Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentruPomicultură Piteşti MărăcineniObiectiv general: ADESC 1 Numărul/codul proiectului: 9/1.1.9Contract: 119/2011Act adiţional: 6/2013Anul începerii: 2011Anul finalizării: 2014Durata: 37,5 luni Denumirea proiectului: ADER 1.1.9. Identificarea de genotipuripomicole tolerante la stres termic, hidric şi biotic, pretabile lasistemele tehnologice specifice agriculturii durabileDenumirea fazei V: Experimentarea în câmp şi laborator a modelului şi soluţiei propusePersoana de contact: Dr.ing. Mădălina BUTACDate contact: 0248-278066 / 0248-278477; E-mail: [email protected]
PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Obiectivele ProiectuluiEvaluarea genotipurilor de pomi şi arbuşti fructiferi existente în câmpurile experimentale şi loturile demonstrative din principalele bazine pomicole din punct de vedere al rezistenţei la factorii de stres, cu scopul de a identifica pe cele cu valoare biologică ridicată, ce merită a fi înmulţite şi promovate în noile plantaţii comerciale, conform noilor cerinţe ale pieţei de fructe, care să se preteze la sistemele tehnologice specifice agriculturii durabile.
Obiectivele Fazei V/2013 Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al rezistenței la secetă, la
boli și dăunători (rapăn și arsură bacteriană la măr, arsură bacteriană la păr, Plum Pox Virus la prun, monilioză și antracnoză la cireș și vișin, pătare roșie la căpșun,etc.);
Evaluarea reacției diferitelor genotipuri de prun la infecțiile naturale cu tulpinile D (clorotica) și Rec (recombinanta) ale virusului PPV, în vederea identificării unor forme potențial rezistente/tolerante, care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene;
Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al vigorii de creștere; Evaluarea genotipurilor luate în studiu din punct de vedere al calității fructelor și al
capacității de păstrare; Răspândirea informaţiei la potenţialii beneficiari prin publicarea de articole sau lucrări
științifice, prin organizarea de mese rotunde, prin vizite în loturile experimentale, prin organizarea de degustări de fructe.
Coordonator proiect:Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniDirector proiect: Dr.ing. Mădălina BUTAC
Partener 1:Universitatea din Craiova – Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VâlceaResponsabil proiect: Dr.ing. Silvia PREDA
Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaResponsabil proiect: Dr.ing. Ioan ZAGRAI
Partener 3:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil proiect: Dr.ing. Corina GAVĂT
Partener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil proiect: Dr.ing. Sorina SÂRBU
Partener 5:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiResponsabil proiect: Dr.ing. Valeria PETRE
Parteneri
Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei V/2013
Nr.crt
Parteneri /acronim(cf. Formular A –
Informaţii)
Rezultate preconizate(cf. Planului de realizare al proiectului)
Rezultate obţinute
1 Coordonator proiect –ICDP Pitești Mărăcineni;
Partener 1 –Universitatea din
Craiova-SCDP Vâlcea;Partener 2 – SCDP
Bistrița;Partener 3 – SCDP
Constanța;Partener 4 – SCDP Iași;
Partener 5 – SCDP Voinești
- Determinarea calităţii fructelor;- Determinarea rezistenţei la secetă, la boli şi dăunători: rapăn la măr, arsura bacteriană şi Psylla la păr, arsura bacteriană la gutui, viroze la prun, monilioză şi antracnoză la cireş şi vişin etc.;- Determinarea vigorii de creştere;- Aprecierea capacităţii de păstrare a fructelor;- Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV in vederea identificarii unor forme potential rezistente/tolerante care sa fie utilizate ulterior ca surse de gene.- Răspândirea informaţiei la potenţialiibeneficiari- Articole / lucrări în reviste de specialitate- Vizite în loturi experimentale, degustări de fructe în vederea informării partenerilor şi pomicultorilor despre rezultatele studiului- Raport fază / Raport anual
- Evaluarea calității fructelor la 17 genotipuri de măr, 8de păr, 19 de prun, 11 de piersic și nectarin, 15 demigdal, 4 de zmeur;- Aprecierea rezistenței la arsură bacteriană (29 soiuride măr și 13 de păr);- Aprecierea rezistenței la Sharka – 30 genotipuri deprun;- Evaluarea reactiei soiului de prun Iulia la infectiilenaturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinata)ale virusului PPV;- Diferentierea moleculara preliminara a izolatelor PPVidentificate la soiurile Centenar si Stanley in vedereaevaluarii reactiei la tulpinile PPV-D si PPV-Rec ;- Diagnostic molecular al PPV, prin RT-PCR, la selectiileLocal de Dragasani si Dunarea albastra in scopulconfirmarii / infirmarii statusului „liber de PPV”- Aprecierea rezistenței la Blumeriella jaapii – 14genotipuri cireș și 5 genotipuri de vișin;- Aprecierea rezistenței la Micospaerella fragariae la 11soiuri de căpșun;- Aprecierea rezistenței la boli la 16 genotipuri de nuc,9 de alun, 5 de castan comestibil;- Determinarea vigorii de creștere la 8 genotipuri deprun și 4 de zmeur;- S-au organizat două manifestări: „Ziua prunului” și„Ziua mărului” - ocazie cu care s-au vizitat câmpurilede prun și măr;- S-au publicat 9 lucrari științifice și s-a prezentat o altălucrare la simpozion ICDP Pitești.
Studiile şi determinările s-au efectuat în: câmpurile de selecţie, culturile de concurs şi loturile
demonstrative de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi amplasate la ICDP Piteşti – Mărăcineni;
câmpurile experimentale de nuc, alun, castan comestibil de la SCDP Vâlcea;
câmpurile experimentale de piersic, nectarin și migdal de la SCDP Constanța;
câmpurile experimentale de cireș și vișin de la SCDP Iași;
câmpurile experimentale de măr și păr de la SCDP Voinești;
laboratorul de virusologie de la SCDP Bistrița.
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE
Astfel, în această etapă s-au efectuat următoarele observații și determinări:1. Aprecierea rezistenţei la secetă după cantitatea şi calitatea recoltei.2. Aprecierea rezistenței la boli: arsură bacteriană la măr și păr, Plum Pox Virus la prun, antracnoză la cireș și vișin, antracnoză la căpșun prin acordarea de note;3. Evaluarea însuşirilor morfologice şi chimice ale fructelor pe baza determinărilor şi observaţiilor efectuate asupra unor probe medii, astfel:- culoarea fructelor apreciată vizual;- culoarea fructelor folosind colorimetrul Konica Minolta CR 400, bazat pe sistemul Hunter L,a,b, pe două fețe ale fructului;- fermitatea pulpei cu ajutorul penetrometrului nedistructibil HPE Qualitest cu dispozitiv de măsurare cu suprafața de 0,10 cm2 pentru prune, exprimată în unități HPE;- mărimea s-a determinat prin cântărirea tuturor fructelor dintr-o probă (25 fructe) şi s-a calculat greutatea medie a fructelor, în g/fruct, dar și prin măsurarea calibrului;- conţinutul în substanţă uscată solubilă s-a determinat cu ajutorul refractometrului digital, în procente Brix.4. Determinarea vigorii de creștere prin măsurarea diametrului trunchiului cu șublerul digital la 30 cm deasupra nivelului solului.5. Evaluarea reactiei diferitelor genotipuri de prun la infectiile naturale cu tulpinile D (clorotica) si Rec (recombinanta) ale virusului PPV.
MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODELE DE CERCETARE
ACTIVITATE 3.1. EXPERIMENTAREA ÎN CÂMP ŞI LABORATOR A MODELULUI ŞI SOLUŢIEI PROPUSE
COORDONATOR PROIECT – INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ PITEȘTI - MĂRĂCINENI
REZULTATE OBȚINUTE
1. Particularităţile meteorologice ale intervalului iulie – noiembrieRezistența la secetăAnul agricol 2013 a fost un an secetos și foarte călduros. Astfel, se poate observa, din tabelul 1, că temperature medie anuală (până la data de 31 octombrie 2013) a fost de 12,1oC, fiind cu 2,3oC mai mare decât normala zonei, temperature medie a maximelor a fost de 18,5oC, cu 2,3oC mai mare decât normal zonei, temperature medie a minimelor a fost mai mica cu 1,8oC față de normal zonei, fiind de 6,5oC. În lunile iulie, august și septembrie durata de strălucire a soarelui a fost mai mare decât normala zonei, iar umiditatea relative a aerului mai mica. De asemenea, se poate observa că suma anuală a precipitațiilor atmosferice a fost de 665,3 mm, lunile iulie și august fiind foarte sărace în precipitații, ceea ce au determinat o evapotranspiratție mult mai ridicată și implicit un deficit pluviometric de 83,6 mm în luna iulie și de 72,4 mm în luna august. Astfel se poate observa ca în luna iulie întreaga cantitate de precipitații a fost de numai 45,4 mm, iar în august ceva mai puțin, de 42,4 mm, toate acestea determinând o maturare mai rapidă la majoritatea speciilor, precum și un conținut mai ridicat de substanță uscată solubilă în fructe.Pe de altă parte, în lunile septembrie și octombrie, temperaturile au fost ceva mai scăzute, iar precipitațiile mai abundente fiind mult peste normala zonei, toate acestea având efect negativ asupra unor soiuri de mere dintr-un lot demnostrativ (ex. la soiul Goldrush/M9 fructe au crăpat în masă datorită precipitațiilor abundente, iar la soiul Topaz/M9 ca urmare a încărcăturii mari de fructe, în timpul precipitațiilor, rândurile de pomi s-au prăbușit în masă).
Tabel 1. Valorile principalilor parametri meteorologici medii ai intervalului 1.I.2013 –31.X.2013, comparaţi cu normala (1969 - 2012) (după E. Chițu)
Mărăcineni - Argeş, 287 m altitudine; 44,89o lat. N, 24,87o long. E
Parametrii mteorologici Interval
Valori lunare Valori anuale
2013
I II III IV V VI VII VIII IX X
Tem
pera
tura
aer
ului
°C
Media lunară 2013 -0,7 1,7 3,8 12,3 17,0 19,3 20,6 21,8 14,6 10,3 12,1
1969-’12 -1,3 0,1 4,6 10,2 15,3 18,8 20,5 19,7 15,2 9,8 9,8
Media maximelor
2013 5,1 5,2 9,3 19,1 24,2 26,2 28,0 28,9 21,7 17,4 18,5
1969-’12 4,0 5,5 10,8 16,7 22,1 25,6 27,7 27,2 22,8 16,9 16,2
Media minimelor 2013 -4,6 -1,2 -0,6 5,4 10,1 13,5 13,9 15,4 8,2 5,0 6,5
1969-’12 -5,1 -4,0 -0,3 4,5 9,2 12,6 14,2 13,7 9,7 4,8 4,7
Maxima zilnică absolută
2013 12,8 10,9 16,4 29,0 29,5 33,3 35,3 33,6 26,9 25,4
1969-’12 19,4 21,4 25,5 28,3 33,7 36,5 38,8 38,0 34,7 30,8 38,8
Minima zilnică absolută
2013 -13,2 -6,6 -6,6 1,6 4,8 6,6 10,3 9,3 4,3 -3,3
1969-’12 -24,4 -23,4 -19,5 -6,0 -0,5 3,5 5,5 2,2 -2,8 -7,2 -24,4
Amplitudinea termică medie zilnică
2013 9,7 6,4 9,9 13,7 14,1 12,7 14,2 13,6 13,5 12,3 12,0
1969-’12 9,1 9,4 11,0 12,2 12,8 13,0 13,6 13,5 13,1 12,2 11,5
Durata de strălucire a soarelui (suma lunară, ore)
2013 101,2 48,9 126,9 235,2 305,3 274,3 307,0 281,3 241,8 203,4 2.125,3
1969-’12 97,7 115,7 158,9 188,8 246,1 278,3 304,4 282,3 211,2 164,5 2.245,0
Umiditatea relativă a aerului (%)
2013 89,1 83,2 79,6 72,1 72,0 82,9 75,0 73,4 75,9 87,2 79,0
1969-’12 80,9 78,3 72,0 69,6 72,0 72,4 71,3 74,1 76,5 79,3 75,8
Precipitaţii atmosferice (suma lunară, mm)
2013 34,6 40,7 60,2 48,8 60,6 108,6 45,4 42,4 80,2 143,8 665,3
1969-’12 32,0 34,5 34,1 55,3 79,4 95,1 82,6 65,2 53,1 48,7 667,8
ETo Penman-Monteith (suma lunară, mm)
2013 6,7 16,3 34,3 76,2 117,2 117,0 129,0 114,8 67,3 31,1 709,8
1969-’12 9,1 16,8 38,9 64,3 96,9 117,2 127,4 108,1 67,0 35,7 707,4
Deficit pluviometric (ETo –precipitaţii, mm)
2013 -27,9 -24,4 -25,9 27,4 56,6 8,4 83,6 72,4 -12,9 -112,7 44,5
1969-’12 -22,9 -17,7 4,8 9,0 17,5 22,1 44,8 42,9 13,9 -13,0 39,6
Rezistența la secetă este capacitatea plantelor pomicole de a suporta temporar un anumit deficit de apăși a reveni la activitatea vitală normală în condiții de umiditate suficientă. Această capacitate sedatorează proprietăților ereditare ale speciilor, soiurilor, portaltoilor, și anume: capacitatea celulelor și ațesuturilor de a reține apa; numărul de stomate la unitatea de suprafață a frunzei; grosimea șipubescența cuticulei; gradul de dezvoltare și de profunzime a sistemului radicular; capacitatea deabsorbție a rădăcinilor, etc. (Babuc V., 2012).Conform potențialului ereditar de rezistență la secetă, speciile pomicole, soiurile, portaltoii și asociațiilesoi / portaltoi se pot grupa astfel (Babuc V., 2012):- relativ rezistente la secetă: migdalul, caisul altoit pe zarzăr, vișinul și cireșul altoite pe mahaleb,soiurile de vară de pră altoite pe păr sălbatic sau franc;- rezistență mijlocie la secetă: piersicul altoit pe migdal, cireșul altoit pe cireș sălbatic, soiurile timpuriide prun altoite pe corcoduș, soiurile târzii de păr altoite pe păr franc, mărul altoit pe franc;- sensibile la secetă: mărul altoit pe portaltoi vegetaivi de vigoare mică M9, M26, părul altoit pe guti șigutuiul, soiurile tărzii de prun altoite pe corcoduș, prunul altoit pe portaltoiul Saint Julien, cireșul altoitpe Gisela 5, etc.- foarte sensibile la secetă: căpșunul, zmeurul, coacăzul, agrișul.Stresul hidric afectează în mod diferit frunzele și fructele, astfel la soiul Golden delicious altoit pe M9, înfenofaze timpurii sunt afectate transpirația și fotosinteza determinând astfel, senescența și cădereafructelor. De asemenea, închiderea stomatelor este un indicator important al răspunsului pomilor la stres(Burzo și colab., 2005).Rezistența pomilor fructiferi la stresul hidric este determinată și de mărimea sistemului radicular,respectiv de volumul de sol din care se extrage apa, acesta fiind dependent de tipul de portaltoi și defertilitatea solului. Este cunoscut faptul că portaltoii generativi sunt mai rezistenți la secetă decâtportaltoii vegetativi cu înrădăcinare superficială (Burzo și colab., 2005).Așa cum am precizat anterior în lunile iulie și august temperaturile au fost mai ridicate decât normalazonei, iar precipitațiile au fost foarte scăzute, mult sub normala zonei. Astfel, în luna iulie, din 31 de zilenumai 8 au fost cu precipitații scăzute, 45,4 mm, iar în luna august numai 12 zile cu precipitații de numai42,4 mm. Cu toate acestea, în loturile experimentale de măr, păr, prun, cireș, vișin, căpșun și arbuștifructiferi nu au fost probleme, singurul efect al secetei prelungite fiind doar o maturare mult maitimpurie la toate speciile luate în calcul, precum și o creștere a conținutului de substanță uscată solubilădin fructe.
2. APRECIEREA REZISTENŢEI LA BOLI2.1. Arsura bacteriană (măr și păr)
Scara Observații în livadăProporția de ramuri
afectate de foculbacterian (%)
Grad de atac (%)
1 Fără simptome vizibile 0 02 O ramură afectată sau infecții
reduse, detectabile după o examinare atentă a pomului
[0-1 0.1 – 5.0
3 Infecții directe – fără consecințe pentru pom [1-5 5.1 - 10.0
4 Atac mediu X 10.1 - 20.05 Boală răspândită pe ramurile
pomului afectând o parte din coroană
± 25 20.1 - 40.0
6 Atac puternic X 40.1 - 60.07 Infecție gravă afectând
jumătate din coroana pomului ± 50 60.1 - 80.0
8 Atac extreme de puternic X 80.1 - 99.99 Infecție maxima – pomul
aproape complet distrus > 90 100
Tabel 2. Scara de apreciere a infecției de arsură bacteriană (Lateur, 1999)
Fig. 4. Scara de evaluare a simptomelor de arsură bacteriană. Ponderea volumului de pom distrus (Van der Zwet et al., 1970)
Tabel 3. Atacul de foc bacterian la soiurile de măr luate în studiu(grad de atac %)
Nr. crt. Soiul AD%
iunie 2013 iulie 2013 august 2013 Media 1 Enterprise 0 0 0 02 Goldrush 0 0 0 03 Crimson Crisp 0 18.6 18.0 12.20
4 Falstaff 0 0 0 05 Fuji 9.1 18.6 8.8 12.166 Choupette® Dalinette 0 0 0 07 Dalinbel®Antares 4.9 9.1 9.1 7.708 Dalinco 18.6 62.0 54.2 44.939 Galarina 0 0 0 0
10 Ariwa 0 0 0 011 Topaz 9.1 40.0 54.2 34.4312 Golden Orange 0 8.7 4.9 6.8013 Golden Lasa 0 0 0 014 Rebra 0 0 0 015 Rustic 0 0 0 016 Romus 3 0 0 0 017 Romus 4 0 0 0 018 Romus 5 0 8.8 1.6 3.4619 Bistriţean 0 0 0 020 Auriu de Bistriţa 18.6 57.8 43.5 39.9621 Aura 0 0 0 022 Goldprim 0 0 0 023 Starkprim 0 0 0 024 Jonaprim 0 0 0 025 Ciprian 0 0 0 026 Redix 0 0 0 027 Florina (Martor 1) 0 0 1.8 0.6
28 Idared (Martor 2) 4.0 8.3 6.1 6.13
29 Golden Delicious (Martor 3) 0 0 0 0
Tabel 4. Comportarea soiurilor de păr luate în studiu la arsură bacteriană (2013)
Nr. crt. Genotipul Grad de atac (%)
Soiuri românești1 Monica 0
2 Paramis 0
3 Paradise 0
4 Isadora 0
5 Ervina 1,8
6 Jubileu 50 0
7 Milenium 0
8 Virgiliu hibernal 0
9 Orizont 0
10 Tudor 2,9
Soiuri străine11 Abatele Fetel 25,3
12 Santa Maria 18,7
13 Packhams’s Triumf 3,4
Soiuri de măr și păr cu simptome de foc bacterian
TOPAZ
PACKHAMS’S TRIUMF
Tabel 5. Soiuri de măr evaluate privind rezistenţa la rapăn (2013)Nr. crt. Soiul Comportarea la
rapănInstituţia / Ţara Genitori Epoca de
maturare(zile ± Golden D.)
Soiuri străine1 Fuji S Japan Ralls Janet x Golden Delicious + 15
2 Ariwa R FAW Wadenswil (Elveţia) Golden D. x Sel. A849-5 -3 / +3
3 Dalinco R INRA + Pepierele Ligonniere (Franţa)
Elstar x Sel. X3191 +12
4 Dalinette Choupette®
R INRA + Pepierele Ligonniere (Franţa)
Sel. X4598 x Sel. X3174 + 22
5 DalinbelAntares ®
R INRA Angers + Pepierele Ligonniere(Franţa)
Elstar x X3191 + 20
6 Golden Orange R ISF Trento (Italia) Ed Gould Golden x Sel. PRI 1956-6
+7
7 Golden Lasa R ISF Trento (Italia) Ed Gould Golden x Sel. PRI 1956-6
- 4
8 Initial R INRA, Angers (Franţa) Gala x Redfree -37 / -34
9 Topaz R Institutul de Botanică Experimentală Strizovice (Cehia)
Rubin x Vanda +8
10 Goldrush R Indiana, Illinois and New Jersey Agricultural Experiment Station, USA
COOP 17 x Golden D. + 25
11 Enterprise R Indiana, Illinois and New Jersey Agricultural Experiment Station, USA
PRI 1661-2 X PRI 1661-1 + 22
12 Crimson Crisp R Indiana, Illinois and New Jersey Agricultural Experiment Station, USA
PCFW 2-134 x PRI 669-205 + 15
13 Falstaff R East Malling, Anglia James Grieve x Golden Delicious
- 5
Tabel 5. Soiuri de măr evaluate privind rezistenţa la rapăn (2013)
Soiuri româneşti
14 Aura R SCDP Bistrita, Romania Prima x BN 33/39 - 10
15 Auriu de Bistriţa
R SCDP Bistrita, Romania Golden Delicious x Parmain d'or
- 3
16 Bistriţean R SCDP Bistrita, Romania Starkrimson x Prima - 3
17 Goldprim R SCDP Bistrita, Romania Golden Delicious x Prima
- 5
18 Starkprim R SCDP Bistrita, Romania Starkrimson x Prima - 5
19 Jonaprim R SCDP Bistrita, Romania Prima x Jonathan - 10
20 Ciprian R SCDP Voineşti, Romania Prima x Starkrimson - 4
21 Redix R SCDP Voineşti, Romania Goldspur x pollen iradiat Prima
- 5
22 Romus 3 R ICDP Piteşti, Romania - 40
23 Romus 4 R ICDP Piteşti, Romania Romus 3 x Prima - 30
24 Romus 5 R ICDP Piteşti, Romania Romus 3 x Prima - 25
25 Rebra R ICDP Piteşti, Romania Prima x Florina - 15
26 Rustic R ICDP Piteşti, Romania Florina x Pionier - 10
Tabel 6. Comportarea la Plum Pox Virus a soiurilor de prun luate în studiu (ICDP Pitești, 2013)
Fig 4. Simptome de PPV pe frunze și fructe
Nr. crt. Genotipul Plum Pox Virus Pe frunză (notă) Pe
fruct (notă)
Prunus domestica1 Carpatin 3 22 Centenar 7 53 Tita 3 24 Agent 1 15 Roman 1 16 Romanța 2 17 Romaner 2 18 Zamfira 3 19 Elena 2 1
10 Jubileu 50 3 111 Ivan 5 112 Iulia 2 113 Dani 5 114 Geta 3 115 Andreea 1 116 Cacanska Lepotica 2 117 Cacanska Rodna 5 118 Mildora 1 119 Opal 1 120 Avalon 1 121 Jubileum 1 122 Voyageur 3 223 Valor 2 124 Vision 2 125 Stanley (Mt) 3 2
Prunus salicina26 Angeleno 1 127 Black Diamond 1 128 Black Star 1 129 Black Beauty 1 130 Black Amber 1 1
Nr. crt.
Soiul Rezultatul ELISA
1 Andreea Negativ2 Agent Negativ3 Roman Negativ4 Angeleno Negativ5 Black Diamond Negativ6 Black Star Pozitiv7 Black Beauty Negativ8 Black Amber Negativ
Tabel 7. Rezultatele testării virale ELISA la soiurile de prun studiate
Tabel 8. Susceptibilitatea genotipurilor de cireș și vișin la Blumeriella jaapii (Iulie, august, 2013 – ICDP Pitești)
Nr. crt. Genotipul Notă
Cireș1 Rubin 22 Severin 23 Daria 24 Superb 25 HC 49/23 26 Kordia 27 Skeena 38 Ferovia 39 Sunburst 210 Georgia 211 Adriana 212 Sweetheart 213 Cristalina 214 Hardy Giant 3Vișin1 Rival 22 Bucovina 23 Ţarina 24 Timpurii de Piteşti 25 Brezniţa 2
Comportarea soiurilor de căpșun la Micosphaerella fragariaeîn 2013, la ICDP Pitesti-Maracineni
Comportarea soiurilor de căpșun la Micosphaerella fragariae în 2013, la ICDP Pitesti-
Maracineni
3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - MĂR
Tabel. 10. Epoca de recoltare și caracteristicile fructelor la soiurile de măr luate în studiu (2013, Mărăcineni)
Nr. crt.
Genotipul Epoca de recoltare
Greutate fruct (g)
Calibru (mm)
Conținut în substanță
uscată solubilă (%)
Fermitate(kg f cm2)
1 Nela 07.08.2013 120,5 65-70 12,5 7,62 Inițial 10.08.2013 195,4 75-80 12,0 10,93 Sirius 15.09.2013 210,1 75-90 16,5 6,84 Enterprise 15.09.2013 142,2 65-70 17,1 7,95 Opal 15.09.2013 150,3 65-70 16,5 10,0 6 Red Topaz 15.09.2013 150,4 70-75 15,4 6,1 7 Dalinette
(Dalinred)25.10.2013 160,5 65-75 15,8 8,5
8 Luna 15.09.2013 168,0 70-75 14,9 8,89 Topaz 01.10.2013 151,7 75-80 14,0 5,610 Ariane 07.10.2013 150,7 70-80 17,5 8,111 Bistrițean 01.09.2013 189,3 75-85 13,9 4,012 Aura 05.09.2013 195,8 75-80 14,6 4,0 13 Rebra 05.09.2013 200,1 75-90 14,8 5,514 Rustic 05.09.2013 205,4 75-85 15,0 5.815 Ciprian 05.09.2013 126,9 65-70 14,6 4,216 Goldrush 01.11.2013 115,2 60-65 15,0 10,5 17 Idared (Mt) 7.10.2013 156,3 75-85 12,7 7,2Media 161,46 - 14,86 7,23Abaterea standard 29,30 - 1,61 2,23Coeficient de variație (%) 18,15 - 10,82 30,80
Tabel 11. Rezultatele evaluării senzoriale la unele soiuri de măr –octombrie 2013
Soiul / Evaluare
Enterprise Goldrush Dalinette Ariane Topaz Rebra Rustic Idared (Mt)
Caracteristici exterioare fruct(1-9)
8,3/+0,67-9
7,2/+0,57-9
8/+0,37-9
6,9/-0,85-8
7,3/-0,45-9
6,5/-1,25-8
7,1/-0,65-9
7,75-9
Caracteristicipulpă(1-9)
7,6/+0,85-9
7,7/+0,95-9
9/+2,25-9
7,3/+0,5
5-9
7,9/+1,1
4-9
5,6/-1,23-8
6,3/-0,53-8
6,85-9
Punctaj 7,95 7,45 8,5 7,1 7,6 6,05 6,7 7,25
Diagrama punctajului obținut la degustare (octombrie 2013
Soiuri de măr cu calități gustative în anul 2013
RUSTICRUSTIC
ENTERPRISE
DALINETTE
GOLDRUSH
3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - PĂR
Tabel 12. Epoca de recoltare și caracteristicile fructelor la soiurile de păr luate în studiu (2013, Mărăcineni) Nr. crt. Soiul Epoca de
recoltareGreutate fruct
(g)Calibru (mm) Conținut în
substanță uscată solubilă (%)
1 Monica 20.08.2013 165,4 60-65 14,5 2 Paramis 10.09.2013 180,9 75-80 14,0 3 Paradise 10.09.2013 115,6 60-65 14,5 4 Virgiliu hibernal 15.09.2013 166,2 65-70 14,0 5 Isadora 10.09.2013 175,8 65-70 14,66 Abatele Fetel 15.09.2013 185,4 65-75 14,0 7 Santa Maria 15.08.2013 160,1 60-65 15,4 8 Packhams’s
Triumf15.09.2013 172,7 70-75 15,7
PARAMIS ISADORA PARADISE
3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR - PRUN
Tabel 13. Epoca de maturare și producția de fructe la soiurile de prun luate în studiu - 2013
Nr. crt. Soiul Epoca de maturare Producția de fructe (kg/pom) –an VII
1 Carpatin 20.07 12,52 Geta 24.07 10,33 Piteștean 20.07 15,84 Dani 24.07 9,45 Tita 20.07 14,76 Avalon 24.07 7,67 Iulia 24.07 8,98 Cacanska Lepotica 25.07 17,39 Roman 5.08 9,2
10 Romaner 24.07 8,511 Cacanska Rodna 15.08 12,112 Romanța 22.08 19,613 Agent 18.08 12,314 Andreea 20.08 20,515 Eldorado 25.08 18,716 Black Star 25.08 10,417 Black Beauty 25.08 11,818 Angeleno 15.09 20,919 Stanley (Mt) 25.08 18,9
Media 13,65Abaterea standard 4,48Coeficient de variație (%) 32,81
Tabel 14. Caracteristicile fizico-chimice ale fructelor la soiurile de prun studiate - 2013
Nr. crt. Soiul Greutate fruct (g)
Conținut în substanță
uscată (%)
Fermitate fruct (unități HPE)
1 Carpatin 46,8 20,7 19,532 Geta 48,2 13,1 22,433 Piteștean 47,0 14,2 24,564 Dani 31,4 17,4 25,835 Tita 50,7 16,1 26,706 Avalon 40,9 17,0 27,237 Iulia 40,6 16,9 29,838 Cacanska Lepotica 39,0 16,2 24,639 Roman 51,5 14,7 37,83
10 Romaner 35,6 17,2 31,4611 Cacanska Rodna 35,0 19,9 41,5012 Romanța 61,0 13,6 33,6313 Agent 31,4 24,8 35,8614 Andreea 38,7 23,6 36,7315 Eldorado 40,8 16,5 55,5016 Black Star 81,3 13,8 72,8017 Black Beauty 70,5 15,2 68,2318 Angeleno 60,4 17,6 79,8619 Stanley (Mt) 40,3 14,2 36,74
Media 46,90 16,98 38,47Abaterea standard 13,32 3,25 17,74Coeficient de variație (%) 28,41 19,13 46,11
Tabel 15. Aprecierea culorii fructelor vizual și cu colorimetrul Konica Minolta
Nr. Crt. Soiul Culoare apreciată vizual
Culoare apreciată cu colorimetrul Konica Minolta
L* a* b*1 Carpatin Albastru maroniu 22,60 1,63 -1,342 Geta Albastru 22,35 2,03 -3,633 Piteștean Albastru 24,68 0,21 -2,314 Dani Albastru 21,17 6,50 1,615 Tita Albastru 21,94 1,05 -2,516 Avalon Roșietică 23,65 7,33 -0,347 Iulia Albastru 23,56 4,34 -2,308 Cacanska Lepotica Albastru 22,90 3,56 -2,539 Roman Albastru violet 20,96 4,99 -0,65
10 Romaner Albastru 29,60 7,20 -0,2111 Cacanska Rodna Albastru 33,05 3,53 -7,3212 Romanța Albastru închis 26,66 3,23 -4,3613 Agent Roșietică 26,99 6,30 0,2714 Andreea Roșietică 26,70 6,37 -0,3915 Eldorado Roșietică 20,49 4,91 0,4816 Black Star Albastru 21,43 4,75 -0,8217 Black Beauty Albastru închis 20,70 2,35 -1,08
18 Angeleno Albastru aproape negru 23,41 5,34 -7,72
19 Stanley (Mt) Albastru 21,35 3,42 -3,84Media 23,90 4,16 -2,05Abaterea standard 3,35 2,09 2,48Coeficient devariație (%) 14,00 50,33
-120,8
4
ANDREEACACANSKA
RODNA
CACANSKA LEPOTICA BLACK STAR
ELDORADO
3. EVALUAREA ÎNSUŞIRILOR MORFOLOGICE ŞI CHIMICE ALE FRUCTELOR – ARBUȘTI FRUCTIFERI - ZMEUR
Fig. 9. Influența îngrășămintelor foliare asupra fructificării la zmeur
(prima recoltă-2013)
Fig. 10. Numărul total de fructe pe plantă la genotipurile studiate (prima
recoltă-2013)
0
5
10
15
20
25
30A
zoto
fert
il
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Nr. tulpini Nr. tulpinifructifere
Nr. mediuramificatii
fructifere/tulpina
Nr. mediu fructe/ramificatie
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
nr. t
otal
fruc
te/p
lant
a
Fig. 12. Influența îngrășămintelor foliare asupra fructificării la zmeur (a
doua recoltă-2013)
Fig. 11. Diametrul fructelor la genotipurile studiate (prima recoltă-
2013)
12,98
12,58
13,4
13,01
13,2
13,05
13,21
12,85
12
12,2
12,4
12,6
12,8
13
13,2
13,4
13,6
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
Diam
etru
l med
iu a
l fru
ctel
or (m
m)
0
5
10
15
20
25
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Nr. tulpini Nr. tulpini fructifere Nr. mediu ramificatiifructifere/tulpina
Nr. mediu fructe/ramificatie
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
Nr.
tota
l fru
cte/
plan
ta
12,98
12,58
13,4
13,01
13,213,05
13,21
12,85
12
12,2
12,4
12,6
12,8
13
13,2
13,4
13,6
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
Diam
etru
l fru
ctel
or (m
m)
Fig. 13. Numărul total de fructe pe plantă la genotipurile studiate (a doua recoltă-2013)
Fig. 14. Diametrul fructelor la genotipurile studiate (a doua recoltă-
2013)
2,45
2,5
2,55
2,6
2,65
2,7
2,75
2,8
2,85
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Azot
ofer
til
Ecof
ertil
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
Gre
utat
ea m
edie
a fr
ucte
lor (
g)
Soiul
2013Iunie- iulie August-septembrie
Azotofertil Ecofertil Azotofertil Ecofertil
Apa
(%
)
S.U
.T. (
%)
S.U
.S. (
%)
Vit
amin
a C
(m
g/10
0 g.
P
.p.)
Apa
(%
)
S.U
.T. (
%)
S.U
.S. (
%)
Vit
amin
a C
(m
g/10
0 g.
P
.p.)
Apa
(%
)
S.U
.T. (
%)
S.U
.S. (
%)
Vit
amin
a C
(m
g/10
0 g.
P
.p.)
Apa
(%
)
S.U
.T. (
%)
S.U
.S. (
%)
Vit
amin
a C
(mg/
100
g.
P.p
.)
Opal 84.95 15.05 10.12 24.32 82,15 17.85 10,85 25.02 80.25 19.75 11,05 22.05 81,76 18.24 11.85 19,94
ER3-1-30 82.50 17.05 11.85 26.59 85,32 14.68 9,85 24.72 82.13 17.87 15,35 26.78 84,97 15.03 12.01 25,98
E11-1-3 83.40 16.6 11.68 25.30 85,20 14.8 11,90 24.06 81.32 18.68 8,50 25.04 83,65 16.35 12.65 24,01
Fig. 15. Greutatea medie a fructelor la genotipurile studiate
(a doua recoltă-2013)
Tabel 16. Compoziția biochimică a fructelor de zmeur
(2013)
4. DETERMINAREA VIGORII DE CREȘTERE
Tabel 17. Vigoarea de creșterea a unor soiuri de prun (2012 - 2013)
Nr. crt.
Soiul Diametru trunchi - 2012
(mm)
Diametru trunchi - 2013
(mm)
Spor de creștere (mm)
1 Cacanska Rodna 24,83 47,74 22,912 Carpatin 26,42 46,26 19,843 Tita 30,58 57,78 27,204 Andreea 30,68 63,28 32,605 Agent 38,06 74,33 36,276 Cacanska Lepotica 32,28 57,15 24,877 Centenar 32,72 53,26 20,548 Stanley (Mt) 31,01 51,23 20,22
Media 30,82 56,38Abatere standard 4,03 9,15Coeficient de variație(%)
13,06 16,22
0
50
100
150
200
250A
zoto
ferti
l
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
Azo
tofe
rtil
Ecof
ertil
10.mar 10.apr 11.mai 20.iun 30.iul 29.aug Spor decrestere in
inaltime (cm)
Opal ER3-1-30 Star E11-1-30
Fig. 16. Dinamica creșterii în înalțime a plantelor la unele soiuri de zmeur remontant
ACTIVITATEA 3.2. DISEMINAREA REZULTATELOR
Fig. 17. Ziua prunului (ICDP Mărăcineni, 2013)
În luna iulie 2013, la ICDP Pitești Mărăcineni s-a organizat manifestarea „Ziua prunului”, iar în luna septembrie a aceluiași an s-a organizat manifestarea „Ziua mărului”, manifestări la care au luat parte cercetători, pomicultori particulari, profesori, studenți de la Universitatea din Pitești, facultatea de Horticultură, precum și ziariști și reporteri de la publicațiile și televiziunile locale argeșene.
PARTENER 1 –UNIVERSITATEA DIN
CRAIOVA –STAȚIUNEA DE
CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
POMICULTURĂ VÂLCEA
(după Silvia Preda)
Tabel 1. Comportarea unor
soiuri de nuc la atacul unor boli şi
dăunători în condiţiile de la SCDP
Vâlcea
Nr. crt. Soiul Bacterioză Antracnoză Viermele
nucilor
F%
F% I% F% I%
1. Valrex 2,0 +(+) 2 1,2 + 02. Valcor 1,5 +(+) 3 1,0 + 1,03. Valmit 3,2 +(+) 3 2,5 + 1,04. Roxana 20,0 +(+) 2 3,6 +(+) 1 05. Mihaela 7,3 +(+) 1 1,2 + 2,06. Velniţa 12,7 +(+) 2 2,6 +(+) 1 07. Portval 1,5 + 0 0 08. Valcris 17,5 +(+) 1 3,1 + 09. Valstar 21,3 +(+) 3 2,4 + 1,0
10. Timval 4,5 +(+) 2 1,0 + 011. Unival 10,4 +(+) 1 0 0 0
12. Geoagiu 65 17,3 +(+) 1 3,0 +(+) 1 3,013. Germisara 9,7 +(+) 1 2,4 +(+) 1 014. Orăştie 22,0 +(+) 1 1,5 + ?15. Şuşiţa 14,5 +(+) 2 3,2 +(+) 1 1,316. Jupâneşti 5,2 +(+) 1 1,1 + 0
Nr. crt. Soiul Bacterioză Monilioză Gărgăriţa alune
lorF%
F% I% F% I%
1. Vâlcea 22 0,7 +(+) 20,3 + 5,02. Uriaşe de Vâlcea 0 0 2,1 + ?3. Cozia 0,3 +(+) 3,4 + 3,54. Romavel 0 0 12,7 + 12,05. Arutela 0 0 1,8 + 06. Natval 0 0 2,6 + 2,07. Primval 0 0 3,2 + 08. Valverd 0 0 1,8 + 09. Roverd 1,3 +(+) 1,4 + 0
Tabel 5. Comportarea unor soiuri de alun la atacul principalelor boli şi dăunători în condiţiile de la SCDP Vâlcea
Nr. crt. Specificatie Mycosphaerella maculiformis
Phytoptora cambivora Gărgăriţa castanelor (Curcurio elephas)
F%
F% I% F% I%
1. Casval 12,4 +(+) 2 0 0 2,82. Romval 7,1 +(+) 1 0 0 4,13. Castan precoce cl 2 3,4 +(+) 1 0 0 3,54. Castan precoce cl 3 4,8 +(+) 2 0 0 4,25. Castan precoce cl 4 4,5 +(+) 2 0 0 3,4
Tabel 7. Comportarea unor genotipuri de castan la atacul principalelor boli şi dăunători în condiţiile de la SCDP Vâlcea
PARTENER 2 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ BISTRIȚA (după I. Zagrai)
Tabel 1. Diferentierea izolatelor PPV in regiunea genomica corespunzătoare (Cter) CP
Nr. izolat
Denumire izolat RT-PCR Status preliminarP1/PD P1/PM
1 Centenar 3/16 + - PPV-D2 Centenar 3/17 - - incert3 Centenar 3/18 + - PPV-D4 Centenar 3/19 - + PPV-M5 Stanley 3/22 + - PPV-D6 Stanley 3/23 - + PPV-M7 Stanley 3/24 + + PPV-D+ PPV-M8 Stanley 3/25 - + PPV-M9 Stanley 5/ + - PPV-D
10 Control negativ - - -11 Control pozitiv PPV-
D+ - PPV-D
12 Control pozitiv PPV-Rec
- + PPV-M
Foto 1. Similaritatea simptomelor PPV-D si PPV-Rec pe frunzele soiului
de prun Iulia
Foto 1. Similaritatea simptomelor PPV-D si PPV-Rec pe fructele soiului
de prun Iulia
PARTENER 3 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ CONSTANȚA (după C. Gavăt)
Tabel 2. Producţia medie de fructe obţinută la soiurile de migdal în anii 2012-2013
Nr. crt. Genotipul Producţia de fructe în coajă % faţă de medie
Diferenţa faţă
de medie
kg/pom t/ha
1. Tuono 7,6 4,75 145 +1,492. Fillipo Ceo 5,6 3,5 107 +0,243. Ferragnes 7,9 4,93 151 +1,694. Preanîi 7,0 4,37 134 +1,115. XYL 7,5 4,68 143 +1,426. Primorski 3,5 2,12 65 -1,147. Pomorie 2,7 1,68 51 -1,588. Lovrin 18 2,5 1,56 48 -1,709. Teteny Botermo 2,9 1,81 56 -1,45
10. Burbank 5,0 3,12 96 -0,1411. Tohani 13/8 2,3 1,43 44 -1,8312. Autofertil 1 6,5 4,06 125 -0,813. Autofertil 2 8,1 5,06 155 +1,814. Cellerston 3,2 2,0 61 -1,2615. Mary Dupuy 6,2 3,86 118 +0,6
Media 3,26 100
Tabel 3. Valoarea principalelor însuşiri fizice a fructelor de migdal
studiate la S.C.D.P. Constanţa
Nr. crt.
Genotipul Maturitateade
recoltare
Greutatea medie a
unui fruct în coajă (g)
Greutatea medie a
unui miez(g)
%de
miez
Producţia de miez(kg/ha)
%faţă de medie
Caracterul cojii
1. Tuono 20 aug-1 sept. 4,5 2,0 44,4 2109 158 subţire2. Fillipo Ceo 1-10 sept. 2,9 0,9 31,0 1085 82 tare3. Feraragnes 20 sept.-1 oct. 4,0 1,6 40,0 1972 148 tare4. Preanîi 1-10 sept. 4,5 2,4 53,3 2329 174 subţire5. XYL 1-20 sept. 4,2 2,1 50,0 2340 176 subţire6. Primorski 10-20 sept. 3,0 1,4 46,7 990 74 tare7. Pomorie 20 sept.-10
oct.2,7 1,1 40,7 683 51 tare
8. Lovrin 18 10-20 sept. 4,6 1,2 26,0 406 30 tare9. Teteny Bötermo 20 aug-10
sept.2,4 1,2 50,0 905 68 subţire
10. Burbank 20 aug.-1 sept.
5,5 2,3 41,8 1304 98 subţire
11. Tohani 13/8 5 -15 sept. 3,0 1,5 50,0 715 54 tare12. Autofertil 1 5 - 24 sept. 4,8 1,6 33,3 1351 101 tare13. Autofertil 2 20 aug-1 sept. 5,9 2,7 45,7 2312 173 subţire14. Cellerston 25 aug.-5
sept.2,7 1,2 44,4 888 66 tare
15. Mary Dupuy 1-20 sept. 2,5 0,8 32,0 583 44 tareMEDIA 1331 100
Tabel 4. Perioada de coacere a fructelor şi producţia de fructe
la soiurile studiate la S.C.D. P. Constanţa, 2013
Genotipul Maturitatea derecoltare
Producţia
kg/pom t/ha
Costin 01.07-19.07 32,5 27,1
Marina 03.07-21.07 34,0 28,3
Crimsongold (martor)
07.07-23.07 27,0 22,5
Florin 03.07-15.07 31,0 25,8
Raluca 04.07-19.07 33,0 27,5
Redhaven (martor) 10.07-21.07 30,5 25,4
Filip 17.07-03.08 43,5 36,2
Catherine sel.1 25.07-10.08 45,5 37,9
Anemona 18.08-26.08 36,0 30,0
Crăiţa 19.07-30.07 20,5 45,6
Cecilia 01.08-15.08 150 33,3
Genotipul Categoria Greutatea medie a fructului
(g)
Substan-ţa uscată
(%)
Aciditatea(mg acid
malic/100 g)
Destinaţia producţiei
Costin Nectarin 120,0 14,6 0,65 Consum proaspătMarina Nectarin fructul
plat95,0 13,2 0,9 Consum proaspăt
Crimsongold (Mt)
Nectarin 105,0 12,0 0,77 Consum proaspăt
Florin Piersic plat 120,0 11,8 0,45 Consum proaspătRaluca Piersic 175,0 12,0 0,6 Consum proaspătRedhaven (Mt) Piersic 155,0 11,0 0,68 Consum proaspăt şi
procesareFilip Piersic plat 95,0 15,1 0,38 Consum proaspăt şi
procesareCatherine sel.1 Clingstone (pavie) 225,0 14,9 0,45 Procesare şi consum
proaspătAnemona Brugnonă 113,0 14,3 0,40 Procesare şi consum
proaspătCrăiţa Piersic Dwarf
clingstone145,0 13,3 0,57 Procesare şi consum
proaspătCecilia Piersic Dwarf 225,0 12,8 0,66 Consum proaspăt şi
procesare
Tabel 5. Greutatea medie a fructelor şi destinaţia producţiei, 2013 Valu lui
Traian
PARTENER 4 – STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ IAȘI (după S. Sârbu)
Tabel 2. Date privind derularea fenofazelor de fructificare la 8 soiuri de cireş în anul 2013
SoiulSfârşitul înfloritului Durata
înfloritului-zile-
Data maturării fructelor
Nr. zile de la sf. înflorit la maturitatea de recoltare
Suma gradelor de temperatură activă necesara
de la sf. înflorit la maturitatea de recoltare
Maria 29.04 9 14.06 47861,4
Marina29.04 7 28.06 61
1166,8
Bucium28.04 6 17.06 51
950
George1.05 9 9.07 70
1333,4
Cociu30.04 8 12.06 44
803,8
Ludovic29.04 7 11.06 44
804,2
Margo2.05 7 24.06 54
1021,4
Anda1.05 8 24.06 55
1077,1
Media-
7,63-
53,25 1002,26
Abaterea standard
-
1,06
-
8,94 186,66
Coeficient de variaţie(s %)
- 13,89 - 16,79 18,62
Tabel 3. Date privind indicii de fertilitate la 8 soiuri de cireş (2013)
Soiul % minim de fructe rezultate prin:Autopolenizare Polenizare libera
Maria 50,1 22,2Marina 1,7 50,4
Bucium0,5 22,9
George1,5 33,3
Cociu0 40,0
Ludovic1,3 35,8
Margo0 35,2
Anda0 36,1
Media 34,49
Abaterea standard 9,06
Coeficient de variaţie (s %) 26,27
Tabel 4. Date privind durata perioadei de vegetaţie la opt soiuri de cireş (2013)
Soiul Începutulumflării mugurilor
Data căderii frunzelor
Durata perioadei de vegetaţie-nr. zile-
Suma gradelor de temperatură
activă (peste 5ºC)
Maria 19.03 21.10 246 3379,7Marina 1.04 21.10 234 3341,6
Bucium30.03 21.10 235
3358,2
George30.03 22.10 236
3371,7
Cociu1.04 19.10 232
3322,7
Ludovic31.03 21.10 234
3352,5
Margo1.04 18.10 231
3314,9
Anda19.03 18.10 243
3353
Media- -
236,38 3349,29
Abaterea standard
- -
5,32 22,29
Coeficient de
variaţie (s %)
- -
2,25 0,67
Tabel 5. Însuşiri fizice şi chimice la 8 soiuri de cireş create la SCDP Iaşi (2013)
Soiul
Greutatea medie a fructului
(g)
Greutatea medie a
sâmburelui(g)
%sâmbure
Dimensiunile: (D/d/H)
-mm-
Substanţa uscată
solubilă(%)Fructului Sâmburelui
Maria 8,4 0,33 3,92 25,8/21,8/23,0 8,1/6,6/10,5 14,1Marina 7,6 0,28 3,7 24,1/20,5/20,8 7,96/7,2/9,4 14,4
Bucium 8,2 0,328 3,43 25,6/21,8/22,4 8,5/7/9,9 16,8
George 5,8 0,29 5 22/19,1/20,4 8,3/6,4/10,5 15,8
Cociu 8,8 0,29 3,31 26,3/22,1/21,7 8,6/6,9/9,6 14,1
Ludovic 8,7 0,29 3,34 26,3/21,8/22,7 8,5/6,7/9,8 14,5
Margo 6,9 0,31 4,46 23,2/20,2/20,6 8,6/6,9/9,6 16,7
Anda 7,1 0,31 4,39 24,7/20,5/19,6 8,7/6,9/9,3 19,1
Media 7,69 0,30 3,94 - - 15,69
Abaterea standard1,04 0,02 0,62
- -
1,77
Coeficient de
variaţie (s %) 13,53 6,21 15,66
- -
11,31
SoiulNumărul de fructe crăpate după: % de fructe crăpate
după 6 ore2 ore 4 ore 6 ore
Maria 0 11 14 46,7
Marina2 7 10 33,3
Bucium
1 2 10 33,3
George
2 6 16 53,3
Cociu0 1 5 16,7
Ludovic
0 1 1 3,3
Margo1 2 4 13,3
Anda7 21 28 93,3
Tabel 6. Rezistenţa la crăpare a fructelor la 8 soiuri de cireş create la
SCDP Iaşi (2013)
Soiul
Suprafaţa secţiunii trunchiului (cm2) Creşteri anuale
2012 2013Creşterea
anuală a secţiunii trunchiului
nr. cm
Anul XXIII de la plantareMaria 400,5 416,5 16 53 53,8
Marina 462 485 23 156 29
Bucium369
393 24 212 22,1
George391,2
408,2 17 171 14,4
Media-
425,68 20 148 29,83
Abaterea standard-
40,73 4,08 67,61 17,06
Coeficient de variaţie (s %)-
0,1 0,20 0,46 0,57Anul XIV de la plantare
Cociu255,6
272,6 17 177 37,3
Ludovic208,8
224,8 16 102 29,5
Margo208,2
215,2 7 169 24,4
Anda244,2
261,2 17 134 33
Media-
243,45 14,25 145,5 31,05
Abaterea standard-
27,75 4,86 34,49 5,46
Coeficient de variaţie (s %)-
0 11 0 34 0 24 0 18
Tabel 7. Date privind vigoarea şi creşterea pomilor la 8 soiuri de cireş (2013)
PARTENER 5. STAȚIUNEA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ VOINEȘTI (după V. Petre)Tabel 1. Epoca de maturare, productivitatea şi calitatea fructelor la genotipurile de măr din microcultura de concurs înfiinţată în anul 2009 (Voineşti 2013)
Nr. crt Genotipul Data maturării
fructelor
Producţii realizate (kg/pom)
Greutatea medie a
fructelor (g.)S.U. (%)
1 H 1/11 - - - -2 H 1/22 27.09 2,4 176 14,13 H 1/112 25.09 1,5 178 16,14 H 3/80 - - - -5 H 2/75 15.09 2,0 170 13,86 H 1/102 10.09 2,5 175 13,17 H 1/7 27.09 3,5 157 14,08 H 4/130 15.09 2,2 160 13,89 H 1/78 01.10 5,2 202 13,210 H 9/27 05.09 2,5 174 14,211 H 8/86 05.09 5,4 150 14,312 H 1/16 03.09 5,5 153 13,013 H 1/27 20.09 4,2 172 15,014 H 1/99 10.09 4,0 140 14,615 H 2/125 20.09 2,2 192 14,616 H 1/63 10.09 5,0 195 14,817 H 4/131 27.09 1,2 202 15,118 H 8/88 01.10 5,1 147 13,519 H 1/46 29.09 4,1 190 15,420 H 1/21 15.09 3,8 140 13,2
Tabel 2. Rezistenţa la rapăn (Venturia inaequalis) la hibrizii din câmpul de fortificare.
Nr. crt. Combinaţia hibridă Hibrizi analizaţi Hibrizi rezistenţi la Venturia inaequalis
Nr. %
1 Topaz x H 1/22 15 12 80,0
2 Topaz x H 1/27 29 27 93,1
3 Inedit x Topaz 6 5 83,3
4 Inedit x Ariwa 32 30 93,7
5 Goldrush x Golden Lasa 121 114 94,2
6 Goldrush x H 1/13 132 127 96,2
7 Goldrush x H 4/37 202 191 94,5
8 Goldrush x Inedit 208 200 96,1
9 Goldrush x Iris 60 57 95,0
10 Goldrush x H 5/20 128 123 96,0
11 Goldrush x H 1/7 133 126 94,7
TOTAL 1066 1012 95,8
Tabel 3. Vigoarea de creştere la genotipurile de măr dinmicrocultura de concurs înfiinţată în anul 2009 (Voineşti 2013)
Nr. crt.
Genotipul Diametrul trunchiului (mm)
Spor de creştere anual (mm)
1 H 1/11 34,1 5,02 H 1/22 31,9 4,93 H 1/112 34,0 5,04 H 3/80 31,2 4,15 H 2/75 36,2 7,46 H 1/102 36,5 6,37 H 1/7 44,8 8,58 H 4/130 32,3 5,59 H 1/78 28,6 5,710 H 9/27 33,8 5,711 H 8/86 31,3 5,412 H 1/16 32,3 5,113 H 1/27 30,9 4,614 H 1/99 36,8 5,515 H 2/125 38,1 7,016 H 1/63 32,8 4,517 H 4/131 37,6 7,618 H 8/88 36,1 7,619 H 1/46 30,1 4,120 H 1/21 34,2 4,9
Tabel 4. Combinaţii hibride realizate la măr în anul 2013 la SCDP Voineşti
Nr.crt.
Combinaţia hibridă Flori polenizate Fructe hibride rezultate la 01.10.2013
Nr. %1 Dalinbel x Inedit 120 0 02 Dalinbel x Generos 122 0 03 Dalinbel x H 3/123 130 0 04 Dalinet x Inedit 106 2 1,85 Dalinet x Generos 341 10 2,96 Dalinet x H 3/123 291 2 0,77 Dalinet x H 4/131 185 0 08 Dalinred x H 4/131 351 2 0,59 Dalinred x Inedit 210 0 010 Dalinred x H 3/123 144 4 2,711 Dalinred x Generos 224 4 1,812 Goldrush x Cripson 120 23 19,213 Goldrush x H 4/40 122 43 35,214 Luna x Inedit 175 9 5,115 Luna x H 4/47 168 7 4,116 Red Topz x H 4/131 206 1 0,5
17 Red Topaz x H 3/123
307 0 0
18 Rosana x Inedit 157 0 019 Opal x H 4/14 147 0 020 Opal x H 4/47 124 1 0,821 Inedit x H 4/131 83 2 2,422 Inedit x Generos 175 3 1,7
TOTAL 4008 113 2,8
Nr. crt. Combinaţia hibridă Flori polenizate
Fructe rezultate Seminţe obţinute
Seminţe semănate
Puieţi rezultaţi
Nr. % Nr. %1 Florina x H 1/22 222 0 0 0 0 0 02 Florina x Ariwa 195 0 0 0 0 0 03 Topaz x H 1/22 122 4 3,2 28 20 15 75,0
4 Topaz x H 5/20 224 0 0 0 0 0 05 Topaz x H 2/75 156 0 0 0 0 0 06 Topaz x H 1/27 128 7 5,4 38 43 29 67,4
7 Inedit x Topaz 161 2 1,2 12 9 6 66,6
8 Inedit x Ariwa 106 10 9,4 63 55 32 58,1
9 Goldrush x Golden Lasa 268 85 31,7 488 162 121 74,7
10 Goldrush x H 1/13 243 86 35,4 518 190 132 69,4
11 Goldrush x H 4/37 173 90 52,0 526 280 202 72,1
12 Goldrush x Inedit 256 78 30,4 413 275 208 75,6
13 Goldrush x Iris 102 23 22,5 98 90 60 66,6
14 Goldrush x H 5/20 93 49 52,6 261 160 128 80,0
15 Goldrush x H 1/7 82 57 69,5 298 165 133 80,6
TOTAL 2531 491 19,4 2743 1449 1066 73,5
Tabel 5. Puieţi rezultaţi în anul 2013 la măr, din combinaţiile hibride efectuate în anul 2012 la SCDP Voineşti
Nr. crt.
Combinaţia hibridă
Flori polenizate
(nr.)
Fructe hibride rezultate la 01.10.2013
Nr. %
1 H 9/34 – 94 x Williams
430 37 86
2 Ervina x H 2/8 – 86 (Cristal)
165 0 0
3 H 9/12 – 80 x Williams
325 0 0
4 H 7/108 x Williams roşu
420 0 0
5 H 7/33 BN x Williams roşu
153 0 0
TOTAL 1493 37 2,4
Tabel 6. Combinaţii hibride realizate la păr în anul 2013 la SCDP Voineşti
Nr. crt. Combinaţia hibridăFlori
polenizate(nr.)
Fructe rezultzate Seminţ
e obţinut
e
Puieţi rezultaţi
Nr. % Nr. %
1 H 9/34 – 94 x Conference
420 28 6,6 123 46 37,3
2 H 9/34 – 94 x Angelis 260 27 10,4 73 33 45,2
3 H 9/12 – 80 x Packham's Triumph
500 0 0 0 0 0
4 H 9/12 – 80 x Conferance
200 3 1,5 15 9 60,0
5 H 5/104 – 84 x Angelis 240 15 6,2 25 0 0
TOTAL 1620 73 4,5 236 88 37,2
Tabel 7. Puieţi rezultaţi în anul 2013 la păr din combinaţiile hibride efectuate în anul 2013 la SCDP Voineşti
CONCLUZII
• În această fază s-au evaluat genotipurile de măr, păr, prun, cireş, vişin, căpşun și zmeur din punct de vedere al rezistenței la rezistenței la secetă, la boli, al calității fructelor și al vigorii de creștere.
• Vara 2013 s-a dovedit a fi un an secetos. Astfel se poate observa ca în luna iulie întreaga cantitate de precipitații a fost de numai 45,4 mm, iar în august ceva mai puțin, de 42,4 mm, toate acestea determinând o maturare mai rapidă la majoritatea speciilor, precum și un conținut mai ridicat de substanță uscată solubilă în fructe. Pe de altă parte, în lunile septembrie și octombrie, temperaturile au fost ceva mai scăzute, iar precipitațiile mai abundente fiind mult peste normala zonei, toate acestea având efect negativ asupra unor soiuri de mere dintr-un lot demnostrativ (ex. la soiul Goldrush/M9 fructe au crăpat în masă datorită precipitațiilor abundente, iar la soiul Topaz/M9 ca urmare a încărcăturii mari de fructe, în timpul precipitațiilor, rândurile de pomi s-au prăbușit în masă).
• În ceea ce privește comportarea la arsura bacteriană, dintre cele 26 de soiuri de măr luate în studiu, numai 8 au manifestat simptome de arsură bacteriană. Dintre acestea, atacul de arsură a fost mult mai puternic față de martor, la soiurile Auriu de Bistrița, Topaz și Dalinco, la care gradul de atac a fost de aproximativ 40%, soiurile respective încadrându-se în clasa 6 – atac mediu spre puternic. În luna iunie atacul a fost foarte redus, pentru ca în luna iulie și august gradul de atac să fie ridicat, de 62% la soiul Dalinco și de 57,8% la soiul Auriu de Bistrița. Comparativ cu anul 2012, se poate spune că, în anul 2013 gradul de atac a fost ceva mai redus (ex. la soiul Topaz media gradului de atac în 2013 a fost de 34,43%, iar în 2012 de 54,2%; la soiul Dalinco în 2013 media a fost de 44,93%, iar în 2012 de 54,3%).
• La păr, cele mai sensibile soiuri la arsura bacteriană au fost Abatele Fetel și Santa Maria, iar dintre soiurile românești doar Ervina și Tudor.
COORDONATOR PROIECT – ICDP PITEȘTI MĂRĂCINENI
• Referitor la susceptibilitatea soiurilor de prun la Plum Pox Virus se poate spune că din totalul de 30 de soiuri studiate, 12 s-au încadrat în clasa 1 – rezistente, neavând simptome de PPV pe frunze și fructe (Agent, Roman, Andreea, Mildora, Opal, Avalon, Jubileum, Angeleno, Black Diamond, Black Star, Black Beauty, Black Amber); 7 soiuri au fost foarte puțin susceptibile, încadrându-se în clasa 2 (Romanța, Romane, Elena, Iulia, Cacanska Lepotica, Valor, Vision); 7 soiuri au fost puțin susceptibile fiind incluse în clasa 3 (Carpatin, Tita, Zamfira, Jubileu 50, Geta, Voyageur, Stanley); 3 soiuri în clasa 5 – cu atac mijlociu (Cacanska Rodna, Dani și Ivan); un soi a fost foarte sensibil (Centenar), prezentând simptome atât pe frunze, cât și pe fruct). Soiurile care nu au manifestat simptome de PPV în câmp au fost supuse testării virale ELISA în laborator în urma căreia s-a pus în evidență existența virusului la un singur soi – Black Star. Acest lucru prezint atât importanță practică, cât și științifică, soiurile rezistente putând fi extinse în plantații comerciale și folosite ca genitori de rezistență la PPV în viitoarele lucrări de ameliorare.
• La cireș și vișin, condiţiile climatice ale anului 2013 au fost puţin favorabile manifestării antracnozei, atacul fiind foarte slab.
• În ceea ce privește atacul de pătare roșie a frunzelor la căpșun, observațiile efectuate în 3 perioade de vegetație au scos în evidență faptul că intensitatea atacului a crescut de la începutul vegetației spre sfârșit, cele mai sensibile soiuri fiind Elsanta, Onebor, Alna, Magic, iar cel mai rezistent a fost soiul.
• Din punct de vedere al calității fructelor, în urma degustării efectuate la sfârșitul lunii octombrie, de oameni de diferite vârste și profesii s-au remarcat soiurile: Enterprise, Dalinette, Topaz și Goldrush care au obținut un punctaj mai mare decât soiul Idared luat ca martor. Ansamblul notelor arată că există soiuri străine care se încadrează ca valoare comercială şi calitate în grupa celor ce pot fi promovate la înmulţire în sortimentul românesc pentru plantaţii noi de măr şi anume Dalinette, Enterprise, Goldrush şi Topaz.
• La păr toate soiurile luate în studiu s-au remarcat prin fructe mari și de aclitate, excepție făcând soiul Paradise cu fructe mai mici, dar care câștigă prin aspectul și culoarea roșie a fructului.
• La prun, din punct de vedere productiv, dintre soiurile românești s-au remarcat soiurile Tita, Piteștean, Romanța și Andreea cu producții de peste 15 kg/pom, iar dintre soiurile străine Cacanska Lepotica, Cacanska Rodna, Eldorado și Angeleno. Din punct de vedere al mărimii fructelor s-au evidențiat soiurile Tita, Roman și Romanța, precum și toate soiurile chinezești. Soiurile Agent și Andreea au avut cel mai mare conținut în substanță uscată solubilă, fiind recomandate pentru deshidratare. În acest an, soiurile chinezești Eldorado, Black Star, Black Beauty și Angeleno au avut rezultate foarte bune, atât din punct de vedere productiv, cât și calitativ. Cu toate acestea nu le putem recomanda, încă, pentru extinderea în livezile comerciale, chiar dacă au fost foarte apreciate la manifestarea „Ziua prunului”, fiind foarte sensibile la înghețurile târzii de primăvară și monilioză, de aceea mai trebuie observate încă un an. Referitor la soiurile de prun europene pentru înmulțire și introducere în sortimentul românesc putem recomanda soiurile Romanța, Andreea, Agent, Cacanska Lepotica și Cacanska Rodna.
• La zmeur, pe lângă cele două soiuri, deja înregistrate, Opal și Star, hibrizii ER11-3-30 E 1-11-30 s-au remarcat prin fructe mari și de calitate foarte bună.
• Referitor la vigoarea pomilor, la prun cele mai mici valori ale diametrului mediu al trunchiului (mm) s-au înregistrat la soiurile Cacanska Rodna și Carpatin, iar cele mai mari valori la soiul Agent.
• La zmeur cel mai accentuat ritm de creștere a fost înregistrat la Elita 11-1-30, cu circa 97.01cm, la tratamentul cu Azotofertil, față de numai 52.85 cm la soiul Opal.
• - Evaluarea reactiei soiului de prun Iulia la infectiile naturale cu tulpinile D si Rec ale virusului PPV, releva o similaritate a simptomelor produse de cele doua tulpini. Desi simptomele pe
• Anul climatic 2013, a creat condiţii optime dezvoltării unor agenţi patogeni şi dăunători la plante de nuc, alun şi castan existente în câmpurile experimentale.
• Arsura bacteriană (Xanthomonas campestris p. v. Juglandis) şi antracnoza (Gnomonia leptostyla) la nuc, au fost identificate la soiurile: Valrex, Valcor, Valmit, Roxana, Mihaela, Velniţa, Portval, Valcris, Valstar, Timval, Unival, Geoagiu 65, Germisara, Orăştie, Şuşiţa şi Jupâneşti cu o frecvenţă variabilă, cuprinsă între 1,5% la Portval, Valcor şi până la 22% la celelalte soiuri.
• Dăunătorul fructelor (Carpocapsa pomonella L) a fost prezent la soiurile Valcor, Valmit, Valstar, Şuşiţa cu o frecvenţă de 1,0-1,3% şi la soiurile Mihaela şi Geoagiu 65 cu o frecvenţă de până la 3%.
• La alun, printre bolile specifice culturii, au fost prezente: bacterioza (Xantomonas corylina) şi monilioza fructelor (Monilinia fructigena).
• Soiurile: Vâlcea 22, Cozia şi Roverd au prezentat simptome de bacterioză cu o frecvenţă de atac cuprinsă între 0,3% şi 1,3%.
• Soiurile: Uriaşe de Vâlcea, Romavel, Arutela, Natval, Primval, Valverd s-au dovedit sănătoase. Simptomele de monilioză (Monilinia fructigena) au fost prezente la toate soiurile analizate, cu o frecvenţă cuprinsă între 1,4 şi 20,3%.
• Gărgăriţa alunelor (Balaninus nucum) a fost prezentă la soiurile: Vâlcea 22, Cozia, Romavel şi Natval cu o frecvenţă de 2,0% până la 12,0%.
• La castanul comestibil, s-a identificat agentul patogen care produce pătarea neagră a frunzelor (Mycosphaerella maculiformis), la soiurile Casval, Romval, Castan precoce cl.2, Castan precoce cl.3, Castan precoce cl.4, cu o frecvenţă cuprinsă între 3,4% până la 12,4%.
• Gărgăriţa fructelor de castan a fost prezentă la toate genotipurile analizate, cu o frecvenţă de 2,8% până la 4,2%.
PARTENER 1 – UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA – SCDP VÂLCEACONCLUZII
• Diferentieriea moleculara a izolatelor PPV a fost extinsa la alte doua soiuri de prun (Centenar si Stanley), cu larga raspandire in tara noastra. Rezultatele preliminare au relevat prezenta a doua tulpini.
• Diagnosticul molecular al PPV a confirmat statusul „liber de PPV” la toti pomii din selectia Local de Dragasani. In cazul selectiei Dunarea albastra, la doi pomi (din totalul de 10) s-a obtinut un semnal slab la amplificare, ceea ce poate sugera prezenta virusului in concentratie redusa.
• Rezultatele preliminare referitoare la comportarea selectiilor Local de Dragasani si Dunarea albastra la infectiile cu PPV au fost prezentate la ‘2nd International Symposium on Plum Pox Virus” ce a avut loc in localitatea Olomouc din Cehia, in perioada 3-6 septembrie 2013.
PARTENER 2 – SCDP BISTRITACONCLUZII
• Au fost realizate în totalitate obiectivele prevăzute în Faza V de execuţie a Proiectului, ceea ce permite continuarea cercetărilor în fazele următoare. Proiectul este şi o continuare a unor cercetări întreprinse în anii anteriori, iar rezultatele au fost prezentate la Simpozionul Ştiinţific Anual de la I.C.D.P. Piteşti Mărăcineni, fiind concretizate prin publicarea unei lucrări stiinţifice.
PARTENER 3 – SCDP CONSTANȚA
PARTENER 4 – SCDP IAȘI• S-au realizat observaţii fenologice, măsurători şi determinări ale
materialului biologic în conformitate cu obiectivele propuse în planul de realizare.
• Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 5 de execuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.
CONCLUZII
• Din cele 20 de genotipuri studiate în microcultura de concurs, 18 au fructificat în condiţiile climatice ale anului 2013, deşi toate au înflorit.
• Producţia de fructe în anul 5 de la plantare la genotipurile studiate, a oscilat între 0 şi 5,5 kg/pom, fiind remarcate cu producţii de peste 5 kg/pom genotipurile: H 1/16; H 8/86; H 1/78; H 8/88; H 1/63.
• Maturarea fructelor s-a desfăşurat în perioada 03.09. – 01.10.2013, majoritatea genotipurilor fiind cu fructe de toamnă – iarnă.
• Mărimea fructelor a fost cuprinsă între 140 g. (H 1/99; H 1/21) şi 202g (H 1/78; H 4/131), cu un conţinut în substanţă uscată care a oscilat între 13% la H 1/16 şi 16,1% la H 1/112.
• Din cei 1066 hibrizi analizaţi din câmpul de fortificare, rezultaţi din 11 combinaţii hibride, din seria 2012 – 1012 au manifestat imunitate de câmp la rapăn, reprezentând 95,8 % din total.
• Procentul cel mai mic cu imunitate de câmp la rapăn s-a înregistrat la combinaţia hibridă Topaz x H 1/22 (80,0%), iar cel mai mare la combinaţia Goldrush x H 1/13 (96,2%).
• Vigoarea de creştere a pomilor, exprimată prin diametrul trunchiului la genotipurile studiate în microcultura de concurs a avut valori cuprinse între 28,6 mm la H 1/78 şi 44,8 mm la H 1/7.
• Sporul anual de creştere, realizat în condiţiile climatice ale anului 2013, a fost cuprins între 4,1mm (H 1/21; H 3/80) şi 8,5mm (H 1/7).
• La păr din 84 puieţi obţinuţi prin polenizare liberă din H 9/19 – 81 au manifestat atac de arsură bacteriană 2 indivizi.
• Din cele 22 combinaţii hibride efectuate în anul 2013 la măr, au rezultat un număr de 113 fructe hibride obţinute din 4008 flori polenizate, gradul de legare fiind de 2,8%.
• La păr din 5 combinaţii hibride au rezultat 37 fructe hibride, obţinute din 1493 flori polenizate, procentul de legare fiind de 2,4 %.
• Din punct de vedere ştiinţific şi tehnic obiectivele prevăzute în faza 5 de execuţie s-au realizat în totalitate, lucru care permite continuarea cercetărilor în fazele următoare.
PARTENER 5 – SCDP VOINEȘTICONCLUZII