PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Proiect: 10.2.1
Elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare, pentru
reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor şi
asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale
Perioada desfăşurării proiectului: 1.10.2015 - 31.10.2018
Contractor: Institutul de Cercetare –Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică,
Pescuit şi Acvacultură Galaţi
Etapa I - Elaborarea modelului conceptual al programului de
monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,
diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale în
unităţile piscicole amenajate
Obiectivul etapei I - Elaborarea modelului conceptual al programului de
monitorizare a stărilor patologice şi testarea acestuia prin studii de caz în cadrul
unor unităţi piscicole combinate
Rezultate obținute:
Studiu documentar care pune bazele elaborării unui program de monitorizare a
stărilor patologice la peşti care să permită, promovarea unei acvaculturi
sustenabile şi responsabile în ceea ce priveşte protecţia mediului, sănătatea şi
bunăstarea speciilor cultivate și să asigure produse de calitate, rezultate din acest
sector, pe piaţa din România şi din UE, în conformitate cu noile prevederi impuse
de politica europeană.
Identificarea riscurilor provocate de agenţi etiologici nespecifici, de tehnopatii,
de agenţi patogeni de natură bacteriană și parazitară.
Etapa II - Cercetări epidemiologice
Obiectivul etapei a II-a - Evaluarea distribuţiei agenţilor patogeni în efectivele
piscicole din România-studiu de interes national
Rezultate obținute:
Cartarea stărilor patologice din UNELE unităţi piscicole amenajate din
România.
Identificarea factorilor de risc.
Realizarea unei baze de date privind incidenţa îmbolnăvirilor în unităţile
piscicole amenajate din România şi identificarea factorilor de risc cu care acestea
se confruntă, date care vor sta la baza elaborarării unui program de monitorizare
şi intervenţie pentru promovarea unei acvaculturi sustenabile şi responsabile în
ceea ce priveşte protecţia mediului, sănătatea şi bunăstarea speciilor de cultură.
Unităţi piscicole din sudul, centrul şi estul României,
în care s-a realizat cartarea ihtiopatologică
Etapa III - Dezvoltarea instrumentelor de diagnostic în patologia peştilor
Obiectivul etapei a III-a - Dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin metode
bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice şi biochimice la materialul piscicol din
amenajările sistematice
Rezultate obținute:
Răspunsul hematologic al crapului la actiunea îmbolnăvirilor parazitare și
bacteriene.
Evoluția proteinelor serice în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.
Evoluția fracţiunilor proteice în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.
Evoluția glucozei în cazul în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.
Reacția imunologică în cazul îmbolnăvirilor parazitare și bacteriene.
Materialul biologic care a făcut obiectul
experimentărilor a fost reprezentat de
crap (Cyprinus carpio) în vârstă de 1 an,
obținut în Baza Experimentală Brateş,
Galați.
Material biologic
parcat în bazinul circular
S-au efectuat inoculări cantitative, din două surse diferite, în vederea obțineri de parazitoze la pești.
Experimentul a cuprins cercetări privind metode de diagnostic hematologic, biochimic și imunochimic.
Bazin decantor
Rezervor apă tratată
Grup pompare
Filtre cu cărbune activ
Filtru denitrificator
Filtre cu pat de nisip
Filtru cu discuri
Lampă UV
Cercetările se bazează pe un experiment
care s-a efectuat în cadrul sistemului
recirculant pilot, realizat la Institutului
de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie
Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi
Sistem tratare, debit 8 m3/h
(ICDEAPA Galați)
Planificarea și organizarea experimentului
Rezultatele experimentului:
Gradul de parazitare crește direct proporțional cu densitatea materialului
biologic din incinta de creștere (lotul cu densitate dublă a prezentat un grad de
infestare cu 30% mai mare comparativ cu lotul de control).
În loturile cu omogenitate redusă, exemplarele cu greutate mai mică sunt mai
expuse îmbolnăvirii parazitare, ceea ce determină modificări mai accentuate ale
indicatorilor hematologici.
Eficacitatea tratamentului cu care se intervine în cazul îmbolnăvirilor la pește
este funcție de momentul la care se intervine (cu cât se intervine mai repede cu
tratamentul după instalarea bolii cu atât acesta este mai eficient).
În cazul unei densităţi mai mari de stocare cumulată cu acțiunea îmbolnăvirilor
parazitare și/sau bacteriene, materialul biologic răspunde adaptativ prin
modificarea parametrilor hematologici (leucocite, eritrocite, hemoglobină,
hematocrit, indici eritrocitari), a proteinelor serice, a fracțiilor proteice, a glucozei
și a imunoglobulinei M)
Etapa IV - Măsuri profilactice şi terapeutice în piscicultură
Obiectivele etapei a IV-a:
Dezvoltarea unor produse de intervenţie (imunonutriție preventivă și curativă)
utilizabile în profilaxia îmbolnăvirilor identificate;
Instituirea de tratamente inovative (alternative ale tratamentelor clasice cu
chimioterapeuți agresivi și toxici), utilizabile în tratamentul îmbolnăvirilor
identificate.
Rezultatele obținute:
A. Realizarea de diete de furajare care include fitoaditivi din diferite surse
(usturoi, cătină, scorțișoară, cuișoare).
B. Evaluarea impactului dietelor cu adaos de fitoaditivi asupra materialului
biologic și asupra mediului de viață al acestuia.
C. Eficiența tratamentului cu substanțe neagresive și netoxice (aprobate a fi
utilizate în acvacultura organică) în terapia îmbolnăvirilor bacteriene și
parazitare.
A. Schema procesului tehnologic de
obținere a furajelor îmbogățite cu fitoaditiviB. S-au realizat cercetări privind:
Influența dietelor cu fitoaditivi asupra parametrilor fizico-
chimici ai mediului de creștere a speciei crap (Cyprinus carpio)
în sistem recirculant, pe perioada desfășurării
experimentului;
Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, asupra
indicatorilor bioproductivi obținuți la creșterea speciei crap
(Cyprinus carpio) în sistem recirculant;
Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra calității
cărnii speciei crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem
recirculant;
Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra
compoziției în acizi grași a cărnii speciei crap (Cyprinus
carpio) crescut în sistem recirculant;
Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi asupra ratei de
supravieţuire la specia crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem
recirculant;
Influența dietelor îmbunătățite cu fitoaditivi, asupra
indicilor sangvini la crap (Cyprinus carpio) crescut în sistem
recirculant.
Concluzii
Furajele îmbunătăţite cu fitoaditivi folosite în dietele de
furajare a speciei crap (Cyprinus carpio) nu modifică calitatea
mediului acvatic;
Furajelor îmbunătăţite cu fitoaditivi influențează pozitiv
calitatea materialului biologic.
Crap cu plăgi infestate cu Saprolegnia
Crap de o vară supus
tratamentului cu
permanganat de
potasiu
Crap de o vară
supus
tratamentului cu
albastru de metilen
Crap de o vară supus
tratamentului cu violet
de gențiană
Acid peracetic (Divosan forte) folosit în tratamentul crapului de o vară
C. Cercetări privind măsurile terapeutice în piscicultură
S-au experimentat terapii inovative în vederea substituirii substanțelor chimice de sinteză, agresive și
toxice cu substanțe chimice biodegradabile.
Acidul Peracetic este cel mai eficient în tratamentul icrelor sau a bolilor la pești, fiind un dezinfectant
puternic. El se prezintă în diferite concentrații, sub denumiri tehnice diferite, precum Peral-S, Divosan
Forte, Wofasteril.
Acidul Peracetic este un substituient eficient al verdelui malachit din punct de vedere al eficienței, dar
fără să prezinte toxicitatea acestuia.
Etapa V - Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii programului de
monitorizare pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,
diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale
Obiectivele etapei a V -a:
Elaborarea programului de monitorizare cu recomandări privind gestionarea
sănătății producției acvacole.
Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului
piscicol în Baza Experimentală Brateș – Galați la speciile de ciprinide.
Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului
piscicol în unități salmonicole.
Demonstrare eficienței programului de monitorizare a stării sanitare a materialului
piscicol în unitățile de profil din sudul României.
Rezultatele obținute
Structura programului de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în
acvacultură, diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale
•Chestionar privind identificarea bolilor și tratamente administrate pentru prevenirea și controlul bolilor
din sectorul românesc al acvaculturii și mortalităţile înregistrate în unitățile de acvacultură (anexa 1);
•Ghid cu recomandări (anexa 2) privind gestionarea sănătății producției acvacole care include:
- Schema logică informațională pentru identificarea bolilor la pești;
- Stadiile de intervenție pentru reducerea mortalităților la pește și
-Tratament curativ și profilactic.
•Crearea unei baze de date privind bolile și tratamentele în unitățile de acvacultură.
GHID CU RECOMANDĂRI PRIVIND
GESTIONAREA SĂNĂTĂȚII PRODUCȚIEI ACVACOLE
Rezultatele obţinute în cadrul proiectului au evidenţiat o multitudine de oportunităţi de optimizare ce
includ:
•controlul factorilor de mediu (prin intervenții antropice);
•managementul operării tehnologiei de creştere în funcţie de particularităţile eco-fiziologice a speciilor de
cultură;
•menţinerea stării de sănătate a condiţiilor de biosecuritate pe întreaga durata a ciclului de producţie.
Obiectivele acestor recomandări sunt de a furniza informații fermierilor piscicoli privind:
•bolile infecto-contagioase și condițiile care afectează sănătatea materialului biologic în acvacultură;
•strategiile pentru gestionarea și menținerea sănătății ;
•bunăstarea materialului biologic în unitățile de acvacultură.
Structura Ghidului:
•Profilaxia bolilor la peşte;
•Terapia bolilor la pește.
Mai presus de toate, aceste recomandări vizează promovarea conceptului, că prevenirea, este
mult mai bună decât tratamentul!
Demonstrarea funcţionalităţii şi utilităţii programului de monitorizare
În vederea demonstrării funcţionalităţii şi utilităţii programului de monitorizare, modelul
experimental de monitorizare din cadrul acestui proiect s-a testat în cadrul următoarelor unități
piscicole:
•Baza Experimentală Brateş, la speciile de ciprinide - perioada de alevinaj și vara I, de către colectivul
ICDEAPA Galați;
•Unități de profil din sudul României (crapul în jud. Călărași și Teleorman și sângerul în jud.
Dâmbovița), de către colectivul SCDP Nucet;
•Unitate salmonicolă din nord-estul României, de către colectivul ICDEAPA Galați.
Nr. crt.
Ce se monitorizează Analize efectuate Frecvența de monitorizare
1. Mediul de viață al materialului
piscicol
Parametri fizico-chimici la apa și sol - cu o frecvență impusă de situația fermei;
2. Materialul biologic Analiză ihtiopatologică macroscopică,
microscopică și de sânge- funcție de situație;
Parametri de creștere - la pescuitul de control sau de recoltă;
Starea de întreținere - la pescuitul de control sau de recoltă;
3. Analiza pe secvențe tehnologice Corectitudinea aplicării tehnologiei,
funcție de caracteristicile de specie și
vârstă a materialului biologic de
cultură
- la începutul secvenței se stabilește planul
de lucru conform tehnologiei;
- la finalul secvenței se stabilesc abaterile.
Parametri care se impun a fi monitorizați în cadrul programului :
Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş,
la speciile de ciprinide - perioada de alevinajTratamentul pe bază de clorură de var s-a utilizat în scop preventiv cu administrarea acestuia în a-10-a zi de la eclozare,
cu următoarele rezultate:
s-a obținut o supraviețuire a materialului piscicol, estimată la aproximativ 95%;
a fost înregistrată micșorarea incidenței crustaceelor dăunătoare;
a fost înregistrată o scăderea a dezvoltării concurenților juvenili de batracieni la hrana peștilor;
formele ectoparazite de Trichodina sp. au fost distruse în heleșteu, micșorând incidența parazitozelor la pești.
Administrarea în a-10-a zi de dezvoltare larvară, a clorurii de var, a avut rol de dezinfecție a apei, deparazitare a peștelui,
distrugerea organismelor acvatice nedorite, condiții în care hrana naturală pe bazine și ritmul de dezvoltare al ei pentru
nutriția peștelui, este minim afectată.
Rezultatele aplicării programului de monitorizare la Baza Experimentală Brateş,
la speciile de ciprinide - vara I valorile parametrilor de calitate a mediului acvatic sau îmbunătățit comparativ cu anii precedenți, ca efect al respectării
tehnologiei de creştere şi aplicării corecte a măsurilor de intervenţii hidrotehnice;
biomasa a crescut cu 6%, comparativ cu anul precedent;
supraviețuirea materialului biologic a crescut cu 36% comparativ cu anul precedent și cu 1,5% mai mult decât procentul
stabilit conform deciziei MAIA-DAIA - nr.20/17.03.1981, în care supraviețuirea în heleșteele de creștere vara I de la pui
predezvoltați până în toamnă este de 40% (Centrala producției și industrializării peștelui București 1985);
rezultatele obţinute în urma determinărilor hematologice arată că valorile s-au încadrat într-un interval de normalitate
pentru materialul biologic luat în studiu;
pe parcursul desfășurării experimentelor măsurile de prevenire au făcut să nu fie înregistrate îmbolnăviri majore nefiind
necesare intervenții.
Rezultatele aplicării programului de monitorizare în unități din sudul României
(crapul în jud. Călărași și Teleorman și sângerul în jud. Dâmbovița)
Concluzii asupra programului de monitorizare aplicat în unitățile de profil din
sudul României
Bolile bacteriene apar pe fondul stresului generat de suprapopulare și al dezechilibrului chimic, ce
vizează următorii parametrii: substanță organică, calciu (Ca2+), bicarbonați, amoniu (NH+4) raportul
(Ca2+/Mg2+).
Tratamentul cu antibiotic se aplică numai după izolarea agentului patogen cauzator.
Produsul medicamentos ales este conform cu rezultatul testului de sensibilitate al agentului patogen la
antibiotic (antibiograma).
Până la obținerea rezultatului analizelor de bacteriologie, în funcție de chimismul apei, se intervine cu
clorură de var (10-15 kg/ha), cantitate fracționată și administrată (soluție foarte diluată), în 2 zile,
consecutiv.
Durata tratamentului medicamentos este de maxim 10 zile.
Tratamentul cu produse medicamentoase este completat de acțiuni de corectare a calciului (Ca2+) din
apă, prin administrare de var și a menținerii substanței organice în parametrii normali, prin administrare
repetată a clorurii de var, în concordanță cu etapele tehnologice specifice în piscicultură.
Prevenția în bolile bacteriene se realizează prin evitarea suprapopulării și prin utilizarea clorurii de var și
a varului hidratat, pe parcursul ciclul de creștere.
Anti-bioterapia nu se folosește niciodată ca mijloc de prevenire a unei boli bacteriene.
Participarea la 5 conferințe internaționale:
Simpozionul Științific Internațional „Animal Breeding and pathology today” , desfășurată în perioada 24-25.05.2018 la Timișoara;
Simpozionul Științific Internațional „Internațional Conference on life sciences”, desfășurată în perioada 24-25.05.2018 la Timișoara;
Simpozionul Științific Internațional „Modern Animal Husbandry – Food Safety And Durable Development”, desfăşurat în perioada 18–
19.10.2018, la Iaşi;
a 17-a Geoconferință Internațională Multidisciplinară Științifică SGEM, desfăşurată în perioada 27.06– 6,07.2017 la Albena – Bulgaria;
a 18-a Geoconferință Internațională Multidisciplinară Științifică SGEM, desfăşurată în perioada 30.06– 9.07.2018, la Albena – Bulgaria;
Organizare workshop - Elaborarea şi implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură,
diminuarea pierderilor şi asigurarea sănătăţii şi a bunăstării animale;
Organizare seminar de prezentare a rezultatelor proiectului de cercetare ADER 10.2.1.
Elaborarea şi publicarea în reviste de specialitate a 13 lucrări ştiinţifice:
„The influence of the diet with different concentration of fatty acids on the growth parameters, biochemical and fatty acids composition in
carp raised in recirculating system”;
„Studies on the use of new methods in view of the early diagnosis of fish disease”;
„The impact of extensive aquaculture over the quality of the aquatic environment”;
„Effect of phyto-additives diets on growth parameters and biochemical composition of carp species (Cyprinus carpio) in recirculating
system”;
„The effect of peracetic acid in the treatment of gyrodactylosis in rainbow trout”;
„Optimization of growth technology a juvenil silver carp during postemryonal stage, through the application of soy milk technology,
additional feed”;
„Improvement of Water Quality from the Fish Farming in Recirculating System Using Additives Based on Zeolites ”;
„Study Regarding the Fish Diseases in Aquatic Ecosystems Located and Landscaped in Southern Region of Romania”; „Research on Bacterial Disease in Silver Carp (Hypophthalmichthys molitrix Val.), Farmed in Ponds”
„Biotehnologia de îmbogăţire a cărnii de crap cu acizi graşi polinesaturaţi (ω 3) folosind furaje cu ulei de soia”;
„Îmbunătățirea stării de întreținere în vederea pregătirii pentru iernat a puietului de crap”;
„Utilizarea substanțelor bacteriostatice de uz extern, ca adjuvant în tratamentul antibiotic de uz intern, în scopul tratarării bolilor
bacteriene ce determină leziuni tegumentare la pești”;
„Utilizarea acidului peracetic în tratamentele antiparazitare și antifungice cu aplicabilitate în salmonicultură”