Download - Politica Externa - Retegan

Transcript

o/ \ \ A\{atu5 U{Ue

d\s cw\rn{5

(*, nLvo t^' cc^'\e( - c<€a\ cg- i f tn 'cni{ f t " t ,k,hto^ *4l i .

poLrrICA EXTERNA A RoMAt*rtnI ix pmmul DECENIU INTBRBELTC

A. Organ izarea sistemului de securitate al RomAniei

AE extt t t ilt e r Ugl tPl d ! :- *i *p"ttr'rrt d- putere in arena internalionala

- frin.ipiut nalionalitdlilor gi revendicare identitard a popoarelor

Ofuroe Ae Veg!:

Fran{a gi l\Iarea Britanie - centru de putere. gi garante ale sistemului versaillez

- incapabile de a impune respectarea tratalelor de pace

Gemania - i se impun prevederi dure prin trataiul de pace - curent revangard 9i revizionist

@ Eurorra Centrald si de Est:

Rusia - putere preluatd de bolgevici - polit ica de subminare a sistemului versail lez

- ) urgu*.nte (incercuirea capitalist6; cordonul sanitar)

Romania, cehosloYacia,Iugoslavia, Pol,onia - interesate de pastrarea statu-quo-ului

Ungaria, Bulgaria - politic6 revizionist[

@ Orientarea politicii exterEe ro-m.fiEestipolitica extern(r a Rontdnieiiln.mdrit eryanizarea unui sist , irycheiere-a

unor alianre cu state inte:res;ar| in.apd'tqre-a ndilde lq''Ve-LsailJ^s'-.t::!-'l'::::,,:","r,''^'2tffit

t. P.*t1 a u1e.i rotilic! 17':t' :':?'i #m*7s!,iii'u""'i,u,i"",.' iii)r|rirt* ii ,j,"i", ,i,,, Romdn.ia.nu avea nici tm fet de revendicdri fald de

, - ' - - - ,^ l - t : : S^ L ' , - . - ,

^ 'aninr i t r r lo, f f iu1i t l i tc t tacesteareIa[ i idebundvecindtate,

@ Situatia geop-olit icd si strateeicl

Ungaria, R.usia Sovieticd 9i Bulgaria -_ se manifestau, implicit sau explicit , drept inamici '

Solutie: elaborarea unei strategii de apdrdrare

{-- iniatit.u propriei capacitali de ripostd

L- ;i;;;;;.'^ii""r. poiiti* ii titiiut* care sd asig,re un sprijin extern eficace'

['R.usia - incetareaz6 relali1le diplomatice, pdstrarea.tezaurului, nerecunoa$terea unirii Basarabiei

[ - a resoins. in mod sistematic, profunerile 9i inif iativele venite din partea Romdniei

I ""**r,u*-

;".;i;;.ris in progrurnul de politica externi revizuirea Tratatului de la Trianon 9i

I -

reanexarea Transilvaniei'I Bulnuri* - ;;;i";in"orporur.a la statul bulgar a celor dou6 judele din Dobrogea de Sud\- Durostor 9i Caliacra

-L-

Aljanta cu Polottitt.

- Take Ionescu (M.A.S.) - alian!6 a statelor antirevizioniste din Europa Centrald 9i de Sud-Est(Polonia, Cehoslovacia, Romdnia, Iugoslavia qi Grecia),,,bloc" intre Germania gi U, Sovietic6.

(i intdlnire cu Edvard Benes

{ - cdl[torie in capitalele marilor Puteri prezintd proiectul (reaclii pozitive)(_- cdlatorie in Polonia - medierea relaliei tensionate polono-cehe gi apropierea celor doud ldri.

Tratat iveIonAntonescude1egatulMSMromdn-M,9efulMSM.polonez(: problemele unei colabordri rnilitare

{ - situalia de la granila celor doud state

[-- m6suri pentru impiedicarea revizuirilor teritoriale.

@ Conventia militard intre Rontftnia si Polonia.

[: mdsuri ce.urnau.a fi-iniliatein-"c-a"zu-lin,ge;e^c-e!-e--do,-114-q!A!p, l"ttpg{?u agre-siuni din est.

l- este stabilit cuantumul truDelor operative/- este stabilit un comandament Eopriul- realiyat un acord pentru tranzitul rniiloacelor de t4zbqiintre cele trei !6ri.[- lerglrea ergq.W @u exceplia U. Sovietice)

' t

op Tratatul cu Rolonia a fost semnatla26 martie 1926

I I. Co nstit uir e ca k{icii i nt el eg eri ;

IM" Tr$t&twl cat Frsnt$:

dup[ 1920, factorii de decizie de la Bucureqti au urmdrit sh oblind din parlea Franlei un

angaiame4! -forual - plinlt:unlLratal - vizdnd gren ui desi iJrteeritat i i teri toriale a RomAniei.guvemanlii de la Paris nu s-au ardtat foarte interesali de aceastd solicitare, caUlalt g-e!qA!9-94

mai mult disculiile teferitoare la incheierea trnu .

martie 1926, la Praga s-au desfEgurat Sglin!g- sgcrete intre reprezentanti i

inteleseri qi p3rtg.g_fB!9gzg fapt a iegit in eviden!6 cu prilejui intiinirii dintre I.G. Duca,

-3-

f- incheiat Pe zece anil- angaiamlntul Pdrli lor de a nu comite nici o agresiune

{ - ffiffi;i" ctr"stiunile care riscau s6 pun6 in pericol securitatea externd a Franlei 9i RomdnieiI

| - angajamentul pdrlilor de a se consulia in eventualitatea unor tentative de modificare a statutulut\ politic al ldrilor europene ,

Interpretare diferitdofEranla, tratatul finscria in ansamblul acordurilor incheiate cu !6rile din regiunea centrala 9i de

lsud-est a contine.ntului european (Polonia, cehoslovacia, Iugoslavia) qi avea o valoare mora]d'

{ii. ....t, g""".tt,"r n'"".. ' care s[ dea'

[.onrirten!i;.t.t"1"t, d.gt acest document era deja elaborat.

olg*anb, ,,caracterul unui pact de asisten!6 diplomatic6"'

Titulescu: ,Nu cunosc nici un instrument diplomatic mai lipsit de conlinut ca Tratatul franco-

IV. Tratatul cu ltalit

nntivatii:

prin care era recunosctttd@ outinere* seriijquiqi EeJisi^l$

unirea Basarabiei cu Rom6nia.

ts" Farticiparea Rornaniei la activitatea diptroma{iel europene 9l nlondiale

L. Rontfrnis si Societates Natiwtinon

i colahorare corcliali ilrtre Romdnia sillgliA l6 septembrie 1926

micil ie 9i nu de alian{['

l- sprii inul bolit ic ai diplomatic in cazul unei agresiuni externe

{- il;iffi;;.";i;;i;i!i put.. fi denun}at sau ieinnoit cu un an inainte de expirarea lui

[;;;;;.;* i in p,*ide vedere juridic pe plan intemalional unirea Basarabiei cu Romdnia'

A-+-

Romflniaf- prin semnarea tratatelor de pace - a devenit membru fondator al SocietdiiiNafiunilor.t interesatd de problema garantdrii hotarelor stabilite prin tratatele de pace.

2. Conferiilta de le Genova (10 aprilie -79 mai1922)

f- convocatd cu scouul discutdrii modalit6tilor de refacere economicd a statelor europene.I

| - au participat 30 de fdri, printre ele Germania gi Rusia Sovieticd,

l- evidenliate contradicliile de interese intre Anglia gi Franla

I presiunile indirecte germane Gustav Stresemann (folosirea Rusiei, SUA ca mijloc de presiune)

- RaPglls- in timpul desfEgurdrii conferin[ei, Walther Rathenau gi Gheorghi Cicerin, qefii diplomaliilor din cele

doud 1dri, au semnat un document care avea mai multe anexe secrete.('- restabilirea relafiilor diplomatice r

) - renunlarea reciprocd la orice pretenlii de despdgubiri qi repara!ii

I - acordarea clauzei nafiunii celei mai favorizate(-- dezvoltarea schimburilor economice intre cele doua fdri

C reprezentantii a noud tdri" intre care si Romdnia. au protestat impotriva unui asernenea act. ar6tAnd cd

I Germania a incElcat mai multe articole ale Tratatului de la Versailles gi ale Pactului Societdfii Naliunilor,

J din care ea nu fEceaincd parte.{- RomAnia a fost reprezentatd de primul-ministru lpf[e-Blaljanu qi a aclionat pentru a nu set '

I aduce nici o modificare tratatelor de pace abia semnate.[- deleeatia sovieticd refuzd recunoasterea unir i i Basarabiei cu Romdnia .,* i i\ - - -

enova s-a incheiat cu un esec.

3. Pctctul de Ia f-ocarno

RomAnia qi celelalte fdri din Europa centrald gi sud-esticd, care-qi vedeau pericl i tate independenlagi integritatea teritoriald de pe urma reinvierii rnilitarismului german

' '@' ' -Confer infadelaLocarno(3-16octornbr ie1925)@, Belgia, Franla, MareaBritanic ai italiai- garanta mentinerea frontierei dintre Germania qi Bglgla, dintre erman!3 gi Franla, precum qi

,***,'ffirornu,r.n,n,(-Aliglll-o.Oeau in Pactul cle la Locamo un miiloc de a conserva si mentine Tratatr-rl de la Versailles.

trGgr**j" vedea tratatul ca pe r.rn mijloc plin care putea elLld prin existenla\ unei discrimindri intre frontierele occidentale si cele orientale.

f'Lo.utno a marcat sfdrqitul izoldrii morale a Germaniei, el fiind o mdrtr-rrie a dispariliei spiritului de\1a Versailles;i a constituit inceputul politicii conciliatoriste a pnterilor occidentale fald de

{Gennania, Ele au oferit guvernului de la Berlin posibilitatea de a trece la revizuirea, pe caie

{pagnicd, a frontierelor statelor situate la est de Rin, cu siguranla neinterven{iei Marii Britanii.

4. Ststutul definitiv al Dundrii

- peste 1000 km din por{iunea navigabila a Dun[rii stribdtea Romdnia - exista un interes al acesteia pentru

reglementarea navlgaliel pe ltuvlu'. . ,- in tratatele or puiEl"titrSrid iriiriipiul libertdlii.de nayigqli; pe fluviile declarate intemalionale- ;';;\1;i; r;*i^Ii

" f"iiut p.tit.u el'aborarea unui ,,statuidefinitiv" al Dun5rii'

eoru-entla Wern+ioIale- :::9:"'.+naVlgaItapeTi[v iueraI tberd$l incondi i i ideegal i tatecott tp let6

@ten!eseint indeapeparteadef luviuDundreamari t imd.

L- sediu - Galafi.

I n ter n a ttq nel4-a-D u n d r!! co m p ete n! d asu p ra O,ry lli u lu,llt g lt ?Il g:!il::oi reprezentan!t st;an ;,"i ";iin q,. ! lylal _!,1: i'* j.l I l-:?l :1 *l:- :t ?t e ri v e ran e e i:e ool reprezenLalrlr ar rtdltrrur Evrrrr4rrv "'" 'Lli i t.T;'c;*i; i ;Euiop.ana a bundrii.delegat dl fiecaruia din statele riverane repre:

- sediu Bratislava

5, Problerna Strfrndorilor. Confe$nta de la Lausnrtne

laS 10 august 1920

lun

i@rci: pierderi teritoriale

- strffmtorile erau clelimitarizate gi deschise navelor comerciale gi de rdzboi ale tuturor statelor

- Comisia Strfimtorilor - marile puteri aveau vot dublu, iar statele mai mici vot simpltr.

- Rezistenla lui Mustafa Kemal impotriva Greciei- - sept. 6zz s-aincheiat armistiliuide la Mudanya care consacra victoria Turciei in rdzboi.

@C"rf.rmt" A. U l" l '* (22 noiembrierg22 si 24 iul ie 1923)

-- i Printre care 9i Rorninia'

[M"ou" Britanie - mare deschisd pentru toate naveie de comer! 9i de rdzboi

lU. Sovieticd - mare inchis6 navelor de rdzboi ale neriveranelor.

\R;;a"i;- susfine libertatea stramtorilor - singura descliiderea MariiNegre spre Mediterand'

l l

i l

Tratatul de la Lausanne

G recunostea Lndependenta statulut naltonat turc

I - adg erau stabil ite in conformitate cu situatia din 1913

J- apartenenta Ciprului la trrnpqriul Fritanic{-9icontro1ul f inaneiareXternaSupraTurciei .t ^ ^ ' ' m t.iu ut*t si aibi loc un :chimb de populatiel- intre @la$l I u

tuturor navelor ;i aeronavelor civile gi militare.{- leeimul StrAmtorilor - libera trecere a

@,avea-capre9.edintepedelegatulTrrrc ie i ; icamenrbr ic6teunde1egataIidrilor riverane lr,rarffiegre iRomania, Brilgaria, Uniunea Sovietici), prectrm ;i al Marii Britanii'

Franlei, Italiei, Japoniei 9i Iugoslaviei '

in ani i i919-1920.

-6-

6. Repsrstiile de rdzboi

W. \Yilson,{'a promis invingilor c[ nu vor avea de pldtit despdgubiri ,,avAnd caractej de pe ",

)dar, apoi, el a admis cd Germania qi alialii ei vor suporta reparaliile pentru daunele

] pricinuite populaiiei civile apar!indnd proprietdlilor gi statelor aliate.

I inclusd in textul definitiv al Tratatului de pace de la Versailles cu Germania

RomAnia:f- obligatd sd achite cota de eliberare gi vrloarea bunurilor cedatQ din fostul Imperiu Austro-Ungar

l- sA restituie valoarea distrugglilor provocate de Aliati in industria petrolierS,

f- sE despdeubeascd pe cei invinsil -

l- nu avea dreptul la un delegat permanent in Comisia reparatiilor.l-- suferise pagube de72 643 191, 07 lei aur.

Comisia repara{ii lor a recunoscut de drept numai suma de 31 099 833 161 lei aur.

@ Conferinfa de la Spa (iulie 1920), i s-a atribuit doar ,

f - l% din reparal i i le germane.L- i0,55% din cele orientale.

@ ntanut Dalves Conferin{a cle Ia Lond ra 1924 - a determinat transferarea problemei reparaliilordin domeniul politic in cel economic modificdndu-se prevederile de la Spa.

RomAnia:(- Austriei, Ungariei gi Bulgariei - moratoriu pe 20 de ani[- repara{iile turcegti au fost anulate

@ f tanut Young 1929fi determinat de criza economicd

l- reducea datoria germand de reparafi i (de la 132 ni i l iarde mdrci aur la 38 de mil iarde) egalonAnd-oi ndnd in anul 1966.I r

\ -Rom6niamaipr im.eadreptul |a2,2mi! iqanemErci ,pestI sunrelor efectuate pAna la 3 I august l9?9, in baza planului Dalves.[- RomAnia a primit foarte pulin din ceea ce au hotardt experli i prin planurilor Darves gi Young.

(0 Conferinfa de la Lausanne a stabil it drept datorie de platd a Germaniei doar trei mil iarde de-mdrci, datorie pe care Adolf Flit ler, prehiAnd conducerea statului, a anuiat-o cu de la sine putere.

7" FcrctuX Briand-Kellogg - Trafatul de renun{are la rdzboi, Faris (27 august 1928)

fi semnat de SUA, Franla" Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia 9i Cehoslovacia

| - statele semnatare se angajau in mod solemn sd rezolve orice conflict, prin mijloace pagnice.{ - condamnau recurgerea la rdzboi pentru reglementarea diferendelor internalionale 9ii- renunfalarea la acest rdzboi in raporlurile muiuale.[- RomAnia a dat un rdspuns afirmativ invitaiiel de aderare

Factul Briand-Kellogg nu prevedea nici o sancliune in cazul in care una dintre p6r{i s-ar fi fEcut

vinovatd de un act de ostilifate fald de cealaltd, el avdnd mai degrabd un caractei simbolic ai o valoare

morald, in cursul anului 1929, peste gaizeci de state au aderat [a acest pact.

-ii

8. Protocoltil de la Moscova (1929)

inilial, uniunea sovieticE a condamnat Pactul Briand-Kellogg

ulterior Maksim Litvinov a propus, guvemelor vecine un protocol independent, dar analog,

valabil pentru Europa Oriental6 - la 29 decembrie 1928

Romdnia a consideiat.semnarea Protocolului de la Moscova ca un act util pentru seclrritatea sa

Guvernul romdn a considerat protocolul de la Moscova ca descl'tizitor al cdilor spre stabilirea climatului

de bun[ vecinatate cu Uniunea Sovietica, clinrat ce trebuia si fie intirit printr-un pact de neagresiune

romano-sovietic ce ar fi dus la consolidarea securitdlii Romdniei'

-7

'il ;i

. . ,,.t1

Aliunlrt cu Polonict-

I. tncheierea alian{ei

(l Tnk. Ionur.u (M.A.s.) - alianld a statelor antirevizioniste din Europa centrald gi de Sud-Est (Polonia,

I Cehoslovu.iu, notaniu, Iugoslavia 9i Crecia), ,,bloc" intre Germania gi U' Sovieticd'

I f--.af X.ri-e in'capitalele ma'ritor Puteri prezintd proiectul (reacfii pozitiYe)

I I ffi;;;i, i" pJrr"ir - medierea relaliei tensionate polono-cehe gi apropierea celor douh fdri.

I L- poro"iu - deschisd unei alianfe clefensive cu Romania insd nu doregte sd intr-o alianla cu cehoslovacia

|+Tratat iveIonAntonescudelegatul I \ ,1SMronr6n-@,9efulMSM'polonezI f- problemele unei colabordri militare( ) - situatia de la granila celor doud state

\ L mdsuri pentru impiedicarea revizuirilor teritoriale'l ,

I o nrunlu se ardta deschis[ incheierii unei alianle defensive intre cele doud state ca o contrapondere

I la axa Brlin'Moscova

II o ianuarielgzL ra Bucuregti au loc negocieri romflno-porone Gen. stanislav Haller

| - #il;;;;;; unei colabor[ri militare-(planul de concentrare a trupelor, direc[ia generald a opera!iilor)

{ - a;;. Dumitru Strati lescu - insarcinat cu intocmirea Conven(iei mil itare

@Cortventia de aliatttd clefensivdintre Republica Poloniei si Reeatul Romfrniei.

- semnata 3 nlart ie 1921 Bucureqti

Grt. 1: ,'polonia,ri Ront(inia se angajeazii sd se ajtfte recipt'oc in cazrtl in cate una clin ele cn'fi

Lncatd, Jdrd provocat.e din partea sa, Ia frantierele sale orientale actu(tle" .

lp,rtn ntoll_'A" stipula "a"rlri

rlta clin cele cloud Piu'li contractctnte nu va putea incheia vreo

{: atiZ4a crvre1u1a din Pnterile Centralefdrd consimldmdntul celeilate pdrli".'lprotocolul ,'Br'"u..urta conven{ie "tn'ntecrzd sd fie linutd secrtitd atdta vrente cat tratatul cle

l: pctce polono-sovietic tnt va fi senznat" - pentru a nu trezi strspiciunea Moscovei

lFnotocolul , ,C,, necerirut.u studieri i mij loaielor prin care se va putea incheia Mica inlelegere int: cinci "sd-pi dea garanlii reciproce contra oricdrei agresiurti .|i sd se

irttrajttoreze penil.u tnehfinerea acestor lratate sau Q Lulora dintre ele"

@corn,e,tia militarci intre Romdnia si poronia. (parte integrant6 a conven{iei politice)

f- semnatd de Gen. C-tin Christescu gi Tadeusz Ronvadorvski (gefii Statelor Majore)

1- rnasuri ce urmau a f i ini l iate ?n cazulin care cele doud state, suportau agl 'esiutl i din est '

l- ; ; ; ; i l1ir ' ."""ru*ul trupetor operative (14 divizi i de infanterie; 2 divizi i de cavalerie)

l- concentr.are: 1 8-24 z\Ie de la decretarea mobil izdri i generale

{-i l ; ; ; ; ;n"oia u" ac{iona sub un cornandarnent propniu iar in cazLrl in care actionaLt in zona

\ celui lat sd treac[ sub comanda acestuia

l- ; i i , . |--; , . , uoorO pentru franzitul rni j loacelor de r6zboi intre cele trei iari '

I targire a erga arttnes (eu exceptia U' Sovietice)

s Convenlia eviden!iazi spiritul nonagresiv al alianlei

4- / -

II. C o o p s ralg p 4!I!lgln ilita ri ro m f, no - pglqll4

{ convorbiri intre d elega{iile rorqfl n o-pelon_ejygtqovia (septem b ri e lgzl)- sunt concretizate in cdteva studii sprivind situalia geostrategicl a celor dou6 state.+ 1922-1923 sunt prezentate 4 studii ce vizau zonele de concentrare, legdturile intre comandamente.+ t924 - Vargovia - conferin!6 - franco:pt-lono=tqrnAa-L (romdnii doreau cointeresarea Franlei inzond prin garantarea integritElii teritoriale a Romdniei ins6 Franfa nu acordd Romdniei garantiile acordatePoloniei considerdndu-se un caz speciale (vecindtatea celor 2 state cu Germania)

+ 1924-1925 - Gen. Lgpescu $i-galler, (Sefii MSiv| - elaboreazi un studiu cu privire la colaborareaforlelor in cazul unui atac sovietic asup]g-Eglgugigi ,,studiul 5,' agresiune impgg.il.alBg!qA!.8!

0 1925 - .glryt{privinct tranzitPl m - Romdnia punea la dispozifiei - 3 traseeferoviare iar Polonia 2. Se semneaz[ un proces verbal privind, oblinerea neutralitagii bineyoitoare dinpartea statului turc care si permitd tranzitul cu materila de rdzboi 'prin strarntori.

0 26 noiembrie 1925 este incheiat la Bucure$ti acorclul pentru tranzitul nri j loacelor de rlzboiirrtre Romffnia Iugoslavia $i Polonia

0 principalul diferend romAno-polon era.legat de_ - 4eqpigubirea pgone4lgr._,e.xprop1ig{! dinBasarabia executdnd practic un gantaj politic la adresa Romdniei

m. @a fost semnatla26 martie 1926: cele 2 state se angajau sd se respecte reciproc- si menlind integritatea teritorial i gi independenfa poli t icd

=> Tratatu-!--cl-q_Al!a_n.tX este inlocuit de unul cu garanfli genenale

f- este semnat Aranjamentul tehnic intre cele 2 Sfate l\{ajore

J- convenfia mil i tari este l irgit i erga-omnes (menfionati in art icolul tr))- tratatul din tr925 era considerat parte integrant6 a prezentul ir i tratatI for{e dezvoltate: l7 infanterie, 2 cavalerie, avial ie - mobil izate in 28-30 de zi le

in contextul infernafional creat prin s6rnnarea tratatului cle neagresiune sol. ieto-gernlan

+ tnt4lnire. a delggafiilor militare ale ltomdniei si Poloniei 30 iunie 1926 laVarqovia- discuii i privind un atac simultan al URSS asupra celor 2 state - elaborat un studiu- comunicarea reciproc[ a intenfi i lor de cumpdrare a materi lalelor cle r[zboi

IV. Alleuta r0juA!9:ru&gejqgg 1929-1933Context interna{ional :

f- inten s i fi carea rcyizionisnru lui I i a pdi!rc.dqueys! ga rd e

i - neces itatea intensifi cdri i mdsuri lor pentru apdrarea status-quo-u lu i

l- Dupa Briand-Kellog, UttSS propune Poloniei gi Lituaniei un tratat de renun{ane la Rdzboi| (in Rrirna fazd Rom6nia nu e invitatd datoritd faptului cd intre cele 2 stare nu existau relatii rliplomatice 11I exista ten'rerea la Bucuregti pentru spargerea Alian{ei romdno-polone). Polonia adera la paciul $fl,itvinov insd cLr rczerva caracterului unilateral al demersulLri, suslinAnd ldrgirea posibilitetii de aderare _f,

aI, i l

i1i

, l

-3-

+ 1929 - la lVloscova este semnat tratatul multilateral de renuntare la rizboi

0 Semnat un nou Arnajarnent tehnic pe durata acordului f t garantie 30 iunie 1931 la Vargovia

- puline deosebiri fald de Convenlia din 1926- au'loc intAtniri intre ofiteri rorndni gi polonezi - schimb de informatii telinice

0 clup[ aceast[ perioacld Alian{a intr[ intr-un con de urnbrd

V. Atianta cu Polqnia:

G clupX 1935 polonezii reiau discuti i le bi laterale cu statul roman (2 ipoteze)

l i . i ,a ' ' taad;mno-rorndnepentruasigurareauneipun! idelegdturdcuU'Sov'I i. p"f,jrezii au obsdrvat pozilia iuplicitard a U. Sor,. gi Franfei qi s-au reorientat spre dezghelareaI

1 relaliilor cu Rorndnia destul de tensionate in perioada ntinisteriatullui lui Titulescu

lo uu loc discugii intre gefi i de state majore, minigtr i ide externe )L-A$g!-esctlgiJozef Beck

I C polonia erlita insd ra-li iu angajamente fenne datoritd rapidei evoluf ii pe plan internalional

| )- Participi la dezmetltbrarea Cehoslovaciei

I l- sus!irte cauza Ungarieit \

[3 colapsul al ian{ei

Alianla cu polonia - apare ca unrare a obiectivelor pe care cele 2 state le aveau fald de Uniunea

ff i f f i inarniccol1lunceleincadrulacesteial ian!enusemanifestdslabic iuni [e.Mici ii"l"i;ili fr.frut relalia de colaborare bilaterald intre cele 2 state incepe sd scadd in internsitate 9i chiar

sd intre intr-o stare de inghe! ca urrlrare a orientdrii politicii externe poloneze spre Uniunea Sovietic

(tratatul de neagresiun. poi-ono-rovietic; creditului acordat de diploma[ia polond lui Maxim Litvinoi').

Mica in{elegere

I. Context:

Romnnia - a avut un rol important in constituirea Micii tn{elegeri pdn interrnediul cdrora au incerbat sd se alieze

cu Polonia, cehoslo.r,acia, Iugoslavia, pentru a co.ntracafa amb'itiile revizioniste ale Germaniei' ungariei 5i Bul-

gariei. Se dorea in"iuo.r.u poloniei intrio atianta de cinci insd o disputa teritodala cu cehoslovacia pentru regiunea

Teschen, a impiedicat aderarea poloniei la sistemul de alianle est-europene'

=) are loc o apropiere a celor trei {[ri ce vor constitui Prima alianf[ regionalr dinEuropa

t r I .Costi tuire:.rezultatulatrei in{elegeribi laterale

i. g*r*tio d" uti"nginltu gul*to*.iu ti I,rFostaviu (14 august 1920)

- andrarea reciproc[ in cazul unuiTll *ptouocat din puti.u Ungariei

2.CgnventiaoejtiantddefensivnintfeRonraniasGhqglq4qia(22aprilie1921-)f- erdbita de tentativa de instaurate a lui carol de Habsburg pe tronul Ungariei

l- I.mnata gi o conven{ie militard 9 articole

l- tiuUif .g,e aciiunile itr cazul unei agresir'rni a Ungariei

a) atacarea Romf,niei/: cehoslovacia decreta la cererea guv rom. nlobilizarea generald 9i concentrarea la frontiera cu Ungaria

)- ;;t;a;it de infanterie,2brigdzi de cavalerie' 6 escadrile

[- i.;;;;." 1-r""t'a.irs"t*" tii*t o. leg6turd pus sub comanda unui ofi1er romdn

b) atacarea Cehoslovaciei/: Romdnia decreta la cererea guv ceh' mobilizarea annatei

\- iai"itiio" infanterie, 2br\gazi de cavalelie' 3 escadrile

i-;.;;;;;.*il;;;i;;.,;;nin;i*t de tegdtura pus sub comanda un'i ofi1er cehoslovac

-- angajament privind tranzitr'rl mijloacelor de rizboi

3. ConYgn{ia de alian 5 defensivi iqqqBqlq4nle lavia (7 iunie 1921)i Iu

G prevedea apdrarea celeilalte parli in cazul unui atac neprovocat din partea Ungariei qi BLrlgariei '

l- iri,r protocolui B - se intenliona extinderea tratatului erga on,nesi "-:;; ".*,,"* ^ .,1*o,l*1ie nlilitar[ 23 ian*arie. 1922 (c. christescu - Nikoia Fesid)L*

est \ ' SCl l t t l4 l4 \ r r t

. i : :

-.n-,-.--..-:-"-;.^;!:--i;-;:;J-;.-

; i ;-::;!-5 j:Li: l1t/:t: '" i!?.,i

-z-

III. Mica intelesere: t921.-L929

p. Conn.n{ie intre cele 3 state (14 septembri e t923J

I f- ,unt stabilite obligaliile militare ale celor 3 state in cazul unui atac din partea Ungariei

I l- fortete mobil izabile trebuiau sd f ie net superioare ceior ale inamicului

I {- anexl - mdsuri le luate de RomAnia gi lugoslavia in cazul unui atac din partea Bulgariei

1 L- r. aprecia cd aceastd conven{ie fusese reinnoitd in aga scutt tirnp datoritd strdnsei rela[ii sovieto-ungareII r r ! t , - -a:- ^

lZ. Cate vreme nu s-a trecut la acliuni militare Mica Antanti gi-a concentrat activitatea in plan diplomatic in

I cadrul Ligi i Nafiuni lor.It_I S. $"ainte secrete intre reprezentanfi i arrnatelor Micii Inlelegeri (martie 1926 Praga)\-

IV. Evolutia Micii inteleeeri 2 L929-1936

e Romania se confrunta cu un proces de izolare internafionhl[.- incearcd elaborarea unor planuri de ap[rare in conformitate cu tendinlele europene

- au loc o serie de intAlniri in care se stabilesc principiile de func{ionare ale noii alian{e

a) BucureS$ - (nrai 1929) Coa!.Flqtg a repJezentantilor Bominiei, Cehoslovaciei $i Iugoslaviei

- este stabilit "Planul de opera{iuni al armatelor Micii in{elegeri"-doud variatrter{ t. eercsulea Urya&4u!9tf v,a.99h gsLlva cieil@l5div iz i ideinfanter iegi2div iz i idecar,aler ie.1 - scopul forfelor aliate - ofensivd concentricd in direclia BudapestaI(2. agresiunea Unqariei al iat[ cu Gen\

- ^ t t - -

5rm I ;lH i;iil lil',iHn';a un g a r i e i

b) &dglad - (septembrie 1e3o)- ip cazul in carelugosEvitera atacatd de cdtre Ungaria gi Bulgaria, singure sau in

cooperare, RomAnia gi Cehoslovacia interveneau de urgen!6 in ajutorul acesteia.

c) Erfegre$g- (mai 1e31) intAlnirea sg[!g'M?rilor S,t+'!e N$?is] e'- discufii privind incheier& unii convenlii militare unice care sd reutteasci conven.tia

din 1923 girnodificSrile din tr929 9i 1930

Froblema eomandamentului unic aI Mici i intelegeri :

intAlnirea reprezentanli lor Statelor Maiore al iate - discutate 3 problerne:

a coinandamentului unic insircinat sd conducd activitatea la nivel strategic

a detagarnentelor mixte ;i a cotrdr"rcerii lor

S diseutatf i pe parcursu! a mai rnulte intAXniri .a qefi lor.Vlari lor State 1V{ajone (1934-1937)

- sunt stabilite drept cos.srrs bet[i pentrv activarea a!ian{ei:- reinstaurarea Habsburgilor in Austria- denun!area Tratatultri de Ia Trianon

2. $rl4IL - 21 septembrie 1932 este semnatd o Conventie militar6 ce fixa:

- sunt stabil i te: - cuantumul forfelor angajate de f iecare !ar6- zonele de concentt'are in una din urm[toarele situalii:

l-- alialii ar fi ameninlaii doar de Ungaria

/- unui sau doud state aliate, angajate in luptd contra unei puteri ar fi atacate de Ungaria

L tout" trei ldrile, angajate in luptd contra unei puteri ar fi atacate de Ungaria

- Romdnia qi Iugoslavia semneazd un acord privind colaborarea militard in cazui unui atac din partea Bulgariei

- i;;;o;;h"-fi"noi"t. pioiecte cIe opeiafiiin diferite variante de conflict

Concefrtia politieo-4q!l!!4r[, care a stat la bazarealizltrii pactului a avut trei componente:

- este un tratatei,uluar"a posibilit6lilor de intervenlie irr cazul unui rdzboi generalizat.

- luarea contram6surilor din timp, pentru a mobiliza resursele inaintea producerii atacului'

Statul romin Prezintd unin{elegeri, in cadrul unuiagresori lor cu maximum

proiect de opera{ii - in cazul unui atac ungaro-bulgar contra statelor l\Iicii

.arUoi generalizat - prevedea o contraofensiv5 simultand a celor 3 state contra

de potenlial pentru a-i scoate din lupti Ungaria apoi Bulgaria'

V. Reorganizarea Micii intelegeri:

- priori tal i le Mici i inlelegeri se reorienteaz6,inconfornritate cu noua situal ie interna{ionalS

0 Geneva (15 februarje !!3J;(- intdlnire intre minigtrii de Externe cehoslovac, iugoslav 9i rom6n.>-- , { -estee1aboraratPaciuldereorganizareaN{ic i i in{eIeger i '

(- Prevedea crearea unor institu{ii permanente

G Consil iul Pernranent ca organ director al pol i t ici i comune'

lo ionrir iul Economic pentru coordonarea intereselor economice ale al ia! i lor

lo Secretariatu! Consil iului Pernranent'

- in plan mil i tar, pactul l6sa posibi l i tatea.alcatuir i i unei instan{e superioare conrune, fals

iclentificatfi uneori cu tln comandament unic'

- este semnat:

tocoXul nrivind Dunereanari i le ce Puteau tt estt

- se dorea crearea unei Comisii rnilitare permanente cu rolul unui Stat Major

- reunirea periodicd a $efi lor M.S.M'

VT. Evolutin Micii tmteteeeri:

1. Conf'erin{a qefilor Marilor state Majore Bucuregti (25 rnartie tr934)

- tron Anto*escu f expunere privind motivaliile necesitdlii depa;irii stadiului de alian![-ripostd 9i trecerii Ia

! acela de al ian!6-ofensiv6'

l- susl ine realizarea unui acorcl pol i t ic atagat celor existente, care sd poata permite in

{ "urut

unui confl ict general ie a declanga ofensiva imediatX a armltelor ai iate

I impotriva Ungariei - se urmdrea, agadar, impunerea propriei dorin{e in fa(a

I inamicului, principiu fundamental ' in arta mll i tard

I - ert. semnat ,,Acordul cle tranzit pentru toate mij loacele de rdzboi"\

-4-

=> Al ianta se transforml intr-un organism ce avea sI reac{ ioneze in func{ ie de si tua{ ia existent[ iar

cei r lo i al ia{ i spr i j in i Rominia in cazul unei agresiuni din Est pr in atacarea prevent iv[ a

Ungariei

Z. (Bucuregti 1936) - dupl ocuparea Rhenaniei

(: semnat un protocol special privitor la "Comandamentul unic gi preglt irea material l a r izboiului de

I cltre Mica In{elegere".rO

f - in cazul unui atac al Ungariei, Rom6nia intervenea cu cele mai multe fo4e gi, in consecinfd, se aprecia normald

I asigurarea contenzi i supreme unice de ci t re statul romAn.

l- crearea comandamentului unic a fost suslinut6 de Fran{a care dorea sd limiteze pericolul gennan dar care

\* era mai interesatd de flancul stdng al Micii Infelegeri

3. Evo lutis-slleliQat4:in cursul conferinlelor urmdtoare s-a pir isit varianta U.R.S.S. - inamicul cel ntai periculos, aceastafiind cel mai adesea trecutd in tabdra ,,neutrilor" sau chiar a statelor favorabile menlinerii frontierelor 'pozifie neconcordantA cu strategia de securitate a Rorndniei

Cehoslovacia manifestd interes spre o colaborare cu Uniunea SovieticE

- cddeau inlelegeri le privind tranzitul mij loacelor de r[zboi

+, a_Xg_qgl&I!gtgA$9fl9_{ NISM - Fraga (decentbrie 1937)- apar divergen{e de opini i privind ati tudinea statelor in cadrul unui rdzboi general izat

statr,r lui cehoslovac sentenrbrie tr 938

I\{ica nm.felegere - apare la inceputul anilor '20 ca o reaclie ofensivd ia ientativa de restaurare a habsburgilorgi exista ca o reacfie neagresiv[ fa![ de Ungaria. in RornAnia - persista teama de a se afla singurd impotrivaUniunii Sovietice (lucru ne?nieles de statele din Mica Antantd, state slave care au oferit Romdniei un maxim desprijin atacarea preventivd a Ungariei in cazuI unui rizboi cu sovieticii). N{ica Antantd asigura securitateastatelor membre numai prin raportare la inanricul din Europa Centraid lugoslavia qi Cehoslo.,'acia evitAnd sa-;iasume un amgajament impotriva intereseior URSS.N{ica in{elegere nu s-a destrdmat datorit[ neadaptdrii ia realitdiile europene ea corespunzdnd peiitru o

perioadd scopului pt, care a fost creatd. insd noua situalie pe plan eliropean nu mai puiea fi tratatd cunrijloacele deceniului anterior, Are loc totodatd o reorganizare a centrelor de putere ce submineazi Vlicain{elegere prin atitudinea revizioniste, Ezitdrile statelor din Mica Inlelegere au apdrut tocmai din necesirateaadaptari i Ia noile reali tdl i . Cu excep!ia rnomentului 1934 iugoslavia nr-i s-au ldsat convingi de a spri j iniRomdnia in cazul unui atatc din est.

f - Acordul de la Nl i inchen (Anschluss) - marca sfdrgi tul

\ f - Germanin - regiunea sudetd

i i- Folonia - zona Teschen( (- Ungaria - parle din Ucraina Subcarpaticd\Anal izI a MSI\{R

| - Romdiria r[m6ne descoperitd pe flancui vestic

| - Cehoslovacia nu va mai putea acorda sprijin Romdniei

f Gerrnania - atrasd de grdnele gi petrolul romAnesc

fi1eleseren Bfilcrnicd:

I. Context:

Germania- iadeciz iadeanumaipldt i reparal i i led-erdzboi- alegerile sunt cAqtigate de cdtre NSDAP

:> d_ip_lg.rngtia romf,ne4sc6.devine iuteresatd de o colaborare intre tgltleigkgJkgavdnd drept

obiectiv crearea unel nol organizalii de securitate ?n dceasta' regiune

G obiectivul pltgglggl-al-giplomatiei. rom6ne$li gra acel? al iegirii din i-zolarea pg-plan

\irre; .!a romdno-polond nu mai era

i viabild, Mica Antantd avea un caractJr central european, U" Sov manifesta tendinle revizioniste)

)- tnrt-tn29 - sunt incheiate rnai multe acorduri bilaterale ce creezd prernisele unei alianle

(.balcanice

0 proiectul este discutat pe parcursul a trei int i lnir i succesiYe:

[ (il at.no - trrtilnireargprezentaptllgljglglqlt4dq$ (5'12 octombrie 1e30) [

\-'ffiur..*osi'\ \ -Gfi;ffit..

"ici o atingere suveranitatii statelor participante

\ i I ui ,.,u se va tinde spr.e indbugirea entitelilor et*ice

I I lcj toii membri au drepturi egaleI I r - - ! r^^--^t^-^- '

I (.- e$qsdc'plsgi_eJe4lslr=e-p@ piilgp]i:

I -@legi i arazboiuluiI lUl ,..rotuuila prin mijlo-ace pagnice a oricdrui diferend, intre naliunile balcarrice

I l;iffi,;-d;'"1u;i;i" cazui incilcdriiangajamentelor de a ntt recurse la rdzboi/ \ '

\ :) in acest fel, comunitatea balcanici putea oferi garanlii nu numai in cazul izbucnirii unui conflict intre

I :statete

participante, ci 9i?n variania unei agresiuni indreptate impotriva vrettnei p6rfi contractante'

\ O ggrtf.ulta-0e13-Is!a+bg (20'26 octombrie 1e31)i

- -at*ttt f*.t.Utt. incheierii unui pact balcanic'

l l

t O A treia (22-29 octonrbrie 1932)

\ - esteintdrit "u

i unui pact balcanic' i

. in viitorrrl pact Se recuno$tea: dreptul legitim la autoapdrare, caracterltl pagttic, antireviziorrist. ii

yX. int.lrn*r.u Eulruni.e int.. obi..tin. ti dirnonibilitati'

Pactui intelegglli-B4lggn!ggt- este semnat la Atena (g rtntuoti'

[- minigtr i i de Externe ai Greciei, trugoslaviei, Romflniei giTurciei

rSILi-stateleigigaranteaz5mutualsecur i tateatuturorfront ierelor lonbalcahice

l-* - ,. ungu;I.+ "-l-1^'::i:f,"::t:.^t':"," ,Tlt::,,,Politica fald de orice alrd lara balcanici

i ner.*nuiura a prezentului acord, f|trdt aviz mutual prealabil 9i a nu lr"ra nici o obligaliune

I politica f4a de orice alt[ tatd balcanicd, fird consimldrndntul celorlalie Pdrli contractante'I

I alte art.- caracterul neagresiv al alianfei . .€*- ooult ir i,ut.a activdrii a pactri lui chiar dacd agresorul era din zone extrabalcanice

.&*; Jji:e:r!r:i:t!ilia:ii::Ja i a :, : :::?*4

-2-

intelegerea Balcanicd a cunoscut douI perioade in dezvoltarea ei:

$ pana la mijlocul anului 1936, caracterizatl de definirea pozifi i lor f iec[rui membru-

- negocieri dif ici le datoritd situaliei geopolit ice diferite a statelor semnatare

@ pana la sfdr$itulanului 1938, a colabordrii mil itare efective.

A. Prima perioad[:

- definirea pozifi i lor f iec[rui membru s-a fdcut pe parcursul mai multor conferinte

- au existat 2 convenlii secrete romdno-turcd 9i turco-iugoslavd- Conven{ia romino-turcd - cele doud state igi acordau asistenld militard dacd unul dintre ele deveneaobiectul agresiunii unui stat balcanic singur sau impreuna cu un alt stat (ne)balcanic celdlalt stat se vaconsidera el insugi atacat qi va acliona rnilitar contra agesorului

| (lJConferintq-{9}-E!Uq$!l(10 mai 1e35) Jl \ - /+

| " minigtrii de Externe ai Rominiei gi Turciei au convenit ca Marile State i\'Iajorq:

t f- sa stabileasc[ o convenle militard pentru asigurarea colabordrii celor doua armatet l- sd trirnitd la Ankara a unei delega!ie militar6 romAneasc6.t \

| @ e onsfdtuirea de la Ankara (4-e iunie 1e35)

I o puncte cliscutate:) (- schimbul de informatii asugla Bglgarigl\ l- se aprecia ci eliminarea inamicului bulgar ar fi permis: degajarea Str6mtorilor; asigurarea

I I forlelor romAno-iugoslave care ar fi fost angajate spre Europa Centrald; proteciia zonei

| ) Bucuregti-Cdrnpina; crearea unei rezbn'e comune pdstrati pelttru alte cazurit \I l- anar diferente de opini i privind:t l

I I - cantitntea de forfe alocateI | - zona cte concentrnre a ntui i tor unitel i ibmAne desiinate acf iuni i impbti iva Bulgariei

I I (- pentnr Iugoslavia gi Ronrdnia - Ungaria era obiectivttl esenlial

I I {- dupd infrAngerea ei dispozitirrul se putea reorienta spre Bulgaria

I \ [- esenlial ca Turcia sd atace Bulgarial \ - .I

{ @esd.dptu dqlq-ts*rersgL - s-a incerca t realizareaunei inlelegeri in condiliile in care punctele de vedere erau diferite

Conve4tlgje la Bdgfgg pJgyg.dgg:

f6J conditiile de interven{ie contra Bulgariei, in cazul unei ameninldri de rdzboi sau a unui atac din partea

I - acesteia, vizAnd o acfiune imediatd, a aliafilor pentru a o scoate din luptd in cel mai scurl timp

I CI fortele clestinate intervenfiei - dacd annata unui stat aliat era angajatd pe alte fronturi la data acfiunii

I " bulgare, ea avea obligalia sd intervind cu maxitnum de forfe disponibiie in Balcani

I [e zonele cle concentrare aie armatelor rliate, nrodalitaiile de colaborare in timp de pace ale N4arilcr State

L- Majore aliate, cooperare materialS, legdtr-rri gitransmisiuni etc.

Cu toate acestea itu s-a reugit ajungerea la un numitor comun datoritd diferen{elor politice

spatel uisensibile

-:- 1ri_ l:: _ '-_ .-- "..

-3-

@ neuniunea ae fa gelgrad a Consil iului P f4-6 mai 1e36)

{ puncte centrale de discu{ie:- pozilia Alianlei fala de Bulgaria in cazul denunl[rii clauzelor militare ale Tratatului de la Neuilly

- poriiiu Greciei fala de Convenlia militard - care rdmdne neschimbatd

Astfel in prirnlvara anului 1g36, in condi{ i i le deteriorlr i i si tua{iei interna{ionale, infelegerea

Balcanic6, ta *ai nine de doi ani de la apari{ia ei, nu reprezenta decdt o asigurare ,,elastic[" a

s t at u- quo-llri in regiune.+ motivalii: - tensiunile dintre Grecia 9i Turcia

- pozilia diferitd a Iugoslaviei pe plan extern

B. A doua Perioadf,:

$ intelegerea Balcanic[ - ajunge la un punct comun privind colaborarea mil i tarl

6 Romdnia - dorepte prin aceastd al ian!6 o prelungire a Mici i inlelegeri care i-ar f i asigura

\ spatele intr-o luptd spre Europa Centrald ./ + Iugoslavia - \ i reorienteazd poli t ica spre Ital ia - desprinderea de ambele al ianle

I o Tu-rcia _ manifestd rezerve datorit[ relaliilor cu URSS

I crecia _ rezerve falade o tendin!6 anrital iana a al ianlei

@ Conu.nfia 'r i l i tar. i

tr ipart i t i : Romffnia,Iugoslaviao Turci i l (10 nov. 1936) este semnatd"f- sustine intervenlia impotriva untti stat agresor din Balcani

l- air.rlii .rupra forlelor.mobilizabile, zonelor de concentrare, tranzitului prin StrArltori

{-; .r.d;r iuind necesitatea insrituir i iun comandanrent Superior al For{elor de interven{ie

[- este !inutd secreti fald de Grecia

d Conu.ntia mil i tari cvaclr ipart i t [ : RomAnia, lugoslavia, Turcia, Greciav

Atntrunirea cle la,A.nkara a Consiliu:

- este reafirmatd loial i tatea fa[a de principi i le Societdi i i Naliuni lor

o in condil i i le evolgfi i lor de pe plan inteniagional are loc acomodare a in(elegeri i Balcanice la noile reali tdl i -

normalizarea J^i i i ior cu'Bulgaria prin incercarea.de^atragere a acesteia intr-o al iani6 balcanicd qi

renunlarea ta poliiica revizionisie. irr ac€asta perioadd in{elegerea Balcanic6 semneazd acorduri de

colaborare cLi Bulgaria 9i Ungaria

1) intelegerea Balcanicl - acord c]r Bulg?'rta !iut1.e. 193.8) - Salonic

' -r-g;@rrge

la forld in relaliile dintre ele

2) igqelegerea Halcanic6 - acord cu Ung?-Il3 P3 august 1938) - Bled

(t) (Z) - f{.omffnia a clutat sd oblind un angajament al celor 2 state revizioniste cd nu vor folosi forta

nov 1g3g A doua confertntx aF in condii i i le dispari l ieitr i lareralei

- se observd tendinla individualistd a statelor de acomodare la noile reaiitali in condiiiile imposibilit6iii

de a interverli rnajor in desihgurarea evenimentelor'

DLrpl i938 tnielegerea tsaicanicX - devine inexistenid- alcatuita din state ce urmau a fi divizate intre Gennania-u.R.s's.

. t

, i

-4-j

in{elegerea Balcanicl - apare datorit[ necesitagii apdrdrii ordinii politico+eritoriale in Balcani ameninlate

in zonE cdt gi in afara ei. in c..u ce privegte reacfia fala de o agresiune din interiorul Balcanilor nu existau

divergegle de opinii in,ceea ce privegte o agresiune exterioard apdrea disensiuni privind transpunerea in ,practi-c6 a acord'urilr militare, Riorientarea politicii exteme a unor state precum lugoslavia a sl6bit 9i mai

tnult alian!a.

!,i* "q9

i [ ,r ! l, lt tr l ii

il,i1i,ii

DIPLOMATIA ROMAI\EAS CA iX .q.Xff L929 -L936.

A. Potit ici gi strategie la cumpina decenii lor trei gi patru

Context:G crizaeconomicd |g2g-lg33 accentueazd rivalitaiile dintre marile puteri

l- il;;1" ,"uirionirt. qi revangarde profitd de disensiunile dintre democraliile occidentale

| - ti"r,n"rb incdlcalcd fblig clauzeie tratatului de pace mai ales cele privitoare la dezarmaret -

{ - U"g"rt" $t gulluti" , au irecut la mdsuri de reorganizare a armatei, in pofida interdicliilor

| -- ' -o- - guvernele igi sprijina politica lor externi pe Germania 9i Italia

I(_- Uniunea Sovietica - e6rturi pentru inarmare (estimari 1929 ' 650 000 de soldafi)

I. Evolutia alisntelor politico-nilitare ale Roftxafliei'

- veziMica in(elegere 9i in{elegerea Balcanici

II. Rom1nia si Conferinta dezsrmdr:ii:

- penrru guvernul roman interdepe.ndenfa dintre doi factori - s9cudlate qi dgamare- -

constituie baza politicii sale internalionale -0 Geneva - bonferinta 2 februarie 1932 sub egida Societ[{ii Na{iunilor

.?n c,ursul discutiilor s-au desprins trei tendinle:G dezarmarea subordonatd securitetii colective (Fran!a)

f o dezarmarea totald qi generald (U'R'S'S')lo dezarmarea tuturoi siatelor la nivelul impus statelor invinse in PfuM (Germania).\ t

o este elaborat6 qi o rezolulie, care prevedeareducerea progresivd, pe etape' a armamentelor,

efectuarea conirolului la intewale convenabile gi realizarea primei etape a dezarmdrii la

nivelulcel mai de jos Posibi l '

{Ltr, Conventiile pentril definite& seresiunii:

$ delegalia U.R.S.S. de la Geneva a supus atenfiei un proiect de deflnire a agresiunii 6 februarie 1933'

in cadrul unui sistem general de securitate

d unele stare mici qi mijlocii, printre care gi Romaniq s-au situat pe o pozilie favorabill faia de proiecf"tl

Litvinov, u,a cum firsese el pieientat in raportul Politis. Aceast4 cu atdt mai mult, cu c6t Tn acest raport se

formulase gi definilia teritoriului, sugerite de Romani4 in sensul c6 prin teritoriul unui stat se inlelege

teritoriui *uptu cdruia se exerciti suveranitatea acelui stat'

Romf,nia a semnat la:f+ 3 iuiie, conu.ntffidefinire a agresiunii gi a teritoriului, ai6turi de statele limiirofe uniunii sovietice

{n O OuU*, impreund cu aliatele ei din Mica inleleg"l' $l cu Turcia, ea a semnat cealaltdU

a rLrlrv! dJnu.ntir, care avea un caracter universal, fiind deschis[ pentru oricare ait stat.

l . li r

l{.

- L-

au devenit norme de conduita i

(: proclamau dreptul la autodeterminare, independenfd qi inviolabilitate a statelor semnataret_- proclamau libera dezvoltare a instituliilor, indiferent de regimul lor politic Ai social.

->Conveniiile de definire a agresiunii au contribuit la imbundtdlirea rela{iilor dintre Romdnia giU.R.S.S. Acceptarea de cdtre Moscova a ,,defini1iei Politis" insemna reeunoa$terca de facto aapartenentei Basarabiei la RomAnia. deoarece se definea drept teritoriu al pdrlilor contractanteteritoriile aflate efectiv sub controlul lor. Aceasta nu insemna in nici un caz cd Uniunea Sovieticdrecunogtea de jure apartenenfa Basarabiei la statul romdn.

-eDupd aprecierile lui Nicolae Titulescu, semnarea Conventiilor de definire-a agresiunii acontribuit la incheierea intelegerii Balcanice, deoarece Turcia a primit astfel acceptul UniuniiSovietice, intre cele doud !6ri exista un tratat semnat la l7 decembrie 1925, prin care UniuneaSovieticd gi Turcia nu puteau incheia un acord internalional fEr6- consimfdmAntul celeilalte pdr{i.

o l8 septembrie 193 I Guvernul de la Tokio in urma unor probleme sociale gi economice generatede criza economicd mondial6, a inceput agresiunea armatd impotriva Chinei prin invadareaManciuriei

o Japonia incdlcalcd prevederile Pactului Societ6lii Naliunilor gi ale altor tratate pe care le semnase.oGuvemul chinez a adresat o plAngere la Societatea Nafiunilor (1931), care, la rAndul ei, prin doud

rezolu{ii ale Consiliului, a cerut guvernului de la Tokio s6-gi retragd trupele din Manciuria.Ambele cereri fiind respinse, Consiliul Societifii Naliunilor a hotdrdt sd numeascd ocomisie de anchetd.

Pozitia Rominieir pornea de la principiul c[ pacea gi securitatea erau indivizibile, iar ruperea echilibrului

internalional, in orice parte a lumii s-ar fi produs, afecta gi interesele Ronrdniei.- guvernul romAn s-a pronunlat pentru solulionarea conflictului.in conformitate cu prevederile

Pactului Societ6!ii Naliunilor gi ale celorlalte tratate ce garantau pacea gi securitateainternalional6.

e fatd de Japonia .- pozilie difici16 datoritd raporturilor dintre Japonia gi U.R,S.S, (Romdnia cduta sd obiind din parrea

Japoniei o recunoagtere a unirii Basarabiei. Tratatul de ia Paris din 28 octombrie 1920, Japonia ilsemnase dar, din cauzaraporturilor sale cu U.R.S.S., ?ntirzia sd-1 ratifice.)

o fatd de China

- Romdnia s-a abfinut de la recunoagterea guvernului de la Nankin prezidat de Cian Kai-$idatoritd raporturilor ostile dintre acesta qi Uniunea Sovieticd gi Japonia

- iniiiativa unui tratat putea fi interpretat[ de guvernele de la Moscova gi Tokio ca un gestneamical, dac[ nu chiar provocator.

$ fatfi de conf'lict

--in viziunea guvemuiui romdn, Adunarea extraordinard era chematd sd ia imediat mdsurile nesesare iirvederea solul iondri i pe cale pagnicd a confl ictulul in cortfolmitate cu principi i le Pactului Societ5l i iNa!iuni lor.

i i rrl

- i

i r

G ca orirn pas in vederea atingerii acestui obiectiv, Romdnia s-a pronunlat pentru incheierea grabnicd

\ ;;il;iili"i'".-irirar, fEr6 condilii politice, care si poat[ asigura caracterul de permanenld al

{ incet[rii ostilitetilor.

l_ Rom6nia{: nu s_a plasat pe o pozil ie osti la fald de niciuna din cele doud state\ -l- s-a alaiurat rezoluiiei Adundrii Generale d\n24 februarie 1933, prin care se cereaJaponiei

I ,;-;;raga u6utr din Manciuria, in pofida acestei rezolulii, Japonia a continuat sd-$i

I ilil ;g;;siunea in'rpotriva chinei, far6 ca societatea Naliunilor sd i se poati impotrivi

L Ptin rndsuri de sanclionare'

a-J-

B. securitatea colectivi. Rolul lui Nicolae Titulescu

I. C o nt e-xt r.tl i n t er n sti o n tt I :

b.r*""t" - venirea reginrului nazist la putere - ascensiunea forlelor revizioniste qi revanqarde.

i cooperarea cu democrafiile occidentale in apdrarea sistemrrlui versaillez

urmdrea dou[ obiective: - s6 arate lui Hitler cd Uniunea Sovieticd avea o

variantd de schimb

s6-gi asigure un sistem de alianle in-cazul in care Germania va relua politica

i>irj,,"o"lt osren,;;;;ilte'de Hitler in Mein Kampf '

Colgresul al VII-lea al Internalionalei.Comuniste s-a decis trecerea la tactica

,,fron],,rfui popular", ce presupunea.participarea partidelor,comttniste, in fapt

Secti i ale cominternului, Ia aclrunite impotrlva lasclsmutul.

Marsa Britanie, Fran{a,f= tm:.^hH,:ffJl}:,;:","'.fffhl*"#i?,1-'l*::,,::niriatoristl

l- au cdutat sd atrag6 Uniunea Sovieticd in aranjamentele de securitate

I ale continentului.

l- pozitii divergente in ceea ce privegte prioritdlile - reducerea\ inarrn[rii sau controlului armamentelor

Germania $dgpmla p6rdsesc in octombrie 1933 Conferinla dezarmdrii 9i SocietateaNaliunilor

politica de securitate colectivd -fincheierea-ulo-r pacte de asistenld mutuald intre cdt mai mr'rlte

{ state, astfel inbdt sd impiedice acliunile.vizAnd revizuirea

Itrataielor qiin primul rAnd modificarea granilelor'

t ,

- 2 mai 1935 Paris

f in cazul cdnd una dintre pd(ile semnatare era victima unei agresiuni din partea unlu stat european'

I cealaltd parre se ^";;j;

sd treaci imediat la consultdri ?n confonnitate cu art. 10 al Pactului societ6liiI r r - . : . . - : l^-| 1\d! lu l l l lu l .

{ - Tratatul nu a fost insotit si de o conventie miiitarS. fapt ce aratd ca semnatarii nu aveau inteniia de a-i

I ^rr . "

?n anl ic:rely*. , - . ' , *1. . . -* . - .

l- oru, Franla, cdt gi Uniunea Sovieticd apreciau ilatag.l dintre ele ca un mijloc de presiune ast:pra

\ Germaniei.

fc"horlorracia incheia un tratat similar cu Ult iunea Sovieticd'

l --I getlqadafi a anexat, in urma unui plebiscit, regiunea Saar

I -f a reinfiinlat avialia miliiari

L- a constituit Wehrmacht-ul| 1- a introdus serviciul mil itar obligatoriuI {- gur,.*ul german a trimis autoriiAlilor de la Paris un Memorandum, in care aprecia

J t

iecentul p"act sovieto-francez drept o inc6lcare a acordului de la Locarno\I Marea Britanie- acelagi an, a semnat un acord naval cu Germania, prin care aceasta oblinea| - dreptul de a avea o flotd de rdzboi egal6 cu 35% din tonajul celei britanice'II ttuti, - agresiune asupra Abisiniei toamna 1935 - demersurile Societali iNaliunilor equeazdt -I q.f rlAIIa- a denunfat Tratatul de la Locarno - trupele germane au ocupat zona demilit arizall,renand.\ l - !

-4-

IJ, Etttolutia Micii tntelegeri si a Intelegerii Bslcanice,:

- r'ezi cursurile despre...

III. Stsbilirea relcrtiilor cliplonratice cu Urtitmea Sovieticit: tgSz-fiqocieri la AiSt +e;e(ftker;P.ff

Evenimentele din anul 1933, intre care se inscrie semnarea Conventiilor de definire a agresiuttii, au netezit llnvi2l::'^t:Lunele dintre asperitalile dintre Bucuregti qi Moscova' llQvet

c"r a

- la sesiunea Consiliului Permanent al Micii intelegeri desfdguratd la Zagreb hotdrdsc oportunitatea cele

trei state ale l'{icii Antante si reia relatiile normale cu U.R.S.S.

- in mai 1934, Nicolae Titulescu a purtat convorbiri, pe Coasta de Azur, cu ministrul de Exteme sovietic

Maksim Litvinov, in urma cdrora s-a ajuns la un

- Regele Carol al ll-lea gi guvemul condus de Gheorghe Tdtirescu au aprobat ceie convenite, astfel cd la 9

iuriie 1934, un schimb de scrisori efectuat la Geneva, intre Tituletcu gi Litvinov, consacra reluarea

-^^^*,, . i1^. -^.-"olo ?nrrc nele dnni ctate tnirerrrnfe irr ianuarie 1918. nrintr-o deCizie Unilaterald a

reluarea

raportunlor norn')aregimului bolgevic.regimului

ilor normale intre cele doul state, intrerupte itr ianuarie 1918, printr-o decizie uni

(-in aceeasi zi cei doi rninigtri au fdcut un sChimb de note diplomatice, avAnd un conlinut identic, prin care

l iarit. lor igi asigrau intiegul respect al suveranitdlii fiecdreia gi ablinerea de la orice fel de imixtiune in

{ afacerilor interne,

I Restabilirea rela!iilor dintre cele doud doud state era un act pozitiv, apreciat astfel de aproapel l -^. : , : r^- : : -^t : i iCi d in R.Omdnia.I tu l l t lusl . l l P\rr I l

[V" Actiuni vizftnd re$lizarect unor pacte de securitate co[ectivd

f- in vederea nrenlinerii picii stabilite prin tratatele de la Versailles, s-au cdutat diferite formule,\ intp care. de o r.aie aderen!6, s-a bucurat cea vizdnd incheierea unor pacte de securitate

I colectivd. :{j - Proiectul Pactului Oriental a stat pe agenda diplomaliilor europene ?n toatd vara anului

[- rg:S s-au incheiat pactele de neagres intre Fran{a, Cehoslovacia gi Uniunea Sovieticd, laLnegociereacarora;@ldeExternerom6n,Nico1aeTitr ' r iescu.

-5-

v. Romanitr $i asresilmen ltulieiiftlpCItriv& Ethiopiei (1935-1936):

context: Acordurtte franco- din 7 ianuarie i935

l Franla obline libertatea de acliune in Tunisia'

Italia in Abisinia (Ethiopia) - frrd declaralie de rdzboi atacd Ethiopia 3 octombrie 1935

Marea Britanie - atitudine de cornpromis fali de intenliile Italiei de a ataca Ethiopia'

SUA - nu se implicd diplomatic impotriva Italiei

++s

pdcii , apentru

o Societatea NatiunilorF s-a dovedit incapabild de a preintampina izbucnirea rdzboiului in ciuda.#|roptutuicdEt iopia 'membrdaSocietd1i iNa! iuni loracerutacest lucru

l- dupa agresiune Adunare Generald a votat Italiei:

I f- emUargoul asupra comerlului cu arme destinate Italiel

I l- masuri financiare, prohibirea irnportului de m[rfuri italiene

| { - emUargoul asupra exporturilor de m[rfuri catre Italia

{ l. organizarea ajutorului mutual intre ![rile care adoptau sancliunile

f - sancliunile nu au fost insoiite de ernbargoul asupra petrolului.

| - RomAnia se numdra printre principalii exportatori de produse petroliere in

f ttuti. - 70% din valoarea intregului export romdnesc in ltalia

f+ e mai 1936, regele Italiei a fost proclamatimplrat al Ethiopiei{IO + iuti. acelagi an, Societatea Naliunilor, recunoscAndu-9i eqecul, a votat

- ridicarea sancliunilor.

+la gedinla Societ[1ii Naliunilor I iulie 1936, Nicolae Tirulescu a avut o atitudine intransigentd fald de

ziarigtii italieni prezen!i, .ui. ,. manifesraserd ostil impotriva impdratului Ethiopiei Haile Selassie'

.,rreaclia diplomatului romdn, care a cerut pe un ton categoric evacuarea lor din sal4 a creat o situaiie de

criz6 in raporturile romAno-italiene pdnd la declangarea celui de-al doilea rdzboi mondial'

Vn, Esecul politicii de securitste colectivd:nnn*owf, .Yl4llss

- 7 martie 1936, tl@_g@au ocupat zona demilitarizati a R.enaniei'

[i Geomania repudia prevederile Tratatului de Ia Locarno din 1925, care prevedea in mod expres

tr -t*t"l"btlitaiea granilelor occideniale.

it g*"L a ridicat un protest formal

Io Marea Britanie a acceptat faptul implinit

i+ Statele $,{icii tntelegeri si tnteleeerii Balcanice au condamnat energic actul de agresiune comis de\ G.*uni;, in qedinla Consiliului SocietiliiNaliunilor

-o-

WJ. Diplonnatia romAnesscd $i rdzboittl civil ditx Spenia:

-Spania:iulie 1936 confruntdrile politice degenereazd intr-un rdzboi civil.

au sprijinit gruparea condusd de generalul Franco

Democratiile occidentale - au adoptat politica de neintervenlie.

ia a aderat la

R[zboiul civil din Spania s-a internafionalizat

@implicarea Germaniei, Italiei gi a unor voluntari in sprijinul generalului Franco

6) constituirea Briglzilor Rogii infiinlate din iniliativa Intemalionalei Cornuniste aflath in subordinea- Kremlinului, care a suslinut guvemul Frontului Popular'

VIII. Romdnia si Conferinta de Ia Montreux (1936):

/-- contextul international - egecul SocietE{ii Na{unilor determintd gi alte state sd ceard modificdri in

I - tiatatele gi convenfiile incheiate'

I| - regimul StrAmtorilor X{6rii NeeI9, a$a cum fusese definit de Conferinla de la Lausanne, nu mai

corespunde nici intereselor Turciei gi nici intereselor celorlalte

I tdri semnatare'I\ - l1 apritie 1936 - notf, suver.nuiui turc din, trirnisd semnatarilor Conventiei de la Lausanne, prin care ii

I invita'sd participe la nesocierea unui nou statut al StrAmtotilot, care si garanteze inviolabilitatea

I teritoriului turc

| - nomania a.rgQllng$ ui- cggc-te-gul"t_g_gi1lm al demersului oficial al guvemului turc ai a acceptat sd participe la

ln.go|i.,ir.p'op*.,tindnd];am;d;]nia;e;u|RoinI si Oe relatiiie de prietenie efectivd ce legau cele doud state in cadrul inlelegerii Balcanice.\ ,

Conferinta de !a Montreux 20 iunie"- 20 iulie

Turgla dorea reinstituirea controlului sdu asupra Strdmtorilor, ceea ce venea foarte mult in

intdmpinarea interesel or

ijgtgggt Swtggge , unnErea s[ facd din l,{area Neagr5 r.in lao rusesc, prin restrAngerea sau chiar

anularea intrdrii vaselor de rdzboi ale neriveranilor'

S{area Britanie - interesati de protejarea liniilor sale de comunicalie maritimd, a dorit s[ pdstreze o

formd oarecare de controi internaiional, prin menlinerea Comisiei Strdmtorilor.

l{-- T'ut.cia dreptul de a reinarma zonele ce fuseserE demilitariza'ie la Lausanne't . -{- principiul libert6{ii de tnecere 9i de naviga{ielI .(; vasene de comen{ n{e reeriveranilor pr.lteau trece prin stnarntori

l+III{*!Inu

-v-

- vasele cle rdzboi erau supuse unor restriciii

@tonajul marim al neriveranilor ce puteau p6trunde in MareaNeagrd era de l5 000 tone.

6) riveranii puteau trece in Marea Mediterand cu un tonaj de 30 000 tone, cu condifia ca\-/

vasele lor s[ nu strdbatd StrAmtorile decdt cdte unul'

@ durata de stafionare a flotei neriveranilor in lr{area Neagrd era de maximum 20 de

zile.

@ preavizul de trecere, cdtre autorit[file turcegti, de opt zile, cu posibilitatea de a fi ridicat

la I 5 zile pentru neriverani.

trecerea avioanelor militare era cu desdvdrgire interzisE, la fel qi a submarinelor, cu

excepfia riveranilor care i;i aduceau vase noi'0

- prevederile se aplicau in timp de pace. in timp de. rdzboi, in eazul in care Turcia rdmAnea

neutr6, intervenlau restrictiimasivb, care practic echivalau cu blocarea StrAmtorilor.

insemnltate:

1/l Romania a spr'rjinit plgzulgril, Turciel li ale tJduni!-Sovietice avAnd in vedere pdstrarea unitelii de

I acliune a infelegerii Balcanice.II o cniar dacd au fost adoptate pe calea negocierilor, hotdrarile reuniunii de la MontreuK au reprezentat o

I ,"u-i,ui;;unuia din trataiele de oa.ce importante (cel de la Lausanne), integrat sisternului versaillez.

1 I notararite de la Montreux puteau primejdui interesele pe termen lung ale RomAniei, care dorea ca' in

\ ;#';;;;ilr. sira*iorire sd rdmanl deschise pentru a putea primi sprijin de la alialii occidentali 9i a evita

I situalia gravd cu care s-a confruntat in primul r[zboi mondial'I|oSineurulaLa$ajob! inutdeRomAniala@aconstat in intdr i realegdtur i ide

lrrlffii;, i. i mol icir. contol i darea in,el e eeri i B alcanice.

IX, P r o i e ct ul p s ct r'tl t'ti Ti t ul es c t t -Li tv i rt o v :

6 Nicolae Titglescu a negociat incheierea unui pact de asistentd mutual[ cu u.R.Ll. ca o

I continuare a pactelor tanco-sovietic qi c?hoslovaco-sovietic'

I + Necesitatea pactului de asistenld mutual6 cu Uniunea Sovieticd deriva gi din natura raporturilor

I ;;;;;;;;'lii[iJ"l.ilRo,,uania ari nevoie cte un asemenea Pact, fie cd Gernmnia porneste tm rdzboi

lZonn'a U.R.S.S.,'fie cd aiunse Ia m acord il ea" '

I o Rpropierea ruso-germand trebuie, prin urmare' sd ne gdseascd deja aliali cu U'R'S'S'

t s Solutia aleasa de Nicolae Titulescu nu a intrunit unanimitatea clasei politice din Romania.\

@(.-considerac[RomAni4fE'u.1TTj:li11:'.:i:',:y1'u::::'::':l1*::i'''.indrepte spre Gennarua" pentru a separa revizionismul german de cel ungar.

- adreseaz|o interpelare parlamentard lui ltlicolae Titulescu, in care igi exprima

ingrijorarea fali de perspectiva incheierii unui acord cu Sovietele 9i deschiderii

gianiielor de nord-est pentru trecerea Anlatei Rogii'

socotea Uniunea Sovietici drept cel mai mare pericol pentru existenfa unitAlii

Rominiei, gi nu putea l5sa aplrarea granilelor ei ?n seama armatelor sovietice'

-8-

M.susf inel in ia1uiTi tu lescu,acestapr imindiniul ie1935depl ineputer ipentruI incheierea unui tratat de asisten{d mutuali cu Uniunea Sovieticd.IIII

I t Negocierile incep in i935 dar suntintrerupte tn primdvara anului 1936, la solicitarea lui Litvinov,

/ motivul invocat de demnitarul sovietic fiind campaniile antisovietice ale unor organiza{ii

I de extrema dreaptd din RomAnia\I/ + Nicolae Titulescu - deranjat de aceste manifestdri gi convins de necesitatea pactului cu Uniunea Sovieticd, s-L a intors in fard la inceputul lunii iulie i936, ameningAnd cu demisia sa.

cRe Carol al Il-lea gi primul ministru Gheorghe Tdt[rescu resping demisia redactezi un document

sunt fixate liniile generale ale politicii exteme a Rom6niei.

necesitatea incheierii pactului intre Fran{a gi Mica ingelJgere impotriva oricdrui agresor.

incetarea atacurilor presei romdne impotriva tuturor statelor str6ine gi, in special, contraregimurilor lor inteme, indiferent daci politica lor extemdconcorda sau nu cu politica extemi romAneascd.

incetarea atacurilor de presi contra U.R.S.S. gi combaterea comunismului intern, publicarea dearticole favorabile apronierii de U.R.S.S.

+ 21 iulie 1936, la Montreux. Nicolae Titulescu giMaksinn Litvinov au convenit asupra principiilor debazA ale tratatului de asistenti mutuald romdno-sovietic

- cele doul pd(i $i acordd asistenld mutuali contra oricdrui agresor european.

- punerea in aplicare se fEcea atunci c6nd Franla ar fi intrat ?n acliune.

- Articolul 3 prevedea: ,,Guvemul U.R,S.S. recunoagte c6, in virtutea diferitelor sale obligalii deasistenfa" trupele sovietice nu vor putea trece niciodati Nistrul frrd o cerere formald in acest sens dinpaltea guvemului regal al Romdniei, la fel cum guvemlrl regal al RomAniei recunoapte cd trupeleromdne nu vor putea trece niciodatd Nistrul ln U.R.S.S. fbri o cerere fonnalE a guvernuluiu.R.s.s.". F

- Articolul 4 se menlionai ,,La cererea guvemului regal ai RomAniei, trupele sovietice trebuie sd seretragi imediat de pe teritoriul romAn la est de Nistru, dupd cum la cererea guvernului U.R.S.S.,trupele romdne trebuie sd se retragd imediat de pe teritoriul U.R.S,S. la vest de Nistru"'

b considerat ca. prin menfionarea Nistrului ca frontierd intre ceie dou[ [dri, RomAnia abfinut recunoa;terea apartenenlei teritoriului dintre Prut gi Nlstru la Romdnia. El nu

a intuit natura duall a politicii sovietice, fiind convins cd Moscova a devenit, de lainceputul deceniului al patrule4 un partener credibil in viala internafional5, care ?girespecta semndtura pe actele juridice.

s De indatd ce a aflat despre ?nldturarea lr-ri Titulescu din fr,rntea Ministerului Afacerilor Strdine, Litvinova declarat c[ acest act,, ', astfel incdt pactul deasislenldinte cele dou6. state "nzt mai este de actualitate" .

gele

-9-

inldttn'areo lui Nicolse Titulescu din guvern:

+ La29 august i936 - Nicolae Titulescu a fost inlocuit din funclia de ministru al Afacerilor Strdine'

cauze:

1. de ordin intern:

(i dorinla lui carol al Il-lea de a prelua in mdinile sale conducerea politicii externe a Romaniei;

l_ *uneurel. carnarilei regale, care fusese desconsideratE de Titulescu;

l- ostilitatea unor lideri potitici (Gheorghe I. Brdtianu, constantin Argetoianu, A'c' cuza' octavian

I Gog4 Comeliu Zelea Codreanu);

l- relatiile personale tot mai tensionate intre ministrul Afacerilor Strdine (Titulescu) 9i pre;edintele\ Contitiutui de Miniqtri (Gheorghe Tdtdrescu) etc'

2. de ordin extern:

[- evolutia situaliei intemalionale' t

\ - criza Societdgii Naliunilor

{ - esecul sistemul securitel i icolectiveI

l- egecul plariurilor de dezarmare

[- ri,u,.r.u - adversitdli pe plan extern din partea Germaniei, Italiei 9i Poloniei'

o inl6turarea lui s-a produs sub pretextul remanierii guvernului rdtdrescu, ill vederea consoliddrii

cabinetului, prin orlg:;rrr, (*inir,rul Afacerilor straine nu fEcea parte din Partidul Nafional-Liberal'

unui t" putere;. R fostioar o exilicalie pentru opinia publicd, internd qi interna!ional6'

PoLITICA DE ACoMoDARE LANOILE REALITATI INTERNATIONALE

1. Context:

- dup6 schimbarea lui Titulescuf- victor Antonescu - ministru de externe

[- primele luni politica extemd a Romdniei rdmAne neschimbatd

{ contextul international:

I initial se conta pe sprijinul Franlei gi Marii Brita'ii

- Guf- presitiniel e G erm an i e i : petrol,. cereale. ulteriorf- preslLlnle le uerrnanlel : P€ tr ur'-l-

ievizionismul: sovietic, maghiar, bulgar

{ - disParitia Micii inlelegeril-- int.r.rul scdzut al'Franiei 9i MariiBritanii pentru aceastd zond=> accentueazE izolarea diplomatici a RqmAnigi

+ schimbarea raportului de forle pe plan .u,op*n obligd RomAnia sd se adapteze la noile realitiii

0 ascensiunea extremei drept* pe fondul politicii conciliatoriste occidentalel- victoria lui Franco

l- A*t Berlin-Roma-Tokio (Pactul anticomintern)

0 Iugoslavia - incheie tratate dJprietenie cu Italia 9i Bulgaria => sfAr$itul Micii in{elegeri

t Anscl{rss - l2 rnartie 1938+@ - Germania primea Regiunea Sudetd

('Germania - regiunea sudetd/ Folonia - zona Teschen

l.Ungaria - parte din Ucraina Subcarpaticdo

=> frontiera cu ungaria se prelungeqte cu 50 km'

(po(iunea anexatd includea h.iuru*u[qul istoric cu o populalie romdneasci semnificativi care cere

ocuparea acestui t.ritoriu J" c6tre rom6ni. Guvernul Aimand cdlinescu refuz[. In paralel are loc o

migcare secesionista "onJura

de Mihail odoriciuc ce avea in vedere desprinderea Maramuregului de

Romdnia pi alipirea r" u"r.i"..crupul Gen. Mota5 - ins6rcinat cu apararea acestei porliuni)"

1 Acordul de la Miinchen: - sfdrgitul statuluiirsitriiiiatutuiiehoiionac' taPl€it?bri€ {938

Il,

in!ar[ f -asasinarealuiCornel iaZe|eaCodreanugial3legionar i' l- int.tpretat ca un gest ostii Gemaniei

I 938 Ateaa - Conferlnta Statelo

- protocoalele semnate la Atena sunt pur formale

context:

f - iVtica intelegere - inexistentd dupi dezmembrarea Cehoslovaciei

l- tnl.t.g.iea"Balcanicx -alcatuit[ din state ce ulrnau a fi divizate intre Germania-U.R.S.S.

0 Cehoslovacia disparef- Cehia - protectorat

{- Slovacia - stat indePendent

L- putt.u de sud - incorporata de Ungaria

f- disoaritia unui stat aliatl- pieiOe principala sursi de aprovizionare pentru nevoile militare

l- Ungutiu manifestl o tot mai pronunfatd politic6 revizionisti=> frontiera cu Ungaria se prelungeqte cu 50 km.

Armand Cilinescu decide mobilizarea unor contingente in regiunea de N-Vest.

Tratatul economic romfino-german:

l93g-1939 - Gemania - exercita presiuni asupra Romfiniei pentru stabilirea de relafii economice- interesatE de Petrol 9i cereale

pozifia RomAniei - leg6turi economice Cu Germania pentru pdstrarea suveranitlii gi independengei

f@{Ip

g Fartea rom6n6 propune un contraproiect ce vizacaobiectivele germane s6 nu dep6|eascd latura strict

economic6

f,- valabilitate pdnd in 31 marie 1944

l- nu se prevedea o garantare a frontierelor

-i. Cazul Tilea

Vireil Tilea -fmin. romAn la Londra afirmd cd lui Armand Cdlinescu ii fusese adresat un

iultimatum din partea Reichuiui privind relaliile economice ;i cE in caz de

[,respingere va avea ioc ocuparea Romdniei de cdtre Reictr.

Germania avanseazd un plan ceviza subordonarea economicd a Rom6nieii"t"'*r.'Reich-uluif :;,ix?:x'iilff il'#li;lJffi ;n:#ii":ff :li:i'"'

(- exploatarea in comun a resurselor subiolului romAnesc, pddurilor

solicit6(: crearea unor inteprinderi mixte sau unitd;i economice germane tn R.om6nia

[- zone libere in porturi F

i I{.eicFi-ul

-3-

:) intrunire de urgen!6 a Foreigu lQlfice-ulg[britanic ce incearcd constituirea unui front unit

Gentru el iberarea Romdniei[;;;;i presa internalionala menlioneazd gtirea pe prima pagina

l- a;;;;;"i roman dd o dezminfire iar Tilea este chemat la Bucureqritt****l,p

uUunaonarea politicii conciliatoriste a Fran{ei 9i Marii Britanii_H[.Fran1a,.u'ut6dispus6s6acordesprij inRomfiniei

GafencutrimiteotelegramiAmbasadeiromdnedinParis

1. Rom6nia este gata s6-9i apere hotarele 9i independenla

2. exist6 pericolul unei agresiuni germano-maghiare

3. Romdnia se fereqte sb provoace Germania4. Inteprinderea unor acorduri pentru inarmare

I vin pe fondul ocupdrii Cehoslovaciei cregterii ameninldrii din partea Reichului

31 martie Bucureqti - propunerile franco-britariice

- garanlii de securitate pentru RomAnia 9i Polonia, t:tt:l: cele mai

tr aprilie es[ trimis rdspunsul statului romAn.. igi exprimd acordul de principiu insd valabilitatea

actului s6 fie extinsa giin ceea ce privegte o agresiune fin partea ungariei qi Bulgariei.

$tuatia Rornfiniei

fi. tratat de alianld cu Polonia - stat ce dorea mentinerea unor bune relalii cu Germania

)i. urrat*. obiinerea de garanlii franco-britanice ftrd a trezi suspiciunea R.eichurlui

{ i. la u..rte garantii puteau participa si alte state inclusiv Germania

[4. solicita ci garanliile sd apari ca o inifiatvd exterioard Romdniei

10 apriiie comunicat[ dispozilia oficiald a guvemului Marii Britanii care urma sd spr'.'jine Romania:

,,impotriva oriidrei agesiunisau oricirei ameninldri de agresiune, atAt impotriva

indipendenlei, c6t 9i impotriva integritelii teritori ale"

expuse unei potenliale agresiuni.

romflno-polon

- . t r - , , - i r : , , , ; , , ' , *

' ' - : , i " ' ' i - ' , " i rL i

1:. i l,: :..'.

: t , .

-4-

Garan{iile franco-britanice

fi. caracter unilateral12, nu angajau reciprocitate{ 3, suport in cazul unui atac din partea Ungariei (nu gi a U. Sovietice)

| 4. garantatd independenfa nu gi integritatea teritoriald(*5. sunt acordata in funclie situalia de la Mediterand (pozilia ltaliei)

- aveau mai mult valoare morald decdt practicd nefiind insotite de actiuni concerete. militare.

6. RomAnia si Pactul Ribbentrop-Molotov:

+ vara 1939 - negocieri anglo-franco-sovi - realizarea unui pact tripartit

- intrd in impas in momentulin care se pune problema ca trupele sovietice sdtranziteze RomAnia gi Polonia in cazul unei agresiuni germane

I U"rci* Lituinou suslindtor al securitdlii europene este inlocuit cu k-ceslav-ndglg&gl -| + ren BiUtenfigpp inforrne az6. pe Molotov prin von der Schulemburg, ambasadorul german Ia

I Moscova cd ,,intre Gernania gi U.R.S.S. nu existd conflict de interese",| - avea in vedere incheierea unui pact de neagresiune cu URSS\ + 20 august - Hitler se adreseaz6 personal lui Stalin - cerAnd incheierea imediatd a unuipact deI .neagreslune a

I r 22 august - negocierile sunt anglo-franco-sovietice sunt intrerupte

i + 23 aueust 1939-.; g.$te semnat Pactul de neagresiune sovieto-germanv

I t. pa4ite se obligE sE se ab[ind de la orice act de violenf6l lZ. daca o parte este supusd agresiunii unei terte - cealaltd parte nu intervine

Protocolul aditional secret: - delimitarea sferelor de influentd

[. Statele Baltice: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania

{2. Polonia13. Rom6nia[- partea sovieticd - interes pentru Basarabia

[- partea germanl - dezint6res politic fa!6 de aceste teritorii

25 august llitler - transmite lui Mussolini cd in urma pactului posibilitatea de intervenlie aRomdnieiin cazul unui conflict este inexistentd

Protocolul adilional secret- imparlirea sferelor de influen{d

r'i'it!

- Art,3 - referire la RomAnia - "zond de interes"(2 infelesuri){'1. exercitarea influenfelor economice (pt. germani)

{-2. zona de ocupalie (pt. sovietici)

-5-

t teatrul Polonez:G 1 septembrie 1939 - atacarcaPoloniei - b6t11ia frontierelor (3 zile)

)- retragerea forlelor poloneze spre Vargovia

1- capitularea 28 sePtembrie 1939

L-;;il];il n.,tiun. pactul de asistenfd mutuald cu Polonia - Anglia, Franla, dominioanele

- declard rdzboi Gemaniei (Funny war)'

o Innuente asuPra n- ProclamI neutral i tatea

- 17-lg septernbrie U. Sov. ocupa partea Poloniei prevdzr,rtd in Protocolul adifional secret

=) frontiera se prelungegte cu 150-200 km oferind sovieticilor 2 posibilit6!i de a pdtrunde in

lard - in lungul Pritr,,lut sau Sirettiltti' d

G guvernul dispune dizlocarea unei armate din vest care este concentrat6 pe linia Prutului

\- ut. loc o intdiire a dispozitivului de la 'S' de Dtutdre

/ - 2l septembrie A. Cdlinescrz este asasinat

\ - in *rut atacului german asupra Poloniei - pozilia Romfutiei: neutralitate

l-';i;;;':;;;; onurcs,, nu se regaseqte in planurile militare ale celor doud state iar interven[ia se fdcea la\ cererea statului atacatRominia[- nu int.ruine ins6 permite polorriei tranzitul materialelor de rdzboi 9i al tezaurului-l-

deschide granila pentru refugiali - nemullumirea Gentaniei

8. Actiuni ale RomAniei in perioada neutralit[ti i '

- sf, 1939 Romdnia incearcd constituirea unui gloc-al N-euld-!-a'r in Balcani

- tnlelegerea Balcanicd putea constitui nucleul viitorului Blocla

[ trugoslavia - favorabi16{ Turcia - favorabildl

{_Grecia - pune condifia ca Turcia's6 facd pafte din Inlelegere

23octombrielg3gesteelaboratproiectul-preveder i :(i. neutraiitate

)2. asisteniE mutual613" mrdsuril econornicet ,(-4. colabo nare rnilita r'6

- are un caracter defensiv- primeqte consim{SrnAnt din partea alia{ilor

Ug:f- rivalitatea dintre state

{- pol it ica revizionistd

f, opozii ia Germaniei, U.R.S.S'

:> egecul proiectului

. -1

SFARAMARE A INTEGRITAIiI TEzuTORIALE a notr4A511et

I. Context:

Romaniaf- situaiie de izolare politico-diplomaticE 9i nrilitard

liPsita de sPrijin extem1- ftamantari qi tensiuni interne

L;;;;oribilitut.u de acliona militar pentru apararea frontierelor

I singurX solufie - apelul la GermaniaGuvernele Teidrescu gi Gigurtu(-- renunld la garanliile anglo-franceze

t retrag RomAnia din Societatea Naliunilor(; eolab ore azd cu Reich-ul

rpel la diplomatiese are in vedere cointeresarea Germaniei in spaliur romdnesc (Transilvania - pc. strategic)

caror _ trimite scrisoare lui A. Iritter - Germania-dispus6 s6 garanteze spaliul rominesc dup6. ce Romania

raspundefavorabilcererilorteritorialealeUngarieigiBulgariei

ito rju-guvern. (semnal)t isemit-semnalcaRomAniaseinscr ie interrdin!avreml l

Hitler declarl ca Germania va stabilii relalii cu Romdnia dupd ce aceasta igi va restabili relaliile cu vecinii

vara 1940 - totul se decide intre Germania gi uniunea sovietici existdnd chiar o competi{ie intre cele doua

Itr Cedarea Basarabiei:

P*[(!l u'r'e:EqMo

- vara 1g3g - nrartie 1g40 nu exista nici o referire la relaliile cu Rominia

[email protected] |g3g.soviet ic i iob1inmAn[ l iber6inpb.Basarabiei

(SsUgl@@l.gf reafinnd pozilia Reichului din 1939 (nu are pretenlii in Basarabia)

i-*[-aten1ioneazdcdGermaniaareintereseeconomiceinzond

l*rororou -icere rezorvarea problemei d6nd note urtimative prin Gtr. Davidescu privind cedareabs

{-g.rrr"Uiei gi Nordului Bucovinei - tn caz contrar - intervenlia armatd\

o anexarea Basarabiei - condilii eliberarea in 4 zile cu ldsarea arhivelor

Gzu!] isuntt i lmiqi laPrutpentruaseasiguracanusescot lucrur i) - r,ogorg *anifestl pretenlii teritoriale

1 Gi*"ii _ regele anunld cd va apela la sprijinul sovietic in cazul unui

refuz din Partea Germaniei

Molotov pune pb. Basarabiei in Sovietul Suprem

Romania este sin$urul vecin cu care are o pb. teritoriald

sunt dislocate 3 annate la granila cu RomAnia

lotov f- comunicd lui schulemburg (ambasadorul german) pretenliile teritoriale::

t Basarabia gi drep.t despagibire Bucovina (germanii acceptd doar N' Bucovinei)

. ' i*t'

-L-

III. Cedarea Cadrilaterului:

f- : t iulie 1940 Fabricius (min. germ. la Bucuregti) - transmite decizia lui Hitler de restabilire a granilei cu

\ -

Bulgaria (terit. din 1913) - judeiele Durostor 9i Caliacra

1- Convorbiri romAno-bulgare - Craiova

\- qtiindu-se sprijiniii de gennani bulgarii nu fac concesii nici macar asupra unor zone dominate de romAniI

{ - Tratatul de Ia Craiova 7 septembrie 1940 este cedal Cadrilaterul (schimb de populafie)

IV. Cedarea N-V Transilvaniei:

C gitler traseazd granila astfel incdt si menlind o tensiune intre cele doua state

l- ,our. pafte a Trinsilvaniei gi Crigana in totalitate (43.500km2;2,6 mil. locuitori)

l*- f"it.i susline c6 in funcfie de participarea la rlzboi va conta la sfArgit rezolvarea pb. transilvdnene

Diktatul -

+ teritorial se pierde 34% din suprafala statului+ plpulglig: f- 6.8 mil - intrd sub autoritatea altor state

l- ZIW din poPulalia activd rL sute de mifde refugiali, deportdri, asasinate, confiscdri, deznalionalizdri, sdrdcie.

l . .dpXrare(-- se pierde capacitatea de reacfie militard - tdierea podigului Transilvaniei

)- graniiele devin extrem de vutrnerabitre'l- se pierde un numdr important de persoane mobilizabiiei^AN..

k noua inrap;are geo-stritegica - se pierde reduitul transilvenean, Masivul Cornegti, Cadrilater

2. Econorniaf- se pierd terenuri arabiele, pdduri, p65uni, bogelii mineraie

1- resursele de aur, argint, cupru, plumb, zinc

{- este dereglata funclionarea anumitor intreprinderi datorita lipsei de materii prime

l- produclia indistriala gi agricoll scaC cu 25%

I sunt rupte ciile de comunicalie

3. invdtXrnAnt si cultur6{'jijniversitelile de la Clui qi cern[u1i sunt mutate la Sibiu respectiv iaqi

(- teatre, filarmonic, muzee.

- ianuarie tg40 - convorbiri la Roma intre delegafiile romdnd qi maghiard (Raoul Bossy)

0 Ungaria nu va profita de situalia delicatd in care se afll Romdnia pentru a cere teritorii decAt dac6:

f- instrdineazd teritorii fEr6 lupt6{-- minoritatea maghiar6 ar fi ameninlatd

+ Au loc negocieri la Tumu Severin - se blocheazl ro Obersaliburg -finteresul german este disputa romAno-maghiard sd fie rezolvatS. de pirlile implicate

- ldirect, ngmai in cazcontrat fiind nevoita sa trangeze problema impiedic6nd o

l.eventuald intervenlie sovietica care "nu se qtie unde se va opri".

i i

sovietici