+ All Categories
Transcript
  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    1/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    2/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ArhitecturaLocuireOras

    cursul 12PERSPECTIVE SUPORT

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    3/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    locuireun concept n discu!ie

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    4/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    APLICAREA PREDOMINANT!A MODELELOR + INTERESELE ECONOMICEPROGRESIST: Urbanismul liber "i marile ansambluri; Ra#ionalizarea apartamentului; Urgen#a la scar$

    mare: industrializare "i prefabricare; Schema logic$rigid$care porne"te de la interior spre exterior (de laapartament c$tre ora")

    CULTURALIST: Dispersarea ora"ul n teritoriu; Diluarea acelor caracteristici care dau pulsul ora"ului

    Consumul de teren "i de resurse pentru visul locuin#ei n natur$; Schema formal$relativ rigid$care caut$s$defineasc$spa#ii controlabile, comensurabile, la scara omului "i a comunit$#ii.

    Acestea r$mn scheme formale ale gndirii arhitecturale care, n teorie, rezolv$problema locuirii!exerci#ii/teme de proiectare n rela#ie cu politicile de locuire.

    AU PRODUS O REALITATE RELATIV ASEM!N!TOARE:Locuin#a nalt$ simbol al noii Europe dup$r$zboi, privit$cu ncredere n ideile MM ca via#a oamenilor

    se poate imbunatati prin inventarea unui nou ambient urban !blocurile (locuin#ele plurifamiliale), urmnd cuprec$dere noua regul$urban$n marile ansambluri, = cel mai vizibil "i mai uniform r$spndit produs alurbanismului european "i cea mai frecvent$tipologie european$de locuire construit$vreodat$.

    Locuin#a din periferie simbol al noii Europe de consum, repliere "i refugiu n mirajul raiului individual!asemenea ansambluri de locuin#e individuale n periferii prolifereaz$odat$cu cre"terea ora"elor "i seacutizeaz$ca alternativ$la via#a n marile ansambluri;

    n Romnia devin o mod$ncepnd cu sfr"itul anilor 1990 "i se justific$prin a fugi de la bloc

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    5/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    SUB SEMNUL REAC%IEI FA%!DE:

    alienarea proiectant - locuitor/utilizator spa#iul urban nediferen#iat al urbanismului liber + dezvoltarea pe n$l#ime, dar "i al ntinderiinspre periferii + dezvoltarea orizontal$

    s$r$cia tipurilor "i inadecvarea lor la diversitatea modurilor de via#$"i culturilor locale monotonia formal$ neglijen#a ecologic$(consumul energetic mai nti)

    PE TEMEIUL CREAT DE: identificarea "i con"tientizarea disfunc#iilor marilor ansambluri problemele sociale rezultate din recesiunea economic$a anilor 1970-80 cre"terea nivelului de trai, o nou$bun$stare "i noi aspira#ii create de societatea de consum

    DIREC%IILE ACTUALE N PROIECTARE

    GNDIREA CONTEMPORAN!A LOCUIN%EI URBANEATT PRACTICA, CT "I MODUL DE A GNDI PROIECTUL, NU MAI CAUT#S#R#SPUND#UNOR MODELE TEORETICE, CI REALIT#$II SPECIFICE (NEVOI, NEMUL$UMIRI, ASPIRA$II,

    POSIBILIT#$I, CULTURA LOCAL#%)

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    6/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    C!UT!RI LA TOATE NIVELURILE

    pe fondul culturii moderne a locuin#eipe fondul aportului dat de "tiin#ele sociale/umaniste

    LA NIVELUL APARTAMENTULUI / UNIT#$II LOCATIVELA NIVELUL GRUP#RIILA NIVELUL ORA"ULUI, AL STRATEGIILOR "I AL POLITICILOR DE LOCUIRE

    CONCEPTE CHEIE LA TOATE NIVELURILEvarietate adaptat$modurilor de via#$,flexibilitate,personalizare,economisire de energie,vecin

    $tate, apropriere, apartenen

    #$, participare,

    mixitate, urbanitate, continuitate cu tradi#ia locului,identitate,respectul fa#$de mediu, sustenabilitate &

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    7/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    se caut&:ALTE EXPRESII ARHITECTURALE opuse monotoniei stilului interna#ionalRECURSUL LA TRECUT fie doar n expresia arhitecturii, fie prin revenirea la / nv$#area dinmorfologia urban$tradi#ional$(tipomorfologia, strad$, gr$din$)LOCUIN%A INTERMEDIAR!

    FOLOSIREA FONDULUI EXISTENT (docuri, loft-uri)REABILITAREA FONDULUI EXISTENT (de la marile ansambluri la vechi cartiere industriale ...)PERSONALIZAREA opus$omului abstractVARIETATEA adaptat$modurilor de via#$opus$uniformitatiiRECURSUL LA TRADITIILE SPECIFICE ALE LOCUIRII dar "i adaptarea la noile moduri de via#$(nlocuirea familiei cu grupul domestic)FLEXIBILITATEA ca metod$de realizare a variet$#ii

    IMPLICAREA LOCUITORILOR / PARTICIPAREA opus$proiect$rii de tip top-downMIXITATEA opus$segreg$rii func#ionale "i mai apoi, ghetoiz$rii/gentrific$riiCONVIVIALITATEA ... rec"tigarea unei forme de urbanitate care se opune lipsei vie#ii comunitare"i publice din marile ansambluri, dar "i periferiiSUSTENABILITATEA

    direc#ii de c$utare desprinse dinpractica critic$/reflexiv$/responsabil$

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    8/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Concursurile Europan (1988 )

    e1 Schimbarea modului de via!&'i arhitectura locuin!eie2 A locui n ora'

    e3 Acas&n ora'e4 Construind ora'ul peste ora'e5 Noi peisaje de locuite6 ntre ora'ee7 Provocarea suburban&e8 Urbanitate european&: Proiecte strategicee9 Urbanitate european&: Ora'ul durabil 'i noile spa!ii publice

    e10 Urbanitate european&: Inventarea urbanit&!iie11 Rezonan!a teritoriilor 'i a modului de via!&e12 Ora'ul adaptabile13 Ora'ul adaptabil 2: Organizare spontan& Partajare Proiect (Proces)

    schimbare recent$a accentului dinspre problematizarea locuin#ei n rela#ie cu noile moduri de via#$,c$tre gruparea locuin#elor n jurul unor amenaj$ri publice. Rezult$fragmente de ora"(vecin$t$#i,cartiere&) unde temele contemporaneit$#ii sunt tratate transversal: noul tip de locuin#$+ modul devia#$pe care l permite + via#a social$pe care gruparea o stimuleaz$+ resursele economiceimplicate n realizare "i exploatare + sustenabilitatea interven#iei +++

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    9/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    locuireaGNDIREA MODERN!A LOCUIRII URBANE (DE MAS!, prin for#a num$rului mare) s-a constituit,

    n jurul a dou$idei tari, care r$mn in continuare la fel de valabile:INDIVIDUL (cu nevoile lui minime care s$-i redea demnitatea) "iCOMUNITATEA URBAN!(spiritul comunitar).

    La acestea se adaug$dou$mari probleme ale contemporaneit$#ii:NUM!RULUI MAREPROBLEMATICA SUSTENABILIT!%II

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    10/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ce face arhitectul?

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    11/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    e mul#umit cu ce gnde"te singur ?poate gndi singur problema locuirii ?

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    12/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    1955-60: Aldo van Eyck - ORFELINATUL DIN AMSTERDAM

    The building is constructed out of two sizes of modules, a smaller size for the residences, and a larger size for communityspaces. The modules consist of four round columns at the corners with a domed roof of pre-cast concrete on top. The floor isalso concrete. The many facades in the building are either a glass wall or a solid wall made with dark brown bricks.

    Within the Orphanage, units of program are laid out on an orthogonal grid. The units project off two diagonal paths so that eachunit has multiple exterior facades. By projecting off of a diagonal within the grid, van Eyck creates an equal amount of negativespaces from the positives hes formed. Each individual unit is then neighbored by its own outdoor space.

    http://www.archdaily.com/151566/ad-classics-amsterdam-orphanage-aldo-van-eyck/

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    13/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    1962 - n eseul Steps Toward a Configurative Discipline: a house must be like a smallcity if its to be a real house, a city like a large house if its to be a real city.

    ORFELINATUL DIN AMSTERDAMa balance of forces to create both a home and small city on the outskirts of

    Amsterdam.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    14/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ORFELINATUL DIN AMSTERDAM

    R$spunsul lui la problema multitudinii a fost o nou$disciplin$

    configurativ$ a proiectului, care- pune n oper$polarit$#i experimentate ca mare/mic, mul#i/pu#ini, n!untru-nafar!, cas!-ora"etc.,pe care ncerca s$le reconcilieze ca fenomene gemene,- trasee labirintice opuse rigorii ra#ionaliste,- no#iunea de prag ca element simbolic de leg$tur$ntrefenomenele-gemene etc.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    15/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ORFELINATUL DIN AMSTERDAM

    EXPERIENTA CASEI-ORASIDEEA DE ORDINELABIRINTIC!,SPATII ALE EXPERIENTEI,PRAGURI...

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    16/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    IDEEA DE ORDINE LABIRINTIC!

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    17/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    IMPORTAN%A PRAGULUI

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    18/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    IMPORTAN%A PRAGULUI

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    19/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    EXPERIENTE SPATIALE DIFERENTIATE

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    20/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    21/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ALDO VAN EYCK (1918-1999)Protesteaz$mpotriva mentalit$#ii reductive a CIAM-urilor de dup$r$zboi, care amenin#$mo"tenirea mi"c$rii moderne "i dezvolt$oatitudine critic$fa#$de abstrac#iunea alienant$a MM, pe care oatac$la r$d$cinile ei, gra#ie experien#ei antropologice proprii.

    Inspirat de contactul direct cu cultura dogonilor din Mali "iinteresului pentru aspectele eterne ale formei construite, propuneun mod de gndire pe care l consider$mai adev$rat "i maiapropiat de nevoile complexe ale individului "i societ$#ii:

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    22/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    As he explained at the final CIAM congress in 1959 at Otterlo, Aldo van Eyck intended his work to be based on three greattraditions: the classical, the modern and the archaic. He visualized his credo with a striking two-circle diagram. This clearlydefined realm is connected with a different one, the reality of human relationships which is summarized in the right-hand circleby a picture of dancing Kayap Indians. The dancers bodies join to form a circular - or rather spiral - human wall around anopen centre that expands or shrinks as the spiral relaxes and tightens in the rhythm of the dance. Architecture has to deal withthis constant and constantly changing human reality, i.e. not only with what is different from the past, but also with what hasremained the same.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    23/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Inspirat de contactul direct cu culturadogonilor din Mali, propune un mod degndire pe care l consider$mai adev$rat"i mai apropiat de nevoile complexe ale

    individului "i societ$#ii.

    Omul este mereu "i peste tot esen#ialmente acela"i. Elare acelea"i posibilit!#i mentale, chiar dac!leutilizeaz!diferit, n acord cu originile sale culturale "isociale, n acord cu modul de via#!specific din care

    pentru o ra#iune sau alta face parte. Arhitec#ii

    moderni revin mereu la ceea ce este diferit n epocanoastr!, n asemenea m!sur!nct au pierdutno#iunea a ceea ce nu este diferit "i a ceea cer!mne mereu esen"ialmente acela#i.

    Cultura occidental!se identific!n mod obi"nuit cuciviliza#ia n sine, bazndu-se pe ipoteza pontifical!c!orice nu este la fel ca ea este o devia#ie mai pu#inavansat!, primitiv!sau, cel mult, interesant!din punctde vedere exotic, desigur dac!este observat!de la odistan#!care impune respect.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    24/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ALDO VAN EYCKMi se pare c!prezentul, trecutul "i viitorul trebuie s!fie active n

    interiorul spiritului ca un continuum. Dac!nu, artefactele pe care leproducem vor fi lipsite de profunzime temporal!"i de perspectiva deasociere$

    Azi, arhitec#ii au o nevoie patologic!de schimbare, considernd[trecutul] ca fiind ceva la care fie se opun, fie alearg!dup!el, sau,eventual, ceva pe care l p!stram cu noi. n toate aceste cazuri avemtendin#a s!separ!m trecutul de viitor, rezultatul fiind acela c!

    prezentul devine inaccesibil emo#ional, f!r!dimensiune temporal!.Nu-mi place atitudinea sentimental!de anticar fa#!de trecut, a"a

    cum nu-mi place nici atitudinea tehnocratic!sentimental!fa#!deviitor. Ambele sunt fondate pe o no#iune de timp static, de ceasornicar(acesta este un aspect pe care l au n comun "i pasei"tii "itehnocra#ii); atunci - pentru a schimba atitudinea s!ncepem cutrecutul "i s!descoperim c!, totu"i, CONDI%IA UMAN&NU S-ASCHIMBAT.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    25/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    STRUCTURALISMUL OLANDEZMul#i dintre studentii lui van Eyck,

    printre care Herman Hertzberger "i PietBlom sunt cei mai cunoscu#i, au fostinflama#i de noul concept configurativ,

    ncercnd s$pun$n proiect unechilibru dintre o organizare spa#ial$ierarhic structurat$"i o imaginearhitectural$non-ierarhic$.

    PIET BLOM, Rotterdam

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    26/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    HERMAN HERTZBERGER

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    27/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    n loc de prototipuri care sunt interpret!ri colective alemodurilor de via#!individuale, ar trebui s!c!ut!m

    prototipuri care fac din interpret!rile individualemoduri colective posibile; adic!, trebuie s!facem n

    a"a fel nct casele noastre s!se asemene n a"a felnct fiecare s!-"i poat!dezvolta propria interpretarea modelului colectiv$

    Pentru c!este imposibil (ca totdeauna, de altfel) s!producem ambian#a individual!care s!convin!cuexactitate tuturor, trebuie s!cream posibilitatea uneiinterpret!ri personale, modelnd lucrurile astfel nctele s!poat!fi realmente interpretabile.

    HERMAN HERTZBERGER

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    28/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    GIANCARLO DE CARLO (1919-2005)Din paginile revistei Spazio e societape care o fondeaz$

    "i conduce, ca "i a ILAUD (International Laboratory ofArchitecture and Urban support Design), nc$activ :

    "Cum poate fi continuat!ast!zi c!utarea pe temalocuirii?E nevoie s!c!ut!m locuin#ele ale c!ror valori implic!(cointereseaz!) colectivitatea "i o fac mai bun!.

    Locuin#ele trebuie s!r!spund!pe deplin diverselorculturi ale comunit!#ii, diverselor moduri de locuire aspa#iilor private "i a spa#iilor urbane, diverselor moduri dea tr!i dimensiunile individual!, familial!"i colectiv!.

    I"i elabora proiectele plecnd de la conflictele inerentecare interveneau in situ, ca "i n contextul istoric alarhitecturii.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    29/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    GIANCARLO DE CARLO

    locuin#e sociale - Mazzorbo, Venetia

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    30/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Un spa#iu nu poate deveni un loc dac!omul ("i modul n care acesta l folose"te) nu l tr!ie"te, nul schimb!, nu l consum!, nu l transform!, nu i confer!o identitate care l face diferit de orice alt

    spa#iu "i loc; s!l facem, a"adar, organic "i coerent cu ritmurile naturii."

    GIANCARLO DE CARLO

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    31/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    GIANCARLO DE CARLOCartierul Matteotti - Terni, anii 1970GIANCARLO DE CARLO

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    32/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    GIANCARLO DE CARLO

    Arhitectura este cea care trebuie s!se adapteze oamenilor, nu invers."

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    33/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    1954 - Statement on Habitat/ Doorn Manifesto

    1. It is useless to consider the house except as a partof a community owing to the inter-action of these oneach other.2. We should not waste our time codifying theelements of the house until the other relationship hasbeen crystallized.3. 'Habitat' is concerned with the particular house inthe particular type of community.4. Communities are the same everywhere.(1) Detached house-farm.(2) Village.(3) Towns of various sorts (industrial/admin./special).(4) Cities (multi-functional).5. They can be shown in relationship to theirenvironment (habitat) in the Geddes valley section.6. Any community must be internally convenient-haveease of circulation; in consequence, whatever type of

    transport is available, density must increase aspopulation Increases, i.e. (1) is least dense, (4) is mostdense.7. We must therefore study the dwelling and thegroupings that are necessary to produce convenientcommunities at various points on the valley section.8. The appropriateness of any solution may lie in thefield of architectural invention rather than socialanthropology.Holland, 1954

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    34/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    PERSPECTIVA ANTROPOLOGIEI

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    35/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADEcourtesy Vintil$Mih$ilescu, prezentare UAUIM, 2014

    Ce poate spune antropologia/sociologia

    despre locuire azi?

    Arhitec(ii v&d locuin(e

    Antropologii v&d locuitori

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    36/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    CTE CEVA DESPRE ANTROPOLOGIE(Dup$Anthropologiein MERLIN, Pierre, CHOAY, Francoise, Dictionnaire de lurbanisme et delamnagement, PUF, 2000)

    ANTROPOLOGIA (etimologic: stiinta sau descriere a omului) este un cimp disciplinar relativ nou cu metode proprii de cercetare - care, la inceput, a studiat caracterele anatomice, fizionomice sibiologice ale omului considerat in seria animala.

    Termenul a fost mai intii folosit in teologie, incepind cu secolul al XVII-lea,, pentru a desemna actiunea de avorbi in mod uman despre lucrurile divine.

    La sfirsitul secolului al XVIII-lea, Kant ii consacra folosirea in filozofie si imparte antropologia in teoretica

    (cunoasterea omului in general si a facultatilor lui), pragmatica si morala (1798).Din ultimul sfert al secolului al XIX-lea, cuvintul desemneaza studiul omului ca reprezentant al lumiinaturii, zoologie a speciei umane. Aceasta acceptiune este astazi specificata prin adjectivul fizic,antropologia in general regrupind, impreuna cu antropologia fizica, un ansamblu de discipline(arheologie, preistorie, dar si lingvistica, folclor, etnologie&) care studiaza omul in calitate desubiect apartinind lumii culturii.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    37/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    CTE CEVA DESPRE ANTROPOLOGIEAst$zi, n#elegem prin antropologie ansamblul "tiintelor care studiaz$omul.

    Fiind foarte legat$de observa#ia de teren, pentru care "i-a dezvoltat propriile metode de investigare,

    antropologia se prezint$mai degrab$ca un ansamblu de studii, de teorii par!iale, n curs, care studiaz&omul 'i diferitele comunit&!i umane 'i pun n lumin&caracteristice distinctive ale produc!iilor 'icomportamentelor culturale 'i sociale ale acestora.

    Inca de la inceputurile lor, sociologia si etnologia au incercat sa repereze corelatiile dintre structura sociala siamenajarea spatiului, corelatii utilizate de diferitele comunitati umane.

    Diversele asezari umane, sate permanente sau asezari temporare, inscriu pe sol separari intre familii, intre clanuri, intresefi si simpli locuitori, intre preoti si credinciosi. Astfel de indicii sint folosite, de altfel, si de arheologi atunci cind

    sapaturile ii pun in fata urmelor unei asezari si ipotezele privind caracterul diferentiat sau nu, ierarhizat sau nu, a

    grupului care locuia asezarea, capata o importanta decisiva pentru interpretarea urmelor gasite. In plus, un marenumar de civilizatii dintre care cea chineza este cea mai cunoscuta isi amenajeaza spatiul umanizat in conformitatecu principalele credinte religioase si cosmogonice, trasind strazi, construind palate si temple, marcind punctele

    cardinale etc., astfel incit peisajul construit in acest fel exprima un simbolism rafinat si actiunile oamenilor capatavaloarea unor gesturi rituale.

    Antropologul care studiaza atent spatiul unui grup uman poate deci sa citeasca in el nu numai organizareasociala, dar si multe dintre reprezentarile ei. Mai mult, depasind cadrul asezarii, se face distinctia intre diferiteletipuri de spatii umanizate.

    In fine, spatiul se poate defini in maniera sociologica ca fiind aria pe care o acopera toate relatiile sociale aleunei comunitati determinate (etnie, grup lingvistic, etc.)

    (DinAnthropologie de lespace in MERLIN, P., CHOAY, Fr., Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    38/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    CTE CEVA DESPRE ANTROPOLOGIEANTROPOLOGIA CULTURALA studiaza institutiile si tehnicile dezvoltate in diversele societati/comunitati:Antropologia cauta (...) sa elaboreze stiinta sociala a observatului (Claude Levi-Strauss). Cimpul ei de studiu,foarte pragmatic, se suprapune astfel, cel putin partial, peste etnologie (rurala sau urbana), peste geografia

    culturala, etc.Antropologia sociala incearca sa studieze comparativ variatele niveluri ale vietii sociale (politica, economica, derudenie, etc.), observata in diversele tipuri de societati. Scopul este stabilirea legilor generale ale vietii insocietate, valabile atit in societatile primitive cit si in cele moderne.

    Antropologia culturala se preocupa in special de problemele relativismului cultural (cercetarea elementelor deoriginalitate ale fiecarei culturi), prin studiul raporturilor dintre diversele niveluri ale unei societati si printransmisia culturii. Foarte popular la antropologii americani, termenul a fost introdus relativ recent in Franta,unde alaturi de cel de antropologie sociala era cuprins in etnologie (cf. Levi-Strauss, Anthropologiestructurale, 1958, cap. 1).

    De fapt, frontierele dintre cele doua sint destul de vagi, pentru ca acestea rezulta mai degraba din ordinea incare e condusa analiza cimpului investigat.

    In ceea ce priveste habitatul si urbanismul, antropologia sociala se ocupa mai ales sa gaseasca legilecare administreaza modurile de a locui si evolutia lor in toate societatile. Antropologia culturala seconcentreaza asupra trasaturilor specifice ale habitatului unei societati, considerat ca un fapt socialcomprehensibil numai in relatie cu celelalte caracteristici religioase, simbolice, ecologice, economice

    etc., ale acestei societati.(DinAnthropologie de lespace in MERLIN, P., CHOAY, Fr., Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement, PUF, 2000)

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    39/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    PERSPECTIVA SOCIOLOGIEI1838, la filosoful francez Auguste Comte n Cours de philosophie

    postive, 1830-1842

    DOMENIUL SOCIOLOGIEI este realitatea sociala n procesualitateadevenirii si stabilitatii ei. n mod concret, obiectul sociologiei lconstituie studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane dincadrul acestora, precum si examinarea comportamentului uman ngrupuri si comunitati umane.

    SOCIOLOGIA se poate defIni ca ramura "tiin#elor umane care caut$s$n#eleag$"i s$explice impactul dimensiunii sociale asuprareprezent$rilor (modurilor de a gndi) "i asupra comportamentelor(modurilor de ac#iona) umane.

    Obiectele de cercetare: n general, regulile sociale "i procesele care ileag$"i separ$oamenii, nu numai ca indivizi dar "i ca membri aiasocia#iilor, grupurilor "i institu#iilor. Sociologii se intereseaz$de:munc$, familie, media, tipuri de rela#ii umane, raporturi de gen,statuturi "i func#iuni, religii, forme de cultur$"i etnicit$#i &

    STUDIAZ!REALITATEA SOCIAL!DINCOLO DE ASPECTELE EIPARTICULARE: cunoasterea, explicarea si ntelegerea stiintifica a

    structurii si functionarii societatii globale + relatia dintre individ sisocietate sub toate aspectele.

    A dezvoltat metode proprii de analiz$(studii empirice: interviul,sondajul de opinie "i observa#ia social$) "i metode de prelucrare aledatelor astfel ob#inute.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    40/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ANTROPOLOGIE N ARHITECTUR!Antropologia "i-a f$cut intrarea n arhitectur$ca o alternativ$cerut$de e"ecul social "i ambientalal arhitecturii moderne, de incapacitatea ei de a r$spunde necesit$#ilor reale ale oamenilor

    (ambele traduse "i ntr-o criz$de credibilitate a arhitecturii).De aici,obligativitatea g$sirii altor modalit$#i de n#elegere a sensului rela#iei omului cu lumea "i oreorientare a proiect$rii de arhitectur$, pentru care antropologia poate da indica#ii (cel pu#inpar#iale) prin n#elegerea altor culturi "i sisteme de valori "i a felului n care ele func#ioneaz$, "iprin recunoa"terea etnocentricit$#ii proprii "i a limitelor propriei culturi.

    n introducerea perspectivei antropologice in arhitectura, un rol deosebit l-au jucat, de la sfirsitul

    anilor 1950, scoala structuralista olandeza (arhitectul Aldo van Eyck), structuralismul francez(Claude Levi-Strauss), studiile tipologice italiene etc.

    DOU#C#R$I:Edward T. Hall, THE HIDDEN DIMENSION, 1966

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    41/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ANTROPOLOGIE N ARHITECTUR!De atunci, influenta stiintei despre om asupra cercetarilor teoretice privind arhitectura si urbanismul s-adezvoltat in trei directii principale: Punerea la punct a problemelor tinind de orientare, de definire a teritoriului necesar individului sicomunitatii si - mai general - a raportului omului cu ambientul. In aceste demersuri confruntarea cucomportamentul animalelor (antropologia comparata, etologia, arhitectura zoologica) a jucat un rol important. Evidentierea anumitor constante ale asezarii umane, prin confruntarea spatiului cu variabilele propriifiecarei culturi (antropologia culturala, etnologia, in conexiune cu psihologia, Gestalttheorie, etc.) Verificarea statistica si ordonarea istorica si teoretica ale necesitatilor sociale si simbolice aleindividului, familiei si comunitatii (legat de sociologie)

    Toate aceste diverse abordari teoretice, cu aplicatii atit in intelegerea arhitecturii cit si in abordarea proiectului dearhitectura, converg spre recuperarea valorilor umane legate de productia si utilizarea spatiilor.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    42/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ANTROPOLOGIE N ARHITECTUR!Edward T. Hall, THE HIDDEN DIMENSION, 1966

    Limba este mai mult decit un simplu mijloc de comunicare a gindului: eaconstituie un element major in formarea gindirii. In plus, [...] chiar modul incare omul isi percepe mediul inconjurator este programat de limba pe careo vorbeste[...] Autorul demonstreaza apoi ca aceasta este valabil si pentrurestul conduitelor/comportamentelor umane si pentru cultura in general.

    S-a crezut multa vreme ca experienta este un bun comun aloamenilor si ca este oricind posibil sa se comunice cu o alta fiinta umanafacindu-se referinta directa la experienta practica, evitind astfel limba sicultura. Aceasta ar presupune ca daca doi oameni sint supusi aceleiasi

    experiente, informatii virtual similare ar fi furnizate de fiecare creier si cafiecare creier le-ar inregistra in acelasi fel - ceea ce s-a crezut multa vreme.Ori, cercetarile proxemice (parte a semioticii care studiaza felul in carefiintele si mai ales omul utilizeaza spatiul, n.n.) arunca un mare semn deindoiala asupra acestei ipoteze, in mod special in cazul culturilor diferite.

    [Se demonstreaza apoi ca] Indivizii apartinind unor culturidiferite, nu numai ca vorbesc limbi diferite, dar, mai ales, locuiesc lumisenzoriale diferite.

    Selectia datelor senzoriale insemnind admiterea unor elemente

    si eliminarea altora, experienta umana va fi perceputa in mod foarte diferitde la o cultura la alta, conform diferentelor de structura ale sitei perceptivespecifice diverselor culturi.

    Ambientele arhitecturale si urbane create de om sintexpresia acestui proces de filtraj cultural.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    43/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    ANTROPOLOGIE N ARHITECTUR!Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    Pleac$de la studiul arhitecturii vernaculare, n care casa "i a"ezarea sunt

    privite ca expresie direct$a modului de via#$"i al sistemului de valori ale unuigrup/societ$#i tradi#ionale.Pe baza cercet$rilor de teren n societ$#i tradi#ionale, demonteaz$/relativizeaz$teoriile deterministe curente privitoare la forma pe care o ia casa "i a"ezarea!nici clima "i nevoia de ad$post, nici materialele "i tehnologia, nici relieful "isitul, nici condi#ion$rile economice, ca factori materiali, nici religia ca factorspiritual nu pot fi unici determinan#i ai formei.

    FORMA ESTE TOTDEAUNA REZULTATUL UNEI ALEGERI in cadrulinteractiunii om-mediu, in care:

    mediul ofera anumite posibilitati si conditii omul alege, dupa anumite criterii.ALEGEREA ESTE INFLUENTATA DE: factori primari = un filtru de natura socio-culturala; factori modificatori cu diferite grade de constringere.FACTORII MODIFICATORI SI GRADELE LOR DE CONSTRINGERE aupropria dinamica istorica:In trecut (si in societatile traditionale actuale): relieful, clima, tehnicile simateriile prime limitate, lipsa surplusului economic, forta traditiei.Azi, in societatile moderne:- unele din cele anterioare dispar sau sint compensate de dezvoltareatehnologica (discutie despre masura compensarii si cu ce pret);- se adauga: densitatea si numarul mare, institutionalizarea controlului princoduri, regulamente, legi, organismele de planificare, zoning-ul, exigentelefinanciare ale bancilor, societatilor de imprumut, companiilor de asigurare, etc.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    44/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    Dar, oricite constringeri ar exista, exista totdeauna si o posibilitate de alegere.Cercetarile antropologice ne arata ca

    LOCUINTA SI ASEZAREA SINT MIJLOACE CONCRETE PENTRU PERPETUAREA MODULUI DE VIATASPECIFIC SI CARE

    TRADUC ASPIRATIA UNUI GRUP UNIFICAT LA UN AMBIENT IDEAL (DE NATURA SIMBOLICA).Prin acestea, ele sint expresia manifesta a importantei acordate diferitelor aspecte ale vietii si adiferitelor moduri de a percepe realitatea.

    RELATIA CASA-ASEZARE REFLECTA sintetic atitudinile culturale specifice ale diverselor grupuri umane privindnevoia de intimitate, teritorialitatea si separarea domeniilor si relatiile sociale din interiorul asezarii.Foarte schematic, se pot trasa doua pozitii/traditii limita:

    (1) aglomerarea este privita ca totalitate a cadrului de viata in care locuinta reprezinta numai o partemai concentrata si mai privataEste specifica grosso-modo culturilor de factura europeana, desigur cu mari variatiuni culturale.In acest caz, tranzitia public-privat este deosebit de importanta: ideea de praguri succesive si a spatiilor diversinvestite, care se deschid unele spre altele (ex. Satul romanesc, a se citi in acest sens Ernest BERNEA, Spatiu,timp si cauzalitate la poporul roman). (2) locuinta este totalitatea cadrului de viata, iar aglomerarea este vazuta numai ca un tesut conectiv,strict functional, de acces la casa, cimp, fintina, cladire de cult etc.

    Este specifica mai ales culturilor de factura ne-europeana.Desigur, exista variatiuni mari in interiorul acestei scheme.In ambele cazuri pragul este un element de maxima importanta.Cultura urbanistica moderna pare sa fi favorizat mai degraba cea de a doua schema, ceea ce intra incontradictie cu traditia de factura europeana.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    45/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    RELATIA CU NATURA:In termeni antropologici, se pot distinge in mare trei tipuri de atitudini care stau la baza inter-relatiei omului cunatura (cuprinznd si situl/teritoriul) in cadrul edificarii habitatului.Relatia e pusa n termeni de Mine-Tine si Mine-Acesta, care, dupa anumiti autori, ia din punct de vedere istoric

    trei forme: religioasa si cosmologica; simbiotica; utilitara.

    n primele doua cazuri, natura si peisajul snt un Tu, iar relatia este personala, se lucreaza impreuna cu natura/situl; pe cnd n al treilea, natura este un Acesta, un obiect asupra caruia se lucreaza, eventual o sursa deexploatat. Acest al treilea tip de atitudine nseamna o modificare fundamentala a relatiei, indiferent cind apare

    ea.CONCLUZIA PRIMEI PARTI:1. Modul de via#$se ntinde totdeauna (n feluri diferite) peste limitele locuin#ei.2. Ca s$poat$fi ntr-adev$r n#eleas$, locuin#a trebuie considerat$ca o parte a unui sistem social, cultural "ispa#ial care nglobeaz$modul de via#$, casa, a"ezarea "i mediul natural nconjur$tor.

    E de v&zut m&sura n care diversele aspecte care au reie'it pn&acum sunt valabile 'i n societatea

    modern&'i trebuie n!elese 'i puse n proiect. Ceea ce ridic&anumite ntreb&ri, desprePERSISTEN$#"I SCHIMBARE N NATURA UMAN#"I A INSTITU$IILOR UMANE

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    46/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    PERSISTEN$#"I SCHIMBARE N NATURA UMAN#"I A INSTITU$IILOR UMANENATURA BIOLOGIC!A OMULUI = FACTOR DE PERSISTEN%!

    Corpul "i fiziologia omului s-au schimbat foarte pu#in; anumite nevoi sunt permanente, chiar dac$suntinterpretate diferit n diverse culturi.Dac$efectiv exist$anumite ritmuri nn$scute, anumite nevoi "i anumite reac#ii care nu se schimb$,atunci nu e posibil$o relativitate total$"i exist$elemente de valabilitate universal$ n anumite forme

    construite.PERCEP%IA 'I COMPORTAMENTUL AU O NATUR!DUAL!(pe de o parte, nn$scut$, pe de alta parte,cultural$) = factori att de persisten#$ct "i de schimbare.

    Prezint$aspecte de perenitate (prin baza lor fiziologic$"i psihologic$nn$scut$"i de mare generalitate),dar "i de schimbare, prin modul n care culturile specifice le confera structur$"i semnifica#ii variate "ischimb$toare.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    47/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    A"a cum reiesedin studiul modului n care diversele culturi se a"eaz$, "i iau n posesie "i "iedific$spa#iul:

    o1. Exist$o serie de nevoi umane cu grad mare de generalitate care sunt permanente "iesen#iale;o2. Pe de alt$parte, formele pe care aceste nevoi esen#iale "i generale le iau suntcondi#ionate cultural, deci sunt variabile de la cultur$la cultur$"i schimb$toare n timp "iprezint$o mare specificitate.o3. Locuin#a "i a"ezarea sunt mijloace mai mult sau mai putin fericite de a le r$spunde.

    NEVOI UMANE CU GRAD MARE DE GENERALITATE, PERMANENTE 'I ESEN%IALE:

    - nevoile biologice fundamentale,- nevoia de stimulare "i satisfac#ie senzorial$,- nevoia psihologic$de securitate,- nevoia de comunicare,- impulsurile religioase "i rituale,- tendin#a de creare a simbolurilor,- nevoia de identitate,- instinctul teritorial "i nevoia de intimitate.

    Ele sunt valabile n toate societ$#ile "i n toate timpurile; doar c$sunt mai greu de urm$rit nsocietatea modern$.Uneori formele de manifestare a acestor nevoi sunt total atipice; de exemplu, diversele forme laicepe care le pot lua n societatea modern$impulsurile religioase "i rituale, dar aceasta nu nseamn$c$ele au disp$rut.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    48/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    De aici rezult$ct de important$esten#elegerea naturii simbolice a rela#iei omului cumediul s$u de via#$,a dimensiunilor ascunse

    a felului n care omul locuie"te(se situeaz$n lume mpreun$cu ceilal#i).

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    49/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    Amos Rapoport, HOUSE, FORM AND CULTURE, 1969

    a felului n care omul locuie"te / se situeaz$n lume ...

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    50/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    locuiren arhitectur&: c&ut&ri

    Ce ne poate face s&ne sim!im ACAS#ca experien!&spa!ial&?Cum proiect&m avnd n vedere modul n care oamenii 'i tr&iesc semnificativ spa!iul?

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    51/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    IATA CE PUTEM AFLA DE LA ANTROPOLOGI:Multumesc pe aceast$cale

    Domnului Vintil$Mihailescu, sociolog, profesor SNSPA, cercet$tor,care mi-a pus la dispozitie prezentarea de anul trecut.

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    52/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    FATA DE ACESTE TENDINTE, NOI?Avem ni"te oameni/locuitori cu valorile, nevoile "i aspita#iile lor. Avem o serie de speciali"ti care nepot da informa#ii despre ace"tia; avem "i studii.

    NUNE OSTENIM SA LE AFLAM.Avem un ora"cu moduri specifice de locuire, cu o oarecare tradi#ie, cu spa#ii specifice...NU L CUNOA"TEM "I NU PARE SA NE INTERESEZE.

    Nu avem o clasa politic$preocupat$de chestiunea locuirii.

    NUII PRESAM PE POLITICIENI.PROFESIA NOASTRA PARE SA SE REZUME LA A FACE

    UN PROIECT DE LOCUIRE PE TEMA DATAAscultam doar de logica financiar$a promotorilor, f$r$alt$viziune, pe care nu i ingr$de"te suficientlegea / administra#ia, "i i stimuleaz$corup#ia.

    REZULTATUL PREDOMINANT?

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    53/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    REZULTATUL PREDOMINANT?

    DE EXEMPLU

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    54/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    DE EXEMPLU,CONFORT CITY(se poate admira n drum spre mare)

    Apartamente incredibil de MARIpentru orice animal de companie,

    la PRETURI MINUSCULE!- Garsonier$: 34,76 mp, teras$de "ase mp.- Apartament de dou$camere: ntre43,68mp si 64,48 mp, terase de 6 sau 16mp.- Apartament cu trei camere: de 89,83 sau92,04 mp, teras$de 6 sau 14,55 mp.

    V!RECOMAND: Vinea, Vladimir,Ansamblurile delocuin#e colective noi din Bucure"ti. Imaginar "irealitate n configurarea locuirii "i a spa#iuluicomunitar neconstruit,in ACUM 4, DOSARE BUCURE'TENE

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    55/56

    anul II / ALO 2014-15 / DITACP/ facultatea de arhitectura / UAUIM prof. ana maria ZAHARIADE

    CE VETI FACE VOI?

    ?

  • 7/26/2019 Perspective Suport 2014-15

    56/56

    deocamdat$,

    VA URAM SUCCES IN SESIUNE!


Top Related