+ All Categories
Transcript
  • Bogdan Dragos Grigoriu

  • Aceasta prezentare a fost realizata utilizand iconografie si date furnizate de urmatorii colegi carora le multumesc caldurosDr. Lucian StoicaConf. Dr. Carmen Grigoriu

  • Rapel anatomicDelimitarea mediastinuluiAnterior plastronul costalPosterior coloana vertebralaInferior : diafragmulSuperior: defileul cervico-mediastinal (apertura toracica superioara)Lateral cele doua pleure

  • Rapel anatomicImpartire variabilaAnatomisti chirurgi radiologi 3 zone anteroposterioare (ant, mijlociu, posterior)3 zone verticale (superior, mijlociu, inferior)Impartire pur teoretica deoarece nu exista planuri anatomice sau fascii care separa aceste compartimente.Utilitate: ajuta in clasarea bolilor/tumorilor in functie de origine si localizare

  • *Compartimentarea mediastinului IPlan orizontal T4 - unghiul sternal al lui LouisMediastin superiorMediastin inferior: Anterior - Mijlociu (cardio-pericardic) - Posterior

  • Compartimentarea mediastinului IIMediastin anterior : Intre stern si fata anterioara a cordului si vaselor brahiocefalice;Mediastin posterior: Intre cord si trahee anterior si coloana vertebrala posterior;Mediastin mijlociu: Intre cele doua compartimente = ocupat de cord

  • *Compartimentare mediastin III

  • Continutul mediastinului anterior2/3 inf. - cardiopericardic1/3 sup. (deasupra spatiului III intercostal)Timusul sau vestigiile sale;Plan venos brahiocefalic (post.);Tesut conjunctiv si grasime;Citeva vase de singe;Marginile anterioare ale pleurei (sinusurile costomediastinale) ;Plan arterial, crosa aortei si trunchiurile supraaortice (TABC, ACS,AscLdt);Nervii frenici si vagi;Tesut celulo-limfatic si ganglionar

  • Continutul mediastinului anterior

  • *Continutul mediastinului mijlociuTraheea si bronsiile principaleNoduli limfaticiInima/pericard, Aorta toracica, Ductul toracic, venele azygosVasele brahiocefalice, Vena cava, Arterele pulmonare principale, Venele pulmonare

  • *Continutul mediastinului posteriorsistem nervos autonom (nervi si ggl nervosi paravertebrali), Nervii vagiEsofagulAorta descendenta, Venele azygos,Ductul toracic, grasime, ggl limfatici

  • Etiologie Masele mediastinale pot fi de origine: Neoplazica Congenitala Inflamatorie

    Localizarea lor este utila pentru orientarea diagnosticului Pe masura ce cresc tumorile tind sa ocupe tot mediastinul

    Tumorile mediastinului anterior sunt mai frecvent maligne decit cele din compartimentul mijlociu sau posterior

    Evaluarea radiologica incepe cu Rx toracica, urmata de CT (exclude cauze vasculare, confidenta diagnostica teratom, gusa mediastinala, evaluarea structurilor adiacente)

  • ClinicaPrezentare variataAsimptomatice sau cu o evoluie foarte lenta80% din cele asimptomatice sunt benigne> 50% din cele simptomatice sunt maligneSimptome generate de compresia si/sau invazia structurilor de vecintate (vase, pleura, nervi)Dureri sau greutate in pieptDebut acut (rupturi esofagiene, mediastinite)Radiologic lrgirea siluetei mediastinaleRolul CT +++ (> 90% din Dg)In 1/2 2/3 din cazuri necesita alte examene invazive naintea chirurgieiRMN +/-

  • ClinicaPrezenta de syndroame generale asociate tumorilorHypo/hypertiroidism (gusa mediastinala)Hypoglicemii (tumori mezenchimale)Diaree (ganglioneurinoame, neuroblastaome)Miastenia (timoame)Aplasii ale liniei eritrocitare (timoame)Hypogamaglobulinemie (timoame)Sdr Cushing (timoame, carcinoid)Ginecomastie (tumori germinale)HTA (Feocromocitom, ganglioneurinoame, chemodectoame)Hipercalcemie (limfoame, tumorile paratiroidei)Dureri la consumul de alcool (boala Hodgkin)

  • Investigarea leziunilor mediastinaleRx fata si profil examen cu informatii limitateDepistareLocalizare grosieraSuficienta uneori in pneumomediastin (), teratoame CT toracic este investigatia de baza, obligatorieAport mai limitat pentru structurile cu dispozitie orizontala (diafragm de ex). Mai bun astazi cu tehnologiile multi detectorIRM - uneori necesarEcografia - utilza in evaluarea maselor chistice si ealizarea de biopsii ecoghidate

  • Patologii infecioaseMediastinite acuteGenerate de bacterii/fungiGenereaz formarea de colecii abcese (drenaj +++)Semne infecioase patenteEvoluie foarte rapida

    Mediastinite cronice fibrozanteTuberculoasefungi

  • Mediastinite acuteSpontane =Rare (infectii ORL/dentare)Rezulta in marea lor majoritate din perforarea esofaguluiCancereCorpi striniInvestigaii endoscopice (esofag + bronhii)Rareori spontana (Sdr Boerhaave: voma)Post-chirurgie mediastinala (cardiaca +++)Tablou mai sters decat cele ce rezulta in urma perforarii esofagului

  • RadiologicLrgire mediastinalaAer la nivel mediastinalDrenaj in pleura cu empiemDiagnostic rapid esenialMortalitate ridicata (minim 20%)Tratament: DRENAJ foarte important +ATB viguroasa probabilista + Reanimare energica esentiala

  • Mediastinitele cronice sclerozanteEvoluie lenta cu scleroza progresiva a esutului mediastinalEtiologie infecioasa (cu punct de pornire in general un ggl mediastinal)Histoplasma capsulatum (majoritatea)Mycobacterium TuberculosisRareori alte etiologiiUnele cazuri sunt idiopaticeAsociate uneori cu alte procese similare la nivel retro-peritoneal , retro-orbitalMetisergid

  • Pneumo-mediastinulPrezenta de gaz in mediastinCinci origini posibilePlmnulCile aeriene mediastinale (trahee, bronhii primitive)EsofagGatCavitatea abdominala

  • ClinicaDurere retrosternalaDispnee uneori foarte severaEmfizem subcutan cervicalSemne de compresie cava daca aerul nu scap spre gatRadiologie: uoara Imagine clara car nconjoar opacitatea cardiaca si a butonului aorticeste delimitata de pleura viscerala ce devine vizibila

  • Pneumomediastin

  • A. PlmnulCauza cea mai frecventaRuperea unor alveoleGazul migreaz prin spatiile peri-bronsice in mediastinCriza de astm bronsicTrauma toraciceVentilaie artificialaEfort de voma, Expir cu glota nchisa

  • B. Cile aeriene mediastinaleIntubaie trahealaTraumaNeoplasme trahealeEndoscopii bronsiceC. EsofagulCauzeEfort de vomaTravaliuNeoplasmeMediastinita invariabila

  • D. GatulTraume ChirurgieExtracii dentare !!! (rarisim)E. AbdomenulPneumoperitoneu

  • Masele mediastinului antero-superior

    Reprezinta circa din totalul maselor mediastinaleCuprind:Tumori ale timusului (timoame,carcinom timic, carcinoid timic, timolipom)Tumori germinaleTumori endocrine (tiroidiene si paratiroidiene)LimfoameAlte: chisturi timice, limfangioame, tumori mezenchimalePseudotumorileziuni vasculare - aortatrauma

  • Gusele intratoracice (mediastinale)Frecvent intilnite in practica clinica20% din gusele cervicale coboara in torace (frecvent - mediastin antero-superior sting, mai rar in mediastinul mijlociu sau posterior)Guse multinodulareOcazional tiroidite sau carcinoame tiroidiene80 % provin din istmul tiroidien si se extind in mediastinul anterior 20 % provin dintr-un lob tiroidian si se extind in mediastinul posteriorRareori izolate de glanda tiroida

  • Gusele intratoracice (mediastinale)Majoritatea sunt guse multinodulareOcazional tiroidite sau carcinoame tiroidieneClinic: Asimptomatice IN GENERAL, Pot fi compresive (durere, alte simptome de compresiune)Predominenta feminina 3-4/1Radiologic: tumora incapsulata, lobulata, heterogena; solida dar pot fi si chistice; pot prezenta calcificri.Tratament: rezectie chirurgicala.

  • Mase situate in mediastinul anteriorHiperplazii timiceHiperplazii limfoide (uneori post chimioterapie)Hiperplazii adevrate (asociate cu miastenia gravis)

  • Timoamele Cea mai frecventa tumora primitiva a mediastinului anterior Locul II in cadrul tumorilor mediastinale Apar peste 45- 50 ani; afectare egala M/F Clinica: asimptomatice, 1/3 pacienti dureri toracice, tuse, dispnee si/sau alte simptome de comprimare si invazie a tesuturilor din jurpina la pacienti prezinta unul sau mai multe sdr. paratimice (frecvent miastenia gravis, hipogamaglobulinemie, aplazie eritrocitara pura)Asociere cu alte tumori sau cu boli autoimune

  • Timoame

    Radiologic: bine delimitat, lobulata, mediastin antero-superior, intre 5-10 cm, rareori calcificariAnatomie patologica: neoplasme epiteliale (amestec de celule epiteliale si limfocite mature)solide, uneori cu zone de necroza, hemoragii sau transformari chisticemajoritatea au capsula fibroasa34% timoame invazive invadeaza grasimea mediastinala, pleura, pericardul, AD, marele vase si/sau plaminii metastazele limfatice sau hematogene sunt rare

  • Tratament: chirurgical, radioterapic (tumori invazive sau incomplet excizate), chimioterapic (timoame invazive)

    Comportament eterogenTumorile incapsulate au in general un prognostic bun (pot insa recidiva)Uneori se comporta ca o tumora agresivaInvazia structurilor de vecintate condiioneaz prognosticulTimoame

  • Carcinoame timiceTumori epiteliale agresive (invazie locala rapida, metastaze generalizate)Barbati virsta medie 46 ani2 tipuri histologice mai frecvente: carcinom scuamos si carcinom limfoepitelioma-like.Atentie: trebuie exclus un carcinom pulmonar primar ocult ce poate metastaza in timusRadiologic: tumori mari, rau delimitate, infiltrative, asociate cu lichid pleural/pericardicPrognosticul depinde de gradul tumoral si de stadiul tumorii in momentul diagnosticuluiTumorile cu grad inalt de malignitate: arhitectura lobulara, atipii celulare severe, necroza extensiva, activitate mitotica inalta.

    Alte tumori timice

  • Alte tumori timiceCarcinoidul timicTumora rara Histologie identica cu tumorile carcinoide cu alte localizariTipic afecteaza barbati intre 40-50 aniClinica:50% din pacienti au anomalii endocrine (frecvent sdr. Cushing sau sindromul de neoplazie endocrina multipla; rar clasicul sindrom carcinoid)Asimptomatic, spt de compresie si/sau invazieMetastazeaza frecvent: ggl. regionali sau la distanta (os)Aspect: masa larga, lobulata, de regula invaziva, mediastin anterior, arii de hemoragie si necroza, uneori calcificari.Tratament de electie chirurgia (sunt rezistente la radio si chimioterapie)

  • Alte tumori timiceTimolipoameFoarte rare (~5% din tumorile timusului)Toate virstele (totusi par mai frecvente la adulti tineri 26 ani)Tumori benigne cu crestere lentaAsimptomatice chiar si cnd sunt foarte mariTumora voluminoasa (> 2kg), incapsulata, compusa din tesut adipos si tesut timicExcizia chirurgicala este curativa

  • Alte mase timiceChisturile timiceFormatiuni rareEtiologie controversata: congenitala/dobindita (inflamatie)Pot fi asociate cu neoplasme (LH, seminom, carcinom timic)Radiologic: mase mediastinale antero-superioare bine circumscrise, uni sau multiloculateAnatomie patologica: perete cu grosime variabila, cu/fara inflamatie.Clinica: majoritatea simptomatice prin compresieChirurgia = terapia de electie

  • Tumorile germinale mediastinaleCaracteristici:Grup heterogen (teratoame, seminoame, tumori nonseminomatoase) (benigne/maligne) ce provin din celule germinale primitive rau plasate in mediastin in timpul embriogenezeiSituate predominant in mediastinul antero-superior (96%)Histologic, sunt identice cu cele gonadale.Apar predominant la adultul tinar (virsta medie 27 ani)Tumorile maligne predomina la barbati (trebuie exclusa o tumora primitiva gonadica)Alfa FP si beta HCG sunt markeri serici utili in evaluarea pacientilor cu suspiciune clinica de tumora germinala mediastinala maligna

  • Teratoamele mediastinaleTeratoamele mature sunt cele mai frecvente tumori germinale 70% (rar si in mediastinul posterior)Sunt constituite din tesuturi ce deriva din cele trei foite embrionareMajoritatea sunt mature, bine diferentiate, benigne. Teratoamele mature apar frecvent la copii si adulti tineri (afectare egala a celor doua sexe)Produc simptome prin compresie atunci cnd sunt foarte voluminoaseTeratomul matur: masa incapsulata, cu arii solide si chistice. Se pot rupe in bronhii, pleura, pericard atunci cind contin mucoasa intestinala sau tesut pancreatic.Chirurgia este curativa.Teratoamele imature (tesut fetal) sunt rare prognostic bun la copii dar pot recidiva sau metastaza.Teratom malign (teratocarcinom) rare, sSunt teratoame mature ce conti foci de carcinom, sarcom sau tumori germinale maligne.

  • Seminomul mediastinal

    Aproape exclusiv ntlnite la barbati (decada 3-4)Pot fi localizate si in mediastinul posteriorMase solide lobulate pe CT, rar invazivePot da metastaze ganglionare sau osoaseAsimptomatice (1/3) sau simptome prin compresieSunt foarte sensibile la radio si chimioterapie10% din pacienti pot avea nivele crescute de bHCGPrognostic mai bun dect celelalte forme de tumori germinale maligne

  • Tumori germinale maligne nonseminomatoaseIncludcarcinomul embrionartumorile sinusului endodermiccoriocarcinomultumorile germinale mixte

    Caracteristici:tumori rare, cu malignitate ridicata, cu prognostic mai rau decit tumorile gonadaleAfecteaza frecvent barbatii tineri (15-35 ani)FP si bHCG frecvent pozitivisunt asociate cu neoplazii hematologice iar 20% din pacienti au sdr. Klinefelter.Radiologic: mase largi, neregulate, heterogene (hemoragii, necroza, degenerare chistica), invazive, asociate cu lichid pleural/pericardicMetastazeaza frecventTratament=Chimiotherapie Chirurgie

  • Alte tumori ale mediastinului anteriorLimfangiomul mediastinalEste o proliferare benigna de spatii limfatice, de calibru variabil (capilare citiva cm)Este o tumora a copilului foarte tinarRadiologic: tumori largi, rotunde, lobulate, multichistice, pot fi infiltrante.Tratament chirurgical: dificil.Tumori ale paratiroidelorCel mai frecvent sunt adenoame10% din adenoamele de paratiroida sunt ectopice si apar in mediastinul anterior (in vecinatatea timusului)Frecvent afectate sunt femeile in virsta (hiperparatiroidism dupa paratiroidectomie cervicala)Histologic, sunt identice cu cele cervicaleIRM metoda fiabila de dg.

  • Mase situate in mediastinul mijlociuMarea lor majoritate sunt adenopatiiLimfoamele mediastinale reprezint cea mai frecventa tumora mediastinala (20% la adult si > 50% la copii)Limfoamele mediastinale pot fi primitive (rare) sau localizari a bolii generalizate.Cele mai frecvente limfoame primitive sunt:limfom Hodgkin (frecvent subtipul scleroza nodulara, predilectie pentru timus)limfom B cu celule marilimfom limfoblastic (frecvent la baieti adolescenti, ft agresiv si rapid fatal in lipsa unui tratament adecvat)

  • Limfomul HodgkinCel mai frecvent limfom primitiv mediastinalPacientii cu interesare mediastinala sunt tineri (sub 30 ani)Forma nodulara sclerozanta este mai frecventaLH cu localizare timica este mai frecvent la barbatiStadiile incipiente IA-IIB iradiere + chimioterapie (prognostic excelent)Anatomie patologica: reactie inflamatorie marcata intr-o stroma fibrotica; prezenta de celule Reed Sternberg

  • Alte entitati Hiperplazie limfoida giganta (Boala Castelman)Hiperplazie angiofolicularaEtiologie necunoscutaPoate fi multipla (uneori asociata cu HIV)

  • Mase situate in mediastinul mijlociuTumorile trahealeChisturile bronhogeniceDescoperite la copil sau adultul tanar (
  • Mase situate in sinusul costofrenic anteriorGrsimea pleuro-pericardicaHerniile prin gaura lui MorgagniChisturile mezoteliale (pleurale, pericardice)Leziuni vasculare (false tumori)Anevrisme artera pulmonaraDilataii ale venei azygos Anevrisme sau anomalii congenitale ale aorteiMase situate in mediastinul mijlociu

  • Tumori cu origine nervoasaTumori rotunde bine ncapsulate situate paravertebralDoar 1/10 din aceste leziuni sunt maligne Neurofibroame (in cadrul unei boli von Recklinghausen)Neurinoame (schwannoame)Neurinoame maligne (schwanoame maligne)Imposibil de difereniat radiologicPot avea originea fie pe rdcinile nervoase vertebrale sau dintr-un nerv intratoracic (vagul)Predomina adulii tineriMarea lor majoritate sunt asimptomaticiTratament chirurgical, prognostic bun pentru tumorile benigneMase situate in mediastinul posterior

  • Mase situate in mediastinul posteriorTumori cu origine in ganglionii simpaticiGanglioneurinoameGanglioneuroblastoameNeuroblastoameMai ales la copiiCalcificrile sunt frecventeAspect radiologic triunghiular cu baza spre mediastin

  • Mase situate in mediastinul posteriorLeziuni mai rare:Meningocelul: aduli, aspect chistic, conin LCR, asociate cu cifoscoliozaChisturi gastro-entericeChisturi esofagieneChisturi ale canalului toracicTumori esofagieneDiverticuli esofagieniSuperiori (diverticulii Zenker)Mediani : prin traciuneMega-esofag

  • Mase situate in mediastinul posteriorHernii diafragmatice (hernii hiatale) Hernia lui BochdalekMase ce in de coloana vertebralaSpondilita (TB +++)RaritatiCordoamePlasmocitoame

  • Obtinerea diagnosticului histologicPunctie cu ac fin (citologie si biopsie)TransbronsicaTranstoracicaUneori transesofagianaPoate fi echo-ghidataMediastinoscopieMediastinotomie anterioaraToracoscopie


Top Related