7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 1/22
Conjugarea verbelor
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 2/22
Infnitiv Prezent a f
Perect a f ost
Indicativ Prezent eu sunt
tu ești
el/ea este
noi suntem
voi sunteți
ei/ele sunt
Imperect eu eram
tu erai
el/ea era
noi eram
voi erați
ei/ele erau
Perect simplu eu ui
tu uși
el/ea u
noi urăm
voi urăți
ei/ele ură
Perect compus eu am ost
tu ai ost
el/ea a ost
Infnitiv Prezent a avea
Perfect a avut
Indicativ Prezent eu am
tu ai
el/ea are
noi avem
voi aveţi
ei/ele au
Imperfect eu aveamtu aveai
el/ea avea
noi aveam
voi aveaţi
ei/ele aveau
Perfect simplu eu avui/avuseitu avuşi/avuseşi
el avu/avuse
noi avurăm/avuserăm
voi avurăţi/avuserăţi
ei/ele avură/avuseră
Perfect compus eu am avuttu ai avut
el/ea a avut
noi am avut
voi aţi avut
ei /ele au avut
Mai mult ca perfect eu avusesemtu avuseseşi
el/ea avusese
noi avuseserăm
voi avuseserăţi
ei/ele avuseseră
Viitor eu voi aveatu vei avea
el/ea va aveanoi vom avea
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 3/22
noi am ost
voi ați ost
ei/ele au ost
Mai mult ca perect eu usesem
tu useseși
el/ea usese
noi useserăm
voi useserăți
ei/ele useseră
Viitor eu voi f
tu vei f
el/ea va f
noi vom f
voi veți f
ei/ele vor f
Viitor anterior eu voi f ost
tu vei f ost
el/ea va f ost
noi vom f ost
voi veți f ost
ei/ele vor f ost
Conjunctiv Prezent eu să fu
tu să fi
el/ea să fe
noi să fm
voi să fți
ei/ele să fe
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 4/22
Perect eu să f ost
tu să f ost
el/ea să f ost
noi să f ost
voi să f ost
ei/ele să f ost
Condiional Prezent eu aș f
tu ai f
el/ea ar f
noi am f
voi ați f
ei/ele ar f
Perect eu aș f ost
tu ai f ost
el/ea ar f ost
noi am f ost
voi ați f ost
ei/ele ar f ost
Infinitiv Prezent a vrea
Perfect a fi vrut
Indicativ Prezent eu vreau
tu vrei
el/ea vrea
noi vrem
voi vre iț
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 5/22
ei/ele vor
Imperfect eu vream
tu vreai
el/ea vrea
noi vream
voi vrea iț
ei/ele vreau
Perfect simplu eu vrui
tu vru iș
el/ea vru
noi vrurăm
voi vrură iț
ei/ele vrură
Perfect compus eu am vrut
tu ai vrut
el/ea a vrut
noi am vrut
voi a i vrutț
ei/ele au vrut
Mai mult ca perfect eu vrusesem
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 6/22
tu vrusese iș
el/ea vrusese
noi vruseserăm
voi vruseseră iț
ei/ele vruseseră
Viitor eu voi vrea
tu vei vrea
el/ea va vrea
noi vom vrea
voi ve i vreaț
ei/ele vor vrea
Viitor anterior eu voi fi vrut
tu vei fi vrut
el/ea va fi vrut
noi vom fi vrut
voi ve i fi vrutț
ei/ele vor fi vrut
Conjunctiv Prezent eu să vreau
tu să vrei
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 7/22
el/ea să vrea
noi să vrem
voi să vre iț
ei/ele să vrea
Perfect eu să fi vrut
tu să fi vrut
el/ea să fi vrut
noi să fi vrut
voi să fi vrut
ei/ele să fi vrut
Condiţional Prezent eu a vreaș
tu ai vrea
el/ea ar vrea
noi am vrea
voi a i vreaț
ei/ele ar vrea
Perfect eu a fi vrutș
tu ai fi vrut
el/ea ar fi vrut
noi am fi vrut
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 8/22
voi a i fi vrutț
ei/ele ar fi vrut
Infinitiv Prezent a bea
Perfect a fi băut
Indicativ Prezent eu beau
tu bei
el/ea bea
noi bem
voi be iț
ei/ele beau
Imperfect eu beam
tu beai
el/ea bea
noi beam
voi bea iț
ei/ele beau
Perfect simplu eu băui
tu bău iș
el/ea bău
noi băurăm
voi băură iț
ei/ele băură
Infinitiv Prezent a tiș
Perfect a fi tiutș
Indicativ Prezent eu tiuș
tu tiiș
el/ea tieș
noi timșvoi ti iș ț
ei/ele tiuș
Imperfect eu tiamș
tu tiaiș
el/ea tiaș
noi tiamș
voi tia iș ț
ei/ele tiauș
Perfect simplu eu tiuiș
tu tiu iș ș
el/ea tiuș
noi tiurămș
voi tiură iș ț
ei/ele tiurăș
Perfect compus eu am tiutș
tu ai tiutș
el/ea a tiutș
noi am tiutș
voi a i tiutț ș
ei/ele au tiutș
Mai mult ca perfect eu tiusemș
tu tiuse iș ș
el/ea tiuseș
noi tiuserămș
voi tiuseră iș ț
ei/ele tiuserăș
Viitor eu voi ti
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 9/22
Perfect compus eu am băut
tu ai băut
el/ea a băut
noi am băut
voi a i băutț
ei/ele au băut
Mai mult ca perfect eu băusem
tu băuse iș
el/ea băuse
noi băuserăm
voi băuseră iț
ei/ele băuseră
Viitor eu voi bea
tu vei bea
el/ea va bea
noi vom bea
voi ve i beaț
ei/ele vor bea
Viitor anterior eu voi fi băut
tu vei fi băut
el/ea va fi băut
noi vom fi băut
voi ve i fi băutț
ei/ele vor fi băut
Conjunctiv Prezent eu să beau
tu să bei
el/ea să bea
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 10/22
noi să bem
voi să be iț
ei/ele să bea
Perfect eu să fi băut
tu să fi băut
el/ea să fi băut
noi să fi băut
voi să fi băut
ei/ele să fi băut
Condiţional Prezent eu a beaș
tu ai bea
el/ea ar bea
noi am bea
voi a i beaț
ei/ele ar bea
Perfect eu a fi băutș
tu ai fi băut
el/ea ar fi băut
noi am fi băut
voi a i fi băutț
ei/ele ar fi băut
Infinitiv Prezent a veni
Perfect a fi venit
Indicativ Prezent eu vin
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 11/22
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 12/22
noi veniserăm
voi veniseră iț
ei/ele veniseră
Viitor eu voi veni
tu vei veni
el/ea va veni
noi vom veni
voi ve i veniț
ei/ele vor veni
Viitor anterior eu voi fi venit
tu vei fi venit
el/ea va fi venit
noi vom fi venit
voi ve i fi venitț
ei/ele vor fi venit
Conjunctiv Prezent eu să vin
tu să vii
el/ea să vină
noi să venim
voi să veni iț
ei/ele să vină
Perfect eu să fi venit
tu să fi venitel/ea să fi venit
noi să fi venit
voi să fi venit
ei/ele să fi venit
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 13/22
Condiţional Prezent eu a veniș
tu ai veni
el/ea ar veni
noi am veni
voi a i veniț
ei/ele ar veni
Perfect eu a fi venitș
tu ai fi venit
el/ea ar fi venit
noi am fi venit
voi a i fi venitț
ei/ele ar fi venit
Verbe care se conjugă cu suf!e"
• -a: a ancora,a amaneta,a condimenta,a se depărta,a mobila,a ofta,a peria,a
lucra;
•
-ăi: a pufăi,a sforăi,a rontăi,a mormăi;• -ări: a frunzări,a urmări;
• -i: a se acri,a zări,a ciocăni,a coji,a se cuminti,a dădăci,a lungi,a zugravi,a
oferi;
• -iza: a abstractiza,a se acutiza,a contoriza,a igieniza,a se victimiza,a
marginaliza;
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 14/22
• -i: a izvori,a vifori,a uri,a hotări;
• -ni: a bufni,a pocni,a trăncăni;
• -ona: a atentiona,a concluziona,a deceptiona,a inscriptiona;
• -ui: a chefui,a jefui,a pălmui,a prăfui,a pretui,a pricinui.
• cum:- temporala: Cum şi-a dat seama, a şi dispărut.- cauzala: Cum venise seara, trebuia să plecăm.- concesiva, în construcţii cu adjective sau adverbe, de care se leagă prin
prepoziţia de: Cum este el de rău, tot m-a ajutat uneori.
- atributiva:
La gândul cum se va descurca nu avea răspun
- modala:
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 15/22
Lucra cum credea el de cuviinţă…
• dacă:
- subiectivă:
Nu se ştie dacă e adevărat. - predicativă:
Întrebarea este dacă vine. - atributivă:
Gândul dacă să renunţe sau nu o cinuia de mult timp. - completivă directă:
Întreabă dacă e bine.
- completivă indirectă:!ă gândesc dacă ai "nţeles.
- cauzală, în limbajele popular şi familiar:Dacă e mic, nimeni nu-l bagă "n seamă (= fiindcă e mic nimeninu-l bagă în seamă)
- temporală, cu tentă cauzală, în limbajele popular şi familiar:
Dacă a vă#ut aşa, a tăcut (= c!nd a văzut aşa, a tăcut)
- condiţională:
Dacă "nvăţa, nu mai avea nevoie să copie#e. - opoziţională:
Dacă ieri părea să accepte, a#i era $oarte circumspectă.
- incidentă:Norocul sau % dacă vrei % ginionul nostru e că a ieşit din ecipă.
• să:
- subiectivă:
& bine să se pre#inte la post de mâine.- atributivă:
'isul să se "ntoarcă "n ţară era ireali#abil pentru moment.
- apozitivă:(e "ncearcă atât) să se limite#e tra$icul de in$luenţă.
- predicativă:
*ntenţia lui e să predea limbi străine copiilor preşcolari.- predicativă suplimentară:
+ractica l-a $ăcut să "nţeleagă teoria "nvăţată "n $acultate.- completivă directă:
tie să se descurce "n orice "mprejurare.
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 16/22
- completivă indirectă:
(e abţine să vote#e această lege.- circumstanţială de scop:
Învaţă să reuşească la $acultate anul acesta.- consecutivă:
lerga destul de repede să-l ajungă din urmă.- circumstanţială de relaţie:
Să aducă ceva cărţi, n-a adus "n plus, a mai cerut câteva.- condiţională:
Să-mi aducă disceta, i-aş "mprumuta alta.- concesivă:
Să-şi ceară scu#e şi tot nu-l iert.
Numeralul
Numeralul corespunzator lui 1 este singurul numeral cu forme diferite
pentru valoarea adjectival – ca insotitor al unui substantive,cu care se acorda
– sau substantivala pronominala! si,in acelasi timp,numeralul cardinal cu
cea mai bogata fle"iune spre deosebire insa de omonimele sale partiale –articolul nehotarat si pronumele sau adjectival pronominal nehotarat
-,numeralul cardinal are numai singular!:
#aloare adjectival #aloare substantivala
sg. m si n N.$. un unul!
%.&. unui unuia
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 17/22
f N.$. o una
%.&. unei uneia
&e obicei,se spune ca numeralul cu valoare substantivala se scrie fara
articolul enclitic –l,spre deosebire de pronumele nehotarat ,,unul'.&istinctianu este insa categorica si absoluta,fie din pricina unor situatii mai putin
clare,fie din pricina traditiei sau a necesitatii de a marca alte
opozitii.Numeralul se scrie,intr-adevar,fara –l in toate formulele de numarare
unu,doi,unu sau doi,unu la suta,numarul unu,ora unu,etc.!,inclusiv ca
termen final al unui numeral compus douazeci si unu,o mie unu!.(raditia
mentine insa,in mod e"ceptional,scrierea lui cu -l in imbinari ca ,,eu
unul', ,,tot unul si unul', ,,de unul singur',iar in constructia ,,pana la
unul', ,,pana la ultimul',scrierea cu –l permite distinctia fata de ,,pana la
unu'),,pana la ora 1'.*olosirea cu valoare adjectivala a formei de
feminine ,,una' in loc de ,,o' de e"emplu, una masina de scris! este o
caracteristica pendant a limbajului comercial-administrativ;o variant veche
una! a formei cu valoare adjectival se gaseste in adverbul ,,deunazi'.+n
numeralele compuse cu 1 pe douazeci si 1 sau una!,o suta unu una!.
Numeralul corespunzator lui are forme deosebite numai dupa gen:
doi-m,doua-f ; forma de genitive-dativ duor nu este literara.u valoarea
numeralului se folosesc uneori substantivele ,,pereche' o pereche de boi
,dar si de palme!si,cu o sfera limitata, ,,cuplu',ceea ce face inutila prezentalui ,,doi' in constructii pleonastice ca ,,o pereche de doi tineri'.
Numeralele sase,sapte se pronunta si se scriu correct cu a dupa
s.#arianta ,,septe' este tolerate in convorbirile telefonice,intrucat favorizeaza
perceperea distincta fata de sase.
Numeralele zece,suta,mie se comporta ca niste substantive
feminine,avand forme distincte dupa numar: pl. zeci,sute,mii si dupa caz
genitiv-dativul singular identic cu pluralul: unei zeci,sute,mii! si putand fi
articulate enclitic 1 numai la plural: zecile,zecilor;1 si 1 la ambele
numere: suta,sutei,sutele,sutelor;mia,miei,miile,miilor!.
Numeralele neologice simple million,miliard si compusele de tipul
bilion,trilion/ se comporta,intr-un mod similar,ca niste substantive
neutre:de e"emplu,milioane;milionul,milionului,milioanele,milioanelor.
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 18/22
Neologismul zero este substantiv neutru-articulabil,cu pluralul in-
uri-ca nume al cifrei .a numeral,zero se foloseste numai la singular,chiar
daca insoteste un plural: ,,zero grade'.
0a toate numaralele compuse corespunzatoare lui 11-1 este
necesara resprectarea structurii: unitate2prepozitia spre 2zece,fara alterareasegmantului –sprezece in variante ca –sprece,-spce,-spce variante de tipul
unspe,doispe caracterizeaza vorbirea neglijenta!.3nele compuse de acest fel
au variantele si la primul segment ) numeralul simplu! : pentru 14 si 15
e"ista variante premise si curente in pronuntare care nu se admit in scris
decat pentru efecte stilistice cinsprezece,respectiv opsprezece sau
optisprezece!;pentru 16 si 17,insa,formele literare - in pronuntare si in
scriere – sunt paisprezece,saisprezece,iar variantele nealterate
patrusprezece,sasesprezece! sunt pendante,fiind tolerate cel mult inconvorbirile telefonice;numeralele pentru 18 si 1 se pronunta si se scriu
corect saptesprezece nu septesprezece,care nu este necesar nici la
telefon!,nouasprezece nu nousprezece!.Numeralul corespunzator lui 1 are
forme deosebite dupa gen: doisprezece-m.,douasprezece-f. si n.,care trebuie
respectate; in limbajul comercial se foloseste cu aceasta valoare
substantivul ,,duzina'.
Numeralele zecilor -! au structura: unitate 2 zeci; ele se scriu
intr-un cuvant,fara cratima: douazeci,treizeci etc.*ormele ale unor numerale
cu probleme sunt: 4-cincizeci varianta ,,cinzeci' e admisa si curenta in
pronuntare!,7-saizeci varianta ,,sasezeci' este pendant!,8-saptezeci,5-
optzeci varianta ,,obzeci' este admisa si curenta in pronuntare!.
Numele sutelor,miilor,milioanelor,etc. au structura: unitate 2
numele zecilor –cu care seamana compusele cu pluralul-,ele se scriu in
cuvinte separate,nelegate prin cratima: doua sute,doua mii,doua milioane/
*orma corecta a numeralelor corespunzatoare lui 1 si 1 este o suta si o
mie,numeralul pentru unitate avand aici valoare adjectivala cf. un
million!;variantele ,,una suta', ,, una mie' reprezinta o trasatura pendanta astilului administrativ.Numeralele cinci sute si opt sute au variantele de
pronuntare ,,cinsute' resprectiv ,,op sute',admise in tempo rapid.
Numeralele compuse corespunzatoare lui 1- ai structura:
numarul zecilor unitate2 zeci!2 si 2unitate;ele se pronunta distinct si se
scriu in cate trei cuvinte separate,nelegate prin cratima: douazeci si
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 19/22
unu,douazeci si doi,treizeci si noua,etc.variantele contrase de tipul
douazesunu sau douasunu,,treizesunu,treijdoi,caracterizeaza vorbirea
rapida;varianta ,,pasopt'pentru ,,anul o mie opt sute! patruzeci si opt 9 are
anumite nuante stilistice,absente la derivatul literar pasoptist!.ompusele cu
unu si doi pe ultimul loc 1,,1, etc.! variaza dupa gen: douazeci siunu,douazeci si una;treizeci si doi,treizeci si doua.
Numeralele corespunzatoare numerelor de peste sute,mii,milioane
etc.11-1,1/,11-1,1/! au o structura asemanatoare,dar de
regula mai simpla,lipsind legatura prin si intre sute si unitati sau zeci,intre
mii si unitati,zeci,sute etc.: o suta doi,o mie opt,un milion cinci,o suta
douazeci si doi;o mie trei sute cincisprezece.,,i' este tolerat numai la 11:
o mie si! unu,o mie si! una.
Numeralele cardinale propriu-zise care insotesc un substantiv se
aseaza de regula inaintea acestuia.<ostpunerea numeralului lei trei
sute,creioane cinci! este o caracteristica a limbajului commercial-
administrativ,rezultand din influenta notarii pe rubric;rar,ea se intalneste si in
poezie unde are alte e"plicatii!.
Numeralele corespunzatoare lui 1-1 si 11-11,1,1/,11-
11etc! si se leaga direct - ca adjectivele – de substantivul insotit,care
este nearticulat: un minut,doua zile,cincisprezece zile,o suta zece ore,zero
lei.&e la in sus cu e"ceptiile mentionate in paranteza
anterioara!,numeralele au alta constructive –asemanatoare cu a
substantivelor-,legandu-se prin prepozitia ,,de' de substantivulnearticulat!
insotit: douazeci de pagini,douazeci si patru de ori,o suta de lei;constructiile
fara ,,de' douazeci pagini,o suta lei! sunt si ele o caracteristica a limbajului
comercial-administrativ,rezultata,pe de o parte,din influenta scrierii cu cifre
sip e coloane,iar,pe de alta,din tendinta spre scurtime a corespondentei mai
ales a celei telegrafice!.in conformitate cu normele limbii literare,prezenta
prepozitiei ,,de' este obligatorie atat in e"primarea orala,cat si in
scris,inclusiv atunci cand numeralul este notat prin cifre: de paginiomiterea prepozitiei este admisa numai cand substantivul apare abreviat in
scris: p,4=g etc.!.Nerecunoasterea e"acta a regulii-care,dupa cum am
vazut,nu este aceeasi pentru toate numeralele – e"plica nesiguranta unor
vorbitori in construirea numeralelor de tipul ,,o suta lei,doua sute
cincisprezece',la care apar greseli produse prin hipercorectitudine,in sensul
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 20/22
e"tinderii nejustificate a lui ,,de': ,,o suta trei de articole',in loc de,,o suta
trei articole'.
Numele zecilor si sutelor de mii,de milioane etc. urmeaza
constructia generala a numeralelor de la in sus,deci au in structura lor
prepozitia ,,de' inaintea lui ,,mii', ,,milioane': o suta! douazeci de mii,osuta de mii,,doua sute de miisau de milioane!etc.nu ,,douazeci mii etc.,ca
in limbajul comercial-administrativ!.#ariantele contrase ale numelor de zeci
de tipul ,,patruj'de mii! caracterizeaza vorbirea neglijenta;izolarea ,,jda
mii' cu sensul ,,multi ,nenumarati' nu apartine limbii literare.
+n mod e"ceptional,se tolereaza –fara a fi obligatorie – constructia
cu prepozitia ,,de' la numerale mai mici de in speta -1! atunci cand
substantivul insotit denumeste un numar sau o cifra fiind un numeral
substantival!,o litera,o nota muzicala sau orice cuvant si chiar segment de
cuvant citat: doi de! ,doi de! i,doi de! re,doi de! care.
Numeralele cardinal propriu-zise se pot nota in scris cu litere sau
cu cifre.Notatia cu cifre,specifica limbajului tehnico-stiintific si celui
comercial-administrativ,este admisa in alte stiluri ale limbii literare numai in
anumite situatii: este consacrata,de e"emplu,la indicarea anilor 1! si
tolerata,in general,la numere relative mari compuse!;se recomanda evitarea
amestecului celor doua feluri de notatii in acelasi content mai ales in
enumerari sau in constructii care redau,prin alaturarea unor
numerale,apro"imatia numerica:,,zece,cincisprezece lei' sau ,,1-14
lei',nu ,,zece-14 lei'!.
Numeralele care au forme de gen se acorda in gen cu
substantivul insotit atat atunci cand sunt legate direct de acesta,cat si cand
legatura se face prin prepozitia ,,de': doi elevi,doua eleve,douazeci de
elevi,douazeci si doua de eleve.$tentie la acordul corect al numeralelor
compuse cu unu,una ca termen final in situatiile in care substantivul insotit
este de genul neutru: se spune corect,,douazeci si unu de caiete', ,,o mie si!
unu de motive',in special pronominale demonstrative,nehotarate!,care potinsoti numeralele de la doi inainte.and numeralele sunt mai mici decat
doua sute,acordul in gen se face e"clusiv cu substantivul insotit: cele
aceste,alte! cincisprezece zile,ceiacesti,alti! 14 de lei.$celasi fel de acord
e valabil si cu numeralele mai mari,cu e"ceptia numeralelor care e"prima
cifre rotunde,incepand cu doua sute;la acestea,acordul se poate face fie cu
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 21/22
substantivul,fie cu numeralul,in functie de ceea ce vrea sa reliefeze
vorbitorul.&eci: numai cei acesti,alti,ultimii! doua sute mii,milioane! de
lei;cat si cele aceste,alte,ultimele! doua sute mii,milioane! de lei;de
respectat insa acordul consecvent in restul propozitiei: se spune corect fie
,,cei doua sute de lei au fost cheltuite' nu ,,cele doua sute de lei au fostcheltuiti'!.+n constructia articol demonstrative si>sau adjectiv pronominal 2
pluralele zeci,sute,mii,milioane,in care sutele,miile etc. nu sunt ,,numerate'
e"act,nu e corecta insa decat forma de feminin indiferent de genul
substantivului urmator,intrucat e vorba de o determinare directa a a
numeralului: ,,cele aceste,alte! cateva zeci de metri',nu ,,cei cativa zeci de
metri'.
3nele problem de acord in numar e"ista la formulele cu numerale
cardinale! consecrate pentru cele patru operatii aritmetice,cand formulelerespective au functie de subiect dezvoltat!:daca se foloseste ca predicat
verbul a face,acesta se pune intotdeauna la plural,deci se spune ,,unu plus
unu' sau ,,unu si cu unu'! fac doi',dar si ,,unu minus unusau ,,unu fara
unu'! fac zero',de asemenea ,,unu ori unu' sau ,,o data unu', ,,unu inmultit
cu unu'! fac unu' si ,, unu impartit la unu fac unu';daca insa se recurge la
predicatul nominal a fi! egal,acesta se intrebuinteaza,tot invariabil,la
singular,deci ,,unu plus unu este! egal cu doi', ,,doi ori doi egal cu patru'
etc.
ubstantivul insotit de un numeral cardinal propriu-zis sta,in mod
firesc,la singular langa ,,un', ,,o' o aparenta e"ceptie este constructia cu
topica inversa din limbajul comercial-administrativ: lei unu! si la plural
langa toate celelalnte,inclusive langa zero ,,zero lei' sau ,,lei zero'!.
ele mai multe numerale cardinale propriu-zise nu au forme cazuale
e"ceptii partiale: un u!,zece,suta,mie,milion,miliard,bilion si celelalte
compuse cu –lion! si nici nu pot insoti substantive la genitiv-dativ;de
aceea,pentru aceste cazuri,se folosesc constructii analitice realizate cu
ajutorul unor prepozitii urmate de forme de acuzativ.<entrugenitive,constructia echivalenta este cu prepozitia ,,a',care nu trebuie
confundata cu articolul al,a,ai,ale: se spune corect ,,parinte a trei copii'
nu,,al'!, ,,reprezentanti a 4 de state'nu ,,ai'!.<entru dativ,constructia
echivalenta este cu prepozitia ,,la': ,,-au dat premii la cinci copii';in
anumite conte"te dupa prepozitii sau adverbe care cer dativul! se admite,ca
7/25/2019 Portofoliu LRC
http://slidepdf.com/reader/full/portofoliu-lrc 22/22
echivalenta cu dativul,constructia cu prepozitia ,,a': ,,datorita a doi
prieteni'.Numeralele care au forme cazuale folosesc si ele,in unele
situatii,constructii prepozitionale echivalente.Numeralul unu! apare astfel
mai ales cand este corelat cu alte numerale: ,,parerea a unu sau doi
vorbitori'.Numeralele care dispun de o fle"iune substantivalazece,suta,mie,milion etc.! se folosesc de ea intr-o masura limitata: mai ales
la pluralele cu valoare apro"imativa unor zeci,miilor! si la singularul
considerat ca entitate unei sute,sutei!;compusele cu zeci,sute,mii etc.
precum si ,,zeci' nu cunosc decat constructiile prepozitionale,iar pentru o
suta,o mie,un milion etc. se folosesc ambele procedee,cu predominarea neta
a constructiilor prepozitionale.0a numeralele care dispun de doua posibilitati
de e"primare a genitivului e necesara atentie pentru a nu le confunda: se
spune corect ,,proprietar al unei masini' sau,mai putin obisnuit ,,proprietar ao masina'nu ,,proprietar a unei/' sau ,,proprietar al o/'!.
and numeralele cardinale propriu-zise sunt insotite de articolul
demonstrative de plural cei,cele – care reprezinta singurul fel de articulare
posibil al numerelor netrecute in clasa substantivelor spre deosebire de tipul
doiul,opturile! -, fle"iunea cazuala se realizeaza prin articol: ,,parerea celor
trei prieteni!'.
Numeralele cardinale propriu-zise sunt implicate uneori in
constructii pleonastice sau macar redundant.3na dintre ele – tolerate,dar ca o
trasatura de pretiozitate – este folosirea inutila a lui ,,un numar de', ,,in
numar de' , ,,o suma de 9 inaintea unui numeral ,,un numar de cinci
vorbitori'! sau a lui ,,la numar' dupa un numeral ,,trei la numar'!.