Cuprins
Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la SC AJC Ana Maria SRL, Iaşi...........................2
1.1. Scurt istoric................................................................................................................................2
1.2. Obiectul de activitate..................................................................................................................3
13. Structura organizatorică a firmei.................................................................................................5
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)...................................................7
1.5. Structura de personal................................................................................................................17
1.6. Relaţii cu exteriorul..................................................................................................................19
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.AJC ANA MARIA SRL,
IAŞI în perioada 2006-2008- tabel comentat cu identificarea factorilor de influenţă....................21
Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare.................................................................23
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare..................................................23
2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare..............................................................28
2.2.1. Impozitul pe profit…………………………………………………………………….28
2.2.2 Impozitul pe venitul din salarii………………………………………………………..39
2.2.3 Taxa pe valoarea adaugata…………………………………………………………….49
2.2.4 Impozitele si taxele locale………………………………………………………....…62
2.2.5 Contributiile catre buget……………………………………………………………….75
2.3 Impozitele şi taxele locale.........................................................................................................61
2.4 Contribuţiile către buget............................................................................................................73
Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare.........................................................................79
3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare.............................................................................79
3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare...........................................................................82
3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare............................................83
3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare..........................................83
BIBLIOGRAFIE:.............................................................................................................90
ANEXE
1
Cap 1. Organizarea şi funcţionarea agentului economic SC „AJC Ana Maria” SRL, Iaşi
1. Scurt istoric
S.C. AJC ANA-MARIA S.R.L este societate comercială constituită sub formă de societate
cu răspundere limitată. Societatea cu răspundere limitată este acea societate ale cărei obligaţii sunt
garantate cu patrimoniul social, iar asociaţii sunt obligaţi numai în limita capitalului social subscris.
Valoare totală a firmei este de 1.547.710 RON deţinută în proporţie de 88% de Irimia Jana şi în
proporţie de 22% de Irimia Ana Maria.
Forma juridica a societatii
Firma a fost înfiinţată în anul 1995, având nr. de înregistrare în Registrul Comerţului: J22-
22114/1995; C.I.F.: 6989514.
Sediul societatii
S.C. AJC ANA-MARIA S.R.L are sediul în judeţul Iaşi, str. Mănăstirii, nr. 18. Firma este
una locală, deservind doar judeţul Iaşi şi având 2 puncte de desfacere: primul este situat chiar la
adresa mai sus menţionată, unde se află şi departamentul de producţie, şi este reprezentat de un
supermarket, iar al doilea este situat în incinta Piaţei Nicolina, spaţiu care a fost închiriat pe perioade
determinate.
Fiind o firmă locală, aceasta întocmeşte contracte cu furnizori locali, însă şi cu furnizori din
împrejurimile oraşului Iaşi, atât persoane juridice, cât şi fizice. Firma oferă zi de zi produse de
calitate excelentă clienţilor ei, crezul şi mottoul firmei fiind mulţumirea clientului printr-o calitate
deosebită a produselor. S.C AJC ANA-MARIA S.R.L oferă spre comecializare produse şi preparate
din carne precum şi produse de panificaţie sub brand propriu cu numele AJC ANA-MARIA.
Aceasta are şi calitate de furnizor de produse din carne şi panificaţie pentru alte firme.
2
1.2. Obiectul de activitate
Obiectul de activitate îl constituie: “Prelucrarea şi conservarea cărnii”– COD CAEN 1011
conform Codului C.A.E.N. revizuit în 2008.
Domeniu de activitate principal (CAEN) al A.J.C. ANA MARIA SRL:
1511 Productia si conservarea carnii
Această clasă include:
- producţia de carne proaspătă, refrigerată sau congelată, în carcasă;
-producţia de carne proaspătă, refrigerată sau congelată, tranşată;
Această clasă include, de asemenea si:
- producţia de piei provenite din abatoare, inclusiv scoaterea lânei de pe ovine;
- obţinerea de grăsimi comestibile de origine animală;
- prelucrarea organelor şi măruntaielor rezultate din tăierea animalelor;
- producţia de lână.
Această clasă exclude:
- obţinerea găasimilor de pasăre, comestibile;
- ambalarea cărnii, pe cont propriu, de către comercianţii cu ridicata;
- ambalarea cărnii, pe bază de tarif sau contract.
Practic produce, prelucrează şi comercializează toată gama de produse din această clasă de
bunuri cum ar fi: mezeluri, pastrame afumate uscate, jambon, muşchi afumat, şuncă uscată şi în vid,
parizer, Kaiser etc.. Întreprinderea mai are ca obiect de activitate şi ”Fabricarea pâinii; fabricarea
prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie” cod C.A.E.N 1071: pâine, colaci, covrigi,
prăjituri, torturi etc.
La data înfiinţării deţinea o hală de prelucrare a cărnii, o moară şi o brutărie. Cu timpul s-a
modernizat linia de prelucrare a cărnii, s-a deschis un minimarket unde se comercializează produsele
firmei şi, în plus, s-a deschis un punct de vânzare a cărnii proaspete în piaţa Nicolina.
Misiunea firmei este să ofere clienţilor cea mai diversificată ofertă de produse din carne şi
panificaţie, să răspundă exigenţelor clienţilor actuali, să exceleze pe piaţă, să ofere garanţia
3
consumului unor produse sigure din punct de vedere calitativ. Firma S.C AJC ANA-MARIA S.R.L
este întotdeauna atentă la cerinţele pieţei, la sugestiile şi criticile clienţilor.
Societatea comercială a căutat tot timpul să-şi specializeze personalul, să recruteze persoane
capabile să ocupe postul disponibil. La început avea 15 angajaţi dispuşi, atât în departamentul de
prelucrare a cărnii şi produselor de panificaţie, cât şi în cel administrativ.
1.3 Structura organizatorică a firmei
Societatea S.C AJC ANA-MARIA S.R.L este împărtită în grupuri sau unităţi de muncă.
Structura organizatorică reprezintă elementul esenţial al sistemului de conducere, determinând într-o
proporţie însemnată funcţionalitatea organizaţiei, modul de utilizare a resurselor, nivelul
cheltuielilor şi eficienţa activităţii.
Structura organizatorică favorizează comunicarea, rezolvarea operativă a problemelor,
reducerea consumurilor de muncă, în timp ce organizarea necorespunzătoare duce la apariţia unor
disfunctionalităţi în activitatea firmei, generează dezordine şi ineficienţă.
Aceasta este influenţată de o multitudine de factori de natura economică, politică,
tehnologică, socială, şi are un caracter dinamic, schimbările fiind nu numai inevitabile, ci şi tipice.
Adaptarea structurii se face în funcţie de necesităţile interne şi de resursele umane pe care le are
firma. 1
Tabelul nr.2 Date administrative A.J.C. ANA MARIA SRL
Nr. Administratori
Nr. Asociati
Nr. Sucursale
Nr. Filiale
1 2 0 5
Ca mod de organizare funcţională s-a ales gruparea după procese de muncă şi funcţii.
Majoritatea firmelor care realizează producţie sunt organizate în acest mod. Un număr de oameni
sunt implicaţi în producţie, alţii în vanzări, alţii în finanţe şi contabilitate etc.
Gruparea a determinat o mai stransă interdependenţă între fluxurile de lucru şi procese:
oamenii lucrează mai uşor şi mai repede dacă sunt grupaţi. Uneori gruparea duce la interacţiuni
sociale şi comunicare mai bună, fiind un factor ce stă la baza dezvoltării relaţiilor sociale.
Firma este organizată ca o societate cu răspundere limitată (SRL), condusă de un director
general a cărui competenţă este stabilită prin fişa de post. Directorul general are în subordine toate
1 Nica, P., Iftimescu, A., Management-concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004, p. 215;
4
departamentele mari ale firmei, departamente care au la rândul lor alţi directori de department (şefi
de departament).
După cum rezultă din organigramă, (vezi Figura nr. 1-“Organigrama S.C. Ana-Maria
S.R.L.”) activitatea firmei este organizată în 5 compartimente principale conduse de un manager
general, un manager economic, un manager comercial şi un manager al departamentului de
producţie. Drept responsabilili cu marketingul firmei sunt delegaţi angajaţii de la distribuţie.
Toate elementele patrimoniale ale firmei : birourile, halele de prelucrare a cărnii şi fabricare
a produselor de panificaţie, personalul, sistemele informaţionale, asigură continuitate desfăşurării
activităţii curente.
În fiecare departament se efectuează anumite activităţi specifice:
departamentul financiar-contabil elaborează informaţiile financiar contabile şi
gestionează intrările şi ieşirile din patrimoniu, înregistrează încasările şi plătile firmei. În
acest departament sunt angajate trei persoane, fiecare având computerul său, iar cele trei
calculatoare sunt legate în reţea, asigurându-se o comunicare foarte bună şi o împarţire a
sarcinilor ;
departamentul aprovizionare asigură aprovizionarea cu materii prime şi materiale
necesare producţiei;
departamentul distribuţie se ocupă de desfacerea produselor obţinute în cadrul
firmei;
departamentul producţie realizează şi obţine bunurile;
departamentul tehnic aduce la cunoştiinţă parametrii tehnici optimi de funcţionare
a utilajelor şi maşinilor din departamentul de producţie
5
Figura nr.1 Organigrama S.C. Ana-Maria S.R.L.
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)
Compartimentul financiar –contabil al firmei SC AJC ANA-MARIA SRL este organizat
conform prevederilor articolului 11 din legea contabilitatii NR. 82/1991 pe compartimente distincte
conduse de contabilul sef.
Compartimentele care functioneaza in cadrul unitatii sint:
Compartimentul Aprovizionare – desfacere
Compartimentul contabilitate
Compartimentul financiar
6
In cadrul compartimentului Aprovizionare – desfacere se intocmesc comenzile catre
furnizori in vedera aprovizionarii unitatii cu materiile prime necesare activitatii de productie a
produselor pe care firma urmeaza sa le comercializeze.
Aprovizionarea se face prin comanda lansata catre furnizori. Aprovizionarea se face cu
mijloace de transport proprii insotite de delegatii unitatii, sau sunt aduse de catre furnizor, caz in
care sunt percepute cheltuieli de transport. La sosirea marfii aceasta este receptionata de catre
gestionar care confrunta cantitatile din factura cu cele existente faptic. De asemenea se face si o
verificare a calitatii marfurilor primite.
Daca nu s-au constatat diferente se intocmeste nota de intrare receptie, iar daca se constata
diferente se mentioneaza marfa refuzata la plata si numarul notei de intrare receptie dupa care se
semneaza de cei care au receptionat marfa. Odata facute aceste demersuri documentul ajunge la
departamentul de contabilitate si este inregistrat si contabilizat ca atare.
In cadrul departamentului contabilitate se executa lucrarile de gestionare si contabilizare a
tuturor documentlor contabile. Functionalitatea departamentului de contabilitate este asigurata de 3
persoane. Firma noastra asigura evidenta contabila pentru departamentul de productie si pentru
departamentul comercial. Departamentul de contabilitate foloseste ca suport informational
programul de contabilitate si gestiune financiara WinMentor v434.
In cadrul departamentului financiar se executa incasari si plati pe baza documentelor
contabile. Toate platile sau incasarile efectuate sunt insotite obligatoriu insotite de chitanta fiscala
pentru probarea tuturor operatiunilor in cazul unui control inter sau extern.
În cadrul S.C. AJC ANA MARIA S.R.L. se regăsesc următoarele funcţii: de producţie,
comercială, financiar-contabilă, de personal şi funcţia de cercetare-dezvoltare (într-o formă mai
puţin definită). Domeniul de activitate al firmei presupune interrelaţionarea tuturor celor cinci
funcţii.
O astfel de interrelaţionare există între departamentul comercial şi cel de producţie, în ceea
ce priveşte aprovizionarea cu materii prime în cadrul departamentului de producţie. O bună
desfăşurare a activităţii firmei este condiţionată de existenţa unor specialişti care întreţin toate
sistemele informaţionale ale firmei.
Funcţia de producţie este o combinaţie de procese primare de transformare, conservare şi
transfer, a unor bunuri (inputuri) în alte bunuri (outputuri), fiind şi funcţie de bază a întreprinderii.2
2 Ignat, I., Pohoaţă, I., Luţac, G., Pascariu, G., Economie politică, Ediţia a doua revizuită şi adăugită, Editura Economica, Bucureşti, 2002, p. 124;
7
Aceasta grupează activităţi referitoare la organizarea de ansamblu a întreprinderii, organizarea
secţiilor şi atelierelor de producţie, organizarea desfăşurării în condiţii bune a proceselor de
producţie auxiliare, de servire. Această funcţie se realizează în departamentul de producţie.
Producţia este activitatea de prelucrare - transformare a bunurilor materiale în produse
finite urmărind realizarea satisfacerii cerinţelor umane. Deoarece producţia trebuie să satisfacă
cerinţele consumatorilor S.C. AJC ANA MARIA S.R.L. urmăreşte:
realizarea organizării producţiei în vederea obţinerii de produse finite şi semifabricate care
să se regăsească în cerinţele consumatorilor;
fabricarea unui produs să nu se depăşească capacitatea de producţie a firmei;
activitatea de producţie să fie organizată pentru satisfacerea vechilor clienţi, dar şi atragerea
de noi clienţi prin calitatea produselor, costuri minime şi o oferta generoasă de produse;
estimarea cererii pentru perioada de programare, programele de producţie anticipând cererea
în scopul scurtării ciclului între primirea comenzii şi livrarea efectivă a produselor;
realizarea unui profit cât mai mare la nivelul întreprinderii. Firma stabileşte programe de
producţie care presupun elaborarea mai multor variante care ţin cont de factorii controlabili
(nomenclatura producţiei, cantităţile, tehnologia de fabricaţie etc.) şi necontrolabili (cererea,
cheltuielile de stocare, preţurile de vânzare etc.) de către conducerea unităţii.
În cadrul acestei funcţii îşi face simţită prezenţa şi funcţia de cerectare-dezvoltare ţinând
cont de faptul că există două persoane responsabile cu stabilirea ambalajelor produselor. Pentru
aceasta ei fac o cercetare pentru a vedea de exemplu ce ambalaj se potriveste unui anumit tip de
produs preparat ( jambon, pâine, etc. ), ţinând cont de destinatarul acelor produse şi de calităţile
organoleptice, fizice, chimice etc. care trebuie bine păstrate.
De asemenea, această funcţie embrionară grupează ansamblul activităţilor prin care se
studiază, concepe, elaborează şi realizează cadrul tehnic, tehnologic şi organizatoric al întreprinderii.
Funcţia de cercetare-dezvoltare este responsabilă de proiectele de modernizare a liniei de
producţie a produselor din carne şi panificaţie, de ambalare şi de depozitare ea realizandu-se în
cadrul departamentului de producţie.
Funcţia comercială cuprinde:3
activităţi de aprovizionare tehnico - materiale acţiuni referitoare la aprovizionarea cu
materii prime şi materiale, precum şi acţiuni de repartizare a acestora în mod organizat, în
cadrul secţiilor şi atelierelor. Dintre aceste activităţi se remarcă:
3 Bob, C.A., (coordonator), Sisteme informatice în comerţ, Editura ASE, Bucureşti, 2003, accesat pe www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=1373, accesat la data de 22 martie 2009;
8
determinarea normelor de consum specific de materii prime, materiale, combustibil,
energie, apa, salubritate;
determinarea nivelului diferitelor categorii de stocuri, de resurse materiale (stoc
iniţial, curent, de pregătire, de siguranţă);
aprovizionarea propriu-zisă cu aceste resurse (primirea, recepţia şi depozitarea
acestora);
activităţi de desfacere a produselor:
prospectarea pieţei în vederea stabilirii relaţiilor contractuale de desfacere pentru
produsele fabricate;
încheierea contractelor şi onorarea la timp a comenzilor clienţilor;
rezolvarea reclamaţiilor primite, atât de la furnizori, cât şi de la clienţi;
În cadrul compartimentului comercial se realizează funcţia comercială, acest compartiment
fiind alcătuit din:
biroul de aprovizionare care asigură întreprinderea cu resurse de natura stocurilor necesare
procesului de producţie. De asemenea, acest birou rezolvă cereri de suplimentări, renunţări
sau anulări de comenzi păstrand permanent legătura cu furnizorii firmei în vederea
respectării termenelor de livarare, a ordinii priorităţii şi modului de livrare
biroul de distribuţie care asigură toate activităţile de desfacere a produselor în unităţi proprii
cât şi în alte unităţi străine pe bază de contracte.
Funcţia financiar - contabilă cuprinde activităţi prin care se asigură obţinerea şi folosirea
raţională a mijloacelor financiare necesare desfăşurării activităţii de ansamblu a firmei, evidenţa
valorică a mijloacelor materiale precum şi urmărirea modului de organizare a rezultatelor economice
generale.
Această funcţie este organizată în cadrul compartimentului financiar-contabil care se ocupă
de :4
înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor
cu privire la situaţia patrimonială şi rezultatele obţinute, atât pentru necesităţile proprii,
cât şi în relaţii cu terţii ;
controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate şi al procedeelor de prelucrare utilizate,
precum şi exactitatea datelor contabile furnizate .
4 Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2005, p. 17;
9
Divizia financiar- contabilă primeşte avize, aprobări, indicaţii şi dispoziţii de lucru de la
conducerea unităţii şi transimte la rândul ei proiectul planului financiar în vederea aprobării,
proiectele planurilor de credite, modificări de preţuri, informări asupra situaţiei financiare prin
indicatori, alte documente contabile pentru semnare şi aprobare.
Funcţia de personal este îndeplinită în cadru departamentului financiar-contabil (S.C. AJC
Ana Maria S.R.L. nu are departament de resurse umane) şi cuprinde activităţi prin care se asigură
resursele umane necesare realizării obiectivelor întreprinderii, utilizarea raţională a acestora,
dezvoltarea continuă a competenţei personalului şi rezolvarea problemelor de salarizare şi a celor
sociale.
Principalele activităţi cuprinse în cadrul acestei funcţii se referă la: planificarea, recrutarea,
formarea, perfecţionarea, motivarea, promovarea, retribuirea şi protectia personalului.
Obiectivele funcţiei de personal sunt:
gestionarea bazei de date a angajaţilor;
efectuarea recrutării, selecţiilor de personal precum şi orientarea şi pregătirea vechilor şi
noilor angajaţi prin cursuri de specializare şi instruire.
Atribuţiile şi responsabilităţile directorul general sunt următoarele:
conceperea strategiilor şi politicilor de dezvoltare
reprezintă societatea în raporturile juridice cu terţii;
stabilirea tacticii şi strategii de marketing, de cercetare, de asigurare a calităţii şi protecţiei
mediului;
asigură realizarea de produse fiabile, conform cerinţelor şi normelor internaţionale, în
funcţie de restricţiile contractuale;
aprobarea normele de muncă;
selectarea, angajarea şi concedierea personalul salariat;
încheierea de acte juridice în numele şi pe seama societăţii;
negociază cu sindicatele ori de câte ori este necesar şi semnează în numele societăţii
contractul colectiv de muncă;
coordonează activitatea directorilor pe funcţiuni precum şi a compartimentelor de program
director, delegând autoritatea sa cadrelor de conducere aflate pe nivelele ierarhice imediat
inferioare pentru decizii de rutină;
răspunde asupra derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiilor pe
nivelele ierarhice, funcţionale şi operaţionale;
10
conlucrează ierarhic cu oficiul juridic pentru rezolvarea problemelor şi lucrărilor curente din
acest domeniu, luând deciziile care se impun;
acordă recompense şi stabileşte sancţiuni disciplinare pentru personal;
urmăreşte derularea programului de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă
corelat cu cerinţele;
îi revine sarcina de a adopta măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de
cercetare, producţie, personal – salarizare, comercial şi financiar – contabil prin directorii
acestor compartimente;
asigură condiţii corespunzătoare de muncă pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor
profesionale.
1. Departamentul de contabilitate:
Birou nr.1: contabil sef – elaborarea informatiilor financiar-contabileBirou nr.1: gestionar marfuri – consemnarea intrarilor si iesirilor din patrimoniu
Persoana de contact pentru raportari contabile: contabil sef “X”
2.Departamentul Finante Birou nr.1: casierie – responsabil cu incasarile si platile
Persoana de contact: economist casier
3.Departamentul Informatii Tehnice
Aducerea la cunostinta a parametrilor tehnici de functionare a utilajelor si . masinilor din departamentul Comercial(Producţie)
Persoana de contact: inginer ”D”
CLASIFICAREA INFORMATIILOR ACTIVITATII FINANCIAR-CONTABILE DIN CADRUL FIRMEI “SC AJC ANA-MARIA SRL”
Tip informatii financiar-contabile
Clasificarea informatiilor
financiar-contabile
Motivarea incadrarii
1. Organigrama PUBLICA Organigrama prezinta structura organizatorica a firmei, prin ierarhizarea functiilor detinute de personal. Este important ca intr-o firma sa se
11
cunoasca pozitia si atributiile fiecarui angajat delegate prin fisa postului. Aceasta informatie este publica deoarece face posibila cunoasterea relatiilor departamentale de orice persoana cu intentii de colaborare/ fuziune cu firma in cauza. Multe firme posteaza acest document pe site-urile proprii.
2. Costul de productie
STRICT CONFIDENTIALA
Costul de productie este o informatie SC pentru ca aflarea ei de catre concurenta ar putea duce la scaderea vanzarilor si in acelasi timp la scaderea numarului de clienti. Costul de productie in cazul in care este sub cel al concurentei reprezinta “o reteta vanata” – o avere care face parte din patrimonial firmei. Informatiile despre costul de productie sunt pastrate individual si securizate ca atare.
3. Nota de intrare-receptie
CONFIDENTIALE NIR-ul este completat de persoana responsabila cu primirea marfurilor.Aceste informatii daca ar ajunge pe mana unei personae neautorizate, aceasta ar putea face modificari ale preturilor neexistente care ar denatura relevanta si integritatea informatiilor contabile. Este foarte important ca datele introduce in NIR sa se coreleze cu realitatea economica.
4. Contractele cu furnizorii
CONFIDENTIALA In contractele cu furnizorii sunt stipulate informatii despre cantitatile de bunuri contractate si preturile acestora. Sustragerea sau furtul acestora va aduce imposibilitatea justificarii incheierii acestora in urma unui fiscal. Deasemeni contractele pot fi intocmite ilegal si ar aduce numai neplaceri firmei in cazul aflarii lor de catre concurenta.
5 . Politica de preturi pentru
achizitii
CONFIDENTIALA Tot ce tine de preturi este confidential. Politica de preturi pentru achizitii este de la firma la firma plafonata. Aici ma refer la preturile bunurilor de aceeasi categorie si clasa. Un distribuitor este interesat de firmele care fac comenzi si le onoreaza la timp si la preturi cat mai ridicate. Doua firme concurente cu acelasi domeniu de activitate ar face orice este posibil pentru a castiga teren in fata celeilalte. Sustragerea informatiilor despre preturi si contracte pot constitui “arme de atac” din partea concurentei.
6. Pontaj avans CONFIDENTIALA Informatiile despre salarii in general sunt confidentiale. Un angajat nu trebuie sa stie ce avans ia un alt angajat. Pentru avans si lichidare se aplica politica salariala de recompensa. Informatiile despre pontaje salariale se contabilizeaza cu strictete zilnic.
7.Metoda de criptare STRICT Aceste informatii sunt strict confidentiale deoarece
12
a parolelor CONFIDENTIALE aflarea metodei de criptare a parolelor ar putea duce la infiltrarea in calculatoarele firmei si mai ales in baza de date de und ear putea extrage informatii vitale in cadrul firmei. Se pot sterge date, modifica unele cu altele fictive si sterge date ceea ce ar dauna grav desfasurarea activitatii.
8.Informatii despre plasarea serverului
STRICT CONFIDENTIALE
Pentru persoanele din exterior si pentru persoanele fara atributii de serviciu in acest sens le sunt interzise cunoasterea sau accesul in incaperea unde este plasat serverul. Cel mai in masura de a sti unde este plasat serverul si de a avea acces este administratorul de retea. El este cel care asigura mentenanta si securitatea serverului. Pe server sunt stocate date foarte importante, iar aflarea sau furtul lor ar duce la pagube informationale importante.
9Note predare la magazine
CONFIDENTIALE Acest document este intocmit de catre magazioner sau gestionar si se inregistreaza in departamentul de contabilitate. Este important ca aceste informatii sa nu fie modificate sau insusite de persoane neautorizate pentru a nu denature realitatea economica si informatiile financiar-contabile.
10.Contracte de vanzare
CONFIDENTIALE Contractele contin anumite clauze de contractare care sunt diferite de la firma la firma. Reducerile in urma negocierii contractelor trebuie tinute secrete pentru a nu da de gandit concurentei.In cazul firmelor producatoare de bunuri se da o lupta acerba de atragere de clienti in vederea realizarii celor mai multe sau cat mai multe contracte pentru a le mari vanzarile.Firma care ofera preturi acceptate de clienti va avea parte de acestia si in viitor.
11. PV privind modificarea preturilor
CONFIDENTIALE Modificarea preturilor sunt cauzate de factori tehnologici si factori economici. Se poate accepta reducerea preturilor pentru clientul final atunci cand costul de productie scade, ceea ce este un secret al firmei. Aflarea acestor informatii pot fi studiate de concurenta si aplicate pentru a detrona sau restrange numarul de clienti de partea cealalta. PV de modificare a preturilor se pastreaza in fisete bine securizate.
12. Informatii despre configurarea serverului si despre mentenanta acestuia
STRICT CONFIDENTIALE
Configurarea serverului este realizata de catre administratorul de retea sau operator. Configurarea serverului este realizata cu optiuni avansate de securitate impotriva atacurilor informatice dar si impotriva accesuluii persoanelor neautorizate. Cunoasterea parametrilor de configurare de catre persoane neautorizate poate asigura infiltrarea acestora in sistemele firmei si extrage date deosebit de importante. Pe server se afla stocat un volum
13
foarte mare de informatii, iar daca acestea ar fi pierdute din diferite motive ar periclita desfasurarea activitatii firmei.
13. Factura fiscala INTERNA Factura fiscala circula de la departamentul comercial la departamentul de contabilitate. Este o informatie interna pentru ca au acces la ea mai multe persoane. Chitanta fiscala este documentul care daca ar lipsi ar fi anevoios de probat plata facturii.
14. Etichete coduri de bare ale produselor
PUBLICA Etichetele sunt si o metoda de promovare a produselor. Clientul final ajunge sa cunoasca toate elementele etichetei. Unele informatii oferite de etichete sunt vitale pentru a sti termenul de valabilitate, gramajul etc.
14. Politica de securitate
INTERNA Intregul personal trebuie sa cunoasca si sa respecte politica de securitate adoptata de firma. Nerespectarea ei poate aduce o multitudine de daune firmei.
15. Oferta catre clienti
PUBLICA Oferta catre clienti este destinata prin numele ei clientilor care vor deveni in urma consultarii consumatori sau nu a produselor firmei. Toate persoanele pot avea acces la aceste oferte. Ofertele difera de la firma la firma.
16 . Capitalul social al firmei
PUBLICA CS este o informatie prezenta pe majoritatea facturilor fiscale si se regaseste si in contul de profit si pierdere. CS poate furniza informatii minime depre CA si amploarea activitatii firmei.
17. Bilantul contabil PUBLICA Bilantul contabil impreuna cu Contul de profit si pierdere sunt informatii publice care ofera informatii despre pozitia si performanta financiara a firmei. Utilizatorii acestor documente sunt foarte multi, dar motivele citirii lor sunt diferite de la utilizator la utilizator.
18. Contul de profir si pierdere
PUBLICA Bilantul contabil impreuna cu Contul de profit si pierdere sunt informatii publice care ofera informatii despre pozitia si performanta financiara a firmei. Utilizatorii acestor documente sunt foarte multi, dar motivele citirii lor sunt diferite de la utilizator la utilizator.
19. Metoda de amortizare
INTERNA Metoda de amortizare este impusa de lege pentru anumite imobilizari. De exemplu metoda de amortizare in cazul constructiilor este cea liniara. In cazul imobilizarilor financiare ne se inregistreaza amortizare, iar in cazul celorlalte imobilizari se poate allege intre amortizarea liniara, degresiva sau accelerate.
20. Solvabilitatea firmei
PUBLICA Solvabilitatea firmei este un indicator care intereseaza pe majoritatea utilizatorilor motivate sa investeasca sa fie partener de afaceri cu firma in
14
cauza. Si bonitatea este un indicator demn de luat in seama atunci cand luam decizii in legatura cu firma in cauza.
21. Instructiuni scrise cu privire la modul de desfasurare a activitatii si protejarea mediului inconjurator.
INTERNA Toti angajatii le-au citit macar odata, inclusive angajatorul. Abaterea de la instructiunile stipulate in contract pot provoca in cel mai rau caz concedierea pe timp nelimitat.
23. Codul furnizorului
CONFIDENTIALE Pentru a se tine evidenta contabila se lucreaza cu un program contabil si cu o baza de date.Fiecare furnizor si client a primit un cod care este unic.
24. Reducerile comerciale acordate clientilor(scont, remiza, rabat)
CONFIDENTIALE Sunt valori ce nu trebuie cunoscute de multe personae , cu atat mai putin de alti clienti.Pentru a acorda : rabaturi, remize, risturnuri si sconturi de decontare trebuie indeplinite anumite conditii si daca un client nu le indeplineste dar vrea si el o astfel de reduceri firma va intra in conflict cu el.
25 Statul de plata(care include pontajele fiecarui angajat + orele suplimentare + salariul tarifar orar).
CONFIDENTIALA Angajatii ceilalti nu trebuie sa cunoasca cuantumul avansului sau chenzinei a doua pentru ca se aplica politica salariala de recompense conform careia fiecare este rasplatit in functie de cat munceste si primeste si bonusuri, astfel se evita ca un salariat sa-I ceara explicatii angajatorului pentru salariul mai mic decat al colegului sau de munca (sau invers pentru un salariu mai mare ).
26.Retetele pentru prepararea produselor de patisserie si din carne
STRICT CONFIDENTIALE
In general orice reteta de fabricatie este o informatie stric secreta , pentru ca daca s-ar afla cocurentii ar fabrica aceleasi produse iar firma va pierde clienti. Retetele sunt considerate secrete comerciale(cum a fost reteta Coca-Cola, divulgata foarte tarziu).
27. Numarul de inregistrare la Registrul Comertului
PUBLICA Apare pe documentele publice ale unitatii. Acest cod este unic si probeaza legalitatea functionarii firmei.
28. Numele si prenumele salariatilor
CONFIDENTIALA Proprietarul s-a angajat sa respecte confidentialitatea datelor cu caracter privat al angajatilor sai.
29. Obiectul de activitate al firmei
PUBLICA Obiectul de activitate al firmei este o informatie publica. Este posibil ca firma sa se promoveze prin mijloacele media sin u numai, iar precizarea obiectului de activitate este primordial.
1.5. Structura de personal
15
Structura personalului şi toate datele despre angajaţi - cărţile de muncă contractele de
angajare, evoluţia performanţelor - sunt contabilizate de către personalul de resurse umane, în cazul
firmei în discuţie de contabilul şef, neavând un departament specializat de resurse umane.
În prezent SC. AJC. ANA MARIA SRL, Iaşi are un număr de 46 .
Tabelul.3. Conducerea Operaţională - Executivă
FUNCŢIA SPECIALITATEA
1 director general economist
1director producţie agromonist
1 director economic economist
1 contabil şef economist
1 contabil Economist
1 casier ecomonist
1 director comercial marketer
1 administrator economist
1 secretar agronomist
Sursa : SC. AJC. ANA MARIA SRL
16
Obligaţiile managerilor S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI:
Obligaţiile managerilor sunt prezentate în Regulamentul de Ordine Interioară
îndeplinirea ritmică şi integrală a sarcinilor stabilite;
gospodărirea eficientă a bunurilor încredinţate salariaţilor;
luarea tuturor măsurilor necesare pentru buna aprovizionare şi desfacere a activităţii de
preluare, depozitare şi expediere a mărfurilor;
stabilirea normelor de muncă;
luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
organizarea de acţiuni de popularizare a legislaţiei în rândurile întregului personal;
examinarea şi luarea în considerare a propunerilor făcute de personalul angajat în
vederea îmbunătăţirii activităţii;
aducerea la cunoştinţă a fiecărei persoane a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce-i revin.
Obligaţiile salariaţilor în cadrul S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI
Sunt menţionate în Contractul Colectiv de Muncă, Contractul Individual de Muncă, în
Fişa Postului, precum şi în Regulamentul de Ordine Interioară. În ceea ce priveşte protecţia
muncii salariaţii au ca obligaţii:
prezentarea la serviciu în deplină capacitate de lucru;
utilizarea mijloacelor de protecţie individuală din dotare în acord cu scopul acordării
lor;
însuşirea5 şi respectarea Regulamentului de Ordine Interioară şi a normelor PSI;
să folosească materialele din dotare numai pentru activităţile ce corespund domeniului
de activitate;
să nu pretindă şi/sau să nu primească de la colegi, superiori sau subalterni avantaje
materiale pentru a favoriza anumite servicii;
să intervină rapid în caz de avarii, accidente tehnice sau umane;
să anunţe şefii ierarhici imediat ce s-a produs un accident;
să înregistreze corect timpul lucrat;
să folosească concediile medicale şi indemnizaţiile pentru refacerea sănătăţii, conform
prescripţiilor medicului;
să nu lase fără supraveghere utilajele şi instalaţiile de lucru;
5 obligaţii generale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă17
să nu deterioreze voit sau prin neglijenţă mijloacele de producţie din dotare;
să răspundă civil şi financiar pentru daune aduse societăţi;
să-şi îndeplinească obligaţiile din fişa postului.
Figura nr. 3. Evoluţia nr. de angajaţi
Sursa S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI
1.6. Relaţii cu exteriorul
Firma relaţionează cu următoarele categorii de entităţi:
Furnizorii . Principalii furnizori ai firmei S.C AJC ANA-MARIA S.R.L sunt
producătorii de animale (persoane fizice şi juridice), furnizorii de făină, ambalaje de
carton şi plastic, materiale auxiliare, echipamente tehnologice, echipamente de protecţie,
furnizorii de obiecte de inventar, furnizorii de piese pentru repararea echipamentelor şi
maşinilor, furnizorii de energie electrică, energie termică, internet, telefonie, televiziune,
combustibil, apă potabilă, salubrizare etc. În ceea ce priveşte contractele cu furnizorii de
materii prime, acestea se stabilesc pe un an cu micile şi marile ferme de animale sau pe
câteva luni (depinde de condiţiile de negociere), contracte care se pot prelungi la
consimţământul celor două părţi ;
Tabelul nr.4. Furnizori, produse vândute şi termene de plată
18
Nr.Crt. Nume furnizor Produse vândute Termen de plată
1. SC. AGROFRUCT PLUGARI OVINE, TAURINE 30 zile
2. SC. DISTRAL SRL CARCASA PORC 45 zile
3. SC. MARCHAND SRL CARNE 45 zile
4. SC. SUPREMIA SRL PREPARATE 45 zile
5. SC.DB. DANCU SA. CARNE ŞI PREPARATE 45 zile
Clienţii . Clienţii principali ai produselor firmei AJC ANA-MARIA sunt atât
persoane fizice cât şi persoane juridice;
Tabelul nr.5 Principalii clienţi persoane juridice, produse livrate şi termene de plată
Nr.Crt. Nume client Produse vândute Termen de plată
1. D.A..S.P. IAŞI Carne,preparate din carne 30 zile
2. SP.SF.SPIRIDON IAŞI Preparate din carne 45 zile
3. SP.PNEUMOFTIZOLOGIE IAŞI Carne 45 zile
4. UNIV.AL.I.CUZA. IAŞI Preparate 45 zile
5. SP.SOCOLA, IAŞI Carne,preparate din carne 45 zile
Statul căruia întreprinderea îi virează taxele, impozitele şi contribuţiile, stabilite
conform legii. Aceeaşi legătură există şi în ceea ce priveşte bugetul local, doar că
impozitele, taxele şi contribuţiile sunt locale;
Instituţii publice : de exemplu întreprinderea are ca şi clienţi câteva spitale din
Iaşi : Spitalul CFR, Spitalul Sf. Spiridon etc.
Alte entităţi: cum sunt de exemplu societăţile financiare (băncile de unde îsi
procură capitalul necesar apelând la împrumuturi bancare, care îi gestionează
disponibilităţile din conturile de disponibil. În prezent societatea operează cu BCR IAŞI,
OTP BANK IAŞI.
Barierele de intrare pe piaţă sunt numeroase, însă societatea a reuşit în cei 9 ani de
existenţă să câştige un segment considerabil şi sigur pe piaţa produselor din carne şi panificaţie
datorită calităţii, profesionalismului, promtitudinii, garanţiilor, preţurilor competitive practicate
de aceasta, dar se află într-o permanentă concurenţă cu alte firme mult mai mari, cu întindere
geografică naţională care au domeniu de activitate identic.
În analiza acestui aspect se au în vedere următoarele elemente: nivelul veniturilor
populaţiei, al preţurilor precum şi calitatea produselor. Un punct slab al firmei este faptul ca nu
19
promovează suficient produsele şi imaginea firmei, dar pentru aceasta sunt necesare : întocmirea
unui buget, conştientizarea necesităţii aplicării strategiilor de marketing. Toată atenţia trebuie
îndreptată către client, deoarece el este cel ce asigură, în final, reuşita firmei.
Concurenţa este reprezentată pe plan intern de celelalte firme producătoare de produse din
carne şi panificaţie locale şi naţionale, precum: Aldis, Caroli, Kosarom, Ifantis, CrisTim, Marcel,
Vel Pitar, Panifcom, Regatto, Compan etc.
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI în perioada 2006-2008 - tabel comentat
cu identificarea factorilor de influenţă
Tabelul 6. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate
Nr.crt. Impozite, taxe, contribuţii 2006 2007 2008
1 Bugetul de stat
1.1 Impozitul pe profit20870.60 26116 6665
1.2 Impozitul pe venituri din salarii 9566.87 10270.00 18189,95
1.3 Impozitul pe venituri din devidende - -
1.4 Taxa pe valoare adăugată 26696.81 32495.90 31805.71
1.5 Taxe vamale - - -
1.6 Alte impozite şi taxe majorări 179.00 152.23 32365.76
TOTAL 1 57313.28 42918.13 70836.67
2 Bugetul asigurărilor sociale de stat
2.1Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor
sociale de stat35502.35 28391.00 54355.00
2.2Contribuţia angajatului la fondul asigurărlor
sociale de stat14594.92 13199.00 23977.00
2.3 Contribuţia angajatorului la fondul de şomaj 4819.46 6317.00 5190.00
2.4 Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 1627.76 1425.00 2506.00
TOTAL 256544.49
49332.00 86028.00
3 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate
3.1 Contribuţia angajatorului la fondul de sanătate 11233.76 10984.00 18511.00
3.2 Contribuţia salariaţilor la fondul de sănătate 12054.76 9044.00 16490.00
TOTAL 3 23288.52 20028.00 35001
4 Bugetelul fondurilor special
TOTAL 4 3577.35 1694.00 2329.00
20
5 Bugetul local
5.1 Impozitul pe clădiri 2350.85 2320.45 2916.00
5.2 Impozitul pe teren 98.05 123.87 21.137
5.3 Taxa asupra mijloacelor de transport 510.00 1010.00 3679.00
5.4 Alte impozite şi taxe 184.78 265.21 4153.84
TOTAL 5 31043.68 37195.3 31930.84
TOTAL GENERAL
Sursa S.C AJC ANA-MARIA S.R.L
Tabelul nr.7 Categorii de bugete
Categorii de bugete 2006 2007 2008
Bugetul de stat 57313.28 42918.13 70836.67
Bugetul asigurărilor sociale de stat
56544.49 49332.00 86028.00
Bugetul asigurărilor sociale de sănătate
23288.52 20028.00 35001
Bugetul fondurilor speciale 3577.35 1694.00 2329.00
Bugetul local 31043.68 37195.3 31930.84
TOTAL 171767.32 151167.43 226125.51
Sursa : S.C AJC ANA-MARIA S.R.L
Analizând graficul de mai sus, observăm ca veniturile vărsate de firmă în principalele
bugete înregistrează o scădere in anul 2007 faţă de anul 2006, însă în anul 2008 se observă o
creştere a acestora devansând anii anteriori.
21
Cauzele şi factorii ce au dus la această evoluţie sunt specifici pe fiecare categorie de buget
şi depind în mare măsură de politica bugetară şi fiscală a statului, dar şi de politica de salarizare
a firmei.
Se poate observa că în toţi cei 3 ani de analiză, ponderea cea mai mare o deţin veniturile
vărsate în bugetul de stat şi în bugetul asigurărilor sociale de stat.
Modificarea venitului din impozite pe salarii la firmă este deterninată de sporirea nr. de
salariaţi in 2008 faţă de 2007-vezi Fig 3.-si de , de modificarea structurii personalului în functie
de preg. profesională, vechime, toţi aceşti factori influentând direct mărimea fondului de salarii-
in 2006(258468.38), in 2007(219395), iar in 2008 de 298071.08.
Cap 2. Fundamentarea veniturilor bugetare
22
2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare
În determinarea previzională a veniturilor bugetare se au în vedere elemente de calcul
prezente, în general, în metodologia de fundamentare a indicatorilor financiari care susţine
elaborarea proiectelor de bugete publice. Calculele se cer a fi riguroase şi bazate pe certitudini
care ţin, în principal, de dimensiunile şi caracteristicile „materiei” de aşezare a obiectului de venit
bugetar. La acestea se adaugă indicatorul reprezentativ de utlizat care exprimă cel mai bine sursa
de formare a fiecărui venit în parte potrivit cu ipostazele în care se găseşte obiectul de impunere.
În plan practic, fundamentarea indicatorilor de venituri bugetare are ca susţinere
raportările statistice ale contribuabililor către instituţiile de specialitate şi către cele ale
finanţelor publice din teritoriu, în care apar repere de calcul cu privire la obiectul impunerii şi
baza de calcul.
Din punct de vedere juridic6, aşezarea şi calculul obligaţiilor către bugetele publice este
susţinută de acte normative şi procedurale ce pot fi grupate în două categorii:
acte normative institutoare ori de bază – se referă la legi fiscale specifice (ex: Legea
impozitului pe salarii, Legea impozitelor şi taxelor locale etc.), precum şi codul fiscal de
referinţă şi susţinere juridică pentru mai multe categorii de venituri;
acte normative completatoare- se referă la normele metodologice ori instrucţiunile de
aplicare a celor dintâi, elaborate de obicei de Ministerul Finanţelor Publice, la care se pot
adăuga soluţii procedurale emise de acelaşi minister.
Mai întâi, principial în prima categorie de acte normative şi apoi, metodologic ori
procedural, în a doua, sunt reflectate anumite noţiuni ori elemente care definesc, în ansamblu,
ceea ce înseamnă aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare atât prin calcule previzionale cât şi
în execuţie. Reprezentative, în acest sens, cu privire la veniturile bugetare sunt: subiectul,
obiectul, baza de calcul, unitatea tehnică de calcul (ori de evaluare), înlesnirile la plată, termenul
de plată, drepturile şi obligaţiile plătitorilor (Fig. nr. 1).
Elementele tehnice cele mai importante folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt:
subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului.
Subiectul venitului bugetar reprezintă o persoană fizică sau juridică deţinătoare a unor
bunuri sau obiecte, implicată în anumite acte sau fapte ori care obţine venituri şi potrivit legii are
obligaţia să plătească anumite sume de bani către bugetele publice cu titlul de impozit, taxă,
6 Ştefura G., Proces bugetar public, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.65
23
contribuţie, vărsământ, prelevare. În plan fiscal şi juridic persoana – subiect de venit bugetar
trebuie să îndeplinească unele condiţii minimale pentru această calitate (încadrare). Astfel,
persoanei fizice i se cere să aibă capacitatea exercitării depline a drepturilor civile iar, persoanei
juridice să organizeze şi să conducă evidenţă proprie având, totodată, şi personalitate juridică. În
legislaţia fiscală ca şi în practica de specialitate noţiunea de subiect apare mai mult cu caracter
implicit decât explicit. Altfel spus, termenul ca atare nu este folosit în lege şi nici în normele de
aplicare lăsându-se, uneori, a fi subînţeles. Derivate de la subiect şi mai des folosite sunt noţiunile
de plătitor şi contribuabil.
Plătitorul prezentat prin actele normative are, fără a fi prezentat explicit de legiuitor,
sensul de subiect cu obligaţie de plată, în cele mai multe situaţii. De regulă, potrivit exprimărilor
teoretico-metodologice, plătitorul este una şi aceeaşi persoană cu subiectul. Cazul tipic, mai
cunoscut în acest sens, este la impozitul pe salarii, unde salariatul este subiect de venit bugetar
iar, angajatorul (persoană fizică sau juridică) apare cu calitatea de plătitor.
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta
efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin efectul de
diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut şi
sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală.
Contribuabilul, cealaltă noţiune derivată de la subiect ori de la plătitor este fixată de
practica fiscală şi apoi preluată în acte normative, de multe ori cu sensul de plătitor.
Obiectul venitului bugetar este elementul tehnic de la care sau funcţie de care se
procedează la calculul, aşezarea şi plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor, vărsămintelor şi
prelevărilor către bugetele publice. Împreună cu subiectul, acesta declanşează impunerea, ca
acţiune fiscală sau, altfel spus, reprezintă împreună momentul zero („0”) în aşezarea, calculul şi
perceperea de venituri bugetare. Practic, „imaginaţia” specialistului în finanţe publice aplicate
trebuie să conducă la acel element concret, sigur, stabil, cu extensie pronunţată la o mare
categorie de persoane, funcţie de care să poată fi preluată o sumă de bani importantă ca mărime la
bugetul public în condiţiile respectării principiilor impunerii. Reprezentative şi cu regăsire în
actualitatea zilelor noastre sunt: venitul, valoarea, preţul, bunuri şi obiecte, acte şi fapte, persoana.
Venitul, la rândul lui, poate fi regăsit în practica fiscală sub mai multe forme de
exprimare: brut, net, profit (net sau brut), beneficiu, încasări totale, drepturi salariale, etc. De
unde şi categorii de impozite, vărsăminte, taxe, contribuţii ca: impozit pe venit, impozit pe salarii,
impozit pe profit (impozit pe venit), vărsăminte din profit.
Valoarea poate constitui, raportat la politica economică şi fiscală, obiect de aşezare pentru
venituri bugetare.24
Preţul apare posibil ca ipostază de determinare a unor venituri bugetare, când reprezenta
o mărime fixă în preţul de livrare şi se determina în cele mai multe cazuri ca o diferenţă între
acesta şi preţul de producţie.
Obiecte, bunuri, elemente materiale concrete apar în diferite situaţii ca generatoare de
venituri bugetare chiar de la primele manifestări ale finanţelor publice. De aici denumiri ca:
impozit pe terenuri, impozit pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozit funciar etc.
Actele şi faptele sunt o altă exprimare a obiectului de aşezare pentru veniturile bugetare,
îndeosebi, în raporturile cu instituţiile statului care prestează diferite servicii cu privire la:
eliberarea de permise sau autorizaţii; acordarea sau renunţarea la cetăţenie;acţiuni de divorţ;
litigii în instanţele de judecată; succesiuni, etc. De aici şi o diversitate de situaţii care generează
ceea ce se numesc taxele de timbru.
Persoana, cu deosebire cea fizică, poate reprezenta în anumite situaţii, motivate de
politica socială, fiscală ori demografică, obiect de aşezare pentru venituri bugetare. Aici s-ar
încadra ca expresie fiscală mai veche, capitaţia ori mai recent contribuţia persoanelor fără copii.
Baza de calcul poate fi considerată ca element derivat din obiectul venitului întrucât, la
impozitele directe şi la unele indirecte, se suprapune integral sau parţial cu acesta. Ea poate fi
definită ca element de tehnică fiscală concret efectiv, asupra căruia se aplică unitatea tehnică de
evaluare pentru a se obţine mărimile obligaţiilor băneşti datorate către bugetele publice.
În teoria de specialitate dar şi în metodologie, pornind de la actele normative specifice, se
folosesc cu acelaşi sens şi alte noţiuni ca bază de impunere, bază de impozitare (taxa pe valoarea
adăugată). La acestea se poate adăuga şi noţiunea de materie impozabilă (sau de impunere) care
vizează, în fapt obiectul de aşezare a venitului bugetar.
Baza de calcul se suprapune (integral sau parţial) cu obiectul în ipostaza acestuia de venit.
Diferenţele, în această situaţie, care ar explica sensul de parţial, pot fi rezultante ale politicii
fiscale de ordin economic (pentru a stimula anumite activităţi ori acţiuni sau pentru a limita
anumite consumuri ori cheltuieli, cum este cazul la impozitul pe profit) ori de ordin social
(anumite drepturi băneşti ori venituri sunt scoase de sub incidenţa impunerii prin raportarea lor la
subzistenţă sau la anumite situaţii defavorizante în care se află subiectul, cum este cazul la
impozitul pe salarii şi chiar impozitul pe venit).
Diferenţele evidente între baza de calcul şi obiectul venitului bugetar apar în cazul unor
obligaţii băneşti ca: impozitul pe clădiri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe de timbru,
etc.)
Unitatea tehnică de evaluare reprezintă elementul tehnic fixat în actele normative prin
care se determină efectiv obligaţiile de plată odată cu calculele ce se fac asupra bazei de 25
impunere. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare valorică (lei pe metru pătrat
suprafaţă teren), o mărime convenţională (cilindri, la taxa asupra mijloacelor de transport cu
tracţiune mecanică), o sumă absolută (pe obiect sau pe unitatea de măsură a acestuia) ori, în cele
mai multe cazuri o mărime relativă (cu exprimare prin procente).
Cotele î n materie de cuantificări ale obligaţiilor bugetare sunt prezente sub trei forme:
fixe, proporţionale, progresive. Cele fixe privesc aceeaşi unitate de calcul pentru baza de
impunere în întregul ei sau potrivit cu anumite structuri şi situaţii care obligă la unele diferenţieri
ca rezultat al politicii fiscale. Progresivitatea în materie de venituri bugetare vizează îndeosebi
veniturile obţinute pe diferite căi (impozitul pe salarii, impozitul pe venit, taxa asupra
succesiunilor etc). La rândul ei, progresivitatea poate fi simplă sau pe tranşe (impozitul pe venit,
impozitul pe salarii), pe verticală şi pe orizontală (taxa asupra succesiunilor) potrivit cu cerinţe de
echitate fiscală sau de ordin social care sunt în atenţia instituţiilor statului într-o anumită perioadă
de timp.
Înlesnirile la plată reprezintă un element tehnic în aşezarea şi perceperea de venituri
bugetare cu determinare de politică financiară, socială ori fiscală ce apare prezent în anumite
situaţii pornind de la subiect (sau plătitor) ori obiect etc exprimă atitudinea statului într-o anumită
perioadă de gestiune bugetară faţă de unele categorii de contribuabili sau faţă de obiectul
venitului ori funcţie de ambele elemente tehnice în acelaşi timp potrivit cu unele caracteristici ale
acestora. Înlesnirile la plată se concretizează în reduceri şi scutiri ale obligaţiilor calculate potrivit
reglementărilor legale.
Termenul de plată este elementul tehnic care poziţionează în timp, concretizarea ca plată
a obligaţiei băneşti rezultată din corelarea celorlalte elemente tehnice menţionate cu referire la
veniturile bugetare existente în bugetele publice şi potrivit cu actele normative ce le
reglementează, termenul de plată se poate găsi în una din următoarele situaţii: ca o zi fixă de plată
sau sub forma unui interval de timp. Prima situaţie, ziua fixă de plată a sumelor datorate, care
este şi cea a scadenţei la plată se regăseşte la majoritatea veniturilor bugetare. Intervalul de timp
vizează o perioadă în care se poate face plata şi în care ultima zi din cadrul acesteia este şi cea a
scadenţei la plată.
Termenul de plată produce efecte asupra încasării veniturilor în bugetele publice şi
totodată, este o rezultantă a condiţiilor şi situaţiilor concrete în care se găsesc în timp şi spaţiu
subiectele şi obiectele acestora.
26
Bugetele publice reclamă, pe de altă parte, încasarea de mijloace băneşti potrivit cu o
anumită mărime şi ritmicitate determinate de nevoia de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor
aprobate.
Sursa impozitului reprezintă substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă
impozitul, presupunând o diminuare a ei.
U nitatea de impunere reprezintă unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează
materia impozabilă. La impozitele pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea
monetară a statului respectiv, iar în alte cazuri (de exemplu terenuri, clădiri) unitatea de
impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă.
Veniturile bugetare pe care le datorează S.C. AJC ANA MARIA SRL., în conformitate cu
Codul Fiscal sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venitul din salarii;
taxa pe valoarea adăugată;
accizele;
taxele vamale;
impozitele si taxele vamale;
contributiile agentului economic SC AJC ANA MARIA SRL.
Complexul de operaţiuni care se referă la încasarea veniturilor bugetare şi plata
cheltuielilor bugetare poartă numele de execuţie de casă a bugetului.
Execuţia de casă a bugetelor pervăzute de Legea nr.500/2002 privind finanţele publice se
realizează prin Trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor
Publice.Fiind concepută ca o instituţie financiară prin care prin care sectorul public îşi efectuează
operaţiunile de încasări şi plăţi, Trezreria Statului cuprinde o treyorerie centrală organizată in
jurul Ministerului Finanţelor Publice şi o pluralitate de trezorerii înfiinţate in cadrul direcţiilor
generale ale finanţelor publice judeţene, administraţiilor finanţelor publice municipale,
orăşeneşti, comunale.
Serviciul de Trezorerie asigură7 încasarea veniturilor bugetare in conturi de venituri
deschise pe bugete, ordonatori de credite sip e subdiviziunile clasificaţiei bugetare.
Execuţia de casă a bugetelor prevazute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Romaniei
nr.45/2003 privind finanţele publice locale se efectuează tot prin unităţile teritoriale ale
Trezoreiei statului, evidenţiindu-se in conturi distincte.
7 ***Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, Monitorul Oficial al României, nr. 597/13.08.200227
2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare
2.2.1. Impozitul pe profit
Cadrul normativ utilizat
Legea nr.57/2003 privind codul fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.
LEGEA bugetului de stat pe anul 2009, nr. 18/2009, nu prevede nicio modificare a
cotelor de contribuţii sociale aplicabile în anul 2009.
Elementele tehnice ale asezarii si perceperii impozitelor din venituri de natura
salariilor
Obiectul impozitului este reprezentat de profitul obţinut de către S.C. AJC ANA-MARIA
SRL. în urma desfăşurării activităţii productiv- comerciale.
Contribuabilii care intră în sfera de aplicare a impozitului pe profit sunt entităţile -
persoane juridice sau persoanele fizice asociate lor- care prin activitatea desfăşurată obţin profit,
atât pe teritoriul României, cât şi în străinătate. Astfel, sunt obligate la plata impozitului pe profit
următoarele persoane:
persoane juridice române pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România,
cât şi din străinătate;
persoane juridice străine care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în
România ;
persoane juridice străine şi persoane fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
persoane juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare
situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română;
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate
atât în România, cât şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice, caz
28
în care impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către
persoana juridică română.
Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic. Când un
contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada
impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Unitatea de evaluare unitatea monetară în care se exprimă profitul – lei (RON).
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu
excepţia contribuabililor care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care
realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere, sunt obligaţi la plata unui impozit de
5% aplicat acestor venituri realizate.
Sursa impozitului coincide cu obiectul impozitului, şi anume profitul obţinut de către S.C
AJC ANA-MARIA SRL.
Sfera de cuprindere a impozitului
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă,
atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătura cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent
acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează
venituri atât în România, cât şi în străinatate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Scutiri
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit urmatorii contribuabili:
a) trezoreria statului;
b) instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, 29
cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr.45/2003 privind
finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede
altfel;
c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor;
d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru veniturile obtinuţe din activităţi economice care sunt utilizate
pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult, şi pentru veniturile obtinute din chirii, cu condiţia
ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii urmatori, pentru întreţinerea
şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparaţie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru
acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma
bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate;
g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile
utilizate, în anul curent sau în anii următori, privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea
finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, pentru veniturile obţinute din activităţi economice
şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei
clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
i) fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j) Fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii ;
k) Banca Naţională a României;
l) Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.
Venituri neimpozabile
Conform art.20 din Codul Fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul
profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea,
neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o
persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine
minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă
de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului; 30
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen
lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii
titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care
se deţin titlurile de participare;
c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se anulează în
schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din
reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile
din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative.
Cheltuieli deductibile8
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative în vigoare :
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli
profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri
profesionale
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii
materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor
de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre,
pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi
servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
8 Codul fiscal 200931
e) cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi
administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii
precedenţi;
f) contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele
normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de muncă;
h) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi,
participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc
condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor informatice,
introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de management al calităţii, obţinerea
atestării conform cu standardele de calitate;
l) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
n) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele
cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2. debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau
lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul.
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:9
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele
decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări
în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice,
în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi.
9 Codul fiscal 200932
Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului
care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal
stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele
pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi
protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi
aflate în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul
bolilor profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe care
le au sub patronaj. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezentând: cadouri în
bani sau în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate
salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii
proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi
în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei profesionale a minerilor,
ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
e) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f) cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau asociaţiile
profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual.
g) cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22/C.F.;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art.
23/C.F.;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 24/C.F:
j) cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
k) cheltuielile cu primele de asigurare private de sănătate, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate
în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în
limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din
33
punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperată de la beneficiari,
respectiv chiriaşi/locatari;
m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa
proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi,
în acest scop;
n) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de
angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii. Pentru a fi
deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.
Următoarele cheltuieli sunt nedeductibile:
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau
pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în
numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;
b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere
datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobânzile, penalităţile
sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu
persoane nerezidente şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor
al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de
plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste
bunuri sau servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz,
potrivit normelor;
34
g) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul
de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia
realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele
nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor
determinate de vânzarea-cesionarea acestora;
i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
j) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate
prin acte normative;
k) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu
sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;
l) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat;
m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de
servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul
desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum
şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile
reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este
autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
o) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu,
neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, potrivit art. 22, precum şi pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situaţii
decât cele prevăzute la art. 21. În această situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii
neîncasaţi sunt obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a creanţelor
respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;
p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor
legii privind sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, scad din impozitul pe profit datorat sumele
aferente, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
sunt în limita a 3% din cifra de afaceri;
nu depăşesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
35
r) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un
contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în condiţiile legii –
timp de 12 luni consecutive nu a depus declaraţiile fiscale şi situaţiile financiare periodice şi nu a
efectuat plăţi la bugetul statului.
Calculul profitului impozabil
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile
neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din
gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metodele contabile de
evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul anului fiscal. În cazul contribuabililor care produc
bunuri mobile şi imobile, execută lucrări sau prestează servicii, valorificate pe baza unui contract
cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la
determinarea profitului impozabil, pe măsură ce ratele devin scadente, conform contractului.
Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente,
proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită în
momentul livrării bunurilor, executării lucrărilor sau prestării serviciilor şi este irevocabilă.
Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit până la data
de 15 aprilie inclusiv a anului următor.
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o
declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde
scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie
sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
Plata impozitului 10
Plata impozitului se face astfel:
a) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele
din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit anual,
cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu ocazia
10 Codul fiscal 200936
elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate. Termenul până la
care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit.
b) organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până
la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
c) contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,
pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la data
de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
d) contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele
din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a declara şi efectua trimestrial
plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din impozitul pe profit
datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, până la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare trimestrului pentru care se efectuează plata
e) contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit
aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
f) persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să
depună, declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plăteasca impozitul până la data depunerii
situaţiilor financiare la registrul comerţului.
Exemplu de calcul pentru impozitul pe profit
Profitul impozabil se determină după următoarea formulă :
Pi = ( Vt - Ct ) – Vni + C nd , unde:Vt = venituri totale;
Ct = cheltuieli totale;
Vni = venituri neimpozabile;
C nd = cheltuieli nedeductibile.
Exemplu 1: In anul 2007 SC AJC ANA –MARIA SRL a calculat şi a plătit impozit pe
profit după cum urmeaza:
Pb=Vt -Cht
Pb=7.440.205-7.322.321
Pb =117.884 RON
Imp profit =16*117884
=20871 RON37
Profit net= Profit brut- Impozit profit
Profit net=117884-20871 RON
= 97013 RON
Exemplu 2 :
O societate comerciala inregistreaza, la sfarsitul anului, venituri totale 445000 RON,
cheltuieli totale in valoare de 295035 RON. De asemenea, societatea a inregistrat o serie de
cheltuieli cu amenzile 2900 RON si cheltuieli de protocol 4500 RON.
Rezolvare :
Venit total = 445000 RON
Cheltuieli totale = 295035 RON
Venit neimpozabil = 0
Cheltuieli cu amenzile = 2900 RON
Cheltuieli de protocol = 4500 RON
Profit brut = venituri totale - cheltuieli totale = 149965 RON
Chelt de protocol deductibile = 2% ( profit brut + chelt neded) = 2% ( 149965 + 4500 ) =
3089,3 RON
Chelt de protocol nedeductibile = chelt de protocol – chelt de protocol deductibile = 1410,7
RON
Chelt nedeductibile totale = chelt de protocol + chelt cu amenzile = 1410 + 2900 = 4310 RON
Profit impozabil = profit brut + chelt neded totale = 149965 + 4310 = 154275 RON
Impozit pe profit = 16% 154275 = 24684 RON
Fig. nr.4. Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din
impozitul pe profit
38
Veniturifinanciare
Venituri din exploatare
Venituriextraordinare
Cheltuielifinanciare
Cheltuieli din exploatare
Cheltuieliextraordinare
VENITURI CHELTUIELI
Compartimentul financiar-contabilSC AJC ANA-MARIA SRL
Vt-Cht-Vneimp+Chneded Profit impozabil
* 16%
ProImpozitde profit datorat
BCRDeclaratiede impunere
Administratiafinanciara
2.2.2. Impozitul pe venitul din salarii
Cadrul normativ utilizat :
Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare apentru plata
creanţelor salariale, Codul Fiscal. OUG nr. 226/2008 din 30 decembrie 2008 privind unele masuri
financiar-bugetare,LEGEA nr. 18/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului de stat pe anul
2009,LEGEA nr. 19/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2009 .
Elemente tehnice ale asezarii si perceperii impozitelor din venituri de natura salariilor
39
Plătitorul impozitului pe venitul din salarii este firma, iar suportatorul şi subiectul este
angajatul.
Perioada impozabilă este de o lună, cota de impunere este de 16%.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut
special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de
forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
Potrivit legislaţiei din Codul Fiscal sunt asimilate salariilor următoarele11:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,
stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor
juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii;
d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a
administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie
publică;
f) sumele primite de reprezentanţii în AGA, în consiliul de administraţie şi în comisia de
cenzori;
g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii (impozitul este final,
neintrând în calculul venitului anual global);
h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări
sociale;
i) sumele acordate de personale juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de
impozit pe profit, peste limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primita
pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor
Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în
înţelesul impozitului pe venit:
a) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca
11 Codul fiscal 200940
urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru
salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut în contractul de muncă.
b) cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbatorilor similare ale altor culte religioase,
precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai
sus, nu depaseste 150lei.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile realizate de
persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget:
a) tichetele de creşă acordate potrivit legii;
b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor,
c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit
repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activitaăţii prin cadrul
normativ specific domeniului de activitate;
d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor
publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de
lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a
altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de
echipament;
f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care
angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora;
g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare a
indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinatate, în interesul serviciului.
h) sumele primite, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singura dată, la incadrarea intr-o unitate situată
într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea
studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare;41
j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe
unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca
urmare a concedierilor colective;
k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate
personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de
reducere şi de restructurare;
l) veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la
funcţia de bază;
m) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator;
n) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-
un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile
salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are
sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a
activitatii in strainatate;
o) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
p) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,
efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Impozitul lunar se determină astfel:
a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la
nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în RON a 200 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare
loc de realizare a acestora;
42
În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru
perioade anterioare, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, şi se virează până
la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.
Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din
salarii, pentru fiecare contribuabil. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume
reprezentând până la 2% din impozit, pentru sponsorizarea entităţilor nonprofit, unităţilor de cult,
precum şi pentru acordarea de burse private.
Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului
fiscal competent.
Deducerea personală 12
Persoanele fizice prevăzute au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de
până la 1000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 250 RON;
- pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 350 RON;
- pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 450 RON;
- pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 550 RON;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 650 RON.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1000
lei şi 3000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc
prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3000 ron
nu se acordă deducerea personală.
Tabelul nr.8 Deduceri personale în funcţie de venitul lunar brut şi de nr. de pers. în întreţinere
Venit lunar brut
Fara pers in intretinere
1 pers. 2 pers. 3 pers. 4 pers sau mai multe
12 Codul fiscal 200943
1000*X1 250Ron 350Ron 450Ron 550Ron 650Ron
1000-3000RON
Dp=Di*[sal brut-1000)/200]
Dp=Di*[sal brut-1000)/200]
Dp=Di*[sal brut-1000)/200]
Dp=Di*[sal brut-1000)/200]
Dp=Di*[sal brut-1000)/200]
Peste 3000ron
- - - - -
i=numar persone în întreţinere
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele
contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri,
impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar. În cazul în care o persoană este întreţinută
de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur
contribuabil, conform înţelegerii între părţi. Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai
contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi. Suma reprezentând deducerea personală se acordă
pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul
fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea
contribuabilului.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere :
persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 mp în
zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor
şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat,
din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi
din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
Deducerea personală nu se acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
Termen de plata a impozitului - plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au
obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării
plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Fise fiscale
44
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele
fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durata de
efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a
angajării şi să transmită organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a
lunii februarie a anului în curs, pentru anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul formularelor se
aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
Obligaţiile angajatorilor
Angajatorii participanţi la sistemul public de pensii au urmatoarele obligaţii:
să reţină din salariu şi să vireze lunar contribuţia individuală de asigurari sociale;
să respecte termenele de plată a contributiilor;
să depună în bancă contribuţiile datorate o dată cu documentaţia pentru plata salariilor;
să calculeze, să evidenţieze şi să urmărească plata majorărilor de întarziere;
să asigure evidenţa contribuabililor şi a contribuţiilor pe baza codului numeric personal;
să depună declaraţia lunară de asigurare privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată către BASS;
să stabilească locurile de muncă cu conditţi deosebite şi/sau speciale;
să calculeze şi să plătească lunar contribuţiile de asigurări sociale;
să depună cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare pentru persoanele
prevăzute în Legea nr. 19/2000 la art. 5, alin. (1), pct. I, II si III, în termen de 90 de zile de
la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, la casa teritorială de pensii în raza căreia se
află domiciliul asiguratului.
Termene
Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfaşoară activitatea, asiguraţii prevăzuţi în
Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. I si II, precum şi instituţiile care efectuează plata
drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III
sunt obligate să depună la Casa judeţeană de pensii până la data de 25 a fiecărei luni,
declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligţiilor de plată către bugetul
asigurărilor sociale de stat.
Depunerea declarţtiei de asigurare socială
Persoanele prevăzute în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. IV si V, care au împlinit
vârsta de 18 ani, sunt obligate să depună declaraţia de asigurare la casa teritorială de pensii în
termen de 30 de zile de la încadrarea în situţiile menţionate.
45
Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt:
data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care
efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se datorează plata;
până la sfârşitul lunii pentru luna în curs, în cazul asiguraţilor prevăzuţi în Legea nr.
19/2000 la art. 5 alin.(1) pct. IV si V şi alin.(2). până la data de 25 a lunii următoare celei
pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în cazul asiguraţilor prevăzuţi în Legea nr. 19/2000 la art. 5 alin. (1) pct. III.
Cotele de contribuţie
Începand cu ianuarie 2010 LEGEA nr. 11/2010 – Legea bugetului de stat pe anul 2010 si
LEGEA nr. 12/2010 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 aproba cotele de
contribuţii sociale 2010 aplicabile incepand cu veniturile aferente lunii ianuarie 2010., sunt
urmatoarele:
a) 20,8% - condiţii normale de muncă;
b) 25,8% - condiţii deosebite de muncă;
c) 30,8% - condiţii deosebite de muncă;
Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr.
19/2000, cu modificarile şi completările ulterioare
- 9,5% (indiferent de condiţiile de muncă) - aplicabilă în luna ianuarie 2009 - conform
OUG nr. 226/2008;
-10,5% (indiferent de conditiile de munca) - aplicabila in perioada februarie 2009 -
decembrie 2009 - conform LEGEA nr. 19/2009;
Contribuţie individuală de asigurări sociale aferentă fondurilor de pensii administrate privat,
prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare:
-2,5% (inclusă în cota de 9,5%) - aplicabilă în luna ianuarie 2009 - conform OUG nr.
226/2008;
-2,0% (inclusa in cota de 10,5%) - aplicabile în luna februarie 2009 - decembrie 2009 -
conform art. 18 din LEGEA nr. 19/2009;
Contribuţia datorată de angajator în funcţe de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind
asigurarea pentru accidente de munca şiboli profesionale, cu modificarile si completarile 46
ulterioare:
- între 0,15% si 0,85%, aplicate asupra veniturilor brute realizate lunar - aplicabila in luna
ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;
-intre 0,15% si 0,85%, aplicate asupra veniturilor brute realizate lunar - aplicabile in luna
februarie 2009 - decembrie 2009 - conform LEGEA nr. 19/2009;
Contribuţiade asigurari de sanatate datorata de angajator, potrivit art. 258 din Legea nr.
95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare:
- 5,2% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.
226/2008;
-5,5% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.
226/2008
Contributia pentru concedii si indemnizatii datorata conform art. 4 alin (1) din Ordonanta
de Urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de
sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare
- 0,85% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009 - conform OUG nr.
128/2005;
Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 26
din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:
0,5% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;
0,5% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.
19/2009;
Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 27 din
Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:
0,5% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;
0,5% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.
19/2009;
Contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate în
baza contractului de asigurare pentru somaj:
1% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;
1% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.
19/2009;
Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale
potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 200/2006, cu modificarile ulterioare:
0,25% - aplicabila in luna ianuarie 2009 - conform OUG nr. 226/2008;47
0,25% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009 - conform art. 19 din LEGEA nr.
19/2009.
Exemplu de calcul
Exemplu 1: venitul lunar al unei persoane cu o singură persoană în întreţinere, angajată cu carte de
muncă la SC. AJC ANA-MARIA SRL se calculează:
Venit brut (Vb)= 800RON
CASS =800*5.5%=44 RON
CAS = 800* 10,5%= 84 RON
FŞ = 800* 0,5=4 RON
CASS – contribuţia la asigurări sociale de sănătate ;
CAS –contribuţia la asigurări sociale ;
FŞ – contribuţia la fondul de şomaj.
Venitul net (Vn) se determină prin deducerea din salariul brut a: CASS, CAS, FŞ,
Vn= Vb – (CASS + CAS + FŞ)
Vn = 800 – 44-84-4= 668 RON
Vimp = Sb – CAS –CASS- Ş – Dp
Vimp = 800 -44 - 84 - 4 – 250 =418 RON
Dp ( deducerea personală) = 250 RON
Impozitul = 16% * Vimp ;
Impozitul = 16% * 418 = 66.68RON
Salariu net : Vn – Impozit
Salariu net : 418 – 66.68 = 351.12 RON
Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea acestui tip de venit bugetar
este reprezentat în figura de mai jos:
Fig. Nr. 5 Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din salarii
48
Sectii
Fise de pontaj
Serviciu Personal-Salarizare
State de plata
Serviciul financiar-contabil
1• Borderou• centralizator
2• Impozit pe venit• din salarii (Vi*16%)
3• Ordin de plata• File cec
4• BCR
1
• Declaratii privind• obligatiile de plata• catre bugetul de stat
2• Administratia Finantelor• Publice Iasi
2.2.3 Taxa pe valoarea adăugată
Cadrul normativ utilizat :
Lega nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, Ordonanţa de urgenţă nr. 138/2004 privind
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
Elementele tehnice ale TVA
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) este un impozit indirect datorat la bugetul statului.
Condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca o operaţiune să intre sub incidenţa TVA:
să constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuată cu plata sau o operaţiune
asimilată acestora;
49
să fie efectuată de persoane impozabile, adică orice persoană, indiferent de statutul său
juridic, care efectuează de o manieră independentă activităţi economice;
să rezulte dintr-o activitate economică ;
locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România.
Sfera de aplicare a TVA
livrarea de bunuri;
prestarea de servicii ;
importul.
Bunurile care fac obiectul livrării:
bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detaşate;
bunurile imobile, cum sunt: locuinţele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau
cele destinate pentru alte activităţi, terenurile agricole, terenurile pentru construcţii şi cele
adiacente construcţiilor, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt
amplasate construcţii sau alte amenajări;
bunurile de natură mobilă care nu pot fi detaşate fără a fi deteriorate sau fără a antrena
deteriorarea imobilelor înseşi sau care devin bunuri imobiliare prin destinaţie;
energia electrică şi termică, gazele, agentul frigorific.
Obiectul impozitului îl constituie bunurile şi serviciile supuse comercializării , care îmbracă
forma a diferite tipuri de operaţiuni.
Suportatorul impozitului : persoana care cumpără bunurile şi serviciile impozabile.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică.
Persoanele impozabile – plătitorii impozitului
Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o manieră
independentă şi indiferent de loc, activităţi economice oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei
activităţi.
Activităţile economice cuprind activităţile producătorilor comercianţilor sau prestatorilor
de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate
acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau
necorporale în scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate de
angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care
creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte
obligaţii ale angajatorului. 50
Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfaşurate în
calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii,
onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni
concurenţale dacă instituţiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de
autorităţi publice, dar care sunt scutite de taxă.
Instituţiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activităţi:
a) telecomunicaţii;
b) furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termica, agent frigorific şi altele de
aceeasi natură;
c) transport de bunuri şi de persoane;
d) servicii prestate în porturi şi aeroporturi;
e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
f) activitatea târgurilor şi expozitiilor comerciale;
g) depozitarea;
h) activităţile organismelor de publicitate comercială;
i) activităţile agenţiilor de călătorie;
j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri
asemănătoare;
k) operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune.
Orice persoană care efectuează ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi
considerată persoana impozabilă pentru orice astfel de livrare.
Sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite în Romania care,
independente fiind din punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de
vedere financiar, economic şi organizatoric.
Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizţtii fara personalitate juridica este
considerat persoana impozabila separata pentru acele activităţi economice care nu sunt
desfăşurate in numele asocierii sau organizaţiei respective.
Operţiuni impozabile
Livrarea de bunuri reprezintă transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un
proprietar.
Următoarele operatiuni sunt considerate, livrari de bunuri,
51
a) predarea efectivă a bunurilor catre o alta persoană, ca urmare a unui contract care
prevede că plata se efectueaza în rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea
este atribuita cel mai tarziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de
leasing;
b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;
c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in
conditiile prevazute de legislaţia referitoare la proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia,
în schimbul unei despagubiri.
Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata următoarele operaţiuni:
a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse
de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică
desfaşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă
total sau parţial;
b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse
de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă
bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;
c) preluarea de către o persoana impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau
produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital pentru a fi utilizate in scopul unor
operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost
dedusă total sau parţial la data achiziţiei;
Nu constituie livrare de bunuri :
a) bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a unor cauze de forţă majoră,
astfel cum sunt prevazute prin norme;
b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum
şi activele corporale fixe casate, în condiţiile stabilite prin norme;
c) perisabilităţile, în limitele prevazute prin lege;
d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;
e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promotionale,
pentru incercarea produselor sau pentru demonstraţii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate
în scopul stimularii vanzarilor;
f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de
sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în
condiţiile stabilite prin norme.
Prestarea de servicii52
Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.
Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:
a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de
leasing;
b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;
c) angajamentul de a nu desfăsura o activitate economică, de a nu concura cu alta
persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;
d) prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi
publice sau potrivit legii;
e) servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul
altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.
Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plata următoarele:
a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în
scopuri care nu au legatură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în
vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pentru bunurile respective a fost
dedusă total sau parţial;
b) serviciile care fac parte din activitatea economică a persoanei impozabile, prestate în
mod gratuit pentru uzul personal al angajaţilor săi sau pentru uzul altor persoane.
Schimbul de bunuri sau servicii
În cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în
schimbul unei livrari de bunuri şi/sau prestării de servicii, fiecare persoană impozabilă se
consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.
Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată este constituită din:
a) pentru livrari de bunuri şi prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c),
din tot ceea ce constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori
prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct
legate de preţul acestor operaţiuni;
b)preţul de cumparare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa
unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării. În cazul în care
bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de impozitare se stabileste conform procedurii
stabilite prin norme;
53
c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru realizarea prestării de
servicii;
Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea
adaugată;
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile
facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul
unui contract separat şi care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestările de servicii în
cauză, se consideră cheltuieli accesorii.
În baza de impozitare a TVA nu se cuprind:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preş acor date de
furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele
încheiate. Condiţiile pentru ca aceste reduceri să nu fie incluse în baza de impozitare a TVA sunt:
să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului;
sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartidă pentru o prestaţie
oarecare;
să fie reflectate în facturi fiscale sau în alte documente legale.
b) penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre
judecătorească definitive, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor
contractuale. Acestea sunt excluse din baza de impozitare numai dacă sunt percepute peste preţurile
sau tarifele negociate.
c) dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni
de leasing. În cazul vânzărilor cu plata în rate, baza de impozitare se determină integral la livrarea
bunurilor şi/sau la prestarea serviciilor, aceasta fiind înregistrată ca TVA neexigibilă, urmând ca, pe
măsură ce ratele să fie scadente, să devină TVA deductibilă.
d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără
facturare;
f) taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către autorităţile
publice locale prin intermediul prestatorilor.
54
Cotele de taxă
Cota standard este de 19% se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile
impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotei reduse.
Cota redusă este de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări
de servicii şi/sau livrari de bunuri:
Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României
pentru livrarea aceluiasi bun.
Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul
României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine
exigibilitatea taxei.
Operatiuni scutite de taxa pe valoare adăugată
Urmatoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:
a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de
unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum: spitale,
sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,
centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament si recuperare, staţii de salvare şi
alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi;
b) prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi şi de tehnicieni
dentari;
c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,
conform prevederilor legale aplicabile în materie;
d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;
e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţa umană;
f) activitatea de învăţămant prevăzută în Legea învăţământului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de
servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau
de alte entităţi autorizate;
g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate
pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate în folosul exclusiv al persoanelor direct
implicate în activităţile scutite ;
55
h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului
şcolar, preuniversitar şi universitar;
i) prestările de servicii şi/sau livrarile de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia
socială, efectuate de institţtiile publice sau de alte entiţăti recunoscute ca având caracter social;
j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social;
k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor
colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial
care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică,
patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor
lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;
l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educaţia
fizică;
m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,
efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute
ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor;
n) prestările de servicii şi/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni
sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în
profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decît activităţile de
natură comercială;
p) serviciile publice postale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror
operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării
către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care
aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în
limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură
a produce distorsiuni concurenţiale.
Scutiri pentru importuri de bunuri si pentru achizitii intracomunitare
a) importul şi achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice
situatie scutita de taxa in interiorul tarii;
b) achizitia intracomunitara de bunuri al caror import in Romania este in orice situatie
scutit de taxa, conform prezentului articol; 56
c) achizitia intracomunitara de bunuri pentru care, persoana care cumpara bunurile in
orice situatie ar avea dreptul la rambursarea integrala a taxei care s-ar datora, daca respectiva
achizitie nu ar fi scutita;
d) importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare care
beneficiaza de scutire de taxe vamale;
e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internationale si
interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre membrii acestora, in limitele si in
conformitate cu conditiile stabilite in conventiile de infiintare a acestor organizatii;
f) importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru
uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor,
in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare.
g) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara
Comunitatii, in aceeasi stare in care se aflau la momentul exportului, si care beneficiaza de
scutire de taxe vamale;
h) reimportul de bunuri in Romania, efectuat de persoana care a exportat bunurile in afara
Comunitatii, pentru a fi supuse unor reparatii, transformari, adaptari, asamblari, cu conditia ca
aceasta scutire sa fie limitata la valoarea bunurilor in momentul exportului acestora in afara
Comunitatii;
i) importul in porturi de capturi, neprocesate sau conservate in vederea comercializarii
inainte de a fi livrate, realizate de persoane care efectueaza pescuit maritim;
j) importul de gaze naturale prin sistemul de distributie a gazelor naturale si importul de
energie electrica;
k) importul in Romania de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu tert, atunci
cand livrarea acestor bunuri de catre importator constituie o livrare scutita
l) importul de aur efectuat de Banca Nationala a Romaniei.
Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare, pentru livrari intracomunitare si
pentru transportul international si intracomunitar
a) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre furnizor sau
de alta persoana in contul sau;
b) livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara Comunitatii de catre
cumparatorul care nu este stabilit in Romania sau de alta persoana in contul sau, cu exceptia
bunurilor transportate de cumparatorul insusi si care sunt folosite la echiparea sau alimentarea
ambarcatiunilor de agrement si a avioanelor de turism sau a oricarui alt mijloc de transport de uz
57
privat. Este scutita, de asemenea, si livrarea de bunuri care sunt transportate in bagajul personal al
calatorilor care nu sunt stabiliti in Comunitate;
c) prestarile de servicii de transport, prestarile de servicii accesorii transportului si alte
servicii decat cele prevazute la art. 1441, direct legate de importul de bunuri, daca valoarea
acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139;
d) prestarile de servicii efectuate in Romania asupra bunurilor mobile achizitionate sau
importate, plasate in regimul vamal de perfectionare activa,;
e) transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din si in insulele care formeaza regiunile
autonome Azore si Madeira, precum si serviciile accesorii acestuia;
f) transportul international de persoane;
g) in cazul navelor destinate navigatiei maritime, utilizate pentru transportul international
de persoane si/sau de bunuri, pentru pescuit ori alta activitate economica sau pentru salvare ori
asistenta pe mare, urmatoarele operatiuni:
livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, navlosirea, leasingul si inchirierea de nave,
precum si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea de echipamente
incorporate sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;
livrarea de carburanti si provizii destinate a fi utilizate pe nave, cu exceptia navelor
folosite pentru pescuitul de coasta, dar inclusiv pentru navele de razboi care parasesc tara
si se indreapta spre porturi straine unde vor fi ancorate;
prestarile de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 144 1, efectuate pentru
nevoile directe ale navelor si/sau pentru incarcatura acestora;
h) in cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene, in principal pentru transportul
international de persoane si/sau de marfuri, efectuat cu plata, urmatoarele operatiuni:
livrarea, modificarea, repararea, intretinerea, leasingul si inchirierea aeronavelor, precum
si livrarea, leasingul, inchirierea, repararea si intretinerea echipamentelor incorporate sau
utilizate pe aeronave;
livrarea de carburanti si provizii destinate utilizarii pe aeronave;
prestarea de servicii, altele decat cele prevazute la pct. 1 sau la art. 1441, efectuate pentru
nevoile directe ale aeronavelor si/sau pentru incarcatura acestora;
j) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea misiunilor diplomatice si oficiilor
consulare, a personalului acestora, precum si a cetatenilor straini cu statut diplomatic sau consular
in Romania ori intr-un alt stat membru, in conditii de reciprocitate;
k) livrarile de bunuri si prestarile de servicii in favoarea reprezentantelor organizatiilor
internationale si interguvernamentale acreditate in Romania sau intr-un alt stat membru, precum 58
si a membrilor acestora, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de
infiintare a acestor organizatii;
l) livrarile de bunuri netransportate in afara Romaniei si/sau prestarile de servicii efectuate
in Romania, destinate uzului oficial al fortelor armate ale statelor straine membre NATO sau al
personalului civil care insoteste fortele armate ori aprovizionarii popotelor sau cantinelor, daca
fortele iau parte la efortul de aparare comun; scutirea se acorda prin restituirea taxei, potrivit unei
proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice;
m) livrarile de bunuri transportate sau expediate catre alt stat membru NATO, destinate
uzului oficial al fortelor armate ale unui stat, altul decat Romania, sau al personalului civil care
insoteste fortele armate ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, daca fortele iau parte
la efortul de aparare comun;
n) livrarile de aur catre Banca Nationala a Romaniei;
o) livrarile de bunuri catre organismele recunoscute care transporta sau expediaza aceste
bunuri in afara Comunitatii, ca parte a activitatilor umanitare, caritabile sau de instruire; scutirea
se acorda prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al ministrului finantelor
publice.
Dreptul de deducere
Dreptul de deducere ia nastere la momentul exigibilitatii taxei.
Orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt
destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
a) operatiuni taxabile;
b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se
considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi
fost realizate in Romania;
Nu sunt deductibile:
a) taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei
persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate.
b) taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu
excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzarii sau pentru a fi utilizate pentru
prestari de servicii.
Achiziţiile pentru care nu se cunoaste destinaţia, respectiv dacă vor fi utilizate pentru
realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni care nu dau drept de
deducere, ori pentru care nu se poate determină proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru 59
operatiuni care dau drept de deducere si operatiuni care nu dau drept de deducere se evidentiaza
intr-o coloana distincta din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibila aferentă acestor
achizitii se deduce pe baza de pro-rata.
Pro-rata se determină ca raport între suma totală, a operaţiunilor constând în livrări de
bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; şi suma
totală, fără taxa, a operaţiunilor constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit
exercitarea dreptului de deducere, la numitor.
Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, prevăzută la alin. (8),
determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a fi
realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea
operaţiunilor cu drept de deducere in totalul operatiunilor se modifica in anul curent fata de anul
precedent. Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul
fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie precum şi modul de determinare a
acesteia.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoare adăugată este luna calendaristică.
Perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabila care in cursul
anului calendaristic precedent a realizat o cifra de afaceri din operatiuni taxabile si/sau scutite cu
drept de deducere care nu a depasit plafonul de 100.000 euro al carui echivalent în lei se
calculeaza conform normelor.
Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cifra de
afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada rămasă pînă la sfârşitul anului
calendaristic.
Persoana impozabilă are obligaţia depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la
organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care să
menţioneze cifră de afaceri din anul precedent, obtinută sau, dupa caz, recalculată.
Decontul de taxă
Persoanele înregistrate trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare
perioada fiscală, un decont de taxa, până la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei în care se
încheie perioada fiscală respectivă.
Decontul de taxă intocmit de persoanele inregistrate va cuprinde suma taxei deductibile
pentru care ia nastere dreptul de deducere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei
pentru care se exercita dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere in
perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa in decontul
60
perioadei fiscale in care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute in
modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice.
Plătitorii taxei pe valoarea adăugată:
a) persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de TVA, pentru operaţiuni taxabile;
b) titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe persoane
juridice care acţionează în numele său din ordinul titularului operaţiunii de import, indiferent
dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de TVA la organele fiscale, cu excepţia importurilor
scutite;
c) persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal aplicabil
acestora;
d) persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România,
beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în
străinătate, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, indiferent daca sunt sau nu
înregistrate ca plătitori de TVA la organele fiscale.
În situaţia în care persoana care realizează operaţiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul
stabil în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România,
care se angajează să îndeplinească obligaţiile ce fi revin conform prevederilor legii privind taxa pe
valoarea adăugată.
Beneficiarii prestărilor de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în
România sunt obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată, daca prestatorii din străinătate nu au
îndeplinit obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România.
Societăţile plătitoare de TVA vor trebui să aplice cota de 19 %(9% în turism,presă) la
preţul oricarui produs vândut sau serviciu prestat, cota ce este colectată (incasata) şi virată la
bugetul de stat până la data de 25 ale lunii următoare, indiferent dacă factura a fost sau nu
incasată. În acelaşi timp societătile plătitoare de tva au dreptul să isi deduca TVA-ul platit la
plata bunurilor sau serviciilor cumparate, astfel incat la bugetul de stat se va vira diferenta dintre
TVA-ul colectat, aplicat la valoarea facturată şi valoarea TVA-ului plătit la achitarea bunurilor şi
serviciilor achiziţionate.
Exemplu de calcul a taxei pe valoarea adăugată
Tabelul 9. Exemplu de calcul pentru TVA (fără pro-rată)
61
Nr. crt. Indicator Valoare ( RON)
1. Vânzări în interiorul ţării 300
2. Cumpărări în interiorul ţării 120
3. TVA colectată (19% din vânzări) 57
4. TVA deductibilă (19% din cumpărări) 22.8
5. TVA de plată (3-4) 34.2
Fig. nr. 6 Fluxul informaţional generat de fundamentarea şi realizarea venitului din taxa pe valoare
Jurnalul de cumparari
Jurnalul de vanzari
TVA de recuperat TVA de plata
Decontul de TVA
Administratiafiscala
Aprobare
Rambursare
BCR Iasi
Trezoreria Iasi
Ordin de plata Extras de contCerere de rambursare
Cumparari
CompartimentAprovizionare
DepartamentulFinanciar-contabil
DepartamentulFinanciar-contabil
Vanzari
ComaprtimentulProductie (desfacere)
Facturi primite Facturi trimise
2.2.4 Impozitele şi taxele locale
Impozitul pe clădiri
62
Impozitul pe clădiri reprezintă o contribuţie bănească anuală ce se datorează bugetului
local, al comunei, al oraşului sau municipiului de către persoanele ce deţin în proprietate clădiri,
în raza căruia este situată clădirea.
Subiectul impunerii sau contribuabilul coincide cu plătitorul impozitului şi este, de
regulă, proprietarul clădirii, indiferent de locul unde este situată în România și de destinația
acesteia.
Pentru clădirile proprietate publică și privată a statului ori a unităților administrativ-
teritoriale aflate în administrarea sau în folosința,după caz, a contribuabiilor, în calitate de
subiecți ai impunerii, apar cei care le au în administrare sau în folosință.
În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multor persoane,
fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spațiile situate în partea
din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale
proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru
clădirea respectivă.
În cazul unei clădiri aflate în administrarea sau în folosința, după caz, a altei persoane și
pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se
datorează de proprietar.
Obiectul impozabil îl reprezintă clădirile proprietate a persoanelor fizice şi juridice situate
în comunele, oraşele şi municipiile din România.
Clădirile noi, dobândite în cursul anului, indiferent de formă se impun cu începere de la
data de întâi a lunii urmatoare celei în care au fost dobândite.
Clădirile demolate, distruse, clădirile transmise în administrarea sau în proprietatea altor
contribuabili în cursul anului se scad de la impunere cu începere de la data de întâi a lunii
următoare celei în care s-a produs una din situaţiile menţionate. Scăderea de la impunere se
acordă proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel situaţii şi în funcţie de perioada
rămasă până la sfârşitul anului fiscal.
Clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri:
clădiri proprietate a statului, a unităților administrativ- teritoriale sau a oricaror institutii
publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee ori case
memoriale;
63
clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase
recunoscute oficial în Romania şi componentelor locale ale acestora;
clădirile care constituie patrimoniul unitătilor şi instituţiilor de învaţământ de stat,
confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;
clădirile unitatilor sanitare publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru
activitati economice;
clădirile din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice, potrivit legii;
clădirile care constituie patrimoniul Academiei Romane;
construcţiile speciale situate în subteran, indiferent de folosinţă acestora şi turnurile de
extracţie;
clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercarii, silozuri pentru furaje,
silozuri si/sau patule pentru depozitarea si conservarea cerealelor, cu exceptia incaperilor
care sunt folosite pentru alte activitati economice;
clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de
mostenitori legali sau testamentari;
clădirile utilizate pentru activităţi social umanitare, de către asociaţii, fundaţii şi culte,
potrivit hotărârii consiliului local.
Baza de calcul este determinată diferit pentru persoanele fizice față de cele juridice.
La persoanele juridice, baza de calcul a impozitului pe clădiri o reprezintă valoarea de inventar a
clădirii, adică valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea lor care
poate să exprime:costul de achiziție pentru clădirile dobândite cu titlul oneros;
costul de producție pentru clădirile construite de persoana juridică;
valoarea actuală, în funcție de evaluarea clădirilor ce au caracteristici tehnice și
economice similare și apropriate, la clădirile dobândite cu titlu gratuit;
valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii,
determinată prin expertiză, potrivit legii;
valoarea negociată între părți ( la contractele de leasing financiar, potrivit înscrierilor din
acestea).
La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor
elementelor și instalațiilor funcționale ale acesteia, cum sunt: terasele, scările, ascensoarele,
instalațiile de iluminat, instalațiile sanitare, instalațiile de încălzire, instalațiile de
64
telecomunicații prinfir și altele asemenea; aparatele individuale de climaterizare nu fac parte din
categoria elementelor și instalașiilor funcționale ale clădirii.
Baza de calcul şi cotele de impozitare se stabilesc diferit în anumite situații, cum sunt:
în cazul unei clădiri care a fost reevaluată conform prevederilor legale în vigoare,
valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului
imediat după reevaluare;
în cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea
impozabila se reduce cu 15%.
în cazul unei clădiri care nu a fost în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referintă, cota
impozitului pe clădiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului
Bucuresti intre 5% si 10% si se aplica la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în
contabilitatea persoanelor juridice, până la sfârşitul lunii în care s-a efectuat prima
reevaluare.
Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de
inventar a cladirii.
Cota de impozit se stabileste prin hotarare a consiliului local si poate fi cuprinsa intre
0,25% si 1,50% inclusiv. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului
General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul pe cladiri se aplica pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in
functiune, in rezerva sau in conservare, chiar daca valoarea sa a fost recuperata integral pe calea
amortizarii.
Dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor
în cazul unei clădiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului,
impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de
intai a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita.
în cazul unei clădiri care a fost înstrainată, demolată sau distrusă, după caz, în cursul
anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă cu începere
de la data de întâi a lunii urmatoare celei în care clădirea a fost înstrăinată, demolată sau
distrusă.
în cazul extinderii, îmbunaţătirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei
clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începand cu data de întâi a lunii
următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
65
Orice persoană care extinde, îmbunătaţeste, demoleazp, distruge sau modifică în alt mod o
clădire existenta are obligatia sa depuna o declaratie in acest sens la compartimentul de
specialitate al autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data la care s-
au produs aceste modificari.
Contribuabilii persoane juridice își calculează singuri impozitul pe clădiri annual datorat,
prin Declarația de impunere care îndeplineste în acelasi timp și funcția de proces verbal de
impunere.Această declarație de impunere se depune până la data de 31 ianuarie a fiecărui an
fiscal la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază
teritorială se află clădirea.
Contribuabilii persoane juridice au obligația să depună declarațiile fiscale, chiar dacă
aceștia beneficiază de reducere sau de scutire de la plata impozitului pe clădiri ori pentru clădirile
respective nu se datorează impozit pe clădiri.
În situația in care contribuabil detine cladiri situate la adrese diferite sau in alte localități
decât localitatea în care se află sediul , declarația de impunere se depunde separat pentru fiecare
clădire în parte.
Impozitul pe cladiri se plateste anual, în doua rate egale, până la datele de 31 martie şi 30
septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de catre
contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,
stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie
revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de catre contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.
in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi
unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulate.
Exemplu de calcul
S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI (valoare de inventar) = 117000 RON
Cota stabilita de consiliul local = 1,5 %
Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 1,5% * 117000 = 1753RON
66
Fig. nr. 7 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea impozitului pe clădiri
DepartamentulFinanciar-contabil
BCR Iasi
Trezoreria FP Iasi
Directia Impozitesi taxe Primaria
Iasi -CLADIRI
Hotarare ConsiliuLocal Iasi
Inventar cladiri
Impozitul pe teren
Impozitul pe teren este datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în
România, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.
Contribuabilii impozitului pe teren sunt atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice
care dețin în proprietate în România terenuri situate în municipii, orașe și comune atât în
intravilanul, cât și extravilanul localităților.
în cazul în care terenul este inchiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de
închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de
proprietarul său.
în cazul terenului care este deținut în comun de 2 sau mai multe persoane, fiecare
proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în poprietatea sa.
încazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe intreaga durata
a acestuia, impozitul pe teren se datoreaza de locatar.
In cazul in care contractul de leasing inceteaza, altfel decat prin ajungerea la scadenta,
impozitul pe teren este datorat de locator.
67
Obiectul impunerii este reprezentat de terenurile deținute de contribuabili în poziționare
intravilan sau extravilan din localitățile urbane și cele rurale, potrivit cu încadrarea lor în zone.
Scutiri de impozit:
terenul aferent unei clădiri
teren al unui cult religios recunoscut de lege
teren al unui cimitir, crematoriu;
teren al unei institutii de invatamant preuniversitar si universitar, autorizata provizoriu sau
acreditata;
orice teren al unei unitati sanitare de interes national care nu a trecut in patrimoniul
autoritatilor locale;
orice teren detinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia
suprafetelor folosite pentru activitati economice
orice teren degradat sau poluat, inclus in perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat
dureaza ameliorarea acestuia;
terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura
sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai
navigabile, cele folosite pentru activitatile de aparare impotriva inundatiilor, gospodarirea
apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele
folosite ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru
exploatarile din subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in
care nu afecteaza folosirea suprafetei solului;
Impozitul pe teren se datoreaza catre bugetul local al comunei, al orasului sau al
municipiului in care este amplasat terenul.
Calculul impozitului pe teren
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
incadrarii facute de consiliul local.
Impozitul se stabileste diferit, după cum terenul este amplasat în intravilan sau în
extravilan, iar pentru terenurile amplasate în intravilan cotele de impozitare ( lei/mp) sunt
diferite, după cum terenurile sunt acoperite de construcții sau, după caz, reprezintă orice altă
categorie de folosință decât cea de terenuri de construcție.
Teren amplasat în intravilan – categoria de folosin ț ă terenuri cu construc ț ii
68
In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in lege , rezultantă a
încadrării terenului în zona din cadrul localității ( de la A-D) și în rangul acesteia ( de la 0 –V)
pentru care sunt prevăzute sume fixe în lei/ha :
Calculul impozitului
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul
localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform
incadrarii facute de consiliul local.
In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la categoria de
folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei
terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta in urmatorul tabel:
Zona din cadrul localitatii
Rangul localitatii(lei/ha)
0 I II III IV VA 7.404 6.148 5.401 4.681 636 509B 6.148 4.648 3.768 3.180 509 382C 4.648 3.180 2.385 1.511 382 254D 3.180 1.511 1.261 880 249 127
In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie
de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea
suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta iar acest rezultat se
inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut.
In cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la alta categorie
de folosinta decat cea de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea
suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma corespunzatoare prevazuta la alin. (4)( unde
terenul este structurat pe categorii de folosință precum teren arabil, pășune, vie și pe zone de
fertilitate de la A la D) , iar acest rezultat se inmulteste cu coeficientul de corectie în func ție de
rangul localității corespunzator prevazut.
Pentru stabilirea impozitului pe teren, se folosesc sumele din tabelul urmator:
Nr Zona (lei/ha)
69
. crt. A B C D1 Teren arabil 20 15 13 112 Pasune 15 13 11 93 Faneata 15 13 11 94 Vie 33 25 20 135 Livadã 38 33 25 206 Padure sau alt teren cu vegetatie
forestiera20 15 13 11
7 Teren cu apa 11 9 6 x8 Drumuri si cai ferate x x x x9 Teren neproductiv x x x x
Suma stabilita se inmulteste cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut in
urmatorul tabel:
Rangul localităţii Coeficientul de corecţie0 8,00I 5,00II 4,00II 3,00IV 1,10V 1,00
Plata impozitului
Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si
30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre
contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de
pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta
atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane
fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in
cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi
unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.
Exemplu de calcul
70
S.C.AJC ANA MARIA SRL, IAŞI are în proprietate un teren amplasat în intravilanul unei
localități încadrat în categoria de folosință terenuri cu construcții pt care se cunosc următoarelor
date:
rangul localității unde este situt terenul: III
zona în cadrul localității: C
categoria de folosință: terenuri cu constructii
suprafața terenului: 1359 mp
Pt determinarea impozitului pe teren anual datorat de persoana juridică se parcurg urm etape:
1) determinarea suprafeței de teren pt care se datorează impozit pe teren: din suprafața
terenului se scade suprafața construită la sol a clădirii (1359-568=791 mp teren cu
constructii)
2) se identifică nivelul impozitului pe ha corespunzător unui teren amplasat în zona C din
localitatea de rang III, respectiv 1511 RON/ mp
3) Impozitul pe teren datorat: 0.0791 ha*1511 RON/ha=119,52RON
4) Rezultatul obtinut se imnulteste cu coeficientul de corectie corespunzator din tabelul de
mai jos :
Tabelul nr. 10 Coeficienţi de corecţie în funcţie de zona şi rangul localităţii pentru categoria de teren cu construcţii
Zona in cadrul localitatii
Rangul localitatii
0 I II II IV VA 2.60 2.50 2.40 2.30 1.10 1.05B 2.50 2.40 2.30 2.20 1.05 1.00C 2.40 2.30 2.20 2.10 1.00 0.95D 2.30 2.20 2.10 2.00 0.95 0.90
Fig. nr. 8 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea impozitului pe teren cu constructii
71
DepartamentulFinanciar-contabil
BCR Iasi
Trezoreria FP Iasi
Directia Impozitesi taxe Primaria
Iasi –TEREN CONSTRUCTII
Hotarare ConsiliuLocal Iasi
Inventar cladiri
Taxa asupra mijloacelor de transport
Orice persoana care are in proprietate un mijloc de transport care trebuie inmatriculat in
Romania datoreaza un impozit anual pentru mijlocul de transport, cu exceptia cazurilor in care in
prezentul capitol se prevede altfel.
Impozitul se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde persoana isi
are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, dupa caz.
In cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
intreaga durata a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datoreaza de locatar.
In cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta,
impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator.
Impozitul asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:
a) autoturismele, motocicletele cu ataş şi motocicletele care aparţin persoanelor cu handicap
locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
b) navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice
cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate.
72
Calculul taxei
Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport, conform celor prevazute in prezentul capitol.
In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se
calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de
cm3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
Tipuri de autovehicule Suma, in lei, pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau fractiune din aceasta
1. Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu capacitatea cilindrica de pana la 1600 cm3 inclusiv
7
2. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 1601 cm3 si 2000 cm3 inclusiv
15
3. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2001 cm3 si 2600 cm3 inclusiv
30
4. Autoturisme cu capacitatea cilindrica intre 2601 cm3 si 3000 cm3 inclusiv
60
5. Autoturisme cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cm3 1206. Autobuze, autocare, microbuze 207. Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana la 12 tone inclusiv, precum si autoturismele de teren din productie interna
25
8. Tractoare inmatriculate 15
Capacitatea cilindrică a motorului şi capacitatea remorcilor se constată din cartea de
identitate a autovehiculului şi din factura de cumpărare sau alte documente legale.
In cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote impozitul pe mijloacele de transport
este egal cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:
Masa totala maxima autorizata Impozit (lei)a) Pana la 1 tona inclusiv 7b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone 24c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone 37d) Peste 5 tone 46
73
Dobândiri si transferuri ale mijloacelor de transport
In cazul unui mijloc de transport dobandit de o persoana in cursul unui an, impozitul pe
mijloacele de transport se datoreaza de persoana de la data de intai a lunii urmatoare celei in care
mijlocul de transport a fost dobandit.
In cazul unui mijloc de transport care este instrainat de o persoana in cursul unui an sau
este radiat din evidenta fiscala a compartimentului de specialitate al autoritatii de administratie
publica locala, impozitul pe mijloacele de transport inceteaza sa se mai datoreze de acea persoana
incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care mijlocul de transport a fost instrainat sau
radiat din evidenta fiscala.
Orice persoană care dobandeste/instraineaza un mijloc de transport sau isi schimba
domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligatia de a depune o declaratie fiscala cu privire la
mijlocul de transport, la compartimentul de specialitate al autoritatii administratiei publice locale
pe a carei raza teritoriala isi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, in termen de 30 de zile
inclusiv de la modificarea survenita.
Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de lege, nu
poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport
respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor fiscale aflate in litigiu,
cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde este inregistrat mijlocul de
transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a lunii urmatoare celei in care are loc
instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare se face prin certificatul fiscal emis de
compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale. Actele prin care se
instraineaza mijloace de transport cu incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de
drept.
Plata taxei
Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de
31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul
an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o
bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a
mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data
solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in
care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
74
In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie
a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral
impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:
in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;
in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1
decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si
data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.
Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiasi buget local de catre
contribuabili, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. In
cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe mijloace de transport, pentru care
impozitul este datorat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei
se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.
Exemplu de calcul pt. taxa asupra mijloacelor de transport:
De exemplu, pentru un o autoutilitara cu o capacitate cilindrica de 2990 cm3 la SC. AJC
ANA-MARIA SRL va plati o taxa calculata astfel:
1)capacitatea cilindrica de 2990 cm3 se imparte la paritatea de 200 cm3, stabilita cf.
Codului fiscal:2990/220=14,95~15
2)se inmulteste rezultatul de la 1) cu suma in lei, pentru fiecare grupa de 200 cm3 sau
fractiune din aceasta :15*25 Ron=375RON sise obtine taxa anuala.
Fig. nr.9 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea taxei pe mijloacele de transport
75
DepartamentulFinanciar-contabil
BCR Iasi
Trezoreria FP Iasi
Directia Impozitesi taxe PrimariaIasi – MIJLOACE
TRANSPORT
Hotarare ConsiliuLocal Iasi
Inventar MIJL. TRANSPORT
2.2.5 Contribuţiile către buget
Contribuţia de asigurări sociale
Cadrul normativ utilizat : Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2008, O.U.G. 91/2007.
Contribuabili :
persoanele angajate pe baza unui contract individual de munca şi funcţionarii publici;
angajatorii persoanelor de la punctul
persoanele alese în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive,
legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o
organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti;
persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de la punctul
Agenţia naţională pentru ocuparea forţei de muncă, pentru persoanele aflate în şomaj;
persoanele care realizează un venit brut pe an calendaristic, echivalent cu cel puţin 3 salarii
medii brute, şi care se afla în una dintre situaţiile următoare:
asocial unic, asociaţi, comanditari sau acţionari;
administratori sau manageri care au încheiat contract de administrare sau de
management;
membri ai asociaţiilor familiale;
persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
76
persoane angajate în instituţii internaţionale dacă nu sunt asiguraţii acestora;
alte persoane care realizează venituri din activităţi profesionale;
Metoda de calcul : CAS = Cota x Baza impozabilă ( venitul brut).
Cota contribuţiei de asigurări sociale datorată de contribuabili este diferenţiată în funcţie de doi
factori:
condiţiile de muncă în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii;
tipul de contribuabili.
Cotele de contribuţie de asigurări sociale la 01.01 -30.11.2009, în funcţie de condiţiile de muncă :
pentru condiţii normale de muncă – 28%
pentru condiţii deosebite de muncă – 33%
pentru condiţii speciale de muncă – 38 %
În funcţie de tipul de contribuabil, cotele de contribuţie de asigurări sociale sunt :
CAS angajator : - 01.IAN- 30.NOV.2008 = 19,5%
- 01 DECEMBRIE 2008 = 18%
CAS angajat : 9,5%
Exemplu de calcul:
a) pentru angajaţi :
Venit brut (Vb) = 870 RON
CAS = 9.5% * Vb = 82,65 RON
b) pentru angajator :
Salarii brute :
Grupa l de muncă ( condiţii speciale)= 1.200 RON;
Grupa ll de muncă ( condiţii deosebite) = 800 RON;
Grupa lll de muncă (condiţii normale) = 700 RON.
Obligaţia iniţiala :
I. 1.200* 38%= 456RON
II. 800 * 33% =286RON
III. 700 * 28%=196RON
Indemnizaţii pentru incapacitatea temporara de munca = 750;
Suma de virat = 2.091,5-750= 1.341,5 RON
Fig. nr.10 Flux informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiilor la asigurările sociale 77
Casa Judetean
a de Pensii
Administratia
Financiara
BCR Iasi
TrezoreriaIasi
ServiciulFinanciarContabil
Fond salarii
realizat
Salariu brut nominal
realizat pefiecare angajat
Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Cadrul normativ utilizat : Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii şi Legea
388/2007 – Legea bugetului de stat.
Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se constituie ca un fond special anexă
la legea bugetului de stat. Pe baza acestuia se finanţează activităţile medicale oferite gratuit
asiguraţilor.
Sunt consideraţi asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii
străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţă în România.
Contribuabili :
persoanele fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit;
persoanele fizice care exercită profesii liberale;
persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente;
persoanele fizice care obţin venituri din agricultură şi silvicultura care nu au calitatea de
angajator şi nu se regăsesc într-una din situaţiile de la punctele b şi c;
persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din
dividende şi dobânzi şi alte venituri care se supun impozitului pe venit numai în cazul în
care nu realizează venituri de natura celor de la punctele a)-d) şi nu beneficiază de
indemnizaţie de şomaj sau alocaţie de sprijin;
persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii
78
persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuţiei pentru următoarele categorii
de asiguraţi:
o satisfac serviciul militar în termen;
o se afla în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie sau
o concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;
Metoda de calcul : CASS = Cota x Baza impozabilă
angajator : baza impozabilă este reprezentată de fondul de salarii ;
angajat : baza impozabilă este reprezentată de venitul brut.
Cotele sunt stabilite prin lege, existentând două cote de contribuţie la asigurările sociale
de sănătate :
cota de contribuţie individuală plătită de persoanele fizice asigurate :
01 IAN- 30 IUNIE 2008 = 6,5 %
01 IULIE 2008 = 5,5%
cota de contribuţie plătită de angajator - persoana juridică sau fizică la care îşi
desfăşoară activitatea asiguratul :
01 IAN- 30 NOV 2008 = 5,5%
01 DEC 2008 = 5,2%
Exemplu de calcul:
Angajator: - fond de salarii = 40.000 RON
CASS = 5,5% * 40.000= 2200RON
Angajat : - venitul brut = 800 RON
CASS = 6.5% * 800= 52RON
Fig.nr.11 Fluxul informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiei la asigurări de sănătate
79
5,5 %
6,5 %
Administratiafinanciara
BCR Iasi
TrezoreriaIasi
Fond salariirealizat
Salariul brut nominal pe
fiecare angajat
Contribuţia de asigurări la fondul de şomaj
Cadrul normativ utilizat : Legea 76/2002 privind contribuţia asigurării pentru şomaj, şi
O.U.G. 91/2007.
Bugetul asigurărilor pentru şomaj se constituie în scopul plăţii indemnizaţiilor de şomaj în
cazul în care o persoana nu-şi poate găsi loc de muncă. Veniturile acestui buget sunt constituite în
principal din contribuţia de asigurări pentru şomaj plătită lunar de către contribuabili.
Contribuabili :
persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă;
funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de numire;
persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective şi care sunt numite în cadrul
autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului;
militarii angajaţi pe bază de contract,
angajatorii şi persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea persoanele de la
punctele de mai sus
persoanele care se regăsesc în una din situaţiile de mai jos:
-asociat unic, asociaţi;
-administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
-persoane autorizate să desfăşoare activităţi independente;
-membrii a unei asociaţii familiale;
-cetăţeni români care lucrează în străinătate, conform legii;
80
-alte persoane care realizează venituri din activităţi desfăşurate potrivit legii şi care nu se
regăsesc în una dintre situaţiile anterioare.
Metoda de calcul : CŞ = Cota x Baza impozabilă
angajator : baza impozabilă este reprezentată de fondul de salarii ;
angajat : baza impozabilă este reprezentată de venitul brut.
Cota de contribuţie :
Şomaj angajator:
o 01 IAN- 30 NOV.2008 = 1%
o 01 DEC 2008 = 0,5%
Şomaj angajat = 0,5%
Nivelul cotelor de contribuţii de asigurări de şomaj se stabileşte anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat.
Fig.12Fluxul informaţional privind aşezarea şi perceperea contribuţiei de asigurări pentru şomaj
Somaj1%
Somaj0,5 %
A.J.O.F.M. Iasi
AdministratiaFinanciara
BCR Iasi
Fond salariirealizat
Salariul brut nominal pe
fiecare angajat
Trezoreria FP Iasi
Cap 3. Realizarea veniturilor bugetare
81
3.1. Termene de realizare a veniturilor bugetare
Termenul de realizare a impozitul pe profit se face astfel:
contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din
România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozit pe profit
anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflaţie estimat cu
ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate.
Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a
declaraţiei privind impozitul pe profit.
organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice,
pomicultura şi viticultura au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, până
la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
contribuabilii, societăţi comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din
România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a declara şi efectua
trimestrial plăţi anticipate, în contul impozitului pe profit anual, în suma de o pătrime din
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, până la
data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectuează plata.
contribuabilii care definitivează până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului
financiar anterior, depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe
profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
persoanele juridice care încetează să existe în cursul anului fiscal au obligaţia să depună,
declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plăteasca impozitul până la data depunerii
situaţiilor financiare la registrul comerţului.
Termen de plata a impozitului pe venituri din salarii - plătitorii de salarii şi de venituri
asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei
luni la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
82
Plata taxei pe valoare adăgată se face astfel :
Orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are
obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute la art. 1562 si 1563.
Taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la
organul vamal, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.
Nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in
scopuri de TVA.
In cazul in care persoana impozabila nu este stabilita in Romania si este scutita, de la
inregistrare, organele fiscale competente trebuie sa emita o decizie in care sa precizeze
modalitatea de plata a taxei pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate
ocazional, pentru care persoana impozabila este obligata la plata taxei.
Impozitul pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30
septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru intregul an de catre
contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,
stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie
revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe cladiri, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane
fizice sau juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata.
in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe cladiri amplasate pe raza aceleiasi
unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe cladiri cumulate.
Plata impozitului pe terenuri :
Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si
30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili,
pana la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%,
stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului Bucuresti, aceasta atributie
revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili, persoane fizice si
juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen de plata. in cazul in
care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe raza aceleiasi unitati
administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren cumulat.
Plata taxei pe mijloacele de transport
83
Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de
31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul
an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o
bonificatie de pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local.
Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara a
mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la data
solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare celei in
care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
In situatia in care inmatricularea priveste o perioada care depaseste data de 31 decembrie
a anului fiscal in care s-a solicitat inmatricularea, detinatorii au obligatia sa achite integral
impozitul pe mijlocul de transport, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, astfel:
in cazul in care inmatricularea priveste un an fiscal, impozitul anual;
in cazul in care inmatricularea priveste o perioada care se sfarseste inainte de data de 1
decembrie a aceluiasi an, impozitul aferent perioadei cuprinse intre data de 1 ianuarie si
data de intai a lunii urmatoare celei in care expira inmatricularea.
3.2 Modalităţi de realizare a veniturilor bugetare
Vărsarea veniturilor bugetare
Veniturile bugetare se varsă şi se plătesc prin mai multe procedee, deosebindu-se aşadar
mai multe modalităţi de vărsare şi plată, unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor
fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate.
Între aceste modalităţi enumerăm:
calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar
care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată
şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile
operative ale Trezireriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se
încadrează: TVA, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.
metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare, fiind
caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la
subiect la o terţă persoană, plătitorul .
84
impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun,
mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în
cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în
momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe
locale).
Plăţile efectuate de SC. AJC. ANA MARIA SRL se realizează prin intermediul
următoarelor documente:
ordin de plată;
state de plate;
filă C.E.C;
plăţi în numerar cu chitanţă
avans cheltuieli deplasare.
Încasarea veniturilor bugetare
Încasarea, evidenţa şi urmărirea veniturilor bugetare se realizează pe componentele
sistemului bugetar (cu referire la fiecare buget public în parte). În cadrul acestora, evidenţa este
organizată pe surse de venituri, pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare şi pe categorii de plătitori.
SC. AJC. ANA MARIA SRL poate folosi în plata veniturilor bugetare următoarele
modalităţi:
depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;
dispoziţii de plată (generale şi specifice) prin care banca comercială virează sumele
datorate în conturile bugetare.
SC. AJC. ANA MARIA SRL poate solicita amânarea sau eşalonarea la plată a unor
obligaţii bugetare printr-o solicitare scrisă adresată organelor fiscale care au obligaţia, într-un
anumit termen să se pronunţe. În cazul rezolvării favorabile, aprobarea de eşalonare şi amânarea
la plată se comunică trezoreriei de către compartimentele de urmărire fiscală. Pentru sumele
respective nu se percep majorări de întârzieri la plată privind perioada aprobată.
3.3 Regularizări şi recalculări privind realizarea veniturilor bugetare
Recalculare şi regularizarea plăţilor intervine în momentul în care, pe parcursul execuţiei
bugetare, referitor la dimensiunea şi structura obiectului de impunere, se înregistrează modificări
sau erori. În acest caz, SC. AJC. ANA MARIA SRL are obligaţia să inforeze organele fiscale,
85
care la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în
cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va
cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
Comparativ cu această situaţie, în cazul în care sumele vărsate sunt într-un cuantum mai
mare decât cel cuvenit, SC. AJC. ANA MARIA SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în
contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se
poate practica, tot la cerere justificată, restituirea pentru care se cer documentele din care rezultă
că suma a fost vărsată necuvenit bugetului.
Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul
veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde
propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei,
pentru SC. AJC. ANA MARIA SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul
de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul
corespondent al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia
3.4 Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare
Fig.nr.12 F luxul privind realizarea venitului din impozitului pe profit
Impozit peprofit datorat
Declaratie de impunere
BCR Iasi Administratiafinanciara
86
După calculul impozitului de profit pe care SC. AJC. ANA MARIA SRL trebuie să-l
verse la bugetul, efectuat de către personalul Compartimentului Financiar –Contabil, se depune
declaraţia de impozit pe profit la Administraşia Financiară Iaşi, până la data de 15 aprilie
inclusiv a anului următor,
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilul au obligaţia să depună şi o
declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde
scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie
sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional.
Ulterior, are loc vărsarea către BCR impozitului pe profit datorat de SC. AJC. ANA MARIA
SRL.
Contribuabilul13 trebuie să plătească impozitul pe profit care a fost stabilit de organul
fiscal, în baza inştiinţării de plată şi la locul stabilit de acesta.În cazul în care orice sumă
reprezentând obligatie fiscală nu este plătită la termenul legal, contribualilul trebuie să plătească
majorări de întârziere în cuantum de 0,16% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere-
potrivit H.G.nr.8725 ianuarie 1997.
Termenul de prescripţie pentrustabilirea impozitului pe profit este de 5 ani de la data la
care a expirat termenul de depunere a declaraţiei de impunere.Contul în care se virează
impozitulpe profit la bugetul de stat este format din cifre care indică codul contului sintetic de
venituri din clasificaţia bugetară şi codul fiscal al platitorului.Astfel impozitul pe profit se virează
în contul 200101+codul fiscal al plătitorului.
Fig.nr.13 Fluxul privind realizarea venitului din impozitului pe salarii
Serviciulfinanciarcontabil
Borderoucentralizator
Impozit pe venitdin salarii(Vi*16%)
Declaratii privindobligatiile de plata catre
bugetul statului
AdministratiaFinantelor Publice
Iasi
Ordin de plataFaile cec
BCR Iasi
13 Mihăiescu.S., Controlul financiar-bancar, Editura Universităţii”Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2008, p.11187
Ulterior efectuării calculelor privind vărsarea impozitului pe salarii de către personalul
Departamentul Financiar – Contabil, înregistrarea acestora în borderoul centralizator, se
procedează la depunerea declaraţiilor de plată către bugetul statului la Administraţia Finanţelor
Publice Iaşi, şi vărsarea impozitului prin intermediul BCR.
Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa
fiscală. Aceasta va fi completată de către plătitorul de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile dinsalarii obţinute şi
impozitul reţinut şi virat încursul anului,precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe
venitul anual sub formă de salarii. Impozitul pe salarii se calculează lunar pe fiecare loc de muncă
de către angajatori, acestia având obligaţia efectuării vărsămintelor la bugetul de stat.
Statele de salarii se întocmesc lunar de persoana însărcinată cu această atribuţie. Are
obligaţia să calculeze şi să inscrie salariul brut realizat, impozitul datorat, deducerile personale
aferente. Ulterior şeful compartimentului sau o altă persoană insărcinată cu această atribuţie va
efectua o verificare a statului de plată întocmit, în scopul depistării eventualelor erori de calcul şi
înregistrare.
Virarea la termen a impozitelor intră insarcina compartimemtului financir-contabilitate.
Impozitul pe venituri din salarii se poate achita la casieria trezoreriei sau prin virament din
contul bancaral plătitorului în contul bancar trezoreriei finanţelor publice de la organul fiscal
teritorial. Contul în care se virează acest impozit este 20060102+contul fiscal al plătitorului.
Fig.nr.14 Fluxul privind realizarea venitului din taxa pe valoarea adăugată
Pentru determinarea sumei care urmează să fie vărsată la buget,plătitorii de T.V.A sunt
obligaţi să întocmească un decont care se depune la organul fiscal teritorial până la data de 25 a
88
luni următoare pentru luna expirată.Taxa pe valoarea adăugată se virează la trezoreria organului
fiscal teritorial în contul 20130101+codul fiscal al plătitorului.
Pe baza decontului de TVA întocmit de către personalul Departamentului Financiar- contabil,
se stabileşte TVA –ul de recuperat sau TVA- ul de plată. În cazul în care societatea are de
recuperat TVA, se depune la Administraţia Financiară Iaşi o cerere de rambursare a TVA- ului,
iar după aprobarea acesteia are loc rambursarea TVA- ului în contul societăţii deschis la banca cu
care aceasta are relaţii contractuale(BCR IAŞI, Alfa BANK IAŞI.)
În caz contrar, când societatea are de plătit TVA, se emite un ordin de plată către BCR, şi
ulterior se varsă TVA-ul la Trezoreria Iaşi, fiind transmis societăţii extrasul de cont.
Fig.nr.15 Fluxul privind realizarea venitului din impozitul pe clădiri
Departamentulfinanciar-contabil
BCR Iasi
Trezoreria FP Iasi
Directia de impozite si taxelocale din cadrul
Primariei
După stabilirea impozitului pe clădiri de către Departamentul Financiar –Contabil, se
procedează la depunerea declaraţiei de impunere la Direcţia de impozite şi taxe locale din cadrul
primăriei Iaşi, şi vărsarea impozitului prin intermediul BCR Iaşi la Trezoreria Finanţelor Publice
Iaşi.
89
Fig.nr.16 Fluxul privind realizarea venitului din impozitul asupra mijloacelor de transport
Departamentulfinanciar contabil
Declaratia pentrustabilirea taxei asupra
mijloacelor de transport
Consiliul local Iasi
Ordin de plata
BCR Iasi
Trezoreria Iasi
Departamentul Financiar – Contabil depune la Consiliul Local Iaşi declaraţia de stabilire
a taxei asupra mijloacelor de transport după calculul impozitului, iar pe baza ordinului de plată
emis se varsă la Trezorie impozitul prin intermediul BRD.
Fig.nr.17 Fluxul privind realizarea venitului din contribuţia la Fondul de Şomaj
A.J.O.F.M. IASI
Administratiafinanciara
BCR Iasi
Serviciul financiarcontabil
Trezoreria FP Iasi
Contribuţia la Fondul de Şomaj este stabilită prin lege, atât salariaţii societăţii cât şi
societatea sunt obligaţi la plata acesteia. După efectuarea calculelor privind suma de vărsat la
90
bugetul statului, vărsarea efectivă se realizează diferit. Contribuţia angajaţilor se reţine de către
angajator, urmând ca societatea să verse la Trezoreria Iaşi ambele contribuţii, prin intermediul
BRD.
Fig.nr.18 Fluxul privind realizarea venitului din contribuţia la asigurări sociale
Casa Judeteana de
Pensii Iasi
Administratiafinanciara
BCR Iasi
Serviciul financiarcontabil
Trezoreria FP Iasi
Ca şi în cazul contribuţiei la fondul de şomaj, contribuţia la asigurările sociale se
datorează de angajator şi de anagajat, prin aplicarea unei cote stabilite prin lege la baza
impozabilă. Astfel, după efectuarea calculelor în cadrul Departamentul Financir- Contabil privind
cuantumul de plată, se efectuează vărsarea către Trezoreria Iaşi, prin intermediul băncii.Se
trasmite totodată informaţii către Casa Judeţeană de Pensii şi Administraţia Financiară cu privire
la plata contribuţiei de către contribuabili.
91
BIBLIOGRAFIE:
Gabriel Ştefura – „Proces bugetar public”, Ed. Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2008;
Horomnea, E., Tabără, N., Budugan, D., Georgescu, I., Beţianu, L., Bazele contabilităţii, Editura
Sedcom Libris, Iaşi, 2005
Nica, P., Iftimescu, A., Management-concepte şi aplicaţii, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004
Vacărel Iulian - Politici fiscale şi bugetare în România –1990-2000, Ed. Expert, Bucureşti, 2001
Voinea Gheorghe şi alţii – Impozite, taxe şi contribuţii, Ed. Junimea, Iaşi, 2002
*** Codul fiscal 2009*** Legea 200/2006 privind constituirea şi utilizarea fondului de garantare apentru plata creanţelor salariale*** LEGEA nr. 19/2009 din 26 februarie 2009 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul
2009 .
*** Legea nr 500/2002 a finanţelor publice
*** Ordonanţa de urgenţă nr.45 din 5 iunie 2003 privind finaţele publice locale
*** Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008,
O.U.G. 91/2007
*** Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii
*** Legea 388/2007 – Legea bugetului de stat.
*** Legea 76/2002 privind contribuţia asigurării pentru şomaj, şi O.U.G. 91/2007.
*** Legea 387/ 2007 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008, O.U.G.
91/2007.
*** Legea 95/ 2006 – Legea privind reforma sănătăţii şi Legea 388/2007 – Legea bugetului de
stat.
92
Fundamentarea şi realizarea
veniturilor bugetare la agentul
economic
SC „AJC ANA MARIA” SRL
Îndrumător: Realizat :
Prof. Univ. Dr. Gabriel Ștefura Sulugiuc Laura-Alexandra
Lect. Drd. Sebastian Lazăr
93