- 1 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
CUVÂNT ÎNAINTE Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov a fost înfiinţată la sfârşitul anului
2005 la iniţiativa mai multor localităţi din zona Braşovului. Scopul principal al agenţiei este
realizarea în comun a proiectelor de interes local sau regional precum şi furnizarea de servicii
publice. În prezent, Agenţia Metropolitană Braşov are ca membrii trei municipii (Braşov,
Săcele şi Codlea), trei oraşe (Râşnov, Predeal şi Ghimbav) şi nouă comune (Hărman, Prejmer,
Tărlungeni, Bod, Hălchiu, Sânpetru, Cristian, Crizbav, Vulcan). Prezenţa unui mare centru
urban ca Braşovul, alături de alte două municipii şi trei oraşe de mici dimensiuni oferă
condiţii pentru o dezvoltare economică echilibrată în interiorul Zonei Metropolitane Braşov.
Comunităţile rurale nu trebuie neglijate, mai ales pentru că pe teritoriul lor se găsesc
majoritatea resurselor naturale. Spaţiul rural românesc se confruntă cu numeroase carenţe,
acestea reprezentând şi motivul pentru disparităţile între urban-rural prin prisma tuturor
componentelor sale. Pentru a ameliora acest aspect, comunităţile locale rurale trebuie să
elaboreze şi să implementeze strategii integrate de dezvoltare. În acest sens, în 2010, la
iniţiativa Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă Braşov şi cu sprijinul financiar al
Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI ce acţionează pentru
asigurarea unei dezvoltări coerente a întregului teritoriu reprezentat, în concordanţă cu
nevoile locuitorilor săi şi în complementaritate cu demersurile de dezvoltare din teritoriile
învecinate.
Pentru cele nouă comune membre ale Asociaţiei Ţinutul Bârsei (Sânpetru, Hărman, Bod,
Hălchiu, Crizbav, Feldioara, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele), Agenţia Metropolitană Braşov a
elaborat acest Plan de Dezvoltare Locală ce prezintă direcţiile de dezvoltare locală, tipurile
de proiecte specifice zonei ce se pot încadra în măsuri din PNDR, sau alte acţiuni specifice,
precum si cadrul financiar necesar implementării acestui plan de dezvoltare locală. Acest
plan va fi evaluat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru a obţine o parte din
fondurile necesare implementării proiectelor, devenind astfel un Grup de Acţiune Locală ce
va fructifica oportunitatea dezvoltării proiectelor de tip LEADER, un program inovativ pentru
dezvoltare rurală, concentrat în principal pe consolidarea comunităţilor locale din punct de
vedere socio-economic precum şi pe întărirea aparatului administrativ de la nivel local,
principiul de baza fiind cooperarea pe termen mediu şi lung a partenerilor publici şi privaţi.
Cu Consideraţie
Dragoş Florin David Director General
Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov
- 2 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
CE ESTE PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ
Planul de Dezvoltare Locală reprezintă un demers integrator cu privire la direcţiile de urmat
pentru realizarea dezideratului de dezvoltare durabilă al comunităţilor reprezentate în
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. În elaborarea Planului de Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a
stării actuale a teritoriului, atât din punct de vedere cantitativ (date statistice furnizate de
diferite instituţii publice) cât şi calitativ (interviuri individuale cu reprezentanţi ai
sectorului public şi privat).
Pe baza concluziilor etapei de evaluare a stării actuale precum şi a analizei SWOT a
teritoriului au fost formulate, în cadrul unei echipe multidisciplinare, obiectivele strategice
precum şi cele specifice care stabilesc direcţiile de acţiune pentru întreg ŢINUTUL BÂRSEI în
ansamblul său.
Obiectivele propuse, precum şi măsurile destinate a genera atingerea acestor obiective au
făcut subiectul unui proces consistent de consultare publică, în vederea realizării unui nivel
cât mai ridicat de consenş În cadrul procesului de consultare s-a urmărit obţinerea unui feed-
back atât din partea organizaţiilor publice şi private de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi
din partea organizaţiilor relevante din teritoriile învecinate. Dezvoltarea în spaţiul rural al
celor nouă comunităţi reprezentate trebuie să ţină cont de direcţiile de dezvoltare stabilite la
nivelul organizaţiilor similare din comunele învecinate, precum şi de Planul Integrat de
Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov sau Planul Regional de Dezvoltare.
În urma procesului de consultare a rezultat documentul prezentat în paginile următoare.
Planul de Dezvoltare Locală încearcă să prezinte, într-o manieră sintetică, direcţiile de
dezvoltare ale teritoriului celor nouă comune reprezentate în asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI, cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile, plecând de la caracteristicile abordării de tip
LEADER. Această abordare joacă un rol crucial în implementarea Planului de Dezvoltare. Din
acest motiv, principalele măsuri stabilite pentru implementarea planului se regăsesc, prin
intermediul abordării LEADER, în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Oportunitatea dezvoltării unor proiecte de tip LEADER reprezintă masa critică necesară
pentru dezvoltarea unui simţ comunitar consistent, într-o perioadă în care dimensiunea
intercomunitară devine noul model de dezvoltare locală, în special pentru mediul rural.
Totuşi, abordarea Planului de Dezvoltare Locală nu este una limitativă. Se au în vedere, în
afara surselor de finanţare puse la dispoziţie prin axa 4 a PNDR şi atragerea de fonduri din
celelalte programe operaţionale disponibile. În plus, fondurile locale şi judeţene vor
reprezenta surse alternative de finanţare a unor proiecte ce răspund obiectivelor de
dezvoltare formulate.
Cătălin Frangulea Pastor Preşedinte
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI
- 3 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
CUPRINS
INTRODUCERE 4
PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALA 8
II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI 9
II.2 Strategia de dezvoltare locală 12
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică 12
II.2.1.2 Hărţi – Planul localizării teritoriului 18
II.2.1.3. Populaţie - demografie 23
II.2.1.4. Patrimoniul de mediu 28
II.2.1.5. Patrimoniul arhitectural si cultural 41
II.2.1.6. Economia locală 45
II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico sociale 71
II.2.1.8. Activitati sociale si instituţii locale 75
II.2.1.9. Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu 78
II.2.1.10. Elemente complementare privind prezentarea
teritoriului 87
CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC 91
Analiza SWOT 95
Corelarea Analizei diagnostic cu analiza SWOT 99
PRIORITĂŢI 106
Corelarea analiza SWOT – Priorităţi – Obiective -
Acţiuni 112
MĂSURI 116
Criterii locale de selectie 154
II.3. Planul de finanşare 156
III. Realizarea parteneriatului şi functionarea GAL 157
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de
Dezvoltare 157
III.2. Prezentarea parteneriatului decizional 139
III.3. Buget indicativ pentru functionarea GAL 166
III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL 170
III.5. Implicarea GAL în actiuni de cooperare şi în RNDR 181
- 4 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
I. INTRODUCERE
Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat în judeţul Braşov, în nordul axei de
dezvoltare urbană Braşov – Ghimbav – Codlea. Din punct de vedere geografic,
teritoriul este situat la aproximativ 45043’ latitudine Nordică şi 250 30’ longitudine
estică.
Localizarea GAL ŢINUTUL BÂRSEI în cadrul Judeţelor Braşov şi Covasna
Localităţile ce fac parte din ŢINUTUL BÂRSEI sunt Hărman, Sânpetru, Bod,
Hălchiu, Feldioara, Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele. Primele patru comune
enumerate se află în imediata apropiere a Municipiului Braşov. Dezvoltarea
preponderentă din acest spaţiu este rezidenţială. Activităţile agricole şi zootehnice
au scăzut în intensitate, iar în locul lor s-au dezvoltat proiecte de dezvoltare
rezidenţială şi activităţi economice din sfera serviciilor. Majoritatea serviciilor
publice care contribuie la creşterea calităţii vieţii (educaţie, sănătate, cultură,
asistenţă socială, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) sunt însă concentrate în
spaţiul urban aflat în imediata vecinătate. În plus, infrastructura tehnico-edilitară
este învechită şi suprasolicitată. Din acest punct de vedere, identitatea socială şi
culturală a acestor comunităţi tinde să se dilueze şi să dispară într-o tendinţă de
contopire a spaţiului urban cu cel rural.
- 5 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
De partea cealaltă, celelalte cinci comune componente ale GAL „ŢINUTUL BÂRSEI”
(Dumbrăviţa, Feldioara,Crizbav, Hăghig şi Vâlcele) încă păstrează caracteristicile
spaţiului rural în accepţiunea sa clasică, însă nivelul relativ scăzut de dezvoltare al
infrastructurii tehnico-edilitare contribuie la păstrarea unui nivel inferior al
calităţii vieţii faţă de comunităţile învecinate.
În aceste condiţii, deşi avem un teritoriu omogen din punct de vedere teritorial,
există unele sectoare de dezvoltare unde găsim diferenţe considerabile în cadrul
arealului ŢINUTUL BÂRSEI.
Prezenţa unei zone urbane puternic dezvoltată, reprezentată de axa urbana Săcele
– Braşov – Ghimbav – Codlea in sudul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI si de municipiul
reşedinţă de judeţ Sfântu Gheorghe în partea nordică nu trebuie văzută ca o
problemă (pierderea identităţii socio-culturale a comunităţilor rurale aflate în
imediata apropiere) ci mai curând ca o oportunitate privind dezvoltarea unor
activităţi economice profitabile, dar care păstrează caracteristicile definitorii ale
teritoriului vizat (ex. turism, meşteşuguri tradiţionale, activităţi de producţie
agricolă sau zootehnică, etc. )
- 6 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Zona Metropolitană Braşov, Depresiunea Sfântu Gheorghe
şi GAL ŢINUTUL BÂRSEI – suprapunerea teritoriala
Prezenţa Municipiilor Braşov şi Sfântu Gheorghe în zonă are un rol polarizator
pentru toate comunităţile din depresiunea Braşovului şi depresiunea Sfântu
Gheorghe. Partea negativă a acestei situaţii este că multe comunităţi, în special
rurale, au tendinţa să se concentreze excesiv pe relaţia cu municipiul polarizator,
şi ajung să „ignore” comunităţi învecinate cu care au avut relaţii economice şi
sociale de-a lungul timpului. Spre exemplu, mobilitatea bunurilor şi persoanelor
tinde să se realizeze de către fiecare comunitate aproape exclusiv cu Municipiile
Braşov şi Sfântu Gheorghe, după caz, şi nu există foarte multe legături cu
comunităţile învecinate. Un flux de transport prin localităţile rurale din zonă, cum
- 7 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
ar fi Feldioara – Hălchiu – Bod – Hărman – Prejmer ar genera o dezvoltare
economică importantă în localităţile respective, iar factorul polarizator ar fi, în
acest caz, Parcul Industrial Prejmer secondat de companiile stabilite de-a lungul
DN13 (Miele, Reinert, Tyrom, etc.)
În acest context, asocierea intereselor şi corelarea politicilor de dezvoltare între
cele nouă comunităţi ce fac parte din asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI devine cea mai
pertinentă alegere pentru maximizarea potenţialului pe care îl oferă teritoriul, dar
şi pentru fructificarea oportunităţilor care apar în comunităţile învecinate.
Asocierea organizaţiilor din sfera publică şi cea privată la nivelul ŢINUTULUI BÂRSEI
poate genera, pe termen mediu şi lung, un impact considerabil, materializat prin:
O revitalizare a vieţii comunitare şi a implicării civice în teritoriul vizat
Dezvoltarea unor obiective comune la nivelul celor nouă comunităţi
Elaborarea unei strategii de dezvoltare locală coerentă, în obiectivele căreia
se regăsesc atât interesele administraţiei publice locale, ale mediului de
afaceri din zonă dar şi ale reprezentanţilor societăţii civile
Implicarea actorilor locali relevanţi în implementarea planului de dezvoltare
locală
Creşterea coeziunii economice şi teritoriale în spaţiul rural vizat de proiect
Dezvoltarea mobilităţii bunurilor şi persoanelor pe coridoarele de
comunicaţii deja existente în teritoriul vizat de proiect
Asigurarea unui spaţiu rural compact, dezvoltat din punct de vedere
economic, cu un nivel ridicat al calităţii vieţii, ce poate genera dezvoltare şi
în alte localităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna.
- 8 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PLANUL DE
DEZVOLTARE
LOCALĂ
- 9 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II. PLANUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ PENTRU TERITORIUL „ŢINUTUL
BÂRSEI”
II.1 Lista localităţilor cuprinse în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
În cadrul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI sunt reprezentate şapte comunităţi
rurale din Judeţul Braşov – Hărman, Sânpetru, Bod, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şi
Dumbrăviţa şi două comunităţi rurale din judeţul Covasna – Hăghig şi Vâlcele.
Principalii indicatori socio-demografici pentru aceste comunităţi sunt prezentaţi în
secţiunea de mai joş
Codul comunelor
INSSE
Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţa
totală Densitate
Comune Oraşe Sate Din
oraşe Total
teritoriu km2 loc./km2
40606 BOD - Bod
Colonia Bod - 3927 33,56 117,01
40928 DUMBRĂVIŢA - Dumbrăviţa
Vlădeni - 4542 99,10 45,83
40955 FELDIOARA - Feldioara Rotbav
Reconstrucţia - 6435 75,97 84,70
41033 HĂLCHIU - Hălchiu Satu nou
- 3818 54,43 70,14
41088 HĂRMAN - Hărman Podu Olt
- 4425 52,79 83,82
41925 SÂNPETRU - Sânpetru - 3449 34,82 99,05
42456 CRIZBAV - Crizbav Cutuş
- 2384 53,13 44,87
64390 HĂGHIG
Hăghig Iarăş
2206 45,64 48.33
64942 VÂLCELE
Ariuşd Araci
Vâlcele Hetea
4263 58,32 73,09
Total - - - - 35.449 507,76 69,81
Sursa: www.insse.ro – Datele aferente recensământului 2002. Au fost folosite datele celui mai recent recensământ dat fiind ca acestea sunt cele mai veridice informaţii disponibile)
Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este neomogen din punct de vedere al
densităţii populaţiei. Acest lucru se datorează în mare parte formelor de relief
care au influenţat, de-a lungul timpului, aşezarea populaţiei în diverse zone.
- 10 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Un alt factor important ce influenţează densitatea populaţiei este
apropierea de axa urbană Braşov – Ghimbav – Codlea şi de Municipiul Sfântu
Gheorghe. Această apropiere face ca o mare parte din tinerii care locuiesc în
aceste comunităţi să migreze către zonele urbane care posedă un nivel mai ridicat
al dezvoltării socio-economice.
Populaţia în teritoriul ŢINUTUL BARSEI
Totuşi, în zonă se mai constată un alt fenomen şi anume o tendinţă de
migrare a familiilor cu venituri peste medie din spaţiul urban către spaţiul rural.
Această categorie de populaţie caută să se stabilească în zone rurale cu un nivel
destul de ridicat al calităţii vieţii, dar şi cu acces la infrastructura de utilităţi
publice. Astfel se pot explica densităţile destul de ridicate ale populaţiei în
comunele Bod, Sânpetru şi Hărman. Chiar dacă nu are o reţea de utilităţi la fel de
bine dezvoltată, Feldioara are un număr relativ ridicat de locuitori datorită faptului
că DN13 traversează teritoriul comunei (asigurând astfel un acces facil). De
asemenea, comuna Feldioara găzduieşte şi uzina de prelucrare a minereului de
uraniu. În comună se regăsesc şi câteva blocuri de locuinţe destinate muncitorilor
de la această fabrică, ceea ce contribuie decisiv la creşterea densităţii populaţiei.
Comuna Crizbav are cea mai mică densitate, fiind localitatea din asociaţia
ŢINUTUL BÂRSEI cea mai îndepărtată de zona urbană şi cu gradul cel mai mic de
accesibilitate. Intr-o situaţie similara – grad relativ scăzut de accesibilitate - se
- 11 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
găsesc şi comunele Hăghig si Vâlcele. Accesul către
aceste comune se face printr-o reţea de drumuri
judeţene ce străbat zona. Totuşi, comuna Vâlcele
reuşeşte să compenseze parţial acest deficit prin
peisaje atrăgătoare şi o politică de dezvoltare
rezidenţială care atrage locuitori din Zona Sfântu
Gheorghe şi care se stabilesc definitiv pe teritoriul
comunei.
Comuna Dumbrăviţa are, pe teritoriul ei,
aprox. 180 ha luciu de apă şi aprox. 60 ha mlaştini.
Densitatea medie a teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” este de 69,81 locuitori
pe km2, mai mare decât densitatea medie din mediul rural din România (conform
PNSDR: 45,1 locuitori/km2 - INS, 2005)
Populaţia teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este de peste 35000 de
locuitori.
Suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este
de 507,76 km2
Densitatea populaţiei este de 69,81
locuitori/km2
- 12 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2 Strategia de dezvoltare locală
PARTEA I
PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografică şi fizică
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” este situat la nord de Municipiul Braşov, de-a lungul
meridianului 25030’ , între paralela de 45040’ şi paralela de 45050’.
Distanţa maximă faţă de Municipiul Braşov este de aproximativ 30 km (între Hăghig
şi Braşov) , iar cea minimă este de 6 km, între Sânpetru şi Braşov.
Teritoriul „ŢINUTUL BÂRSEI” se află în apropierea a trei culoare importante de
comunicaţie rutieră ( DN 1, DN 11 şi DN 13). În plus, în zonă sunt prezente şi
magistrale importante de comunicaţie feroviară (Magistrala 200: Braşov - Făgăraş –
Curtici; Magistrala 300: Bucureşti - Predeal - Braşov - Episcopia Bihorului:
Magistrala 400: Braşov – Sfântu Gheorghe – Deda – Sighetu Marmaţiei).
Arealul ŢINUTUL BÂRSEI are graniţe naturale:
- la nord, Munţii Baraolt
- la vest, Munţii Perşani
În partea sudică GAL ŢINUTUL BÂRSEI se
învecinează cu „axa urbană” reprezentată de
municipiile Braşov, Codlea şi de oraşul Ghimbav,
iar în nord cu zona municipiului Sfântu
Gheorghe.
La est sunt comunele Tărlungeni, Budila, Teliu şi Prejmer, amplasate în
curbura Carpaţilor.
Amplasarea geografică, aşa cum a fost descrisă mai sus, conferă
teritoriului „ŢINUTUL BÂRSEI” un caracter compact şi omogen.
Teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se acoperă părţi din teritoriul
administrativ al Judeţelor Braşov şi
Covasna, de-a lungul unei porţiuni a râului
OLT.
- 13 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
RELIEF
Întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI de aprox. 508 km2 se află în depresiunea
Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe, comunităţile fiind situate la altitudini
cuprinse între 450 şi 700 metri. Prin urmare, putem concluziona că întreg ŢINUTUL
BÂRSEI se încadrează, din punct de vedere al altitudinii, în forma de relief „deal”
(care este cuprinsă între 300 şi 1000 de metri). Totuşi, luând în considerare şi
relieful din zonele înconjurătoare, este mai corect să apreciem ŢIUTUL BÂRSEI ca
fiind o depresiune (face parte din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu
Gheorghe).
- 14 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Harta altitudinilor în GAL ŢINUTUL BÂRSEI
(sursa: Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007- 2013)
CLIMA PREDOMINANTĂ
Clima are un specific temperat-continental, mai umedă şi răcoroasă, cu
precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.
Inversiunile de temperatură nu sunt numeroase; de aceea, temperaturile minime
din timpul iernii nu se înscriu în valorile extreme. Cantitatea de precipitaţii este
relativ ridicată.
Temperatura medie multianuală în zonă este de 7,6 C, temperatura maximă
absolută fiind de 37 C în luna august. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost
înregistrată la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Numărul mediu al
zilelor de vară este de aproximativ 50 pe an, la fel ca şi numărul mediu al zilelor
de iarnă. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile
atmosferice au valori de 500-700 mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante
dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii cuprinse intre 1,5 şi 3,2 m/ş Vânturile de
vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea timpului
frumoş
Precipitaţiile anuale în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
- 15 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PRINCIPALELE TIPURI DE SOL
Pe piemonturile colinare submontane predomină solurile podzolice
argiloiluviale şi cele brune podzolite (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni -
Crizbav - Măieruş - Apaţa). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută,
exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrăşăminte
chimice şi naturale etc.).
Harta Geologică ŢINUTUL BÂRSEI (Sursa: PATJ Braşov)
Şesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părţi aproximativ egale din
soluri brune eumezobazice (treimea sudică), cernoziomuri levigate redzinice şi
cernoziomuri redzinice (treimea mijlocie) şi lăcovişti.
În lunca Oltului din dreptul Feldioarei şi Hăghigului se regăsesc cernoziomuri
argiloiluviale şi levigate, obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii
Oltului, precum şi malurile râurilor mai mari prezintă soluri aluviale de luncă,
precum şi aluviuni crude, cu o fertilitate destul de ridicată, dar şi cu exces de
umiditate.
- 16 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele
muntoase, compact acoperite de păduri.
Harta tipurilor de sol – Ţinutul Bârsei/ Sursa: PATJ
RESURSELE NATURALE (din sol, apă, aer etc.):
Resursele naturale subterane sunt puţine, nefacilitând dezvoltarea unei
industrii miniere. Totuşi, se găsesc unele bogăţii de importanţă economică, precum
materialele de construcţie. Rocile sedimentare, mai ales argilele comune şi
luturile se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, marnele cretacice — în vest
(utilizate în industria cimentului).La Feldioara s-a extras şi s-a prelucrat minereu
de uraniu.
Totuşi, cea mai importantă resursă naturală din zonă o reprezintă izvoarele
de apă minerală din zona Vâlcele. Zona este recunoscută încă de pe vremea
Imperiului Roman, fiind, pe atunci, denumită „Aquarum Vivarum”. Apa din această
zonă este feruginoasă, hidrocarbonatată, calcică, magneziană şi carbogazoasă. În
prezent, resursele de apă minerală de la Vâlcele sunt exploatate, însă la un nivel
destul de redus, comparat cu potenţialul economic al zonei.
- 17 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
VEGETAŢIA (peisajul natural şi cultivat etc.):
Localităţile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafeţe cu
fâneţe şi păşuni. De asemenea, în zona depresionară, şesul este prielnic culturii de
legume şi cereale precum şi a plantelor industriale. Ţinutul Barsei face parte dintr-
o zonă geografică mai mare care este renumită pentru cultura cartofului. Aceasta
zonă cuprinde judeţele Covasna şi Harghita, precum şi porţiuni din judeţele Braşov
şi Mureş.
Note de bonitare ale terenului agricol in ŢINUTUL BARSEI
Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de o serie de avantaje generate de poziţia geografică.
Acestea se referă la relieful montan ce înconjoară teritoriul, apropierea de o mare
aglomerare urbană ce poate genera cerere de servicii, comerţ şi produse agricole, etc.
Dezavantajele mediului fizic sunt legate de temperaturile scăzute din timpul sezonului
rece şi perioada destul de lungă de iarnă. Chiar şi în aceste condiţii, sezonul rece
generează o importantă afluenţă de turişti datorită posibilităţilor de practicare a
sporturilor de iarnă.
- 18 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.2 Hărţi – planul localizării teritoriului
Teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este localizat la punctul de intersecţie al Carpaţilor Orientali cu Carpaţii Meridionali, în zona de nord a Masivului Postăvarul, acoperind porţiuni din Depresiunea Braşovului şi Depresiunea Sfântu Gheorghe. Zona este traversată de mai multe căi de comunicaţie rutiere (DN1, DN11, DN13). În imediata apropiere se mai regăsesc traseele drumurilor DN1A, DN10, DN12, DN73. Zona face parte din bazinul superior al râului Olt, fiind traversată de acesta dar şi de o serie de afluenţi, printre care şi Bârsa. Moştenirea istorică şi diversitatea etnică a teritoriului sunt evidenţiate prin prezenţa în teritoriu a unor obiective cultural-istorice
(biserici fortificate), vechi de secole.
- 19 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Repere ale dezvoltării spaţiale relevante pentru ŢINUTUL BÂRSEI
- 20 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
aşa cum reiese şi din imaginea de mai sus, ŢINUTUL BÂRSEI se află localizat la nord de o axă majoră de dezvoltare
urbanistică, alcătuită din municipiile Braşov, Săcele şi Codlea şi oraşul Ghimbav şi la sud de Municipiul Sfântu Gheorghe. Axa
de dezvoltare reprezintă „coloana vertebrală” care stă la baza polului naţional de creştere Braşov (care include 6 localităţi
urbane şi 9 localităţi rurale). Dintre cel 9 comunităţi rurale care sunt cuprinse în teritoriul polului de creştere Braşov, 5
comunităţi (Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu şi Crizbav) fac parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Această concentrare de
comunităţi urbane are rolul de a genera un anumit tip de dezvoltare în localităţile limitrofe, concentrată în special în
direcţia comerţului şi serviciilor, a activităţilor non agricole precum şi pe relocarea unor activităţi cu caracter industrial de
pe teritoriul urban pe teritoriul rural limitrof.
În nordul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se găseşte municipiul Sfântu Gheorghe - reşedinţa de judeţ al judeţului Covasna. Cu o
puternică dimensiune inter-etnică şi o identitate culturală bine conturată, acest municipiu poate concentra o serie de
activităţi economice din zona serviciilor specializate, care nu se pot dezvolta în teritoriul metropolitan Braşov dar pentru
care există o cerere considerabilă. Această posibilitate de profilare economică specializată poate genera întărirea legăturilor
dintre cele două municipii reşedinţă de judeţ vecine – Braşov şi Sfântu Gheorghe – iar odată cu acest fenomen realizarea unei
dezvoltări economice de-a lungul celor trei coridoare de comunicaţie rutieră, din care doua se găsesc integral in teritoriul
ŢINUTUL BÂRSEI.
În sud-estul ŢINUTULUI BÂRSEI se află teritoriul GAL Curbura Carpaţilor. Dimensiunea acestui grup de acţiune locală este una
interjudeţeană, prin aceea că include şi localităţi din judeţul Covasna. În structura GAL Curbura Carpaţilor sunt incluse şi 2
localităţi (Prejmer şi Tărlungeni) care fac parte din Polul Naţional de Creştere Braşov. Relaţia dintre cele două GAL-uri
vecine trebuie să fie una de complementaritate, prin asigurarea corelării documentelor de planificare strategică şi implicit a
- 21 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
implementării proiectelor propuse. Un punct cu o mare importanţă economică de pe teritoriul GAL Curbura Carpaţilor este
prezenţa Parcului Industrial Prejmer. Acesta poate genera o nevoie de forţă de muncă pe care localităţi din GAL ŢINUTUL
BÂRSEI o pot acoperi. Astfel se poate crea o axă de dezvoltare generată de prezenţa parcului industrial Prejmer de-a lungul
unui coridor rutier ce cuprinde porţiuni din DN 10, DN 11 şi DJ 112, DJ 103 şi DJ 103 A, asigurând astfel mobilitatea forţei de
muncă din localităţile ŢINUTULUI BÂRSEI către şi dinspre Prejmer. Un astfel de coridor ar putea constitui principala axă de
dezvoltare economică şi socială de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI. Datorită prezentei podurilor peste râul OLT ce asigura
legătura comunelor Hăghig si Vâlcele cu restul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, se poate dezvolta un flux de forţa de munca de
pe urma căruia pot beneficia şi cele două localităţi.
La sud de axa urbană Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea se găseşte o zonă cu o puternică dezvoltare turistică alcătuită din
oraşele Predeal şi Râşnov şi staţiunea Poiana Braşov . În sudul extrem al judeţului Braşov se regăseşte şi zona turistică Bran-
Moeciu, care reuşeşte să atragă un număr impresionant de turiştii pe întreaga durată a unui an. Importanţa acestei zone este
foarte mare pentru dezvoltarea dimensiunii turistice şi a serviciilor conexe în teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI. Practic,
comunităţile pot să promoveze potenţialul turistic în primul rând printre turiştii care deja ajung în zonă însă nu ştiu de
existenţa unor obiective turistice cu reală valoare istorică în zona Hărman Sânpetru, Hălchiu, etc. În plus, anumite tipuri de
servicii destinate turiştilor care nu sunt furnizate în arealul Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov pot fi organizate şi livrate pe
teritoriul GAL Ţinutul Bârsei.
- 22 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
La nivel micro-regional, întreaga jumătate estică a judeţului Braşov şi
zona de sud vest a judeţului Covasna (incluzând polul naţional de
creştere Braşov, GAL ŢINUTUL BÂRSEI, GAL Curbura Carpaţilor, Zona de
importanţă turistică Bran – Moeciu – Predeal – Râşnov) poate dezvolta
relaţii funcţionale cu alte regiuni de dezvoltare din România şi chiar
din ţările învecinate. Astfel, de-a lungul unui coridor de comunicaţie
rutieră şi feroviară se poate asigura legătura spre sud cu polul de
creştere Ploieşti şi cu capitala Bucureşti, iar pe viitor şi cu Bulgaria
prin intermediul coridorului Giurgiu Ruse.
Legătura relativ facilă cu Zona Metropolitană Ploieşti va înlesni accesul
şi către una din zonele cele mai dezvoltate de-a lungul Dunării – Zona
Galaţi – Brăila.
Tot prin Bucureşti se poate asigura legătura eficientă cu Portul
Constanţa şi cu litoralul românesc prin intermediul autostrăzii A2, iar
spre vest legătura cu polul de creştere Timişoara.
În nord, legătura imediată este cu municipiul Sfântu Gheorghe, iar de-a
lungul drumurilor naţionale DN 1 şi DN 13 legătura cu graniţa de vest a
României (la Oradea), cu traversarea unor zone cu o puternică
dezvoltare economică (Târgu Mureş, Cluj, etc. )
- 23 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.3 Populaţie – demografie
În tabelul de mai jos sunt prezentaţi principalii indicatori demografici
aferenţi arealului ŢINUTUL BÂRSEI.
Notă: Comuna Crizbav s-a format prin reorganizarea comunei Hălchiu
Populaţie 1995
2009
1
iulie Evolu
ţie/
Regre
sie
Sold
ul m
igră
rii
2008
Sporul
natural
(natalitate
-
mortalitat
e) 2008
Sub 14
ani
2009
Peste
60 ani
2009
Populaţia
activă
(persoan
ele între
14 -60
de ani)
Şomaj
iun.
2009
BOD 4087 4474 387 -1 25
(5,50/00) 653 811 3010 107
CRIZBAV 0 2384 2384 -1 35
(14,60/00) 521 369 1494 109
HĂLCHIU 5683 4703 -980 0 16
(3,40/00) 1120 649 2934 139
HĂRMAN 4067 5084 1017 -3 19
(3,70/00) 787 908 3389 75
SÂNPETRU 3339 4158 819 -1 -1
(-2,40/00) 582 789 2787 56
DUMBRĂVIŢA 4508 5021 513 0 -6
(-1,190/00) 889 935 3197 114
FELDIOARA 7042 6996 -46 0 29
(4,140/00) 1208 838 4950 106
HĂGHIG 2160 2206 +646 16 12
(5,430/00) 500 414 1292 261
VÂLCELE 3214 4263 +1049 22 65
(15,240/00) 1381 513 2369 1018
Total 34100 39289 5189 32 194 7641 6226 25422 1985
% 86,79
% 100% 13,21% 0,081% 4,93 0/00 19,44% 15,85% 64,71% 5,05%
- 24 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Dispersia populaţiei în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
Se poate observa, din figura de mai sus, că dispersia populaţiei între
localităţile membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată, cu
localităţile Crizbav şi Hăghig având cea mai mică pondere, în timp ce Feldioara are
cea mai mare pondere a populaţiei (17,81%). Acest procent se datorează prezenţei
la Feldioara a unei instalaţii de prelucrare a minereului de uraniu care a atras, de-a
lungul timpului, un număr destul de mare de muncitori care s-au stabilit în zonă.
Efectele acestui model de dispersie se referă la un anumit nivel de echilibru între
cele nouă comunităţi, în sensul in care nu există, cel puţin pe termen mediu,
pericolul unei scăderi dramatice a populaţiei intr-o localitate. Aici are o
contribuţie destul de importantă reţeaua de drumuri judeţene ce leagă localităţile
între ele şi care permite mobilitatea bunurilor şi persoanelor în interiorul
teritoriului într-o manieră relativ facilă, care nu solicită în mod obligatoriu
schimbarea domiciliului pentru a fructifica o oportunitate.
La fel ca în multe alte zone aflate în imediata apropiere a marilor oraşe, şi
pe teritoriul ŢINUTULUI BÂRSEI s-au constatat două tendinţe majore legate de
dinamica populaţiei:
Pe de o parte, familii care locuiau în mediul urban, cu venituri şi educaţie
peste medie, s-au mutat în localităţile rurale din apropiere, datorită unui
nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural (prezenţa
utilităţilor publice şi a drumurilor) precum şi peisajelor naturale atractive
BOD
CRIZBAV
HĂLCHIU
HĂRMAN
SÂNPETRU
DUMBRĂVIŢA
FELDIOARA
HĂGHIG
VÂLCELE
- 25 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Pe de altă parte, un curent migrator în care tinere familii din mediul rural
decid să se mute în comunităţile urbane învecinate, unde există mai multe
oportunităţi pe piaţa muncii şi salariile sunt mai atractive decât în
comunitatea rurală natală.
Aceste două tendinţe au darul de a crea un oarecare nivel de echilibru în
ceea ce priveşte evoluţia populaţiei. Astfel, soldul migrator este relativ mic şi
constant în ultima perioadă. Practic, localităţile din zona de est a judeţului Braşov,
aflate în aria de influenţă a axei urbane Săcele – Braşov – Ghimbav – Codlea
formează un suprasistem teritorial relativ închis, în care tendinţele de migrare
între localităţi sunt relativ echilibrate. Nu acelaşi lucru se poate spune despre
comunele Hăghig şi Vâlcele unde soldul migrator este cel mai mare din teritoriul
ŢINUTUL BÂRSEI, fără însă a fi la un nivel alarmant. Aşa cum aminteam mai sus,
apropierea de Municipiul Sfântu Gheorghe şi patrimoniul natural au atras populaţie
urbană pentru a se stabili definitiv pe teritoriul celor două comune.
Structura pe vârste a populaţiei
Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel
regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv în ultima perioadă.
Tendinţa existentă la nivelul întregului spaţiu european este una de îmbătrânire a
populaţiei. Rata de îmbătrânire este diferită de la regiune la regiune dar tendinţa
generală este clară. Efectele pe termen lung ale acestei tendinţe pot fi majore şi
pot afecta întreaga structură socio-economică a comunităţilor locale.
Structura pe vârste a populaţiei in TINUTUL BARSEI
Sub 14 ani
Populatie activa
Peste 60 de ani
- 26 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În ŢINUTUL BÂRSEI, chiar dacă se înregistrează un spor natural pozitiv şi o
tendinţă de migrare a familiilor din clasa de mijloc din spaţiul urban către spaţiul
rural, problema îmbătrânirii populaţiei trebuie luată în serios pentru a nu produce
efecte ireversibile pe termen lung. Se impune dezvoltarea sectoarelor care
contribuie la calitatea vieţii şi crearea unui mediu local favorabil întemeierii şi
dezvoltării familiei. Acest lucru presupune atât dezvoltarea infrastructurii şi a
serviciilor publice din sfera socială (educaţie, sănătate, cultură, ordine publică,
etc.) cât şi dezvoltarea unui mediu economic atractiv.
La nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se poate observa că, din punct de
vedere al ponderii populaţiei active în totalul populaţiei, arealul ŢINUTUL BÂRSEI
este neomogen existând diferenţe între localităţi. Este deosebită situaţia
comunelor Hăghig şi Vâlcele, cu rată mare a populaţiei sub 14 ani şi o pondere
scăzută a populaţiei active.
Sporul natural în TINUTUL BÂRSEI este, în ultimii ani, pe un trend ascendent.
La nivelul anului 2009, sporul natural era pozitiv pentru teritoriul ŢINUTULUI
BÂRSEI, cu o valoare de 4,93 la 1000 de locuitori. Tendinţa este diferită faţă de
trendul general existent în comunităţile rurale. Acest lucru poate fi explicat prin
dezvoltarea economică din ultimii ani a întregii zone, ceea ce a influenţat interesul
tinerilor pentru crearea unei familii. De asemenea, ponderea ridicată a familiilor
de etnie rromă în unele comunităţi, coroborată cu un model familial in care
numărul mare de copii este un plus fac ca, la nivel general, sporul natural în
ŢINUTUL BÂRSEI să fie unul pozitiv.
Chiar dacă este pozitiv, sporul natural actual nu este suficient pentru a compensa
tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Pe termen lung se impun două măsuri care
pot asigura sustenabilitatea existenţei comunităţii:
Dezvoltarea unui mediu social şi economic care valorizează experienţa
persoanelor în vârstă şi o foloseşte prin mărirea perioadei de viaţă activă pe
piaţa muncii, în paralel cu dezvoltarea tehnologiilor şi serviciilor ce permit o
prelungire a perioadei de activitate
- 27 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea familiei şi asigurarea unui
acces facil la servicii din spectrul social (educaţie, asistenţă medicală,
asistenţă socială, cultură, etc. )
După cum se vede, localităţile Hăghig si Vâlcele au un grad ridicat de sărăcie în
comparaţie cu celelalte comune din teritoriul ŢINUTUL BARSEI. Unul din posibilii
factori generatori ai acestei situaţii este lipsa drumurilor naţionale din regiune, dar
şi un spor natural destul de ridicat, caracteristic comunităţilor sărace.
Există, de asemenea, un fenomen demografic important la nivelul ŢINUTULUI
BÂRSEI, şi anume „migraţia nedeclarată”. Datorită apropierii de mari oraşe, atât în
nordul cât şi în sudul teritoriului, un număr considerabil de persoane locuiesc în
mediul rural dar oficial au domiciliul în mediul urban. Spre exemplu, Primăria
Comunei Sânpetru estimează că peste 400 de persoane (aprox. 10% din populaţia
comunei) locuiesc în comună de puţin timp (sub 3 ani) dar figurează că domiciliază
în Municipiul Braşov sau în alte localităţi limitrofe.
Pe ansamblul teritoriului, se constată că populaţia sub 14 ani (19,84%) este mai mare decât
cea peste 60 de ani (15,85%) , ceea ce înseamnă că tendinţa de îmbătrânire nu este atât de
accentuată ca în alte zone rurale. O pondere mai accentuată a grupei de vârstă sub 14 ani au
comunele Hălchiu, Hăghig şi Vâlcele.
Fluxul migrator al populaţiei active în ambele sensuri este legat, în principal, de Municipiile
Braşov, Codlea şi Sfântu Gheorghe: o parte a populaţiei active din zona rurală lucrează în cele
trei municipii, dar şi o parte din populaţia activă a oraşelor este angajată în firmele mai
importante din zona rurală.
„Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei şi ajunge să schimbe profilul economic al unei
comunităţi rurale, în sensul diminuării dimensiunii agricole.
Pe teritoriul ŢINUTUL BARSEI se regăsesc localităţi cu grade diferite de sărăcie , conform datelor de mai jos:
Cod SIRUTA
Denumirea Localitatii
Cod Judet
Cod Regiune
Denumire Judeţ
Denumire Regiune
Numar de gospodării la recensământ
Număr persoane în gospodării la recensământ
Rata Saraciei
Profunzimea sărăciei (Deficitul de consum)
Severitatea Saraciei (INDEX)
Număr Săraci
40606 BOD 8 7 BRASOV CENTRU 1307 3913 24,5% 7,6% 3,5% 960
40928 DUMBRĂVIŢA 8 7 BRASOV CENTRU 1400 4516 33,6% 11,0% 5,3% 1516
40955 FELDIOARA 8 7 BRASOV CENTRU 1985 6415 27,0% 8,3% 3,7% 1734
41033 HALCHIU (+ CRIZBAV)
8 7 BRASOV CENTRU 1275 4041 25,3% 8,1% 3,7% 1024
41088 HARMAN 8 7 BRASOV CENTRU 1333 4358 23,2% 7,5% 3,5% 1011
41925 SÂNPETRU 8 7 BRASOV CENTRU 1112 3427 20,4% 6,6% 3,1% 700
64390 HĂGHIG 14 7 COVASNA CENTRU 711 2103 49,5% 17,8% 8,7% 1042
64942 VÂLCELE 14 7 COVASNA CENTRU 1062 3604 64,3% 28,7% 16,0% 2317
Notă: Comuna Crizbav s-a desprins din comuna Hălchiu după recensământul din 2002
- 28 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.4 Patrimoniu de mediu
Pe întreg teritoriul judeţului Braşov se găsesc o serie de situri naturale
protejate, iar arealul ŢINUTUL BÂRSEI nu este o excepţie. Aici sunt localizate
următoarele situri Natura 2000:
Nr. crt.
Numele sitului Codul sitului Natura 2000
UAT-uri Custode
1. DUMBRĂVIŢA– ROTBAV – MĂGURA CODLEI
România SPA 0037
Codlea, Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Măieruş, Hăghig, Belin
SOR- SC DORIPESCO SA- Ocolul Silvic CODRII CETATILOR- Asociaţia GREEN COD
2. DEALU CETĂŢII LEMPEŞ ŞI MLAŞTINA HĂRMAN
România SCI 0055
Hărman, Sânpetru Fundaţia Carpaţi
3. MUNŢII BODOC - BARAOLT România SPA 0082
Din jud. Covasna, Braşov, Harghita
Consiliul Judeţean Covasna
Mai jos sunt prezentate câteva generalităţi cu privire la cele 3 situri Natura 2000:
Numele zonei Suprafaţa
în ha
Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)
SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI
4536,4
1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007) 2. Arie protejată de interes naţional (Complexul
Piscicol Dumbrăviţa – parte componentă a Sitului Natura 2000, a fost desemnat ca arie specială avifaunistică prin HG 2151/2004, iar în 02.02.2006 a fost declarat ca SIT RAMSAR având numărul 1605)
SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN
371
1. SCI conform Ord 1964 din 2007 2. Arie protejată de interes naţional (Rezervaţia
Naturală Dealul Cetăţii Lempeş, clasificare IUCN, categoria IV – cod România04, şi Rezervaţia naturală Mlaştina Hărman, clasificare IUCN, categoria IV – cod România04) – declarate prin Decizia Comitetului Executiv al C.P.J Braşov nr.949/1962 şi reconfirmată prin Decizia CJ Braşov 124/1995, Hotărârea CJ Braşov 9/1997, Legea 5/2000
SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC - BARAOLT
58.021,0 1. Sit Natura 2000 (SPA conform HG 1284 din 2007)
- 29 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
A. SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA
CODLEI
Din suprafaţa de 4536,4 ha, comunelor
Dumbrăviţa, Hălchiu, Feldioara, Hăghig le revin:
- Comuna Dumbrăviţa: 7% din suprafaţa
administrativ-teritorială a localităţii,
- Comuna Hălchiu: 5%,
- Comuna Feldioara: 6%,
- Comuna Hăghig: 4% .
Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul
principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia: Complexul Piscicol
Dumbrăviţa - Lacurile şi heleşteiele sunt în proprietatea statului român,
concesionate actualmente firmei SC Doripesco SA, iar terenurile din jurul
suprafeţei de apă sunt proprietăţi private.
Relief
Situl Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei se situează în
Depresiunea Bârsei. Depresiunea Bârsei este o parte componentă a marelui
complex depresionar intramontan de la curbura internă a Carpaţilor, cunoscut sub
denumirea de Depresiunea Braşovului.
Depresiunea Bârsei este situată aproximativ în centrul României, la curbura internă
a arcului carpatic, fiind o arie de discontinuitate între Carpaţii Orientali şi cei
Meridionali.
Depresiunea Bârsei se caracterizează printr-un relief cu o dispunere
aproximativ concentrică, în care se succed piemonturile şi glacisurile ce se
dezvoltă sub munte, câmpurile largi care ocupă cea mai mare suprafaţă a
depresiunii şi apoi partea cea mai joasă, şesul aluvial, în centrul regiunii.
Indicii morfometrici prezintă înălţimi maxime absolute ca dominante pe latura
sudică (550-690 m), iar cele minime pe latura nord-vestică (460-500 m), afectând o
dispoziţie de monoclin, adică o lăsare generală spre axa Oltului.
Pe suprafaţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI se regăsesc următoarele situri natura 2000:
SITUL NATURA 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI
SIT NATURA 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN
SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC -
BARAOLT
- 30 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măgura Codlei este un munte de dimensiuni mici (altitudine max. 1292 m) şi
face parte din Munţii Perşani, latura sudică.
Localizarea sitului protejat DUMBRĂVIŢA – ROTBAV – MĂGURA CODLEI
- 31 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Clima
Din punct de vedere zonal, clima Depresiunii Bârsei se încadrează în climatul
temperat, iar regional se situează la tranziţia dintre climatul continental vest –
european de nuanţă oceanică şi cel excesiv continental din est. Se poate considera
deci, un climat continental – moderat, respectiv un etaj climatic premontan.
Climatul depresionar este o formă a etajului climatic al dealurilor şi
podişurilor, influenţat de structura geomorfologică de tip depresionar. Pe scurt,
clima şesului depresionar se caracterizează prin amplitudini termice relativ mari,
temperaturi minime foarte scăzute, printr-o frecvenţă ridicată a îngheţurilor
timpurii şi târzii, frecvente şi intense inversiuni termice, un regim pluviometric de
tip continental, care se caracterizează în general prin precipitaţii relativ scăzute,
însă din acest punct de vedere, climatul este influenţat evident de relieful
periferic şi printr-un regim eolian moderat cu unele intensificări periodice.
Climatul Depresiunii Bârsei poate fi împărţit în funcţie de regiunile şi sectoarele
climatice existente. Astfel, în cadrul regiunilor climatice – sectoare de climă
zonală, face parte din etajul topoclimatic colinar, iar ca arie topoclimatică se
încadrează în topoclimatul de adăpost.
Reţeaua hidrografică
Râurile. Sub raport hidrografic, Depresiunea Bârsei se încadrează în bazinul
hidrografic de ordin superior al Oltului, acest important râu colectând toate apele
ce străbat teritoriul în cauză. Pe axa Oltului apar câteva puncte de adunare a
apelor, în zonele de cea mai joasă altitudine, cum este şi cel de la Feldioara –
Rotbav, unde se varsă cei mai mulţi afluenţi ai Oltului din acea zonă. Câmpul
depresionar joacă deci, rolul de centru de colectare al tuturor râurilor din jur.
Densitatea reţelei hidrografice scade din munţi până în şesul depresionar, ajungând
aici la 0,6– 0,7 km/km2.
Principala arteră hidrografică ce străbate Depresiunea Bârsei este Oltul, care
primeşte toate râurile ce izvorăsc de pe înălţimile muntoase din jur. În prezent o
mare parte a râului Olt a fost îndiguită.
- 32 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Printre cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din Depresiunea Bârsei face
parte şi Homorodul Perşanilor / Hamaradia. Bazinul său are o suprafaţă mai mică
decât cele ale râurilor anterioare (322 km2) şi cursul are o lungime de 35 km. Este
cel mai mare sistem de pe versantul estic al Munţilor Perşani, care traversează şi
aria Dumbrăviţa.
Oltul primeşte şi afluenţi mai mici, cum sunt cei veniţi din Munţii Perşani,
prin culoarul Măieruş, dintre care unii, precum: Crizbavul (S = 45 km2, L = 20 km),
Hotarul şi Măieruşul alimentează heleşteiele şi lacurile de la Rotbav – Vadu Roşu.
Importanţa ariei/zonei
În cadrul sitului Natura 2000 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei sunt
prezente 45 de specii de păsări de interes comunitar, pe suprafaţa sitului care face
parte din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE.
Importanţa sitului se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi
habitatelor acestora. În arie există specii vulnerabile, în pericol şi critic
ameninţate, conform Directivei Păsări (anexa I), Convenţiei de la Berna şi Bonn,
Statutului European de Ameninţare (European Threat Status), categoriei SPEC de
protecţie. Dintre acestea, de primă importanţă sunt speciile de păsări cuibăritoare
incluse în Directiva Păsări – anexa I, precum: Botaurus stellaris, Ixobrychus
minutus, Ardea purpurea (cele 10 – 15 perechi cuibăritoare anual reprezintă peste
1% din populaţia minimă clocitoare la nivel naţional, aici fiind unul din cele mai
importante 10 situri ale speciei din România), Aythya nyroca, Circus aeruginosus (6
– 7 perechi anual, reprezentând cca. 1 % din populaţia minimă clocitoare a
României, fiind una din zonele umede cu cele mai mari densităţi de perechi
clocitoare din interiorul lanţului carpatic), Crex crex, Porzana porzana, Porzana
parva etc., dar şi speciile de pasaj din anexa I a Directivei Păsări, mai ales cele
care anual sunt prezente aici în număr apreciabil, precum: Casmerodius albus –
cca. 100 indivizi în unele zile din perioada septembrie – decembrie, cu un total de
peste 150 exemplare în acea perioadă (cifra reprezintă peste 2 – 3 % din populaţia
central – europeană care trece prin această zonă); Ciconia nigra – peste 40 – 50
indivizi poposesc aici în perioada septembrie – octombrie, cu cifre zilnice de până
la 30 – 35 exemplare (cifra reprezintă cca. 2 – 3 % din populaţia central – europeană
care trece în migraţiune spre sudul Europei). În perioadele de migraţiune (toamna
şi primăvara) populaţia totală a păsărilor acvatice depăşeşte 10 – 20 000 de
- 33 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
exemplare, zona fiind singura care adăposteşte asemenea densităţi de păsări
acvatice din sud – estul Transilvaniei şi una din cele mai importante din
Transilvania şi din interiorul lanţului Carpatic. Populaţia totală anuală a păsărilor
de apă din sit este de peste 25 000 exemplare, uneori ajungând la 30 – 40 000
exemplare, îndeplinind unul din criteriile Ramsar. Peste Depresiunea Bârsei, din
care face parte şi situl respectiv trece un drum de migraţiune important şi
cunoscut de către cercetătorii ornitologi. Această cale de migraţiune face legătura
între drumul transilvănean ce trece pe direcţie NV – SE peste Câmpia Transilvaniei
şi calea ce traversează Munţii Carpaţi spre sudul ţării. Dintre speciile cele mai
importante care trec pe acest drum se enumeră: Casmerodius albus şi Ciconia
nigra. Situl reprezintă în acest sens un punct de maximă concentrare pentru
păsările acvatice, ce devine punct obligatoriu de staţionare şi hrănire pentru o
mare parte a populaţiilor ce traversează Carpaţii spre şi dinspre locurile de cuibărit
ale Europei.
Măgura Codlei, cu habitatele dominante formate din păduri în special de
foioase (făgete), adăposteşte câteva specii de păsări de interes comunitar, listate
în Directiva Păsări, anexa I, precum: Bubo bubo, Strix uralensis, Dendrocopus
leucotos, Dryocopus martius, Ficedula albicollis, F. parva etc.
Dintre mamifere, importantă este vidra (Lutra lutra), specie protejată la nivel
naţional şi inclusă în Directiva Habitate, anexa 2, care se reproduce în zonele
apelor curgătoare (Olt, Hamaradia), în 3 – 5 perechi. De asemenea, s-a răspândit în
ultimii ani castorul (Castor fiber), mai ales pe Hamaradia şi lacul Dumbrăviţa unde
trăiesc câteva familii.
Situl este de asemenea important atât pentru speciile de plante cât şi pentru
asociaţiile vegetale existente în aria Dumbrăviţa. Dintre plante, sunt importante
unele specii rare şi protejate în România sau la nivel european. Speciile de plante
protejate, incluse în Lista Roşie, sunt: Pedicularis sceptrum-carolinum, Ligularia
sibirica (menţionată şi în Directiva Habitate, anexa 2), Menyanthes trifoliata,
Comarum palustre, Valeriana simplicifolia, Dactylorhiza incarnata, Epipactis
palustris, Trollius europaeuş În sectorul nord-vestic al lacului de acumulare
Dumbrăviţa se află o mlaştină eutrofă în care se dezvoltă speciile menţionate,
cunoscută de cercetătorii botanişti şi înainte de apariţia lacului, ca şi mlaştinile /
turbăriile din zona heleşteielor mari ale ariei (heleşteiele nr. 10, 11, 12). Acestea
- 34 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
sunt rămăşiţe vii şi importante din punct de vedere ştiinţific ale vechilor mlaştini
eutrofe şi turbării ce ocupau odinioară o parte a Depresiunii Bârsei.
B. Sit Natura 2000 ROSCI0055 DEALU CETĂŢII LEMPEŞ – MLAŞTINA HĂRMAN
Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a
terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în
proprietatea statului dar şi în proprietate privata
Relief
Situl este amplasat pe Dealul Lempeş , cunoscut şi sub numele de Dealul
Cetăţii, care domina de la cei 740m ai Vârfului Cetăţii, şesul Depresiunii Ţara
Bârsei şi Lunca Oltului în sectorul de îngustare. Dealul Cetăţii Lempeş are aspectul
unei culmi alungite pe direcţia nord est-sud vest, prelungire ai Munţilor Baraoltului,
dincolo de Valea Oltului care-i traversează. Acest aspect este dat şi de alcătuirea
petrografică: fliş sistos-grezos în care predomină calcare, conglomerate şi gresii
cretacice, ce se afundă sub sedimentele depresiunii, pentru a reapare în Munţii
Bârsei. Intense procese de ravenare apar pe secţiunile despădurite ale versanţilor.
Acest sit mai are în componenţă sa şi Mlaştina Hărman, care este situată în partea
centrală îngustata a Depresiunii Braşovului, la limita estică a Ţării Bârsei, pe terasa
de luncă a Oltului. La nord este dominată de prelungirile sudice ale dealului
Lempeş. Terenul este neted, predominând formaţiuni de pietrişuri rulate şi nisipuri
grosiere, printre care se află lentile de mâluri argiloase şi argile.
Climă
Clima este specifică fundului depresiunii cu ierni geroase (media lunii
ianuarie sub -5°C) şi veri călduroase peste 23°C, oarecum atenuate de altitudinea
mai mare a dealului; precipitaţiile sunt reduse 550mm/an în solurile humicogleice.
Reţeaua hidrografică
Este alcătuită din Pârâul Husbor, pârâul de Sub Coastă, Valea Morilor. Pe
lângă reţeaua hidrografică menţionată anterior subliniem faptul că pânza freatică
în zona de mlaştină se află la numai 15-25cm adâncime, ceea ce favorizează
excesul de umiditate. Pietrişurile şi nisipurile din substrat accelerează chiar o
circulaţie activă a apelor.
- 35 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Pedologie
Solurile predominante sunt cele brune – podzolite, mai groase în partea
inferioară a versantului sudic şi sud estic.
Tipuri de habitate
7140 Mlaştini turboase de tranziţie şi turbării oscilante (nefixate de substrat)
7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum
9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum
91I0 * Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen
7230 Mlaştini alcaline.
C. SITUL NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT
Aspecte privind proprietatea asupra ariei şi modul principal de utilizare a
terenurilor din cadrul acesteia: terenurile aferente Sitului Natura 2000 sunt în
proprietatea statului dar şi în proprietate privata.
Din suprafaţa de 58021 ha, localităţilor le revin următoarele procente din
suprafaţa administrativ-teritorială a localităţii:
Judeţul Covasna: Aita Mare (65%), Arcuş (64%), Baraolt (27%), Băţani Mari
(39%), Belin (59%), Bixad (59%), Bodoc (76%), Cernat (<1%), Dalnic (6%), Ghidfalău
(45%), Hăghig (47%), Ilieni (46%), Malnaş (92%), Micfalău (75%), Moacşa (20%),
Sfântu Gheorghe (18%), Turia (3%), Vâlcele (84%), Valea Crişului (61%)
Judeţul Harghita: Cozmeni (1%)
Judeţul Braşov: Bod (<1%), Hărman (3%), Măieruş (<1%), Ormeniş (<1%),
Sânpetru (<1%).
Relief
Situl cuprinde în întregime munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă
cca. 70% din suprafaţa sitului, în trupuri compacte. Este o zonă relativ izolată,
datorită accesibilităţii reduse în zona Munţilor Baraolt. Relieful este caracteristic
zonelor de dealuri înalte. Aria cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri
- 36 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
de foioase, oferind astfel habitate ideale pentru stabilirea păsărilor răpitoare şi
barza neagră, respectiv pentru specii caracteristice pădurilor de fag.
Localizarea sitului protejat MUNŢII BODOC – BARAOLT
Reţeaua hidrografică
Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai râului Olt.
- 37 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Importanţa ariei/zonei
În cadrul sitului sunt prezente:
- 1 specie de interes global: cristeiul de câmp (Crex Crex)
- 9 specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene: acvila ţipătoare mică,
viespar, huhurez mare, barză neagră, ghionoaie sură, ciocănitoare cu spate
alb, ciocănitoarea neagră, muscar gulerat, muscar mic.
Parte dintre specii sunt rezidente, altele doar cuibăresc aici.
Tipuri de habitate
211-213 Culturi
231 Păşuni
311 Păduri de foioase
313 Păduri de amestec
324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Impactul antropic este mijlociu, fiind mai semnificativă activitatea de exploatare
forestieră şi transformarea păşunilor în zone agricole.
Importanţa siturilor NATURA 2000 de pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
1. În cadrul sitului Natura 2000 Dealul Cetăţii Lempeş – Mlaştina Hărman sunt
prezente 7 habitate de interes comunitar dintre care 2 habitate sunt
prioritare, acestea acoperind 80% din suprafaţa totală a sitului. De asemenea
în sit există o specie de nevertebrate care fac parte din Anexa II a Directivei
Consiliului 92/43/CEE dar şi doua specii de plante care fac parte din Anexa II
a Directivei Consiliului 92/43/CEE şi alte 59 de specii de floră şi faună
protejate la nivel naţional şi/sau comunitar.
2. Situl NATURA 2000 ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl
NATURA 2000 ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT constituie o sursă de
eco-turism, aici desfăşurându-se activităţi de bird-watching, organizate de
Societatea română de Ornitologie, sucursala Braşov, co-custode al sitului.
Tot aici se practică şi pescuitul sportiv.
- 38 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
3. Comuna Hăghig are 51% din suprafaţă acoperită de Situl NATURA 2000
ROSPA0037 Dumbrăviţa – Rotbav – Măgura Codlei şi situl NATURA 2000
ROSPA0082 MUNŢII BODOC – BARAOLT. Această situaţie trebuie gestionată
în aşa fel încât constrângerile să fie transformate în oportunităţi, inclusiv
utilizând Măsura 213 din PNDR.
Plăţi Natura 2000 -
Măsura 213 din Planul
National de Dezvoltare
Rurala privind
acordarea de plăţi
compensatorii pentru
utilizatorii de terenuri
agricole din zonele desemnate Natura 2000.
Plăţi anuale forfetare: beneficiarii pot fi fermieri, persoane fizice, juridice
sau grupuri de persoane fizice sau juridice indiferent de statutul juridic pe care
grupul şi membrii săi îl deţin, care desfăşoară activităţi agricole în arealul siturilor
Natura 2000 desemnate pe teritoriul României.
Sunt eligibile suprafeţele agricole localizate pe teritoriul României, situate
în întregime sau parţial pe teritoriul unui sit Natura 2000 digitizat, identificate în
IACS, cu o suprafaţă minimă de un hectar cu parcelele eligibile de dimensiunea
minimă de 0,3 hectare. Solicitantul trebuie să se angajeze să respecte standardele
minime obligatorii pe suprafaţa întregii ferme, cum sunt Bunele Condiţiuni ale
Pământului. Beneficiarul trebuie să ţină un registru al activităţilor agricole legate
de implementarea cerinţelor măsurii, urmând ca autorităţile competente să
verifice conformitatea acestora. Cererea pentru acordarea plăţilor compensatorii
se completează şi se depune anual, iar selectarea lor se face pe principiul „primul
venit, primul servit”.
Sprijinul anual va fi acordat în funcţie de suprafaţa de teren agricol utilizat
(SAU). Plata maximă anuală poate ajunge la 200 euro pe hectar. Doar în cazuri
excepţionale, plata maximă anuală, pentru o perioadă de maximum 5 ani, poate fi
în limita a 500 euro pe hectar. Sumele acordate se vor da sub forma unei plăţi
anuale forfetare pe hectar de teren agricol utilizat situat în cadrul site-urilor
Comunele din arealul ŢINUTUL BÂRSEI sunt incluse în diferite categorii în funcţie de tipologia reliefului şi a elementelor de mediu:
Comunele Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig şi Vâlcele sunt incluse în Zona Montană Defavorizată
Comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu, Hăghig sunt incluse în Pachetul 1 „Pajişti cu Înaltă Valoare Naturală” şi pachetul 2 „Practici Agricole
Tradiţionale”.
- 39 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Natura 2000. La calculul plăţilor nu sunt luate în considerare cerinţele minime
obligatorii.
STAREA MEDIULUI
Principalele probleme de mediu sunt legate de managementul deşeurilor.
Problemele de management al deşeurilor au mai multe cauze principale printre
care se numără:
Obişnuinţa localnicilor de a depozita deşeurile pe câmpuri, în depozite de
deşeuri improvizate
Obişnuinţa localnicilor de nu plăti pentru serviciile de depozitare a
deşeurilor din gospodării
Lipsa atractivităţii economice a comunităţilor rurale pentru companiile
private care prestează activităţi de preluare şi depozitare de deşeuri.
O sinteză a problemelor de mediu identificate la nivelul comunităţilor din
ŢINUTUL BÂRSEI a relevat următoarele:
Localitatea Zone critice sub aspectul poluării
BOD - apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - groapa de borhot din Fabrica de Zahăr Bod - ferma zootehnică Luca din Bod Colonie
CRIZBAV Groapa de gunoi a fost închisă şi ecologizată la data de 16.06.2009. În prezent colectarea deşeurilor menajere se face cu o firmă specializată
DUMBRĂVIŢA
Din cauza lacului de acumulare existent în avalul localităţii Dumbrăviţa a crescut pânza freatică şi nivelul apelor din fântânile existente în gospodăriile populaţiei şi cele publice. Nu există rampă ecologică, deşeurile sunt colectate şi depozitate în gropile ecologice din Braşov
HĂLCHIU
Deversări de canalizare menajera din municipiul Codlea; Deversări ape uzate de la Avicod Codlea; Deversări ape uzate de la Protan Codlea; Depozit de deşeuri închis în iulie 2009, parţial ecologizat;
HĂRMAN - Zona inundabilă pe stânga Podu Olt 700 ha fâneţe şi păşune; - Groapa de depozitare a gunoiului menajer 3,93 ha
SÂNPETRU
Poluarea aerului este generată atât pe teritoriul comunei cât şi pe teritoriul comunităţilor învecinate. Principalele substanţe poluante sunt PM 10-2,5, SO2, NOx, COV, CO2. Principala locaţie unde se înregistrează poluarea solului o reprezintă depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov Managementul deşeurilor nu include colectarea selectivă a deşeurilor.
FELDIOARA -Zone critice sub aspectul poluării atmosferei,apei,solului,terenuri degradate,depozite de deşeuri, rampe ecologice-
HĂGHIG - existenţa nitraţilor peste limitele de admisibilitate în apele provenite
din fântânile publice şi individuale - o suprafaţă degradată de 9,57 ha la cariera de nisip din satul Iarăş
- 40 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
VÂLCELE
- apa din pânza freatică are un mare conţinut de nitraţi şi nitriţi - nu este asigurată zona de protecţie sanitară a izvoarelor minerale şi
nu este asigurată întreţinerea şi dezinfecţia periodică a acestor izvoare
- există terenuri cu eroziuni de suprafaţă şi de adâncime şi eroziuni de suprafaţă asociate cu alunecări de teren
O oportunitate în ceea ce priveşte managementul deşeurilor o reprezintă
dezvoltarea unui sistem integrat de management la nivelul Zonei Metropolitane
Braşov. Un astfel de sistem integrat ar creşte atractivitatea economică, făcând
viabilă colectarea şi depozitarea deşeurilor, atât din punctul de vedere al
locuitorilor cât şi al companiei/companiilor de colectare şi depozitare a deşeurilor.
De asemenea, potenţialul crescut de dezvoltare al sectorului reciclării
deşeurilor refolosibile în Zona Metropolitană Braşov ar putea avea un impact pozitiv
considerabil asupra comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI.
Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate
Retea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundatii
Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităti pentru
dezvoltarea turismului.
Deseurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectarii selective si
lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in conditii de
eficienta economica.
Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
- 41 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural
O altă caracteristică care generează omogenitate la nivelul teritoriului o reprezintă
moştenirea cultural istorică. Caracterul multicultural al întregii zone se regăseşte şi
la nivelul patrimoniului arhitectural şi cultural.
Localitatea Elemente de patrimoniu arhitectural şi cultural
Bod Biserica evanghelică: s-a ridicat în a doua jumătate a secolului XIII-lea, ca o biserică în stilul romano-gotic; Biserica Evanghelică Luterană din comuna Bod figurează sub numărul 2661 în lista monumentelor istorice de pe teritoriul României. S-au păstrat numai unele resturi ale bisericii vechi cum sunt portalul vechi şi bolta gotică a turnului. Turnul clopotniţei a fost reconstruit în anul 1799 în forma lui actuală. Din turnul vechi a rămas doar fundamentul şi primul etaj. Cetatea bisericii a fost distrusă şi ea în mare parte la cutremurul din 1802. Obiectivul cel mai important din punct de vedere istoric este Cristelniţa de piatră în formă de potir, datând din anul 1491 În cor se află 4 covoare anatolice din secolele XVII-XVIII. Pictura altarului reprezintă "Isus Hristos în grădina Ghetsimani", a fost realizată în anul 1869 de Karl Dorschag. Orga datează din anul 1816. Ceasul turnului datează din 1869. Sunt 3 clopote din oţel datând din anul 1923 care provin din Apolda. Un clopot din bronz datează din anul 1846. Unul din clopotele vechi a fost donat în timpul Primului Război Mondial din 1916 pentru a se fabrica tunuri de luptă. În locul clopotului donat a fost adus în 1923 un altul, Clopotul de seară, care răsună şi astăzi în fiecare seară la ora 19:30. Al patrulea clopot este inscripţionat în limba latină şi este cel mai vechi Pe fundaţia altarului şi a orgii stă scris cu litere specific gotice un mesaj referitor la cutremurul din anul 1802. Monumentul eroilor din comuna Bod-Sat: închinat eroilor din primul război mondial, ridicat cu contribuţia locuitorilor, sub îndrumarea învăţătorului Cherciu Gheorghe. Monumentul eroilor din Colonia Bod: închinat eroilor din al doilea război mondial, care au apărat Postul de radio Bod.
Crizbav În apropierea satului se află ruinele cetăţii. Apartenenţa sa la orizontul cetăţilor teutone este ipotetică. Este amintită prima dată în anul 1325. Fortificaţia a fost utilizată pe vremea răscoalelor săseşti din 1324 şi 1332. A fost legată fie de comiţii secuilor, fie de voievozii Transilvaniei. Obiective turistice:
Situl arheologic de la Crizbav, cod LMI 2004: BV-I-s-A-11273
Fortificaţie medievală, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.01
Aşezare hallstattiană, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.02
Fortificaţie dacică, cod LMI 2004: BV-I-m-A-11273.03
Cetatea Heldenburg, cod LMI 2004: BV-II-m-A-11662 Manifestări/evenimente culturale locale: Zilele Cetăţii Crizbav
Dumbrăviţa Monumentul Eroilor Români din Primul şi Al Doilea Război Mondial. Tabloul comemorativ este amplasat în Biserica Ortodoxă din Dumbrăviţa şi a fost realizat în memoria eroilor români din localitate, care s-au jertfit în cele Două Războaie Mondiale. Există un muzeu al satului Vlădeni şi o bibliotecă în satul Dumbrăviţa.
Feldioara Cetatea de la Feldioara este cea mai importantă fortificaţie ridicată de
- 42 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
cavalerii teutoni în Transilvania. Cetatea teutonilor: era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Olt. Din vechea cetate se mai păstrează astăzi numai un rest dintr-un zid de piatră în partea de nord-vest. Biserica evanghelică - Este situata în partea de est a localităţii. Biserica este construită în stil gotic pe temeliile unei bazilici mai vechi de la începutul sec. XIII. Biserica ortodoxă - A fost construită în 1788. Biserica ortodoxă deţine o bibliotecă cu tipărituri din sec. XVIII, provenită de la episcopia Vâlcea. Monumentul eroilor saşi - Construit în 1912-1913, monumentul este închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici intre principele Ardealului Gabriel Bathory şi braşoveni, în anul 1612. Zona istorică locuită - Este formată din clădiri şi case de locuit cu toate acareturile datând din sec. XVIII. Biserica evanghelica fortificata din Rotbav - Biserica evanghelică din Rotbav a fost construită în sec. XIV în stil gotic, fiind una din bisericile fortificate din Tara Bârsei.
Hălchiu 12 monumente istorice, din care 2 biserici ortodoxe şi 2 biserici evanghelice Biserica fortificată din Hălchiu: este înconjurată de o cetate cu două incinte, având şase turnuri. În şanţul din jurul ei putea fi dirijată apa din Vulcăniţa, cetatea fiind astfel o fortificaţie de apărare destul de puternică la vremea ei. În anul 1599, biserica cetate a rezistat trupelor domnitorului Mihai Viteazul care, după ce au incendiat satul, au asaltat de şase ori fără succes biserica-cetate
Hărman Istoria cetăţii Hărmanului se leagă de prezenţa Ordinului Cavalerilor Teutoni în Ţara Bârsei în primele decenii ale secolului al XIII-lea la Feldioara, Prejmer, Râşnov şi Sânpetru. Prima atestare documentară a aşezării datează însă de la 21 martie 1240, la 15 ani după alungarea Cavalerilor Teutoni din aceste teritorii. Intr-un document redactat atunci, regele Béla al IV-lea spune “am hotărât să dăruim sfântului şi venerabilului convent al mănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentru cheltuielile sale, ce se vor face în fiecare an pentru folosul obştesc, al capitulului întregului ordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţile Transilvaniei, şi anume cetatea Feldioara (Castrum Sanctae Mariae), Sânpetru (Sancti Petri), muntele Hărman (Mons Mellis) şi Prejmer (Tartilleri) cu toate veniturile, drepturile şi cele ce ţin de ele”. În sec XIII, locuitorii au construit o biserică înconjurată de ziduri, după modelul fortăreţelor saxone din această zonă. Biserica este împrejmuită cu ziduri înalte, prevăzute cu şapte turnuri de apărare. De-a lungul timpului, localnicii au renovat şi adaptat fortăreaţa conform necesităţilor lor. În interiorul bisericii se păstrează şi astăzi băncile de lemn realizate în secolul al XVI-lea. Orga şi altarul au fost renovate ulterior, datorită contribuţiei regelui polonez Carol al XII-lea. Masivul turn din partea de vest a fost construit în secolul al XIV-lea. În incinta cetăţii se efectuează serviciu religios evanghelic. Bibliotecă: Există două biblioteci, una a Şcolii generale din satul Hărman (16.000 de volume) şi una a comunei. Cămin Cultural: Clădirea are o sala mare cu capacitate de 250 de persoane. În subsolul clădirii îşi desfăşoară activitatea ansamblul folcloric “Vatra Hărmanului”. Tot aici, la etaj, se găseşte Muzeul etnografic Hărman şi biblioteca din comună.
Sânpetru Din secolul XIII datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte la 1794. Urmele unei picturi aflată pe unul dintre pereţii cetăţii fortificate a dus la presupunerea că, pe acest loc, cistercienii construiseră o mănăstire în jurul anului 1240.
- 43 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În interiorul cetăţii evanghelice funcţionează biblioteca comunei Sânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şi găzduieşte peste 8500 de volume. Biblioteca funcţionează pe bază de înscriere, în prezent fiind înregistrate peste 250 de persoane. La 25 august 1937 ia fiinţă prima şcoală de instructori planorişti din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Aerodromul funcţionează şi în prezent.
Hăghig Monumente istorice, monumente ce nu deţin o importanţă naţională: - Conacul Kövesdi - Biserica ortodoxă „Schimbarea la Faţă” – sat Hăghig - Cimitirul ortodox vechi – sat Hăghig - Biserica reformată – sat Hăghig - Capela familiei Nemes – sat Hăghig, nr. 112 (în cimitirul nou) - Castelul Nemes – sat Hăghig, nr. 420.
Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Covasna, a fost pusă sub protecţie provizorie şi o locuinţă veche numită Casa galbenă.
Vâlcele Situri arheologice: - două aşezări neolitice, cultura Cucuteni-Ariuşd,la dealul Tyszk şi la
dealul Ciocas a intravilanului satului Ariuşd - aşezare din cultura Hallstadt, la extremitatea nordică a dealului Ciocas - fortificaţie din sec. XII-XIII Monumente şi ansambluri de arhitectură: - Bisericile reformate construite în satele Ariuşd şi Araci, în sec. XV-XVI - Biserica ortodoxă din Vâlcele, sec.XIX - Conacul Domokos, din satul Araci, sec. XIX
Comunele reunite în „ŢINUTUL BÂRSEI” păstrează moştenirea culturală specifică
convieţuirii românilor (actualmente majoritari) cu saşi, unguri, rromi.
Comuna Dumbrăviţa şi-a păstrat specificul puternic românesc, afirmat mai ales
odată cu privilegiile în privinţa autonomiei oferite localităţilor din sudul
Transilvaniei care au format Regimentul I de graniţă al Imperiului Austro-ungar.
În şase din cele şapte comune: Hărman, Hălchiu, Bod, Sânpetru, Feldioara, Crizbav,
care au aparţinut Ordinului Cavalerilor teutoni din Ţara Bârsei, se păstrează
vestigii arhitecturale ale renumitelor biserici-cetăţi fortificate, construite în sec.
XIII.
Cultura naţionalităţilor, altele decât cea română, este prezentă încă în stilul
arhitectural, în obiceiurile folclorice, gastronomice. Acestea din urmă sunt
prezentate cu ocazia diverselor manifestări culturale. Există ansambluri de dansuri
populare, fanfare, etc.
Evenimente, festivaluri:
- Zilele Cetăţii Crizbav, Târgul de primăvară, Târgul de toamna
- Hălchiu: Zilele comunei (în luna septembrie), Festivalul sarmalelor,
organizat de etnicii maghiari
- 44 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- Hărman: Balul Penaşilor (1-8 ianuarie), Maialul de Armindeni (1 mai), Zilele
Hărmanului (15 august).
- Feldioara: Zilele Marienburg - are loc în septembrie
- Dumbrăviţa : În august se organizează ziua localităţii; în aprilie şi
septembrie se organizează două târguri.
- Sânpetru - Ziua Eroilor,Zilele Comunei Sânpetru, Carnavalul (Fasching), Ziua
Mamei (Muttertag), Ziua recoltei(Erntedankfest), Ziua Cetăţii (Burgfest)
- Hăghig:„Balul Strugurilor” în luna octombrie
- Vâlcele: „stropitul” după Paşti.
La majoritatea evenimentelor locale (târguri, Zilele localităţii) sunt apreciate şi
premiate cele mai bune rezultate ale activităţilor agricole tradiţionale: cea mai
bună recoltă, cel mai frumos animal, cele mai bune preparate culinare, cea mai
tare băutură, etc.
Patrimoniul arhitectural şi cultural al „Ţinutului Bârsei” este deosebit de bogat, cantitativ şi
calitativ, reprezentând moştenirea tuturor etniilor care-l locuiesc.
Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărăra s-au păstrat vii
diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.
Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii
identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la
sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.
În acest sens, conservarea moştenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte
dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a satelor româneşti, cu un efect
pozitiv dezvoltării economice locale durabile şi competitive.
- 45 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.6 Economia locală
Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este
indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov,
cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă
economică a Municipiului Sfântu Gheorghe.
Activităţi sociale si instituţii locale
Un fenomen important, care nu poate fi relevat de datele statistice îl
reprezintă mobilitatea populaţiei active într-un areal de dezvoltare bine delimitat,
ce include cele 9 comunităţi din ŢINUTUL BÂRSEI. Există un nivel destul de ridicat
de mobilitate al salariaţilor în ambele sensuri (din rural spre urban şi viceversa).
Nivelul de mobilitate depinde, în mod evident, de calitatea serviciilor de transport
public în comun. În prezent, aceste servicii sunt asigurate de operatori privaţi.
Calitatea slabă a serviciilor de transport este compensată prin eforturi individuale
ale persoanelor care folosesc autoturismele pentru a putea circula în zonă. Reţeaua
de drumuri naţionale şi judeţene este foarte dezvoltată şi permite accesul facil în
foarte multe puncte din arealul metropolitan Braşov şi din depresiunea Sfântu
Gheorghe.
O situaţie specială o reprezintă transportul public de persoane între Municipiile
Braşov şi Sfântu Gheorghe. Această rută permite mobilitatea populaţiei aflată de-a
lungul rutei de transport către oricare din cele două municipii. În acest moment,
ruta de transport utilizează drumurile naţionale DN11 şi DN 12 care străbat o mică
parte din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI şi apoi ocolesc teritoriul. Chiar dacă există alte
două rute posibile care traversează întreg teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI, acestea fac
uz de drumuri judeţene şi nu sunt folosite de companiile de transport public în
comun. Locuitorii din comunităţile ŢINUTULUI BÂRSEI folosesc astfel autoturismele
personale pentru parcurgerea traseelor care traversează graniţa dintre judeţele
Covasna şi Braşov. Pentru traseele intra judeţene, companiile de transport public
folosesc drumurile judeţene în baza unei licenţe de transport judeţean.
Se intenţionează, în viitor, dezvoltarea unui sistem de transport public integrat,
care să facă uz de toate atu-urile teritoriului şi să asigure prin calitate,
interconectivitate şi facilitatea utilizării acoperirea nevoilor de transport pentru
toate categoriile de public. Aşa cum aminteam mai sus, este necesară dezvoltarea
- 46 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
unor noi rute de transport public care să facă legătura între diferite localităţi, în
special rurale, care să răspundă noilor dezvoltării rezidenţiale sau industriale din
arealele urbane polarizatoare.
II.2.1.6.1 Repartizarea populaţiei active
Situaţia populaţiei active din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în tabelul
de mai jos:
Localitatea Populaţia
activa total Agricultura Industrie Comerţ Servicii
Bod 3010 467 19 279 112 57
Crizbav 1494 176 12 12 20 132
Dumbrăviţa 3197 210 0 20 55 135
Feldioara 4950 1060 9 772 114 165
Hălchiu 2934 788 81 248 159 300
Hărman 3389 1351 63 503 159 626
Sânpetru 2787 1255 1 658 241 355
Hăghig 1292 82 17 7 11 47
Vâlcele 2369 227
55 26 146
TOTAL 25422 5616 202 2554 897 1963
% 100,00 3,60 45,48 15,97 34,95
Distribuţia forţei de muncă în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
Graficul de mai sus relevă o realitate existentă la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI
şi anume legătura între nivelul de accesibilitate şi gradul de ocupare al populaţiei.
Localităţile Feldioara, Hărman şi Sânpetru au un număr relativ ridicat de angajaţi
467.00 176.00
210.00
1060.00
788.00 1351.00
1255.00
82.00 227.00
Repartizarea fortei de munca pe localitati
Bod
Crizbav
Dumbravita
Feldioara
Halchiu
Harman
Sanpetru
Haghig
Valcele
- 47 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
tocmai datorită prezenţei căilor de acces (drumuri naţionale) şi apropierii de axa
urbană Codlea-Ghimbav-Braşov. La polul opus se află localităţile Hăghig, Vâlcele,
Crizbav şi Dumbrăviţa care au cei mai puţini angajaţi, una din cauze fiind şi nivelul
destul de scăzut de accesibilitate. În aceste localităţi există doar drumuri
judeţene, de o calitate inferioară celor naţionale.
Forţa de muncă pe sectoare de activitate
Datele prezentate mai sus relevă o tendinţă generalizată la nivelul spaţiului
rural din întreaga ţară, şi anume un număr foarte scăzut al personalului angajat în
agricultură. Acest lucru se datorează faptului că proprietăţile funciare sunt
fragmentate, predomină fermele exploataţiile de mici dimensiuni care nu reuşesc
să genereze un profit economic, şi implicit să genereze ocupare la nivelul
populaţiei active. Mai mult decât atât, dezvoltarea industriei şi serviciilor la nivelul
regiunii Braşov face ca generaţia tânără din mediul rural să îşi caute dezvoltarea
profesională în afara domeniului agricol. Chiar şi în aceste condiţii, există un
nucleu de exploataţii agricole profitabile care pot constitui masa critică pentru o
dezvoltare viitoare a sectorului agricol în complementaritate cu alte componente
ale dezvoltării economice. Majoritatea acestor exploataţii agricole se datorează
succesului culturilor de plante industriale (cartof, sfeclă de zahăr) şi cereale care
pot genera un profit economic.
202.00
2554.00
897.00
1963.00
Repartizarea fortei de muncă pe sectoare de activitate
Agricultura
Industrie
Comert
Servicii
- 48 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
După cum reiese din tabelele prezentate în această secţiune, principalele
domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte
dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai
largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-
Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe. Aşezarea geografică în centrul
ţării, la intersecţia unor importante rute comerciale generează, pentru toate
comunităţile, o cerere a dezvoltării serviciilor. Această tendinţă a fost accentuată
şi de dispariţia marilor fabrici care au dominat dezvoltarea economică în perioada
comunistă – Fabrica de Autocamioane ROMAN, Uzina TRACTORUL Braşov, ISAMA
Sfântu Gheorghe şi Întreprinderea de Aparataj Motoare Sfântu Gheorghe
Agricultura Industrie Comerţ Servicii total personal salariat
2004 499 939 672 999 3109
2005 420 675 698 1046 2839
2006 284 1141 413 1308 3146
2007 337 2000 713 1766 4816
2008 202 2554 897 1963 5616
Evoluţia numărului de salariaţi pe sectoare de activitate
Datele prezentate în mai sus relevă o tendinţă generalizată de scădere a
numărului de angajaţi în agricultură. Chiar dacă această scădere poate fi
interpretată ca rezultând din scăderea importanţei sectorului agricol în economia
regiunii, ea poate fi asociată şi unui demers de creştere a productivităţii muncii în
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2004 2005 2006 2007 2008
Agricultura
Industrie
Comerț
Servicii
- 49 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
cadrul fermelor de mici dimensiuni precum şi mecanizării procesului de producţie
agricolă cu utilaje performante.
În paralel, se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul
industrial şi în sectorul serviciilor. Prin creşterea nivelului de accesibilitate
(construirea de noi drumuri de acces şi reabilitarea celor existente), spaţiul rural
devine atractiv pentru multe companii private interesate să dezvolte activităţi
economice în zona unei mari aglomerări urbane cu aproape 500 000 de locuitori. De
asemenea, companii care derulau activităţi industriale în spaţiul urban au căutat
posibilităţi de relocare în spaţiul rural limitrof.
Unul din factorii importanţi în creşterea nivelului de angajare în sectorul
serviciilor şi mai ales al industriei îl reprezintă nivelul destul de ridicat de
accesibilitate al întregii Depresiuni a Braşovului, atât din punct de vedere rutier
cât şi feroviar. Din păcate, această tendinţă de profilare a comunităţilor rurale
către sectorul non agricol nu este întâlnită la acelaşi nivel pe întreg teritoriul
ŢINUTUL BÂRSEI. Se desprinde de aici nevoia de a creşte nivelul de accesibilitate
rutieră şi/sau feroviară în toate comunităţile teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.
În ultimii cinci ani s-a produs o puternică schimbare în repartizarea personalului salariat pe sectoare de activitate, respectiv scăderea constantă în domeniul agricol şi creşterea semnificativă în sectoarele industrie şi servicii. Acest areal beneficiază de condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov. Situaţia precară a veniturilor din agricultură argumentează necesitatea dezvoltării unei economii rurale diversificate, a diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe sectorul non-agricol, ca sursa durabila pentru nivelul de trai al comunităţilor din mediul rural şi pentru dezvoltarea economiei rurale. „Ţinutul Bârsei” se înscrie în tendinţa identificată la nivelul regiunii Centru, de reducere a ponderii agriculturii şi orientarea spre sectorul industriei şi al serviciilor. La nivel regional, cea mai mare rată de ocupare a populaţiei se înregistrează în Regiunea Centru, cu un procent de 30,8%, în sectorul secundar şi terţiar, respectiv 24,6%, în sectorul primar (INS 2005).
- 50 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.6.2 Agricultură
Toate localităţile prezentate în tabelul de mai jos se afla în depresiunea Braşovului
şi depresiunea Sfântu Gheorghe, unde altitudinea este cuprinsa intre 500 şi 1000 m.
Structura fondului funciar în anul 2009:
Localitatea Suprafaţa agricola
(ha)
din care:
Arabil Fâneaţă Păşune Livezi
Bod 2902 2250 171 480 1
Hărman 4456 2988 458 942 68
Hălchiu 4834 3687 318 810 19
Sânpetru 2639 2083 84 359 113
Crizbav 2670 1814 225 612 19
Dumbrăviţa 5103 1565 770 2768 0
Feldioara 5337 3229 693 1413 2
Vâlcele 3061 1465 1358 228 10
Hăghig 2952 1764 965 216 7
total 33954 20845 5042 7828 239
% 100% 62,04% 15% 23,30% 0,71%
După cum reiese şi din tabelul de mai sus, principala destinaţie a suprafeţelor
agricole este cea de teren arabil. Această destinaţie este una normală într-o zonă
depresionară. Următoarea categorie de folosinţă ca pondere o reprezintă păşunile.
Structura fondului funciar în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
Graficul de mai sus subliniază tendinţa teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI de a se orienta
către cultura plantelor industriale şi către zootehnie, în conformitate cu condiţiile
de relief, soluri, precipitaţii, climă, etc ce se găsesc în zonă.
20845 5042
7828
239
Arabil
Fâneaţă
Păşune
Livezi
- 51 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Modul de folosinţă a terenului arabil, cu principalele culturi agricole:
Suprafeţe însămânţate în primăvara anului 2009 (ha):
Localitatea cartofi sfeclă
de zahăr
grâu secară orz orzoaică ovăz porumb boabe
total
Bod 45 282 596 12 3 35 14 147 1134
Hărman 367 81 801 0 0 166 0 267 1682
Hălchiu 211 310 1093 40 35 340 78 50 2157
Sânpetru 116 37 213 5 0 21 9 140 541
Crizbav 40 10 150 200 0 150 60 0 610
Dumbrăviţa 100 1 45 90 20 40 0 25 321
Feldioara 155 160 400 10 25 270 40 90 1150
Vâlcele 70 40 70 10 0 100 0 200 490
Hăghig 70 60 320 20 0 220 20 120 830
total 1174 981 3688 387 83 1342 221 1039 8915
% 13,16 11 41,36 4,34 0,93 15,05 2,47 11,65 100
Utilizarea terenului arabil în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI (ha)
Principalele culturi sunt cele asociate reliefului şi climei din regiunea
Braşov. Culturile de cereale predomină. Un factor important în ceea ce priveşte
cultura plantelor industriale o reprezintă prezenţa fabrici de zahăr de la Bod.
cartofi, 1174
sfeclă de zahăr, 981
grâu, 3688
secară, 387
orz, 83
orzoaică, 1342
ovăz, 221 porumb boabe, 1039
- 52 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Datorită acestui agent economic, o porţiune considerabilă din exploataţiile agricole
este folosită pentru culturi de sfeclă de zahăr.
În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, acesta este prezentat sintetic în
tabelul de mai joş
localitatea efective de animale
2007 2008 2009
HĂRMAN
bovine 590 500 560
cabaline 93 85 70
ovine 3250 4475 3350
porcine 840 495 350
păsări 3190 2800 2930
BOD
bovine 1150 1310 1170
cabaline 115 130 130
ovine 4800 5700 7000
porcine 1000 500 800
păsări 4000 2536 3880
SÂNPETRU
bovine 420 439 225
cabaline 41 51 51
ovine 820 800 1000
porcine 488 300 250
păsări 4420 1269 2460
HĂLCHIU
bovine 805 835 589
cabaline 53 71 35
ovine 1130 2100 2200
porcine 740 480 410
păsări 2500 2500 2850
CRIZBAV
bovine 175 193 137
cabaline 74 72 59
ovine 557 150 187
porcine 322 150 220
păsări 1700 1400 1350
FELDIOARA
bovine 650 510 620
cabaline 110 75 62
ovine 3500 3300 3800
porcine 800 370 620
păsări 4300 4510 4600
DUMBRĂVIŢA
bovine 400 150 230
cabaline 140 180 98
ovine 1000 1200 1600
porcine 500 318 318
- 53 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
păsări 900 1049 1100
VÂLCELE
bovine 728 774 447
cabaline 396 475 345
ovine 2810 4815 3541
porcine 1050 914 375
păsări 3350 3350 3261
HĂGHIG
bovine 1491 1565 2134
cabaline 154 164 154
ovine 3080 4913 3555
porcine 870 809 2865
păsări 3190 3190 1975
TOTAL
bovine 6409 6276 6112
cabaline 1176 1303 1004
ovine 20947 27453 26233
porcine 6610 4336 6208
păsări 27550 22604 24406
Efective de animale în ŢINUTUL BÂRSEI
Ultimii trei ani subliniază un nivel relativ constant în ceea ce priveşte
efectivele de bovine, cabaline şi porcine. În ceea ce priveşte ovinele, acestea
reprezintă o categorie destul de întâlnită în zonă, iar efectivele au o tendinţă
ascendentă. Efectivele de păsări au suferit o scădere importantă în 2008 datorită
epidemiei de gripă aviară. Creşterile de efective animale din zonă pot fi explicate
prin dezvoltarea economică din arealul urban aflat la sud şi la nord de teritoriul
20947
27453 26233
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
2007 2008 2009
bovine
cabaline
ovine
porcine
pasari
- 54 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
ŢINUTUL BÂRSEI. Această dezvoltare economică a generat o creştere a cererii de
produse animale.
Fondul forestier:
Localitatea Suprafaţă păduri (ha)
Bod 247
Hărman 476
Hălchiu 600
Sânpetru 237
Crizbav 2000
Dumbrăviţa 4290
Feldioara 1350
Vâlcele 2475
Hăghig 1425
total 13100
Exploatarea fondului forestier, prin ocoale silvice private sau publice,
asigură o sursă de venit atât proprietarilor privaţi de păduri, cât şi autorităţilor
publice locale, prin valorificarea masei lemnoase. Fondul de vânătoare este bogat
calitativ, existând efective de urşi, mistreţi, iepuri etc. Din punct de vedere
cantitativ fondul cinegetic nu permite dezvoltarea activităţilor de vânătoare.
O prezentare mai detaliată a activităţilor agricole din localităţile ŢINUTULUI
BÂRSEI este prezentată în tabelul de mai joş Aşa cum aminteam mai devreme,
principala caracteristică a activităţilor agricole o reprezintă fragmentarea
suprafeţelor agricole şi exploatarea lor într-o manieră individuală. Există totuşi
câteva exploataţii de dimensiuni mai mari ce pot constitui un nucleu în ceea ce
priveşte concentrarea şi eficientizarea activităţilor agricole.
- 55 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Caracteristicile activităţilor agricole (2010):
Localitate
a
Mărimea suprafeţelor
exploataţiilor
Creşterea
animalelor
Procesarea
produselor
Bod - 1 exploataţie de 150 ha cu
terenuri în arenda
- 4 exploataţii intre 50 şi 80
ha parţial în arenda,
parţial în proprietate .
- 1 exploataţie de 50 ha cu
terenurile în arenda
- restul suprafeţei este
lucrat pe exploataţii
individuale cu terenuri
proprietate şi arenda pana
la 10 ha
- Asociaţia
Crescătorilor de
Taurine Bod Sat
cu aprox. 180
capete
- Asociaţia
Crescătorilor de
Taurine Bod
Colonie cu aprox.
120 capete
- PFA - 150 capete
- Crescători
persoane fizice
- 1/3 în
exploataţiile
proprii
- 2/3 sunt livrate
marilor
procesatori
(fabrici de lapte,
abatoare etc.)
Hărman - 5 exploataţii cu suprafeţe
între 150 ha şi 515 ha
- 1 exploataţie intre 50 şi
150 ha
- 1 exploataţie intre 10 şi 50
ha restul suprafeţei este
lucrat pe exploataţii
individuale cu terenuri
proprietate şi arenda pana
la 10 ha
Crescători
persoane fizice:
- Bovine: 7
persoane deţin
între 10-100
capete
- Ovine: 7
persoane deţin
între 50-1600
capete
- 2/3 sunt livrate
marilor
procesatori
(fabrici de lapte,
abatoare etc.)
- 1/3 din produse
livrate la piaţa
libera
Hălchiu - 2 societăţi agricole
formate după Legea nr.
36/1991 cu suprafaţa de
teren de 657 ha
- 1 societate comercială
pentru producerea de
cartofi de sămânţă cu
- o cooperativa –
„BOVIROM TARA
BARSEI” BRASOV
cu 400 cap.
bovine
- 220 cap. bovine
în Asociaţia
- 1/3 sunt livrate
marilor
procesatori
(fabrici de lapte,
abatoare)
- 2/3 din produse
livrate la piaţa
- 56 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
suprafaţa de 200 ha în
arendă şi 50 ha în
proprietate
- 5 exploataţii agricole cu
suprafaţa de peste 50 ha
- 10 exploataţii agricole cu
suprafaţa intre 10 ha – 50
ha
- restul suprafeţei este
lucrat în exploataţii
agricole individuale cu
terenuri proprietate şi
arenda pana la 10 ha
Crescătorilor de
Taurine Hălchiu
- 300 cap. bovine
la persoane fizice
libera (cereale,
lapte, carne,
cartofi)
Sânpetru Terenurile agricole sunt
utilizate:
- în proporţie de 30%
individual
- 70% de către doua
societăţi agricole şi
crescătorii de animale
din comuna
- 8 crescători de
animale/păsări -
P.F.A. sau
Întreprindere
familiala cu
circa 1500 ovine,
300 bovine, 3.000
păsări.
- 100 de cetăţeni cu
1-5 capete bovine
- 1 P.F.A. – apicultor
Produsele sunt
livrate
procesatorilor şi o
mica parte
comercializate
direct din
gospodarii
Crizbav - Terenurile agricole sunt
utilizate:
- în proporţie de 80%
individual, 20% de către
doua societăţi agricole
- nr. exploataţii agricole =
995
- suprafaţa exploataţii
agricole = 2543.34 ha
- 77 persoane au 1-
17 capete bovine
- 26 persoane au 1-
300 capete ovine
- 143 persoane au
1-2 capete
cabaline
- 330 persoane au
1-20 păsări
- 1 apicultor PFA
- 2/3 sunt
procesate în
exploataţiile
proprii
- 1/3 din produse
livrate la piaţa
libera
- 57 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
DUMBRĂ
VIŢA
Exploataţiile agricole sunt
fragmentate.
Există o singură exploataţie
agricolă de aproape 100 de
ha.
Suprafaţa totala a
exploataţiilor agricole este
de aprox. 1000 de ha din
care peste 65% este
ocupată de culturile de
nutreţ-
In comună există un
număr de aprox.
230 bovine, 1600
de ovine, peste 300
porcine si 1600 de
păsări.
- 1/3 în
exploataţiile
proprii
- 2/3 sunt livrate
marilor
procesatori
(fabrici de lapte,
abatoare etc.)
Feldioar
a
Cea mai mare exploataţie
agricola este realizată de o
companie privată care
gestionează o suprafaţă de
peste 400 de ha
Mai există 2 exploataţii de
aprox. 50 de ha
Restul suprafeţelor sunt
reprezentate de
exploataţiile de mici
dimensiuni
Suprafaţa totala agricola
este de aprox. 1240 ha
Aprox. 30 de
persoane au intre
1-30 capete bovine
Aprox. 40 de pers
au intre 1 si 2
capete cabaline
216 persoane au
intre 1 -20 de
păsări
- 2/3 sunt
procesate în
exploataţiile
proprii
- 1/3 din produse
livrate la piaţa
libera
Hăghig - 4 exploataţii 25-80 ha
parţial în arendă
- restul suprafeţei este
lucrat pe exploataţii
individuale cu terenuri
proprietate şi arendă până
la 10 ha.
- Asociaţia
Crescătorilor de
Taurine Hăghig,
aprox. 35 buc.
Bovine
- 12 PFA mixt
bovine-ovine 900
capete
- 1/3 exploataţii
proprii
- 2/3 sunt livrate
marilor procesatori
(fabrici de lapte,
abatoare)
- 58 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- ovine 380
- caprine 150
- 1 societate
comercială suine
Vâlcele - majoritatea gospodăriilor
sunt mici, media fiind de
5, 40 ha (peste media
naţională= 2,43 ha în
2007)
- grad de mecanizare
satisfăcător, dar învechit
- zootehnia se
dezvoltă datorită
calităţii păşunilor
şi fâneţelor
- efectivele de
animale au scăzut,
dar, în ceea ce
priveşte creşterea
bovinelor, se
constată o creştere
constantă a
producţiei de lapte
- 2/3 sunt
procesate în
exploataţiile
proprii
1/3 din produse
livrate la piaţa
libera
O problemă importantă cu care se confruntă administratorii micilor exploataţii
agricole o reprezintă lipsa mijloacelor eficiente de valorificare a produselor din
gospodăriile proprii. Astfel, o mare parte din agricultori reclamă lipsa unor spaţii
amenajate pentru vânzarea de produse agroalimentare în comunităţilor rurale. În
plus, o oportunitate pentru vânzarea produselor agricole din exploataţiile de mici
dimensiuni o reprezintă organizarea de târguri şi evenimente ocazionate de diverse
sărbători unde pot fi comercializate astfel de produse.
Fragmentarea şi utilizarea individuală a exploataţiilor agricole este relevată şi de
numărul relativ scăzut de companii private din sectorul agricol, companii care
asigură şi un nivel scăzut al ocupării populaţiei. Situaţia firmelor specializate pe
activităţi agricole este prezentată în tabelul de mai joş Totuşi se poate observa o
dezvoltare a companiilor de prelucrare a produselor lactate şi a celor din carne,
pornind de la tradiţia zonei în aceste sectoare. Aceste companii reprezintă punctul
critic pentru dezvoltarea exploataţiilor de dimensiune mică şi medie care pot
furniza materia primă solicitată de procesatori pentru a acoperi cererea generată
de o aglomerare urbană de aproximativ 500.000 locuitori.
- 59 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Comentarii privind economia locală
Caracteristicile fizice ale zonei se reflectă în ponderea principalelor culturi
practicate, şi anume culturile de cartof şi plante industriale, ale căror posibilităţi
de valorificare sunt mai ridicate decât în cazul altor categorii de culturi. Pe un
relativ îndepărtat loc doi se situează creşterea bovinelor şi a porcinelor. Un aspect
important în productivitatea sectorului zootehnic o reprezintă nivelul destul de
ridicat al investiţiilor necesare pentru respectarea normelor de siguranţă sanitar-
veterinară.
În ceea ce priveşte dimensiunea teritorială, localităţile Hărman şi Hălchiu
deţin conducerea în ceea ce priveşte numărul de companii private din sectorul
agricol. Acest lucru se datorează şi faptului că extravilanul celor două comune este
destul de mare pentru a putea dezvolta aici exploataţii agricole profitabile.
Existenţa păşunilor şi fâneţelor de calitate, pe 36% din suprafaţa fondului
funciar, permite dezvoltarea activităţii de creştere a animalelor (bovine, ovine ).
Aceste activităţi se realizează în gospodării individuale, în firme specializate sau în
fermele mixte care funcţionează în arealul prezentat .
În privinţa modului de utilizare a terenului agricol, se păstrează un grad de
asociere relativ mic; în schimb, asocierile existente, atât în cultura plantelor, cât
şi în creşterea animalelor, au confirmat eficienţa, comparativ cu exploataţiile cu
suprafeţe mici, datorate fragmentării excesive a proprietăţii. Formele asociative
de exploataţii agricole au reuşit în mare parte sa se adapteze nevoilor unei
agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate inclusiv prin fonduri
SAPARD.
Ferme de producţie în domeniul zootehnie:
BOD: SC L&D LUCA, AF GAITAN IOAN (taurine)
HĂLCHIU: SC POLZOO-EXIM (taurine)
CRIZBAV: SC ROMBALKANELLAS IMPEX SRL (taurine)
HĂRMAN: ŞC. DORIPESCO PROD ŞR.L. (piscicultură)
HĂGHIG: ŞC. AGRO BORD SRL (suine)
- 60 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
S-au dezvoltat activităţi conexe, de procesare a produselor (ex.:SC
RAFLATAC SRL Hărman). În imediata apropiere există procesatori mari de produse
agricole: PRODLACTA BRASOV, SC LUCA SRL Braşov, TYROM, SC REINERT SRL, etc.
În arealul GAL „Ţinutul Bârsei” sunt prezent firme de marcă: Fabrica de
zahăr Bod, SC Dacia Plant SRL- punct de lucru al unui important producător de
produse naturiste, SC H&E REINERT SRL Feldioara – procesator de carne, ŞC.
DORIPESCO PROD ŞR.L.
Tot o „marcă locală” poate fi considerat Liceul din Feldioara, deoarece
învăţământul agricol a avut aici o tradiţie de 100 de ani; Şcoala agricolă care a
funcţionat aici intre anii 1872-1967 şi a contribuit esenţial la modernizarea
agriculturii din Ţara Bârsei.
Agricultura este o ocupaţie importantă, asigurând atât surse de existenţă
pentru populaţia localităţilor rurale, prin exploataţiile agricole individuale, cât şi
valoare adăugată brută, prin fermele mari de producţie şi firmele procesatoare de
produse agricole.
Activităţile agricole reprezintă un potenţial de dezvoltare a GAL „Ţinutul
Bârsei”, având în vedere resursele disponibile. Totuşi, luând în calcul şi provocările
socio-demografice pe termen mediu şi lung este nevoie de o eficientizare a
exploataţiilor agricole (prin asociere şi utilizarea de utilaje performante) precum şi
o dezvoltare a sectorului non agricol, cu accent pe dezvoltarea acelor activităţi
care permit prelungirea perioadei de viaţă activă şi crearea unui nivel ridicat al
calităţii vieţii.
- 61 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.6.3 Industrie – IMM – Micro-întreprinderi
Situaţia activităţii economice, în toate cele patru sectoare (agricol, industrie,
comerţ, servicii), este prezentată astfel:
2008: (sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Braşov, DGFP Braşov)
localitatea
Total
întreprind
eri
Micro-
întreprinderi cu
0-10 salariaţi
Întreprinder
i cu 10 - 50
salariaţi
Întreprinderi
cu 50 - 250
salariaţi
Întreprinderi cu
peste 250
salariaţi
Bod 13 12 - 1 -
Hărman 31 18 10 3 -
Hălchiu 23 19 3 1 -
Sânpetru 35 26 8 - 1
Crizbav 3 3 - - -
Dumbrăviţ
a 53
50 3 - -
Feldioara 84 77 5 2 -
Hăghig 22 20 1 1 -
Vâlcele 19 18 1 - -
Număr 283 243 31 8 1
% 100 85,87% 10,95% 2,83% 0.35%
Aşa cum se întâmplă şi la nivel european, mediul economic este dominat, în
proporţie de peste 95% de întreprinderi mici şi mijlocii, cu până la 250 de salariaţi.
Dintre acestea, peste 80% sunt reprezentate de microîntreprinderi (companii cu
până la 10 angajaţi). Majoritatea acestor companii sunt afaceri de familie,
concentrate pe sectorul serviciilor şi al industrie uşoare, dar şi în sectorul
turismului.
Aşezată la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia,
favorizată de privilegiile voievodale, dar şi ale autorităţilor transilvănene, Ţara
- 62 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Bârsei a avut dintotdeauna o contribuţie semnificativă la dezvoltarea comerţului
în Ţările Române.
Braşovul a devenit încă din secolul al XVI-lea cel mai important centru
economic prin care se realizau intensele legături dintre Ţara Românească, Moldova
şi Transilvania, atât datorită aşezării sale geografice pe principalul drum comercial
ce lega, în Evul Mediu, Apusul Europei cu Levantul, cât şi datorită privilegiilor
comerciale acordate de domnii români în decursul veacurilor.
Ulterior, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, regiunea Braşovului a trecut
printr-un puternic proces de industrializare – mai ales în perioada interbelică şi în
timpul regimului comunist.
Regimul comunist a făcut din judeţul Braşov cel de-al treilea centru al
dezvoltării industriale din România, după Bucureşti şi Prahova, concentrând aici
mari coloşi industriali: Fabrica de Autocamioane Roman (26.000 angajaţi), Uzina de
Tractoare (26.000 angajaţi), Rulmentul Braşov (8.000 angajaţi). În apropiere, la
numai 35 de km depărtare, în Sfântu Gheorghe au fost dezvoltate Întreprinderea de
Aparataj Motoare precum şi Întreprinderea
După 1990, transformările la nivel naţional au determinat modificări majore
în structura economiei Braşovului, în momentul de faţă aceasta fiind una foarte
diversificată.
În perioada 1990-2004 producţia industrială a scăzut, cu 70%, iar ritmul de
scădere a fost, în aceşti ani, mai mare în Braşov decât la nivel naţional. Scăderea
producţiei industriale în perioada de după anul 1990 are drept cauză, în primul
rând, ineficienţa celor trei societăţi, numărul mare de angajaţi şi câştigurile
salariale mari, ce nu au avut corespondent în creşteri de producţie şi
productivitate. Începând din anul 1996, în Braşov au fost disponibilizaţi 80.000 de
angajaţi, astfel încât unele dintre aceste întreprinderi nu mai funcţionează în
prezent (Tractorul), iar altele funcţionează cu 8% din angajaţi (Roman ŞA.).
În ceea ce priveşte profilul economic al zonei de după 1990, acesta a fost puternic
influenţat de aglomerarea urbană aflata in apropiere, alcătuită din Municipiile
Braşov, Sfântu Gheorghe, Săcele, Codlea şi oraşul Ghimbav. Astfel, prin
expansiunea spaţiului urban, activităţile industriale din interiorul oraşelor au fost
relocate către comunităţile limitrofe. Întreaga zonă şi-a păstrat atractivitatea
datorită reţelei de drumuri naţionale şi căi ferate ce ajung în zonă.
- 63 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Mari companii străine au fost interesate să atragă forţa de muncă specializată care
a lucrat în cadrul marilor fabrici Braşovene si Covăsnene. În plus, aglomerarea
urbană Braşov reuneşte într-un spaţiu cu o raza de aproximativ 33 de km
aproximativ 500 000 de locuitori, ceea ce reprezintă un atu. Astfel au dezvoltat
operaţiuni în zona mari companii precum STABILUS, MIELE, KRONOSPAN, INA
SCHAEFFLER, CONTINENTAL, etc. Pe lângă acestea se dezvoltă şi câteva parcuri
industriale dintre care amintim GRAELLS&LLONCH (la Prejmer) şi ICCO (la
Ghimbav). Asa cum aminteam mai sus, si companii din sectorul agro alimentar s-au
dezvoltat in arealul Braşov, pe teritoriul sau în vecinătatea ŢINUTULUI BÂRSEI.
Amintim aici Fabrica de Zahar BOD, TYROM, REINERT. În afara acestora câteva
companii locale au dezvoltat adevărate „mărci” locale si regionale precum
DORIPESCO (piscicultură), LE FRU MARIN, BERTIS, LUCA- (preparate din carne),
COVALACT, PRODLACTA (lactate) , VEL PITAR, PRO SPICOM (morărit şi panificaţie),
etc.
Comentarii privind industria locală
Aşa cum menţionam mai sus, sectoarele cele mai dezvoltate din punctul de vedere al
economiei sunt sectoarele cu o oarecare tradiţie în zona Braşov. Bineînţeles, dezvoltarea
economică a comunităţilor rurale ţine cont de dezvoltarea diferitelor sectoare economice
din arealul metropolitan Braşov, în vederea stabilirii unei relaţii de complementaritate.
În afara industriei, prezenţa unei mari concentrări urbane, cu o populaţie de peste 350 000
de persoane (în trei municipii şi trei oraşe) generează o cerere crescută în ceea ce priveşte
produsele alimentare dar şi diverse categorii de servicii.
Un sector cu o dezvoltare importantă, care urmează trendul regional şi naţional este
sectorul construcţiilor. Totuşi, trebuie spus că această creştere nu este una sustenabilă pe
termen lung şi este de aşteptat ca în câţiva ani, sectorul construcţiilor să se stabilizeze la un
nivel de echilibru.
Aceste considerente stau la baza profilării economice a comunităţilor rurale din arealul
ŢINUTUL BÂRSEI.
- 64 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.6.4 Comerţ şi sector de servicii
Situaţia comerţului şi a serviciilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată în
tabelul de mai joş
2008:
Tipuri de comerţ total % din numărul
total
Cu ridicata şi intermedieri 83 28,42
Cu amănuntul 202 69,17
combustibil 2 0,68
Produse chimice 2 0,68
Produse diverse 3 1,02
Total 292 100
Comerţul cu amănuntul este o activitate dezvoltată în localităţile în cauză şi
reprezintă o sursă de venit familial. Comerţul cu ridicata şi intermedierile sunt
activităţi prezente mai pregnant în localităţile apropiate de Braşov (Sânpetru,
Hărman, Hălchiu).
0
50
100
150
200
250
Cu ridicata şi intermedieri
Cu amănuntul
combustibil Produse chimice
Produse diverse
Numar firme de comert, pe activitati
- 65 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Servicii (2008):
Întreprinderi din sectorul servicii total
% din
număru
l total
Transport marfă 57 14,72
Transport călători 14 3,61
Transport rutier, activităţi anexe 2 0,51
Consultanta, inginerie, asigurări 49 12,66
Consultanta echip. IT, soft, reparaţii electronice 16 4,13
Reparaţii auto 12 3,10
Hotel, pensiune, bar, restaurant 43 11,11
Vânzări, închirieri imobiliare 19 4,90
Patiserie, brutărie, cofetărie 1 0,25
Construcţii de clădiri 118 30,49
Construcţii metalice 2 0,51
Alte servicii suport pt. întreprinderi 5 1,29
Servicii medicale 9 2,32
Alte servicii 40 10,33
Total 387 100
0
20
40
60
80
100
120
Numar firme de servicii, pe activitati
- 66 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Sectorul serviciilor a evoluat ca răspuns la trendul economic ascendent al întregii
zone. Dezvoltarea industrială din ultimii ani coroborată cu dezvoltarea
infrastructurii turistice a creat premisele necesare pentru dezvoltarea serviciilor.
Evoluţia ascendentă a sectorului serviciilor poate reflecta creşterea
profesionalismului firmelor care aleg sa externalizeze unele activităţi ( paza şi
protecţie, evidenţă contabilă, întreţinere) sau apelează din ce în ce mai mult la
servicii de consultanţă.
Sectorul terţiar
Întreprinderi din sectorul de
Prelucrare (terţiar) total
% din
numărul
total
Fabricarea pâinii, patiserie 11 8,87
Fabricare produse lactate 2 1,61
Confecţii blănuri 1 1,61
Fabricare împletituri plută, paie, produse manufacturiere 5 4,03
Fabricarea betonului 3 2,41
Extracţie piatră, pietriş, nisip 3 2,41
Producţia şi conservarea produselor din carne 3 2,41
Fabricare uşi, ferestre, construcţii metalice 11 8,87
Producţie remorci 2 1,61
Prelucrare lemn, mobilier 28 22,58
Ind. farmaceutică şi produse naturiste 2 1,61
Producere zahăr 1
Morărit 3 2,41
Producere componente electrice 2 1,61
Fabricare alte produse textile, incaltaminte 12 9,67
Fabricare utilaje,produse din metal, motoare 14 11,29
Fabricare produse cauciuc 3 2,41
Alte activităţi de producţie 18 14,51
Total 124 100
În sectorul de prelucrare, cele mai importante domenii sunt
prelucrarea lemnului şi fabricarea mobilierului
Fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a motoarelor
- 67 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Alte activităţi de producţie
Această situaţie se datorează tradiţiei existente în zonă în ceea ce priveşte
prelucrarea lemnului, dar şi a prezenţei specialiştilor în acest domeniu (pregătiţi în
diverse specializări de către Facultatea de Silvicultură şi Industria Lemnului din
cadrul Universităţii TRANSILVANIA din Braşov. În plus, în zona Braşov – Ghimbav se
găsesc un număr considerabil de companii de mari dimensiuni ce activează în
domeniul prelucrării lemnului, ceea ce generează o anumită orientare în ceea ce
priveşte dezvoltarea micilor companii.
De partea cealaltă, fabricarea utilajelor, produselor din metal şi a
motoarelor se datorează tradiţiei industriale a zonei, care a creat un număr
considerabil de specialişti în aceste domenii. Dezvoltarea culturii antreprenoriale
din ultimii ani a dus la apariţia câtorva firme de producţie în acest domeniu.
Localitatea Număr de
firme (2008)
Sector
agricol
Sector
industrial şi de
artizanat
Sector de
comerţ
Sector
privind
serviciile
Bod 93 1 13 37 42
Hărman 219 11 31 60 117
Hălchiu 137 9 23 51 54
Sânpetru 232 3 35 78 116
Crizbav 20 6 3 3 8
Dumbrăviţa 53 1 9 26 17
Feldioara 84 4 10 37 33
Hăghig 22 1 0 18 3
Vâlcele 19 1 0 18 0
Total 879 37 124 328 390
% 100 4,2 14,1 37,3 44,36
- 68 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Din datele prezentate în această secţiune este evidentă orientarea economică a
zonei către sectorul serviciilor şi al comerţului.
De asemenea, un fapt important ce trebuie amintit este faptul că numărul cel mai
mic de firme, per total, se găseşte în localităţile ce nu sunt traversate de drumuri
naţionale (Crizbav, Dumbrăviţa, Hăghig, Vâlcele), ceea ce arată o legătură clară
între nivelul de accesibilitate/mobilitate şi nivelul de dezvoltare economică.
Concluzia care se desprinde de aici este aceea că pentru a asigura dezvoltarea
economică sustenabilă şi competitivă a comunităţilor din arealul ŢINUTULUI BÂRSEI
este nevoie de îmbunătăţirea gradului de accesibilitate şi de creştere a mobilităţii
bunurilor şi serviciilor în zonă.
2008 Agricultura Industrie Comerţ Servicii total
personal 185 2492 860 1770 5307
% 3,48 46,95 16,20 33,35 100
Număr de firme 37 124 328 390 879
% 4 14 37 45 100
Sector agricol 4,2%
Sector industrial şi de artizanat
14,1%
Sector de comerţ 37,3%
Sector privind serviciile 44,36%
Numarul de firme pe sectoare de activitate 2008
- 69 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Activităţile non-agricole sunt puternic dezvoltate, constituind o importantă sursă
de venit alternativ pentru populaţia rurală.
Prin specificul lui, sectorul „Industrie”, deşi, ca număr de firme reprezintă 14%, ca
număr de personal reprezintă 46,95%.
Sectorul „Servicii”, cu cel mai mare număr de firme, ocupă 33,35 % din numărul
mediu de personal. Sprijinirea furnizării serviciilor în comunităţile rurale reprezintă
un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii
zonelor rurale şi oferă oportunităţi ocupaţionale, care pot ajuta la ameliorarea
condiţiilor de trai.
0 500
1000 1500 2000 2500
3000
Numar de firme si personalul angajat, pe sectoare de activitate
Număr de firme
personal
- 70 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Comentarii privind comerţul şi serviciile
Din sectorul serviciilor, activitatea cea mai importantă este cea de construcţii de clădiri şi
alte activităţi conexe. Dezvoltarea acestui sector a fost posibilă datorită creşterii
economice înregistrată în zona Braşov în ultimii ani dar şi fenomenului de „migraţie”
dinspre rural spre urban.
Activitatea de transport rutier s-a dezvoltat datorită poziţiei geografice favorabile a
teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI şi a faptului că în zonă se intersectează mai multe rute
comerciale care fac legătura între zonele intra şi extra carpatice.
Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de
consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare
profesională.
În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a
lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.
In ceea ce priveste structura economiei locale, se pastreaza tendinta europeana si
nationala de dominare a IMM-urilor si in special a micro-intreprinderilor.
Restructurarea Industriala a afectat intreaga zona Brasov Covansa prin închiderea fabricilor
ROMAN BRasov, TRACTORUL BRasov, RULMENTUL Brasov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA
Sfantu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.
Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinatatea arealului ŢINUTUL BARSEI
Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar.
Se dezvolta o serie de marci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din carne,
lactatelor, panificaţiei, etc.
- 71 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.7 Servicii şi infrastructuri medico-sociale
II.2.1.7.1 Echipamente prezente sau accesibilitate
Situaţia infrastructurii sociale din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este prezentată sintetic
în tabelul de mai joş
Localitatea Servicii Categorii
1. Hălchiu
Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale
2 Grădiniţe
Medicale 2 cabinete medicină generala
1 cabinet de stomatologie
1 cabinet de medicina veterinara
1 cabinet medicina generala în localitatea
Satu Nou
Sportive Teren de fotbal, Sala de sport
2. Bod
Învăţământ 2 Şcoli primare
2 Şcoli gimnaziale
2 Grădiniţe
Medicale 3 cabinete medicină generala
1 cabinet de stomatologie
Sportive 2 terenuri de fotbal, 1 sală de sport
3. Hărman
Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale
3 Grădiniţe
Medicale 3 cabinete medicină generala
2 cabinet de stomatologie
1 cabinet de medicina veterinara
1 cabinet medicina generala în localitatea
Satu Nou
Sportive Teren de fotbal, 2 săli de sport
4. Sânpetru
Învăţământ 1 Şcoală primară şi gimnazială
1 grădiniţă
- 72 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Medicale 3 cabinete medicină generala
2 cabinet de stomatologie
1 cabinet de medicina veterinara
1 cabinet medicina generala în localitatea
Satu Nou
Sportive
Teren de fotbal, teren de handbal;
echipa de fotbal OLYMPIA SÂNPETRU
(înscrisă în competiţiile sportive aferente
Divizei D), echipa de rugby-tag juniori,
organizată în cadrul Şcolii generale
5. Crizbav
Învăţământ 1 Şcoală primară şi gimnazială
1 grădiniţă
Medicale 1 cabinet medicină generala
1 farmacie sector privat
Sportive 1 teren de sport, 1 sală de sport aferentă
şcolii
6. Dumbrăviţa
Învăţământ 2 Şcoli primare şi gimnaziale
1 grădiniţă
Medicale 3 cabinete medicină generala
1 cabinet de stomatologie
1 farmacie sector privat
Sportive 1 teren de sport
7. Feldioara
Învăţământ 1 liceu, care include şi ciclurile primar şi
gimnazial
1 grădiniţă
Medicale 3 cabinete medicină generala
1 cabinet de stomatologie
2 farmacii sector privat
1 cabinet de medicina veterinara
Sportive Teren de sport
8.Hăghig
Învăţământ 3 şcoli generale, din care una în satul Iarăşi
2 grădiniţe din care una în satul Iarăş
Medicale 1 cabinet medicină de familie
1 cabinet stomatologie
1 cabinet medicină veterinară
Sportive Teren de fotbal
- 73 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
9. Vâlcele
Învăţământ 4 grădiniţe, câte una in fiecare din cele 4 sate
componente
2 scoli ciclu primar
2 scoli ciclu primar si gimnazial
Medicale Spitalul de patologie neuro-musculară "Dr.
Radu Horea", cu un număr de 110 paturi
3 cabinete medicina de familie
Sportive Teren de fotbal
Medical Învăţământ Dotări sportive
Bod Spital Medic Dentist Primar
Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 12 km 12 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Hărm
an
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 10 km 10 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Hălc
hiu
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 13 km 13 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Sânpetr
u
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 6 km 6 km 4 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Cri
zbav
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Da Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 23 km 4 km 23 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Dum
bră
viţ
a
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 19 km 19 km 6 km
Medical Învăţământ Dotări sportive F e l d i o a r a
- 74 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 20 km 20 km 10 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Hăghig
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Da Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 13 km 30 km 10 km
Medical Învăţământ Dotări sportive
Vâlc
ele
Spital Medic Dentist Primar Secun-
dar
Universita
te
Teren de
fotbal Sală de sport
Existenţă DA/NU Nu Da Nu Da Da Nu Da Nu Dacă NU, indicaţi distanţa în km de
la centrul terito-riului pina la cel mai
apropiat obiectiv menţionat 15 km 6 km 30 km 6 km
Comentarii privind serviciile şi infrastructurile medico-sociale
Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al
resurselor umane. În cele 9 localităţi există grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, cabinete
medicale şi stomatologice, etc. Aceste unităţi se află însă, în majoritatea lor, într-un stadiu
avansat de degradare şi au nevoie de investiţii pentru reabilitare. De asemenea, la fel ca în
majoritatea comunităţilor din mediul rural, baza materială este învechită şi depăşită,
necesitând investiţii.
Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa
urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în
mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de
staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în
cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident,
infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ
ridicat.
Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din
Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport
omologabil tip I.
- 75 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.8 Activităţi sociale şi instituţii locale
În zona acoperită de teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI „cultura asociativă” are două
componente: cea moştenită din civilizaţia rurală, indiferent de etnie şi cea
dobândită recent, ca urmare a evoluţiilor economice şi sociale, mai ales prin
aderarea la Uniunea Europeană, respectiv la principiile şi valorile dezvoltării
durabile. Asigurarea dezvoltării durabile presupune „dezvoltarea împreună”, fără
bariere administrative, economice, sociale.
Marea majoritate a resurselor disponibile pentru activităţile de asistenţă socială
sunt orientate către aplicarea prevederilor Legii nr.76/2001, privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj si stimularea ocupării forţei de munca precum şi a legii
416/2001, privind venitul minim garantat.
Autorităţile publice locale (Primăriile şi Consiliile Locale) au în general resurse
limitate (financiare, umane, de timp) şi principalele eforturi se orientează către
acoperirea nevoilor de dezvoltare ale fiecărei comunităţi în parte. Totuşi,
existenţa câtorva exemple de bună practică face ca o parte din resurse, în special
umane să fie orientate către dezvoltarea unui mediu asociativ eficient, care să
genereze proiecte de dezvoltare cu impact micro-regional.
Asociaţii de dezvoltare intercomunitare:
1. Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov
Din cele 7 localităţi grupate în „Ţinutul Bârsei” cinci localităţi: Bod, Crizbav,
Hălchiu, Hărman, Sânpetru sunt membre ale Agenţiei Metropolitane pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov. Aceasta este o asociere a 15 localităţi rurale şi urbane
din jurul Braşovului, inclusiv Municipiu Braşov şi Consiliul Judeţean Braşov.
Misiunea agenţiei este asigurarea unei dezvoltări integrată a Zonei
metropolitane, maximizarea utilizării resurselor comune ale localităţilor,
minimalizarea disparităţilor existente în gradul de dezvoltare al localităţilor.
Influenţele reciproce dintre localităţi învecinate trebuie identificate şi cuantificate
astfel încât să poată fi „controlate” de către administraţiile publice locale de aşa
- 76 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
manieră încât dezvoltarea unei localităţi să nu lezeze aspiraţiile de dezvoltare ale
localităţilor din jur, ci să se potenţeze reciproc.
2. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară realizată pentru înfiinţarea
operatorului regional de servicii de apă şi canalizare - Compania Apa Braşov. Sunt
membre în această asociaţie localităţile apropiate de Braşov: Bod, Hălchiu,
Hărman, Sânpetru. Prin implementarea acestui proiect infrastructura de apă-canal
va avea ajunge la dimensiuni cantitative şi calitative adecvate, contribuind la
creşterea calităţii vieţii.
În afara celor 2 organizaţii menţionate mai sus, fiecare comună din ŢINUTUL BÂRSEI
este membră în diverse asocieri cu caracter teritorial, care au ca scop dezvoltarea
economico socială a comunităţilor membre.
În afara celor două organizaţii de dezvoltare intercomunitară amintite mai sus, pe
teritoriul comunelor membre în ŢINUTUL BÂRSEI îşi desfăşoară activitatea alte
câteva organizaţii printre care amintim Asociaţia Alutus Maior, Asociaţia de
Dezvoltare intercomunitară Hăghig – Vâlcele, Asociaţia de Dezvoltare Economică a
Teritoriului Judeţului Covasna – ADETCOV,
ONG-uri:
Având în vedere existenţa Sitului Natura 2000 ROSPA0037 DUMBRĂVIŢA – ROTBAV
– MĂGURA CODLEI, asocierea care a preluat custodia acestui sit are o importanţă
deosebită. În asociere sunt Societatea Ornitologică din România – Sucursala Braşov,
SC DORIPESCO SA, Ocolul Silvic CODRII CETATILOR, Asociaţia GREEN COD.
Custodele are misiunea de administra această „Deltă a Carpaţilor”, pentru
protecţia biodiversităţii, componentă a dezvoltării durabile.
Asociaţii sportive, culturale:
- Asociaţia Sportivă Înfrăţirea Hărman a luat fiinţă în anul 1949, având o
secţie de handbal şi una de fotbal. Aceasta din urmă s-a afiliat la FRF în anul
următor. Secţia de fotbal activează la nivelul diviziei D şi din 1950 şi până în
prezent, nu a lipsit niciodată din competiţia internă.
În anul 2006, echipa s-a clasat pe locul 5 din 18 echipe la seniori şi pe locul 9 din 18
echipe la juniori. Asociaţia Înfrăţirea a încercat să asigure de-a lungul timpului
- 77 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
condiţii bune pentru desfăşurarea competiţiilor sportive. Comuna Hărman are şi o
grupă de lupte libere denumită „Lupte greco-romane Hărman”, pentru copii cu
vârsta între 7-15 ani. Anul acesta, un copil din această grupă a devenit campion
naţional, iar în 2009 au fost 7 copii medaliaţi la nivel naţional. În comună există
două săli private de fitnesş Una funcţionează în incinta unei pensiuni private, iar
cealaltă în cadrul unei baze sportive.
- Asociaţia Sportivă Olimpia Sânpetru
- Asociaţia Sportivă SPARTACUS Hăghig
În comunele situate pe teritoriul „Ţinutul Bârsei” activează grupuri vocale române,
maghiare şi germane, fanfare, formaţii de dansuri populare române şi germane,
formaţii de teatru în limba română şi germană, teatru de păpuşi.
Infrastructura culturală este formată din cămine culturale, săli de spectacole,
biblioteci, săli de lectură, săli media, pentru activităţi diverse.
Un alt domeniu în care cultura asociativă reprezintă un important mod de lucru îl
reprezintă protecţia mediului. În zonă îşi desfăşoară activitatea un număr
important de organizaţii non guvernamentale al căror obiectiv îl reprezintă
protecţia mediului. Dintre acestea amintim Societatea Ornitologică Română,
Fundaţia Carpaţi, Asociaţia ECO SEPSi, etc.
- 78 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.9 Bilanţul politicilor întreprinse în teritoriu
Autorităţile publice locale au o preocupare constantă pentru dezvoltarea serviciilor
publice, în scopul creşterii calităţii vieţii. Au fost folosite atât fonduri proprii cât şi
fonduri europene de pre-aderare şi post-aderare, pentru proiecte care vizează
infrastructura de apă şi apă uzată, reabilitarea reţelei de drumuri,
reabilitare/construcţie de infrastructură de învăţământ, de sănătate, servicii
sociale, poliţie comunitară, intervenţii în situaţii de urgenţă, protecţia mediului,
infrastructură pentru sport şi relaxare.
PHARE
O parte din localităţi: Bod, Hălchiu, Hărman, Sânpetru, ca membre ale Agenţiei
Metropolitane Braşov, au fost partenere în două proiecte integrate, implementate
în scopul realizării şi modernizării serviciilor publice de Poliţie comunitară şi
Intervenţii în situaţii de urgenţă. În funcţie de posibilităţile financiare, rezultatele
celor două proiecte pot fi preluate şi de celelalte localităţi membre în GAL. Este
vorba de proiecte finanţate din fonduri PHARE:
Titlul
proiectului
Serviciul integrat de Poliţie Comunitară pentru localităţile
situate în zona metropolitană Braşov
codul
proiectului
Phare 2005/017-553.01.03.06 – BV 1313
Obiectivele
proiectului
Modernizarea şi standardizarea serviciilor de poliţie comunitară
în mod integrat, în localităţile partenere
Stadiul
implementării
Finalizat la 17.01.2009
Rezultatele
finale ale
proiectului
Serviciile de poliţie comunitară din localităţile partenere au fost
re-organizate şi dotate în scopul interconectării lor, pentru
asigurarea intervenţiilor în mod operativ şi integrat la nivelul
zonei metropolitane, prin:
Dotarea cu maşini de echipate pentru intervenţie şi
patrulare
- 79 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii
între Serviciile de poliţie comunitară din localităţile
partenere
Formarea personalului
Realizarea şi distribuirea Ghidului Poliţistului comunitar
Diseminarea experienţei Serviciului Integrat de poliţie
comunitară la alte localităţi/zone din ţară
Valoarea
proiectului
410401 lei
117348 euro
Sursa de
finanţare
Surse externe nerambursabile – PHARE 2005 = 89%
PHARE 2005/017-553.01.03.06
Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel
local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice
locale de a gestiona servicii publice“
Titlul
proiectului
Unitate Integrată pentru Situaţii de Urgenţă pentru
localităţile din zona metropolitană Braşov
codul
proiectului
Phare 2005 / 017-553.01.03.06 BV 1314
Obiectivul
proiectului
Crearea şi operarea Serviciului pentru Intervenţii în Situaţii de
Urgenţă în sistem integrat, pentru deservirea localităţilor
cuprinse în zona metropolitană Braşov
Stadiul
implementării
Finalizat în 17.01.2009
Rezultate
obţinute
Proiectul prevede organizarea punctelor de intervenţie în
localităţile partenere şi interconectarea lor, pentru asigurarea
serviciilor de intervenţii în mod operativ şi integrat la nivelul
zonei metropolitane, prin:
Dotarea cu maşini de intervenţie
Dotarea cu echipamente de protecţie civilă
Instalarea reţelei Intranet şi a punctelor de comunicaţii
ISU în localităţile partenere
Formarea personalului de deservire a punctelor de
- 80 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
intervenţie şi a voluntarilor din comunităţi
Realizarea şi distribuirea Ghidului de Servicii pentru
Situaţii de Urgenţă
Diseminarea experienţei Serviciului Integrat pentru
Situaţii de Urgenţă la alte localităţi/zone din ţară
Valoarea
proiectului
436.721, 85 lei
124.874 Euro
Sursa de
finanţare
Surse externe nerambursabile – PHARE 2005
PHARE 2005/017-553.01.03.06
Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administraţiei la nivel
local, programul ,,Întărirea capacităţii administraţiei publice
locale de a gestiona servicii publice“
SAPARD:
Beneficiari ai acestei surse de finanţare au fost atât agenţi economici, cât şi
consilii locale:
cod beneficiar Titlu proiect valoare publica
–euro
Măsura 3.1 "Investiţii în exploataţii agricole"
00176
ŞC. PROMOTECH
MANAGEMENT
ŞR.L.
Construire ferma vaci lapte, în
comuna Dumbrăviţa, sat Vlădeni,
saivan Vlădeni, jud. Braşov
1.083.450,00
00284 ŞC. HIBRIDUL ŞR.L.
Modernizare ferma vegetala prin
achiziţie de utilaje independente,
comuna Hărman, jud. Braşov
153.073,00
00039 SC ABP Agrom SRL Ferma de producţie vegetala în
comuna Crizbav - judeţul Braşov 238.704,89
00062 AF STAMATE VLAD Construcţie seră de flori în comuna
Hălchiu, judeţul Braşov 109.430,24
00072 ŞC. L&D LUCA IND.
ŞR.L.
Înfiinţarea fermei de vaci lapte,
pentru 200 capete, prin 416.473,77
- 81 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
modernizarea adăposturilor
existente, achiziţia de utilaje şi
achiziţia de animale cu valoare
genetica ridicata, la SC L&D LUCA
IND. SRL, în localitatea Bod, jud.
Braşov
00107 ŞC. SIT AGRO ŞR.L.
Modernizare ferma vegetala prin
achiziţie de utilaje independente, în
comuna Hărman, jud. Braşov
56.582,28
00099 AF COLTEA IOSIF
Achiziţionarea unui tractor de 95 CP cu incărcător frontal pentru ferma
de creşterea animalelor din localitatea Iaras, judeţul Covasna
18,927.16
00266 ŞC. PRO-BORD
ŞR.L.
Înfiinţarea unei ferme de ingrasare a suinelor in comuna Hăghig, judeţul
Covasna 367,699.24
00288 ŞC. T G PRODAG
ŞR.L. Modernizarea fermei zootehnice din
localitatea Hăghig, jud. Covasna 3,280,272.00
Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru
generarea de venituri şi activităţi multiple"
00379 ŞC. DORIPESCO
PROD ŞR.L.
Unitate de acvacultura intensiva
pentru creşterea păstrăvilor şi
sturionilor - comuna Hărman,
judeţul Braşov
815.630,77
00476 ŞC. RUSEVI ŞR.L.
Construire fermă pentru creşterea
melcilor în comuna Crizbav, jud.
Braşov
345.700,00
Măsura 1.1 "Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingul produselor agricole şi
piscicole"
00067 SCH&E REINERT SRL
Investiţie noua fabrică de procesare
a cărnii SCH&E REINERT SRL din
Feldioara, jud. Braşov
1.907.214,84
Măsura 3.4 "Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru
generarea de venituri şi activităţi multiple
00023 PFA Florea
Gheorghe
Construcţia pensiunii "Insula verde",
de 5 camere, în localitatea Podu 79.654,64
- 82 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Oltului, comuna Hărman, judeţul
Braşov
00053 AC ATD Marketing
SRL
Achiziţionarea a două linii de
uscătoare pentru material lemnos în
scopul extinderii producţiei de mic
mobilier cu caracter rustic în
localitatea Feldioara, jud. Braşov
22.407,69
00103 SC ATD Travel SRL
Achiziţie utilaje prelucrarea
lemnului şi amenajarea atelier
tâmplărie în comuna Feldioara, jud.
Braşov
47.815,78
00145 SC ATD MARKETING
SRL
Modernizare hale producţie şi
amenajare atelier tâmplărie 65.958,73
00159 SC EXTRUDEX SRL
Construcţie pensiune turistica în
vederea generării de venituri
alternative în comuna Hărman
23.600,14
00197 SC BADEX MOB SRL
Dotarea cu echipamente a unui
atelier de tâmplărie meşteşugăresc
în com. Feldioara, jud. Braşov
96.322,64
00245 SC RAX M SRL Construcţie pensiune turistica rurala
(Hărman) 93.621,66
Măsura 3.5 "Silvicultura"
00045 CL CRIZBAV Drum forestier Calea Cetăţii 714.513,72
00050 SC ATD Marketing
SRL
Atelier de prelucrare primara a
lemnului în com. Feldioara, jud.
Braşov
205.858,27
ISPA:
In Braşov, în perioada 2002 - 2010, se desfăşoară programul ISPA 2000 RO
16/P/PE/007 "Tratarea apei potabile şi a apelor uzate în municipiul Braşov şi
localităţile învecinate", un program de mediu de mare anvergură în valoare totala
de 52,8 milioane EURO, având ca beneficiar final Compania Apa Braşov ŞA..
- 83 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În acest proiect se regăseşte, la capitolul II.3, lucrarea Alimentarea cu apă a
comunelor Hărman, Sânpetru. In cadrul acestui contract, se realizează:
- Alimentarea cu apă a localităţilor menţionate mai sus printr-o noua conductă de
refulare din Staţia de pompare Rulmentul într-un rezervor ce va fi construit pe
Dealul Lempeş. De aici apa va fi transportată gravitaţional către Hărman şi
Sânpetru.
- Amplasarea noului rezervor pe Dealul Lempeş va putea asigura presiunea şi
debitul necesare în reţelele de distribuţie ale celor două localităţi.
- Echipamentele de teletransmisie şi comandă vor fi înlocuite pe frontul celor 30 de
puţuri Hărman-Sânpetru.
In cazul lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor Hărman şi Sânpetru,
progresul fizic realizat până în momentul de faţă este de 60%.
ALTE PROIECTE:
Crizbav
1. Prelungirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă,
Canalizarea apelor uzate menajere şi Staţie de epurare – Ministerul Mediului şi
Pădurilor;
2. Reabilitarea şi modernizarea DC 36 Crizbav – Feldioara şi a străzilor din
intravilanul Com. Crizbav – H.G. 577/1999;
3. Realizare Bază sportivă cu teren de fotbal omologabil Tip I – O.G. 7/2006;
4. Realizare Sală de sport cu 150 de locuri – C.N.I.
Dumbrăviţa
- Amenajare bază sportivă, cu teren de fotbal omologabil tip I
Hălchiu
Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare
Reţea de canalizare
menajeră în localitatea
Satu Nou, comuna
PHARE RO
2006/018-
147.04.01.04.01
4.218.553,85 PHARE CES 2006
- 84 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Hălchiu, judeţul Braşov
Utilizarea soluţiilor IT
pentru îmbunătăţirea
managementului
bugetelor locale
Phare 2002-RO-
000-586.03.02
47337,89 Fonduri externe
nerambursabile –
PHARE 2002
Centrul social Sfântul
Nicolae
Contract
133/c/26.11.2003
288.342,49 PHARE Coeziune
Economică şi Socială
Hărman
Titlu proiect Cod
proiect
Valoare-
lei
Sursă de finanţare
Construire grădiniţă cu program
prelungit în comuna Hărman, jud.
Braşov
6310/11.1
0.2007
902.000 Bugetul de stat şi
bugetul local
Reabilitarea unei baze sportive cu
teren de fotbal omologabil Tip 1
666/2008 604.825 Bugetul de stat + bugetul
local
“Zona verde în comuna Hărman,
judeţul Braşov”,
2009 90.000 Administraţia Fondului
pentru Mediu
Sânpetru:
Titlu proiect Cod
proiect
Valoare -
lei
Sursă de finanţare
Construcţie şi dotare
şcoală generală
P+2E, clasele I-VIII
Construcţi
e:
7.944.142 Bugetul local
Fonduri din afara bugetului local:
fond de rulment
Extindere şi
modernizare
Grădiniţa Sânpetru
5027/14.0
8.2007
607.206,2
6
Bugetul local, Capitolul 65.02, art.
71.03 Reparaţii capitale
Bugetul de stat – prin Hotărâre de
Guvern
Reparaţii capitale la
clădirea
Dispensarului
Medical din Comuna
Nr.
2002/21.0
3.2008
567.382,4
6
Bugetul local, Capitolul 66.02, art.
71.03- Reparaţii capitale
Bugetul Consiliului Judeţean Braşov –
Sume defalcate din TVA pentru
- 85 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Sânpetru, judeţul
Braşov
echilibrarea bugetului local
Vâlcele
Titlu proiect Cod proiect Valoare-lei Sursă de finanţare
Drumul Apelor Minerale PHARE RO 2006 21.000.000 PHARE CES 2006
În localităţile Vâlcele şi Araci sunt în curs de realizare reţeaua de aducţiune şi
distribuţie a apei potabile, precum şi realizarea dotărilor aferente (sursă de apă în
lunca Oltului, staţie de pompare, epurare, rezervor de înmagazinare). În proiectul
strategiei de dezvoltare a "Unităţii de îmbuteliere a apei minerale" este propusă
deschiderea unei linii de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare. În domeniul
turismului se propune amplificarea şi diversificarea dotărilor şi amenajărilor pentru
sport şi agrement, încurajarea agro-turismului, valorificarea zonelor cu valoare
peisagistică, istorică şi cu resurse hidrominerale.
Feldioara
Prin POS MEDIU, COMPANIA APA Braşov intenţionează să construiască o staţie de
epurare cu capacitate mărită în localitatea Feldioara, care să contribuie la mărirea
capacităţii de epurare a apelor reziduale din Zona metropolitană Braşov.
Hăghig
Titlu proiect Valoare-lei Sursa de finanţare
Bază sportivă în comuna Hăghig 757 136 RON Buget de stat si
buget local/OG7
Alimentare cu apă în localitatea Hăghig 4 073 276,8 RON Buget de Stat si
Buget Local, HG
577-2007
Canalizare menajeră şi staţie de
epurare în comuna Hăghig
4 219 598,7 RON Buget de stat si
buget local/OG7
- 86 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Reabilitare şi modernizare străzi şi
drumuri comunale în comuna Hăghig,
construire şi dotare imobil cu
destinaţia „After School”, achiziţionare
costume populare pentru ansamblul de
dansuri „Oltul”, com Hăghig, Jud.
Covasna
12 665 609 RON FEADR/PNDR,
Măsura 322
Există o serie de proiecte care au generat dezvoltare locala si care au putut crea o masa critica de
viitori beneficiari ai finanţărilor prin abordarea LEADER.
Experienţa acestor beneficiari trebuie valorizată şi promovata in interiorul teritoriului. Pentru a
putea accesa si alte tipuri de fonduri.
- 87 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
II.2.1.10 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
Infrastructura edilitară şi alte utilităţi
Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi cea de alimentare cu
gaze naturale şi electricitate, sunt bine reprezentate. Totuşi, dat fiind ritmul
relativ ridicat al dezvoltării teritoriale, în special de tip rezidenţial, este în
permanenţă nevoie de extinderea acestor reţele.
Accesul la reţelele de telecomunicaţii este de înaltă calitate şi contribuie la
creşterea nivelului de calitate a vieţii.
Situaţia pe localităţi:
1. Bod:
Număr de gospodării ( locuinţe) 1452 din care racordate la :
- alimentare cu apă potabilă 540 locuinţe şi 15 firme.
- canalizare 540 locuinţe şi 12 firme
- gaze naturale 1121 locuinţe
- electricitate 1452 locuinţe
- telecomunicaţii 441 abonaţi telefonici şi 1 Oficiu Postal
- abonament la radio 500
- abonamente la televiziune 500
Dotări edilitar – gospodăreşti
- reţeaua de alimentare cu apă potabilă este de 21 Km
- reţeaua de canalizare este de 7 Km
- reţeaua de comunicaţii ( telefon, cablu TV) – 19 Km
2. Crizbav
Număr de gospodării: 600, din care racordate la:
- Alimentare cu apă potabilă: 600;
- Canalizare: -
- Gaze naturale: 100;
- Electricitate: 600;
- 88 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- Telecomunicaţii: 400
Dotări edilitar - gospodăreşti:
- drumuri comunale: 10 Km;
- drumuri forestiere: 15 km;
- reţeaua de alimentare cu apă: 9,2 Km;
3. Dumbrăviţa
Număr de gospodării ( locuinţe) 1629, din care racordate la :
- reţea alimentare cu apă potabilă - în execuţie.
- reţea canalizare -
- gaze naturale 715
- electricitate 1.629
- telecomunicaţii 275
Dotări edilitar gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)
- drumuri naţionale DN 1 Braşov - Sibiu traversează localitatea
- drumuri judeţene DJ 112C Satu Nou - Dumbrăviţa - Vlădeni 12 Km.
- drumuri comunale DJ 112J, DN l / Dumbrăviţa 6 km
- reţeaua de comunicaţii: localitatea Dumbrăviţa şi sat Vlădeni dispun de
telefonie fixă, internet, cablu TV, telefonie mobilă
4. Feldioara
Număr de gospodării (locuinţe) – 3535 din care racordate la:
- Alimentare cu apă potabilă - 3465
- Canalizare: 962
- Gaze naturale;
- Electricitate: 3535
- Telecomunicaţii:1171
Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)
- drumul naţional pe teritoriul administrativ al localităţii – 15 km, stare foarte
bună,
drumul comunal – 25 km stare foarte bună
- reţeaua de alimentare cu apă potabilă – 40 km – stare bună
- reţeaua de canalizare: 5 km - stare bună
- 89 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- reţeaua de comunicare (telefon, internet, cablu TV): comuna este dotată cu
reţea de telefonie modernă, staţie TV prin cablu şi internet
5. Hălchiu
Număr de gospodării (locuinţe) 1212 din care racordate la:
- Alimentare cu apă potabilă: Hălchiu 100%; Satu Nou alimentarea cu apă în
derulare;
- Canalizare: Hălchiu 80%; Satu Nou canalizarea în derulare;
- Gaze naturale: 100%
- Electricitate: 100%
- Telecomunicaţii: Reţea de telefonie, Reţea cablu, Internet, în toată comuna
Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)
· drumul judeţean DJ 112A: Podul Bârsei – Hălchiu – Codlea : 13,7 km, asfaltat;
· DJ 112C: Hălchiu – Satu-Nou – Dumbrăviţa : 9,6 km asfaltat din Hălchiu până în
Satu Nou;
· DC 39 : Satu-Nou – Crizbav în total 6 km din care 3 km pe teritoriul unităţii
administrativ teritoriale Hălchiu;
Reţeaua de alimentare cu apă potabilă:
· Reţea publică – conducte din otel,13 km, în localitatea Hălchiu;
· Alimentarea cu apa în derulare în localitatea Satu Nou
- Reţeaua de canalizare: Sistem de canalizare centralizat – tuburi de beton,
13 km, în loc. Hălchiu;
6. Hărman
a) Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiata staţie sau
halta CFR) – 2 km
b) Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)
- drumuri naţionale – 0,5 km;
- drumuri judeţene – 3 km;
- drumuri comunale 12 km – stare bună
- Reţeaua de alimentare cu apa potabila – 30 km – stare bună
- reţeaua de canalizare - 25 km – stare bună
- reţeaua de comunicaţii – telefon 30 km, internet 2 km, cablu TV 20 km
- 90 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
7. Sânpetru
Dotări edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)
- reţele de distribuţie a apei potabile: 17,3 km
- reţeaua de canalizare: 23,3 km
- reţea de gaze naturale: 29,4 km
8. Hăghig
Număr de gospodării (locuinţe) 862 din care racordate la:
- Alimentare cu apă potabilă şi canalizare – zona centrală şi Căminul pentru
persoane vârstnice Hăghig – 27 utilizatori.
- Electricitate -862 de locuinţe
- Telecomunicaţii – 1 oficiu poştal, 630 de utilizatori de telefonie fixă şi
mobilă
- Abonament la radio – 862 locuinţe
- Abonament la servicii de televiziune – 862 de locuinţe
Dotări tehnico-edilitare:
reţea de alimentare cu apă – 800 metri
reţea de canalizare 800 metri
reţea de comunicaţii (telefon, Cablu tv)
9. Vâlcele
- total locuinţe - 1562
- racordate la reţeaua de energie electrica 1442
- Nu există reţea de aducţiune apă, canalizare sau colectare ape pluviale
- Nu există conectare la reţeaua de gaze naturale
- In localitate exista un oficiu Postal
- 313 familii sunt conectate la serviciile de telefonie mobila si peste 840 de
persoane la telefonia mobilă.
- 91 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
CONCLUZII ALE ANALIZEI DIAGNOSTIC
Analiza diagnostic a teritoriului ŢINUTUL BARSEI a relevat următoarele concluzii
Pri
ncip
ale
le c
ara
cte
rist
ici
geogra
fice
- Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe.
- Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale de cale ferata.
- Amplasare geografica compacta si omogena. - Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. - Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana
Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului)
- Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc)
- Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate - Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. - Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. - Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. - Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce
înconjoară zona - Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare
pentru o agricultura competitiva - Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante,
(ingheţ timpuriu, prelungit, etc). - Nivel destul de scăzut al resurselor naturale - Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului
zootehnic.
Popula
ţie –
dem
ogra
fie
- Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei
- Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural
- Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei.
- Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribui în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei.
- Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv
- Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei.
- Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă.
- „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale.
- Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii
- 92 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Patr
imoniu
de m
ediu
Patr
imoniu
arh
itectu
ral
şi c
ult
ura
l
- Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate - Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii - Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru
dezvoltarea turismului. - Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective
si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica.
- Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
- Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu arhitectural şi cultural
- Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.
- Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.
Econom
ia l
ocală
- Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe
- principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe
- Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic este un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice.
- tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură
- se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial şi în sectorul serviciilor
- Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe oricare din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public.
- condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită accesibilităţii
pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.
- 93 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Agri
cult
ură
- Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale.
- Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta - Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de
asociere. - Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. - Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor climatice
pentru anumite culturi de plante industriale. - Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de
zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni.
- Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI:
- In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni.
- Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. - Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. - Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele mai
ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. - Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare - Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri
Indust
rie
Com
erţ
&se
rvic
ii
- In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala de dominare a IMM+urilor si in special a micro-întreprinderilor.
- Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc.
- Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI
- Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. - Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din
carne, lactatelor, panificaţiei, etc. - Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de
consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională.
- În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.
- 94 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Serv
icii
si
infr
ast
ructu
ri m
edic
o s
ocia
le
Poli
tici
într
epri
nse
în t
eri
tori
u
- Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane
- Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o problemă constantă.
- Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat.
- Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I.
- Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. - In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non
guvernamentale - Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in
zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. - Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei
probleme comune mai multor comunităţi.
- GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean
- 95 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PARTEA A II-A: ANALIZA SWOT
TERITORIUL
(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)
(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)
PUNCTE TARI
Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar. Teritoriul este relativ omogen din punctul de vedere al formelor de relief – podiş străbătut de o serie de cursuri de apă de diferite dimensiuni. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea teritoriului) Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta plecând de la identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă. Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu potenţial turistic. Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul Bârsei pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, promovarea de elementelor locale de etnografie şi folclor. Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente performante - laboratoare de informatică, conectare la Internet a unităţilor şcolare Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu arhitectural şi cultural Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc.
PUNCTE SLABE Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special financiare, pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric. Estomparea identităţii culturale datorită apropierii de Municipiul Braşov. Lipsa unor sisteme integrate de informare a potenţialilor turişti (indicatoare turistice, centre de informare, disponibilitatea informaţiilor online în mai multe limbi de circulaţie internaţională, etc.) Starea de degradare a unor obiective cu valoare cultural istorică. Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ. Acces relativ redus la infrastructura de telecomunicaţii în unele zone din Ţinutul Bârsei. Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ. Infrastructura culturală este degradată. Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei. Starea precara a unor sectoare de drum ce fac legătura între localităţi, în special drumuri comunale. Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
- 96 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
OPORTUNITĂTI
Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei dezvoltări pregnante în domeniul turismului şi al serviciilor conexe. Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul aerodromului de la Sânpetru. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, într-o maniera durabila teritoriul. Înţelegerea dimensiunii intercomunitare a dezvoltării de către actorii publici şi privaţi implicaţi în procesul de dezvoltare durabilă.
RISCURI
Pierderea/diluarea identităţii culturale datorită apropierii de Municipiul Braşov Presiunea imobiliara asupra unor terenuri cu rol important în promovarea cultural istorica a comunităţilor Distrugerea unor obiective construite de patrimoniu prin utilizarea incorectă a noilor tehnologii. Distrugerea unor areale importante prin inundaţii de-a lungul principalului curs de apă din teritoriu – Râul Olt. Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.
POPULATIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire –
cunoştinţe şi competenţe specifice teritoriului)
PUNCTE TARI
Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire profesionala. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă.
PUNCTE SLABE
Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul populaţiei rrome Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii
OPORTUNITĂTI
Dezvoltarea unor cartiere/comunităţi orientate către familie şi valorile familiale („family friendly environment”) Existenţa de programe guvernamentale destinate atragerii specialiştilor în diverse domenii în zonele rurale Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei
RISCURI
Scăderea natalităţii Îmbătrânirea demografică Creşterea nivelului de migraţie a populaţiei tinere către mediul urban sau dincolo de graniţele naţionale. „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale.
- 97 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
ACTIVITĂŢI ECONOMICE
(primar – secundar terţiar – servicii – turism)
PUNCTE TARI
Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de dezvoltare în sectorul piscicol. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere
PUNCTE SLABE
Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Serviciile conexe turismului lipsesc Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care afectează potenţialului turistic şi de agrement al întregii comunităţi Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a produselor (animale şi vegetale) Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii fermieri
OPORTUNITĂTI
Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente locale în paralel cu evenimente culturale din arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea
RISCURI
Scăderea numărului de turişti în favoarea staţiunilor de pe Valea Prahovei Distrugerea obiectivelor de patrimoniu cultural istoric Pierderea identităţii culturale locale. Lipsa politicilor de atragere a investiţiilor private în teritoriul vizat. Clima rece poate avea efecte negative asupra
- 98 -
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea prelucrării şi valorificării pe plan local. Dezvoltarea unui standard local de calitate in turism recunoscut la nivel naţional şi internaţional. Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei. Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc) Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea sectorului zootehnic
culturilor de diferite plante, (ingheţ timpuriu, prelungit, etc).
ORGANIZAREA SOCIALĂ şi INSTITUŢIONALĂ
(activităţi asociative – ONG – organizare instituţională)
PUNCTE TARI
Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul zootehniei Existenta asocierilor de tip intercomunitar între administraţiile publice locale din zonă Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi.
PUNCTE SLABE
Inexistenta grupurilor de producători Slaba implicare în activităţi de interes comunitar Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei probleme comune mai multor comunităţi
OPORTUNITĂTI
Dezvoltarea structurilor asociative existente prin intermediul unor proiecte comune de dezvoltare. GAL încearcă sa compenseze lipsa demersurilor integrate si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean
RISCURI
Incapacitatea autorităţilor locale de a se implica şi sprijini dezvoltarea unui sentiment de apartenenţă, al spiritului civic Perioadele lungi de inactivitate pot duce la desfiinţarea asocierilor deja existente.
99
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
TABEL DE CORELARE ANALIZA DIAGNOSTIC- ANALIZA SWOT
ANALIZA DIAGNOSTIC
ANALIZA SWOT SECTIUNE ELEMENTE IDENTIFICATE
Principalele caracteristici geografice
Localizare in apropierea unei mari aglomerări urbane, ce include 3 municipii –Braşov, Ghimbav, Codlea si Sfântu Gheorghe.
Localizare in apropierea unor importante drumuri naţionale si magistrale de cale ferata.
Amplasare geografica compacta si omogena. Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din apropiere. Graniţele naturale ale teritoriului (mtii Baraolt, Mtii Persani, Axa urbana
Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta pe identitatea istorica si multiculturala a teritoriului)
Oportunitatea dezvoltării unor culturi de plante industriale care sunt bine adaptate zonei (ex cartof, sfecla de zahar, etc)
Cursul Oltului generează o lunca cu un grad relativ ridicat de fertilitate Resurse de ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice. Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de relieful muntos ce
înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de mijloace de ameliorare
pentru o agricultura competitiva Clima rece poate avea efecte negative asupra culturilor de diferite plante,
(ingheţ timpuriu, prelungit, etc). Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Suprafeţe însemnate de fâneţe şi păşuni, pot sprijini dezvoltarea
sectorului zootehnic.
Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar Graniţele naturale ale teritoriului (Mtii Baraolt, Mtii
Persani, Axa urbana Braşov, Ghimbav, Sfântu Gheorghe) pot genera o anumita identitate teritoriala in sprijinul dezvoltării economice. Identitatea teritoriala se poate dezvolta plecând de la identitatea istorica si multiculturala a teritoriului) Riscul de producere a inundaţiilor în teritoriul analizat
este relativ scăzut datorită lucrărilor de amenajare a cursurilor de apă. Reţeaua hidrografică este bogată, alcătuita dintr-o
secţiune a Oltului superior şi a afluenţilor săi de diferite mărimi, printre care şi râul Bârsa (care dă denumirea teritoriului) Relief depresionar, protejat de lanţurile muntoase din
apropiere. Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate
genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de
accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Distrugerea unor areale importante prin inundaţii de-a
lungul principalului curs de apă din teritoriu – Râul Olt.
Populaţie – demografie
Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi
educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din
Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire
profesionala. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele
100
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei. Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ
echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Ponderea populaţie active se încadrează în tendinţele existente la nivel
regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii
în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică, fiind
reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din comunităţile rurale
şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale. Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e caracteristic
comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii
existente la nivel regional şi naţional, fiind sprijinită şi de un spor natural pozitiv Populaţia in interiorul ŢINUTULUI BÂRSEI este multietnică,
fiind reprezentate etnia română, maghiară, germană şi rromă. Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban,
care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Rata mare a abandonului şcolar în special în rândul
populaţiei rrome Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea
mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Populaţie foarte săraca in Hăghig si Vâlcele. Fenomenul e
caracteristic comunităţilor cu un grad ridicat al natalităţii „Migraţia nedeclarată” creşte numărul populaţiei din
comunităţile rurale şi contribuie la pierderea caracterului agricol al economiei locale. În consecinţă, mari suprafeţe de teren rămân necultivate sau primesc destinaţii rezidenţiale Starea de degradare a unor obiective cu valoare cultural
istorică. Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza
lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ. Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu
Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă,
Grad ridicat de dotare şi utilare cu echipamente performante - laboratoare de informatică, conectare la Internet a unităţilor şcolare
Patrimoniu de mediu
Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi
Existenţa unei identităţi cultural istorice bine definită precum şi a unor obiective istorice şi de patrimoniu cu potenţial turistic.
101
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Patrimoniu arhitectural şi cultural
pentru dezvoltarea turismului. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării
selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros patrimoniu
arhitectural şi cultural Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-
au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. Patrimoniul cultural si arhitectural trebuie protejat in vederea asigurării
continuităţii identităţii istorice şi culturale a teritoriului. Expansiunea zonelor urbane de la nord si de la sudul ŢINUTULUI BÂRSEI pot afecta negativ această identitate teritorială.
Preocuparea constantă a comunităţilor din Ţinutul Bârsei pentru păstrarea tradiţiilor şi obiceiuri, promovarea de elementelor locale de etnografie şi folclor. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante
situri protejate Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera
oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Arealul ŢINUTUL BÂRSEI dispune de un divers şi valoros
patrimoniu arhitectural şi cultural
Elementele fizice de patrimoniu au constituit „punctele” în jurul cărora s-au păstrat vii diverse tradiţii, valori, obiceiuri, etc. Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din
Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Interesul relativ scăzut şi lipsa resurselor, în special
financiare, pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural şi istoric. Estomparea identităţii culturale datorită apropierii de
Municipiul Braşov. Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte
lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica. Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul
ŢINUTUL BÂRSEI
Economia locală
Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe principalele domenii care generează ocupare sunt serviciile şi industria. În
aceea ce priveşte dezvoltarea sectorului serviciilor, acest fenomen face parte dintr-o tendinţă mai largă ce are legătură cu polarizarea economică generată de axa urbană Codlea-Ghimbav-Braşov şi de municipiul Sfântu Gheorghe Mobilitatea populaţiei şi influenţa acesteia asupra sectorului economic
Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg
teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul
Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a
zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si
102
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
este un fenomen care nu a fost documentat pana acum de o ancheta statistică. Din acest punct de vedere se poate doar estima amploarea fenomenului de mobilitate a persoanelor către cele 2 zone urbane de influenţă şi impactul pe care acest fenomen îl are asupra dezvoltării economice. tendinţă generalizată de scădere a numărului de angajaţi în agricultură se poate observa o creştere a numărului de angajaţi în sectorul industrial
şi în sectorul serviciilor Dezvoltarea transportului public între Braşov şi Sfântu Gheorghe pe
oricare din cele doua rute posibile ce traversează ŢINUTUL BARSEI ar putea genera o zonă de dezvoltare economică prin creşterea posibilităţii de ocupare a forţei de munca de către localnici dar si prin dezvoltarea oportunităţilor de afaceri în fiecare localitate aflată de-a lungul rutei de transport public. condiţii atractive pentru stabilirea sediilor pentru firme, datorită
accesibilităţii pe reţelele de drumuri naţionale şi apropierii de un oraş mare, respectiv Braşov.
carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea,
Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov
Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a
antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Existenţa unor suprafeţe de teren neutilizate, care
afectează potenţialului turistic şi de agrement al întregii comunităţi Infrastructura de utilităţi nu este extinsă pe întreg
teritoriul Ţinutului Bârsei. Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi
DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a
antreprenoriatului în Comuna Hălchiu.
Agricultură
Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera profit decât in
condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Un punct forte este reprezentat de afinitatea teritoriului si a condiţiilor
climatice pentru anumite culturi de plante industriale. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către
partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea, Sfântu
Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI: In ceea ce priveşte suprafaţa agricola, destinaţia cea mai importantă este
terenul arabil, urmat de fâneţe şi păşuni.
Existenţa fermelor piscicole şi a potenţialului de dezvoltare în sectorul piscicol. Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a
zonei către partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni. Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii
ani, cu cele mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste
13000 de hectare Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in
vecinătatea arealului ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel
agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii,
preparatelor din carne, lactatelor, panificaţiei, etc.
103
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului ŢINUTUL BÂRSEI. Grâul, cartoful si sfecla de zahar reprezintă principalele culturi din zona. Efectivele de animale au rămas relativ constante in ultimii ani, cu cele
mai ridicate niveluri in cazul bovinelor şi al ovinelor. Fondul forestier este destul de însemnat acoperind peste 13000 de hectare Nivel scăzut al comercializării produselor agricole generate de micii
fermieri
Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a
produselor (animale şi vegetale) Clima destul de rece si umeda pentru intervale lungi de
timp. Temperaturi foarte scăzute în perioada iernii. Cantitate de precipitaţii destul de mare, accentuata de
relieful muntos ce înconjoară zona Fertilitate relativ scăzuta a solului. Este nevoie de
mijloace de ameliorare pentru o agricultura competitiva Nivel destul de scăzut al resurselor naturale Numărul persoanelor angajate in agricultura este foarte
mic, atât datorită scăderii ponderii agriculturii in economia locala cat si datorita migraţiei tinerilor din zonele rurale. Predomina fermele de semisubzistenta si subzistenta Suprafaţa agricola este fragmentata si nu poate genera
profit decât in condiţii de asociere. Spiritul antreprenorial in agricultura este slab dezvoltat. Livezile sunt foarte slab reprezentate la nivelul arealului
ŢINUTUL BÂRSEI.
Nivel scăzut al comercializării produselor agricole
Industrie Comerţ & Servicii
In ceea ce priveşte industria, se păstrează tendinţa europeana si naţionala de dominare a IMM-urilor si in special a micro-întreprinderilor. Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin
închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Mari investitori s-au stabilit pe teritoriul sau in vecinătatea arealului
ŢINUTUL BARSEI Există o dezvoltare a sectorului industriei cat si cel agroalimentar. Se dezvolta o serie de mărci locale in sectorul pisciculturii, preparatelor
din carne, lactatelor, panificaţiei, etc. Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de
firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de firme, cel mai
multe amplasate de-a lungul coridoarelor de comunicaţii rutiere.
Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul
Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Nivel ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară. Polarizarea economica pe care o generează Braşov, Codlea,
Sfântu Gheorghe şi Ghimbav generează un anumit nivel de dezvoltare a sectorului serviciilor si comerţului in Arealul ŢINUTULUI BÂRSEI:
Un fapt ce merită remarcat este prezenţa unui număr relativ ridicat de firme de consultanţă şi inginerie, a căror resursă umană are un nivel ridicat de specializare profesională. În sectorul turismului există un număr considerabil de
firme, cel mai multe amplasate de-a lungul coridoarelor de
104
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
comunicaţii rutiere Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov
Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Lipsa infrastructurii de sprijinire a afacerilor şi a
antreprenoriatului pe teritoriul Ţinutului Bârsei. Lipsa promovării potenţialului turistic local. Serviciile
conexe turismului lipsesc Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi
DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a
antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Asocierea comunităţilor în vederea creării unor evenimente
locale în paralel cu evenimente culturale din arealul metropolitan Braşov, pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti şi dezvoltarea turismului şi a serviciilor conexe. Diversificarea ofertei turistice prin folosirea tuturor
oportunităţilor pe care le furnizează teritoriul. Dezvoltarea economică a localităţilor din arealul ŢINUTUL
BÂRSEI este indisolubil legată de dezvoltarea economică din întregul areal metropolitan Braşov, cu un accent pe axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov dar şi pe zona de influenţă economică a Municipiului Sfântu Gheorghe
Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica
Servicii si infrastructuri medico sociale Politici întreprinse în teritoriu
Serviciile medicale şi de învăţământ sunt relativ bine reprezentate din punct de vedere al resurselor umane
Infrastructura educaţionala si de sănătate necesită intervenţii urgente datorită unui nivel avansat de degradare. Lipsa fondurilor rămâne însă o problemă constantă.
Datorită apropierii de două zone urbane importante (Municipiul Sfântu Gheorghe şi axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov, o mare parte din serviciile de sănătate sunt furnizate în mediul urban. De asemenea, intervenţia în situaţii medicale de urgenţă este asigurată de staţiile de ambulanţă Braşov şi Sfântu Gheorghe dar şi de unitatea SMURD ce funcţionează în cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei”. Evident, infrastructura locală are nevoie de investiţii
Situaţie precară a infrastructurii spaţiilor de învăţământ Calitatea procesului educaţional are de suferit din cauza
lipsei cadrelor didactice de specialitate precum şi a dotării precare a instituţiilor de învăţământ Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele
comunităţi din Ţinutul Bârsei. Starea precara a unor sectoare Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate,
cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel
105
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
pentru a fi menţinută la un standard calitativ ridicat. Serviciile de relaxare şi sportive sunt în dezvoltare, utilizându-se inclusiv
fonduri din Programele naţionale de construire a sălilor de sport sau a bazelor sportive cu teren de sport omologabil tip I.
Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura asociativă solidă. In zonă îşi desfăşoară activitatea un număr foarte mare de organizaţii non
guvernamentale Proiectele anterioare de dezvoltare au contribuit la creşterea calităţii
vieţii in zona, indiferent daca au avut beneficiari publici sau privaţi. Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale
unei probleme comune mai multor comunităţi.
GAL încearcă sa compenseze acest lucru si sa creeze masa critica pentru o abordare integrata la nivel teritorial interjudeţean
acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Existenţa unor asocieri locale, mai ales în domeniul
zootehniei Existenta asocierilor de tip intercomunitar între
administraţiile publice locale din zonă Zona TINUTUL BARSEI este caracterizată de o cultura
asociativă solidă. Inexistenta grupurilor de producători Slaba implicare în activităţi de interes comunitar
Nu exista însa demersuri integrate de dezvoltare, abordări teritoriale ale unei probleme comune mai multor comunităţi
106
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PARTEA A – III - A: PRIORITĂŢI
Elaborarea Planului de Dezvoltare Locală se bazează pe instrumentele uzuale
de planificare strategică şi de dezvoltare integrată – pe aspectele de „regionalitate”
şi de „participare”.
„Regionalitatea” se referă la gândirea în manieră regională, la crearea
circuitelor şi a structurilor regionale. Pe acestea se fundamentează coeziunea şi
competitivitatea micro-regiunii ŢINUTUL BÂRSEI. Abordarea integrată este din punct
de vedere al planificării şi al implementării o procedură relativ nouă în România.
Procesul de dezvoltare al comunităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI vizează
înlăturarea disparităţilor, analizarea viitoarelor procese de dezvoltare şi utilizarea
comună a potenţialului integrat al zonei.
„Participarea” înseamnă cooptarea reprezentanţilor autorităţilor locale, ONG-
urilor, companiilor private, diferitelor structuri asociative existente la nivelul
comunităţilor locale, în diversele faze ale procesului decizional, pentru a-l influenţa
în mod eficient. Astfel, se are în vedere un grad ridicat de transparenţă al procesului.
O atenţie deosebită a fost acordată etapei de audit teritorial, sub forma unei analize
socio-economice concrete şi a analizei punctelor tari – punctelor slabe. Planul de
Dezvoltare Locală este rezultatul unui proces interactiv şi participativ. Ca rezultat,
a fost elaborat un document de planificare strategică ce este în mod clar orientat
către consens şi deschis spre priorităţi Acestuia îi stă la bază o abordare integrată a
consecinţelor şi interconexiunilor teritoriale. Baza a constituit-o, pe lângă elaborarea
profesională a analizei, dialogul constructiv dintre echipa care a lucrat la elaborarea
planului de dezvoltare şi o diversitate de actori ai dezvoltării (atât din teritoriul
ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile învecinate), în încercarea de a cuprinde cât se
poate de exact dorinţele şi ideile atât ale localităţilor din arealul ŢINUTUL BÂRSEI cât
şi ale altor factorii de decizie. În această ordine de idei nu a fost vorba numai de o
însumare teoretică a opiniilor, ci şi de sprijin în elaborarea planului, pentru a
consolida motivele participării la implementarea ulterioară a Planului de Dezvoltare
Locala. .
S-a pornit de la necesitatea de a se genera o viziune de dezvoltare
fundamentată pe o analiză exhaustivă a situaţiei existente. Această viziune a
generat obiectivele strategice şi cele specifice, pe baza cărora se elaborează planul
107
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
de acţiune care conţine proiectele ce se doresc a fi implementate. Acestea vor fi
gândite în corelare cu politicile naţionale şi regionale existente, în diverse domenii de
acţiune. Planul de Dezvoltare ocală încearcă astfel să ofere o imagine clară asupra
punctului de plecare şi a celui unde se doreşte să se ajungă într-un anumit orizont de
timp, să organizeze eforturile administraţiei şi posibililor parteneri locali în vederea
dezvoltării comunităţilor şi să ierarhizeze cele mai importante acţiuni de realizat în
interiorul polului de creştere.
Formularea viziunii de dezvoltare pentru teritoriul celor nouă comunităţi rurale
reprezentate în teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI a ţinut cont de atu-urile spaţiului fizic, de
valorile şi tradiţiile existente la nivelul populaţiei, de oportunităţile de dezvoltare
existente atât la nivelul teritoriului propriu-zis cât şi la nivelul comunităţilor urbane
aflate în sud (axa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov – Săcele) şi în nord (Municipiul
Sfântu Gheorghe). Astfel, după realizarea consultării cu membrii asociaţiei ŢINUTUL
BÂRSEI precum şi cu alte persoane şi organizaţii implicate în dezvoltarea locală,
viziunea de dezvoltare este:
TERITORIUL „ŢINUTUL BÂRSEI” SE VA DEZVOLTA ÎNTR-O MANIERĂ
DURABILĂ, BAZATĂ PE COEZIUNEA TERITORIALĂ, UTILIZAREA
POTENŢIALULUI LOCAL DE DEZVOLTARE ŞI ASIGURAREA
COMPLEMENTARITĂŢII CU SPAŢIULUI URBAN LIMITROF
Pe baza viziunii de dezvoltare şi pornind de la consultările cu actorii procesului de
dezvoltare durabilă, atât din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI cât şi din comunităţile şi
teritoriile învecinate au fost stabilite următoarele priorităţi ale Planului de Dezvoltare
Locală:
I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creşterea competitivităţii sectorului
agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui
nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din ŢINUTUL BÂRSEI.
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din
spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat
de calitate a vieţii
108
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
III. PRIORITĂȚI TRANSVERSALE
- Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub
toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a
comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI
- Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a
teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI
Corelarea priorităţilor Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL
BÂRSEI cu prevederile existente la nivel naţional în domeniul dezvoltării rurale.
Priorităţile de mai sus se corelează cu cele trei aspecte cheie pe care este centrat
Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Relaţia de corelare
este evidenţiată în tabelul de mai jos:
Priorităţile Planului de Dezvoltare
Locala pentru teritoriul ŢINUTUL
BÂRSEI
Aspectele cheie pe care se centrează
Programul Naţional Strategic pentru
Dezvoltare Rurală 2007 - 2013
I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi
creşterea competitivităţii sectorului
agricol şi forestier pentru eliminarea
disparităţilor economice şi asigurarea
unui nivel ridicat de convergenţă între
toate comunităţile din Ţinutul Bârsei
Facilitarea transformării şi modernizării
structurii duale a agriculturii şi
silviculturii, precum şi a industriilor
procesatoare aferente, pentru a le face
mai competitive şi pentru a contribui la
creşterea economică şi convergenţa
veniturilor din spaţiul rural (acolo unde
este posibil), în paralel cu asigurarea
condiţiilor de trai şi protecţia mediului
din aceste zone.
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a
sectoarelor economice non agricole din
spaţiul rural, diversificarea activităţilor
economice şi asigurarea unui nivel ridicat
de calitate a vieţii
Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei
de muncă din sectorul agricol către alte
sectoare care să le asigure un nivel de
trai corespunzător din punct de vedere
social şi economic
109
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PRIORITATE TRANSVERSALA - Creşterea
calităţii şi a nivelului de protecţie a
mediului înconjurător sub toate
aspectele sale în vederea unei dezvoltări
echilibrate pe termen lung a
comunităţilor din Ţinutul Bârsei
- Cooperarea cu organizații similare
în vederea dezvoltării durabile a
teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI
Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii
mediului din zonele rurale ale României,
prin promovarea unui management
durabil atât pe suprafeţele agricole, cât
şi pe cele forestiere.
În cadrul axei LEADER, cooperarea
reprezintă o modalitate de a extinde
experienţele locale pentru îmbunătăţirea
strategiilor locale, un mod de a avea
acces la informaţii şi idei noi, de a face
schimb de experienţă şi de a învăţa din
experienţa altor regiuni sau ţări, pentru a
stimula şi sprijini inovaţia, pentru
dobândire de competenţe şi
îmbunătăţirea lor.
Pe baza consultărilor cu membrii comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI şi cu aportul
echipei de specialişti din cadrul Agenţiei Metropolitane pentru Dezvoltare Durabilă
Braşov au fost stabilite, pentru fiecare direcţie prioritară de acţiune, o serie de
obiective operaţionale, care sunt prezentate în tabelul de mai joş Obiectivele
operaţionale au fost stabilite luând în considerare, printre altele, priorităţile stabilite
la nivel naţional prin Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013
Priorităţile Planului de Dezvoltare
Locala pentru teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI Obiective operaţionale
I. Dezvoltarea economică durabilă şi
creşterea competitivităţii sectorului
agricol şi forestier pentru eliminarea
I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în
110
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
disparităţilor economice şi asigurarea
unui nivel ridicat de convergenţă între
toate comunităţile din Ţinutul Bârsei
sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.
I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri
I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora.
I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a
sectoarelor economice non agricole din
spaţiul rural, diversificarea activităţilor
economice şi asigurarea unui nivel ridicat
de calitate a vieţii
II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.
II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale
II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea
calităţii şi a nivelului de protecţie a
mediului înconjurător sub toate
aspectele sale în vederea unei dezvoltări
echilibrate pe termen lung a
comunităţilor din Ţinutul Bârsei
(prioritate transversală)
Cooperarea cu organizații similare în
vederea dezvoltării durabile a teritoriului
ȚINUTUL BÂRSEI
Protejarea mediului înconjurător şi
implementarea de tehnologii inovative
pentru conservarea patrimoniului natural
Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și
cooperare cu alt GAL-uri
111
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Anexa nr. 1.
Priorităţile Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
Obiective operaţionale Măsuri
Obş Codul
Măsurii corespon-dente din
PNDR
I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei
I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.
Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe
111
I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri
Instalarea tinerilor fermieri 112
I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora.
Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă
141
I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
143
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi
312
II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale Încurajarea activităţilor turistice 313
II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
322
PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală) Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI
Obiectiv specific - Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii inovative pentru conservarea patrimoniului natural Obiectiv Specific - Dezvoltarea relațiilor de parteneriat și cooperare cu alt GAL-uri
Implementare poiectelor de cooperare
421
112
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
TABEL DE CORELARE ANALIZĂ SWOT – PRIORITĂŢI – OBIECTIVE - ACŢIUNI
Elemente de analiză SWOT Viziune de Dezvoltare
Priorităţi Obiective specifice Acţiuni/Măsuri
Accesibilitatea teritoriului este ridicată, printr-un acces facil la reţeaua de drumuri naţionale precum şi la magistralele de transport feroviar. Reţeaua hidrografică este bogată Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Mişcarea migratorie la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este relativ echilibrată şi nu contribuie în mod decisiv la creşterea sau scăderea populaţiei. Numărul persoanelor este în uşoară creştere, datorită unui spor natural pozitiv însă insuficient pentru a compensa tendinţa generală de îmbătrânire a populaţiei Dezvoltarea unui parc logistic în Zona Bod, între DN 11 şi DN 13 Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu. Nivelul de mobilitate al populaţiei şi bunurilor generează dezvoltare economica Oportunitatea de a dezvolta reţele de nivel local şi microregional pentru stimularea producţiei agricole şi zootehnice şi asigurarea prelucrării şi valorificării pe plan local. Existenţa unor suprafeţe agricole necultivate Capacitate scăzută de procesare şi valorificare a produselor (animale şi vegetale) Pondere mare a populaţiei vârstnice în unele comunităţi. Tendinţa tinerilor de a părăsi spaţiul rural pentru cel urban, care oferă posibilităţi variate. Pondere mare a populaţiei vârstnice implicată în agricultură de subzistenţă Tinerii părăsesc comunităţile rurale, fie în favoarea mediului urban din apropiere care oferă mai multe oportunităţi de dezvoltare personală decât comunităţile rurale, fie părăsesc România în favoarea altor state mai dezvoltate, în special din vestul Europei Se poate observa, in ultima vreme, o profilare agricola a zonei către T
ER
ITO
RIU
L „
ŢIN
UT
UL B
ÂR
SEI”
SE V
A D
EZV
OLT
A ÎN
TR
-O M
AN
IERĂ
DU
RA
BIL
Ă,
BA
ZA
TĂ
PE
CO
EZIU
NEA
TER
ITO
RIA
LĂ
, U
TIL
IZA
REA
PO
TEN
ŢIA
LU
LU
I LO
CA
L D
E D
EZV
OLT
ARE Ş
I
ASIG
UR
AR
EA
CO
MPLEM
EN
TA
RIT
ĂŢ
II C
U S
PA
ŢIU
LU
I U
RBA
N L
IMIT
RO
F
I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei
I.1. Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere.
Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 111
I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri
Instalarea tinerilor fermieri 112
I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora.
Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă 141
I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori 143
113
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
partea de zootehnie si producţia de lapte si carne. Aceasta tendinţa este data si de suprafeţele relativ mari de fâneţe si păşuni Apropierea de Municipiul Braşov şi de Municipiul Sfântu Gheorghe oferă o serie de oportunităţi în ceea ce priveşte accesul la servicii educaţionale, la asistenţă medicală, infrastructura culturală şi sportiva, intervenţii în situaţii de urgenţă, Nivel destul de scăzut al serviciilor medicale în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei. Infrastructura serviciilor sociale (educaţie, sănătate, cultură, intervenţii în situaţii de urgenţă, etc.) are nevoie de dezvoltare pentru a putea crea un mediu propice pentru dezvoltarea familiilor si creşterea natalităţii la un nivel acceptabil pentru a compensa rata de îmbătrânire a populaţiei. Apropierea de Municipiul Braşov poate oferi şansa unei dezvoltări pregnante în domeniul turismului şi al serviciilor conexe. Dezvoltarea unui punct de acces aerian prin intermediul aerodromului de la Sânpetru. Valorificarea aşezării geografice şi a nivelului ridicat de accesibilitate rutieră şi feroviară în direcţia dezvoltării sectoarelor secundar şi terţiar. Există o tendinţă a familiilor care locuiesc în mediul urban, cu venituri şi educaţie peste medie, de a se muta în localităţile rurale din apropiere, datorită unui nivel de calitate a vieţii destul de ridicat în mediul rural Forţă de muncă cu un nivel ridicat de pregătire profesionala. Potenţial ridicat pentru dezvoltarea sectorului secundar dar mai ales terţiar Grad ridicat de mobilitate a forţei de muncă Existenţa infrastructurii turistice distribuită pe întreg teritoriul Ţinutului Bârsei. Anumite activităţi economice pot fi atrase de pe teritoriul Municipiului Braşov pe teritoriul comunităţilor rurale din Ţinutul Bârsei Restructurarea Industriala a afectat întreaga zona Braşov Covasna prin închiderea fabricilor ROMAN Basov, TRACTORUL Basov, RULMENTUL Braşov, IAM Sfântu GHEORGHE, ISAMA Sfântu Gheorghe, COLOROM Codlea, etc. Dezvoltarea unui centru de afaceri şi sprijinire a antreprenoriatului în Comuna Hălchiu Organizarea Festivalului Olimpic al Tineretului European în 2013 pe
II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti.
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi 312
II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale
Încurajarea activităţilor turistice 313
II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale 322
114
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Valea Prahovei, în imediata apropiere a Ţinutului Bârsei.
Gradul de poluare al aerului în unele comunităţi din Ţinutul Bârsei este destul de ridicat, în special datorită prezenţei CET Braşov ca principală sursă de poluare, atât prin noxele emise în atmosferă cât şi prin intermediul reziduurilor rezultate în urma procesului de producţie (zgură şi cenuşă) Deşeurile reprezintă o problemă, atât in ceea ce priveşte lipsa colectării selective si lipsa unui operator /grup de operatori care sa asigure salubritatea zonei in condiţii de eficienta economica.
Zone cu ape freatice poluate se întâlnesc pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI
Dorinţa din partea comunităţilor locale de a dezvolta, într-o maniera durabila teritoriul. Zona are o floră si o faună divers şi bogată ce poate genera oportunităţi pentru dezvoltarea turismului. Pe teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI se găsesc trei importante situri protejate Reţea Hidrografica bogata, cu un grad relativ scăzut de inundaţii
PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi a nivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toate aspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termen lung a comunităţilor din Ţinutul Bârsei (prioritate transversală) Cooperarea cu organizații similare în vederea dezvoltării durabile a teritoriului ȚINUTUL BÂRSEI
Obiectiv specific - Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologii inovative pentru conservarea patrimoniului natural
Obiectiv Specific - Dezvoltarea
relațiilor de parteneriat și cooperare
cu alt GAL-uri
Implementare
proiectelor de
cooperare
421
115
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
COMPLEMENTARITATEA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALĂ ŢINUTUL BARSEI CU
ALTE PROGRAME DE DEZVOLTARE este necesară pentru a asigura implementarea
unui demers integrat de dezvoltare micro-regionala, cu utilizarea tuturor
oportunităţilor de finanţare, fie ele din surse private sau publice, naţionale sau
europene.
Astfel, Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI este complementar
cu alte programe operaţionale active, după cum urmează:
Cu POS DRU care finanţeaza, prin axa prioritară 5 formarea profesionala a
persoanelor din mediul rural în vederea dezvoltarii nivelului general de
pregătire şi al activităţilor non agricole
CU POS DRU care finanţează, prin axa prioritara 2 accesul anagajaţilor la
formare continua în diverse sectoare de activitate, printre care turismul şi
serviciile
Cu POR care prin axa prioritara 5 finanţează dezvoltarea infrastructurii
turistice precum şi a promovării turistice a regiunilor.
Cu POS CCE care sprijină, prin diferite axe prioritare şi domenii de intervenţie
creşterea competitivităţii sectorului economici
CU PO DCA care finanţeaza elaborarea strategiilor de dezvoltare locala ale
comunităţilor precum şi pregătirea personalului din administraţia publică locală
în vederea implementării acestor demersuri de dezvoltare strategica.
Cu POR care prin axa 1 finantează dezvoltarea Polilor Naţionali de Creştere –
Polul de Creştere Brasov prezintă o suprapunere teritorială ci arealul ŢINUTUL
BÂRSEI.
Cu POS Mediu care finanţează Elaborarea planurilor de management,
dezvoltarea,operarea şi menţinerea infrastructurii, înfiinţarea sistemelor de
monitorizare, training şi construirea Capacităţii administrative pentru sit-urile Natura
2000
Cu POS CCE care finantează dezvoltarea producerii de enrgie din surse
regenerabile
Cu POS CCE care finanteaza dezvoltarea micro intreprinderilor
116
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PARTEA A – IV – A: MĂSURI
Pentru atingerea obiectivelor operaţionale propuse în cadrul acestui plan de
dezvoltare locală se are în vedere dezvoltarea de proiecte în conformitate cu
măsurile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, în cadrul unei abordări „ de jos în
sus” de tip LEADER.
Aceste măsuri sunt:
Titlul Măsurii Referinţa PNDR
Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe 111
Instalarea tinerilor fermieri 112
Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă 141
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru agricultori
143
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi 312
Încurajarea activităţilor turistice 313
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
322
Implementarea proiectelor de cooperare 421
În dezvoltarea de proiecte la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI vor fi aplicate
criteriile de evaluare şi selecţie stabilite în cadrul PNDR. Suplimentar, proiectele
aferente fiecărei măsuri vor fi evaluate şi în funcţie de unele criterii suplimentare,
stabilite de către Comitetul de evaluare şi selecţie în conformitate cu priorităţile şi
obiectivele operaţionale stabilite prin prezentul Plan de Dezvoltare Locală.
117
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Proiectele de dezvoltare prevăzute în cadrul acestui document se adresează unei
categorii largi de organizaţii publice şi private, după cum urmează:
111 112 141 143 312 313 322 421
Persoane fizice
Persoane fizice care se obligă
să devină PFA sau
întreprindere individuala
Persoane fizice autorizate -
PFA
Întreprinderi individuale
Întreprinderi familiale
Mico întreprinderi (altele
decat cele de mai sus)
IMM-uri
Consilii Locale
Asociaţii de Dezvoltare
Intercomunitară
Organizaţii Non
Guvernamentale
Aşezăminte culturale şi
instituţii de cult
Societăţi agricole
Societăţi cooperative agricole
Societăţi cooperative de
valorificare
Cooperative agricole
Grupuri de producatori
118
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura Formarea profesională şi acţiuni de informare (111)
Măsura
Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 20 (a) (i) si 21 din Regulamentul (CE) Nr. 1698/2005. Punctul 5.3.1.1.1 a Anexei H din Regulamentul (CE)Nr. 1974/2006
Codul măsurii
111
Motivaţia sprijinului In arealul ŢINUTUL BÂRSEI sectoarele agricol si forestier constituie pentru spaţiul rural un factor determinant pentru obţinerea producţiilor agricole si silvice, precum si pentru menţinerea calităţii peisajului si protecţiei mediului înconjurător. Astfel, evoluţia si specializarea in agricultură si silvicultura necesita un nivel corespunzător de instruire tehnica, economica si juridica, inclusiv expertiza in tehnologii noi ale informaţiei, pentru a corespunde cerinţelor comunitare in domeniul fitosanitar, bunăstării animalelor, standardelor de calitate, sprijinind astfel mobilizarea populaţiei rurale si îmbunătăţirea diversităţii locale in vederea creşterii atractivităţii zonelor rurale, a diversificării economiei rurale si a calităţii vieţii. Necesitatea activităţilor de formare profesionala apare in contextul legat de creşterea competitivităţii si diversificării produselor si activităţilor din agricultura si silvicultura, de restructurarea si modernizarea sectoarelor agricol si forestier, a sectoarelor de procesare si comercializare pentru produsele agricole si forestiere, de încurajarea afacerilor orientate spre piaţă, a cerinţelor pentru o gama larga de aptitudini economice si de management cat si de îndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor si protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii si practici prietenoase mediului si de utilizare a energiei regenerabile. Prin urmare, este necesar ca activităţile de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor sa fie extinse si la persoanele adulte care sunt implicate in domenii care au legătura cu agricultura, industria alimentara si silvicultura. Sprijinul acordat prin aceasta măsura va facilita accesul la alte măsuri din Planul de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. De asemenea, accesul la măsura de instalare a tinerilor fermieri este condiţionat de dovedirea de competente profesionale, ce pot fi obţinute si prin participarea potenţialilor beneficiari la cursurile finanţate prin aceasta măsură. Împreună cu măsura 143 – „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru fermieri" - sprijinul care se acordă prin aceasta măsură va spori nivelul de cunoaştere, informare, educaţie a persoanelor care lucrează in sectoarele acro-alimentar si silvic, va facilita, de asemenea, accesarea unor masuri de investiţii de către tinerii fermieri. Implementarea acestei măsuri, prin care se acordă sprijin privind participarea la acţiuni de formare, informare si difuzare a cunoştinţelor va fi in acord cu Strategiile de la Lisabona si Goteborg care urmăresc reînnoirea bazelor competitivităţii europene, creşterea potenţialului sau de dezvoltare cum ar fi productivitatea si consolidarea coeziunii sociale cu accent asupra cunoştinţelor, inovaţiei şi valorificării capitalului uman.
119
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura se încadrează în prioritatea nr I a Planului de Dezvoltare Locală - Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei -, obiectivul specific I.1. - Dobândirea de informaţii şi cunoştinţe relevante în vederea gospodăririi durabile a terenurilor agricole şi forestiere, creşterea calităţii managementului la nivel de fermă, restructurarea şi modernizarea în sectoarele de procesare şi comercializare pentru produsele agricole şi forestiere. În ceea ce priveşte încadrarea în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura se încadrează în axa prioritara I, al cărei Obiectiv general este „Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic si alimentar, utilizarea durabila a terenurilor agricole si protecţia mediului, prin acţiuni de formare, informare si difuzare de cunoştinţe inovative adresate persoanelor adulte care activează in sectoarele menţionate”.
Obiectivele operaţionale urmăresc realizarea unor acţiuni care vor contribui la:
îmbunătăţirea cunoştinţelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură, silvicultura şi industria alimentară;
pregătire generala pentru managementul si administrarea fermelor;
respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate si a Standardelor Pieţei Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de procesare);
conştientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu in sectoarele agricol, forestier si al industriei alimentare in scopul îmbunătăţirii protecţiei mediului;
educarea si conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) in vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioara a resurselor forestiere si creşterea procentului de păduri la nivel naţional, ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere;
informări privind introducerea de noi tehnologii informaţionale si de comunicare (IT).
Furnizarea acţiunilor de formare profesionala precum şi a acţiunilor de informare şi difuzare a cunoştinţelor se va realiza pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Domeniul de acţiune Măsura sprijină: 1. Programe de formare profesionala de scurta durata (iniţiere, perfecţionare si specializare), cu perioade diferenţiate de pregătire, in funcţie de tematica cursului, grupul ţinta si nivelul existent de pregătire al solicitanţilor de formare profesionala in vederea îmbunătăţirii si perfecţionării cunoştinţelor privind competentele manageriale şi tehnice in domeniul agricol, forestier şi agro-alimentar, introducerea de noi tehnologii si inovaţii, protecţia mediului si agricultura ecologică, cunoaşterea si respectarea condiţiilor de Eco-condiţionalitate etc. 2. Acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de aplicare a masurilor pentru dezvoltare rurala. Acţiunile prevăzute a se efectua prin aceasta măsura au un caracter colectiv si nu individual.
Beneficiarii Beneficiarii finali sunt persoane adulte care activează in domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) si industriei agro-alimentare. Beneficiarii direcţi, furnizori ai acţiunilor de formare profesionala, informare si difuzare a cunoştinţelor, sunt entităţi publice sau private care activează in domeniul formarii
120
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
profesionale a adulţilor şi/sau informării şi difuzării de cunoştinţe care îndeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie.
Descrierea operaţiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesionala) 1. Oferirea de programe de formare profesionala care cuprind acţiuni din domeniile agricol, silvic si alimentar, ca de exemplu: Diversificarea activităţilor in exploataţiile agricole, îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena si siguranţa alimentelor, crearea de condiîii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea îngrăşămintelor şi amendamentelor in agricultura in concordanta cu standardele Uniunii Europene; Îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor; Îmbunătăţirea cunoştinţelor privind protecţia mediului; Pregătire tehnică (noi tehnologii informaţionale, introducerea de inovaţii, difuzarea rezultatelor cercetării si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.); Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere; Dezvoltarea unor capacităţi inovative in lanţul agro-alimentar; Însuşirea cerinţelor privind eco-condiţionalitatea si aplicarea unor metode de productie compatibile cu întreţinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului. 2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri, expoziţii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, de exemplu, noile tehnologii aplicate in diferite sectoare, sau pentru acţiuni de schimb de experienţă etc. Lista actiunilor prezentate la pct. 1 si 2 nu este exhaustiva.
Detalii privind acordarea sprijinului Următoarele costuri sunt eligibile pentru ajutor financiar: a) Costurile legate de pregatirea si desfasurarea diferitelor actiuni de formare profesionala: Onorarii si diurna pentru expertii din echipa de proiect a contractorului; Diurne pentru cursanti (cazare si masa); Cheltuieli de transport; Materiale didactice si consumabile; Inchirierea de echipamente specifice pentru implementarea proiectului; Inchirierea de spatii adecvate pentru desfasurarea actiunilor de formare profesionala; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de formare profesionala. b) Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare şi difuzare de cunostinte: Cheltuieli de transport; Materiale informative; Alte cheltuieli legate de implementarea actiunilor de informare si difuzare de cunostinte. Toate aceste costuri trebuie sa fie rezonabile, justificate si sa corespunda principiilor unei bune gestionari financiare, in special din punct de vedere al raportului pret-calitate si al rentabilitatii.
Nu sunt eligibile: i. cursurile sau activităţile de formare care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant agricol si silvic de nivel secundar sau superior inclusiv cele de calificare; ii. cheltuielile cu investitiile; iii. cheltuielile pentru activitati de formare sprijinite prin Fondul Social European.
Identificarea institutiilor care realizeaza activitati de formare profesionala şi actiuni de informare şi difuzare de cunoştinte
121
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte pot fi entitati publice sau private care activeaza in domeniu, sunt înfiintate conform legislatiei in vigoare in Romania şi care indeplinesc criteriile de eligibilitate şi de selecţie. Astfel, furnizorii de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pot fi:
Entitati publice:
Entitati private - persoane juridice care au competenta in domeniul agricol, silvic sau alimentar conforma cu obiectivele masurii.
Evaluarea şi selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte Evaluarea si selecţia furnizorilor de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte se va realiza pe baza unui apel de selecție a proiectelor organizat în conformitate cu prevederile măsurii 41 din PNDR.
Criterii de eligibilitate pentru furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte:
sunt persoane juridice constituite in conformitate cu legislatia in vigoare in Romania;
au prevazut in obiectul lor de activitate formarea profesionala sau informare si difuzare de cunostinte;
dispun de personal calificat (pentru fiecare domeniu de actiune furnizorul de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte va prezenta: lista expertilor specializati pe acel domeniu, acordul scris al fiecarui expert pentru participarea la serviciul de formare, informare si difuzare de cunostinte, CV-ul fiecarui expert);
au acces la facilitati administrative corespunzatoare activitatii specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;
dispun de capacitate tehnica si financiara necesare derularii activitatilor specifice de formare sau de informare si difuzare de cunostinte;
nu sunt in stare de faliment ori lichidare;
si-au mdeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetul de stat.
Criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili: Atribuirea contractului de servicii se va face pe baza celui mai avantajos punctaj obtinut in urma aplicarii unor criterii de selectie pentru ofertele furnizorilor eligibili, care se refera la:
Caracteristici privind nivelul calitativ şi tehnic (întelegerea nevoilor, numarul de experti, experienta acestora, logistica folosita pentru implementarea proiectului etc.);
Planificarea activitatilor;
Caracterul inovativ al acţiunilor planificate (criteriu local de selecţie)
Relevanţa parteneriatelor (daca e cazul) propuse pentru implementarea activităţilor (criteriu local de selecţie)
Oferta financiara.
Criterii de prioritizare pentru participantii la activitatile de formare profesionala in domeniul agricol In caietul de sarcini vor fi specificate criteriile de prioritizare, aplicate in functie de tematica instruirii, pe baza carora furnizorii de formare profesionala, informare şi difuzare de cunostinte vor selecta beneficiarii finali. Aceste criterii sunt aplicate daca numarul beneficiarilor finali identificati este mai mare decat cel prevazut initial in caietul de sarcini. Urmatoarele criterii pot fi luate in considerare in functie de tematica instruirii:
sa aiba varsta de cel mult 40 de ani;
sa fie fermier de semi-subzistenta;
122
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
sa fie membru al unui grup de producatori sau altor forme asociative recunoscute conform legislatiei nationale in vigoare;
sa aiba un proiect de investitii;
sa aiba ferma amplasata într-o zona defavorizata;
sa aiba un nivel scazut de educatie. Nivelul de sprijin Ajutorul public acordat in cadrul acestei masuri este de 100% din totalul cheltuielilor eligibile, conform anexei la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/2005. Beneficiarii finali nu vor suporta nici un fel de taxe pentru a participa la activitatile sprijinite prin masura.
Delimitarea de alte instrumente financiare ale UE (FSE) Planul de Dezvoltare Locală include activitati care privesc dezvoltarea resurselor umane si, prin urmare, acest program se afla in relatie de complementaritate cu POS DRU. Delimitarea dintre POS DRU si PDL are la baza tipul de interventii si nu demarcarea teritoriala. In ceea ce priveste educatia si formarea profesionala initiala, POS DRU, prin axa prioritara (AP) 1 "Educatie si formare profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere" va oferi, prin intermediul scolilor si liceelor specializate, programe de formare initiala in agricultură, finalizate cu o atestare in acest domeniu. Formarea profesionala continua pentru persoanele din agricultura, agricultura de subzistenta şi semisubzistenta, va fi realizata in cadrul POS DRU prin AP 2 ,Corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii" sau prin AP 5 "Promovarea masurilor active de ocupare". Pentru persoanele ocupate in agricultura si in agricultura de subzistenta, POS DRU, va finanta in cadrul AP 2 doar formarea profesionala in vederea calificarii (inclusiv recalificarea), ca si pentru celelalte sectoare. Prin AP 5 a POS DRU se va promova orientarea, consultanta si formarea in domeniul antreprenorial si in domenii nonagricole. Prin PDL măsura 111 se vor finanta numai programe de formare de scurta durata (cursuri de baza si specializari) pentru perfectionarea cunostintelor lucratorilor din agricultura si silvicultura. Pentru absolventii acestor cursuri de formare se vor acorda atestate de participare.
Nr. de proiecte prevăzute
Cost total mediu (euro)
Estimarea costului total pe măsură
Contribuţia FEADR – măsură
Contribuţia publică naţională
Contribuţia privată
4 17500
70 000
56 000
14 000 0
123
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Instalarea tinerilor fermieri” (112)
Măsura
Instalarea tinerilor fermieri
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 20 a (ii) si Art.22 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 Articolul 13 si Anexa II punctul 5.3.1.1.2 din Regulamentul (CE) nr.. 1974/2006.
Codul măsurii
112
Motivaţia sprijinului Datele statistice prezentate in PNS cat si in etapa de analiză diagnostic pun in evidenta faptul ca un procent relativ mare de tineri, cu vârsta cuprinsa intre 24 si 44 de ani, sunt ocupaţi in agricultura. Aceasta situaţie este cauzata de faptul ca, neavând alte surse de venit, tinerii din mediul rural rămân in comunităţile din care fac parte pentru a ajuta la efectuarea unor activităţi agricole. Mai mult decat atât, există pericolul ca o mare parte din generaţia tânără să părăseasca comunitatea rurală din care fac parte întrucât sectorul agricol nu pare să furnizeze oportunităţi suficient de atractive pentru dezvoltarea personală. Un aspect foarte important este acela ca, in totalul fortei de munca ocupate in agricultura ponderea salariatilor este foarte mica, de aprox. 6%. Ponderea cea mai mare este detinuta de lucratorii pe cont propriu (51,6%) şi de lucratorii familiali neremunerati (42,0%). Aceste doua categorii cuprind in mare masura "alti membri de familie", respectiv şi tineri cu varsta sub 35 de ani. (INS, 2005) Analizand structura de varsta a managementului in cadrul exploatatiilor agricole individuale mai mari de 1 UDE, se constata ca o pondere foarte mare de 71% o reprezinta sefii de exploatatii cu varsta de 55 de ani si peste, comparativ cu ponderea celor cu varsta intre 35 si 55 de ani de 25% si a tinerilor sub 35 de ani de numai 4%. (EUROSTAT, 2005) Tendinta de imbatranire a şefilor de exploatatii se observa şi in cadrul exploatatiilor cu personalitate juridica (sub 35 de ani doar 11%, iar peste 45 de ani 66%) (ENS, 2005). Ponderea exploatatiilor agricole conduse de tinerii fermieri sub 35 de ani a mregistrat un trend descendent in perioada 2003-2005, de la 9% la 7%, reflectand si un grad scazut de ocupare a acestora in exploatatiile agricole, de aprox. 4,5% in tara noastra, fata de 8,3% cat s-a inregistrat la nivelul UE-27 (EUROSTAT, 2005). Spre deosebire de situatia la nivel comunitar, in Romania suprafata agricola utilizata de tinerii sub 35 de ani este mult mai mica fata de cea utilizata de celelalte categorii de varsta. (EUROSTAT, 2005) Avand in vedere ca segmentul de varsta cuprins intre 40 si 55 de ani deţine in prezent o pondere foarte mare, fara a lua masuri de întinerire, ponderea sefilor de exploatatie cu varsta de peste 65 de ani va creste semnificativ in perioada urmatoare. Aceasta tendinta, care se manifests la nivelul intregului spatiu rural, riscă sa puna in pericol activitatea agricolă viitoare, cu efecte asupra economiei, culturii, peisajului si traditiilor satului romanesc. In ceea ce priveste nivelul de instruire al tinerilor, acesta este superior fata de cel al varstnicilor, numărul de absolventi ai invăţământului superior in domeniul agricol inregistrand o evolutie pozitivă in perioada 2000-2005, cu o crestere de peste 5 ori. Remnoirea generatiei ş§efilor de exploatatii agricole devine o necesitate a sectorului agricol, avand ca efect atat imbunătăţirea competitivitătii acestuia, cat si imbunătătirea vietii sociale a comunitatilor rurale. Generatia tanara de fermieri poate sa îndeplineasca mai uşor cerintele pe care societatea le solicită profesiei de agricultor si totodată si pe cele cerate prin regulamentele Politicii Agricole Comune: securitate alimentară, igienă si bunăstare a
124
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
animalelor, diversificare, obtinere de produse locale de calitate superioară, constientizare a rolului pe care il joaca agricultura in combaterea schimbărilor de climă (utilizarea energiei regenerabile, biodiversitate, reducerea emisiilor de dioxid de carbon), creare de locuri de munca şi crestere economica in mediul rural, constientizare a efectelor negative determinate de abandonul terenurilor agricole. Tinerii fermieri promovează, de asemenea, o gamă larga de activitati (turism rural, conservarea traditiilor si mostenirii culturale), participa la asocierile locale. Măsura 112 – „Instalarea tinerilor femieri” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I
Obiectivul operaţional al măsurii este: Cresterea numarului de tineri agricultori care încep pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si mcurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii. Domeniul de actiune Sprijinul acordat in cadrul masurii, are ca scop:
a) Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole; b) Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole; c) Adaptarea productiei la cerintele pietei; d) Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de
protectie a muncii, protectia mediului si sanitar-veterinare.
Definirea beneficiarilor Sprijinul financiar prevazut pentru aceasta masura, se acorda fermierilor asa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2. si care îndeplinesc la momentul solicitarii sprijinului urmatoarele conditii:
a) Au varsta sub 40 de ani si se instaleaza pentru prima data in exploatatiile agricole, ca si conducatori (sefi) ai exploatatiei;
b) Detin sau se angajeaza sa dobandeasca competenţe si calificari profesionale in raport cu activitatea pe care urmeaza sa o desfasoare.
c) Prezinta un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei,
d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de lucru in cadrul fermei (nu neaparat in ferma familiei de fermier) cu cel putin 12 luni înaintea instalarii sale pe cont propriu.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
absolvent de liceu sau de scoala profesionala/scoala de arte si meserii in domeniul agricol, veterinar si economic cu profil agricol;
absolvent de liceu care prezinta un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a unui curs de formare de minim 150 de ore in domeniul agricol.
O exploatatie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta masura decat o singura data. Nu se acorda sprijin prin aceasta masura, persoanelor care nu au acte de proprietate sau contracte de arenda/concesionare incheiate in nume propriu, cu exceptia sotului sau sotiei.
125
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
In acest ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar daca ambii soti îndeplinesc conditiile prevazute in masura.
Definirea instalarii Instalarea tinerilor fermieri reprezinta activitatea de infiintare si/sau preluare prin transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploatatii agricole intre 6-40 UDE care produce in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima) pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima data in calitate de conducator (sef) de exploatatie. Definitii:
Exploatatia agricola este o unitate tehnico-economica ce isi desfasoara activitatea sub o gestiune unica si are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau activitate zootehnica.
Conducatorul exploatatiei este acea persoana care administreaza si isi asuma riscuri economice privind exploatatia agricola (poate fi: persoana fizica sau actionar unic).
Unitatea de dimensiune economică (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard a exploatatiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitati de dimensiune economica este de 1.200 Euro.
Contractele de arendare trebuie sa fie incheiate pe termen de minim 5 ani. Exploatatia agricola trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor înainte de solicitarea sprijinului. Tinerii fermieri care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin masura 111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinţe" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultură ecologică etc. Criterii de selectie a beneficiarilor masurii:
deţine o ferma de semi-subzistenta;
are in proprietate exploatatia agricola ;
face parte dintr-o forma asociativa, recunoscuta conform legislatiei in vigoare;
acceseaza o masura de agromediu.
Promovează abordări inovative în ceea ce priveşte managementul exploataţiei agricole (criteriu local de selecţie)
Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.
Rezumatul cerintelor Planului de afaceri Pentru acordarea sprijinului prin aceasta masura Planul de afaceri trebuie sa cuprinda:
scurta descriere a situatiei curente;
Obiectivele restructurarii;
Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte desenata, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si autorizatiile, in conformitate cu legislatia in vigoare;
Schimbarile de management solicitate;
Pregatirea profesionala solicitata;
Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;
126
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri §i cheltuieli realizate;
Elemente referitoare la mediu;
Evaluarea principal elor riscuri;
Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape. Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:
construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului; achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;
achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie; plantarea si replantarea plantelor perene; achizitionarea de teren pentru activitati agricole.
Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori" si constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 ,Modernizarea exploatatiilor agricole". Beneficiarul va prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina si prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. Daca solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri in momentul evaluarii acestuia, cu exceptia situatiei cand neconformitatea a fost determinata de cauze independente de vointa sa, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se intocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop, APDRP va proceda la recuperarea sprijinului, in conditiile pe care le va defini ulterior. Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii, inclusiv prin masura 121 "Modernizarea exploatatiilor agricole", pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de graţe de 36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa indeplineasca aceste standarde. Decizia individuală de acordare a sprijinului se adoptă in termen de maxim 18 luni de la data instalarii (data la care a preluat/infiintat expoatatia). Utilizarea posibilitatii de a combina diferite masuri prin Planul de afaceri dand acces tinerilor fermieri la aceste masuri Conform art. 13 (5) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, in situatia in care prin Planul de afaceri se prevede accesarea si a altor masuri din PNDR, acesta trebuie sa fie suficient de detaliat pentru a sustine o cerere de sprijin in temeiul masurilor in cauza. Astfel, tinerii fermieri pot sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala si serviciile de consultanta. Dupa caz, un tanar fermier poate accesa masura de modernizare a exploatatiilor agricole.
Volumul sprijinului Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe. Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificari ca dimensiunea fermei este de peste 10 UDE şi a crescut cu minim 4 UDE de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier. Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE, iar peste aceasta dimensiune sprijinul pentru instalare poate creste cu 4.000 Euro/1 UDE dar nu va putea depasi 40.000 Euro/exploatatie. Modalitatea de plata Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata:
127
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Prima transa se va acorda la data aprobarii solicitarii pentru acordarea sprijinului si va fi de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare; A doua transa, de 40% din valoarea sprijinului pentru instalare se va acorda la îndeplinirea actiunilor prevazute in Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare. Recuperarea primei trance nu va fi solicitata in cazul in care tanarul fermier nu îndeplineste la data verificarii, conformitatea cu actiunile prevazute in Planul de afaceri, din cauza unei situatii de forfa majora, iar a doua transa nu va mai fi platita. Tinerii fermieri trebuie sa restituie intreaga suma primita daca isi înceteaza activitatea agricola mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitarii de plata pentru cea de a doua transa. Corelarea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR(111 ,,Formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Moodernizarea exploatafiilor agricole", 125 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; 141 ,.Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenfa" şi 143 ,,Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţfa pentru agricultori") şi din Axa II. Sprijinul acordat prin aceasta masura este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor Fonduri, precum Fondul Social European.
Finanţare
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia
privată
4 40 000 160 000 128 000 32 000 0
128
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „ Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” (141)
Măsura
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 20 d (i) şi articolul 34 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, Articolul 24 şi punctul 5.3.1.4.1 din Anexa II a Regulamentului (CE) nr.1974/2006
Codul măsurii
141
Motivaţia sprijinului În România, ca urmare a retrocedării terenurilor, majoritatea fermelor individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă şi orientare spre consum din producţia proprie, având mai mult caracter de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Deschiderea acestora către piaţă este relativ redusă, atât în ceea ce priveşte input-urile necesare cât şi output-urile. Deoarece există un număr mare de ferme mici în România (de subzistenţă şi semi-subzistenţă), pentru care nu există posibilităţi reale de restructurare, numărul fermelor luate în considerare pentru sprijin în vederea transformării lor în ferme comerciale, va include numai fermele de semisubzistenţă între 2 şi 8 UDE. Specific României, unde relaţia exploataţiilor cu piaţa este mai puţin dezvoltată, planul de afaceri va pune accent pe vânzarea producţiei şi nu atât pe realizarea de investiţii, acestea din urmă reprezentând baza care va permite o schimbare a orientării exploataţiei, dar linia directoare o va constitui identificarea oportunităţilor de valorificare a producţiei. Sistemul de producţie mixt al acestor exploataţii nu diferă foarte mult de segmentul fermelor de subzistenţă (şi anume,combinaţia granivore-culturi de câmp), însă există aici o orientare mai puternică spre piaţă. În plus, analiza veniturilor acestor gospodării relevă faptul ca o fermă din clasa 2-4,3 UDE poate acoperi necesarul de autoconsum al unei gospodării cu o medie de 1-3 membri. Totuşi, pentru ca o fermă să îşi comercializeze o parte din producţie, este nevoie de 2 până la 4 UDE suplimentare (Calcul realizat de MADR). În fermele de semi-subzistenţă fermierii desfăşoară diverse activităţi agricole de cultivare a plantelor şi de creştere a animalelor, bazate pe tradiţii specifice satului românesc. Aceste ferme se caracterizează printr-o structură de producţie foarte diversificată, determinată de necesităţile gospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnică redusă şi necorespunzătoare, ceea ce împiedică creşterea productivităţii şi obţinerea unui surplus de produse destinate vânzării. Orientarea acestor ferme către piaţă necesită schimbarea sistemului de producţie şi implicit cheltuieli financiare suplimentare, pe care fermierii nu şi le pot permite. Sprijinul acordat pentru restructurarea fermelor de semi-subzistenţă este un instrument menit să determine, în principal, o îmbunătăţire a managementului însoţită de transformarea acestora în exploataţii familiale comerciale, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei. Se va acorda atenţie fermelor de semi-subzistenţă din zonele defavorizate sau din zone cu importanţă pentru mediu (HNV, Natura 2000). În scopul adaptării producţiei din punct de vedere calitativ la cerinţele pieţei, fermierii de semi-subzistenţă se pot asocia în grupuri de producători şi pot accesa, de asemenea, măsurile ce vizează îmbunătăţirea pregătirii profesionale şi utilizarea serviciilor de consultanţă.
Măsura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea
129
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinate comercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vederea viabilizării economice a acestora. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I. Obiectivul operaţional al acestei măsuri este asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semisubzistenţă pentru mai buna utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie, prin:
stimularea spiritului antreprenorial;
diversificarea activităţilor şi veniturilor.
Domeniul de acţiune Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada de restructurare şi transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţa, prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea producţiei agricole, precum şi introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale. Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la creşterea veniturilor acestor ferme concomitent cu scăderea costurilor de producţie. Tipul de sprijin Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale
Definirea beneficiarilor Sprijinul se acorda fermierilor aşa cum sunt definiti in subcapitolul 5.2 din PNDR. Aceştia sunt persoane fizice şi persoane fizice autorizate in varsta de pana la 62 de ani, care prezinta un Plan de afaceri pentru restructurarea exploatatiei agricole. Persoanele fizice neautorizate înca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali daca se angajeaza sa se autorizeze pana la data încheierii contractului de finanatare.
Definitia fermei de semi-subzistenta tinand cont de dimensiunea minima si/sau maxima a acesteia, procentul productiei vandute şi/sau nivelul de venit al fermelor Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce, in principal, pentru consumul propriu, dar care comercializeaza şi o parte din productia realizata. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzistenta poate varia intre 2-8 UDE. Pentru a deveni viabila, ferma de semi-subzistenta poate desfaşura şi activitati non-agricole generatoare de venituri. Unitatea de dimensiune economica (UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima dimensiunea
economica a unei exploataţii agricole determinate pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unitaţi de dimensiune economica este
de 1.200 Euro.
Definirea viitoarei viabilitati economice Dupa o perioada de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economica a fermei de semi-subzistenta va fi demonstrata prin creşterea cu 20% a productiei destinate comercializarii şi prin creşterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploatatiei, comparativ cu situatia initiala mentionata in planul de afaceri. Sumarul cerintelor planului de afaceri
130
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Planul de afaceri intocmit pentru obtinerea sprijinului in cadrul acestei masuri trebuie sa cuprinda urmatoarele cerinte:
scurta descriere a situatiei curente;
Obiectivele restructurarii;
Dupa caz, investitiile necesare pentru atingerea obiectivelor;
Schimbarile de management vizate;
Pregatirea profesionala vizata;
Tipul şi cantitatea produselor obtinute in timpul şi dupa restructurare, inclusiv oportunitatile de piata;
Demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri şi cheltuieli realizate, modalitatea de asigurare a consumului propriu şi creşterea cantitatii productiei destinata comercializarii;
Evaluarea principalelor riscuri;
Elemente referitoare la indeplinirea cerintelor de mediu, in special cand exploatatia se afla într-o zona cu importanta pentru mediu (HNV, Natura 2000);
Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective şi etape.
Beneficiarul poate prezenta in planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreşte sa-l obtina şi prin accesarea altor masuri din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. In Planul de afaceri prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea agricola desfaşurata pe terenuri luate in arenda pe o perioada de timp corespunzatoare cel putin perioadei acoperite de planul de afaceri. Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din sprijinul acordat prin masura cat şi/sau prin accesarea masurii 121 MIodernizarea exploataţiilor agricole". Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143 „Furnizarea de servicii de consiliere şi consultantă pentru agricultori" şi constituie document justificativ pentru accesarea masurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole". Verificarea conformitatii cu planul de afaceri se va realiza dupa o perioada de 3 ani de la acordarea sprijinului. Daca la verificare ferma de semi-subzistenta nu îndeplineşte conformitatea cu planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin in urmatorii 2 ani, cu exceptia situatiei cand neconformitatea acestuia a fost determinata de cauze independente de vointa beneficiarului, definite ca fiind cauze de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc., pentru care se întocmesc dosare de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop. Fermierii care beneficiaza de sprijin prin aceasta masura sunt obligati sa urmeze, in primii trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesionala prin masura 111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinte" in cel putin unul din domeniile: managementul exploatatiei agricole, contabilitatea fermei, protectia mediului, agricultura ecologica etc. Ca urmare, potentialii beneficiari, in special cei din zonele cu importanta pentru mediu vor putea sa işi dezvolte acele mijloace şi practici agricole care sa conduca la conservarea biodiversitatii şi protejarea ecosistemelor naturale (ex. pajişti, paşuni, fanete). De asemenea, fermele de semisubzistenta care acceseaza masura de agro-mediu vor fi prioritare, acestea avand ca scop nu numai ratiuni economice, dar şi de mediu. Criteriile de selectie pentru fermele de semi-subzistenta:
sa faca parte cu minim 6 luni inainte de lansarea sesiunii pentru care aplica, dintr-o forma asociativa recunoscuta conform legislatiei nationale in vigoare (de exemplu: grup de producatori, cooperativa etc.);
sa acceseze masura de agromediu;
131
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
sa fie in zona defavorizata;
sa apartina tinerilor fermieri;
sa realizeze o investitie, in special o investitie pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate in acord cu criteriile de selectie mai sus mentionate.
Criterii locale de selecţie:
Conducătorul fermei să aibă vârsta sub 40 de ani
Activităţile incluse în Planul de Afaceri au caracter inovativ
Fermele conduse de femei vor fi punctate suplimentar
Activităţile incluse în Planul de Afaceri se desfăşoară în parteneriat
Volumul sprijinului Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri este de 1.500 de Euro/an/ferma de semi-subzistenta. Durata sprijinului Sprijinul se acorda pentru o perioada de maxim 5 ani pentru cererile aprobate inainte de 31 decembrie2013.
Complementaritatea cu alte masuri din FEADR şi alte fonduri Sprijinul acordat acestei masuri este complementar actiunilor prevazute in cadrul altor masuri din PNDR, Axa I (111 ,formare profesionala, informare şi difuzare de cunoştinfe", 121 ,Modernizarea exploatafiilor agricole ", 142 "Infiinţarea grupurilor de producatori", 143 ,fumizarea de servicii de consiliere şi consultant pentru agricultori"), din Axa II şi Axa III. Pentru incurajarea fermelor de semi-subzistenta sa intre pe piata, beneficiarii sprijinului acordat prin aceasta masura pot accesa concomitent mai multe masuri in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala. De exemplu, un fermier de semi-subzistenta poate sa acceseze masurile care vizeaza formarea profesionala şi serviciile de consultantă. Dupa caz, fermierul poate accesa şi masura de modernizare a exploatatiilor agricole, sau alte masuri cum ar fi: infiintarea grupurilor de producatori, dezvoltarea de activitati non-agricole şi acordarea de plati compensatorii pentru agro-mediu, in special pentru agricultura ecologică. De asemenea sprijinul este complementar actiunilor prevazute in cadrul masurilor din alte Fonduri:
Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR);
Fondul de Coeziune (FC);
Fondul Social European (FSE).
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total l
mediu
Estimarea
costului total
pe măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
4
4500
18 000
14 400
3 600 0
132
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori” (143)
Măsura
Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori
Articole care stau la baza măsurii
Anexa VIII, Secţiunea I Punctul D a Tratatului de Aderare a României şi Bulgariei, amendat de Decizia Consiliului EC/664/2006; Articolul 25a şi Anexa II a punctul 5.3.1.4.3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 amendat prin Regulamentul (CE) nr. 434/2007.
Codul măsurii
143
Motivaţia sprijinului Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de subzistenţă şi semi-subzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale. În cazul exploataţiilor comerciale se poate constata că există încă un dezechilibru în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă utilizată de exploataţiile familiale (individuale) şi întreprinderile agricole (cu personalitate juridică), ultimele reuşind în mare parte să se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investiţiilor realizate în perioada de pre-aderare. Prin măsura 143 sunt vizate să fie sprijinite prioritar fermele de semi-subzistenţă care reprezintă 8,32 % din totalul exploataţiilor agricole. (INS 2005). Dimensiunea şi structura suprafeţelor agricole influenţează atât volumul anual de muncă şi repartizarea timpului de lucru pe activităţi permanente, temporare, sezoniere, ocazionale, cât şi nivelul costurilor, veniturilor şi ciclicitatea acestora. Ţinând cont de numărul foarte mare de exploataţii de dimensiuni mici (de subzistentă şi semi-subzistenţă), care nu au posibilitatea reală de restructurare, segmentul exploataţiilor luat în calcul pentru sprijin în vederea transformării în exploataţii comerciale viabile economic va include exploataţiile de semi-subzistenţă cu dimensiuni între 2 şi 8 UDE. Referitor la venitul gospodăriilor, acesta diferă de la o reşedinţă la alta, astfel că în zonele rurale media venitului/persoană/lună este de aproximativ 95 Euro. Venitul la nivelul gospodăriilor rurale provine în special din producţia agricolă şi asigură 43,4% din venitul total. Media venitului provenit din activităţile non-agricole la nivel de gospodărie a fost în anul 2005 de aproximativ 12 Euro/lună reprezentând 4,1% din venitul net. Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în scopul asigurării consultanţei agricole. Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de eco-condiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională. Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru serviciile de consiliere şi consultanţă, acestea creând o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor comunitare, realizând astfel o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a managementului acestora.
133
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Sprijinul acordat prin această măsură va crea şi dezvolta o piaţă de servicii de consiliere şi consultanţă specializată şi va oferi servicii de calitate pentru potenţialii beneficiari ai fondurilor acordate prin măsurile de dezvoltare rurală. Măsura 143 – „„Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori”” răspunde priorităţii nr I a Planului de Dezvoltare Locală - I. Dezvoltarea economică durabilă şi creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminarea disparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de convergenţă între toate comunităţile din Ţinutul Bârsei – obiectivului specific nr I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţă pentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 141 – „Instalarea tinerilor fermieri” se încadreaza în obiectivele axei I. Obiective operaţionale:
Facilitarea accesului la serviciile de consiliere şi consultanţă a beneficiarilor măsurii de semi-subzistenţă pentru a asigura trecerea acestora în categoria fermelor comerciale.
Elaborarea de planuri de afaceri, consiliere pentru întocmirea cererilor pentru a beneficia de măsuri de dezvoltare rurală în special pentru tinerii fermieri, fermele de semi-subzistenţă şi fermierii care aplică pentru măsurile de agro-mediu
Consiliere şi consultanţă privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi cerinţele obligatorii în materie de gestiune prevăzute în articolele 4 şi 5 şi anexele III şi IV la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a unor norme comune pentru schemele de sprijin direct din cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a unor scheme de sprijin pentru agricultori.
Domeniul de acţiune al măsurii Scopul măsurii este de a sprijini agricultorii să utilizeze serviciile de consiliere şi consultanţă în vederea restructurării şi îmbunătăţirii performanţelor generale ale activităţii acestora. Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea, consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-subzistenţă. Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului, respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor manageriale necesare administrării unei exploataţii viabile din punct de vedere economic. Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de muncă bazate pe legislaţia comunitară. Se va urmări difuzarea de cunoştinţe în materie de gestiune şi administrare a terenurilor şi a exploataţiilor agricole, de aplicare a bunelor practici agricole şi de mediu conform Cap. l articolele 4 si 5 şi anexele III si IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii: Sprijinul se acordă exclusiv pentru furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă agricultorilor care beneficiază de sprijin pentru exploataţiile de semi-subzistenţă prevăzute la art. 20 litera (d) punctul (i) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei). Furnizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă se va realiza individual pentru fiecare fermier, pe baza acceptului acestuia fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc.
134
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Beneficiari Beneficiarii direcţi ai acestui sprijin sunt furnizorii de consiliere şi consultanţă respectiv entităţi publice sau private, care îndeplinesc criteriile de calificare şi de selecţie. Beneficiarii finali ai acestui sprijin sunt fermierii, aşa cum sunt definiţi în subcapitolul 5.2. al PNDR Nu sunt eligibile pentru a primi sprijin prin această măsură fermele de subzistenţă şi exploataţiile/gospodăriile silvice care nu dezvoltă şi activităţi agricole. Măsura sprijină fermieri care deţin ferme de semi-subzistenţă. Detalii privind selecţia consultanţilor Evaluarea şi selecţia furnizorilor de consiliere şi consultanţă se va realiza în conformitate cu Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, complet armonizată cu legislaţia comunitară privind achiziţiile publice. Pentru a facilita participarea tuturor organizaţiilor competente şi în vederea asigurării unor servicii de calitatea cea mai ridicată pentru fermieri, procedurile de acordare a contractelor vor fi structurate în aşa fel încât potenţialii furnizori de servicii să poată candida pentru furnizarea serviciilor de consultanţă într-o arie geografică specificată (de exemplu numai într-un anumit judeţ) şi pentru un anumit tip de serviciu de consultanţă (de exemplu numai pentru întocmirea planurilor de afaceri, sau pentru întocmirea cererilor pentru măsurile de agro-mediu). Procedurile de acordare a contractelor vor fi astfel elaborate încât să faciliteze selectarea opţiunilor furnizorilor de servicii pentru oricare tip particular de serviciu în orice regiune. Nevoile de consiliere şi consultanţă identificate şi fondurile necesare pentru acoperirea acestora vor fi cuprinse într-un program anual de achiziţii Criterii de calificare şi selecţie :
situaţia personală a candidatului (acesta trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească că nu a fost condamnat în ultimii 5 ani pentru fraudă, corupţie etc., că nu este în stare de faliment ori lichidare, că şi-a îndeplinit obligaţiile de plată ale impozitelor etc.);
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale (candidatul trebuie să prezinte documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică, atestarea sau apartenenţa din punct de vedere profesional);
situaţia economică şi financiară (candidatul trebuie să prezinte documente relevante pentru demonstrarea situaţiei economice şi financiare, cum ar fi: declaraţii bancare, declaraţii privind cifra de afaceri globală, bilanţul contabil etc.);
capacitatea tehnică şi/sau profesională (se apreciază în funcţie de experienţă, aptitudini, eficienţa şi eficacitatea candidatului. Astfel, acesta trebuie să prezinte documente edificatoare, cum ar fi: informaţii referitoare la personalul de specialitate de care dispune; informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea personalului responsabil cu implementarea proiectului; informaţii referitoare la echipamentele tehnice de care dispune pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului etc.).
Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, se are în vedere raportul preţ - calitate în furnizarea serviciilor de consultanţă şi consiliere Volumul şi nivelul sprijinului Valoarea sprijinului este de 100% din cheltuielile eligibile numai pentru fermele de semi-subzistenţă. (Conform Deciziei 664/CE din 19 iunie 2006 privind adaptarea anexei VIII la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei).
135
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost total l
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
0
0
0
0
0 0
136
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” (312)
Măsura
Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi
Articole care stau la baza măsurii
Articolele 52 (a) (ii) si 54 ale Regulamentului (CE) Nr.1698/2005 Punctul 5.3.3.1.2 din Anexa II a Regulamentului nr.1974/2006 Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009
Codul măsurii
312
Motivaţia sprijinului Promovarea unei dezvoltări echilibrate, în vederea realizării coeziunii economice şi sociale impune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării zonelor rurale. Funcţiile economice ale acestor zone, depind aproape în întregime, de existenţa activităţilor agricole. Această situaţie explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum şi a surselor de venituri adiţionale din activităţi non-agricole, alături de reorientarea forţei de muncă spre activităţi non-agricole productive şi către dezvoltarea serviciilor pentru populaţia rurală. Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai semnificativă de creare de locuri de muncă/obţinere de venituri în spaţiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare. În contextul agendei de la Lisabona şi Goteborg, UE prevede faptul că o economie puternică va conduce către crearea de locuri muncă alături de priorităţile sociale şi de mediu, pentru a asigura dezvoltarea durabilă şi incluziunea socială, în acest sens, un element cheie este reprezentat de exploatarea oportunităţilor pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural prin intermediul micro-întreprinderilor. În prezent există disparităţi profunde la nivel regional, şi mai ales între zonele urbane şi rurale, în ceea ce priveşte mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale, a lipsei resurselor financiare, a dificultăţilor de accesare a creditelor dar şi a nivelului redus de pregătire antreprenorială. Analiza micro-întreprinderilor din spaţiul rural evidenţiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesităţii de a furniza locuri de muncă pentru populaţia din spaţiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere); în anul 2005, acestea reprezentau 13% din numărul total de microîntreprinderi la nivel naţional şi aproximativ 4,2 micro-întreprinderi/1000 locuitori. Micro-întreprinderile existente în spaţiul rural acoperă o gamă limitată de activităţi productive şi servicii şi nu valorifică suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat către comerţ (aprox. 70% din totalul micro-întreprinderilor din sectorul serviciilor), datorită recuperării rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi, în timp ce, industria prelucrătoare deţine doar 16% din totalul micro-întreprinderilor din spaţiul rural. Sprijinul vizat prin această măsură se adresează micro-întreprinderilor, precum şi locuitorilor din spaţiul rural care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori. O atenţie deosebită se va acorda femeilor din spaţiul rural, dat fiind faptul că datele statistice arată că acestea dezvoltă afaceri într-un număr mult mai redus decât bărbaţii. în acelaşi timp tinerii reprezintă categoria cea mai afectată de şomaj şi care manifestă tendinţa cea mai mare de a pleca spre mediul urban şi peste graniţe. Totodată, activităţile meşteşugăreşti şi alte activităţi tradiţionale ce sunt îndeletniciri ale locuitorilor din spaţiul rural, tind să fie din ce în ce mai puţin practicate, în special de către generaţia tânără.
137
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În acest context, sunt vizate crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi care promovează meserii tradiţionale precum meşteşugurile şi care pot contribui la creşterea numărului locurilor de muncă, precum şi la perpetuarea acestor activităţi care dau specificul, dar şi valoare spaţiului rural românesc. Având în vedere situaţia actuală ce caracterizează dezvoltarea mediului de afaceri în spaţiul rural este necesar un sprijin comunitar şi naţional susţinut pentru promovarea activităţilor non-agricole, care să conducă la creşterea veniturilor populaţiei rurale, creare de locuri de muncă, diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban. Astfel, este necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi furnizarea de noi servicii pentru populaţia rurală. Aceşti factori vor contribui la creşterea economică şi implicit la schimbarea mentalităţii şi la creşterea standardului de viaţă în mediul rural, precum şi la stabilitatea echilibrului teritorial, social şi economic.
Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microintreprinderi” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor
economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
– obiectivului specific nr II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizează servicii non
agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilor şi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea
activităţilor meşteşugăreşti. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiective operaţionale:
Crearea de micro-întreprinderi precum şi dezvoltarea celor existente în sectorul non-agricol, în spaţiul rural;
încurajarea iniţiativelor de afaceri promovate, în special de către tineri şi femei;
încurajarea activităţilor meşteşugăreşti şi a altor activităţi tradiţionale;
Reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură. Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul activităţilor non-agricole în spaţiul rural prin intermediul dezvoltării micro-întreprinderilor atât nou create cât şi existente. Acţiunile prevăd: i. Investiţii în activităţi non-agricole productive cum ar fi:
• Industria uşoară (articole de pielărie, încălţăminte, lână, blană, tricotaje, produse de uz gospodăresc, produse odorizante etc.);
• în activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase - începând de la stadiul de cherestea (ex. mobilă);
• Mecanică fină, asamblare maşini, unelte şi obiecte casnice, producerea de ambalaje etc.
ii. Investirii pentru dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale non-agricole cu specific local (prelucrarea fierului, lânii, olăritul, brodatul, confecţionare instrumente muzicale tradiţionale etc.), precum şi marketingul acestora (mici magazine de desfacere a propriilor produse obţinute din aceste activităţi). iii. Servicii pentru populaţia rurală cum ar fi:
• Servicii de croitorie, frizerie, cizmărie; • Servicii de conectare şi difuzare internet; • Servicii de mecanizare, transport (altele decât achiziţia mijloacelor de
transport) protecţie fitosanitară, însămânţare artificială a animalelor, servicii sanitar-veterinare;
• Servicii reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice. iv.Investiţii în producerea de energie regenerabilă
• Achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât biocombustibilii.
138
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Beneficiari Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare (având mai puţin de 10 angajaţi şi o cifră de afaceri anuală netă sau active totale având o valoare de până la 2,0 milioane Euro). Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată36 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere. Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006.
Descrierea tipului operaţiunilor Se vor sprijini operaţiuni legate de:
• Investiţii corporale (construcţia, modernizarea, extinderea clădirilor în scop productiv; dotarea aferentă cu echipamente, utilaje etc., inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora);
• Investiţii necorporale (software, patente, licenţe etc.), inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, vor fi susţinute costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţă, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. Criterii de eligibilitate:
Micro-întreprinderile atât cele existente cât şi star-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei;
Micro-întreprinderea trebuie să nu fie în dificultate;
Beneficiarul sau responsabilul de proiect să facă dovada deţinerii de aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective;
Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu, necesare investiţiei;
Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
Beneficiarul să declare pe proprie răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
Beneficiarul trebuie să declare pe proprie răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro (100.000 Euro pentru activităţile din sectorul transportului rutier) pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Criterii de selecţie:
Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani
Proiecte propuse de femei
Proiecte care propun acţiuni inovative
Proiecte ce integrează probleme de mediu Activităţi neeligibile
• Activităţi sprijinite prin măsurile Axei l şi Axei 2 ale PNDR;
139
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
• Fabricarea băuturilor alcoolice şi a berii; • Fabricarea produselor din tutun; • Fabricarea armamentului şi muniţiei; • Baterea monedelor; • Activităţi de turism şi recreaţionale legate de activitatea turistică; • Acţiuni exclusiv de comerţ şi intermedieri comerciale, cu excepţia vânzării de
produse obţinute din propriul proces productiv; • Intermedieri financiare; • Tranzacţii imobiliare; • Cercetare-dezvoltare; • Administraţie publică şi apărare; • Asigurări sociale din sistemul public; • Jocurile de noroc şi pariurile precum şi activităţile recreative legate de acestea; • Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale; • Activităţi de pescuit şi/sau acvacultura; • Investiţii legate de prelucrarea primară a lemnului până la stadiul de cherestea; • Activităţi în industria extractivă de produse energetice; • Producerea de energie din surse regenerabile ca activitate principală, în scopul vânzării; • Activităţi de fabricare a produselor de cocserie, a produselor obţinute din acestea
şi a combustibililor nucleari; • Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din
grupa B şi natural din spaţiul rural. Cheltuieli neeligibile
• Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Cheltuieli pentru cumpărarea de echipament second - hand; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de
transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală;
• Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv
suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
• Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
• Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de
asigurare etc. • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a
planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
Sprijin. Tipul plăţii Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care Agenţia de Plăţi stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate prin Programul
140
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
SAP ARD, intitulat Programul ,Fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. Intensitatea sprijinului Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 70%40 din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi:
• 50.000 Euro/proiect dacă beneficiarii sunt persoane fizice autorizate; • 100.000 Euro/proiect pentru micro-întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în
sectorul transportului rutier;
• 200.000 Euro/proiect pentru alte micro-întreprinderi. În cazul în care proiectele prevăd activităţi de producţie, intensitatea ajutorului public va fi de până la 85%38 din totalul cheltuielilor eligibile Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Prevederi privind ajutorul de stat Sprijinul acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar şi 100.000 Euro/beneficiar în cazul sectorului de transport rutier). Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis41 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu Art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a Art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu Art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de urgenţă nr. 11742/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200743 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie
i. Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activităţi similare în ultimii 3 ani; ii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000
Euro investiţi; iii. Proiectele care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat; iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectelor; v. Start-up-uri (micro-întreprinderi nou înfiinţate), vi. Proiecte ce vizează dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare; vii. Proiecte ce vizează achiziţionarea de echipamente pentru producere a energiei din alte
surse regenerabile decât biocombustibilii. viii. Proiectele ce vizează abordări inovative în sectorul non agricol
141
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Punctajele pentru proiectele care prevăd investiţii pentru activităţile meşteşugăreşti, de artizanat şi energie regenerabilă, se acordă proporţional cu ponderea acestor investiţii, în valoarea totală eligibilă a proiectului.
Finanţare
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 85%
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
8 141 152 1 129 223 767 872 191 968 169 383
142
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Încurajarea activităţilor turistice” (313)
Măsura
Încurajarea activităţilor turistice
Articole care stau la baza măsurii
Articolele 52 (a)(iii) si 55 ale Regulamentului (CE) Nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.1.3 din Anexa II a Regulamentului (CE) Nr. 1974/2006 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009
Codul măsurii
313
Motivaţia sprijinului Turismul rural, ca şi componentă a turismului naţional în ansamblu, este un sub-sector cu potenţial deosebit de dezvoltare, reprezentând astfel o alternativă ocupaţională pentru forţa de muncă rurală, o modalitate de diversificare a activităţilor economice din mediul rural şi un factor de stabilizare a populaţiei rurale. Dezvoltarea acestuia poate contribui la atenuarea dezechilibrelor apărute între diverse zone, constituind şi o sursă de creştere a veniturilor populaţiei rurale. Peisajul natural, specific României, oferă posibilităţi excelente pentru practicarea turismului rural, aspect ce permite recreerea în decorul mediului rural, experimentarea unor activităţi inedite, participarea la diverse evenimente reprezentative sau vizitarea unor puncte de atracţie care nu sunt disponibile în zonele urbane. Un segment important al turismului rural românesc este reprezentat de agro-turism, dată fiind prezenţa unui număr ridicat de gospodării agricole, localizate în zone cu valoare peisagistică ridicată unde sunt păstrate tradiţiile şi obiceiurile străvechi. Având în vedere necesitatea reorientării unora dintre aceste gospodării către activităţi non-agricole şi de obţinere a veniturilor suplimentare, agroturismul poate fi o bună alternativă. Agro-turismul este în general practicat de micii proprietari din zonele rurale/gospodăriile rurale, ca activitate secundară, implicând în mod activ femeia. Prin această formă de turism se oferă posibilitatea turiştilor de a reveni în mijlocul naturii, asigurând acestora confortul fizic şi spiritual, precum şi accesul la bucătăria autentică specifică fiecărei zone. Construirea de noi structuri de primire va fi făcută acordând o atenţie deosebită investiţiilor al căror obiectiv principal îl reprezintă calitatea. Acest aspect poate fi indus de către disponibilitatea resurselor financiare aduse în ţară de emigranţi sau de către alte resurse disponibile, care în general au fost orientate prea puţin, până acum către investiţii/piaţă şi mai mult către îmbunătăţirea standardului de viaţă şi a locuinţei. În general, turismul rural nu este dezvoltat conform cererii pieţei turistice interne şi internaţionale; infrastructura turistică existentă nu răspunde pe deplin cerinţelor turiştilor din punct de vedere cantitativ şi calitativ al spaţiilor de cazare şi a locurilor de recreere, confruntându-se în prezent cu dificultăţi sub aspect tehnic, financiar şi educaţional. Această situaţie necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării acestui sector, în mod deosebit, promovarea şi marketing-ul turismului rural care sunt slab dezvoltate şi acoperă doar anumite zone. Prin Programul SAPARD, respectiv prin Măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice care generează activităţi multiple şi venituri alternative" au fost susţinute investiţiile pentru turismul rural şi alte tipuri de turism (ecvestru, montan etc.), acestea deţinând cea mai mare pondere în totalul investiţiilor susţinute prin această măsură. Astfel,
143
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
raportul de monitorizare din martie 2007 arată că în intervalul august 2002 - septembrie 2006, au fost contractate 727 proiecte pe turism cu o valoare de aprox. 64 milioane Euro, din care 121 au fost finalizate. Din totalul proiectelor contractate au rezultat aproximativ 13.000 locuri de cazare iar cele 121 proiecte finalizate au creat aproximativ 726 de locuri de muncă. Susţinerea infrastructurii şi a serviciilor turistice este necesară din două motive: unul pentru crearea şi promovarea unui turism competitiv în spaţiul rural, iar cel de-al doilea pentru înfiinţarea unor reţele locale de promovare şi furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale, în special a femeilor şi a tinerilor. Turismul rural, mai mult decât alte tipuri de turism, este orientat spre auto-conservare astfel încât dezvoltarea acestuia să nu aibă un impact negativ asupra mediului. Tocmai din acest motiv, sprijinul acţiunilor din această măsură, vizează prioritar respectarea şi promovarea principiilor de dezvoltare durabilă, în acest context, extinderea ariei ofertei specifice, stimularea zonelor cu potenţial turistic ridicat va fi atent monitorizată, în timp ce, vor fi respectate în mod obligatoriu, măsurile de protejare a mediului.
Măsura 313 – „Încurajarea activitatilor turistice” răspunde priorităţii nr II a Planului de
Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul
rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii
– obiectivului specific nr II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 313 – „Încurajarea activităţilor turistice” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiective operaţionale
Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic.
Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul prin acesta măsură vizează investiţii în spaţiul rural:
a) Investiţii în infrastructura de primire turistică; b) Investiţii în activităţi recreaţionale; c) Investiţii în infrastructura la scară mică precum centrele de informare, amenajarea
de marcaje turistice, etc.; d) Dezvoltarea şi/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural.
Descrierea tipului de operaţiuni acoperite Prin această măsură pot fi acoperite următoarele operaţiuni: Pentru componenta a):
i. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea structurilor de primire turistice (structuri agro-turistice şi alte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având până la 15 camere:
• Pentru investiţii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 3 margarete/stele;
• Pentru investiţiile în agro-turism structura de primire turistică, nivelul de confort şi calitate a serviciilor propuse prin proiect, trebuie să atingă standardul de calitate de minimum 1 margaretă.
În cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice. De asemenea, vor fi susţinute investiţiile de racordare la utilităţile publice, achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile decât bio-combustibii, ca parte componentă a proiectelor.
144
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Pentru componenta b) i. Investiţii private în infrastructura turistică de agrement independentă sau dependentă de
structura de primire turistică precum spaţii de campare, amenajări de ştranduri şi piscine, achiziţionare de mijloace de transport tradiţionale pentru plimbări, trasee pentru echitaţie inclusiv prima achiziţie de cai în scop turistic (cu excepţia celor pentru curse şi competiţii) şi asigurarea adăposturilor acestora (ca parte componentă a proiectului), rafting etc. Pentru componenta c) i. Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor locale de informare în scopul
promovării, prezentării şi vizitării turistice; ii. Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire turistice
din spaţiul rural, conectate la sistemele regionale şi naţionale; iii. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice51 de utilitate publică etc.; iv. Investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferată cu
ecartament îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor;
v. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: "drumul vinului", ,al olăritului", Cioplitorilor în lemn" etc.).
Pentru componenta d):
i. Elaborare de materiale promoţionale precum prima editare a materialelor în scopul promovării acţiunilor turistice: broşuri de prezentare, panouri de informare etc. Conform Art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 pentru toate tipurile de acţiuni, vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de utilaje, echipamente, hardware, soft-uri, inclusiv achiziţionarea în leasing a acestora, costurile de instalare şi montaj şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţia de patente şi licenţe, în limita unui procent de 10% din valoarea totală a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii în limita a 5%. Criterii de eligibilitate
• Micro-întreprinderile, atât cele existente cât şi start-up trebuie să fie înregistrate şi să-şi desfăşoare activitatea propusă prin proiect, în spaţiul rural;
• în cazul investiţiilor în agro-turism, beneficiarul/membrul gospodăriei agricole trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul aplicării;
• Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea investiţiei; • Micro-întreprinderea să nu fie în dificultate53; • Structurile de primire turistice rurale vor fi în conformitate cu normele de
clasificare prevăzute în legislaţia naţională în vigoare; • Pentru investiţii noi, modernizare şi extindere în cazul structurilor de primire turistice
rurale, altele decât cele agro-turistice, nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim 3 margarete/stele;
• Pentru investiţii în structuri de primire agro-turistice se va respecta definiţia agro-turismului dată în cadrul acestei fişe, iar nivelul de confort şi calitatea serviciilor propuse prin proiect trebuie să atingă standardul de calitate de minim l margaretă;
• în cazul zonelor deja dezvoltate din punct de vedere turistic, este permisă doar modernizarea şi extinderea structurilor de primire turistice;
• Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte prevederile PUG; • Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze
arhitectura specifică locală; • Pentru investiţiile noi în structurile de primire turistice, suprafaţa de teren aferentă
structurii de primire turistice (inclusiv în structuri de primire agro-turistice) trebuie să fie de cel puţin 1000 mp54; în vederea evitării supraaglomerării şi a fragmentării excesive a peisajului natural;
• Angajament din partea beneficiarului că va introduce obiectivul investiţional în
145
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
circuitul turistic; • Beneficiarul sau responsabilul legal de proiect să facă dovada deţinerii de
aptitudini manageriale/marketing sau în acord cu activitatea propusă prin proiect (experienţă/cursuri de formare profesională absolvite - cel puţin nivel de iniţiere, cursuri de calificare etc.) sau să le dobândească până la efectuarea ultimei plăţi;
• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, • Beneficiarul trebuie să prezinte avizele/autorizaţiile de mediu55 necesare investiţiei,
să respecte după caz cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;
• Beneficiarul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani;
• Beneficiarul trebuie să declare pe propria răspundere că va asigura cofinanţarea proiectului;
• Beneficiarul care îşi propune o activitate generatoare de profit, trebuie să declare pe propria răspundere faptul că suma totală a ajutorului public nerambursabil accesat de către acesta nu depăşeşte 200.000 Euro pe o perioadă de până la 3 ani fiscali.
Criterii locale de selecţie:
Proiecte propuse de persoane cu vârsta sub 40 de ani
Proiecte propuse de femei
Caracterul inovativ al proiectului
Proiecte ce abordează probleme de mediu
Proiecte promovate în parteneriat
Cheltuieli neeligibile
• Impozite şi taxe fiscale; • Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie; • Comisioane bancare, costurile garanţiilor şi cheltuieli similare; • Achiziţionare de echipament second - hand; • Investiţii realizate de fermierii care au activitate de bază pescuitul şi/sau acvacultura; • Achiziţionarea cailor pentru curse şi competiţii; • Cheltuieli generate de activităţile de creştere a cailor; • Achiziţionarea de teren/clădiri; • Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal; • Achiziţia de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri pentru a presta servicii de
transport în numele terţilor şi de mijloace de transport pentru persoane, ca şi activitate principală;
• TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
• Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro APDRP;
• Contribuţia în natură; • Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de
asigurare etc.; • Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a
planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate; • Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente.
Beneficiari
• Micro-întreprinderile; • Persoane fizice (neînregistrate ca agenţi economici) - care se vor angaja ca până
la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată57 şi să funcţioneze ca micro-întreprindere;
• comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare,
146
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
precum şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară realizate doar între comune şi înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare;
• ONG-uri. Beneficiarii măsurii, a căror cerere de finanţare a fost selectată, sunt eligibili pentru schema de garantare pentru IMM-uri cu finanţare din PNDR. Un beneficiar care a îndeplinit condiţiile de eligibilitate şi de selecţie prevăzute în această fişă este considerat că îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.51 alin 3 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006. Intensitatea sprijinului i. Pentru investiţiile în interes public negeneratoare de profit, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi valoarea de 200.000 Euro/proiect; ii. Pentru investiţiile generatoare de profit, intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la:
• • 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 100.000 Euro/proiect în cazul
proiectelor de investiţii în agro-turism;
• 85% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect în cazul
proiectelor de investiţii în activităţi recreaţionale;
• 50% din totalul cheltuielilor eligibile şi nu va depăşi 200.000 Euro/proiect pentru alte
tipuri de investiţii în turismul rural Beneficiarii acestei măsuri vor primi tratament egal fără discriminare pe criterii de vârstă, sex, rasă, origine etnică, apartenenţă politică sau religioasă etc. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul „de minimis" , Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urm ărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis61 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200662 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/200763 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie Pentru componenta a), b) :
i. Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitare pentru investiţii similare în ultimii 3 ani;
147
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
ii. Proiecte din zone cu potenţial turistic ridicat dar care nu sunt suficient dezvoltate din acest punct de vedere;
iii. Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă/25.000 Euro investiţii;
iv. Proiecte derulate de femei/tineri cu vârsta până în 40 de ani la data depunerii proiectului; v. Proiecte integrate, care combină acţiuni din componentele: a), b), c) sau d);
vi. Proiecte care au în componenţă şi investiţii de producere a energiei din surse regenerabile utilizate în scopul desfăşurării activităţii turistice;
vii. Proiecte care prevăd prin activitatea propusă păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale prin achiziţionarea de obiecte certificate ca fiind produse tradiţionale de marcă, în vederea amenajării structurilor de primire turistice;
viii. Proiecte de investiţii în agro-turism ai căror aplicanţi nu au beneficiat de sprijin pentru investiţii prin măsurile Axei 1. Pentru componentele c) şi d):
i. Proiecte incluse într-o strategie de promovare la nivel naţional/regional/judeţean sau local (de tip LEADER);
ii. Proiectele care acoperă o zonă omogenă alcătuită din cel puţin 3 comune şi în care există minim 15 acţiuni/investiţii de turism; iii. Proiecte care contribuie la promovarea tradiţiilor culturale. Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate. Sistemul de selecţie este prevăzut la subcapitolul 5.2.4. ,Procedura de selec ţie".
Descrierea angajamentelor
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art. l din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru ere şterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. Criteriile şi liniile de demarcare cu alte instrumente financiare ale UE Demarcare FEADR -FEDR (PNDR -POR) Intervenţia FEADR vizează: Investiţiile realizate de micro-întreprinderi în infrastructura de primire turistică, infrastructura recreaţională din spaţiul rural, cu excepţia investiţiilor din staţiunile balneo-climaterice; Centre locale de informare şi promovare turistică din spaţiul rural; Investiţii publice în infrastructura turistică la scară mică cu respectarea plafonului stabilit prin măsură.
148
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Intervenţia FEDR vizează: Investiţii în infrastructura turistică în spaţiul urban; Investiţii în infrastructura turistică în staţiunile balneo-climaterice indiferent de teritoriu - rural sau urban; Centrele naţionale de promovare turistică; Investiţii în infrastructura la scară mare în spaţiul rural, cu respectarea costului total al proiectului, de minim l .500.000 Euro. Demarcare cu alte măsuri PNDR
• Prin Măsura 312 sunt susţinute investiţii productive în sectorul non-agricol, exceptând activităţile de turism susţinute prin Măsura 313;
• Prin Măsura 322 sunt susţinute investiţiile în infrastructura publică de apă/apă uzată, precum şi infrastructura recreaţională de utilitate publică pentru populaţia rurală, iar prin Măsura 313 sunt susţinute investiţiile de racordare a structurilor de primire turistice şi a infrastructurii recreaţionale la utilităţile publice, ca părţi componente ale proiectului;
• Prin Măsura 125 sunt susţinute doar investiţiile de racordare a fermelor situate în extravilan, la reţelele publice de alimentare cu apă şi canalizare, în scopul dezvoltării şi adaptării agriculturii iar în privinţa silviculturii investiţiile constau în corectarea torenţilor în bazinele hidrografice.
Coerenţa intervenţiei PNDR (Axa 3) cu intervenţia POS DRU: Investiţiile susţinute prin Măsura 313 din PNDR, sunt completate de intervenţia POS DRU privind orientarea, consilierea şi traning-ul în domeniul antreprenori al şi non-agricol acordat locuitorilor din mediul rural, în special a acelora care provin din agricultura de subzistenţă.
Finanţare
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 - 100%
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
2
128
745.5
257 491
175 094
43 773
38 624
149
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru
economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” (322)
Măsura
Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale
Articole care stau la baza măsurii
Articolul 52(b)(i) si 56 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.2.1 a Anexei II al Regulamentului (CE) nr.1974/2006. Articolul 52(b) (ii) si 56 al Regulamentului(CE) nr. 1698/2005. Punctul 5.3.3.2.2 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006 Articolul 57 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 Punctul 5.3.3.2.3 al Anexei II a Regulamentului (CE) nr. 1974/2006. Articolul 1 punctul 2 (1) (b) al Regulamentului (CE) Nr.473/2009 Anexa Regulamentului (CE) nr. 74/2009 Articolul 1 punctul (9) Regulamentul (CE) nr. 363/2009
Codul măsurii
313
Motivaţia sprijinului Zonele rurale din România prezintă o deosebită importanţă din punct de vedere economic, social şi din punct de vedere al dimensiunii lor, diversităţii, resurselor naturale şi umane pe care le deţin. Dezvoltarea economică şi socială durabilă a spaţiului rural este indispensabil legată de îmbunătăţirea infrastructurii rurale existente şi a serviciilor de bază. Pe viitor zonele rurale trebuie să poată concura efectiv în atragerea de investiţii, asigurând totodată şi furnizarea unor condiţii de viaţă adecvate şi servicii sociale necesare comunităţii. Servicii pentru comunitatea rurală Infrastructura fizică de bază slab dezvoltată, în majoritatea comunelor este, de asemenea, una dintre cauzele care limitează dezvoltarea serviciilor de bază în spaţiul rural (facilităţi culturale, recreaţionale, de îngrijire a copiilor şi bătrânilor, servicii de transport public etc). în majoritatea comunelor şi satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau în unele cazuri, aproape inexistente. Spaţiile recreaţionale (locuri dejoacă pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate, în privinţa spaţiilor pentru practicarea activităţilor sportive, la nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (Studiu MADR) Menţinerea şi păstrarea moştenirii rurale şi a identităţii culturale în spaţiul rural, activitatea culturală este organizată în jurul căminului/centrului cultural al comunei/satului. Majoritatea căminelor culturale, caselor de cultură şi a altor aşezăminte culturale se află într-o stare continuă de degradare, neputând oferi astfel, servicii culturale populaţiei rurale, aspect ce se răsfrânge şi asupra situaţiei educaţionale a acesteia. Pe fondul lipsei de mijloace financiare, numeroase aşezăminte culturale din spaţiul rural nu şi-au mai putut desfăşura activitatea din cauza stării înaintate de degradare. Satele româneşti reprezintă importante centre ale moştenirii culturale (păstrarea tradiţiilor, a obiceiurilor, arta meşteşugurilor, ansambluri de biserici, situri arheologice, centre istorice etc.) şi adăpostesc o bogată cultură tradiţională, o arhitectură diversă şi un mod de viaţă bazat pe valori tradiţionale, care în general diferă de la o regiune la alta. Totuşi, satele româneşti nu reuşesc să utilizeze cu succes aceste resurse unice în avantajul economic al populaţiei.
150
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Cu toate că tradiţiile şi obiceiurile sunt influenţate de poziţia geografică a zonei şi de prezenţa resurselor naturale, identitatea culturală nu este definită doar de o simplă locaţie. Păstrarea şi conservarea moştenirii rurale sunt esenţiale pentru dezvoltarea turismului rural, reprezentând o posibilitate de promovare a satelor româneşti cu efect pozitiv asupra turiştilor şi populaţiei locale. Măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” răspunde priorităţii nr II a Planului de Dezvoltare Locală - Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economice non agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii – obiectivului specific nr III.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile.. În ceea ce priveşte raportarea la PNDR, măsura 322 – „ Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale” se încadreaza în obiectivele axei III. Obiectivele operaţionale ale acestei măsuri vizează:
îmbunătăţirea accesului la serviciile publice de bază pentru populaţia rurală;
Creşterea numărului de obiective de patrimoniu din spaţiul rural sprijinite. Domeniul de aplicabilitate şi acţiuni prevăzute Sprijinul pentru această măsură vizează investiţii în spaţiul rural68 pentru: a) Crearea şi dezvoltarea serviciilor publice de bază pentru populaţia rurală; b) Protejarea patrimoniului cultural de interes local şi natural din spaţiul rural. Tipul de servicii/acţiuni sprijinite Pentru componenta a)
înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii dejoacă pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
Renovarea clădirilor publice (ex.primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);
Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile (în situaţia în care este vorba de clădiri publice);
Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi speciale;
Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii, inclusiv dotarea acestora;
Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală în zonele unde o astfel de investiţie nu este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate şi vine în sprijinul rezolvării unei importante nevoi sociale inclusiv construirea de staţii de autobuz;
Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi etc.) dacă fac parte din investiţia iniţială pentru înfiinţarea serviciului;
Investiţii de renovare, modernizarea şi dotarea aferentă a aşezămintelor culturale, inclusiv prima achiziţie de cărţi, materiale audio, achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial ca parte componentă a proiectului. De asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, software, inclusiv costurile de instalare şi montaj.
Pentru componenta b):
Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural - grupa B şi natural din spaţiul rural (peşteri, arbori seculari, cascade etc.);
Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu
151
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
posibilitatea de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispoziţia comunităţii;
Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural. Tipul de costuri acoperite Conform art. nr. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 vor fi susţinute şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, studii de fezabilitate/ memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor necesare implementării proiectelor, aşa cum sunt ele menţionate în legislaţia naţională, achiziţionarea de patente şi licenţe, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%. Criterii de eligibilitate:
• Proiectul trebuie să fie realizat în spaţiul rural conform definiţiei din PNDR iar beneficiarul se identifică într-una din categoriile de beneficiari definite;
• Nu este permisă dubla finanţare a aceleaşi activităţi/investiţie din alte fonduri comunitare sau naţionale; • Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizaţiile necesare investiţiei;
• Prin memoriul justificativ/studiul de fezabilitate, proiectul trebuie să demonstreze oportunitatea şi necesitatea socio-economică a investiţiei;
• Proiectul propus este în conformitate cu normele de mediu şi legislaţia în vigoare cu privire la normele de siguranţă în transport/energie; Investiţia să respecte Planul Urbanistic General; Construcţia, modernizarea şi extinderea clădirilor trebuie să respecte/păstreze arhitectura specifică locală; Criterii de selecţie
Proiectul promovează o abordare inovativă
Proiectul este promovat de un parteneriat. Cheltuieli neeligibile:
Proiectele de utilitate publică care nu respectă normele privind calitatea în construcţii şi nu sunt conforme cu normativele de proiectare;
Cumpărarea de teren şi/sau de imobile;
Impozite şi taxe fiscale;
Costuri operaţionale inclusiv costuri de întreţinere şi chirie;
Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli de înfiinţare şi cheltuieli similare;
Investiţii care fac obiectul Măsurii 125 din Axa l a PNDR (drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră);
Achiziţionarea de bunuri second-hand (utilizate), cu excepţia celor care au ca obiectiv obţinerea caracterului tradiţional autentic;
Renovarea şi construcţia de şcoli, dispensare şi spitale;
Investiţiile în obiective de patrimoniu cultural UNESCO şi naţional;
Construcţia de aşezăminte culturale noi;
Orice cheltuieli realizate cu scopul asigurării mentenanţei sau orice alte cheltuieli generate de simpla înlocuire în conformitate cu art. 55 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006;
TVA, cu excepţia TVA-ului nedeductibil, în cazul în care este în mod real şi definitiv suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele scutite de plata impozitului, conform art.71 (3), lit. a din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005;
Costuri de schimb valutar, taxe şi pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate contului euro;
Contribuţia în natură;
Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobânzi, prima de asigurare etc.
Costuri realizate înainte de aprobarea proiectului, cu excepţia studiilor tehnice, a
152
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;
Costuri privind închirierea de maşini, utilaje, instalaţii şi echipamente;
Achiziţia de mijloace de transport pentru uz personal;
Achiziţia de mijloace de transport rutier de mărfuri pentru a presta servicii de transport în numele terţilor.
Beneficiari • Comunele prin reprezentanţii lor legali conform legislaţiei naţionale în vigoare;
• Autorităţile locale (comune) • Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare realizate între două sau mai multe comune
înfiinţate conform legislaţiei naţionale în vigoare; • ONG-uri, aşezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare; • Persoane fizice şi juridice care deţin în proprietate sau administrează obiective de
patrimoniu cultural/natural de interes local şi care aplică pentru componenta , Intensitatea sprijinului Sprijinul public (comunitar şi naţional) acordat în cadrul acestei măsuri va fi: a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de profit, b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit. Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioadă de minim 3 ani fiscali conform regulii ,de minimis" stipulat ă în Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.12.2006. Prevederi privind ajutorul de stat Orice sprijin pentru investiţii generatoare de profit acordat prin această măsură se va face conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/2006 din 15 Decembrie 2006 de aplicare a art. 87 şi 88 a Tratatului privind ajutorul „de minimis", Jurnalul Oficial 379 din 28.12.2006 (valoarea totală a ajutoarelor de minimis primite pe perioada a 3 ani fiscali de către un beneficiar nu va depăşi plafonul maxim al ajutorului public de 200.000 Euro/beneficiar). Acest plafon se aplică indiferent de forma ajutorului ,de minimis" sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de Statul Membru este finanţat în totalitate sau parţial din surse de origine comunitară. Reguli privind acordarea, cumulul, raportarea şi monitorizarea acordării ajutoarelor potrivit regulii de minimis78 Acordarea şi monitorizarea sprijinului prin această măsură se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a beneficiarului, în conformitate cu art. 3, alineatul (1) al Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1998/15.12.2006 de aplicare a art. 87 şi 88 al Tratatului privind ajutorul "de minimis", Jurnalul Oficial L 379/28.12.2006, iar MADR, în calitate de furnizor de ajutor "de minimis" va ţine evidenţa acestor ajutoare în conformitate cu art. 3, alineatul (3) al aceluiaşi regulament şi potrivit prevederilor art. 6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 117/200679 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi a prevederilor Regulamentului pus în aplicare prin Ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/ 200780 privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat. în cazul în care beneficiarul accesează în paralel pentru acelaşi proiect sprijin acordat în cadrul programului prin fondurile de garantare pentru garanţii bancare, ajutorul total cumulat acordat acestuia nu poate depăşi cuantumul prevăzut în cadrul măsurii. Criterii de selecţie
i. Localităţile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o investiţie similară;
ii. Localităţi rurale din regiunile cu grad de sărăcie ridicat81; iii. Proiectele care se încadrează într-o strategie de dezvoltare locală sau judeţeană; iv. Proiecte integrate de investiţii
153
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
v. Proiecte de investiţii în infrastructura socială; vi. Proiectele care promovează investiţii în scopul conservării specificului local şi a
moştenirii culturale. vii. Proiectele care propun abordari inovative viii. Proiectele care presupun acţiuni de cooperare şi parteneriat.
Descrierea angajamentelor Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de Plăţi plata unui avans în cuantum de până la 20% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din valoarea avansului. în cazul beneficiarilor publici, se poate accepta beneficiarului drept garanţie, un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul. Garanţia depusă se eliberează numai în cazul în care se stabileşte că suma cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiţii a depăşit valoarea avansului. Pentru investiţiile pentru care decizia de acordare a sprijinului este luată în anul 2009 sau 2010, cuantumul avansului poate fi de până la 50 % din ajutorul public acordat, conform prevederilor punctului 9, art.1 din Regulamentul (CE) nr.363/2009 de modificare a Regulamentul (CE) nr.1974/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1968/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Pachetul de acte normative, pentru creditarea şi garantarea investiţiilor, care este în vigoare până în anul 2009, în special pentru asigurarea cofinanţării proiectelor realizate din fondul S AP ARD, intitulat Programul fermierul", a constituit principalul instrument pentru creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare.
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70 - 100%
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
9 90 000 810 000 576 000 144 000 0
154
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Măsura „Implementarea proiectelor de cooperare” (421)
Măsura
Implementarea proiectelor de cooperare
Articole care stau la
baza măsurii
Art. 63 b şi 65 din Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005
privind sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR
Articolul 39 şi punctul 5.3.4.2 din Anexa II a Regulamentului
Comisiei nr. 1974/2006 ce stabileşte reguli detaliate de
aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind
sprijinul acordat pentru dezvoltare rurală prin FEADR
Codul măsurii
421
Obiectiv operaţional - Participarea Grupurilor de Acţiune Locală la proiecte de
cooperare
Cooperarea reprezintă lucrul în comun pentru atingerea unor scopuri comune.
În cadrul axei LEADER, cooperarea reprezintă o modalitate de a extinde experienţele
locale pentru îmbunătăţirea strategiilor locale, un mod de a avea acces la informaţii
şi idei noi, de a face schimb de experienţă şi de a învăţa din experienţa altor regiuni
sau ţări, pentru a stimula şi sprijini inovaţia, pentru dobândire de competenţe şi
îmbunătăţirea lor.
Prin intermediul acestei măsuri se vor finanţa proiecte de cooperare transnaţională
(între România şi alte state membre sau nu) şi inter-teritorială (în cadrul României)
între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate, care funcţionează după principiul LEADER,
parteneriate public-private selectate în cadrul Axei 3, conform art.59 e) din
Regulamentul (CE) nr.1698/2005 sau oricăror alte grupuri rurale organizate după
metoda LEADER (grupuri locale care sa aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie
organizate pe baza parteneriatului actorilor locali, grupuri de iniţiativă locală, micro-
regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER, grupuri finanţate prin Axa 4 din FEP) şi
recunoscute de statul membru.
155
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Acţiunile de cooperare sunt eligibile atunci când cel puţin un partener reprezintă un
GAL finanţat prin
axa LEADER.
Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator.
Doar proiectele/acţiunile comune care corespund obiectivelor măsurilor din cele 3
axe (Axa 1, 2 şi 3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin. Acţiunile comune pot avea
ca obiectiv şi construcţia instituţională: schimb de experienţă şi bune practici privind
dezvoltarea locală prin publicaţii comune, organizare de evenimente, proiecte de
twinning (schimb de manageri de program şi de personal) sau prin lucrări de
dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcţionarea unei structuri comune
este cea mai integrată formă de cooperare.
Această măsură, va fi facilitată de sprijin metodologic care se va baza, în principal,
pe reţeaua rurală din România şi reţeaua europeană. Astfel, prin intermediul acestor
reţele, GAL-urile care doresc să întreprindă proiecte de cooperare vor putea consulta
baza de date şi îşi vor alege GAL-ul/parteneriatul pe care îl doresc ca partener în
elaborarea / implementarea proiectului.
Responsabilităţile fiecărui partener vor fi detaliate în cadrul unui acord de
cooperare, semnat de cele două GAL-uri implicate în proiect, care trebuie să conţină
referinţe la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activităţile pe care
doresc să le implementeze în comun în vederea realizării acestora, rolul fiecărui
partener şi participarea financiară finală a fiecărui partener în cadrul
proiectului.
În ceea ce priveşte cooperarea transnaţională, pot fi iniţiate proiecte comune cu ţări
non-UE, caz în care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile
din cadrul UE. În cazul cooperării între un GAL şi alte grupuri/ parteneriate din state
membre UE acordul de cooperare va trebui să prevadă ca fiecare partener să suporte
cheltuielile în mod proporţional cu participarea sa la acţiunea comună.
Principalele categorii de cheltuieli eligibile:
156
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni
tehnice, întâlniri, seminarii, activităţi de traducere şi interpretare, multiplicare
documente,
- cheltuieli de investiţii pentru implementarea proiectelor comune
- cheltuieli pentru proiecte comune de instruire
Cheltuieli neeligibile - simplul schimb de experienţă neconcretizat într-o acţiune
comună (întrucât se poate finanţa prin intermediul reţelei naţionale de dezvoltare
rurală). De asemenea, nu sunt eligibile cheltuielile legate de teritoriile din afara UE.
Proiectele de cooperare vor fi selectate de către Grupurile de Acţiune Locală, dacă
au integrate în strategia lor de dezvoltare acţiuni de cooperare. În acest caz,
criteriile de eligibilitate şi de selecţie vor fi elaborate şi aplicate de către GAL şi
incluse în strategia de dezvoltare locală.
Proiectele de cooperare vor cuprinde următoarele aspecte:
a. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de
proiect şi GAL implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.
b. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea
adăugată a proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea
experienţei cooperării din afara teritoriului.
c. Tipul de proiect: Acţiuni comune concrete (mai mult decât o intenţie
şi/sau un schimb de experienţă ).
d. Aspecte tehnice: fezabilitate tehnică, calendar, mecanismul de implementare,
aspecte practice, metodologie şi organizare, indicatori de monitorizare,
managementul proiectului.
e. Aspecte financiare: buget realist şi coerent, plan de finanţare, deviz,
fezabilitate financiară, implicarea diverşilor actori.
Criterii de eligibilitate
- parteneriatele reprezintă GAL-uri sau sunt organizate în conformitate cu
abordarea LEADER
- proiectele vor fi elaborate şi implementate în comun
157
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- coordonatorul este un GAL finanţat prin axa LEADER
- activităţile/proiectele să corespundă unei măsuri sau mai multor măsuri din
FEADR
- valoarea proiectului (suma solicitată) să se încadreze în limita financiară
maximă stabilită (200.000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei
nu va depăşi 400.000 euro).
În ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care:
- implică mai mult de două GAL-uri din România
- implică un GAL din alt stat membru cu experienţă Leader +
- includ activităţi inovative
- combină obiectivele din diferite axe ale PNDR
- se adresează fermierilor de semi-subzistenţă
- se adresează tinerilor din zona rurală
- respectă normele de mediu
- care urmăresc facilitarea implementării acelor măsuri din PNDR care vor avea
ca beneficiary grupuri de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
Selecţia şi aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizată în aceeaşi manieră ca
celelalte proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selecţie organizat în
cadrul GAL, Responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de selecţie va reveni
GAL Ținutul Bârsei
Ajutoare de stat
Sprijinul financiar acordat prin măsura 421 respectă regula de minimis aşa cum este
prevăzută devRegulamentul Comisiei nr. 1998/2006 din 15 decembrie 2006.
Plăţi în avans
Beneficiarii măsurilor menţionate în sub-capitolul 5.2, la punctul „Plata în avans”, pot
beneficia de plată în avans conform dispoziţiilor prevăzute la punctul respectiv şi în
cazul proiectelor selectate de GAL.
Criterii locale de selectie a beneficiarilor masurii:
- Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate,
etc
- Acţiuni inovative
158
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
FINANȚARE
Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100%
Nr. de
proiecte
prevăzute
Cost
total
mediu
Estimarea
costului
total pe
măsură
Contribuţia
FEADR –
măsură
Contribuţia
publică
naţională
Contribuţia privată
2 23 566,5 47 133 37 706 9 427 0
159
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Criterii locale de selecţie
Pentru a reflecta priorităţile Planului de Dezvoltare Locală ale teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI în măsurile propuse spre a fi finanţate, a fost elaborată
o listă de criterii locale de selecţie reflectate în criteriile de eligibilitate şi/sau selecţie ale măsurilor propuse spre finanţare.
Stabilirea criteriilor locale de selecţie a ţinut cont de priorităţile stabilite la ivel european şi naţional, precum şi de concluziile analizei diagnostic
şi a analizei SWOT.
Criterii locale de selecţie Motivareaintroducerii în Planul de Dezvoltare Locala al terittoriului ŢINUTUL BÂRSEI.
Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
Cultura asociativă existentă la nivelul ŢINUTULUI BARSEI nu funcţionează îndeajuns în sectorul economic, ci în cel al societăţii civile. Este necesară promovarea parteneriatelor, a asocierilor în vederea derulării de activităţi economice corelate, care generează mai multe locuri de muncă şi implicit dezvoltare locală.
Promovarea proiectelor ce integrează probleme de mediu
Patrimoniul natural este unul foarte important la nivelul ŢINUTULUI BARSEI. Aici se gasesc 3 situri protejate. Este nevoie ca demersurile de dezvoltare să nu afecteze negativ patrimoniul de mediu al teritoriului.
Proiecte adresate tinerilor Există o tendintî de migratie a tinerilor catre mediul urban. Este nevoie de anumite scheme de stimulare a tinerilor de rămâne în spaţiul rural şi de a dezvolta activităţi agricole profitabile.
Proiecte adresate fermelor de semi-subzistenţă
Principala problema a agriculturii, din punct de vedere al competitivităţii este fragmentarea suprafetelor şi varsta inaintata a conducatorilor de exploatatii. Prin sprijinirea fermelor de semi subzistenţă se doreste rentabilizarea acestor tipuri de exploatatii agricole si rentabilizarea lor din punct de vedere economic.
Acţiuni inovative Inovativitatea este necesara pentru a da o noua dimensiune teritoriului ŢINUTUL BARSEI, pentru cresterea nivelului de atractivitate şi notorietate.
Proiecte promovate de femei Spaţiul rural este unul puternic patriarhal, datorită tradiţiilor şi valorilor conservate aici. Orientarea către sectorul serviciilor şi al turismului marchează redefinirea rolului femeii în comunitatea rurală modernă.
160
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Mai jos este prezentată o sinteză a includerii criteriilor locale de selecţie în măsurile propuse spre a fi finanţate prin implementarea Planului de Dezvoltare Locală:
Criterii locale de selecţie Măsuri ale Planului de Dezvoltare Locală ŢINUTUL BÂRSEI Număr estimat de proiecte/beneficiari
Total
Promovarea ca beneficiari a grupurilor de producători, asociaţii, parteneriate, etc.
Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) – Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Implementarea proiectelor de cooperare (421)
minim 4 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 4 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate 0 proiecte din 6 aprobate 2 proiecte din 2 aprobate
Minim 6 de proiecte din 30 (total proiecte estimate pentru finantare) Aprox 20%
Promovarea proiectelor ce integrează probleme de mediu
Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322)
0 proiecte din 4 aprobate 0 de proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate. 0 proiecte din 2 aprobate 5 proiecte din 5 aprobate
Minim 10 de proiecte din 28 Aprox 38%
Proiecte adresate tinerilor Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313)
4 proiecte din 4 aprobate Minim 2 proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate
Minim 11 proiecte din 280 Aprox 39,28%
Proiecte adresate fermelor de semi-subzistenţă
Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141)
0 proiecte din 4 aprobate 4 de proiecte din 4 aprobate
Minim 4 de proiecte din 30 Aprox 13,33%
Acţiuni inovative Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111) Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313) Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322) Implementarea proiectelor de cooperare (421)
minim 4 proiecte din 4 aprobate minim 2 proiecte din 4 aprobate Minim 5 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate Minim 2 proiecte din 5 aprobate Minim 2 proiecte din 2 aprobate
Minim 15 proiecte din 30 Aprox 50%
Proiecte promovate de femei
Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă (141) Instalarea tinerilor fermieri (112) Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312) Încurajarea activităţilor turistice(313)
Minim 1 proiecte din 4 aprobate Minim 0 proiecte din 4 aprobate Minim 4 proiecte din 8 aprobate 0 proiecte din 2 aprobate
Minim 5 proiecte din 28 Aprox 17,85%
II.3.Planul de Finanţare
Sume în €
161
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Denumirea măsurii Ponderea măsurii în planul de finanţare
Cost total Contribuţii publice Contribuţii naţionale Contribuţii private
FEADER
% din costul total
% de contribuţie FEADR
Suma % Suma % Suma % Suma %
1. Formare profesionala (training), informare şi difuzare de cunoştinţe (111)
2%
80%
70,000 € 100%
56,000€
80%
14,000€ 20% 0 € 0%
2.Instalarea tinerilor fermieri (112) 5% 80% 160,000 € 100% 128,000 € 80% 32,000 € 20% 0 € 0%
3. Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă (141)
1%
80%
18,000 € 100%
14,400 €
80%
3,600 € 20% 0 € 0%
4. Furnizarea de servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori (143)
0%
80%
0 € 0%
0 €
0%
0 € 0% 0 € 0%
5. Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi (312)
37%
68%
1,129,223 € 100%
767,872 €
68%
191,968 € 17%
169,383 €
15%
6. Încurajarea activităţilor turistice (313)
8%
68%
257,491€ 100%
175,094€
68%
43,773€ 17%
38,624 €
15%
7. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (322)
26%
80% 810,000 € 100% 648,000 € 80% 162,000 € 20% 0 € 0%
8.Implementrea proiectelor de cooperare
2% 80% 47,133€ 100% 37,706€ 80% 9,427€ 20% 0€ 0%
Asistenţă tehnică 19%
79%
575,000 € 100% 456,768 € 79%
114,192 € 20% 4040 €
1%
TOTAL 100%
74%
3,067,223 €
100% 2,283,840 €
74% 570,960 € 19%
212,423 €
7%
2.854.800 Euro
162
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Partea a V-a
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI ŞI FUNCŢIONAREA GAL-ului
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Planului de Dezvoltare Locală
La nivelul zonei Braşov, Agenţia Metropolitană s-a remarcat, încă de la înfiinţare (în
2006) ca un promotor al procesului de dezvoltare durabilă în zonă. În perioada 2006 –
2008, echipa Agenţiei Metropolitane a iniţiat o serie de parteneriate cu Grupuri de
Acţiune Locală din Ungaria pentru a exploata experienţa acestora în ceea ce priveşte
demersurile de dezvoltare locală de tip LEADER.
Pe baza acestor informaţiilor obţinute, în 2009 a fost iniţiat procesul de dezvoltare al
unui parteneriat local destinat dezvoltării locale în mediul rural. Teritoriul definit
include şapte comunităţi rurale din judeţul Braşov (la nordul axei urbane Codlea –
Ghimbav – Braşov) şi alte două comunităţi din judeţul Covasna. Parteneriatul propus
era alcătuit din organizaţii publice şi private şi venea în completarea parteneriatului
propus în zona de est a judeţului Braşov (GAL Curbura Carpaţilor).
Agenţia Metropolitană Braşov a preluat coordonarea acestui potenţial Grup de Acţiune
Locală denumit ŢINUTUL BÂRSEI, împreună cu coordonarea procesului de elaborare a
Planului de Dezvoltare Locală. Acest rol de principal promotor a fost asumat în baza
unui mandat acordat de către Adunarea Generală a Agenţie Metropolitane (alcătuită
din primarii comunităţilor din arealul metropolitan, din care cinci erau direct
implicaţi în potenţialul GAL ŢINUTUL BÂRSEI).
Echipa Agenţiei Metropolitane Braşov este una disciplinară, cu o experienţă
importantă în elaborarea documentelor strategice de planificare, dintre care cel mai
reprezentativ este Planul Integrat de Dezvoltare (PID) al Polului de Creştere Braşov
(document elaborat în perioada 2008 – 2009)
Tocmai de aceea, elaborarea Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul ŢINUTUL
BÂRSEI a demarat cu etapa de audit teritorial în vederea identificării principalelor
direcţii de dezvoltare în cadrul teritoriului vizat. Au fost organizate o serie de
întâlniri teritoriale sau tematice în cadrul cărora a fost prezentat modelul de
163
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
dezvoltare LEADER şi au fost identificate principalele atu-uri ale teritoriului ŢINUTUL
BÂRSEI.
În plus, au fost efectuate o serie de interviuri individuale cu persoane si organizaţii
reprezentative pentru teritoriul studiat în cadrul unei abordări predominant calitative
a auditului teritorial. Această abordare a fost generată de prezenţa, în apropierea
zonei de analiză, a unei puternice influenţe urbane (axa urbana Codlea – Ghimbav –
Braşov – Săcele precum şi Municipiul Sfântu Gheorghe). Această realitate generează
în plan economic şi social o serie de fenomene şi comportamente pe care datele
statistice nu reuşesc să le surprindă.
Pe baza elaborării auditului teritorial, o echipă de specialişti din cadrul Agenţiei
Metropolitane Braşov împreună cu reprezentanţii organizaţiilor publice şi private
membre ale asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI au stabilit viziunea de dezvoltare precum şi
direcţiile în care ar trebui orientate resursele locale. Pe baza acestor priorităţi au
fost formulate obiectivele specifice precum şi măsurile ce trebuie implementate
pentru asigurarea dezvoltării locale într-o manieră durabilă.
Ulterior, Planul de Dezvoltare Locală în forma sa provizorie a fost supus unui proces
de consultare publică. Acest proces a inclus organizarea de întâlniri publice de
consultare precum şi interviuri individuale semi-structurate cu persoane si organizaţii
relevante din teritoriul ŢINUTUL BÂRSEI dar şi din vecinătate. De asemenea, au fost
trimise o serie de scrisori către firme reprezentative din zonă, relevante pentru
procesul de dezvoltare prin care li s-a solicitat un punct de vedere cu privire la
priorităţile stabilite în cadrul Planului de Dezvoltare Locală. Un instrument
suplimentar de consultare publică a fost reprezentat de organizarea unui sondaj de
opinie on-line cu privire la obiectivele şi măsurile cuprinse în Planul Local de
Dezvoltare.
O menţiune importantă ce trebuie făcută este aceea că pe tot parcursul elaborării
Planului de Dezvoltare Locală s-a avut în vedere realizarea coeziunii sociale,
economice şi teritoriale la nivelului întregului teritoriu. Practic, s-a urmărit
maximizarea potenţialului teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI, în complementaritate cu
intenţiile de dezvoltare strategică exprimate la nivelul Regiunii Centru, al Judeţului
Braşov, al Judeţului Covasna (cu care ŢINUTUL BÂRSEI se învecinează la nord), al
164
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Polului de Creştere Braşov, şi al teritoriului reprezentat de asociaţia Curbura
Carpaţilor.
Un raport detaliat al componentei de consultare publica pe parcursul elaborarii
Planului de Dezvoltare locala este anexat.
III.2 Prezentarea parteneriatului decizional
III.2.1 Descrierea partenerilor
Partenerii reprezentaţi la nivelul potenţialului GAL Ţinutul Barsei reprezintă un
teritoriu alcătuit din nouă comunităţi rurale din judeţele Braşov şi Covasna. Acest
parteneriat este alcătuit din:
PARTENERI PUBLICI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia
ION RUSU Primaria Comunei Sânpetru Primar
IOAN GÂRBACEA Primaria Comunei Hălchiu Primar
MIHAI DIŞOR Primaria Comunei Hărman Primar
SORIN BALAŞI Primăria Comunei Crizbav Primar
ZACHIU POPA Primăria Comunei Dumbrăviţa Primar
SORIN TAUS Primăria Comunei Feldioara Primar
DUMITRU MARINESCU Primăria Comunei Vâlcele Primar
ALEXANDRU CUCU Primăria Comunei Hăghig Primar
DRAGOŞ FLORIN DAVID Agenţia Metropolitană pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov
Director
General
PARTENERI PRIVAŢI
Nume şi prenume Instituţia Funcţia
DORIN CRISBASAN SC Doripesco Prod Administrator
CRISTINA BALAŞI SC Izvorul Cetăţii Crizbav Administrator
CLAUDIA TAUS SC Panovi Administrator
HODÂRNĂU DIONISIE SC Zaconex Administrator
DAN SOUCA SC Arhitrava Administrator
ANCUTA POPA SC Vadul Azerilor Administrator
165
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
ERONIM BLAJ SC Eronimus Administrator
MERET COSTIN SC Meralco Administrator
PAUL TATU SC TG PRODAG SRL Administrator
SORIN ARDELEAN SC AUTO ASG SRL Administrator
AUREL BARA Ocolul Silvic „Codrii Cetatilor” Director
OCTAVIAN GOGA SC MAGO SRL Administrator
ONG
Nume şi prenume Instituţia Funcţia
RAZVAN LUCIAN
ANDRONIC
Romanian American Mintal
Health Association
Preşedinte
CRISTIAN COMAN Asociatia „RROMII
ÎMPREUNĂ”
Preşedinte
DAN IONESCU Societatea Ornitologica Romana Preşedinte
DANIEL PETRULE Asociaţia Sportivă „OLYMPIA
SÂNPETRU”
Preşedinte
IOAN DRĂGAN Asociaţia BOVIROM Ţara
Bârsei
Preşedinte
VASILE BORONIA Fundaţia „CARPAŢI” Preşedinte
ISTOK IOSZEF Asociaţia Crescătorilor de
Taurine CRIZBAV
Preşedinte
III.2.2 Crearea şi funcţionarea GAL - ului
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI se constituie ca o organizaţie nonguvernamentala în
baza şi cu respectarea prevederilor O.G. nr.26/2000, modificată şi aprobată prin
Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Scopul asocierii membrilor este promovarea dezvoltării durabile a teritoriului
ŢINUTUL BÂRSEI (incluzând comunele Bod, Crizbav, Dumbrăviţa, Feldioara, Hălchiu,
Hărman şi Sânpetru). Pentru aceasta, asociaţia va implementa orice program necesar,
în special Programul Leader.
Membrii asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI pot fi persoanele fizice şi juridice care
aderă la statutul asociaţiei. Calitatea de membru se obţine pe baza unei decizii a
166
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Consiliului Director, aceasta urmând a fi ulterior aprobată de adunarea generală, în
condiţiile expres prevăzute în statutul asociaţiei.
La nivelul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI vor funcţiona următoarele structuri:
1) Adunarea generala;
2) Consiliul director;
3) Cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori;
4) Comitetul de selectare a proiectelor;
5) Compartiment administrativ
1)Adunarea generala
Conducerea Asociaţiei este realizată de către Adunarea Generală (AG), organism
alcătuit din totalitatea membrilor asociaţi (fondatori şi membri). Competenţa şi
modalitatea exactă de lucru a Adunării Generale sunt stabilite prin statutul
Asociaţiei.
În baza prevederilor statutare, Adunarea Generală a asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI decide
în privinţa următoarelor chestiuni:
a) Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;
b) Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanţului contabil;
c) Alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecţie;
d) Alegerea si revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de
cenzori.
Statutul asociaţiei detaliază atribuţiile statutare ale Adunării Generale.
2) Consiliul director
Consiliul Director este organul de conducere şi administrare al Asociatiei ŢINUTUL
BÂRSEI compus din 7 membri aleşi de Adunarea Generală pe o perioada de 2 ani
167
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Consiliul Director asigura punerea in executare a hotaririlor adunarii generale.
Componenţa Consiliului Director şi atribuţiile sale sunt detaliate în actele statutare
ale Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI.
3) Cenzorul
Cenzorul asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI este ales de către Adunarea Generală.
In realizarea competentelor sale cenzorul va asigura:
a) verificarea modului in care este administrat patrimoniul asociatiei;
b) intocmirea rapoartelor financiare şi prezentarea lor în faţa adunării generale.
Detalierea atribuţiilor cenzorului asociaţiilor este prezentată în actele statutare ale
asociaţiei.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Comitetul de selectare a proiectelor va fi organismul care asigură evaluarea
proiectelor depuse spre finanţare către GAL ŢINUTUL BÂRSEI. Comitetul de selectare
va avea in componenta sa 5 persoane – un preşedinte, un secretar şi 3 membri.
Din cele 5 persoane, 3 vor reprezenta sectorul privat (intreprinderi comerciale şi
organizaţii neguvernamentale) şi 2 vor reprezenta sectorul public (administraţii
publice locale, asociaţii de dezvoltare intercomunitară)
Dacă unul din proiectele depuse pentru selectare, aparţine unuia din membrii
comitetului, în această situaţia persoana (organizaţia) în cauza nu are drept de vot şi
nu va participă la întâlnirea comitetului respectiv.
Comitetul de selectare a proiectelor va funcţiona în baza unui Regulament de
Organizare şi Funcţionare ca va detalia atribuţiile fiecărui membru al comitetului
precum şi procedurile interne de lucru.
168
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În sprijinul comitetului de selectare a proiectului va funcţiona un comitet tehnic care
va avea rol consultativ. Comitetul tehnic va avea un caracter temporar şi va fi
alcătuit din specialişti în dezvoltare rurală, pescuit, protecţia mediului, urbanism şi
amenajarea teritoriului, dezvoltare economică, etc. Rolul acestui comitet este de a
asigura o analiză de specialitate a proiectelor depuse şi de a face recomandări
comitetului de selectare.
Componenţa comitetului tehnic va fi diferita in funcţie de tipul proiectelor primite
spre evaluare. Comitetul director va aproba, pentru fiecare cerere de proiecte,
componenta comitetului tehnic.
5)Compartimentul administrativ
Compartimentul administrativ al GAL va avea o structură cât mai simplă, orientată
către eficientizarea activităţilor GAL. Structura compartimentului administrativ va fi
aprobată de către Adunarea Generală a asociaţiei.
Structura generală a compartimentului administrativ va include directorul general,
un departament secretariat – comunicare, un departament de planificare strategica,
precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală.
169
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PARTEA A – VI – A: ORGANIZAREA GAL-ULUI
III.3.1 Resurse umane
La nivelul GAL-ului se vor desfăşura următoarele activităţi :
a) informare – comunicare;
Demersurile de informare – comunicare vizează atât comunicarea cu diferite
organizaţii şi persoane la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI pentru promovarea
activităţilor întreprinse de GAL precum şi dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu alte
organizaţii reprezentative la nivel regional, naţional şi european, relevante pentru
procesul de dezvoltare locală. În plus, se are în vedere şi asigurarea vizibilităţii
tuturor acţiunilor întreprinse de GAL şi de către membrii săi în cadrul procesului de
dezvoltare locală.
b) apeluri pentru proiecte;
În cadrul activităţilor GAL vor fi lansate apeluri pentru proiecte pe diferitele măsuri
incluse în Planul de Dezvoltare Locală. Pentru acestea, GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va
asigura de dezvoltarea unor proceduri coerente care să asigure egalitatea de şanse şi
lipsa oricărei forme de discriminare. În cadrul acestei categorii de activităţi,
personalul GAL va elabora setul de documente aferente fiecărui apel de proiecte, va
iniţia un proces de consultare publică prealabil lansării oficiale a apelului de proiecte,
va face modificările necesare la pachetul de documente aferent apelului după care va
face public apelul pentru proiecte.
c) sprijinirea depunătorilor de proiecte;
În vederea asigurării unui proces coerent de dezvoltare, personalul GAL va asigura,
din resursele asociaţiei, sprijin pentru potenţialii depunători de proiecte pe fiecare
apel. În principal, sprijinul va fi acordat sub forma consultanţei de specialitate pentru
elaborarea cererilor de finanţare şi completarea dosarelor cererilor de finanţare. O
atenţie deosebita va fi acordată asigurării egalităţii de şanse şi eliminării oricărui
potenţial de discriminare din procedurile GAL ŢINUTUL BÂRSEI.
170
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
d) organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
Procesul de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse va presupune o verificare
de conformitate administrativă a dosarelor cererilor de finanţare, efectuată de către
angajaţii GAL, o evaluare tehnică de către comitetul tehnic finalizată cu un raport de
recomandare către comitetul de selectare. După aceste etape, comitetul de selectare
a proiectelor va stabili lista proiectelor aprobate pe baza procedurilor stabilite în
regulamentul de organizare şi funcţionare.
e) monitorizarea proiectelor.
Activitatea de monitorizare a proiectelor aprobate va fi efectuată de către angajaţii
GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi va urmări respectarea termenilor contractuali asumaţi la
momentul acordării finanţării. Monitorizarea va avea rolul de a asigura implementarea
proiectelor în condiţiile stabilite, dar va putea să şi ofere o imagine a evoluţiei
procesului de dezvoltare locală la nivelul teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI. Acest lucru
presupune corelarea informaţiilor obţinute din procesul de monitorizare al proiectelor
finanţate cu alte informaţii relevante despre demersuri locale în afara ariei de
acoperire a GAL ŢINUTUL BÂRSEI dar care sunt relevante în cadrul procesului de
dezvoltare durabilă.
Pentru eficientizarea activităţii sale, echipa de angajaţi ai GAL ŢINUTUL BÂRSEI
va fi una multidisciplinară, de mici dimensiuni, cu o structură cât mai simplă.
Structura generală va include directorul general, un departament secretariat –
comunicare (1 persoană), un departament de planificare strategica (2 persoane),
precum şi un departament de implementare a Planului de Dezvoltare Locală (2
persoane). În funcţie de realităţile existente la un anumit moment, această structură
va putea fi modificată prin hotărârea Adunării Generale a asociaţiei, în vederea
eficientizării activităţii GAL.
Pentru fiecare angajat al GAL-ului se va întocmi o fisa a postului, in care vor fi
cuprinse toate activităţile la care participa si atribuţiile lor in cadrul acestor
activităţi.
171
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
III.3.2 Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Asociaţia GAL ŢINUTUL BÂRSEI va funcţiona în sediul Agenţie Metropolitane pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov. Spaţiul respectiv beneficiază de toate utilităţile
necesare, inclusiv legătura la infrastructura de telecomunicaţii. Spaţiul alocat GAL
ŢINUTUL BÂRSEI va fi mobilat corespunzător şi va fi dotat cu echipamente IT,
echipamente de comunicaţii (telefon, fax), imprimata, copiator, etc.
În implementarea activităţilor propuse, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va face uz, acolo unde
este posibil, de resursele materiale (spaţii locative, resurse umane, mijloace fixe,
etc.) ale membrilor asociaţiei.
III.3. Buget indicativ pentru funcţionarea GAL
Bugetul pentru cheltuielile de funcţionare a fiecărui GAL va fi de maxim 20% din
totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locală (pentru
componenta a – funcţionarea GAL – 16% şi componenta b – instruire şi animarea
teritoriului după selecţia GAL – 4%).
Pentru orientare sunt prezentate în continuare cheltuielile eligibile pentru cele două
componente:
Componenta a:
Pentru această componentă cheltuielile nu vor depăşi 80% din totalul alocat pentru
fiecare GAL în cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi poate acoperi cheltuieli precum:
- Salarii şi alte plăţi pentru personalul GAL;
- Cheltuieli legate de plata experţilor şi pentru alte servicii de expertiză legate
de implementarea strategiei de dezvoltare locală;
- Cheltuieli pentru închirierea unor locaţii;
- Cheltuieli pentru închirierea/achiziţia de echipamente de birotică şi
electronice, precum şi a altor echipamente necesare pentru desfăşurarea
activităţilor GAL;
- Cheltuieli pentru organizarea întâlnirilor;
- Cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, poştă şi servicii poştale),
transport şi plata utilităţilor (căldură, lumină, etc.);
172
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
- Cheltuieli pentru participarea la activităţile reţelei naţionale şi europene de
dezvoltare rurală, seminarii etc.
Componenta b:
Pentru aceste activităţi, GAL-rile vor cheltui cel puţin 20% din valoarea eligibilă
determinată pentru fiecare GAL în parte din cadrul acestei sub-măsuri (431.2) şi
poate acoperi cheltuieli precum:
Studii ale zonei;
Măsuri pentru furnizarea informaţiei cu privire la strategia de dezvoltare locală;
Instruirea personalului implicat în implementarea strategiei de dezvoltare locală;
Evenimente de promovare;
Instruirea liderilor locali.
Venituri : Suma
- sume din alocarea bugetara pentru asistenta tehnica in
cadrul axei 4 LEADER din PNDR
125.000
- cotizatii anuale ale membrilor 400
- venituri atrase din alte surse (accesare finantari, dobanzi la
depozite, etc)
6.000
TOTAL 131.400
Cheltuieli :
Cheltuieli de personal (inclusiv taxele aferente) 70.000
Cheltuieli pentru plata experţilor si a altor servicii de
expertiza aferente implementării Planului de Dezvoltare
Locala
6.000
Cheltuieli pentru închirierea de echipamente necesare
derulării activităţii GAL
6.000
Cheltuieli pentru organizarea de intalniri 2.400
Cheltuieli asociate functionarii biroului GAL –
Comunicatii, Transport, plata utilitatilor
13.500
Cheltuieli pentru participarea la evenimente regionale si
nationale
1.500
Cheltuieli pentru efectuarea de studii si cercetari 6.000
173
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Cheltuieli de furnizare a informaţiilor referitoare la
Planul de Dezvoltare Locală
5.000
Instruirea personalului implicat în implementarea
Planului de Dezvoltare Locală şi a animatorilor din
teritoriu
10.000
- Evenimente de promovare 3.000
Cheltuieli neprevăzute 8.000
TOTAL 131 400
III.3.4 Dispozitivul de comunicare şi informare
Planul de comunicare şi informare al GAL ŢINUTUL BÂRSEI vizează asigurarea
vizibilităţii tuturor acţiunilor întreprinse de asociaţie în cadrul demersului de
dezvoltare durabilă a teritoriului.
Principalele instrumente prin intermediul cărora va fi asigurata comunicarea cu
potenţialii beneficiari de proiecte finanţate în cadrul implementării Planului de
Dezvoltare Locală sunt:
Organizarea de întâlniri
Echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va organiza, ori de câte ori este nevoie, întâlniri,
dezbateri publice, ateliere de lucru, etc. Prin intermediul acestor tipuri de
evenimente vor fi făcute publice activităţile echipei GAL dar va fi solicitat şi feed-
back-ul din partea opiniei publice cu privire la diferitele chestiuni aflate pe agenda
GAL. Întâlnirile vor fi organizate in spatii publice, accesibile, cu un grad mare de
notorietate (ex. Primarie, Camin Cultural). Intalnirile vor fi anuntate din timp si vor fi
promovate prin orice mijloc de comunicare aflat la dispoziţia GAL ŢINUTUL BARSEI
Comunicate de presă şi conferinţe de presă
Prin intermediul mass-mediei locale şi regionale vor fi făcute publice acele elemente
din activitatea GAL ŢINUTUL BÂRSEI care au nevoie de o vizibilitate publică cât mai
ridicată. Conferinţele de presă vor fi organizate cel puţin cu o frecvenţă trimestrială
iar comunicatele de presă for fi emise ori de câte este nevoie.
174
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Portal de internet
Portalul de internet reprezintă un instrument facil de comunicare datorită atât
costurilor reduse de elaborare si mentenanţă cât şi facilităţii în actualizare. Prin
intermediul portalului de internet vor fi promovate informaţii referitoare la
activităţile curente ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI, apeluri de proiecte active, rezultatele
sesiunilor de evaluare a proiectelor, etc. Portalul de internet va fi actualizat periodic
cu informaţiile relevante referitoare la activitatea GAL.
Buletin periodic de ştiri
Lunar, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI va edita şi distribui un buletin de informaţii prin
intermediul căruia vor fi promovate cele mai noi informaţii cu privire la activitatea
GAL precum şi informaţii relevante pentru beneficiarii activităţilor din cadrul GAL.
Buletinul informativ va fi disponibil în formă electronică, şi, în funcţie de resursele
disponibile, şi în format tipărit. Distribuţia variantei tipărite se va realiza prin
intermediul membrilor GAL in timp ce varianta electronica va fi distribuită prin email
si va fi încărcată pe portalul GAL TINUTUL BARSEI.
175
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
III.4 Implementarea proiectelor în cadrul GAL-ului
PARTEA A – VII – A: MECANISMUL DE IMPLEMENTARE
III.4.1. Dispoziţii administrative, reguli detaliate, pista de audit şi control În ceea ce priveşte dispoziţiile administrative, pista de audit si control, acestea se refera la următoarele aspecte:
• Metodologia folosită pentru adoptarea operativă a deciziilor ce privesc implementarea, inclusive identificarea problemelor; • Gestionarea zilnică a implementării; • Gestionarea operativă şi corectă a resurselor; • Coordonarea activităţilor administrative cu pista de audit; • Detalierea activităţilor prevăzute de către parteneriat pentru efectuarea controlului in cadrul GAL;
Pentru organizarea eficienta a activităţii GAL se va avea in vedere ca pentru implementarea fiecarei masuri incluse in Planul de Dezvoltare Locala sa se parcurga urmatoarele etape:
Etapa Descriere
Elaborarea Ghidulului de finantare
Pe baza modelului de ghid al solicitantului elaborate in cadrul PNDR se va elabora de catre departamentul de planificare strategic si implementare o prima variant a Ghidului Solicitantului.
Etapa de consultare a Ghidului Solicitantului
Ghidul Solicitantului, in prima schita, este facut public prin intermediul canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL. Ghidul se afla in perioada de consultate pentru cel putin 15 zile lucrătoare. Pentru fiecare ghid va fi create o adresa de email dedicate sugestiilor si propunerilor de imbunatatire
Finalizarea Ghidului Solicitantului
La incheierea etapei de consultare, Ghidul Solicitantului este compeltat cu propunerile primite, cu respectarea cadrului legislative national si European, precum si a prioritatilor Planului de Dezvoltare Locală.
Publicarea Ghidului Solicitantului
Varianta finala a Ghidului solicitantului se public ape site-ul GAL precum sip e site-urile specializate. Concomitent, GAL TINUTL BARSEI organizează o conferinta de presă în care anunta potentialii beneficiari cu privire la deschiderea cererii de proiecte şi la detaliile acestei sesiuni. Ghidul este facut public prin intermediul tuturor canalelor de comunicare aflate la dispozitia GAL TB
Clarificarea aspectelor neclare
Echipa GAL ŢINUTUL BARSEI furnizează, pe tot parcursul etapei in care cererea de proiecte este activă, informatii relevante către membrii GAL dar si catre alti potentiali beneficiari, in vederea eliminării oricaror neclaritati sau confizii ce pot aparea in elaborarea proiectului. Pentru confirmare se pastreaya in permanenta legatura cu DADR.
Primirea cererilor de finantare
Pe parcursul perioadei in care cererea de finantare este activă se primesc dosarele cererilor de finantare. Acestea vor trebui sa respecte conditiile mentionate in Ghidul Solicitantului in vederea eliminarii oricarei posibilitati de frauda/conflict de interese/discriminare, etc.
Închiderea sesiunii de cerere de proiecte.
La data şi ora anuntata în Ghidul Solicitantului se inchide sesiunea de primire a cererilor de finantare. Orice cerere primita după acest termen nu intra in procesul de evaluare.
176
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Evaluarea Proiectelor
Cu respectarea regulilor de evaluare mentionate in Ghdul Solicitantului, membrii Comitetului Tehnic vor evalua fiecare cerere. Fiecare evaluator va intocmi un raport de evaluare. O cerere de finantare trebuie verificata de cel putin 2 evaluatori. Alocarea cererilor de finantare către evaluatorii din comitetul tehnic va fi facuta in mod aleator
Selectarea proiectelor
Pe baza rapoartelor de evaluare, comitetul de selectare a proiectelor va decide asupra listei finale a proiectelor aprobate. Deciziile se iau prin votul membrilor comitetului de selecţie a proiectelor.
Numirea ofiterului de proiect
Fiecarui proiect aprobat i se va aloca un ofiter de proiect din partea echipei GAL TINUTUL BARSEI. Aceasta persoana are rol de legatura intre beneficiarul proiectului şi echipa GAL.
Parcurgerea etapei de precontractare
In cadrul acestei etape, ofiterul de proiect va solicta lamuriri, si dupa caz efectuarea unor modificari la cererea de finantare si la bugetul propus de beneficiar. Dupa realizarea acestor modificari si clarificarea tuturor neclaritatilor se poate considera ca etapa de precontractare este incheiata. Tot in cadrul etapei de precontractare, ofiterul de proiect asista reprezentantul beneficiarului în diverse aspecte legate de constituirea garanţiilor necesare pentru acordarea prefinantarii, finalizare a graficului cererilor de rambursare, definitivarea formularisticii necesare pentru raportarile intermediare si cea finala.
Contractarea. In aceasta etapa se incheie contractul de finantare aferent cererii de finantare depusa de benficiar.
Etapa de implementare
In cadrul etapei de impelmentare, ofiterul de proiect si beneficarul colaborează în vederea implementarii eficiente a proiectului. Se urmareste realizarea efectiva a activitatilor conform graficului propus, realizarea corecta a managementului financiar, respectarea graficului de lucrări, realizarea vizitelor de monitorizare in teren, elaborarea raportarilor intermediare si finale, etc.
Finalizarea contractului.
La finalul perioadei de valabilitate a contractului, ofiterul de proiect va urmari realizarea in totalitate a indicatorilor propusi în cererea de finatare.
Evaluarea ex-post În conformitate cu prevederile contractului de finantare, ofiterul de proiect se va asigura, prin vizite periodice pe teren ca destinatia obiectivului investiţiei ramâne aceeasi pentru perioada de timp mentionata in contractul de finantare.
Metodologia folosita pentru adoptarea operativa a deciziilor in interiorul GAL va fi stabilita prin ROF. Acesta va fi finalizat intr-un termen de 60 de zile de la comunicarea decizie de avizare ca GAL de către MADR. Rolul procedurilor este să permita un flux eficient al documentelor şi o circulatie facila a informatiei in interiorul dar şi în exteriorul GAL. Procedurile vor fi insotite de documente tip care vor facilita implementarea procedurilor. Un astfel de document este prezentat în continuare:
177
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
PISTA DE AUDIT
pentru cererea de finantare
GAL:
____________________________________________________________________________
MASURA:___________________________________________________________________
CEREREA DE
PROIECTE:__________________________________________________________________
Numar inregistrare cerere de finantare:
Proiect:
Denumire solicitant:
Activitatea Institutia Cine a
efectuat
Nume /
semnatura
Data
Cine a
verificat
Nume/
semnatura
Data
Statut
cerere de
finantare
( eligibila
/ solicitare
de
informatii
/
neeligibila
)
Docu
mente
intoc
mite
1. Verificarea
conformitatii
2. Inregistrarea cererii de
finantare
3. Infiintarea dosarului
administrativ
178
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
4. Verificarea pe teren
5. Intocmire raport
verificare cerere de
finantare
6. Verificarea si
semnarea rapoartelor
si intocmirea si
transmiterea
borderourilor de
trasmitere a cererii de
finantare de la GAL la
AM Judetean
7. Transmiterea cererii
de finantare originale
si a dosarului
administrativ de la
GAL la AM judetean
8. Verificarea
documentelor primite
de catre AM judetean
/Agentia de plati
9. Repartizarea cererii de
finantare unui expert
10. Verificarea
eligibilitatii sia
criteriilor de selectie (
daca este cazul )
11. Finalizarea verificarii
eligibilitatii si
evaluarii criteriilor de
selectie dupa primirea
179
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
informatiilor
suplimentare , daca
este cazul
12. Intocmirea listei
cererilor de finantare
eligibile si neeligbile
13. Notificarea cererilor
de finantare
neeligibile/
neselectate ( daca este
cazul )
14. Repartizarea cererilor
de finantare eligibile,
conform Listei
cererilor de finantare
eligibile si neeligibile,
expertilor in vederea
contractarii
III.4.2. Dispoziţii de evaluare – monitorizare
Specificul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI impune
proiectarea unei scheme de monitorizare a progresului fiecărui proiect individual.
Acest demers are mai multe beneficii, printre care:
Posibilitatea evaluării periodice a stadiului de implementare a Planului de
Dezvoltare Locală
Evidenţierea punctelor critice în procesul de implementare a fiecărui proiect în
parte şi implicit posibilitatea identificării de soluţii pentru eliminarea
problemelor
Identificarea sinergiilor între proiecte de dezvoltare ale unor actori diferiţi,
care nu ar avea cunoştinţă unul de altul în mod obişnuit, etc.
180
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Din acest motiv, este foarte importantă elaborarea unei proceduri de
monitorizare, evaluare şi control care să acopere toate domeniile de acţiune
detaliate în cadrul documentului de planificare. Această procedură trebuie dezvoltată
de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI
Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL presupune:
- Luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectului (sau depistarea
problemelor);
- Gestionarea continuă a proiectului într-o manieră eficientă;
- Gestionarea optimă a resurselor disponibile;
- Asigurarea coordonării şi a complementarităţii între acţiunile incluse în diverse
componente;
- Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;
- Furnizarea informaţiilor relevante către factorii de decizie.
Dispozitivul de monitorizare şi evaluare implementat de GAL presupune respectarea următoarelor cerinţe: • Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului; • Evaluarea realizărilor şi rezultatele proiectului; • Informarea structurilor teritoriale ale Autorităţi de Management şi a Agenţiei de Plăţi cu privire la rezultatele proiectelor selectate ( monitorizarea şi evaluarea acestora); Procesul de monitorizare incepe din momentul semnarii contractului de finanţare cu un Beneficiar si continua pe tot parcursul perioadei de implementare a proiectului, inclusiv 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului (respectiv pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare). In perioada de implementare a activitatilor proiectului, echipa GAL ŢINUTUL BÂRSEI se va asigura ca exista un management eficient al proiectului, ca activitatile proiectului se desfasoara in conformitate cu calendarul prevazut in contract, ca se realizeaza (sau exista premizele sa se realizeze) indicatorii prevazuti in contractele de finanţare, ca proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, regulile ajutorului de stat (acolo unde se aplica) si a dezvoltării durabile, legislatia privind achizile publice precum si celelalte conditionalitati prevazute in contractile de finanţare specifice fiecarui domeniu major de interventie. In perioada de 3/5 ani dupa finalizarea implementarii activitatilor proiectului, echipa GAL Ţinutuş Bârsei se va asigura ca proiectele isi mentin indicatorii de realizare, ca proiectele respecta egalitatea de sanse si nediscriminarea, dezvoltarea durabila, iar
181
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
acolo unde este cazul, proiectele generatoare de venit respecta prevederile regulamentelor comunitare, ca sunt respectate conditiile contractului de finanţare
Rolul GAL ŢINUTUL BÂRSEI ca autoritate finanţatoare în cadrul procesului de
monitorizare este să:
Analizeze datele si informatiile referitoare la progresul proiectelor cuprinse in rapoartele vizitelor de monitorizare efectuate, rapoartele lunare de analiza, rapoartele de progres ale beneficiarilor; propune masuri de remediere a deficientelor semnalate, ori de cate ori se impune;
Emite clarificări către OI şi către Beneficiari cu privire la aplicarea uniformă a procedurilor de lucru şi cu privire la prevederile contractelor de finanţare si asigura instruirea adecvata a acestora;
Verifica modul in care se realizeaza activitatea de monitorizare a proiectelor finantate in cadrul Planului de Dezvoltare Locală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI.
Departamentul de planificare strategică şi implementare are următoarele sarcini
principale:
Primeste si analizează datele inregistrate in rapoartele de analiza transmise de expetii DCAT, elaborate pentru fiecare proiect pentru care s-a incheiat un contract de finanţare;
Primeste si analizeaza datele inregistrate in rapoatele vizitelor de monitorizare si a documentelor suport;
Analizează datele si informatiile inregistrate in rapoartele de progres ale Beneficiarilor, inclusiv cu datele din rapoatele vizitelor proprii de monitorizare, daca este cazul;
Participa la vizite de monitorizare la fata locului, în special la proiecte cu dificultăţi în implementare;
Elaborează recomandări privind imbunatatirea procesului de monitorizare a proiectelor şi le supune spre aprobare directorulu executiv;
Primeste si analizeaza solicitarile de modificari la contractele de finanţare; elaboreaza acte aditionale la contractele de finanţare (in conformitate cu legislaţia în vigoare) si le supune aprobării conform procedurilor interne;
În îndeplinirea sarcinilor ce revin departamentului de planificare strategică şi
implementare se vor parcurge următoarele etape:
Urmărirea stafiului implementarii proiectelor gestionate: o Verificarea documentelor: se verifica datele si informatiile din
rapoartele de progres elaborate si transmise de catre beneficiari (progresul fizic al proiectelor); Ofiterul de monitorizare verifica daca datele raportului arata ca proiectul se implementeaza in conformitate cu prevederile contractuale si respecta prevederile legislatiei nationale si comunitare. Ofiterii de monitorizare verifica rezultatele raportate in perioda de rapoartare si urmareste evolutia in timp a indicatorilor stabiliti prin contractul de finanţare.
o Vizite de monitorizare: Se efectueaza vizite de monitorizare la fata
locului (1 vizita la 3 luni pentru fiecare proiect);
182
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Scopul vizitei de monitorizare este de a verifica la fata locului progresul fizic al proiectelor si acuratetea datelor inscrise in rapoartele de progres, culegerea de date suplimentare vizand stadiul implementarii proiectului (probleme intampinate), precum si de a asigura o comunicare adecvata cu beneficiarii proiectelor.
o Monitorizarea ex post: se asigura ca in conformitate cu prevederile art
57 din regulamentul CE 1083/2007, operatiunea pastreaza contributia din fonduri europene, daca timp de 3/ 5 ani de la incheierea proiectului aceasta nu a inregistrat modificari substantiale, inclusiv monitorizarea indeplinirii indicatorilor post implementare. In perioada de monitorizare ex-post, se va efectua 1 vizita de monitorizare pe an, pentru fiecare proiect implementat
Urmărirea progresului implementarii proiectelor la nivel de măsură, furnizarea de informatii pentru raportul anual de implementare
Informarea DADR/APDRP cu privire la concluziile etapei de monitorizare
Pentru atingerea rezultatelor vizate în cadrul procesului de monitorizare şi evaluare a proiectelor finanţate, fiecare expert din cadrul departamentului de planificare strategică şi implementare :
Analizează datele incluse in rapoartele de progres primite de la beneficiari, solicită clarificări (dacă este cazul);
Analizeaza progresul fizic al proiectelor, gradul de realizare a indicatorilor si obiectivelor propuse; analizeaza modul in care proiectele respecta prevederile contractului de finanţare;
Efectueaza vizite de monitorizare in vederea analizarii progresului proiectului, modului in care proiectele finantate respecta prevederile schemelor de ajutor de stat/de minimis (acolo unde este cazul) si conditiile contractuale si elaboreaza rapoarte de vizite de monitorizare;
Identifica problemele in implementarea proiectului si propune solutii de remediere; elaborează recomandări privind procesul de monitorizare a proiectelor şi le supune spre analiză sefului de departament, daca este cazul;
Efectueaza vizite de monitorizare ex post si rapoarteaza asupra sustenabiliatii investitiei;
Deschid cate un dosar pentru fiecare contract de finanţare aflat in gestiune in care va pastra in ordine cronologica:
o Nota de desemnare ca ofiter de monitorizare; o Rapoartele de progres transmise de beneficiar; o Nota de analiza a raportului de progres; o Rapoartele vizitelor de monitorizare ; o Note interne/scrisori catre DADR/APDRP cu referire la contractul de
finanţare; o Note justificative ale beneficiarului pentru acte aditionale o Actele aditionale semnate; o Notele prin care beneficiarul notifica asupra modificarilor contractuale
permise de contract a fi efectuate prin simpla notificare a beneficiarului;
o Documentatie interna /externa cu privire la proiect; o Calendarul anual de vizite de monitorizare pentru
contractele(proiectele) aflate in gestiune (monitorizare).
Arhivează documentaţia referitoare la procesul de monitorizare
183
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Asigură comunicarea permanentă cu DADR/APDRP, acţionând ca interfaţă între beneficiarul proiectului şi DADR/APDRP
Ofiterul de monitorizare trebuie sa urmareasca implementarea proiectului privind rezultatele, si indeplinirea indicatorilor, sa semnaleze din timp eventualele probleme care apar in implementarea proiectelor si sa propuna masuri de remediere a deficientelor semnalate. Elementele principale pe care ofiterul de monitorizare le va urmari sunt:
Respectarea calendarului de transmitere a rapoartelor de progres;
Respectarea calendarului de activităţi si a graficului de achizitii publice;
Utilizarea bunurilor (mobile/imobile) finantate in cadrul proiectului in conformitate cu prevederile contractuale
Respectarea prevederilor Manualului de Identitate vizuala pentru materialele de informare si publicitate elaborate in cadrul proiectului;
Modul in care beneficiarul asigura resurse materiale si umane necesare implementarii proiectului;
Modul in care beneficiarul respecta principiile egalitatii de sanse;
Modul în care beneficiarul respectă prevederile contractuale specifice operaţiunii finanţate
Gradul de realizare a indicatorilor aşa cum au fost aceştia prevăzuţi în cererea de finanţare, anexă la contractul de finanţare
Modul in care beneficiarul pastreaza si arhiveaza documentatia referitoare la proiect;
Fundamentarea solicitarii de modificare a contractului;
Aparitia oricarei situatii care determina sau poate determina neeligibilitatea proiectului;
Implementarea de catre beneficiar a recomandarilor rezultate in urma misiunilor de control/audit/monitorizare/verificare;
Ofiterul de monitorizare va colabora cu persoana responsabilă cu verificarea tehnica si financiara a contractului de finanţare. Realizarea vizitelor de monitorizare Scopurile vizitei de monitorizare: De a asigura progresul proiectului in conformitate cu prevederile contractului
finanţare De a anticipa / identifica problemele ce pot aparea in implementare si de a
oferi sugestii pentru luarea de masuri corective De a identifica elementele de succes ale proiectului De a incuraja comunicarea intre GAL ŢINUTUL BÂRSEI si Beneficiari.
Vizitele de monitorizare trebuie sa contribuie la evitarea problemelor, prin identificarea timpurie a acestora, precum si a oricaror dificultati ce pot afecta implementarea cu succes a proiectului. O vizita de monitorizare ofera oportunitatea de a imbunatati calitatea proiectului. Vizitele de monitorizare reprezinta o parte din activitatile specifice de monitorizare. Inaintea efectuarii vizitei de monitorizare, GAL ŢINUTUL BÂRSEI va notifica beneficiarul asupra:
datei de efectuare a vizitei persoanelor participante din partea GAL ŢINUTUL BÂRSEI
184
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
scopul vizitei documente care trebuie eventual prezentate de beneficiar
Informatia pusa la dispozitie in cadrul raportului de progres va reprezenta baza de desfasurare a vizitei de monitorizare. Scopul vizitei este acela de a determina progresul in implementarea proiectului. Pentru ca scopul vizitei sa fie atins, este foarte important ca persoanele care se ocupa cu implementarea proiectului din partea beneficiarului sa fie disponibile pe durata vizitei. Vizita de monitorizare va fi anuntată cu 5 zile lucratoare inainte de data efectuarii , pentru a acorda beneficiarului timpul necesar pentru pregatirea acesteia. Rezultatul procesului de monitorizare şi evaluare va fi stabilit împreună cu experţii DADR/APDRP, în cadrul unui demers comun de eficientizare a implementării proiectului. Acest demers are la bază comunicarea permanentă dintre ofiterul de proiect desemnat de către GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi expertul desemnat de către DADR/APDRP.
În cadrul procesului de cooperare între GAL, DADR şi agenţia de plăţi, structura
responsabilităţilor este următoarea:
Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi
Informare X
Sprijinirea
elaborării
proiectelor
X
Lansarea apelului
pentru proiecte
X
Selectarea
proiectelor
X
Controlul
administrativ al
dosarelor
X X
Decizie X
Notificarea către
beneficiar
X X
Monitorizare X X
Plată X
Control X X
185
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Arhivare X
În ceea ce priveşte evaluarea continuă şi monitorizarea îndeplinirii acţiunilor propuse
în cadrul Planului de Dezvoltare Locala, acestea vor include următoarele etape:
1. Detalierea Planului Multianual de Acţiune
Odată cu confirmarea deciziei MADR de a acorda statutul de GAL autorizat Asociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI, se va stabili echipa de lucru, fisele de post, responsabilitatile si atributiile in cadrul GAL. Plecând de la această structură, Directorul Executiv va Propune un Plan Multinaual de Acţiune orientat către atingerea obiectivelor propuse prin Planul de Dezvoltare Locală. Planul Multianaual de Acţiune va include o serie de „puncte critice” semestriale când are loc evaluarea periodică a sadiului implementării strategiei
2. Detalierea procedurilor de monitorizare evaluare
In prima luna de activitate a GAL, Directorul Executiv va supune aprobarii Adnuarii Generale un set de proceduri detaliate pentru realizarea procesului de monitorizare evaluare.
3. Sesiuni saptamanale de evaluare
In cadrul unor intalniri de lucru cu frecventa saptamanala va fi analizat in detaliu setul de activitati implementate in ultima săptămână, eventualele devieri de la programul propus, identificarea cauzelor si realizarea corecturilor necesare, stabilirea planului de activitati pentru saptamana urmatoare.
4. Sesiuni semestriale de evaluare
In fiecare semsetru, la pracurgerea unui „punct critic” se realizează o analiza detaliata a actiunilor din ultimele 6 luni, se face o evaluare a personalului, se identifica devierile de la programul initial si se fac corecturile necesare. De asemenea, se discuta planul de actiuni pentru urmatorul semestru si se anticipează eventualele riscuri. Raportul semestrial de evaluare va fi supus atentiei Adunarii Generale, iar o copie a sa va fi inaintata catre DADR.
5. Actualiazarea periodica a Planului de Dezvoltare Locală
Pe baza evaluarilor semestriale si a corecturilor facute, echipa GAL are sarcina ca in termen de 30 de zile de la finalizarea raportului semestrial sa prezinte Adunarii Generale si DADR un set de propuneri privind modificarea/actualizarea Planului de Dezvoltare Locala, in vederea asigurarii atingerii obiectivelor propuse.
186
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
III.5 Implicarea GAL-ului în acţiunile de cooperare şi în RNDR
PARTEA A -VIII – A: COOPERARE ŞI CREAREA ŞI IMPLEMENTAREA REŢELEI
III.5.1 Cooperare
GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat o serie de contacte în vederea stabilirii unei reţele
naţionale de parteneri în vederea realizării unui schimb de bune practici între
parteneri pentru creşterea eficienţei implementării Planurilor de Dezvoltare Locală în
teritoriile reprezentate.
Obiectivele urmărite în cadrul activităţii de cooperare se referă la:
Cooperarea între teritorii în vederea implementării proiectelor de dezvoltare
locală prin abordarea LEADER
Identificarea şi fructificarea oportunităţilor de dezvoltare locală
Dezvoltarea în comun a competenţelor şi abilităţilor necesare pentru animarea
teritoriilor reprezentate
Cooperarea în vederea conservării patrimoniului rural, cultural şi istoric,
dezvoltării economice locale, promovarea turismului, etc.
Pentru început, GAL ŢINUTUL BÂRSEI a iniţiat dezvoltarea unui parteneriat
interregional între organizaţii implicate în dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER.
Până în prezent, au aderat la acest parteneriat următoarele organizaţii:
Asociaţia ŢINUTUL BÂRSEI
Societatea comerciala ROCRIS ENERGY.RO-SRL initiator GAL „TARA BARGAULUI”
Asociaţia G.A.L. pentru DEZVOLTARE DURABILA IN MICROREGIUNEA BISTRITA-
SIEU-SOMES RURALIS
Asociaţia Grup de Acţiune Locală ŢARA OLTULUI
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă Curbura Carpaţilor
Ascociaţia de Dezvoltare Intercomunitara Valea Somesului
În ceea ce priveşte cooperarea internaţională, Agenţia Metropolitană pentru
Dezvoltare Durabilă Braşov (promotorul GAL ŢINUTUL BÂRSEI) a iniţiat deja contactele
cu GAL-uri din afara României în vederea schimbului de bune practici şi a transferului
de expertiză în ceea ce priveşte dezvoltarea rurală prin abordarea LEADER.
187
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
Deja Agenţia Metropolitană Braşov a fost partener în cadrul unui proiect internaţional
- VALORE – promovat de GAL Etruria S.C.r.l. Proiectul s-a compus din mai multe
actiuni care sa ajute la promovarea integrata a teritoriilor rurale care prezinta din
punct de vedere economic si productiv exigente asemanatoare, probleme apropiate si
caracteristici asemanatoare. Scopul proiectului a fost legat de elaborarea a unei
medodologii de valorificare a sistemelor productive locale si a metodologiei de
promovare a teritoriilor rurale care sa fie general valabile si sa poata fi reproduse de
catre sistemele productive asemanatoare. La modul concret, aceste metodologii de
valorificare vor fi aplicate in cadrul diferitelor expozitii ce se vor realiza in teritoriile
institutiilor participante la proiect in perioada februarie 2006 si iunie 2007.
Proiectul VALORE şi-a propus urmatoarele obiective:
– Calificarea si promovarea sistemelor productive rurale din cele trei zone participante
la proiect;
– Dezvoltarea cooperarii trans-nationale dintre sistemele prductive rurale;
– Dezvoltarea de noi oportunitati de piata pentru teritoriile rurale participante la
proiect;
– Potentiala realizare a unei retele de sisteme rurale de calitate, care sa functioneze
ca un pol asociativ pentru alte teritorii care se vor colabora dupa terminarea
proiectului, cu o atentie deosebita acordata activitatilor ce privesc vinul si uleiul.
Proiectul de cooperare isi propune sa contribue la proiectarea si efectiva realizare a
metodologiei, a tehnologiei si a strategiilor productive inovative, care sa duca la
crearea si la promovarea sistemelor rurale de calitate, dind o contributie concreta la
dezvoltarea noilor oportunitati de piata pentru acestea
Desi proiectul VALORE este finalizat, Asociatia ŢINUTUL BARSEI, prin intermediul
Agentiei Metropolitane Brasov va cultiva şi dezvolta relaţiile de colaborare cu
organizaţii similare din străinatate în vederea participării la proiecte cu acoperire
europeană şi extragerea unui maxim de expertiza din activităţile acestor proiecte
viitoare.
III.5.2 Crearea şi implementarea reţelei
188
Planul de Dezvoltare Locală al Grupului de Acţiune Locală ŢINUTUL BÂRSEI 2013
În cadrul activităţilor viitoare ale GAL ŢINUTUL BÂRSEI se are în vederea
afilierea la Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR). Prin intermediul acestui
parteneriat se are în vedere obţinerea de resurse (asistenţă tehnică de specialitate) în
dezvoltarea reţelei de parteneri naţionali şi trans-naţionali.
De asemenea, se are în vedere participarea la acţiunile viitoare ale RNDR în
vederea dezvoltării de competenţe pentru personalul GAL ŢINUTUL BÂRSEI şi
stabilirea de contacte pentru implementarea în comun a diferitelor tipuri de activităţi
specifice grupurilor de acţiune locală.