatica pontica delta are o temperatura medie a lunii ianuarie intre 0 si – 2 grade C si o temperatura medie a lunii iulie intre 22 si 23 grade C ianuarie intre 0 si – 2 grade C si o temperatura medie a lunii iulie intre 22 si 23 grade C deci o temperatura medie anuala de peste 11 grade C . deci o temperatura medie anuala de peste 11 grade C .

Precipitatiile din aceasta zona sunt uneori chiar sub 400 mm . Precipitatiile din aceasta zona sunt uneori chiar sub 400 mm . In anul 1990 Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a bioseferei datorita : In anul 1990 Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a bioseferei datorita :

- unicitatii si frumusetii locurilor - unicitatii si frumusetii locurilor - varietatii ecosistemelor - varietatii ecosistemelor - suprafetelor mari acoperite cu stuf - suprafetelor mari acoperite cu stuf - marii bogatii floristice si faunis - marii bogatii floristice si faunis - tice - tice - datorita padurilor cu vegetatie subtropicala ( liane, arbori si arbusti specifici )- datorita padurilor cu vegetatie subtropicala ( liane, arbori si arbusti specifici )

Are o origine fluvio-maritima si are cea mai mare altitudine pe Are o origine fluvio-maritima si are cea mai mare altitudine pe grindul Letea si este de 12,4m. Este o campie in formare fiind cel mai nou grindul Letea si este de 12,4m. Este o campie in formare fiind cel mai nou teritoriu din tara noastra . teritoriu din tara noastra .

Are un relief pozitiv (uscatul si grindurile ) si un relief negativ Are un relief pozitiv (uscatul si grindurile ) si un relief negativ (bratele Dunarii , canalele , baltile , iazurile , garlele , mlastinile , etc.) (bratele Dunarii , canalele , baltile , iazurile , garlele , mlastinile , etc.) Uscatul deltei reprezinta 13% din suprafata deltei. La gurile bratelor Uscatul deltei reprezinta 13% din suprafata deltei. La gurile bratelor Chilia si Sfantul Gheorghe s-au format „delte secundare”.Chilia si Sfantul Gheorghe s-au format „delte secundare”.

BIBLIOGRAFIE Giurescu, C., 1968, Istoricul oraşului Brăila din cele mai vechi timpuri până

astăzi, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, p. 15 Marinescu, Gh. T., 1929, Analele Brăilei, anul I nr. 4-6, p. 104 Manolescu, R., 1965, Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul

(secolele XIV - XVI), Bucureşti, pp. 110-111 Ielenicz, M., 2005, Geografia României I. Geografia fizică, Ed. Universitară,

Bucureşti Andronache, I., 2008, Dinamica mediului geografic în Balta Brăilei, Universitatea

din Bucureşti, Facultatea de Geografie, teză de doctorat, sursa: http://www.unibuc.ro/

Posea, G., (coord.), 1982, Enciclopedia Geografică a României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

Paşcovschi, S., Leandru, V., 1958, Tipuri de pădure din Republica Populară Română, Editura Agrosilvică, Bucureşti

Gâştescu, P., Ţurcanu-Breier, A., 1965, Câteva aspecte ale bilanţului hidrologic al lacurilor din lunca Dunării, Hidrobiologia, vol. II

Antipa, G., 1910, Regiunea inundabilă a Dunării. Starea ei actuală şi mijloacele de a o pune în valoare, Bucureşti