PLAN SECTORIAL 2015-2018PROIECT ADER 3.3.12.
Creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condițiile pedoclimatice din
România în vederea implementării Subprogramului tematic Pomicol în
perioada 2015-2020
Director proiect: Dr. ing. Emil CHIȚU
INSTITUTUL DE CERCETARE – DEZVOLTAREPENTRU POMICULTURĂ PITEŞTI - MĂRĂCINENI
PARTENERI
CO – Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești, Mărăcineni - ICDP PITEȘTI
P1 – Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA București
P2 – Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Voinești –SCDP Voinești
P3 – Centrul de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Dăbuleni – CCDCPN Dăbuleni
P4 – Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare – INMA București
Durata proiectului: 13.10.2015 – 24.12.2018Bugetul proiectului: 812.850 lei
OBIECTIVELE PROIECTULUI
• Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole
Obiectivul general:
• Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător
Obiectivele specifice
• Utilizarea bazelor de date climatologice istorice pentru diagnosticarea tendințelor schimbărilor climatice şi privind impactul acestora asupra plantaţiilor actuale;
• Testarea celor mai valoroase soiuri și portaltoi autohtoni și de peste hotare din punct de vedere al rezistenţei sau toleranţei la stresul radiativ, termic, hidric, mecanic, pedologic şi biotic din zona de experimentare în cadrul tehnologiilor optimizate;
• Monitorizarea parametrilor morfologici, fenologici, anatomici, biochimici şi fiziologici ai soiurilor şi portaltoilor indicatori ai stresului climatic timpuriu. Monitorizarea parametrilor pedologici. Impactul lucrărilor tehnologice asupra agroecosistemului. Eficiența economică;
• Alcătuirea unor metodologii de diagnosticare şi monitorizare a stresului ambiental timpuriu în plantaţiile pomicole inovative.
Obiective măsurabile
Obiectivele Fazei a III‐a/2016
Experimentarea soluțiilor tehnologice superintensive, inovative în semestrul al doilea al anului agricol, cuprinzând lucrările solului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă și sol, măsurători biometrice. Determinări și măsurători cu aparatura de monitorizare privind distribuția luminii solare în coroana pomilor, dinamica micro-oscilațiilor tulpinii pomilor, a fluxului de sevă prin lăstari, a temperaturii frunzișului, umidității solului și determinări privind calitatea fructelor. Monitorizarea multisenzorială a dinamicii stresului hidric, trofic și biocenotic. Monitorizarea populațiilor de patogeni și dăunători în plantațiile experimentale. Diseminare rezultate.
- Observaţii fenologice, măsurători şi analize. - Aplicarea schemelor experimentale.- Raport de cercetare ştiinţific şi tehnic
Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei
Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei a III‐a din 2016
Nr.crt.
Parteneri /acronim
Rezultate preconizate
Rezultate obţinute
1 Coordonator proiect ICDP Mărăcineni
Experimentarea soluțiilor tehnologice superintensive, inovative în semestrul al doilea al anului agricol.Monitorizarea multisenzorială a dinamicii stresului hidric, trofic și biocenotic. Monitorizarea populațiilor de patogeni și dăunători
Dinamica tendințelor de variație ale valorilor medii lunare ale temperaturilor aerului pentru România și distribuția lor spațială.Diagnosticarea stresului termic al pomilor în sezonul de vegetație curent, prin compararea pragurilor termice cardinale ale speciilor cu dinamica temperaturilor orare. Experimentarea soluțiilortehnologice superintensive, inovative în semestrul al doilea al anului agricol. Monitorizare boli și dăunători. Diseminare rezultate.
2 Partener 1 – ICPA București
3 Partener 2 – SCDP Voinești
4 Partener 3 –CCDCPN Dăbuleni
5 Partener 4 – INMA București
- S-a analizat și dinamica tendințelor de variație ale valorilor medii lunare ale temperaturilor aerului pentru România și distribuția lor spațială.
Rezultate : ICDP Pitești, Mărăcineni- S-au prezentat oscilațiile temporale și spațiale ale valorilor medii lunare ale temperaturilor maxime și minime ale aerului la scara României (29 stații climatologice și 30 de ani de studiu, 1985-2014).
- S-a prezentat evoluția factorilor meteorologici în perioada 1 octombrie 2015 - 30 septembrie 2016 și impactul acestora asupra speciilor pomicole la Mărăcineni, Argeș.
- S-a determinat stresul termic al pomilor în sezonul de vegetație curent, prin compararea pragurilor termice cardinale ale speciilor cu dinamica temperaturilor orare.
-
biocenotic.
- S-au efectuat determinări și măsurători cu aparatura de monitorizare privind dinamica microoscilațiilor tulpinii pomilor, a fluxului de sevă prin lăstari, a temperaturii frunzișului, umidității solului și determinări privind calitatea fructelor. S-a continuat monitorizarea multisenzorială a dinamicii stresului hidric, trofic și biocenotic.
- S-au experimentat soluțiile tehnologice superintensive, inovative în semestrul al doilea al anului agricol.
de revenire.
Amplitudinile mari de variație în timp a temperaturilor maxime și minime din lunile de iarnă și din luna noiembrie, creează condiții foarte nefavorabile pentru parcurgerea perioadei de repaus a majorității speciilor de pomi și arbuști fructiferi, prin decălirea pomilor și predispunerea acestora la efectul nefavorabil al gerurilor de revenire.
, a fost complet
maxime ale lunii iulie (sub 0,6ºC) s
Ritmul de creștere al temperaturilor maxime ale aerului în luna iulie, a fost complet neuniform pe teritoriul României între 1985-2014. A fost cel mai intens în Moldova Centrală (peste 1ºC), dar și în nordul Transilvaniei, dealurile Subcarpatice ale Munteniei și nordul Dobrogei. Cel mai redus ritm de creștere a temperaturilor maxime ale lunii iulie (sub 0,6ºC) s-a manifestat în sudul extrem și sud-vestul țării.
Probabilitatea înregistrării unor valori decadale mai mici decât cele specifice intervalului 1 ianuarie - 30 septembrie 2016, la Mărăcineni, Argeș (1969-2015).
Dinamica numărului mediu pentadal de ore din zi, cu temperatura cuprinsă între reperele cardinale ale speciei măr (8, 14, 27, 33ºC, pentru minimul absolut, optimul minim, optimul maxim și maximul absolut) -normala sus și anul 2016 jos.
Determinarea stresului termic al pomilor prin compararea pragurilor termice cardinale ale speciilor cu dinamica temperaturilor orare
fitomonitorizare PM 11z la Mărăcineni (22 august 2016)
Monitorizarea indicatorilor morfologici ai soiului de măr Topaz (diametrul fructelor în coloana 2, temperatura la suprafața frunzelor măsurată cu senzori în infraroșu în coloana 3, durata de umezire a frunzelor în coloana 4, diametrul trunchiului în coloana 5 și al unei șarpante în coloana 6) cu ajutorul sistemului de fitomonitorizare PM 11z la Mărăcineni (22 august 2016)
Monitorizarea microoscilațiilor diametrului trunchiului soiului de măr Topaz cu dendrometrul DEX 100 în prima parte a sezonului de vegetație (Mărăcineni, 2016).
Parametrii fiziologici măsurați cu ajutorul sistemului portabil de determinare a fotosintezei ADC Bioscientific – model LCpro+
Monitorizarea indicatorilor morfologici ai soiului de prun Stanley (diametrul trunchiului în coloana 2, diametrul fructelor în coloana 3, temperatura la suprafața frunzelor măsurată cu senzori în infraroșu în coloana 4 și diametrul unei șarpante în coloana 5) cu ajutorul sistemului de fitomonitorizare PM 11z la Mărăcineni (19 august 2016)
Riscul infecţiilor cu rapănul mărului Venturia inaequalis (ICDP Piteşti Mărăcineni, Lat. N 44,513; Long. E 24,52; Alt. 287 m, ianuarie - octombrie 2016)
Monitorizarea atacului bolilor și dăunătorilor în plantațiile experimentale în sezonul de vegetație al anului 2016
S-a constatat ca principalele proprietăţi fizice ale solurilor studiate: densitatea aparentă, rezistenţa la penetrare, conductivitatea hidraulică saturată şi macroporozitatea sunt mai puţin favorabile în intervalele dintre rândurile de pomi faţă de rândurile de pomi, din cauza traficului tehnologic, chiar şi după o perioadă relativ redusă de exploatare a livezilor, de numai şase ani de la înfiinţarea acestora.
Rezultate : Partenerul 1 – ICPA BucureștiS-a studiat distribuția spațială a unor proprietăți fizice ale solului din livezile intensive de prun și măr existente în cadrul unor soluri cu textură medie și grosieră din Lunca comună a Argeșului și a Râului Doamnei.
Modul de variaţie al proprietăţilor fizice ale solurilor cu textură nisipo-lutoasă şi luto-nisipoasă este diferit în livezile intensive de prun şi măr faţă de cel din solurile arabile, care suportă lucrări omogene pe suprafeţe mari, arătând astfel dinamica stării fizice a solului.
Se recomandă ca irigaţia să fie aplicată sub formă localizată, prin picurare sau micro-aspersiune având o rază de stropire de cca 1 – 1,5 m, combinate cu fertilizarea (fertigaţie), în funcţie de clima regiunii.
Tăierea rădăcinilor pomilor poate fi făcută la o distanţă de cca. 0,5 – 0,7 m faţă de rândurile de pomi, dacă se doreşte un control sporit al regimului de irigaţie şi al volumului de sol umectat pentru irigarea prin picurare.
La sortimentul compus din soiurile de măr Braeburn, Stark delicious, Granny Smith, Gala şi Golden delicious, altoite pe portaltoiul M9, la desimea de 2.857 pomi/ha, în anul 2016, la pomii în vârstă de 8-10 ani s-au realizat între 41,7 şi 75,1 t/ha.
Rezultate : Partenerul 2 – SCDP VoineștiCultura pomilor în sistem de mare densitate se extinde cu precădere la măr şi păr şi în Bazinele pomicole consacrate din ţara noastră, datorită obţinerii de producţii superioare cantitativ şi calitativ, generând venituri profitabile pentru cultivatori.
Cel mai ridicat potenţial de producţie s-a realizat în anul 10 de la plantare la soiurile Satrun, Iris, Golden Lasa, Inedit, Real, Rebra, Saturn, Remar, cu producţii cuprinse între 29,3 – 48,3 t/ha, dar sunt apreciate soiurile de măr Ariwa, Real, Saturn, Enterprise, Inedit, Remar şi Iris, care în medie pe cei 2 ani de studiu au realizat peste 30 t/ha.
În cele 3 loturi demonstrative au fost promovate soiurile de măr cu rezistenţă genetică la boli Rubinola, Goldrush şi Topaz, altoite pe portaltoiul M9, la pomii în vârstă de 8 ani s-a obţinut o producţie care a oscilat între 27,1 şi 37,7 t/ha la SCDP Voineşti.
Cercetările efectuate in domeniul fiziologiei au vizat influența condițiilor climatice asupra metabolismului pomilor. La soiurile de piersic, valorile medii zilnice au oscilat între 6,50 µmol CO2/m2/s la soiul Liana și 14,20 la soiul Florin. Soiurile Florin și NJC105 au înregistrat valori maxime la rata fotosintezei comparativ cu soiurile Creola, Filip, Catherine care s-au adaptat mai greu la condițiile din zonă.
Rezultate : Partenerul 3 – CCDCPN DăbuleniAu fost efectuate determinări la speciile cais, piersic de viabilitate a mugurilor floriferi și vegetativi, observații biometrice privind dinamica creșterii lăstarilor, diametrul trunchiului, înălțimea pomului, diametrul coroanei pe rând, diametrul coroanei între rânduri.
La cais valorile medii zilnice au oscilat între 5,15 µmol CO2/m2/s la soiul Danubiu și 13,38 la soiul Fortuna. Soiul Fortuna s-au înregistrat valori mai mari ale ratei fotosintezei comparativ cu soiul Danubiu, care a înregistrat valori minime în momentul determinărilor.
S-au efectuat determinări privind următorii indici fiziologici: apa totală, substanța uscată, apa liberă, apa legată și concentrația sucului vacuolar. Indicii fiziologici determinați au oferit informații despre bilanțul hidric al speciilor piersic și cais și necesitatea irigării pe solurile nisipoase.
S-a alcătuit metodica de experimentare aplicabilă la lucrarea de arat/discuit/grăpat, precum și o bază de date cu aparatura folosită la încercări.
Rezultate : Partenerul 4 – INMA BucureștiS-a elaborat o bază de date cu plugurile care pot fi utilizate în plantaţiile pomicole pentru efectuarea lucrării de arat, pentru lucrările de întreţinere pe perioada de viaţă a plantaţiei, după înfiinţarea acesteia.
În aceasta etapă activitățile s-au concentrat pe lucrările de prelucrare a solului din tehnologia de întreţinere în livadă, identificarea plugurilor adecvate pentru efectuarea lucrării de arat precum şi fabricanți ai acestora, elaborarea metodicii de încercări la lucrarea de arat/discuit/grăpat, cu identificarea caracteristicilor plantaţiei, caracterizarea condiţiilor de mediu, a indicilor calitativi ai lucrării de arat/discuit/grăpat şi aparatura care se va utiliza la efectuarea experimentărilor.
Plugurile destinate întreţinerii livezilor pot fi în următoarele variante constructive:o cu 2 sau 3 trupiţe pentru arat între rândurile de pomi;o cu 2 sau 4 trupiţe pentru arat la rândurile de pomi;o cu palpator pentru arat sub pomi, la nivelul rândurilor de pomi;o cu discuri sau cuţite rotative tip freza, pentru prelucrat solul la nivelul rândurilor de pomi;
Păltinenu Cr., Nicolae Silvia, Tănăsescu N., Chițu E., Ancu S. – Investigating Root Density of plum and Apple Trees Grafted on Low-Vigor Rootstocks to Improve Orchard Management, Erwerbs-Obstbau, Ed. Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2016
Rezultate : PublicațiiS-au susținut în cursul acestui un referat la Dezbaterea naţională „Fenomene climatice extreme (II)” - Impact în agricultură și silvicultură, care s-a desfășurat pe data de 27 octombrie 2016, ora 10.00, în Aula Magna a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu - Șișești‟. Lucrarea susținută a avut titlul: Impactul modificărilor climatice asupra culturilor horticole.
Paltineanu C., Septar L., Gavat C., Chitu E., Oprita A., Moale C., Lamureanu G., and Vrinceanu A. 2016. Root density of cherry trees grafted on Prunus mahaleb in a semi-arid region. International Agrophysics, Volume 30, Issue 3: 339-348, Doi: 10.1515/intag-2016-0001. http://produkcja.ipan.lublin.pl/uploads/publishing/files/Paltineanu%2030(3).pdf
Paltineanu, C., Tanasescu, N., Chitu, E., 2016. Pattern of soil physical properties in intensive plum and apple orchards on medium and course textured soils. Soil & Tillage Research 163 (2016); 80–88
