REGIA AUTONOMA DE ELECTRICITATE -RENELInstitutul de Studii ~i Proiectari Energetice
0] INSTRUCTIUNI PENTRU PROIECTAREA
STATIILOR DE CONEXIUNI ~I TRANSFORMARE
(aprobate cu Decizia nr. 108 din 19.02.1993)
$ef sectie: ing. I. Lungu$ef calectiv: ing. T. Dabrin$ef project: ing. M. Diaconescu
ICEMENERG
Bucure~ti -1993
5
Indicativ:
PE 111-1/92REGIA
AUTONOMA DEELECTRICITATE
-RENEL inlocuie§te:
PE 111-1175
INSTRUCTIUNIPENTRU PROIECTAREA
STAJlILOR DE CONEXIUNI~I TRANSFORMARE.
TNTRERUPTOARE DE iNAL T ATENSIUNE
CUPRINS
Pag.
11
11
12
12
19192527272854727282
84
86
86
I A. CONSIDERATII GENERALE 1. Domeniul de aplicare 2. Reglementarile tehnice conexe 3. Terminologia B. CRITERIILE PENTRU ALEGEREA ~I VERlf'ICAREA
'NTRERUPTOARELOR 4. Condiliile de utilizare 5. Mediul de stingere a arcului I 6. Numarul de poli I 7. Clasa intreruptorului. 8. Caracteristicile tehnice nominale generale 9. Caracteristicile tehnice nominale specifice 10. Coordonarea valorilor nominale 11. Dispozitivele pentru aclionarea intreruptoarelor 112. Cond~iile constructive 13. Condiliile de transport. depozitare, montaj
I ~i mentenanla pentru intreruptoare "". DATELE NECESARE PENTRU ELABORAREA
DOCUMENTATIILOR DE PROIECTARE ,14. Datele necesare pentru alegerea intreruptoarelor
in funclie de condiliile de utilizare 15. Datele necesare a fi conlinute in cererile
I de oferte ~i comenzi.. 16. Siguranta in funclionare , 91
94
Elaborat de
Institutul de Studii
,i Proiectari
Enerqetice-I.S.P .E.
9
Pag.
~97
ANEXE
I. Reglementari tehnice conexe II. Comparalie tehnica a cqracterjsticilor tehnice principale
pentru intreruptoarele de inalta tensiune (exemplificare)
III. Comparalie intre caracteristicile tehnice principale
ale diferitelor dispozitive de aclionare IV. Eforturi statice la bornele unui intreruptor V. 1ntreruptoare. Breviar
100
102103106
10
A. CONSIDERATII GENERAlE
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Instrucliunea se aplica la alegerea ~i/sau la verificarea
Intreruptoarelor de curent alternativ , prevazute a funcliona In insta-
la!iile de interior sau exterior apar:tin8nd relelelor cu tensiunea nomi-
nala mai mare de 1 kV.
1.2. Prevederile,cuprinse in instructiune se aplic8 la:
-lntreruptoarele tripolare pentru retelele trifazate;-dispozitivele de actionare a intreruptoarelor ~i echipamentelor
auxiliare ale acestora.
1.3. Prevederile cuprinse In instructiune nu se aplica la Intrerup-toarele de tipuri sau cu utilizari speciale, cum ar fi:
-Intreruptoare bipolare pentru retele monofazate;-Intreruptoare destinate echipamentului de tractiune electrica;
-Intreruptoare destinate liniilor electrice aeriene (LEA) prevazute
cu condensatoare serie;-Intreruptoare din apropierea generatoarelor;-Intreruptoare avand mecanisme de Inchidere dependente ma-
nual, pentru care nu se poate garanta O capacitate de Inchiderenominala pe scurtcircuit ~i pentru care O astfel de manevra depen-denta manual este inacceptabila, din considerente de securitate;
-Intreruptoare pentru conditii speciale (de exemplu, cand existadoua defecte de punere la pamant pe doua faze diferite, dintre careunul In aval de Intreruptor, iar celalalt defect In amonte de
Intreruptor).
1.4. Instructiunea stabile~te criteriile ~i cerinteJe referitoare laintreruptoareJe de curent alternativ cu tensiunea nominala mai mare
de 1 k~ care pot fi luate in considerare ~i in urmatoarele activitati
privind:-elaborarea ~i avizarea condi:tiilor tehnice, precum ~i a caietelor
de sarcina pentru intreruptoare;
11
-elaborarea cererilor pentru oferte tehnice ~i la avizarea ofer-
telor tehnice pentru intreruptoare;
-avizarea normelor tehnice ~i a standardelor tehnice de produs.
2. REGLEMENT ARILE TEHNICE CONEXE
La alegerea ~i verificarea intreruptoarelor de inalta tensiune din
statiile electrice se vor respecta ~i prevederile specifice continute in
reglementarile tehnice conexe acestei lucrari. indicate in anexa I.
3. TERMINOLOGIA
3.1. 1n lucrare se fac referiri la defini1iile ~i terminologia conti-
nute in urmatoarele documentatii:
-ST AS 553/1 -Aparate de comutatie pana la 1000 V in curent
alternativ
-STAS 930 -Retele electrice. Tensiuni nominale ~i abateri
admisibile
-STAS 3686 -1ntreruptoare pentru curent alternativ de inalta
tensiune
-ST AS 4195 -Dispozitive pentru actionarea intreruptoarelor
peste 1 kV. Condi1ii generale
-STAS 4297- Aparate ~i utilaje electrice. Curenti nominali
-STAS 6491/1,2 -Coordonarea izolatiei in instalatiile eJectrice
-STAS 6669 -1ncercarea echipamentului electric de inalta
tensiune
-STAS 12604 -Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii
electrice fixe
3.2. In aceasta lucrare termenii generali ~i specifici la care se
fac referiri in text au urmatoarele semnificalii:
3.2.1. Re/ea cu neutrul izolat: releaua al c~rei punct neutru nu
are nici o conexiune intenlionat8 la pamant, exceptand conexiunile de
12
impedanta mare destinate dispozitivelor de semnalizare, de m8sura
~i/sau de protectie.
3.2.2. Re/ea compensata prin bobina de stingere: reteaua al
carei punct neutru este leg at la pam8nt printr-o bobina a carei
reactanta are o asemenea valoare, inc8t, in cazul unui defect intre o
faza a retelei ~i parnant, curentul inductiv de frecventa industriala,
care circulc3 intre locul de defect ~i bobinc3, compenseaza practiccomponenta capacitiva de frecventa industriala a curentului de defect.
3.2.3. ReJea cu neutrulla p.3mBnt: reteaua al carei punct neutru
este legat la pamant fie direct, fie prin rezistenta sau reactanta de
valoare destul de mica pentru a reduce oscilatiile tranzitorii ~i a
ameliora conditiile de functionare selectiva a protectiei contra
defectelor la pamant.
3.2.4. Factorul de defect la p8mant: intr-un anumit amplasament
dintr-o retea trifazata (in general, punctul de instalare a unui echipa-
ment) ~i pentru o schema data de functionare a acestei retele, este
raportul dintre cea mai mare valoare eficace a tensiunii de frecventa
industriala intre o faza sanatoasa ~i pam8nt in timpul unui defect la
pam8nt (afect8nd una sau mai multe faze intr-un punct oarecare al
retelei) ~i valoarea eficace a tensiunii de frecventa industriala faza-
parnant, care s-ar obtine in acela~i amplasament in absenta defectului.
3.2.5. Factorul primului pol: (al unei retele trifazate la locul de
amplasare a unui intreruptor): raportul dintre tensiunea de frecventa
industriala a retelei intre o faza sanatoasa ~i celelalte doua faze
afectate de un scurtcircuit bifazat, care poate fi la pamant sau izolat ~i
tensiunea masurata intre faza ~i neutru, care ar fi obtinuta in acela~i
loc, in cazul eliminarii scurtcircuitului.
3.2.6. fntreruptor cu ulei: Intreruptorul ale c~rui contacte se
deschid ~i se Inchid In ulei.
13
3.2.7. fnfrerupfor cu hexanuorur.3 de suit" intreruptorul ale caruicontacte se deschid ~i se inchid in hexafluorura de sulf
3.2.8. Intreruptor cu gaz comprimat: intreruptorul in care arcul
electric se dezvolta intr-un curent de gaz.
3.2.9. intreruptor cu aer comprimat: intreruptorul cu gaz compri-mat in care gazul este aerul.
3.2.10. Valoarea nomina/a pentru o marime caracteristica a
intreruptorului: valoarea unei m8rimi fixate, 1n general, de constructor,
pentru o functionare specific8 a unei componente a unui dispozitiv sau
a unui echipament.
3.2.11. Defect modificarea accidental8 local8 a caracteristicilor
unui circuit electric (de exemplu, ruperea unui conductior, sl8birea
izolatiei) .
3.2.12. Scurtcircuit: legatura galvanica voita sau intamplatoareintre dou<3 puncte ale unei instalatii electrice cu potentiale diferite in
regimul anterior .
3.2.13. Curent de scurtcircuit: curentul care trece prin locul de
defect in timpul scul1circuitului.
3.2.14. Componenta periodica a curentului de scurtcircuit: com-
ponenta curentului de scurtcircuit, de frecvenla egala cu cea de
exploatare.
3.2. 15. Componenta aperiodica a curentului de scurtcircuit: com-
ponenta curentului de frecventa nula (de curent continuu).
3.2.16. Curent de dedan$are: valoarea efectiva a componentei
period ice a curentului de scurtcircuit, care trece prin intreruptor in
momentul primei separari a contactelor .
3.2.17. Capacitatea de rupere a liniilor in gol: capacitatea de
rupere a unui Intreruptor pentru care conditiile de utilizare ~i de func-
14
tianare prescrise presupun deschiderea unei linii aeriene functian8nd
in gal.
3.2.18. Capacitatea de rupere a cablurilor in gol: capacitatea de
rupere a unui intreruptor pentru care conditiile de utilizare ~i de func-
tionare prescrise presupun deschiderea cablurilor izolate functionand
in gol.
3.2.19. Capacitatea de rupere a condensatoarelor: capacitateade rupere a unui intreruptor pentru care condi:tiile de utilizare ~i de
functionare prescrise presupun deschiderea unei baterii de conden-
satoare.
3.2.20. Condi/ii pentru opozi/ia (discordan/a) de faz8:
a) Conditii de circuit anormale, de pierdere sau lips8 de sincra-
nism intre dau8 elemente ale unei retele electrice situate de fiecare
parte a intreruptarului la barnele caruia. in mamentul functian8rii sale,unghiul de defazaj intre vectarii ratitari, reprezentand tensiunile de a
parte ~i de alta a aparatului, dep8~e~te valaarea narmal8 ~i paate
atinge 1800 (apazitie de faze).b) In opozitie (discardant8) de faz8 (utilizata drept calificativ al
unei marimi caracteristice): termen calificativ indicand 0 marime
caracteristic8 in ceea ce prive~te functianarea intreruptarului in can-
ditiile apazitiei (discordantei) de faz8.
3.2.21. Capacitatea (de inchidere sau de rupere) in opozi/ie de
faz.3: capacitatea de inchidere sau de rupere a unui intreruptor pentru
care condiliile prescrise de utilizare ~i funclionare presupun pierdereasau lipsa sincronismului intre elementele relelei electrice situate de
fiecare parte a intreruptorului.
3.2.22. Defect apropiat pe linie (defect kilometric): scurtcircuit pe
o linie aeriana, la 0 distanta scurta (dar apreciabila) de bornele
aparatului. In general, aceasta distanta nu este mai mare de cativa
15
kilometri. Pentru acest motiv, acest tip de defect era initial numit
defect kilometric.
3.2.23. Factor de putere: raportul dintre rezistenta ~i impedanta
de frecvent8 industrial8 a unui circuit presupus redus la o inductant8
~i o rezistentc3 in serie.
3.2.24. Secven/.3 de manevre: succesiunea de manevre specifi-
cate la intervale de timp specificati.
3.2.25. Durat8 de deschidere: durata de deschidere a unuiIntreruptor se define~te diferentiat, In funcpe de metoda de declan-
~are (se considera ca orice dispozitiv de temporizare face parte inte-
granta din Intreruptor ~i ca este reglat pentru durata minima de
acponare) :a) pentru un Intreruptor declan~at de o sursa oarecare de
energie auxiliara, durata de deschidere este intervalul de timp intremomentul punerii sub tensiune a declan~atorului, Intreruptorul fiind In
pozitia Inchis, ~i momentul separarii contactelor de arc pe toti polii;b) pentru un Intreruptor declan~at de catre curentul circuitului
principal (fara ajutorul unei surse de energie auxiliara), durata de
deschidere este intervalul de timp Intre momentulln care Intreruptorulfiind In pozitie Inchis, curentul circuitului principal atinge valoarea de
functionare a declan~atorului la valoarea maxima a curentului, ~i
momentul separarii contactelor de arc pe top polii.Se precizeaza ca durata de deschidere cuprinde durata de
funcponare a intregului echipament auxiliar necesar fu ncponarii
intreruptorului ~i ca face parte integranta din acesta.
3.2.26. Durat8 de inchidere: intervalul de timp intre punerea sub
tensiune a circuitului de inchidere, intreruptorul fiind In pozi:tia deschis,
~i momentul cand contactele se ating In toti polii.Se precizeaza ca durata de inchidere cuprinde durata de func-
tionare a Intregului echipament auxiliar necesar functionarii Intrerup-
torului ~i ca face parte integranta din acesta.
16
3.2.27. Durats de stabilire: intervalul de timp intre punerea sub
tensiune a circuitului de inchidere, intreruptorul fiind in pozitia deschis,
~i momentul cand curentul incepe sa circule in primul pol.
Durata de stabilire cuprinde durata de functionare a intregului
echipament auxiliar necesar functionarii intreruptorului ~i face parte
integranta din acesta.
3.2.28. Durat.3 de restabilire (a unei reanclan§.3ri): intervalul de
timp intre inceputul duratei de deschidere ~i prima restabilire a curen-
tului in oricare din poli. in timpul manevrei de inchidere care urmeaz8
manevrei de deschidere.
3.2.29. Durata minima a comenzii de deschidere: durata minima
in timpul careia tensiunea de alimentare auxiliara trebuie sa fie apli-
cata dispozitivului (releului) de deschidere pentru asigurarea deschi-
derii complete a intreruptorului.
3.2.30. Durata minima a comenzii de Tnchidere: durata minima
in timpul careia tensiunea de alimentare auxiliara trebuie sa fie apli-
cata dispozitivului de inchidere pentru asigurarea inchiderii complete a
intreruptorului.
3.2.31. Tensiune de restabilire: tensiunea care apare intre bornele
unui pol dupa intreruperea circuitului.
Aceasta tensiune se poate considera pe perioada a doua de
intervale de timp consecutive, unul in care exista a tensiune tranzi-
torie, urmat de altul in care exista doar tensiunea de frecvent3
industriala.
3.2.32. Tensiune tranzitorie de restabilire: tensiunea de resta-
bilire care prezinta un apreciabil caracter tranzitoriu; tensiunea tran-
zitorie de restabilire poate fi oscilatorie sau neoscilatorie sau O
combinatie din acestea doua. in functie de caracteristicile circuitului ~i
-17
aparatului de comutatie, depinzand de variatia de potential din punctul
neutru al circuitului polifazat.
Daca nu se specifica altfel, tensiunea tranzitorie de restabilire
pentru un circuit trifazat este tensiunea la bornele polului care rupe
primul, aceasta tensiune fiind, in general, mai ridicata decat tensiunea
ce ar aparea la borne le fiecaruia din ceilalti polio
3.2.33. Tensiune de restabilire la frecven/B industrialB (sau.
prescurtat, tensiune de restabilire): valoarea eticace a undei de
tensiune fundamentala (la frecven1a industriala), care reapare intre
bornele intreruptorului dupa intreruperea curentului.
Tensiunea de restabilire poate ti masurata:
-intre borna de intrare ~i de ie~ire a tiecarui pol; la intrerup-
toarele multipolare se indica o singura valoare, ~i anume media valo-
rilor de pe tiecare faza;
-intre bornele de intrare ale polilor (la intreruptoarele multi-
polare); aceasta valoare rezulta din cea precedenta (media valorilor
din bornele de intrare ~i de ie~ire) prin multiplicare cu un coeticient
care depinde de nurnarul de poli ~i de faze (de exemplu, J3 , in cazul
intreruptoarelor tripolare din circuitele trifazate).
T ensiunea de restabilire nu trebuie sa depa~easca tensiunea
nominala de lucru a intreruptorului.
3.2.34. Tensiune tranzitorie de restabilire de referin/8 reprezinta
acea tensiune tranzitorie de restabilire pentru care este garantata
capacitatea de rupere a intreruptorului, pe baza de incercari.
3.2.35. Tensiune tranzitorie de restabilire nominala (TTR) pentru
defect la borne (asociata cu capacitatea de rupere): tensiunea de
referinta care constituie limita tensiunii tranzitorii de restabilire
prezumata a circuitelor pe care intreruptorul trebuie sa poata sa le
rupa in timpul unui scurtcircuit la bornele sale.
18
B. CRITERIILE PENTRU ALEGEREA
~I VERIFICAREA iNTRERUPTOARELOR
4. CONDIT"LE DE UTlLIZARE
4.1. Altitudinea
4.1.1. Altitudinea la care se amplaseaza intreruptoarele areinfluenta asupra comportarii izolatiei externe, a aparitiei (jescarcarii
corona, a stingerii arcului etc.
4.1.2. intreruptoarele i~i pastreaza caracteristicile garantate ~ipot ti instalate fara restrictii pana la altitudinea maxima indicata de
intreprinderea constructoare, de regula 1000 m.
4.1.3. Daca nu se poate dispune de indicatiile fabricii construc-toare, pentru altitudini mai mari de 1000 m tensiunile de Incercarepentru partile izolate In aer trebuie sa fie majorate cu 1,25% pentrufiecare 100 m cre~tere de altitudine Intre 1000 ~i 3000 m.
4.2. Factorii climato-meteorologici
4.2.1. T emperatura aerului4.2.1.1. Pentru conditiile din
urmatorul domeniu de temperaturi,
seaza intreruptoarele:-valoarea maxima: 40°C;-valoarea maxima a mediei
+35°C;-valoarea minima:
.pentru condilii normale:
-in exterior: -30°C;
-in interior: -5°C;
.pentru condilii severe:
-in exterior: -40°C;
-in interior: -25°C.
19
Romania se va lua in considerarepentru mediul in care se ampla-
(pentru o perioad8 de ~~4 de ore):
4.2.1.2. Pentru cazurile In care caracteristicile reale ale mediuluise pot gasi In atara domeniilor indicate, este necesara consultarea
tabricii constructoare.
4.2.2. Umiditatea aerului
4.2.2.1. Umiditatea relativa a aerului in locul de montare a intre-
[uptorului nu trebuie sa depa~easca pe cea pentru care este garan-
tata buna functionare a acestuia.
La alegerea intreruptorului se va urmari ca umiditatea relativa
reala sa nu depa~easca pe cea admisa de intreprinderea coI'lstruc-
toare sau de norma corespunz8toare.
4.2.2.2. Informativ, pOt ti utilizate ca ghid urm8toarele valori:
a) pentru instalatiile interioare:-valoarea medie a umidit8tii relative (m8surat8 in 24 de
ore): 95%;-valoarea medie a presiunii vaporilor, pe o perioada de 24 de
ore: 22 mbar;
-valoarea medie a umiditatii relative (pe o perioadEi de o
luna): 90%;-valoarea medie a presiunii vaporilor (pe o perioad~i de o
luna): 18 mbar;
b) pentru instalatiile exterioare: se va tine seama de prezentacondensului ~i a ploii.
De asemenea, In instalatiile exterioare se va tine seama de
schimbarile rapide de temperatura ~i de defectele razelor ~)olare;
aparatajul de exterior nu poate suporta curentul nominal In s1erviciu
continuu In toate conditiile de Inscriere ~i este necesar sa se verifice
ca limitele de Incalzire garantate nu vor ti depa~ite.
4.2.2.3. Depunerile de umiditate pe intreruptoarele de tip inte-rior vor ti evitate. Daca aceste cond~ii nu pot ti indeplinite, se va
recurge la conditionarea aerului sau se vor alege intreruptoare de tipexterior.
20
4.2.2.4. Pentru cazurile in care valorile reale se pot situa in
afara limitelor indicate, este necesara consultarea fabricii constnJctoare.
4.2.3. Ac/iunea vBntului
V8ntul solicita mecanic elementele componente ale 1ntreruptoa-
relor. jar 1n mod deosebit trebuie sa se tina seama de frE~cven1a ~i
direc1ia dominanta a v8nturilor -
4.2.3.1. Pentru condiliile din Romania se va lua In considerare
urmatorul domeniu de valori privind viteza vantului la Inallimea
de 10 m deasupra solului (m/s) pentru zona I/II (In conformitate
cu PE 101 ) pentru mediulln care se amplaseaza Intreruptoare:
-vant nesimultan cu chiciura:
.instalalii cu Un ~ 110 kV: 33/26;
.instalalii cu Un > 110 kV: 36/32;
-vant simultan cu chiciura:
.instalalii cu un~ 110 kV: 19/14;
.jnstalalii cu Un > 110 kV: 22/17.
4.2.3.2. Se precizeaza ca, pentru elementele situate la Tnaltimi
mai mari de 10 m de la sol, valorile mentionate mai sus se vor majora
cu coeficientii indicati mai jos:
.intervalul de Tnaltime (0, 10] (10, 15]
.coeficientul de majorare 1 1,07
4.2.3.3.1n anumite zone cu caracter local (de exemIJllu. zonele
cu altitudini peste 1000 m) se pot adopta valori mai mari (conform
STAS 10101/20).
4.2.3.4. Acliunea vantului se manifesta asupra intreruptoarelorprin forte exterioare distribuite, orientate in mod preponderent normal
pe suprafala expusa.Pentru determinarea efectelor vantului, se considera I(;a direclia
curentului de aer este, in general, orizontala.
21
a) Presiunea dinamic8 de baz8 stabilizat8 pv se calculeaza cu
relatia
4.2.4. Acliunea chiciurei, zapezii $i po/eiu/ui
4.2.4.1. Chiciura, zapada ~i poleiul creeaza condi1iile critilce de
funclionare, solicitand mecanic, prin aparilia suprasarcinii tempc)rare,
intreruptorul din staliile exterioare.
4.2.4.2. In condiliile climatice din Romania se va lua in conside-
rare, in conformitate cu PE 101 , urmatorul domeniu de valori privind
grosirnea stratului de chiciura (cu greutatea specif1C8 de 0,75 da"'l/dm3)
pentru zona I/II:
-instalalii cu Un ~ 110 kV: 22/16 mm;
-instalalii cu Un > 110 kV: 24/20 mm.
4.2.4.3. 1n anumite zone cu caracter local {de exemplu, zonele
cu altitudini peste 600 m) se pot adopta valori diferite plrivind
grosimea. precum §i greutatea specifica a acestor depuneri {conformSTAS 10101/21).
22
Tn care veste viteza vantului (mls).
Valoarea astfel obtinuta nu trebuie sa o depa~easca pe cea
garantata de fabrica constructoare.
Determinarea actiunii orizontale date de vant. in func1iie de
conditiile climatice locale ale amplasamentului instalatiei. ~i stabiljrea
coeficientilor sus-amintiti se vor face Tn conformitate cu prevEiderile
STAS 10101/20.
b) Pentru calcul, suprafata totala expusa vantului se va Iconsi-
dera cea proiectata pe plan vertical.
c) Pentru determinarea Tncarcarii datorita vantului. Tn cazul simul-
taneitatii vantului cu chiciura (zapada sau poleiul), dimensiunile apara-
tului se vor majora tjnandu-se seama de grosimea stratului de chiciulra.
4.2.4.4. Actiunea datorita greutatii chiciurei. zapezii sau pole-
iului se manjfesta prin for1e exterioare echipamentului. actionand pe
directie verticala asupra elementelor expuse.
Totodata. prezenta chiciurei. zapezii sau poleiului mare§te
dimensiunile aparente ale aparatelor expuse vantului §i. prirl aceasta.
conduce la condi:tii defavorabile de incarcare datorita vantului.
a) Greutatea gc a depunerilor de chiciura. zapada sau polei se
va determina cu relatia:
(daN/m)l =k1tob(b+D)oyo10-110
in care: Deste diarnetrul mediu al umbrelei izolatorului aparatului (cm);
b -grosimea stratului depunerii de chiciura, zapada sau
polei (cm);y -greutatea specifica a chiciurei, zapezii sau ghelii (daN/dm3);
k -un coeficient care tine seama de forma neregulata a supra-
fetei izolatoarelor, de regula 1,5.
b) Grosimea stratului de chiciura. zapada sau gheata, precum
~i greutatea specifica aferenta depind de caracteristicile climatice ale
regiunii de amplasare ~i se determina, de regula, pana la altitudini
de 600 m, conform STAS 10101/21 -AcJiuni in construcJii. fncarcari
date de zapada.
Pentru aceasta altitudine, grosimea b a stratului de chiciura.
zapada sau polei se va determina pe baza unor studii separate.
4.3. Ageniii poluanii4.3.1. La amplasarea Intreruptoarelor. in cadrul instalatiilor
exterioare, trebuie sa se cunoasca ~i urmatoarele caracteristici ale
zonei din punct de vedere al agentilor poluanti:
-natura agentilor poluanti (aprecieri cantitative ~i calitative);
-gradul de poluare a zonei;
23
-conditiile meteorologice din zona (ceata. direc1ia vanturilor
dominante etc.);
-posibilitatea amplificarii poluarii prin extinderea unor Intreprin-
deri care constituie surse de poluare;
-existenla unor masuri luate la sursa pentru relinerea agenlilor
poluanli.
4.3.2. M8surile necesare impotriva polu8rii se vor stabili in
conformitate cu prevederile PE 109.
4.4. Comportarea la seism
Constructiile normale de intreruptoare prezinta, datorita supra-
incarcarii partii superioare (unde sunt amplasate camerele de stin-
gere, condensatoarele ~i rezistentele de ~untare), caracteristici defa-
vorabile sub aspect seismic.
4.4.1. La alegerea §i montarea intreruptoarelor in statiile
electrice se va tine seama de caracterizarea seismica a amplasamen-
tului, in principal. prin:
-gradul de seismicitate (conform STAS 11100/1);
-spectrul de raspuns de referinta (tipic), corespunzand tipului
de cutremur la care trebuie verificata instalatia.
4.4.2. Caracterizarea comportarii seismice a aparatelor elec-
trice se va face, conform CEI 68-3-3, pe trei nivele de performante
(sau calificare) I, IL m, in functie de acceleratia solului {a se vedea
~i PE 148, tabeluI1).
4.4.3. Majoritatea firmelor constructoare de aparate electrice
caracterizeaza comportarea seismica a aparatelor prin indicarea
valorii acceleratiei seismice (m/s2) la nivelul solului, la care rezista
aparatele oferite ~i in care in mod uzual este raportat8 la acceleratia
gravitationala g.
24
4.4.4. Tn conformitate cu reglementarile continute in PE 148. in
cazul montarii intreruptoarelor in zone cu seismicitate ridicata, se vor
lua masuri in vederea limitarii efectelor distructive ale cutremurelor de
pamant asupra intreruptoarelor ~i elementelor de sustinere.
4.4.5. Furnizorul de intreruptoare trebuie sa puna la dispozi:tia
utilizatorului, pentru fiecare tip de intreruptor, date privind verificarea
la solicitarile seismice §i sa faca recomandari cu privire la constructia
de sustinere a intreruptorului (structura de fix are etc.).
5. MEDIUL DE STINGERE A ARCULUI
Cele mai cunoscute medii de stingere a arcului la intrerup-
toarele de inalta tensiune sunt urmatoarele:
-ulei mult;
-ulei putin;
-aer comprimat;
-hexafluorura de sulf (SF60;
-suflaj magnetic;-vid.Alegerea mediului de stingere depinde de multe conditii:
-avantajele tehnice ale diverselor solutii;
-problemele de exploatare §i intretinere;-pericolul de incendiu;-instalatiile auxiliare necesare (distributie de gaz, gospodarie
de ulei etc.);-tipul intreruptoarelor existente (in cazul extinderilor);
-costul etc.
5.1. Tntreruptoarele cu ulei mult nu mai sunt folosite in
prezent din cauza pericolului de explozie ~i de incendiu, de~i au
constructie simpl8 ~i nu necesit8 cheltuieli mari de exploatare. Se
recomand8 evitarea utiliz8rii in statiile electrice a acestor tipuri de
i ntreruptoare, fiind considerate dep8~ite de tehnica actual8.
25
5.2. Jntreruptoarele cu ulei putin sunt in prezent destul de
raspandite pana la cele mai mari tensiuni. Ele sunt caracterizate
printr-o constructie sjmpla §i robusta, au avut o comportare satisfa-catoare In exploatare, In prezent fijnd Insa depa§ite ca nivel tehnic.
Tn tensiuni foarte Inalte. la constructia lor se utilizeaza un
sistem modular (adica se monteaza In serie elemente. camere de
stingere).
5.3. intreruptoarele cu aer comprimat sunt, de asemenea.
raspandite la tensiuni foarte inalte.
Construclia lor fiind insa complicata, intreruptoarele cu aer
comprimat presupun o tehnologie de fabricalie deosebita. materiale
speciale, in plus ele necesita o instalalie de distribulie a aerului
comprimat de mare presiune, care da adesea dificultali in exploatare.
~j in acest caz, la tensiuni foarte inalte. se utilizeaza un sistem
modular de construclie.
5.4. lntreruptoarele cu hexafluoruri de sulf (SF6) s-au
raspandit tot mai mult in ultimii ani, datorita calitatilor exceptionale;
acestea se bazeaza, in principal, pe proprietatile gazului SF6.
Rigiditatea dielectrica este de 2-3 ori mai mare decat a aerului, iar
pentru presiuni de circa 3 bar este egala cu cea a uleiului.
5.5. intreruptoarele cu suflaj magnetic se utilizeazc3 pentru
domeniul tensiunilor medii, fiind simple, robuste, necesitand Jucrc3ri de
intretinere reduse.
5.6. Tntreruptoarele cu vid se bazeaz8 pe o mare rigiditatedielectrica a vidului (10-2 -10-3 Pa).
Tntreruptoarele cu vid sunt deocamdat8 foarte putin r8spandite,apari:tia lor fiind relativ recent8.
5.7. Pentru alegerea tipului de intreruptor este indicata o com-
paratie tehnico-economica intre cele mai raspandite tipuri de
intreruptor .
26
Se mentioneaza ca cel mai indicat tip de intreruptor pentru
utilizarea in statiile elect rice de medie ~i inalta tensiune din cadrul
SEN este intreruptorul cu SF6.
5.8. Tn anexa II se prezint<1 o comparalie tehnic<1 a celor mai
importante caracteristici ale unor intreruptoare moderne, cu diferite
medii de stingere.
6. NUMARUL DE POLl
6.1. Tn principiu. intreruperea circuitelor cu tensiunea mai marede 1 kV se face la toate conductoarele active ale circuitelor.
Aceasta se poate realjza cu un singur intreruptor multipolar{tripolar in cazul circuitelor trifazate) sau cu un numar corespunzator
de intreruptoare monopolare.
6.2. intreruptoarele monopolare, avand dispozitiv de actionare
pentru fiecare pol, se folosesc obligatoriu la tensiuni foarte inalte,
unde, din cauza distantei mari intre poli, nu se poate realiza o trans-misie mecanica comuna la un singur dispozitiv de actionare. Ele se
folosesc, de asemenea, in cazul circuitelor de reanclan~are automata
monofazata, la care este necesar, in general. cate un dispozitiv de
aclionare pentru fiecare pol.
7. CLASA iNTRERUPTORULUI
7.1. Clasa Intreruptorului se define~te in raport cu locul de
amplasare a intreruptorului: in interior sau in exterior.
7.2. Se vor alege intreruptoare de tip interior in cazurile in care
montarea lor se face intr-o cladire sau intr-un adapost unde izolatia
este protejata impotriva ploii. a zapezii. a depozitelor anormale de
praf. a condensarii anormale (inclusiv roua sau chiciura). la nevoie
prin incalzirea ~i ventilarea incaperii. In celelalte cazuri se vor alege
27
intreruptoare de exterior, special construite prin conditii de functionare
corespunz8toare.La tensiuni foarte inalte, la care nu se fabrica decat tipuri de
exterior, se admite montarea in interior a acestora. -,",
7.3. Se interzice instalarea in interior a intreruptoarelor cu uleimult. Se admite montarea in interior a celor cu ulei putin.
8. CARACTERISTICILE TEHNICE NOMINALE GENERALE
Un intreruptor, in conditiile normale de exploatare, trebuie sa fiecapabil sa suporte orice solicitare care poate aparea in functionareain condi:tiile in care aceasta se incadreaza in caracteristicile salenominate.
8.1. Tensjunea nominala8.1.1. Tensiunea nominala a unui intreruptor corespunde valorii
limita superioare a tensiunii celei mai ridicate intre faze pentru reteletrifazate. intre faza §j nul pentru cele monofazate, pentru careaparatul este destinat.
8.1.2. Tensiunea nominata a intreruptorului trebuie s~ cores-
punda urmatoarelor valori standardizate, din care cele subliniate sunt
utilizate prioritar pentru retele: 7,2; 12; ~: m; 245; .42Q; 765 kV.
8.2. Frecventa nominal38.2.1. Frecventa nominal8 pentru tensiunea de alimentare a
intreruptorului va fi de 50 Hz.
8.3. Nivelul de izolalie8.3.1. Nivelul de izolalie nominal al unui Intreruptor trebuie sa
corespunda. pentru tensiunile nominale cuprinse Intre 7.2 ~i 24 kV.valorilor precizate In tabelul 1, pentru 123 kV ~i 245 kV celor dintabelul 2. iar pentru 420 kV ~i 765 kV celor din tabelul 3. Valorileindicate In tabele sunt In conformitate cu prevederile ST AS 6489 -
Re/ele electrice peste 1 kV Coordonarea izola/iei, niveluri de izola/ie $ideprotec/ie~i PE 109.
28
Valorile tensiunilor de incercare indicate in tabele corespundaltitudinii de 1000 m ~i condqiilor atmosferice normale die referinla
(temperatura. presiune, umiditate etc.).Pentru altitudini mai mari de 1000 m ~i alte condqii atmosferice
decat cele de referinla, se vor stabili alte valori de comun acord cu
intreprinderea constructoare.
Tabelult
Tabelul2Tensiunea de tinere nominala
la impuls de triisnet(valoare de varf) (kV)
Tensiunea de tinere nominala:la frecventa industriala: 1 min
(valoare eficaCEI) (kV)
Tensiuneanominal~
(valoareeficace) (kV)
la pamant. intre poli ;~i intre con-tactele deschise ale aparatelor
la p.im3nt, intre pori ~i intrecontactele deschise ale apa-
rateror123245
550
1050
230
460
29
8.3.2. Pentru alegerea nivelului de jzolatie corespunzator intre
varjantele indicate pentru aceea~j tensiune nominala. se va con-
sulta PE 109.Se atrage atentia ca. de~i valorile notate cu (x) nu corespund
sau nu sunt corelate cu prevederjle STAS 6489/1 ~j CEI 71. exjsta
echipamente in instalatiile djn Romania cu aceste tensiuni de linere ~j
trebuie avute in vedere la studjile de coordonare a izolaliei in cadrul
extinderii sau modernjzarji statiei.La lucrarile de extindere sau modernizare a instalaliilor exis-
tente. nivelurile de izolatje pentru echipamente noi ~i nivelurile de
proteclie vor fi stabilite prin studij de caz. linand seama de perfclrman-
tele echipamentelor existente.
8.3.3. Lungimea liniei de conturnare (de fuga) pe suprafata
izolatoarelor. in functie de gradul de poluare atmosferica, este inldicata
in normativul PE 109.
8.3.4. Intreruptoarele de 110 -765 kV trebuie sa fie garantate
~i sa suporte supratensiunile temporare normate prin STAS 6489/2.
Marimea ~i durata supratensiunilor temporare nu treblJie sa
depa~easca nivelul cre~terilor admisibile de tensiune pe Intreruptoare.
In functie de durata solicitarii. indicate In tabelul 4.
Tabelul4
In ~ Imd,
30
in care: In este curentul nominal in serviciu continuu aI1ntrE~ruptorului;
Imd -curentul maxim de durata al circuitului.
Curentul nominal in serviciu continuu al intreruptQrului este
valoarea eficace a curentului pe care este capabil sai-l suporte
nelimitat in conditiile de utilizare ~i functionare.
1n principiu, se alege valoarea standardizata minima care satis-
face conditia de mai sus, tinandu-se seama ~i de perspE~ctivele de
viitor.
8.4.2. Curentul nominal in serviciu continuu al intreruptorului
trebuie sa corespunda uneia din urmatoarele valori standardizate:
400, 630, 800, 1250, 1600. 2000, 2500, 3150, 4000, 5000, 6300 A(seria R10, conform STAS 4297).
8.4.3. Daca intreruptorul este destinat sa functioneze in alte
conditii de altitudine sau climatice decat cele de referinta, se reco-
manda consultarea intreprinderii constructoare.
8.4.4. Curentii nominali pentru serviciu temporar sau intermitent
fac obiectul unui acord intre constructor ~i utilizator.
8.4.5. Tncalzirea oricarei parti a intreruptorului pentru o tempe-
ratura a aerului ambiant nedepa§ind +40°C nu trebuie sa depa§easca
limitele de incalzire specificate in ST AS (Aparate electriCE' de ;naJtB
tensiune. Prescrip/ii comune) .
8.5. Curentul nominal de scurta durata
8.5.1. Curentul de scurt8 durat8 nominal este egal (;U capaci-
tatea de rupere nominal8 la scurtcircuit.
8.6. Durata nominal3 a curentului de scurtcircuit
8.6.1. Durata nominal8 a curentului de scul1circuit este acel
timp in care, intreruptorul fiind inchis, poate supol1a un curent egal cu
capacitatea sa de rupere nominal8 la scul1circuit.
31
8.6.2. Valoarea standardizata a duratei nominale a curentului
de scurtcircuit este de 1 s.
Daca este necesara o valoare superioara celei de 1 s. se reco-
manda valoarea de 3 s.
Pentru durate de scurtcircuit mai mari decat durata nominala.
relatia dintre curent ~i timp. In lipsa indicatiilor furnizorului. estE~ data
de formula:
...
/2 .t = constant
8.6.3. Prevederile de mai sus nu se refer8 la intreruptoare
speciale echipate cu declan§atoare primare maximale de curent.
8.7. Verificarea comportarii intreruptorului la solicitari telmice
8.7.1. Pentru verificarea comportarii intreruptorului la scllicitari
termice sunt determinate: curentul de scurtcircuit (trifazat. bifazat ~i
monofazat). precum ~i punctul de defect, care conduc la soli(:itarea
termica maxima.
8.7.2. Verificarea intreruptorului la solicit8ri term ice se faC'.e prin
compararea m8rimilor de calcul cu cele nominale, la valoarea
curentului de scurtcircuit echivalent, lu8ndu-se in considerare un
scurtcircuit trifazat.
8.7.3. Curentul termic echivalent !!!! al scurtcircuitului se deter-
mina conform prevederilor Instrucliunii pentru dimensionarea .s-i' verifi-
carea instalaliilor electroenergetice la solicitari mecanice .s-i termice in
condiliile curenlilor de scurtcircuit, indicativ PE 103.
8.7.4. Curentul de scurtcircuit nominal Ithr a! intreruptorullJi este
indicat de intreprinderea constructoare.
8.7.5. Comportarea intreruptorului la solicitari termice se veri-
fica ca satisfacatoare, daca este indeplinita conditia:
T th ~ Ithr. pentru T k ~ T kr
32
8.7.6. Pentru comportarea la solicitari termice, pentru durata
nominala de scurtcircuit este utilizata, in majoritatea specifICaliilor
interna1ionale, valoarea de 1 s.
Daca in loc de Ithr este indicat in prospect curentul termic de
scurtcjrcuit 1ih pentru o durata de timp diferita T k de durata nominala
de scurtcircuit T kl' in lipsa altor indicalii se poate folosi rela1ia:
Tk ~ Tkr
In lipsa oricarei indicalii, se
nominal egal cu curentul de rupere
restabilire la care aceasta din urm8
8.8. Verificarea comport3rii intreruptorului la solicit3ri elec-
tromagnetice8.8.1. Pentru verificarea comportarii la solicitari electromag-
net ice a intreruptorului din circuitele trifazate este determinant curen-
tul de scurtcircuit trifazat.
8.8.2. Verificarea se face prin compararea marimilor reie~ite dincalcul cu cele nominale.
8.8.3. Curentul electrodinamic nominal ipe al intreruptorului este
indicat de intreprinderea constructoare.
In lipsa acestei indicatii, se considera curentul electrodinamic al
intreruptorului egal cu capacitatea de inchidere nominala (la tensiuneadinaintea anclan~arii, la care capacitatea de inchidere nominala are
valoarea cea mai mare).
8.8.4. Comportarea intreruptorului la solicitari electromagnet ice
este corespunzatoare, daca pentru fiecare pol este indeplinita cond~ia:
ip ~ ipeo
unde ip este valoarea de varf a curentului de scurtcircuit.
33
considercl curentul de scurtcircuit
simetric nominal (la tensiunea de
are valoarea mai mare).
In afar8 de verificarea de mai sus, este necesar8 ~i verificareaeforturilor transmise bornelor de c8tre conductoarele racordate.
8.9. Capacitatea de inchidere nominali la scurtcircuit aunui intreruptor
Capacitatea de inchidere nominala fa scurtcircuit a unui intre-ruptor este aceea care corespunde tensiunii nominale (fig. 1). Ea esteegala cu de 2,5 ori valoarea eficace a componentei period ice acapacitatii sale nominale de rupere.
8.10. Secventa nominala de manevre (ciclu de functionare
nominal)8.10.1. Exista doua variante de ciclu de functionare nominal
corespunzand urmatoarelor formule:b) D- t- ID- t' -ID;
b)ID-t"-JD,in care: D este operatia de deschidere;
ID -o operatie de inchidere. urmata imediat de o ope-fatiede deschidere, fara temporizare interrnediara;
t. t', t" -intervalele de timp intre doua manevre succesive:
t §i t'sunt. in principiu. intotdeauna exprimate in
minute sau secunde;t "este. in principiu, intotdeauna exprimat in
secunde.
Tn absenta unor indicatii privind intervalele, se poate considera:.t = 3 min, pentru intreruptoare care nu sunt prevazute pentru
reanclan§area automata rapida;.t = 0,3 s, pentru intreruptoare prevazute pentru a functiona
pentru reanclan~area automata rapida (durata de rupere -stabilire);.t ' = 3 min; alte valori t ' = 15 s (pentru tensiunile nominale
inferioare sau egale cu 52 kV) ~i t' = 1 min sunt, de asemenea, utili-
zate pentru intreruptoarele prevazute pentru functionarea cu reanclan-
~are automata rapida;.t" = 15 s, pentru intreruptoarele care nu sunt prevazute pentru
reanclan~area automata rapida.
34
AA'
88'
8X
CC'
00'
-infa~urarea undei de curent:
EE'
IMC
IAc
-linia de referinta;-deplasarea liniei de referinta pentru unda de curent;
-valoarea eficace a componentei periodice a curentului, masu-
rata plecandu-se de la CC';
-momentul separarii contactelor (amorsarea arcului electric);
-curentul de inchidere;
-valoarea de van a componentei period ice a curentului la mo-
mentul EE';
IAC
~
-valoarea eficace a componentei periodice a curentului la mo-
mentul EE';IDC -componenta aperiodica a curentului la momentul EE';
IDCx100 t . I .. d-1 -procen aJu componentel aperlo Ice.AC
Fig. 1. Determinarea curentului de inchidere,
de rupere ~i a procentajului componentei aperiodice.
35
Daca durata de rupere -stabilire este reglabila, limitele de
reglaj trebuie sa fie specificate.
8.10.2. In cadrul alegerii ~i verificarii intreruptoarelor din punct
de vedere al secvenlei nominale de manevre. se va line seama de
faptul ca intreruptoarele se pot folosi sau nu pentru reanclan~area
automata (simplu, dublu sau triplu ciclu). ~i anume:
a) la inalta tensiune:
.fara RAR: :D-15 s -IDsau D- 3 min -ID- 3 min -ID;
.RAR simplu ciclu: D- 0,3 s -ID- 3 min -ID ;
.RAR dublu ciclu: D- 0,3 s -ID-15 (60)s -ID;
b) la medie tensiune:
.triplu ciclu: D- 15 + 30 s -ID- 30 + 60 s -ID.
8.10.3. Tn cazurile particulare se pot adopta cicluri de fuctionare
cu acordul fabricantului.
8.11. Duratele nominale de functionare
8.11.1. Duratele de funclionare se definesc in legatura cu ope-
ratiiJe de anclan§are §i declan§are. DurateJe de mai jos pot avea valori
nominale:
-durata de deschidere;-durata de rupere;
-durata de inchidere;
-durata de deschidere -Tnchidere;-durata de reanclan§are;
-durata de inchidere -deschidere.Aceste durate reprezinta intervalul de timp minim realizabil de
catre Tntreruptor. fara temporizare voita. La intreruptoarele cu rezis-
tente sau condensatoare intercalate in paralel. duratele se refera la
functionarea contactelor principaJe.
Ultimele trei durate intereseaza in cazul ciclurilor cu reanclan-
§are automata. Alte durate, importante in tehnica fabricarii intrerup-
toarelor. nu prezinta, in general, interes la alegerea lor.
36
"ozitia inchi!'
CUr9a contactelor
Pozitia desGhis
Ti~Doera~ia dedeschidere
-0'I, I
I~Durata de !"tr:er"~r:e "
I 1.'-1
I I t
I. .
, I Stingerea finala a arcului
I Separarea contactelor d~I .
I
lpunerea sub tensiune a cirCuitului
tIe des(:hicere
CIJ'rsa contactelor
Pozitia inchis
'(;trc:ulattB
Ti~
.,liJurata de stab1ltre 1 j Operatia dc
t ~I I il1ChirJereI Durata deI !lJrearcI r-"Il:Jurata de tnchidere : :I i -iI I rI II I I CCW1tactele se att~
, I
. I ~tul ll1CePcrii circulatie; CIIrentu.I lul
Punerea sub tensi..i1e aclrcuitului de tnchldere
Fig. 2. intreruptor f~r~ rezistenta de comutape.
Operapi de inchidere ~i deschidere.
37
I I I
IL}jrata de deschidefe I
!"\Ourata II arcului,
I
8.11.2. Duratele nominale sunt raportate la:
-tensiunea nomjnala de alimentare a dispozitivelor de inchidere
~i de deschidere ~i circuite auxiliare;
-frecventa nominala de alimentare a dispozitivelor de inchidere
~i de deschidere ~i circuite auxiliare:
-presiunile nominale de alimentare in gaz comprimat pentru
manevra ~i pentru rupere;
-presiunea nominala de alimentare hidraulica pentru manevre;
-temperatura aerului ambiant de 20 :t 5°C.
Daca incercarile se efectueaza la o temperatura ambianta
diferita. poate fi necesar un acord intre fabrica constructoare ~i
beneficiar pentru interpretarea rezultatelor .
8.11.3. De regula. nu se practica indicarea duratei de stabilire
sau de stabilire -intrerupere. datorita variatiei duratei de prearc.
8.".4. Durata de intrerupere a unui intreruptor reprezint8 inter-
valul de timp dintre inceputul duratei de deschidere a intreruptorului §i
sfar§itul duratei de arc.
8.11.S: Pentru intreruptoarele moderne cu tensiunea peste 123 kV
se indica informativ urmatoarele valori:
.durata de inchidere: 90 ms;
.durata de deschidere: 20 ms;
.durata de intrerupere: 40 ms.
8.11.6. Nesimultaneitatea func/ion8rii po/i/or este intervalul de
timp intre momentul conectarii (sau deconectarii) contactelor la primul
§i la ultimul pol.
Ea se exprima in secunde sau in perioade (la frecventa nomi-
nala a retelei).
Nesimultaneitatea de functionare a contactelor poate da na§tere
unor supratensiuni importante, daca valoarea ei nu este suficient de
redusa.
38
Cand nu exista o precizare privind functionarea simultana a
polilor, diferenta maxima intre momentele atingerii contactelor de
inchidere ~i, respectiv , diferenta maxima intre momentele separariicontactelor la deschidere nu trebuie sa depa~easca o semiperioada
din frecventa nominala.
8.12. Capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit
8.12.1. Capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit este
valoarea cea mai ridicata a curentului de scurtcircuit pe care 1ntre-
ruptorul trebuie sa fie capabil sa-11ntrerupa 1n condiliile de utilizare ~i
funclionare fixate 1n norme (STAS 3686, CEI 56 etc.) 1ntr-un circuit a
carui tensiune de restabilire la frecvenla industriala corespunde la
tensiunea nominala a 1ntreruptorului ~i a carei tensiune tranzitorie de
restabilire este egala cu valoarea nominala specificata 1n continuare.
tn figura 3 este indicata, pentru diferite medii de stingere, capacitatea
de rupere la scurtcircuit.
8.12.2. Capacitatea de rupere nominala se define~te pentru un
defect la bornele intreruptorului ~i este determinata de urmatoarele
elemente:-valoarea eficace a componentei sale periodice, denumita
prescurtat capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit (fig. 4);
-procentajul componentei aperiodice (fig. 5).Se mentioneaza ca, daca componenta aperiodica nu depa-
~e~te 20%, capacitatea de rupere in scurtcircuit este caracterizata
numai prin valoarea eficace a componentei periodice;-conditiile de referinta (tensiunea de restabilire la frecventa re-
lelei, tensiunea tranzitorie de restabilire, factorul de putere al scurtcir-
cuitului).
8.12.3. Intreruptorul trebuie sa poata rupe, in condiliile indicate
mai jos ~i in limitele capacitalii sale nominale de rupere la scurtcircuit,
~oli curenlii de scurtcircuit cu o componenta periodica oarecare. dar
care nu depa~e~te valoarea nominala ~i cu un procentaj al compo-
nentei aperiodice ce nu depa~e~te valoarea specificata.
39
8.12.4. Capacitatea de rupere a unui Intreruptor la diferite
tensiuni de serviciu corespunde caracteristicilor urmatoare:
a) pentru tensiuni inferioare tensiunii nominale, Intreruptorul trebuiesa fie capabil sa rupa capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit;
b) pentru tensiuni superioare tensiunii nominale a Intreruptoruluinu se garanteazc1 nici o capacitate de rupere la scurtcircuit, cu
exceptia cazurilor referitoare la capacitatea de rupere in conditiile unei
opoz~ii de fazc1.
8.12.5. Componenta periodica a capacitalii de rupere nominalela scurtcircuit trebuie sa corespunda uneia dintre urmatoarele valori
(serie R 10): 6.3 kA; 8 kA; 10 kA; 12.5 kA; 16 kA; 20 kA; 25 kA;
31.5 kA; 40 kA; 50 kA; 63 kA; 80 kA; 100 kA.
Daca sunt necesare valori superioare. acestea se vor alege. inprincipiu. tot in seria R 10.
8.12.6. Componenta aperiodica a capacitatii de rupere se va
determina dupa cum urmeaza:
-pentru un intreruptor care poate fi declan~at de un curent descurtcircuit fara ajutorul unei forme oarecare de energie auxiliara,
procentajul componentei a period ice trebuie sa corespund8 unui nivel
de timp ('t) egal cu durata minima de deschidere a intreruptorului
(fig. 5):-pentru un intreruptor care nu poate fi declan~at f8ra ajutorul
unei forme oarecare de energie auxiliara, procentajuI componentei
a period ice trebuie sa corespunda la un interval de timp ('I:) egal cu
durata de deschidere minimal8 a intreruptorului, la care se adauga o
semiperioada a frecventei nominale (0,01 s).
Durata minima a deschiderii mentionate mai sus este cea mai
scurta durata de deschidere a intreruptorului care poate sa apara,indiferent de conditiile de functionare, precum ~i In manevra de ruperea unui ciclu de manevre de stabilire -rupere.
Valoarea componentei aperiodice evaluate in procentaj depide
de intervalul de timp 't (fig. 5).
40
l5"() k,\)0 l()(l
Fig. 3. Capacitatea de rupere la scurtcircuit
pentru diferite medii de stingere
(document ASEA LBO5 -0OO3E -1986).
41
Fig. 4. Oscilograma tip a unui ciclu de stabilire -rupere
in scurtcircuit trifazat.
42
Fig. 4. Legenda
U1
11
U2,
12.
C
D
(1
(2
(3
(4
(5
~
t7
b
c
d
9h
jk
J
m
n
p
-tensiunea intre bomele primului pol care rupe;
-curentul in primul pol care rupe;
-tensiunea intre bornele celorlalp doi poli; I
-curentul intre ceilalti doi poli;
-comanda de inchidere, de exemplu tensiunea la bornele circuitului
de inchidere;
-comanda la deschidere, de exemplu tensiunea la bomele declan-
~atorului de deschidere;
-momentul de incepere a manevrei de inchidere;
-momentul in care curentul incepe sa circul~ in circuitul principal;
-momentul in care curentul este stabilit in toti polii;
-momentul de punere sub tensiune a declan~atorului de deschidere;
-momentul separarii contactelor de arc (sau de amorsare a arcului)
pe toti polii;-momentul stingerii finale a arcului pe toti polii;
-momentul disparitiei fenomenelor tranzitorii ale tensiunii in ultimul
pol care rupe;
-valoarea de varf a curentului stabiiit;
-curentul rupt;
-valoarea de varf a componentei periodice:
-componenta aperiodica;-tensiunea aplicata;
-tensiunea de restabilire;
-tensiunea tranzitorie de restabilire;
-tensiunea de restabilire la frecventa industriala;
-durata de deschidere;
-durata de arc:
-durata de rupere;
-durata de stabilire
-altemanta mare;
-altemanta mica.
43
U3
13
44
-p~ -
""" ~
-p. ~
-:i:jG
Q
)&
.I "CQ
)u
.-~
"tS
''"
c
~
~c-~
Q
)
u
-'5...0'" .-
i ~
m
.Qj
c
-! ~o
i ~
~
8
! %"E
! 9
, It
.s ~C
!iI:
8.13. Condiliile de referinla pentru capacitatea dei rupere
Cond~jile de referinta aduc precizari asupra garantiilor oferite
de fabricant referitoare la curentii de rupere nominalj (tensiunea de
restabilire la frecventa retelei; tensiunea tranzitorie de restabilire;
factorul de putere la scurtcircuit).
Configuratia circuitului 1n care este montat 1ntreruptorul trebuie
sa corespunda celei indicate de 1ntreprinderea constructoare, care
garanteaza capacitatea de rupere nominala la scurtcircuit.
1n lipsa oricarei indicatii, se poate presupune ca aceasta cores-
punde urmatoarelor tipuri de cjrcuite:
-1ntreruptoare monopolare: circuit monofazat cu un singur
conductor activ §i intoarcerea printr-un conductor legat la pamant;
-intreruptoare bipolare: circuit monofazat cu doua conductoare
izolate fata de pamant;
-1ntreruptoare tripolare: circuit trifazat cu trei conductoare izolate.
Tratarea neutrului retelei trebuie sa corespunda celei indicate
de 1ntreprinderea constructoare. 1n lipsa oricarej indicatii, se poate
presupune ca este garantata capacitatea de rupere, indiferent de
tratarea neutrului.
8.13.1. Tensiunea de restabilire la frecventa retelei (sau. prescurtat.
tensjunea de restabilire) nu trebuie sa depa~easca tensiunea cea mai
ridicata pentru intreruptor.
Ea poate fi calculata, operatie necesara numai in cazul tensiu-
nilor foarte inalte. In celelalte cazuri ea poate fi considerata. practic.
egala cu tensiunea retelei (intre faze).
Se mentioneaza ca. in cazul intreruptoarelor tripolare. la un
scurtcircuit trifazat, polu' care intrerupe primul este supus, in general,
unei tensiuni de restabilire cu 50% mai mare decat tensiunea de
restabilire pe faza.
In retelele de inalta ~i foarte inalta tensiune. cu neutrul legat
direct la parnant. se poate presupune ca nu sunt de prevazut scurt-
circuite trifazate fara punere la pamant. La intreruptoarele instalate in
aceste retele se poate tine seama de faptul ca tensiunea de restabilire
45
la bornele polului care rupe primul nu depa~e~te cu mai mult de 30%
tensiunea de restabilire pe faza.
8.13.2. T ensiunea tranzitorie de restabilire nu trebuie sa depa-
~easca in nici un moment rigiditatea dielectrica a intervalului dintre
contactele intreruptorului. pentru a nu provoca reaprinderea arcului
electric.
1n acest scop, este necesar sa se verifICe ca tensiunea tranzi-
torie de restabilire in cazul unui defect la bornele intreruptorului este
mai pulin severa decat cea de referinla. cu care s-au facut incercarile
~i 1n condi:tiile careia este garantata capacitatea de rupere nominala.
8.13.3. Determinarea tensiunii tranzitorii de restabilire se poate
face prin calcul sau prin alte metode, iar compararea ei cu cea de
referinta se realizeaza u§or, prin compararea parametrilor respectivi
(operatia este necesara la tensiuni foarte inalte).
La tensiuni medii se poate admite ca valorile adoptate in
standarde (STAS 3686) §i in normele internationale (CEI 56) pentru
tensiunea tranzitorie de restabilire de referinta sunt acoperitoare in
raport cu cele produse realmente in retea.
8.13.4. Tensiunea tranzitorie de restabilire proprie retelei in
punctul de instalare a intreruptorului nu trebuie sa depa~easca in nici
un moment tensiunea tranzitorie de restabilire de referinta a intrerup-
torului (TTR nominala) pentru care este garantata capacitatea de rupere..
Comparatia se poate face prin doua metode:
-suprapunerea celor doua curbe ale tensiunii tranzitorii de
restabilire ~i factorul de amplitudine;
-viteza de cre~tere (sau frecventa de oscilatie).
8.13.5. Forma undei TTR este variabila in functie de conflgu-
ratia circuitelor reale.
46
8.13.6. Pentru prezentarea undelor TTR nominale se utilizeaza
doua tipuri de reprezentari folosind:
-patru parametri (fig. 6);-doi parametri (fig. 7).
.Pentru primul tip de reprezentare se utilizeaza parametrii
urmatori:
u1 -prima tensiune de referin1a (kV);
t1 -timpul pentru a atinge valoarea U1 (~);
~ = Uc -a doua tensiune de referinta (valoarea de varf a TTR) (kV);
~ -timpul pentru a atinge valoarea Uc (~).
.Reprezentarea cu doi parametri (caz particular al reprezentarii
cu patru parametri) utilizeaza urmatorii parametri:
uc- tensiunea de referinla (valoarea de varf a TTR} (kV);
t3 -timpul pentru a atinge valoarea Uc (J.lS}.
Segmentul care define§te intarzierea:
td -intarzierea (J.lS):
u. -tensiunea de referinla:
t. -timpul pentru a atinge valoarea u. (J.lS).
8.13.7. Viteza de cre~tere a TTR depinde de valoarea curen-
tului de scurtcircuit intrerupt ~i amplitudinea sa depinde de distanta la
prima discontinuitate din lungul barelor generale.
8.13.8. Valorile standardizate ale TTR nominale pentru tensiuni
nominale mai mari ca 100 kV corespund reprezentfJrii prin patru
parametri.Valorile corespunzfJtoare tensiunilor nominale panfJ la 24 kV
sunt indicate in tabelul 5.
Valorile sunt indicate in tabelul 6 pentru tensiunea de 123 kV la
un factor al prjmului pol atat de 1,3, cat ~i de 1,5, jar pentru tensiunile
mai mari sau egale cu 245 kV la un factor al primului pol de 1,3.
47
tI
\I
iJ
--1.. segmentul care define~te
Vj I lintirzie:~a TTR -
o to V f, TI~
Fig. 7. Reprezentarea unei tensiuni de restabilire tranzitorii
prin metoda celor doi parametri.
48
~~"Q)
.0~
Q)
roC.E
:so
Q)
c E
00
~~
.,::1-
I1J ..
I-a.OQ
) .0 a.
ro "C
.:;
Q)c":5
"cU
.;:: E
N
a. .;::
.-Q)
a."C
'-
'- I1J
-
I1J ~
2
"C
C
OC
Q
) ~
I1J N
U~
Q
) I1J
U)'-U
.Q
) a.
'E~
o~
49
10~Q)
~~
Q)
"CU
.-
~
'-
.E
"'Qj
o E
~
ca'-~
ca
I:: ~
Q) ::=
-caca Q
.Q
) ~
ca '-
N
Q.
'E
ca
ca ~
"C
ca~
...
ca ~
...Q)
tn N
Q)
~=
Q
.'-
Q)
..Q~
~
50
8.13.9. Valorile indicate in tabelele 5 ~i 6 sunt valorile prezu-mate, care se refera la intreruptoarele destinate retelelor trifazate detransport ~i distributie (funclionand la frecventa de 50 Hz ~i fjindformate din LEA, transformatoare ~i cabluri de lungimi scurte).
In cazul retelelor monofazate sau cand intreruptoarele suntdestinate unor instalatii speciale sau cu cond~ii mai severe, valorileTTR trebuie sa faca obiectul unei intelegeri intre constructor ~i
benefjciar .
8.13.10. Partea initiala a TTR poate ti importanta pentru anu-mite tipuri de intreruptoare. Valorile standardizate ale TTRI nominalesunt indicate in tabelul 7. Valorile de varf initiale reale se obtinmultiplicand valorile din tabel cu valoarea eticace a capacitatii derupere la scurtcircuit. Reprezentarea TTRI este data in tigura 8.
Tabelull
Valorile standardizate ale TTRI nominale
8.13.11. Factorul de putere a circuitului intrerupt (definit camedia factorilor de putere ai fiecarei faze) nu trebuie sa fie mai micdecat cel indicat de intreprinderea constructoare.
In lipsa acestei indicalii, se considera valoarea minima admisaegala cu 0,15.
8.13.12. Frecventa retelei in momentul intreruperii nu trebuie sadifere de frecventa nominala a intreruptorului cu o valoare mai maredecat abaterea admisa de intreprinderea constructoare.
51
NOTE. S-a neglijat o u§oara deplasare a TTR la t = 0.
TTR -tensiunea tranzitorie de restabilire;
TTRl -tensiunea tranzitorie de restabilire initiala;A -intersectia infa§uratoarei TTRI cu linia de intarziere a TTR;
B -intersectia infa§uratoarei TTRI cu infa§uratoarea TTR.
Fig. 8. Reprezentarea TTRI.
52
8.13.13. Ciclul de funclionare nu va ti mai sever decat celprevazut de intreprinderea constructoare.
Tn cazul intreruptoarelor cu reanclan~are automata, se va tineseama de eventuala scadere a capacitalii de rupere nominale in
cursul ciclului de functionare.
8.13.14. Curentul intrerupt ~i tensiunea de restabilire depind deintervalul de timp dintre inceputul scurtcircuitului ~i momentul separariicontactelor .
Acest interval include o eventuala temporizare intenlionata,obtinuta cu ajutorul releelor .
Pentru a tine seama de eventualitatea unei declan~ari rapidedatorita nefunclionarii sistemului de temporizare, se recomanda sa seia in considerare numai urmatoarele date:
-pentru o singura operatie de declan~are, durata de deschidere
a intreruptorului;-pentru o operatie de anclan~are urmata de o operatie de
declan~are, durata de stabilire-deschidere a intreruptorului.Tn cazul intreruptoarelor la care declan~area se face printr-o
sursa de energie auxiliara, timpii mentionati se vor majora cores-punzator, pentru a tine seama de O durata minima de functionare areleelor.
8.14. Factorul primului polValoarea factorului primului pol depinde de modul de tratare a
neutrului retelej, jar la retelele cu neutrul legat la pam8nt, deprobabilitatea ca defectele trifazate sa fie jzolate fata de pam8nt.
Tin8nd seama de aceste crjterii, valorjle pentru factorul primuluipol sunt urmatoarele:
Pentru tensiuni pana la 123 kV inclusiv se considera ca nupoate ti neglijata probabilitatea scurtcircuitelor trifazate izolate fala depamant ~j. deci, se adopta, generalizat, valoarea factorului primuluipol de 1,5.
53
9. CARACTERISTICILE TEHNICE NOMINALE SPECIFICE
9.1. Caracteristicile nominale pentru defect pe linie (defect
kilometric)9.1.1. Defectul pe linie (numit ~i defect kilometric) consta in
apari1ia unui scurtcircuit nu imediat dupa intreruptor. ci pe linie, la
cativa kilometri de intreruptor .
9.1.2. Defectul kilo metric constituie una din situatiile de deco-
nectare cele mai grele, din cauza producerii unor tensiuni tranzitorii de
restabilire foarte severe.
9.1.3. Pericolul defectului kilo metric const8 In reamorsarea
arcului electric In Intreruptor, deoarece, din cauza vitezei mari decre~tere a tensiunii de restabilire, acesta Intrece ca valoare tensiunea
de 1inere Intre contactele Intreruptorului.
9.1.4. Defectul pe linie trebuie luat in considerare, in general,
numai in cazul retelelor cu neutrul legat efectiv la pam8nt pentru
scurtcircuite monofazate.
9.1.5. Defectul kilometric este sesizabil numai in retelele in carecurentul de scurtcircuit este mai mare de 20 kA ~i unde capacitatea
de rupere a intreruptorului este apropiata de puterea de scurtcircuit aretelei in punctul considerat.
9.1.6. Variatia tensiunii tranzitorii de restabilire pe parteaamonte a intreruptorului (spre reteaua de alimentare) este asemana-toare cu cea care ia na~tere in cazul scurtcircuitului la borne, de~ivaloarea initiala nu este nula.
Pe partea aval insa (spre linie) se produc oscilatii ale tensiuniitranzitorii de restabilire sub forma unor dinti de ferastrau. cu a pantade cre~tere foarte mare (fig. 9).
Tensiunea tranzitorie de restabilire care solicita fiecare pol al
intreruptorului este egala cu diferenta tensiunilor tranzitorii pe parteaamonte ~i pe cea aval.
54
tl ttt}~0 "
b~Fig. 9. Tensiunea tranzitorie de restabilire la intreruperea unui defect pe linie:
a -variatia real~ a tensiunii tranzitorii de restabilire; b -variatia conventional~a tensiunii tranzitorii de restabilire; 1 -tensiunea de restabilire pe faza, la frecven-ta retelei: 2 -tensiunea tranzitorie de restabilire in circuitul amonte; 3 -idem.reprezentare conventional~ a doi parametri; 3. -idem, reprezentare conven-tional~ prin patru parametri; 4 -tensiunea tranzitorie de restabilire in circuitulaval; 5 -tensiunea tranzitorie de restabilire rezultant~; um -valoarea de varf
a tensiunii de restabilire; uc- valoarea de varf a tensiunii pe faz~ la intrerup-
tor in timpul scurtcircuitului; um -valoarea de varf a tensiunii tranzitorii de
restabilire in circuitul amonte; UL -amplitudinea primei oscilatii a tensiunii
tranzitorii de restabilire in circuitul aval; t1. t2. t3- parametrii de timp ai repre-zent~rii conventionale a tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul amonte;tL -parametrul de timp al tensiunii tranzitorii de restabilire in circuitul aval.
55
Viteza de cre~tere a tensiunii tranzitorii de restabilire pe parteaaval a intreruptorului este cu atat mai mare, cu cat scurtcircuitul estemai apropiat de intreruptor, in timp ce amplitudinea oscilaliilor cre~tecu marirea acestei distanle.
Situalia cea mai defavorabila apare in cazul defectelor produsela mica distanla de intreruptor (de ordinul kilometrilor: 0.5- 5 km), (.3r
determinarea acestei distanle este dificila.
9.1.7. Pentru intreruptoarele ce functioneaza in retele cuneutrul izolat, defectul monofazat la pamant nu reprezinta conditii dedefect kilometric.
9.1.8. Caracteristicile nominale pentru defectul kilo metric se impun
intreruptoarelor tripolare prevazute a ti legate direct la liniile aeriene,av8nd tensiunea nominala egala sau mai mare de 52 kV ~i a carorcapacitate de rupere nominala la scurtcircuit este rnai mare de 12,5 kV.
Aceste caracteristici corespund intreruperii unui defect mono-fazat la pam8nt al carei neutru este la pam8nt.
9.1.9. Circuitul corespunzator defectutui kilo metric se compune,pe de-o parte, dintr-un circuit de atimentare in amonte de intreruptor,jar, pe de alta parte, dintr-o sarcina formata dintr-o linie foarte scurta.
a) Caracteristicite nominale ate circuitului de atimentare:-tensiunea egala cu tensiunea faza-pam8nt;-curentul de scurtcircuit, daca s-ar reatiza un defect la borne,
egat cu capacitatea de rupere nominata la scurtcircuit.Vatorite standardizate ale TTR nominate ale circuitutui de ali-
mentare pentru defect kilometric sunt indicate in tabelul 8.
b) Caracteristicile nominale ale liniei: valorile standardizate aleimpedantei de unda nominale Z ale factorului de varf nominal K ~i ale
Intarzierii tdl sunt date In tabelul 9.
9.1.10. Alegerea Intreruptoarelor se poate face:a) prin determinarea tensiunii tranzitorii de restabilire produsa
efectiv In retea -la un defect In linie In punctul cel mai favorabil ~icompararea ei cu cea de referinta;
56
Ct)
~Q)
~~
.:;
:a.:;u....-uu
.-
Q)
-Q)-
m
E
Q)
~
0 ~
m
=
...C
~
m
.--Q.
E
aJ ~
0- ...
C
Q)
-
Q:"C
~t-
~
Ct-
.b .t:
Q)cQ
.-Q
)m
Q.Q
)
2~.S
m
m
cN
-Q
).-C
N
"EQ
)Q)
m
E
..."C
=Q
.c
m
Q)
~Q
)Q:
//) "C
Q)
'E°"i6>
0)"5"'Q)
.Q~
u.t:"'diE.Q~u'*"C2cQ
)Q
.
."Qj
;§Q)
mQ)
mc.E0c.2.:Q"'(i).t:Q
)u~~Q
)mQ
)mEoc.9!..t:om>
58
b) numai pe baza tensiunii tranzitorii de restabilire de referinta.considerand ca cea produsa realmente in retea nu va impuneintreruptorului cond~ii de functionare mai severe decat cele de
incercare; in acest caz este necesara stabilirea unor cond~ii de
incercare corespunzatoare majoritatii punctelor din retea in care se
monteaza intreruptoarele de tensiunea respectiva.
9.1.11. Conditiile de 1ncercare a 1ntreruptorului la defect 1n linie
se vor stabili de comun acord cu 1ntreprinderea constructoare, pebaza prevederilor cuprinse 1n STAS 3686 ~i CEI 56.
1n fjgura 10 este reprezentata curba de refacere a rigiditatii
dielectrice la diverse tipuri de intreruptoare.
9.2. Capacitatea de rupere nominala in cazul opozitiei
(discordantei)de faza9.2.1. Comutarea In opozitie (discordanta) de faza se poate
produce in cazuri exceptionale, la deconectarea de catre intreruptor adoua portiuni de retea intre care s-a pierdut sincronismul sau la
conectarea lor fara asigurarea sincronismului.Aceasta situatie poate surveni numai la tensiuni inalte, la care
neutrul este legat efectiv la pam8nt, acolo unde este posibila pierde-
rea sincronismului.Solicitarea intreruptorului depinde de gradul de opozitie. de
modul de legare la pam8nt a neutrului ~i alte defecte eventuale in
retea.
9.2.2. Curentullntrerupt, In cazul discordanlei de faza, este, de
obicei, considerabil mai mic decat In cazul scurtcircuitului obi§nuit, iarfactorul de amplitudine §i frecvenla de oscilalie a tensiunii tranzitorii
de restabilire sunt relativ reduse.
9.2.3. Verificarea comportarii Intreruptoarelor la comutarea In
opozitie de faza se recomanda numai In cazuri speciale, pentru
Intreruptoarele care se monteaza In acele puncte ale sistemuluienergetic In care este posibila pierderea sincronismului.
59
3
u
1
1'\
\ , 4\ ,
..
.i ~° t
Fig. 10. Curba de refacere a rigiditatii dielectrice
la diverse tipuri de intreruptoare:
1 -intreruptor cu ulei putin; 2 -intreruptor cu aer comprimat;
3- intreruptor cu SF6; 4- tensiunea tranzitorie de restabilire la defectul in linie.
60
9.2.4. Capacitatea nominal8 de rupere in opozi:tie de faz8 e5te
curentul maxim in condi:tiile unei opozitii de faz8 pe care intreruptorul
trebuie sa poata 58-1 rup8 in conditiile de utilizare ~i de functionare
pre5cri5e in normele 5pecifice (STAS 3686 ~i CEI 56) ~i intr-un circuit
a c8rui tensiune de restabilire (TR) are valorile indicate mai jos
(tabelele 10 ~i 11).
Precizarea capacit8tii nominale de rupere in opozi:tie de faza nu
e5te obligatorie. Dac8 o astfel de capacitate de rupere e5te precizat8.
atunci se a plica cele ce urmeaza:
a) tensiunea de restab~ire (TR) la frecventa industrial8 se obtine
prin multiplicarea ten5iunii nominale U a intreruptorului cu 21.;3
pentru retele cu neutrul la p8m8nt ~i cu 2.5/.;3 pentru alte tipuri de
retele;b) tensiunea tranzitorie de restabilire trebuie sa corespunda
valorilor din tabelele 10 §i 11 .
c) daca nu se specifica altfel, capacitatea de rupere nominala in
timpul unei opoz~ii de faza trebuie sa fie egala cu 25% din capacitatea
de rupere nominal8 la scurtcircuit.
9.2.5. Conditiile nominate de utilizare a intreruptorului in ceea
ce prive~te capacitatea de rupere in opozitie de faz8 sunt urm8-
toarele:
-manevrele de inchidere ~i deschidere efectuate conform in-
structiunilor date de c8tre constructor in ceea ce prive~te manevra ~i
utilizarea corect8 a intreruptorului ~i a echipamentului sau auxiliar;
-conditiile de punere la p8m8nt a neutrului retelei corespun-
zand celor pentru care intreruptorul a fost incercat;
-absenta unui defect de fiecare parte a intreruptorului.
9.3. Capacitatea de rupere nominal3 a liniilor in gol
9.3.1. La canectarea liniilar electrice de inalta tensiune in gal,
apar supratensiuni impartante, rezultate din cumularea supratensiu-
61
nilor de frecventa industriala (efect Ferranti) cu supratensiunile de
natura tranzitarie pravacate de starea electramagnetica a liniei §i de
faza tensiunii sursei in momentul conectarii.
1n situatii practice este putin prababil sa se conecteze a linie
electrica in gal; in principiu, la extremitatea departata de sursa, linia
se inchide pe un transfarmator.1n explaatare, situatia de linie in gol apare ca urmare a operatiei
de reandan$are automata rapida.
9.3.2. Capacitatea de rupere nominala a liniilor In gol reprezinta
curentul maxim al liniilor In gol, pe care Intreruptorul trebuie sa fie
capabil sa-1 rupa la tensiunea sa nominala In cond~iile de utilizare ~i
functionare prescrise In normele aferente specifice (ST AS CEI 56,
STAS CEI 694 etc.) ~i fara sa depa~easca valorile maxi me admisibile
ale supratensiunilor de manevre specificate de catre constructor
(valorile recomandate sunt indicate In tabeluI14).Precizarea unei capacitati de rupere nominale a liniilor in gol
este limitata la Intreruptoarele prevazute pentru liniile electrice aeriene
trifazate ~i cu tensiunea nominala mai mare de 72,5 kV (valorile
standardizate ale acestei capacitati sunt indicate In tabeluI12).
TabelulJO
Valorile standardizate ale TTR nominale
pentru rupere in opozitie de faza
Reprezentarea prin doi parame!ri
Retelele cu neutrul !rata! altfel decat la paman!
62
"..."...
~"Q5
~~
~Q)
c.:)...:)...c
.-Q
) :.
c. Q
)Q
) E
-IGIG
...c
IG.-~
c.
EN
:)0
~
...c
...""'
Q)
IGu."O
C.
~
.~
.5
Q)
.-c.-NIG
OIG
Q)g-~
mc2
N
.-C.-Q
)"E
N
IG
Q)
"0 ...
C
c.
2 ~
(/)
~Oi6>
:310
-E
Q)
~
c: >
.r: .2
~a.<
n~c:
2 ..:;-Q
) ~
"C
:3 ~
(1! -~
N
~>-
Q)
Q)
~~
.:¥>
.,.
~
~0
m::>
Q)
-c~
~.2
m
>(/)
c ~
c .-~
Q)
E1-
o.-
)(Orn
.--
0) 2
.5...
2...
rn 0)
---rn~O
)...0)
...
I-cO)
..,
::t"
(0 ci
Q)
1-!...
1- ~
(0 (0
>0
~
""iQ't:~
i>
,(0>Q)
~
..£'
['[E
~I=..:;-
~0Do
:1.E
~f=
0Lt)v ,...10-
I(Y)
N ro010)
,-'CIS
(.)
C
0) 'C
IS"C
E
-)(1J~
0.
~
-"'""'
~ OII) ~(0)
~IEl
)(UI
a.1.!9.
'iU01~ T
-IO
lco
IO
) ooC
X)"'t"
C\I"'t"C
OC
\lT
-
°IO
IC
DI
C'i
MC
D~
..-
..-C'i'd"a)
~10
Ir-I
N
'l)O'l)<
O
N'l)a)':"!
°1~
1~1
~O
)_M"t
M
,- ~
('I
~I~
I~I~
InIo
Iln
~N
r.o
N
r--
--iCI
~I
ItVI
0..
.!2ro01G)I
-I63 "t:cmE)I\!D
o
..!9
<001Q)I
-
"EcaE)(\J0.
§"'1001
~
Tabelul12
Valorile standardizate ale capacitatii de rupere nominale a liniilor in gol
9.3.3. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectarealiniilor aerie ne in gol are drept scop asigurarea in functionare a unorsupratensiuni produse la intreruperi suficient de mici pentru a nu punein pericol intreruptorul. celelalte elemente ~i functionarea corecta a
retelei.
9.3.4. Verificarea se recomanda la intreruptoarele care semonteaza in releele cu tensiunea nominala de 110 kV sau mai mare,pentru conectarea ~i deconectarea liniilor aeriene sau a unor cabluriscurte in serie cu linii aeriene.
Cablurile sunt considerate scurte daca curentul lor nu depa-~e~te 20% djn cel al linjei aeriene in gol. Acest procent se reducela 10% atunci cand cablul este conectat direct la intreruptor sau segase~te Tn vecinatatea acestuia.
9.3.5. ConditiiJe de incercar~ vor fi stabilite de comun acord cuintreprinderea constructoare-
Curentul de rupere simetric nominal in cazul liniilor in gol este
indicat de intreprinderea constructoare sau stabilit pe baza unei
conventii cu aceasta. ST AS 3686 recomanda ca valori de referinta
valorile din tabelul 11.
9.3.6. Pentru liniile aerie ne cu un singur conductor pe faz8 FJi la
frecvenla de 50 Hz, valorile din tabelul 12 implic8 o lungime a liniei
aproximativ egal8 cu 1 ,2 tensiunea nominal8 a intreruptorului.
64
9.3.7. Valorile indicate de intreprinderea constructoare sunt
valabile in conditiile de referinta specificate de ea.
9.3.8. Supratensiunile de comutatie in conditiile de referinta atatpe partea de amonte, cat ~i pe partea de aval a intreruptorului vor ti
indicate de intreprinderea constructoare.Valorile maxi me admise se stabilesc in legaturft cu coordo-
narea izolatiei.
9.3.9. Tntreruptoarele trebuie sa poata inchide circuitele pe care
le pot declan~a.
9.4. Capacitatea de rupere nominal3 a cablurilor in gol9.4.1. Capacitatea de rupere nominala a cablurilor in gal repre-
zinta curentul maxim al cablurilor in gol pe care intreruptorul trebuiesa fie capabil sa-1 rupa la tensiunea sa nominala, in conditiile de
utilizare ~i de functionare prescrise in normele aferente specifice(STAS CEI 56, STAS CEI 694) ~i fara depa~irea valorilor maximeadmisibile ale supratensiunilor de manevra specificate de catreconstructor. Valorile recomandate pentru aceste supratensiuni sunt
indicate in tabelul 13.
9.4.2. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectareacablurilor in got are drept scop asigurarea in functionare a unor valorisuficient de mici pentru supratensiunile produse la intrerupere, pentrua nu pune in pericol intreruptorul, celelalte elemente ~i functionarea
corecta a retelei.
9.4.3. Verificarea necesita, in general, o convenlie speciala cu
intreprinderea constructoare.Verificarea se recomanda la intreruptoarele care conecteaza ~i
deconecteaza cabluri. ai caror curenli capacitivi in gol au valori
apropiate de cele menlionate in tabelul 13.
9.4.4. Aceste recomandari sunt valabile ~i pentru cablurile in
serie cu lunii aeriene scurte.O linie aeriana se considera scurta daca curentul sau respectiv
nu depa~e~te 1% din curentul reactiv al cablului.
65
9.4.5. Conditiile de incercare vor fi stabilite de comun acord cu
intreprinderea constructoare .
9.4.6. Curentul de rupere simetric nominal la tensiunea nomi-nala cea mai ridicata a intreruptorului sau la tensiunea maxima delucru, in cazul cablurilor in gal, este indicat de intreprinderea
constructoare sau este stabilit pe baza unei conventii cu aceasta.
Pentru retelele cu neutrul legat direct la pamant cablurile
poseda pe fiecare faza cate un ecran legat direct la pamant.Valorile de referinta recomandate sunt indicate in tabelul 13.
Tabelul13
Valorile normale ale capacitatii
de rupere nominate a cablurilor in gol
Capacitatea de rupere nominala
a cablurilor in gol, Ic
(A)
10
25
31.5
140
250
400
Tensiunea nominala, U
(kV)
7,2
12
24
123
245
420
9.4.7. Valorile superioare ale curentilor de rupere a cablurilor 1ngol fac, in principiu, obiectul unui acord special 1ntre constructor §iutilizator .
9.4.8. Supratensjunile de comutalie in condi1iile de referinla atat
pe partea de amonte. cat §i pe partea aval a intreruptorului vor fiindicate de intreprinderea constructoare.
Valorile maxime admise se stabilesc in legatura cu coordo-narea izolaliei.
9.4.9. intreruptoarele trebuie sa poata inchide circuitele pe carele pot declan~a.
66
9.5. Comportarea la conectarea ~i deconectarea bateriilor
de condensatoare9.5.1. Verificarea comportarii Tntreruptoarelor la conectarea ~i
deconectarea bateriilor de condensatoare are drept scop ca. Tn func-lionare, sa se asigure faptul ca supratensiunile de comutalie sunt sufi-cient de mici pentru a nu pune Tn pericol Tntreruptorul, bateria. cele-lalte elemente ~i funclionarea corecta a relelei, precum ~i faptul ca va-
loarea curentului de apel (sau inilial) nu pune Tn pericol Tntreruptorul.Curentul de apel este curentul care ia na~tere pentru un scurt
timp la punerea sub tensiune a unei baterii de condensatoare.
9.5.2. Capacitatea de rupere nomina/a a bateriilor unice de
condensatoare9.5.2.1. Capacitatea de rupere nominala a bateriilor unice de
condensatoare este curentul maxim al condensatoarelor pe careTntreruptorul trebuie sa fie capabil sa-1 rupa sub tensiunea sa nomi-nala Tn condiliile specifice (STAS 3686, STAS CEI 694). Pentru valoa-rea capacitalii de rupere nominala a bateriilor unice de condensatoarese adopta valori din seria R-10. Valorile recomandate sunt indicate in
tabelul14. coloana B.
9.5.2.2. Aceastc3 capacitate de rupere se raporteazc3 la comu-tarea unei baterii de condensatoare ~unt cand nici un condensator~unt nu este conectat pe partea sursc3 a intreruptorului.
9.5.3. Capacitatea de rupere nominala a bateriilor multiple de
condensatoare9.5.3.1. Capacitatea de rupere nominal8 a bateriilor multiple de
condensatoare reprezint8 curentul maximal al condensatoarelor pecare intreruptorul trebuie 58 fie capabil 58-1 rupa la ten5iunea sanominal8 in conditii de utilizare ~i de functionare prescri5e in normelespecifice (STAS 3686 ~i STAS CEI 694) ~i far8 a depa~i supraten-siunile de manevre maximale admisibile specificate de catre construc-tor. Pentru valoarea capacit8tii de rupere nominale a bateriilor unicede conden5atoare se adopt8 valori din 5eria R-10. Valorile recoman-
date 5unt indicate in tabelul14, coloana B.
67
"f-,...
~Q)
~~
Q)
'-mo-mUI
c:Q)
"0c:0"5
()c.
Q)
E"O
:;:; ~
c: .-
.-c:Q
) :)
UI
'-E
g"C
.t:
m
Q)
.91~m
.CE
m.x
.-
m::!:
Eo
C!
~
c:>
.-
Q)
'-c:..Qm
.-
E.2
Q).C
"0 ~
.Q
m.c:
-"":;,
0.-C
!U
I c:
c:--Q
) '-
-O111-
c.. :~
:;,=U
I m
~
Q)
m
'-Q
) Q
)-c.m
:)
"0 '-
c: Q
)m
"OE
.-
8~Q) .-
'- ()m
Q)
c.
:-g ~
~
m>
.t:Q
)c.:;,~E.Q
ic::;,
~c~
;a...~cmEo~
(\!)(\!4>
-4>
C(\!'-~
~c(\!4>
~
O
() >
~E
-~~
4>°(\!1;::~
I-c.2:.4>
-Q
) Q)
"CL-
Q)
U)
III
~-O
=:1-=
1IIc.I11"1::~Q
)
E>
cl11>C
~
>~
=:1
.-+00
Q)~
.-III Q)
U)-C~CQ)U)Q)L--
f-Q)~
§+00
~ rr' (0)(0)
~~
~
.~
8 8
liil
~
[
~
~
~
~
-;-1u
8 .e:
t4(Q>Q
)~"C
>Q
)~'-~(0o"ia.?:.
-£:'!0>Q)~
"C>
Q)~
'-~100m~
It) It)
NN
I~ °lo
lol
l1)ll1)l~
lg1"'" (0
(0 r--
m
T"" "'"
:<0~
..,.:
'1"- tD
,I~
t\i
r--Ir--
l.,f .,f
1--
iMI~
~M
I~IM
I~~
MI~
I~'M
IMI~
I~I~
'~
Ll)C'II
ma)
C'IIC
")
11)11)
~~
LO J LO
I LO
N1N
1N
N-
68 ~(\I
~1~
I.~i
mlm
lU
;i
'ot"'ot"N
1010
NN
MN~
0011)11)II)~
NO
~~
~o
It)ON
'Wf'
Lt)1 010.!N
1N1N
10~
°IO
IOI
IJ)I
Ol
o IJ)IJ)O
NO
O
CJ)O
C')~
~T
""T
""T""T
""T""N
glg
l~I~
I~lg
CO
CO
I'-CX
)~~
lolo
l~I~
I~lo
2 o
~
~
.~
~."..'.C
DC
D::~
00Nc,.j0N"'"
oJ ~-I0.
N\~
N
LOCD
r--
Q)
m.uQ)
0.(I).t:om~"52'E
:Q)
0.Q)
~!IIO"5.::J
~;s.!2~~Q)
"-Q)
(/)
>~=!
B
tl t2 Ti~
Fig. 12. Tensiunea de restabilire prezumata pentru Tncercaride rupere a curenlilor capacitivi.
9.5.3.2. Aceasta capacitate de rupere se raporteaza la manevraunei baterii de condensatoare. cand una sau mai multe baterii decondensatoare sunt conectate in apropierea sursei intreruptorului.furnizand un curent de apel stabilit egal cu capacitatea de inchiderenominala a bateriilor de condensatoare.
9.5.4. Supratensiunile de comutatie in conditiile de referinta vorfi indicate de intreprinderea constructoare. Ele trebuie sa cuprindavalorile in raport cu pamantul. masurate la bornele intreruptorului. pepartea bateriei §i pe partea alimentarii. precum §i daca nici o parte abater;ei nu este legata la pamant. valorile intre bornele bateriei §ipunctul neutru al acesteia (la bateriile legate in triunghi, valorile intrebornele bateriei).
9.5.5. Capacitatea de inchidere nomina/a' a bateriilor de con-densatoare
9.5.5.1. Capacitatea de inchidere nominalc1 a bateriilor de con-densatoare este valoarea de varf a curentului pe care intreruptorul
69
este capabil sa-1 stabileasca la tensiunea sa nominala ~i cu ofrecventa a curentului de apel comparabila cu cea care rezulta dincondi.tiile de serviciu .
9.5.5.2. Specificarea capacitalii de Inchidere nominala a bate-
riilor de condensatoare este obligatorie pentru Intreruptoarele care au
precizata o capacitate de rupere nominala a bateriilor multiple de
condensatoare.
9.5.5.3. Valorile capacitatii de inchidere nominala a bateriilor decondensatoare se indica sa fie seria R-10.
9.6. Capacitatea de rupere nominala la defect evolutiv
(defect consecutiv)9.6.1. Defectul evolutiv reprezint8 una dintre solicit8rile foarte
grele ale Intreruptorului.Supratensiunile produse la Intreruperea micilor curenti inductivi
sau capacitivi pot produce defecte In retea, conduc8nd la scurtcir-cuite nete, care provoac8 reaprinderea arcului In Intreruptor. Defectulevolutiv reprezint8 o succesiune de defecte care l~i schimb8 carac-terul pe parcurs. Acest tip de defect, denumit defect evolutiv sauconsecutiv, poate pune In pericollntreruptorul.
9.6.2. Verificarea comportarii intreruptorului la astfel de defectare drept scop asigurarea in funclionare a posibilitalii de intrerupere aacestor defecte in bune condi1ji.
Verificarea nu este necesara decat daca se constata, la incer-carile privitoare la deconectarea transformatoarelor in gol. a liniiloraeriene in gol, ca supratensiunile produse depa~esc anumite valorilimita, putand provoca conturnari sau strapungeri. Aceste valori limitase stabilesc in legatura cu coordonarea izolaliei.
9.6.3. Verificarea ~i condi1iile de incercare vor fi stabilite. in
general, printr-o convenlie speciala cu intreprinderea constructoare.
9.6.4. Curentul de rupere simetric nominal in condiliile defec-tului consecutiv este indicat de intreprinderea constructoare sau sta-bilit pe baza unej conventii cu aceasta.
70
9.7. Comportarea la dubla punere la pamant9.7.1. Deconectarea la dubla punere la pam8nt reprezinta o
situatie extrem de dificila, care poate aparea in retelele cu neutrul
nelegat efectiv la pam8nt.Daca intr-o astfel de retea se produce o punere la pamant pe
una din faze, reteaua poate continua un timp sa functioneze. Daca in
acest interval, datorita supratensionarii fazelor sanatoase, apare o alta
punere la pam8nt pe alta faza, se produce un scurtcircuit bifazat prin
dubla punere la pam8nt.Daca cele doua puneri la pam8nt se gasesc in aval de intrerup-
tor, scurtcircuitul este intrerupt de cei doi pori ai intreruptorului cores-
punzatori fazelor afectate. Daca insa ele se gas.esc de o parte ~i de
alta a intreruptorului, scurtcircuitul este intrerupt de un singur pol, care
este in acest caz suprasolicitat.
9.7.2. Verificarea comportarii intreruptoarelor la deconectarea
scurtcircuitului bipolar de catre un singur pol se recomanda in cazul
retelelor cu neutrul nelegat efectiv la pamant, avand lungimi mari §icare continua sa functioneze timp indelungat cu un defect pe o faza,
in special daca se prevede o frecvent8 relativ mare a punerilor la
pamant.
9.8. Capacitatea de rupere nominala la curenti mici inductivi9.8.1. 1ntreruperea micilor curenti inductivi este o operatie care
reprezinta. in general, o dificultate pentru intreruptor. 1n special lainalta tensiune exista circuite care au o inductanta mare ~i absorbmici curenti inductivi. cum este cazul la deconectarea in gol atransformatoarelor cu tensiunea nominala mai mare de 100 kV. 1naceste conditii, intreruperea circuitului da na~tere unor oscilatii ale
tensiunii tranzitorii de restabilire.Deconectarea motoarelor de inalta tensiune in gol sau cu o
sarcina redusa fata de cea nominala se poate incadra tot in categoriaintreruperii micilor curenti inductivi ~i da na~tere unor fenomenesimilare. Situatia este cu deosebire critica atunci cand deconectarease produce chiar in timpul pornirii motorului.
71
9.8.2. Aceste intreruperi au drept consecinta formarea desuprasarcini care solicita nu numai izolatia intreruptorului, dar ~i
izolatia intregii instalatii.
9.8.3. La ruperea curentilor de magazinare a transformatoarelorin gol, in regim stabilizat ~i la tensiuni care nu depa~esc tensiunea lor
nominala, supratensiunile au valori mici.De asemenea, intreruperea unui curent de conectare a transfor-
matoarelor in gol nu este conditie normala de exploatare. Din acestemotive, nu sunt necesare verificarile respective.
9.9. Comportarea in domeniul critic9.9.1. Domeniul critic este ace! domeniu al curentilor intrerupti,
in care stingerea arcului se face intr-un timp considerabil mai lungdecat in cazul curentului de rupere nominal.
9.9.2. Intreprinderea constructoare trebuie sa furnizeze infor-
matii asupra existentei ~i intinderii domeniului critic.
9.9.3. Incercarea capacitatii de rupere trebuie sa se faca ~i lavalori ale curentului intrerupt situat in domeniul critic.
10. COORDONAREA VALORILOR NOMINALE
10.1. Valorile coordonate ale tensiunilor nominale, capacit8tilorde rupere in scurtcircuit §i curentilor nominali de serviciu continuu suntindicate in tabelele 15 A §i 15 B.
10.2. Coordonarea valorilor nu este obligatorie. constituind doarun ghid care indica valori preferentiale. 1n consecinta. un intreruptorcare poseda a combinatie de valori nominale diferite nu este in afaranormelor ST AS ~i CEI pentru intreruptoare.
11. DISPOZITIVE PENTRU ACTIONAREA JNTRERUPTOARELOR
11.1. Dispozitivul de actionare a intreruptorului de inalta tensiune
este un aparat montat separat sau facand corp comun cu intreruptorul
~i destinat sa inchida, sa mentina inchis ~i sa deschida intreruptorul
respectiv.
72
q:II)-~Q)
oQ~
0~mo"Q.
::J~->.!: ~
Q) M
-Nm.-
~
mm
-C
)(\1.-CE
((\!o
Q.
c .-
L- c
0 ::J
'E
.1n0
c-Q
)m
->
::J
mU
~mco"Eoo(jQ
) ~
~
~"0
('3 ~
c: "
('3 .-~
2. E
a ~
~
9 .0
~(,)
Q)
~
~I
('3 ...:J
IQ.
Q)
(,)('3
Q.
(I) I
U2.!2
I
(O:::J
0) .
I:=~
~.2
(0 >
U)
1:=
~1:=
.-"'-'
0>
E1-
0r-
"
""iUc:
'Eo~
=-~~c~~()
~(\I10
10 Il)
0N
~
1:- oo,
OM(0 000It>
It>
It>
NN
N
0000(0(0~
~
0000Ll)Ll)N
N
oo0v
73
I!). ID
I!)
O~
N.-N
'Ot
0000vv"!.,...
000M
MM
(0(0(0
0000LI)LI)LI)LI)N
NN
N~
~~
-
000000IC
ICIC
~~
~
0000ID
ID(\1(\1
oo0"t
~
Lt>.IP
Il)OO
CO
N.-N
oq-ll)
001°
°~
~
000C
')C')C
')(0
(0 (0
0000011>
11>11>
11>11>
NN
NN
N-~
-~~ 00000000<
0<0<
0<0
000000Ll)Ll)Ll)N
NN
000000..;1-..;1-
IXl
I{)-"::5"'Q
).c~
..ow..IGO"Q.
~
.-'-
'-
~
Ec
.---IG..9?
EIG
.-
Q)
(/)0
->IG
.¥c.-(Y
)E
No
T-
C
Q)
'- 'C
O'E
.co
~~
.00
>
CIG
2
~
~IG
u
CO'COoUIQ
) ~
~
~"C
ro
~c
-ro
.-~
(i)E
::I-U
I ro o
."- <
~
c u
~uQ
)1::~ro
"- ::I
Ic.
(i) U
;m
c. (/)
(,) ::I
m"-
-
IO~
0>
-c:~
~,~
10
><
nC:~
c: ,-
~0>
E
1- 0c: ~
mc:
"Eo~c::::;.3"E
:0)'-;:I
U
IC']
I~ o0m 000I
II) II)
II)
NN
N
000000m
mm
000000000N
NN
75 I/)~ 00LO
LON
N~
- 000000tD
tDtD
---
000000000000N
NN
<"
00~
~
0('I'"'"
1000000101010
,-
00000000
10000
NN
NN
~
~~
oo 11)11)11)
---(f)(f)(f)
oo0-.t
I~
~
0 ID
010
LI'>. °
°1°
LI'>. °
°1°
~N
N'V
Nr;;'V
IDN
r;;'VID
'V
o00N
11.2. Dispozitivele de ac:tionare se clasifici astfel:
11.2.1. Dupa modul de actionare, in functie de energia dispo-
nibila:a) dispozitive manuale. la care actionarea se executa folosind
exclusiv energia aparatului;b) dispozitive cu servomotor:-cu actionare directa. cand energia de la sursa auxiliara este
absorbita in timpul actionarii;-cu actionare indirecta, cand energia de la sursa auxiliara este
absorbita ~i acumulata inainte de efectuarea actionarii; aceasta ener-
gie poate fi. de exemplu. acumulata intr-un resort;c) dispozitive pneumatice. care folosesc pentru actionare ener-
gia acumulata in aerul comprirnat:d) dispozitive oleopneumatice. care folosesc pentru actionare
energia acumulata intr-un gaz comprimat. transmiterea comenzilor
efectuandu-se hidraulic;e) dispozitiv electromagnetic (solenoidale). care folosesc pentru
actionare energia data de bateria de acumulatoare sau prin redresoare.
Tn anexa III este prezentata o comparatie tehnica a principa-lelor tipuri de dispozitive de actionare.
11.2.2. Dupa pozitia relativa fata de intreruptorul comandat:a) dispozitive de constructie independenta. cuplate cu intrerup-
torul respectiv prin piese intermediare;b) dispozitive care fac corp comun cu intreruptorul. fiind O parte
integranta () acestora.
11.2.3. Dup8. felul ciclurilor de func1ionare:a) dispozitive care pot func1iona In cicluri, cu respectarea auto-
mat8. a Inchiderii;b) dispozitive care nu pot func1iona In astfel de cicluri.
11.3. Actionarea tripolara sau monopolara
11.3.1. La tensiuni foarte inalte, unde, din cauza distantei mari
intre poli, nu se poate realiza o transmisie mecanic8 comuna, de la un
76
singur dispozitiv de actionare se folosesc intreruptoare monopolare,
cu dispozitiv de actionare pentru fiecare pol.
11.3.2. Se folosesc, de asemenea, intreruptoare monopolare in
cazul circuitelor cu reanclan~are automata monofazata.
In aceste cazuri se pot folosi ~i intreruptoare tripolare, daca
dispozitivul de actionare permite manevrarea separata a fiecarui pol.
11.3.3.1n celelalte cazuri se folosesc aclion8ri cornune pentru
toli polii.
11.4. Principiile de actionare
11.4.1. Ac!ionarea intreruptorului trebuie sa se faca numai cu
dispozitivul de ac!ionare indicat de intreprinderea constructoare.
11.4.2. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure functio-
narea normala a Intreruptoarelor pentru care sunt destinate, la para-
metrii garantati ai Intreruptorului respectiv, pentru toate valorile de
tensiune.
11.4.3. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure posibili-tatea deschiderii intreruptorului in toate cazurile la comanda manuala.chiar ~i in absenta sursei exterioare de energie (in afara de cea nece-
sara pentru functionarea declan~atoarelor ~i releelor), intreruptorulfiind in prealabil inchis.
11.4.4. Dispozitivele de actionare trebuie sa asigure POsibili-
tatea actionarii neoperative (circuitul primar nefiind sub tensiune) la
montaj, verificare sau in caz de avarie a circuitelor de alimentare.
11.4.5. Dispozitivul de actionare trebuie sa poata asigura ciclul
de functionare pentru care este garantat intreruptorul.
11.4.6. In cazul dispozitivelor de aclionare cu aclJmulare de
energie, acumularea trebuie sa fie suficienta pentru a realiza in bune
condilii ciclul de funclionare.
77
11.4.7. Dispozitivele de actionare trebuie sa permita nu numaicomanda voita de la d istanta, ci ~i comanda automata (declan~area
in urma actionarii protectiei prin relee ~i anclan~area in urma actionarii
instalatiilor de automatizare etc.).
11.4.8. Dispozitivul de actionare trebuie sa fie prevazut cu blo-carea (mecanica sau electrica) contra anclan~arilor repetate (a saritu-
rilotJ, adica anclan~area ~i declan~rea repetate cand 1ntreruptorul
este 1nchis pe un circuit (antipompaj pentru ansamblul 1ntreruptoruluitripolar sau pentru fiecare pol) .
11.4.9. Un ansamblu de dispozitive de actionare monofazatetrebuie sa ofere posibilitatea declan~arii monofazate ~i trifazate.
11.4.10. Disparitia tensiunii de alimentare nu trebuie sa pro-voace declan~area Intreruptorului, daca nu se prevede In mod special
acest mod de declan~are.
11.4.11. Dispozitivele de actionare trebuie sa aiba circuite
separate pentru comanda ~i semnalizare.
11.4.12. Dispozitivele de actionare trebuie sa aiba prevazuta
posibilitatea protectiei circuitelor de comanda ~i a controlului integri-tatii atat a circuitelor de anclan~are. cat ~i a celor de declan~are.
11.4.13. Circuitele de anclan~are ~i declan~are se vor dimen-
siona pentru a trecere de scurta durata a curentului; de aceea, este
necesar ca dispozitivele de actionare sa aiba posibilitatea ca impulsultransmis sa fie de scurta durata ~i intrerupt automat imediat ce
operatia s-a terminat.
11.4.14. Circuitele de anclan§are §i declan§are trebuie sa fie
separate.
11.4.15. Executarea unei comenzi de declan§are nu trebuie safie insotita de trimiterea unei polaritap chiar trecatoare catre circuitul
exterior de anclan§are.
78
De asemenea, executa rea unei comenzi de anclan§are nu
trebuie sa fie insotita de trimiterea unei polaritati in circuitul exterior de
declan§are.
11.4.16. Dispozitivele de aclionare trebuie sa ofere posibilitatea
transmiterii la distanla a urmatoarelor informatii:
-semnalizari de protectie;-semnalizari functionale necesare (defecte ale Intreruptorului,
blocarea declan§arii etc.);-semnalizari de supraveghere a circuitelor.
11.4.17. Conditii suplimentare pentru dispozitivele de actionare
cu doua dispozitive de declan§are:(1) Circuitele celui de-al doilea dispozitiv de declan~arE~ (inclusiv
releele aferente) trebuie sa fie complet separate galvanic de circuitele
primului dispozitiv.(2) Dispozitivul de actionare trebuie sa asigure posibilitatea
efectuarii unui ciclu complet D -I -D prin oricare din dispo,~itivele de
declan§are.(3) Dispozitivul de actionare trebuie sa asigure posibilitatea
actionarii fie simultane, fie succesive (1n cascada) a celor doua dispo-zitive de declan§are, fara efecte negative, precum §i a actionarii
numai a unuia (oricaruia) dintre cele doua dispozitive.(4) Dispozitivul de actionare trebuie sa permita blocarea (sau, la
alegere, comandarea) declan§arii prin ambele dispozitive de declan-
§are, la scaderea presiunii de actionare.(5) Dispozitivul de actionare trebuie sa permita blocarea actio-
narii repetate (pompajului) 1n cazul anclan§arii pe defect, chiar daca
declan§area este comandata numai printr-un singur dispozitiv de
declan§are.
11.5. Tensiunile nominale11.5.1. Alimentarea dispozitivelor de actionare se va face. de
preferinta, in curent alternativ, la tensiunile nominale precizate in
tabelul16.
79
Tabelul16
Tensiunile de alimentare (in curent alternativ)
~
Retelele monofazate cu
trei fire (V)Retelele monofazate
cu doua fire (V)120/240 120
(220)
.?.:}2
(240)
277
-
(220/380)
230/400
(240/415)
2771480
11.5.2. Dispozitivul de aclionare trebuie sa asigure energia
necesara manevrarii Tntreruptoarelor pentru Tntreaga gama de valori a
tensiunii de alimentare cuprinsa Tntre 85% ~i 110% din valoarea
nominala.
1n lipsa tensiunii alternative, dispozitivul trebuie sa permita
pregatirea pentru conectarea (prin armare, ridicarea presiunii. manual)la un timp maxim prescris.
11.6. Frecventa nominali
11.6.1. Frecventa nominal8 de alimentare a dispozitivelor de
actionare este de 50 Hz.
".6.2. Dispozitivele trebuie sa functioneze corect la frecvenle
cuprinse intre 90% ~i 105% din valoarea nominala.
11.7. Presiunile nominale ale gazului comprimat
11.7.1. Valorile normale ale presiunii gazului comprimat pentru
alirnentarea dispozitivelor de actionare sunt urmatoarele: 0.5 MPa;
1 MPa; 1,6 MPa; 2 MPa; 3 MPa; 4 MPa.
11.7.2. Presiunea nominala a gazului comprimat trebuie coor-
donata, in principiu. cu cea a gazului comprimat pentru aclionarea
altor aparate sau alte scopuri. Se va cauta reducerea la minimum a
numarului de presiuni nominale djferite existente intr-o stalie.
80
11.7.3. Limitele de variatie admisibile ale presiunii de alimentare
se stabilesc, in principiu, de catre intreprinderea constructoare.
in cazul in care nu exista specificatie de la constructor, se
poate considera ca un dispozitiv de actionare trebuie sa fie capabil sa
inchida ~i sa deschida intreruptoarele cand presiunea gazuluicomprimat este cuprinsa intre 85% ~i 110% din presiunea nominala
de alimentare.Se va acorda atentie coordonarii acestor limite admisibile, in
cazul distributiilor de gaz comprimat, care servesc mai multor scopuri
sau alimenteaza aparate de tipuri diferite.
11.8. Declan~atoarele de inchidere ~i deschidere11.8.1. Declan~atoarele de Inchidere ~i deschidere trebuie sa
fie alimentate in curent continuu la urmatoarele tensiuni nominale: 24;
48; 110 ~i ~ V.
11.8.2. Limitele de functionare a declan~atoarelor sunt urma-
toarele:a) declan~atoarele de tnchidere: 85 -110% din tensiunea de
alimentare a dispozitivului de tnchidere;b) declan~atoarele de deschidere: 70 -115% din tensiunea de
alimentare a dispozitivului de deschidere.
11.9. Echipamentele auxiliare11.9.1. Echipamentele auxiliare sunt utilizate in circuitele auxi-
liare ~i de comanda ale intreruptorului.Sunt aplicabile prevederile cuprinse in STAS CEI 694. cap. 5.4:
Aparate electrice de inalta tensiune -Prescrip/ii comune. cu urmatoa-
rele completari:a) conexiunile trebuie sa suporte actiunile impuse de catre
intreruptor (in special cele care sunt datorate eforturilor mecanice in
timpul manevrelor);b) in cazul intreruptoarelor pentru exterior, toate echipamen-
tele auxiliare trebuie sa fie protejate eficient contra ploii ~i umiditatii;
81
c) echipamentele auxiliare speciale, ca indicatoarele de lichid,
indicatoarele de presiune, supapele de securitate, echipamenltul de
umplere ~i golire, incalzire ~i contactele de blocaj trebuie sa fiJnctio-
neze in limitele specificate ale tensiunii de alimentare a circuitelor
auxiliare ~i de comanda ~i/sau in limitele de utilizare a fluidelor de
manevra ~i de rupere;d) puterea consumata de catre rezistentele de incalzire la ten-
siunea nominala trebuie sa aiba valoarea indicata de catre constructor
cu :1=10% abatere.
11.9.2. Izolatia elementelor care, in functionare, se afla sub ten-
siune, cu exceptia bobinajelor motoarelor electrice, trebuie sa suporte
timp de un minut o tensiune de incercare de 2 kV la frecven:ta de 50 Hz.
11.9.3. Consumul declan~atoarelor de Inchidere ~i de deschi-
dere trebuie sa fie cat mai redus. El trebuie sa fie corelat cu capacita-
tea de Inchidere a contactelor aparatelor de comanda (comutatoare
sau butoane de comanda, relee intermediare, relee de protectie etc.).
11.9.4. Numarul ~i tipul contactelor auxiliare necesare se stabi-
lesc in raport cu schemele de circuite secundare de referinta. StJnt, de
asemenea, necesare contacte auxiliare de rezerva.
In raport cu principiul de semnalizare a declan~arii de avarie (~i,
eventual, ~i a anclan~arii automate a rezervei) poate ti necelsar un
contact pasager.
12. CONDITIILE CONSTRUCTIVE
12.1. Prescriptiile pentru lichidele utilizate in intreruptoare sunt
In conformitate cu prevederile STAS CEI 694 -Aparate electrice de
inalta tensiune. PrescripJii comune.Conditiile pentru lichidele utilizate in intreruptoare se refera. in
general. la:
82
a) existen1a unei posibilitati u§oare de umplere §i/sau de golire
a aparatului de lichid, a circuitului principal, fiind scos de sub tensiune
§i pus la pamant (fac exceptie dispozitivele de actionare);b) existen1a indicarii limitelor maxime §i minime ale ni'velului de
lichid pentru o functionare corecta;c) lichidul utilizat in intreruptor (uleiul izolant) trebuiE~ sa aiba
caracteristici in conformitate cu CEI 296 §i STAS 811.
12.2. Prescriptiile pentru gazul utilizat in intreruptoare sunt pre-cizate in conformitate cu STAS CEI 694 -Aparate e/ectric6' de inalta
tensiune. PrescripJii comune.
12.2.1. Condi1iile pentru gazul utilizat in intreruptoare se refera,
Tn general, la:a) specjficarea cantita1ii, calita1ii ~i densita1ii cerute pentru gazul
utilizat in intreruptor;b) existenla instruc1iunilor necesare pentru regenerarea gazului
~i men1inerea calita1ii ~i cantita1ii cerute;c) hexafluorura de sulf (SF 6) utilizata in aparatele de conexiuni
trebuie sa fie Tn conformitate cu CEI 376.
12.2.2. Fabricantul trebuie sa indice presiunile maxime ~i mini-
me ale gazului comprimat, pentru stingere, pentru care int.reruptoruleste capabil sa funclioneze la caracteristicile sale normale ~i pentru
reglajele necesare.
12.3. Cerinlele privind racordurileConstructiv, intreruptorul trebuie sa ofere posibilitatea racordarii
dimensiunilor uzuale, practicate pentru racorduri §i in dispozitia
convenabila.
12.3.1. Pentru racordul conductoarelor se vor preciza directiilenecesare, in scopul evitarii incalzirilor excesive ~i solicitarilor inutileasupra intreruptorului. precum ~i pentru asigurarea distantelor de
izolare in aer.
83
12.3.2. Racordarea circuitelor auxiliare trebuie sa fie u~oara ~i
sa nu necesite constructii suplimentare.
12.3.3. Pentru racordarea elementelor de dirijare a jetului de
gaze sau lichid este necesara indicarea dimensiunilor conductelor ~i
precizarea locurilor de montare a acestora.
12.3.4. Racordul pentru legarea la pamant trebuie indicat
coform ST AS 11381 §i dimensionat corespunzator .
12.4. Placuta indicatoare12.4.1. Placutele indicatoare (etichetele) intreruptorului ~i ale
dispozitivelor sale de actionare trebuie sa cuprinda indicatiile completeale constructorului. Continutul etichetelor trebuie sa fie in conformitate
cu STAS 3686.
12.4.2. Etichetele trebuie sa fie vizibile In pozitiile de serviciu §i
montaj normale.
13. CONDITIILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE, MONTAJ
~IMENTENANTApENTRUTNTRERUPTOARE
13.1. Transportul, depozitarea. instalarea. precum ~i Tntre1ine-rea trebuie sa se efectueze conform cartii tehnice a Tntreruptorului.
1n aceasta situa1ie este necesar ca fabricantul sa furnizeze
datele privind transportul ~i depozitarea, Tn timp util. Tnaintea livrarii.iar cele privind montajul ~i Tntre1inerea (rnentenanla), cel mai tarziu la
livrare.
13.2. in timpul transportului ~i depozitarii Intreruptoarelor. estenecesar sa fie respectate conditiile de temperatura ~i umiditateprecizate In comanda. in cazul cand acestea nu se pot respecta. este
necesar un acord Intre fabricant ~i beneficiar .
13.3. Pentru efectuarea corect8 a operatiilor de dezambalare ~imanipulare, fabricantul va mentiona 1ntregul flux al operatiilor necesare
~i va preciza toate dispozitivele speciale de ridicare ~i pozitionare.
84
13.4. in cazurile In care aparatul se transporta demontat,Impreuna cu aparatul se va livra un desen In care va ti indicat modul
de asamblare a componentelor .
13.5. Montarea se va efedua respectandu-se prevederile cuprinse
in instructiunile fabricantului.Fabricantul va furniza datele ~i elementele componente privind
racordurile (pentru conductoare, circuite auxiliare, elemente de dirijarea agentului de stingere-gaze sau lichid) ~i racordul pentru legarea la
pamant.Se recomanda ca fabricantul sa furnizeze ansamblul intrerupto-
rului -dispozitive de actionare in montaj complet funclional, adica
incluzand suporturile de sustinere, racordurile de legatura intre
intreruptor ~i dispozitivele de actionare ~j toate accesoriile necesare
(de exemplu, amortizoare etc.).
13.6. Dupa instalarea intreruptorului ~i montarea tuturor racor-
durilor. se efectueaza incercarile de punere in exploatare. Nomencla-
torul de incercari se va alege (de comun acord. de catre fabricant ~ibeneficiar) in funclie de tipul intreruptorului. tipul dispozitivului de
aclionare. condiliile de exploatare ~i volumul de informalii dorite ~i
luand in considerare aspectele tehnico-economice.
13.7. Mentenan'aFabricantul va da informatiile necesare pentru stabilirea progra-
mului de revizii in exploatare; ciclurile de revizii planificate se vor
specifica in raport cu informatiile furnizate de fabricant privind:
-numarul de manevre la scurtcircuit;-numarul de manevre la curent nominal.Anduranta electrica este determinata de uzura contactelor.
uzura materialului izolant ~i degradarea mediului de stingere; ea se
exprima valoric prin acumularea kiloamperilor intrerupti intre doua
revizii generale (de exemplu, intreruptorul cu SF6, tip HPL. fabricatieABB, poate rezista la cel putin 20 de ruperi la 40 kA ~i la cel
putin 15 ruperi la 50 kA, fara depa~irea valorilor permise de uzura).
85
Pentru valori mai scazute ale curentului, numarul de ruperi intre
doua revizii consecutive cre~te aproape invers proportional cu patratul
curentului (fig. 13) .
De exemplu: intreruptoarele cu SF6, tip H14P40 (fabrica1ie
Electroputere) rezista la 8 ruperi la curentul nominal de rupere de 31,5 kA
~i 5 ruperi la 40 kA ( conform Instruc/iunilor de montaj $i exploatare) .
Nr. de declan~ari.(n)
)000
3
1000
'00 1
100503021)
10
~
~
1Curentul de r\lF9rr;
1 2 3 5 10 20304050 (kA)
Fig. 13. Numarul de declan~ari garantat (n). in functie de curentul de rupere:
1 -intreruptor Electroputere (10-420) (conform 3E Cn-85); 2- intreruptor
Siemens (3AT 21-420); 3- intreruptor ABB (HPL-B-420).
C. DATELE NECESARE PENTRU ELABORAREA
DOCUMENTATIILOR DE PROIECTARE
14. DATELE NECESARE PENTRU ALEGEREAINTRERUP-
TOARELOR IN FUNCTIE DE CONDITIILE DE UTlLIZARE
Cand se solicit8 caracteristici tehnice referitoare la un intrerup-tor, intreprinderea furnizoare va transmite urm8toarele date, insolitede descrieri ~i desene:
86
14.1. Valorile nominale ~i caracteristicile
14.1.1. Date generate:
a) numarul de poli;
b) clasa: interior sau exterior;
c) temperatura;d) stratul maxim de gheata admis (g/cm2);
e) viteza maxima admisa a vantului (m/s);
1) tensiunea nominala;
g) nivelul de izolatie nominal;
h) frecventa nominala;
i) curentul nominal.
14.1.2. Capacitatea nominala de rupere:
a) capacitatea de rupere nominata, la scurtcircuit;
b) capacitatea nominala de rupere a finiilor in gol;
c) capacitatea nominala de rupere a cablurilor in gol;
d) capacitatea nominala de rupere a bateriilor unice de conden-
satoare;e) capacitatea nominala de rupere a bateriilor multiple de con-
densatoare;1) capacitatea nominala de rupere a curenlilor mici inductivi.
14.1.3. Factorul primul pol.
14.1.4. TTR pentru scurtcircuit la borne.
14.1.5. Caracterisitici nominate pentru defect kilo metric
14.1.6. Capacitatea nominala de inchidere pe scurtcircuit.
14.1.7. Secventa nominala de manevra
14.1.8. Durata nominala de scurtcircuit.
14.1.9. Capacitatea nominata de rupere in opoz~ie de faza.
R7
14.1.10. Durate de deschidere, durate de intrerupere ~i durate
de inchidere nominate.
14.1.11. Rezultatele incerc8rilor de tip specifice privind polua-
rea artificial8 ~i perturbatiile radio.
14.2. incercirile de tip
Buletin sau certificat de incercari
14.3. Detaliile constructive
14.3.1. Pentru intreruptoarele cu ulei: masa intreruptorului faraulei, masa uleiului, recomandari referitoare la calitatea uleiului, numa-
rul de rezervoare.
14.3.2. Pentru intreruptoarele cu aer comprimat: masa intrerup-
torului complet, presiunea nominala de alimentare a aerului pentru
rupere ~i limitele presiunji aeruluj intre care intreruptorul functioneaza
corect, capacjtateza rezervorului intreruptorului, cantitatea de aer (la
presiunea atmosferica) necesara pentru un ciclu deschidere-inchi-dere-deschidere.
Pentru intreruptoarele destinate reancla~arii automate rapide seva preciza cantitatea de aer (la presiunea atmosferica) necesara
pentru o manevra deschidere-inchidere-deschidere.
14.3.3. Pentru alte tipuri de intreruptoare cu gaz: masa intre-
ruptorului complet, presiunea gazului de stingere ~i limitele presiuniigazului intre care Tntreruptorul functioneazc3 corect, volumul total de
gaz pe pol la presiunea de 0, 1 MPa (1 bar), caracteristicile deetan~are ale intreruptrului, cota de pierderi pe an.
14.3.4. Numc3rul de elemente de rupere pe poli
14.3.5. Distantele minime in aer:
-intre poli;
-la pam.13nt;
88
-limitele perimetrului de sigurant8 (pentru intreruptoarele prev8-
zute cu dispozitiv de evacuare spre exterior a gazelor ionizate ~i a
fl8carilor) .
14.3.6. Oricare alte dispozitive speciale pentru asigurarea men-
tinerii caracteristicilor nominale ale intreruptorului la temperaturi limite
specificate ale aerului ambiant (incalzire ~i racire).
14.4. Mecanismele de actionare a intreruptorului ~i echipa-
mentul asociat
14.4.1. Tipul mecanismului de inchidere.
14.4.2. Daca intreruptorul este cu sau far8 libera deschidere ~i
daca este prevazut cu blocaje ale inchiderii conditionate.
14.4.3. Tensiunea nominala §i, eventual, presiunea nominala a
fluidului de comanda a mecanismului de Tnchidere §i limitele acesteia.
daca ele difera de cele nominale.
14.4.4. Curentul absorbit la tensiunea nominala de alimentare
pentru Inchiderea Intreruptorului.
14.4.5. Cantitatea de aer (redusa la presiunea atmosferica)
necesara pentru inchiderea intreruptorului la tensiunea nominala de
alimentare.
14.4.6. Tensiunea nominala de alimentare a declan~atorului de
deschidere.
14.4. 7. Curentul absorbit la tensiunea nominala de alimentare
de declan~atorul de deschidere.
14.4.8. Numarul ~i tipul contactelor auxiliare de rezerva.
14.4.9. Curentul absorbit la tensiunea de alimentare de alte
auxiliare"
89
14.4.10. Reglajele dispozitivelor de blocaj de inalt8 ~i joas8
t.ensiune.
14.5. Dimensiunile de gabarit ~i alte caracteristici constructive
14.5.1. Cotele de gabarit (cu indicarea gabaritului maxim) (m).
14.5.2. Bornele de racordare (cotele necesare pentru montaj)
14.5.3. Efortul admis la borne (kg).
14.5.4. Masa intreruptorului ~i, separat, a dispozitivului de aclio-
nare (kg).
14.5.5. Volumul de ulei (1).
14.5.6. Gradul de protectie mecanic8 a intreruptorului.
14.5.7. Dispozitivele de blocaj necesare
14.5.8. Felul de montaj (fix, amor1izoare seism etc.).
14.5.9. Efortul static ~i dinamic asupra fundatiei la inchidere ~ila deschidere pe scurtcircuit ~i punctele de aplicatie (daN).
14.5.10. Modul ~i cotele de fix are (m)
,4.5.". Centrul de greutate.
14.5.12. Informatiile privind accesoriile intreruptorului.
14.6. Conditiile de livrare
14.7. Conditiile ce trebuie respectate la transport, depozitare §i
instalare.
14.8. Lista (nomenclatorul) de probe necesare la punerea in
exploatare.
90
14.9. Datele necesare pentru stabilirea programului de
revizii in exploatare, dupi cum urmeazi:
a) numc3rul de manevre la scurtcircuit;
b) numc3rul de manevre la curent nominal.
14.10. Documentatia de insotire a intreruptorului va cuprin-
de cel putin:
14.10.1. Buletinul de incercari ale intreruptorului ~i ale disPOzi-
tivului de actionare.
14.10.2. Cartea tehnica a Intreruptorului:
(1) Desenul de gabarit, cu indicarea modului de fixare, de
transport ~i racordare la re1ea.
(2) Sarcinile statice ~i dinamice ~i punctele de aplicare.(3) Schemele circuitelor secundare.(4) Instruc1iunile de montare ~i exploatare.
14.10.3. Fi~ele de reglaj, cu indicarea urmatoarelor date:-cursa totala a contactelor mobile (cm);
-cursa Tn contacte (cm);-distanta Tntre contacte Tn pozitia deschis (cm);
-timpii de actionare (ms);
-simultaneitatea contactelor (ms);
-verificarea cinematica etc.
15. DATELE NECESARE A FI CONTINUTE
IN CERERILE DE OFERTE ~I COMENZI
Cand se emite o cerere de oferta sau 0 comanda de intrerup-
toare, se recomand8 ca in aceasta sa fie cuprinse urmatoarele date
privind:
15.1. Caratecteristicile specifice retelei:
-tensiunea nominal8 a retelei ~i cea mai rid icat8;
-frecventa;
91
-numarul de faze;
-modul de tratare a neutrului.
15.2. Conditiile de utilizare:-tipul instalatiei: interior sau exterior;-temperaturile maxime ~i minime ale aerului ambiant (OC);-altitudinea de montare (m) (daca este superioara valorii
de 1000 m);-umiditatea maxima relativa a mediului ambiant (%);
-viteza maxima a vantului (m/s);-stratul maxim de gheata (g/cm2);-agenlii poluanti (tipul, cantitatea etc.);-acceleralia seismica maxima la sol (raportata la g);
-alte cond~ii speciale (atmosfere explozive etc.).
15.3. Datele privind intreruptorul:15.3.1. Numarul de poli.
15.3.2. Clasa: pentru interior sau exterior.
15.3.3. Tensiunea nominala.
15.3.4. Nivelul de izolatie nominal.
15.3.5. Frecventa nominal8
15.3.6. Curentul nominal.
15.3.7. Daca sunt aplicabile conditiile privind:a) capacitatea nominala de rupere a liniilor in gol;b) capacitatea nominala de rupere a cablurilor in gol;c) capacitatea nominata de rupere a bateriilor unice de conden-
satoare;d) capacitatea nominala de rupere a bateriilor multiple de con-
densatoare;e) capacitatea nominala de inchidere a bateriilor de conden-
satoare;1) capacitatea nominala de rupere a curentilor mici inductivi;g) capacitatea de rupere in opozitie de faza.
92
15.3.8. Capacitatea nominal8 de rupere la scurtcircuit
15.3.9. Factorul primului pol.
15.3.10. Daca valorile solicitate difera de cele standardizate
privind:a) TTR pentru scurtcircuit la borne;
b) caracteristicile pentru defect kilometric;
c) capacitatea de Inchidere la scurtcircuit.
15.3.11. Secventa de manevre nominala.
15.3.12. Durata de scurtcircuit cerut8, dac8 difer8 de cea
nominal8.
15.3.13. Durata de intrerupere
15.4. Daca sunt necesare Incercarile tip specifice la comanda
special a (poluare artificiala ~i perturbatii radio).
15.5. Caracteristicile mecanismului de actionare a Intrerupto-
rului ~i echipamentelor asociate acestuia:
15.5.1. Tipul: manual sau printr-o surs8 de energie.
15.5.2. Num8.rul ~i tipul contactelor auxiliare de rezerv8..
15.5.3. Tensiunea nominal8 de alimentare ~i frecventa nomi-
nala a acesteia.
15.5.4. Numarul dispozitivelor de declan~re.
15.6. Prescrip1iile referitoare la utilizarea aerului comprimat.
constructia ~i Incerc8rile rezervoarelor de sub presiune.
1 S. 7. Precizari asupra datelor despre orice alte conditii speciale
~i care pot influenta oferta sau comanda (de exemplu, frecventa de
manevre).
93
16. SIGURANTA IN FUNCTIONARE
16.1. Siguran.ta in functionare a unui intreruptor este rezul-
tanta unui ansamblu format din urmatoarele caracteristici:
-durabilitatea;
-fiabilitatea;
-mentenabilitatea;
-disponibilitatea.
16.2. Durabilitatea16.2.1. Durabilitatea este proprietatea intreruptorului de a putea
fi utilizat pe o durata indelungata, pana la casare, prin mentinerea sau
restabilirea caracteristicilor functionale in limitele stabilite pe durata
respectiva.Durabilitatea se confera intreruptorului prin conceptia, proiec-
tarea ~i realizarea sa ~i pentru condi1iile stabilite de utilizare.
16.2.2. Conform PE 028, indicatorul prin care se ex prima ~i secuantifica durabilitatea unui intreruptor este durata de viata utila:
minimum 30 de ani.
16.3. Fiabilitatea
16.3.1. Fiabilitatea se refera la proprietatea intreruptoarelor de
a nu se defecta.Fiabilitatea se exprima ~i se cuantifica cu ajutorul indicatorilor
de fiabilitate.In conformitate cu PE 028, indicatorii de fiabilitate sunt:
.centila de ordin P: maximum 1% din intreruptor se poate
defecta nereparabil in 30 de ani;
.rata de defectare A sau fiabilitatea R(t) sau timpul mediu intre
defectari MTBF .
16.3.2. Pentru intreruptoare, indicatorii MTBF sau A trebuie sa
corespunda parametrilor de mai jos, care se refera la ansambluri
trifazate de intreruptoare cu dispozitivele de actionare:
94
.defecte majore A. $ 0,033 an-1
MTBF ~ 30 de ani
.defecte minore A. $ 0,33 an-1
MTBF ~ 3 ani
pentru un nivel de incredere de minimum 0,8.
16.4. Mentenabilitatea este aptitudinea unui dispozitiv, in con-
ditiile date de utilizare, de a ti mentinut sau restabilit in stare de a-~i
indeplini functia speciticata, atunci cand mentenanta se efectueaza in
conditii date,cu procedee prescrise.
16.4.1. Mentenanta este ansamblul tuturor actiunilor tehnice
efectuate in scopul mentinerii sau nestabilirii unui intreruptor in stare
de a-~i indeplini functia specificat8.
16.4.2. Mentenanla poate fi:
a) corectiva (efectuata dupa aparitia unei defectari. in scopul
restabilirii intreruptorului la starea de a-~i indeplini funclia specificata);
b) preventiva (efectuata la intervale de timp predeterminate. inscopul reducerii probabilitalilor de defectare sau a degradarii perfor-
mantelor).
16.4.3. Durata de mentenanta preventiva ~i corectiva estepreliminat8 de catre fabricanti.
16.5. Disponibilitatea16.5.1. Disponibilitatea este aptitudinea unui intreruptor de a-~i
indeplini functia specificata la un moment dat sau intr-un anumitinterval de timp, considerand aspectele combinate de fiabilitate.mentenabilitate ~i organizare a actiunilor de mentenanta.
16.5.2. Disponibilitatea de timp este raportul dintre timpul in
care intreruptorul este apt sa functioneze ~i timpul total de observatie.
16.5.3. La contractele de furnitur8 se va ata~a o anex8 cu con-
ditiile de sigurant8 in functionare, care va cuprinde urm8toarele date:
95
a) nivelul de siguranla in funclionare, specificat prin valorileindicatorilor citali mai sus;
b) lista tipurilor de defectari considerate la determinarea indica-torilor de fiabilitate;
c) duratele de mentenanla preventiva ~i corectiva, preli:ninatede fabricanli pentru condiliile normate de utilizare;
d) lista stocurilor de piese de rezerva;e) obligaliile ce revin fabricantului ~i beneficiarului pentru reali-
zarea nivelului de siguranta de funclionare specifica.
96
ANEXA
REGLEMENTA.RI TEHNICE CONEXE
A. Standarde1. STAS 553/1-80 -Aparate de cornutatie pana la 1000 V in curent
alternativ2. STAS 930-89 -Retele electrice. Tensiuni norninale §i abateri adrni-
sibile
3. STAS 3686-93 -intreruptoare de curent alternativ pentru tensiuni
peste 1 kV
4. STAS 4195-70 -Dispozitive pentru actionarea intreruptoarelor decurent alternativ pentru tensiuni peste 1 kV
5. STAS 4297-79 -Aparate §i utilaje electrice. Curenti nominali
6. ST AS 6489/1.2-90 -Coordonarea izolatiei in instalatiile electrice cu
tensiuni peste 1 kV
7. STAS 6669/1-86 -incercari la inalta tensiune. Prescriptii generale
8. STAS 6669/2-86 -incercali la inalta tensiune. Metode de incercare9. STAS 10101/20-90 -Actiuni in constructii. Actiunea vantului
10. STAS 10101/21-90 -Actiuni in constructii. incarcari date de zapada
11. STAS 10101/23-75 -Actiuni in constructii. incarcari date de ternperatura
extelioara
12. STAS E 11119-78 -incarcarea izolatiei autogeneratoare cu t.ensiuni rnixte.
Prescliptii generale13. STAS 12604/4.5-90 -Protectia irnpotriva electrocutarii
14. STAS (CEI 694)-93 -Prevederi commune pentru aparatajul de inalta tensiune
B. Prescriptii, normative, instructiuni
1. PE 006-81 -Instructiuni generale de protectie a muncii pentru
unitatile M.E.E.
2. PE 009-93 -Norme de prevenire, stingere ~i dotare impotriva in-
cendiilor pentru ramura energiei electrice ~i termice
3. PE 022/3-87 -Prescriptji generale de proiectare a retelelor electrice
4. PE 028-87 -indrumar privind indicatorii de fiabilitate pentru prin-
cipalele produse utilizate in instalatiile energetice
5. PE 101-85 (M-87) -Normativ pentru constructia instalatjilor electrice de
conexiuni ~i transformare cu tensiuni peste 1 kV
97
6. PE 103-92 -Instructiuni pentru dimensionarea ~i verificarea
instalatiilor electroenergetice la solicit~ri mecanice
~i termice in conditiile curentilor de scurtcircuit
7. PE 109-92 -Normativ privind alegerea izolatiei, coordonarea
izolatiei ~i protectia instalatiilor electroenergetice
impotriva supratensiunilor8. PE 116-84 (M/90) -Normativ de incercari ~i masur~tori la echipamente
~i instalatii electrice
9. PE 119-901 -Norme de protectie a muncii pentru activitati in
instalatiile electrice
10. PE 126-82 (M/85) -Regulament de exploatare tehnica pentru echipa-
mentele electrice din distributia primar~
11. PE 134-84 -Normativ privind metodologia de calcul al curentilor
de scurtcircuit in retelele electrice
12. PE 148-85 -Instructiuni privind conditiile generale de proiectare
antiseismica a instalatiilor tehnologice din statiile
electrice
13. PE 814-73 -Conditii tehnice pentru intreruptoarele de inalt~
tensiune
14. 1 E-Ip 46-86 -indreptar privind proiectarea statiilor electrice. Circuite
primare15. 1E-Ip 64-91 -Instructiuni pentru proiectarea statiilor de conexiuni
~i transformare. Conditii generale de alegere §i
verificare a aparatelor electrice
C. Prescriptii interna'ionale
Norme CEI
1. CEI 38 -Tensions normales de la CEI
2. CEI 50 (441) -Vocabulaire Electrotechnique Intemational
3. CEI 56 -Disjoncteurs a courent altematif a hau.te tension
4. CEI 59 -Courants normaux de la CEI
5. CEI 60 -Tehniques des essais a haute tension
-.) Aceasta prescriplie este suspendata in momentul actual, fiind in curs de
revizuire.
98
6. CEI 68 -Essais fondamentaux climatiques et de robustesse
mecanique7. CEI 71/1, 2, 3 -Coordination de I'isolement8. CEI 85 -Recomandations relatives a la classification des
matieres a I'isolement des machines et appareils
electriques en fonction de leur stabilite thermique
en sevice9. CEI 296 -Specification des huiles isolantes neuves pour
transformateurs et interrupteurs10. CEI 376 -Specification et reception de I'hexafluorure de
soufre neuf11. CEI 427 -Synthetic testing of H. v. a.c. circuit breakers
12. CEI480 -Guide relatif au controle de I'hexafluorure de soufre
(SF 6) preleve sur le material13. CEI 694-80 (M1/85) -Clauses communes pour les normes de
I'appareillage a haute tension14. CEI 815-86 -Guide pour le choix des isolateurs sous pollution
99
ANEXA II
COMPARATIE TEHNICA A CARACTERISTICILOR
TEHNICE PRINCIPALE PENTRU iNTRERUPTOARELE
DE iNALTA TENSIUNE
( exemplificare )
Aceasta comparatie se refera la cele mai importante caracteristici
tehnice specifice ale intreruptoarelor de inalta tensiune.Au fost comparate trei tipuri diferite de intreruptoare (document ASEA
LBO5-0003E-ianuarie 1986):-intreruptor cu aer comprimat;
-intreruptor cu SF 6;
-intreruptor cu ulei putin.T oate intreruptoarele comparate sunt de fabricatie ~i conceptie
modeme.
S-au acordat urmatoarele calificative:
-inferior;+ acceptabil:
+ + superior.
in tabelul17 sunt prezentate rezultatele acestei comparatii.
Tabelul17
Aerul comprimat ! SF6
3
Ulei putin
42++ (> 100 kA) I +(63JBifkA) + (63 kA) I
..(2)..
-(2.5)
++
+ + «2)
+
+ +
+ +
+
~Caracteristicile~1
Capacitatea de rupere
Durata de rupere (cicluri)
Defectul in linie (kilometric)
Tensiunea de restabilire tranzi-
itorie initialaIiCurentii mici inductivi
iCurentii capacitivi (linii in gol.
:cabluri in gol etc.)iBateriile de condensatoare in
derivatieDefectul evolutiv }1
"",Intreruptoarele in paralel ,:--~
+
+
+ +
+
100
Tabelul11 (continuare)
Curentul nominal
Dielectricj~olatia de p~mant
--Izolatia intre contacte deschise
'Mecanic
~ .Numarul componentelor .Solicitarea in functionare
.Temperatura joas~ ambien-
tal~ de functionare
.Fiabilitatea ~nK:A generala
~ _Montarea Mentenanta
.Intervalul
+-
+la++
++
++
++
+
I. Simplicitatea
101
ANEXA III
COMPARATIE iNTRE CARACTERISTICILE TEHNICEPRINCIPALE ALE DIFERITELOR DISPOZ/TIVE
DE ACTIONARE
Comparatia se refera la urmatoarele tipuri de dispozitive de actionare
(document ASEA-LBO5-0003E-ianuarie 1986):
-dispozitiv cu resort;
-dispozitive pneumatice;-dispozitive hidraulice.
Calificativele acordate au urmatoarele semnificatii:
-inferior;+ acceptabil;
+ + superior.
Tabelul18
Tipul dispozitivului de actionare ICaracteristicile
Resort I Pneumatic I Hidraulic
Energia disponibila + ++
Disponibilitatea energiei ++
+
+
+
++
++
++
+
Durata de rupere + {+) +
Num3rul de componente
IOperatiile la temperatura ambientala joasa
+
+
+
+
++
102
ANEXAIV
EFORTURI STATICE LA BORNELE UNUI rNTRERUPTOR
Stabilirea valorii eforturilor statice la bomele unui intreruptor for-
meaza. de obicei. obiectul unui acord intre constructor ~i utillzator, scopulsau fiind de a demonstra ca intreruptorul functioneaza corect cand sunt
aplicate actiunile rezultate din gheata, vant ~i racordarea conductoarelor.
Valorile pentru stratul de gheata ~i presiunea vantului pe intreruptor
trebuie sa fie in conformitate cu valorile din domeniile normate.Efortul de tractiune datorat conductoarelor racordate se aplica la
extremitatea bomei intreruptoarelor; in tabelul 19 se indica, sub forma de
ghid, cateva exemple de eforturi datorate conductoarelor racordate (flexibile
~i tubulare).in fIQurile 14 ~i 15 sunt indicate eforturile stalice nominale, eforturile
rezultate ale F shA' F sh8 ~i F sv provenind din actiunile simultane ale ghetii.
vantului ~i conductoarelor racordate la borne.
Efort verticalEfo['t o['izontal
F~
oc;:5:J:~ : :::
FthA -efort orizontal de tractiune creat de conductoarele de racord (directia A);
Fth8- efort orizontal de tractiune creat de conductoarele de racord (directia B);
Ftv -efort vertical de tractiune creat de conductoarele de racord (directia C);
F It1> -efort orizontal datorat fortei vantului. aplicat~ pe intreruptor acoperit cu
gheat~;F shA. F shBo F sv -eforturi statice nominale la bome (eforturi rezultante).
Fig. 14. Eforturi statice la borne.
103
Fig. 14 (continuare)
E fort: vertica
C2 '2
Borna 2 BornaA~~
I
~
Directia eforturilor:
G1. G2 pe borna 1.
Directia eforturilor:
G1. G2 pe borna 2.
I
+
82.
Directia eforturilor.
A1, 81, 82 pentru borna 1.
Directia eforturilor:
A2, 81, 82 pentru boma 2.
Eforturile orizontale
de incercare: FshA ~i Fsh8°
Eforturile verticale
de incercare (in ambele directii)" F sv-
NOTA. La intreruptoarele cu simetrie fata de coloana, efortul se aplcl numai
la una din borne.
Fig. 15. Directii de aplicare a eforturilor statice la borne.
104
Efort orizontal
81 61
TabelulJ9
Efortul static orizontal. Fth
(N)Efortul static
vertical, Ftv
(N)
Domeniul de
tensiuni nomina le
(kV)
Domeniul deIcurenti nominali ,
(kV) i longitudinal,
FfhA
1000j
transversal,
FthB1250- 2000
2500 -4000
16000- 3150
2000 -4000
750
750
1000
1250
750
1000
1250
1500
100 -170
100 -170
245
420
1250
1250
1750
105
>~wz~
wa:c(O
L-f-
rn0.
">:J
~a:1!)wa:f-z.-
>~0.-.-0)"C0)
;§0)"C)(G3"'0)U3-
IG
':5:;0.(,)C
\1 ,=
li5u
0~'ot'.-:x:0.~O-0:.~~,£
0)"0ro
~0)
='
-(I).S
J(U.1:
E=
:1
IG)
I~,-;m,>
1-.9.'ui't:Q
)u~B,!2rou1;='uQ
)0-
(/) .-I
~ la
~0) Lt)
UI
.cOtlvljl~I:I~
I~I~
I!O
Igi:;}ljl~l~
IIMIII~
I~I~
I~I~
I~I~
I~lil~
1..-
N
106
EI~
I~I~
I~I~
'~IC
I
0>
0>
.-113;e.
N"C
=C
:;::
O
:J
U
0>"C
"00.Q)
"0
I~EJ~ l..m,0D
o
:5
0) I...0)C
It:
, .--,1/1
!0)-0""5'60)~ 10u.(/)
-:q;.\;;§.s""c:0,
~I
~,
110
1..- °IM
lO10
It)NIt)M
~~
N
>!\I
-I10C.E
ioc10-CQ
)tiQ
)'-II..
~
I~
la I~
I~
m~
.9l
-0 II!
I:J o
::!: c.
c..cE
:J
~Il!
U)
Q)
"' L-
...:
IG
~"G
j iU
" E
c
"5 j
::> I(W
)(II
E
c ~
~88.:;
Q)
Q)
oIG 'C
'C
Q
)-"'
"' 'C
IG--
C
j j
.-.-Q
. Q
. Q
)E
E
E
.E
o -=
c
Q)
E.E
lcj-J
-
-Q)
:I .-
-a;Q)
~"C
J2
.~
o
z ~
Il)"1
INI~
I~I~
~I~
I i too01£)N oo1,1)N~
"'.-~ 0)
2 ~
.-~
u .u
c 0)
ro .-.t=
c
' 0)0)
8 -01
fCD
.Q.
.~'-C
D"CIU
Q)
2IU3
~
-u0) IU
.~
Q.,
Z
I
---,
oI
C')
o -
fDC
')
~C
')
glo
O~
N<1:5107
-~'-~Q)
Q.
u.~~~
...,.'~
-
u .-
'- ~
.u "5
~
~::J
::Ju
u(/)
.=uQ
) ~
~
::Ju-(/)::J
IUC
Q
) IU
'- '-
::J ~
()~
ov O..,.
<""'
u"E10C'5":5-C~:Jl) oo.,-
oo!~I
~>Q)
c(\1E0)
"0(\1-cQ
)
~0)(/)-
Q
Q'";'Q
'";'C
/)'";'C/)
MC
/)~.~
0
,,
QD 16
o,;,0';'00';'00M
<nll)
-11).-0.-6O
GJ
c'5~"Q.
Ero~:010iii~0>"C0>'t:0~Nc:~100>c:~'U
ic:0>- ::
Ill).10
I~N
~
i-Ill)
10I-
I1-
, N
~T
"" -
~~
i,E!.I:'0.,2ouIIIu.
I~a'-!I~0)"C:Et).!:0)"C!1!0)
"'iU"5[!1!U
0)c.":5
0)u
"E0)
="Q
)0 IQ)
il-l=:0'ca,-
InIQ
)'1-Q
)
1"0
!Q)
.~0~Ncm~mQ)
c:]"inc~
~I
~I
~
I
mQ)
...Q)
.~'m"'c:
C'IJ
~0;;§i-.§i
I!~~~
11)
III
~
i ~
tn
,N
>
:1.
~>
~
3 Q
)o
'C:
Q)=
"0; Q
)nC
.
~IN
I~I~
I~I~
I~I~
(\I I~
I~I~
I~
I~I~
~:c.sUI
G
Q)
.!! Q
)U
Io Q
)'U~
"'-
Q)
., Q
) .-
~
c.--
~G
~
.s-'U
-!JC
a~Q
)~
~G
)N>
'U~
~Q
) ro...
U~
Q)Q
)CU
G»'U
...Q)
'U-_C
UC
~2
~---t)~'v
O
0 ro
.-
~"ti'"ti'c.~
~C
UC
UUC
UC
D>
~~
~
~
11!)1\!~
NN.!
OQ.Q
)Q
"C
~~
~
Q)
...Q)
0.j...Q)
-0IIIQ)
:!9.UIII0.IIIQ"0c.C-~.E~
.=Q)
'20~
CI
:0(1j() ~0)0.20)"C11!0)
~"6[!J0.11!Q c(
~I
1111
tU
~Q
)Q)tU
'Q
):2Q)
"C.1:...
.-t) Q
).I:
(/) Q
t)Q)~
-=o~0)
0)
""Qjro
1:=10.-...E;:,
o
O
~108 !III.~I~
I~I;I~
I N
..o"'G)"
"0'mc8:E)(\Ico'-B'
c.am01-m~0)C10~:JE'U
i01
~
IIII
G)
~.2 G
)U
I~~
E
G)
.-I--J(,)
.[: G
)U
L-
G)
IU-~Q
) °
-""B'
2 IU
2 G
)°"C
~
~I ~I ~I ~I~
I~I~
I~I~
I~
olo
lol'8
I~I~
Q)N
..'.O~
,
doll)!
aJ aJ
I M
~I.~I
0)I~
O
)CII~
O)
_cE-
~
0) .-~
O..I--lo..-Q
)~
...
.2: I\!
:t:: c:
N
O
0"-5"g-1\!
0 Q
)"C
°l
~N
.
NLQ
M
~0 ~0)
~"C
1:= .-
11!.!::u
~0)
0)~
"C
1\1ti)o~c
Q)
cu--c(,)
0>
0>"t:J
"t:J c0>
0>
0."t:J
Q)
"t:J-c2:::.)(\t
Q)
E
...~
cu
z..9 N
Q)
c:~'inc:I Q
)1-
1~1~
1:s:
ol
~N
.
NO
-Q)
::I '-
.~
~~
c
NO
0:;:;'o.UIII
(0
5 Q
)"C
0)0)
--,~
I 0)
E'-I~
-IC-
~2 ~
0 0)
-"'~tU
.-
f/)o.C1=
: u
tU
1=:
u'Qj
~~ 10
1o~
o 'N
I0
IN
(Y)
I 0
I'...
