M3 Materiale textile, piele și înlocuitori de pieleProf.
Procesele tehnologice reprezintă totalitatea operațiilor tehnologice de trensformare a țesăturilor și tricoturilor în produse finite.
Țesăturile și tricoturile reprezintă materiile prime pentru confecțiile textile.
Pentru confecționarea produselor vestimentare, textile, se folosesc materii prime de bază (țesături și tricoturi), materiale secundre (căptușeli și materiale pentru întărituri) și materiale auxiliare (ața pentru cusut, furnituri și garnituri)
Procese tehnologice de prelucrare a țesăturilor și tricoturilor
Țesăturile pot fi: După natura materiei prime: - țesături din fire de bumbac și tip bumbac - țesături din fire de lână și tip lână - țesături din fire de in și tip in - țesături din fire de mătase și tip mătase După aspect: - țesături crude - țesături albite - țesături uni - țesături imprimate
Materiile prime de bază
Țesăturile pot fi: După destinație: - țesături pentru îmbrăcăminte - țesături pentru prosoape - țesături decorative și pentru tapițerie - țesături pentru ambalaje - țesături tehnice - țesături pentru pansamente și comprese
Materiile prime de bază
Tricoturile pot fi: După natura materiei prime: - tricoturi din fire de bumbac și tip bumbac - tricoturi din fire de lână și tip lână - tricoturi din fire tip mătase (PA – ciorapi femei; PES –
îmbrăcăminte exterioară, perdele; PAN – îmbrăcăminte exterioară; fire elastomere – articole de corsetărie)
După destinație: - tricoturi pentru îmbrăcăminte - tricoturi pentru uz casnic și articole decorative - tricoturi cu destinație tehnică - tricoturi pentru articole medicale (implantabile – proteze
vasculare, valve cardiace, tendoane, plase de susținere a mușchilor abdominali, bandaje, pansamente)
Materiile prime de bază
Proteze vasculare
Valve cardiace
Tricoturi pentru articole medicale
Chirurgie cardiovasculară
Plasă de susținere a mușchilor abdominali
Tricoturi pentru articole medicale
Tricoturile pot fi: După structură: - tricoturi cu legătură glat
- tricoturi cu legătură patent - tricoturi cu legătură lics
Materiile prime de bază
- tricoturi cu desene de culoare, de legătură, combinate
După forma obținută pe mașinile de tricotat: - tricoturi metraj (plane, tubulare) - tricoturi panouri (semifasonate-plane,
tubulare) - tricoturi fasonate (conturate spațial –
mănuși, ciorapi, basc)
Materiile prime de bază
Căptuselile – au rolul de a dubla detaliile produselor, mărindu-le rezistența la purtare, șifonare, sigurându-le o mai bună stabilitate dimensională și de formă.
- sunt țesături luciose, care înlesnesc îmbrăcarea și ajustarea pe corp a produselor.
Materialele pentru întărituri – sunt materiale auxiliare, cu rol de dublare a unor detaliilor și de mărire a rezistenței la purtare.
- sunt aplicate la gulere, manșete, piepți, buzunare, etc.
Materiale secundare
Ața de cusut – se folosește la prelucrarea și asamblarea detaliilor produselor textile.
Se alege la culoarea materialului de bază (sau o nuanță mai închisă). Finețea se alege în funcție de finețea materialului prelucrat.
Furniturile și garniturile – completează, întregesc și ornamentează produsul confecționat.
- furniturile au rolul de a ajusta și fixa produsele pe corp (elasticul, nasturi, copci, capse, fermoare)
- garniturile au rolul de a orna produsele de îmbrăcăminte subțire pentru femei și copii și produsele de lenjerie (dantele, colțișori, pernița pentru umeri)
Materiale auxiliare
PROCES DE PRODUCȚIE ÎN CONFECȚII Proces de producție de bază (confecționare) Proces de producție auxiliar (întreținerea și
repararea utilajelor) Proces de producție de service (de transport
a materiei prime)
Procese tehnologice de confecționare
Nr. crt. Etapa Operații tehnologice1 RECEPȚIA ȘI DEPOZITAREA - RECEPȚIA CANTITATIVĂ
- RECEPȚIA CALITATIVĂ- DEPOZITAREA MATERIALELOR
2 PREGĂTIREA PENTRU CROIRE - CONTROLUL- SORTAREA- RELAXAREA- ȘABLONAREA- CALCULUL LOTURILOR- ȘPĂNUIREA
3 CROIREA - SECȚIONAREA- DECUPAREA- PREGĂTIREA REPERELOR (RIHTUIREA,
MARCAREA SEMNELOR)- FORMAREA PACHETELOR
4 CONFECȚIONAREA - PRELUCRAREA REPERELOR- ASAMBLAREA REPERELOR
5 FINISAREA - CURĂTIREA- CĂLCAREA FINALĂ- COASEREA NASTURILOR- ECHITETAREA
6 ÎMPACHETAREA - AMBALAREA- LOTIZAREA- DEPOZITAREA PRODUSELOR FINITE
Structura procesului de confecționare
ETAPA - ESTE FORMATĂ DIN
OPERAȚII TEHNOLOGICE – ALCĂTUITE DIN FAZE DE LUCRU – CONSTITUITE DIN
MÂNUIRI – CARE INFLUENȚEAZĂ
TIMPII DE EXECUȚIE – IMPORTANȚI ÎN NORMARE
IMPORTANT
Nr. crt.
Operația tehnologică
Definiție Scop Condiții tehnice
1 RECEPȚIA CANTITATIVĂ
Controlul dimensiunilor materialului și a numărului de baloți
Verificarea lățimei și lungimei materialelor
Control prin sondaj
2 RECEPȚIA CALITATIVĂ
Controlul proprietăților materialelor
Verificarea dacă prorietățile se înscriu în STAS-uri
Control prin sondaj
3 DEPOZITAREA MATERIALELOR
Așezarea materialelor în spații special amenajate
Conservarea proprietăților materialelor
T = 20 – 250CU = 60 – 65%
4 CONTROLUL Verificarea în întregime a materialului lansat, din punct de vedere al dimensiunilor și al defectelor
Verificarea dimensiunilor reale și identificarea eventualelor defecte
5 SORTAREA Gruparea baloților de aceeași dimensiune, culoare, etc.
Reducerea pierderilor de material prin folosirea unei lățimi în formarea spanului
6 RELAXAREA Este specifică tricoturilor și constă în odihna tricoturilor și revenirea lor la dimensiunile inițiale
Prevenirea subdimensionării produselor din tricot
OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE
Nr. crt.
Operația tehnologică
Definiție Scop Condiții tehnice
7 ȘABLONAREA Încadrarea sabloanelor pe prima foaie de șpan
Stabilirea necesarului de material pentru realizarea necesarului de produse
8 CALCULUL LOTURILOR
Determinarea numărului de foi de material, de lungimea egală cu lungimea încadrării, ce rezultă dintr-un balot, necesare formării unui șpan
Reducerea numărului și mărimii cupoanelor rezultate
9 ȘPĂNUIREA Așezarea materialelor în straturi suprapuse, cu lungime și lățime egală cu cea a încadrării
Decuparea simultană a mai multor repere de acelși fel
Nr. straturilor se stabilește în funcție de grosimea materialului
10 SECȚIONAREA Secționarea șpanului, pe direcție transversală, în mai multe bucăți
Transportul cu ușurință la mașina de croit
11 DECUPAREA REPERELOR
Tăierea pe contur a reperelor desenate pe suprafața spanului
Obținerea reperelor croite
12 PREGĂTIREA REPERELOR
Corectarea contururilor și marcarea semnelor pe suprafețe sau pe margine
Eliminarea deviațiilor și poziționarea detaliilor secundare
OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE
Nr. crt.
Operația tehnologică
Definiție Scop Condiții tehnice
13 FORMAREA PACHETELOR
Stângerea și împachetarea tuturor reperelor care sunt marcate cu același număr
Evitarea încurcării reperelor diferitelor produse
Se verifică inclusiv sensul firelor
14 PRELUCRAREA REPERELOR
Fiecare reper principal se confecționează separat și se asamblează cu reperele secundare ce-i aparțin
Pregătirea reperelor principale pentru asamblare
15 ASAMBLAREA REPERELOR
Reperele principale se asamblează prin coasere sau lipire pentru formarea produsului
Obținerea produselor finite
16 CURĂTIREA Îndepărtarea ațelor, scamelor, a petelor
Îmbunătățirea aspectului
17 CĂLCAREA FINALĂ
Neteirea suprafețelor și redarea formei spațiale ale produselor
Ridicarea valorii estetice și comerciale
18 COASEREA NASTURILOR
Aplicarea manuală sau mecanică a nasturilor
Asigurarea sistemului de închidere
OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE
Nr. crt.
Operația tehnologică
Definiție Scop Condiții tehnice
19 ECHITETAREA Etichetele dau informații cu privire la firma producătoare, mărime, condiții tehnice de întreținere
Obținerea informațiilor necesare întreținerii produselor
20 AMBALAREA Împachetarea și așezarea produselor în pungi, cutii, lăzi sau pe umerașe
Păstrarea calității produselor în timpul transportului
Seturi de câte cinci produse
21 LOTIZAREA Alcătuirea loturilor pentru a fi expediate către beneficiari
Respectarea clauzelor stabilite de beneficiari
22 DEPOZITAREA PRODUSELOR FINITE
Așezarea produselor finite în spații special amenajate
Conservarea proprietăților produselor până la expediere
T = 20 – 250CU = 60 – 65%
OPERAŢIILE PROCESULUI TEHNOLOGIC DE CONFECTIONARE
Recepția materiilor prime – rampe control
UTILAJE FOLOSITE ÎN CONFECȚII TEXTILE
Croire – mașini de croit fixe și mobile
UTILAJE FOLOSITE ÎN CONFECȚII TEXTILE
Confecționare – mașini de cusut (simple, de surfilat)
UTILAJE FOLOSITE ÎN CONFECȚII TEXTILE
Finisare – prese, călcătoare
UTILAJE FOLOSITE ÎN CONFECȚII TEXTILE
Cărucioare pentru transport interfazic
UTILAJE FOLOSITE ÎN CONFECȚII TEXTILE
Realizează cusătura tighel (rigidă)
MAȘINA SIMPLA DE CUSUT
Mecanisme: - acului - debitor de fir (firul superior) - suveicii (firul inferior) - transportor - piciorușului
MAȘINA SIMPLA DE CUSUT
Realizează cusătura de surfilat sau încheiat surfilat.
Este o cusătură elastică – folosită în special la prelucrarea tricoturilor și la surfilarea marginilor reperelor din țesătură
MAȘINA TRIPLOC
Este formată din trei fire (unul la ac și două la apucătoare).
Poate fi și cu 4 sau 5 fire.
CUSĂTURA TRIPLOC
Realizează cusătura plană și de acoperire.
MAȘINA UBERDEC
Sunt mașini de călcat, prese. Se folosesc la prelucrarea reperelor
(preformare, descălcarea cusăturilor) Se folosesc la finisarea finală a produsului
Tratamentul umidotermic ocupă (10 – 30) % din timpul alocat procesului de confecționare.
MAȘINI PENTRU TRATAMENT UMIDOTERMIC
Cusătura termochimică reprezintă procesul de îmbinare a materialelor textile sub influenţa parametrilor termochimici. Reprezintă o formă de asamblare neconvențională.
Cusături termochimice
Clasificare :1. asamblări prin termolipire: cu adeziv repartizat discontinuu pe suprafaţa
materialului suport (în puncte); cu adeziv repartizat în strat continuu pe suprafaţa
materialului suport (peliculă); cu fibre termoadezive încorporate în materialul
suport.2. asamblări prin sudare (în curenți de înaltă
frecvență, cu ultrasunete): prin puncte; prin linie continuă.
Cusături termochimice
www.sfatulmedicului.ro www.chirurgievasculara.ro www.valvecardiace.ro www.tehnicbazar.ro www.tricoturijacard.ro www.sosetaria.ro www.pluoverebarbati.ro Auxiliar curricular clasa a XII – a, Tehnician
Designer Vestimentar, 2006
Bibliografie