+ All Categories
Transcript
Page 1: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologie esofagiană

Page 2: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• conduct de transport al alimentelor de la cavitatea bucala la stomac

• Tub muscular - 18 – 26cm, se poate dilata 2cm ant-post si 3cm in lateral la transportul alimentelor

• Peretele esofagian are 4 straturi:• Mucoasa• Submucoasa• Musculara proprie• Adventitie • !!-nu are seroasa.

Page 3: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• MusculaturaMusculatura• 5-33% din esofagul superior –m. striata• 33% din esofagul distal – m. neteda• 2 sfinctere: SES si SEI

• Inervatia:Inervatia:Parasimpatic- nucleul ambigu si coarnele dorsale al maduvei Simpatic – n. toracici- Plexurile Auerbach –musculatura circulara si longitudinala- Plexul Meissner- localizat in submucoasaDurerea – stimulata prin intermediul chemo si mecano

receptorilor de la nivelul mucoasei si submucoasei

Page 4: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Vascularizatie:Vascularizatie:• Segmentara• Retea venoasa anastomotica submucoasa

• Mucoasa:• Neteda si roz• Epiteliu squamos stratificat nekeratinizat

– Stratum corneum– Stratum spinosum– Stratum germinativum

• Submucoasa:• Retea densa de tesut conjunctiv contine vase de singe,

limfatice, plexul Meissner si glande esofagiene

Page 5: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Atrezia esofagiana si fistula traheo-esofagiana• Originea comuna a tractului digestiv si respirator• Atrezia izolata -8% , restul combinatii cu fistule

Page 6: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Stenoza esofagiana congenitala• Rara 1/25.000 nasteri; segment stenotic 2-20cm

-doua cazuri de stenoza esofagina congenitala la adult

Tratament;

-dilatare endoscopica

-chirurgicala

Page 7: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Duplicatia esofagianaDuplicatia esofagiana– 1/8000 nasteri ; structuri chistice(80%) sau tubulare– Nu comunica cu lumenul esofagian– Asimptomatice – descoperite intimplator – Simptomatice – fenomene de compresiune mediastinala

• Anomalii vasculareAnomalii vasculare:– Disfagia lusoria-Disfagia lusoria- compresiune esofagiana data de

aberatie A.subclavie dreapta

Page 8: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Inelele esofagieneInelele esofagiene:• Esofagul distal – Schatzki tipul A si B

Tipul A- inel muscular localizat proximal

Tipul B- inel mucos localizat distal

• Membrane esofagieneMembrane esofagiene::

Page 9: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Diverticuli esofagieniDiverticuli esofagieni:

Definitie - dilatatii circumscrise,sacciforme,la nivelul peretelui,esofagian

Etiologie - congenitali/castigati

Etiopatogeneza - diverticuli de pulsiune

- diverticuli de tractiune

Page 10: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie, histologie,embriologie si anomalii de dezvoltare ale esofagului

• Clinic - asimptomatici- simptomatici

- diverticulii inalti - jonct. faringo-Esofagieni - Zenker- div. mari: regurgitãri, disfagie prin compresiune- div + inflamatie, ulcer: durere, hemoragie

• Diagnostic Diagnostic - Rx.Ba- Endo - confirmare/excludere complicatii, diagnostic

diferential

• ComplicatiiComplicatii - inflamatie, ulcer, perforatie, fistulizare

Page 11: Patologie Esofagiana- Curs 1

Diverticul Zenker - videoDiverticul Zenker - video

Page 12: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene

1. Disfagia

2. Odinofagia

3. Senzatia de “nod in gat”

4. Sughitul

5. Durerea toracica de origine esofagiana

6. Pirozisul si regurgitatiile

7. Simptome extraesofagiene ale BRGE

Page 13: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene

1.Disfagia• Senzatia opririi mancarii intre gat si stomac• Ocazional se pot plange de durere• Poate fi produsa:

– Ingustarea mecanica a lumenului esofagian– BRGE produce disfagie in relatie sau nu cu

stricturile– Perceptie senzoriala anormala

Page 14: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene• Disfagie orofaringianaDisfagie orofaringiana

– Cauze neuromusculareCauze neuromusculare• AVC• B. Parkinson• Scleroza multipla• Miastenia gravis• Scleroza laterala amiotrofica• Tumori SNC• Distrofie musculara• Disfunctie tiroidina• Disfunctii ale SES sau ale faringelui

– Cauze structuraleCauze structurale• Carcinoame• Ostefite si afectiuni ale coloanei• Diverticul Zenker• Secundar unor interventii chirurgicale sau terapiei prin radiatii• Infectii ale faringelui si gitului

Page 15: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene1. Disfagie esofagiana

• Tulburari motorii primare– Achalasia– Spasm esofagian difuz (SED)– Nutcraker esophagus– Esofag ineficient motor

• Tulburari motorii secundare– Sclerodermia si alte afectiuni reumatologice– Dismotilitate produsa de BRGE– Boala Chagas

• Afectiuni structurale (mecanice)– Stricturi peptice– Inel Schatzki si membrane esofagine– Diverticuli– Carcinom si tumori benigne– Stricturi induse medicamentoase– Corpi straini– Compresii vasculare– Mase mediastinale– Osteofite spinale

Page 16: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene

2. Odinofagia• Inghirire dureroasa

– Cauze• Ingestii caustice• Injurii produse de medicamente• Esofagite infectiose- herpes, CMV, HIV,EBV,bact.,fungi• Esofagite de reflux severe• Carcinom esofagian

3. Senzatia de “nod in git”• Pina la 46% din populatia generala simte macar o data• Apare intre mese si poate fi calmata de bolusuri mari• Produsa de distensia esofagului, BRGE, afectiuni psihiatrice

Page 17: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene

4. Sughitul• Produs de combinatie intre contractii diafragmatice

si inchideri ale epiglotei• Asociat cu traume, tumori si infectii – afecteaza

SNC, torace si abdomen• Uremie, BRGE si achalasie

5. Durerea toracica de origine esofagiana• Uneori greu de diferentiat de angina pectorala• Poate fi produsa de ingestia de lichide calde sau reci• Prin stimularea chemo, baro si thermoreceptorilor

Page 18: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptomele bolilor esofagiene

6. Pirozisul• Cel mai comun simptom in gastroenterologie• Severitatea simtomelor # severitatea leziunilor• Acompaniat frecv. de regurgitatii

7. Simptome extraesofagine ale BRGE• Orofaringine

– “git dureros”– Laringita cronica– Exces de mucus sau “nod in git”

• Pulmonare– Astm– Tusea cronica– Fibroza pulmonara

Page 19: Patologie Esofagiana- Curs 1

Tulburari motorii esofagine

• Clasificare dupa segmentele afectate:• SES si regiunea cervicalacervicala esofagiana

• SEI si portiunea distaladistala a esofagului

• Clasificare moderna:Defect tranzitDefect tranzit Defect presiuneDefect presiune

Achalasia Nutcraker esofagus

Sclerodermia Hipertonia LES

Motilitate ineficienta Hipotonia LES

Spasmul esofagian difuz Defect de relaxare LES

Page 20: Patologie Esofagiana- Curs 1

Tulburari motorii esofagine

• Teste diagnostice utilizate:• Radiologic imaging

• Radionuclide imaging

• Endoscopie

• Manometrie

• Impedanta intraluminala

Page 21: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalazia

• Tulburare motorie primara• Incapacitate de relaxare a SEI

• Manifestari clinice:• Disfagie la solide 40% iar la lichide 66% -combinatie importanta

• Regurgitatii – 60-90%

• Discomfort toracic - 33-50%

• Eventual scadere in greutate

• Etiologie:• Necunoscuta

• Infectii virale, determinism genetic (HLA)

• Anticorpi anti neuroni mienterici – prezenti la 50% pacienti

• Debut la orice virsta

Page 22: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalasia

• Diagnostic:

• Radiologic

• Endoscopic

• Manometric

Page 23: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalasia• Radiologic

– Se pot aprecia miscarile nonpropulsive

– SEI se deschide intermitent – evadarea unei mici cantitati de subs. de contrast

– Sensibiliatate scazuta in cazul debutului recent al simtomelor

– Aspect de cioc de pasare

Page 24: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalazia

• Endoscopia– Exclude afectiuni

care mimeaza achalazia

– Evalueaza starea mucoasei esofagiene inaintea oricarei interventii

– Esofag aton cu sfincter spastic care poate fi depasit cu presiune minima

– Excluderea unui Excluderea unui neoplasm cardial.neoplasm cardial.

Page 25: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalazia

• Manometria– Presiune bazala

crescuta SEI >45mmHg

– Relaxarea incompleta cu presiune restanta a SEI>8mmHg

– Absenta peristaltici la nivelul corpului esofagian

– Presiune bazala crescuta la nivelul corpului esofagian

Page 26: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalasia

• Diagnostic diferential:• Cancere• Amiloidoza• Sarcoidoza• B. Chagas• Tulburari post-vagotomie• Neurofibromatoza Von Recklinghausen• Tumori stromale esofagine• Boala Fabry-Anderson –deficit α-galactozidaza• Fibroza mediastinala

Page 27: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalasia

• Tratament:– Farmacologic:

• Agenti cu efect relaxant asupra m. netede a SEI• ISDN 5-10mg inainte de masa• Blocanti de calciu – Nifedipina 10-20mg –rezult. Slabe

– Endoscopic:• Injectiile cu toxina botulinica – 80 U inject circumf. SEI• Dilatatii cu bujii sau cu balon

– Chirurgical:• Esofago-miotomia

Page 28: Patologie Esofagiana- Curs 1

Achalazia

• Complicatii:

– esofagita

– stricturi esofagiene

– pulmonare produse de aspiratie

– Carcinomul esofagian cu celule squamoase

Page 29: Patologie Esofagiana- Curs 1

Alte tulburari motorii esofagiene

• Motilitate incoordonataMotilitate incoordonata– Spasmul esofagina difuz

• Contractii simultane cu amplitudine>30mmHg

• Peristaltica intermitenta

• Contractii repetitive sau multipeaked (>3 peaks)

• Contractii retrograde

• Amplitudine scazuta

• Asociat cu BRGE sau complicatie a acesteia

Page 30: Patologie Esofagiana- Curs 1

Alte tulburari motorii esofagiene

• HiperperistaltismHiperperistaltism– Nutcraker esophagus

• Peristaltica distala cu amplitudine>180mmHg• Cresterea duratei contractiilor >6 sec

– SEI hiperton• Presiune bazala SEI >45mmHg• Relaxare incompleta a SEI -pres reziduala>8mmHg

• Tratament:• Relaxanti de musculatura nedeta• IPP – nu sunt de ajutor in absenta BRGE• Antidepresive – imipramina 50mg – inainte de culcare• Dilatatii pneumatice – efect in 40%• Miotomia esofagiana

Page 31: Patologie Esofagiana- Curs 1

Alte tulburari motorii esofagiene

• HipoperistaltismHipoperistaltism• Motilitate esofagiana ineficienta

– Unde peristaltice distale cu amplitudine<30mmHg sau nonpropulsive

• SEI hipoton– Presiune bazala SEI<10mmHg

• Tratament:• IPP- terapia BRGE

Page 32: Patologie Esofagiana- Curs 1

Alte tulburari motorii esofagiene• Secundare unor boli sistemice

– Scleroza sistemica• Pierderea peristalticii distale• Pres. F. redusa a SEI <10mmHg• Esofag proximal normal si SES

– Boala Chagas• Modificari indentice cu achalazia

– Diabet zaharat– Pseudo – ocluzia intestinala cronica idiopatica– BRGE

Page 33: Patologie Esofagiana- Curs 1

Boala de reflux

gastro - esofagian

Page 34: Patologie Esofagiana- Curs 1

Definitie

“The term ‘gastroesophageal reflux disease’ should be used to include all individuals who are exposed to the risk of physical complications from gastro-esophageal reflux, or who experience clinically significant impairment of health-related well-being (quality of life), due to reflux-related symptoms, after adequate reassurance of the benign nature of their symptoms.”

Genval statement 1, accepted with some reservation

Dent et al 1999

Page 35: Patologie Esofagiana- Curs 1

PrevalentaPrevalenta

• Nu exista inca date statistice pentru Nu exista inca date statistice pentru RomaniaRomania

• In SUA:In SUA:– 10% din populatia adulta au “pirozis”- zilnic10% din populatia adulta au “pirozis”- zilnic– Pina la 44% acuza “pirozis” macar 1x/ lunaPina la 44% acuza “pirozis” macar 1x/ luna– Prevalenta estimativa pe durata vietii –20-30%Prevalenta estimativa pe durata vietii –20-30%

Page 36: Patologie Esofagiana- Curs 1
Page 37: Patologie Esofagiana- Curs 1

Calitatea vietii pacientilorCalitatea vietii pacientilor

Page 38: Patologie Esofagiana- Curs 1

Date privind progresia BRGEDate privind progresia BRGE

Page 39: Patologie Esofagiana- Curs 1

Mecanism fiziopatologicMecanism fiziopatologic

Page 40: Patologie Esofagiana- Curs 1

Simptome esofagiene si Simptome esofagiene si manifestari ale BRGEmanifestari ale BRGE

SimptomeSimptome

• PirozisPirozis

•RegurgitatiiRegurgitatii

•EructatiiEructatii

•Disfagie, odinofagieDisfagie, odinofagie

ManifestariManifestari

• Esofagita erozivaEsofagita eroziva

•Ulcer esofagian/HDSUlcer esofagian/HDS

•Strictura esofagianaStrictura esofagiana

• Esofag BarrettEsofag Barrett

• Adenocc esofagianAdenocc esofagian

Page 41: Patologie Esofagiana- Curs 1

Manifestari atipice si Manifestari atipice si extraesofagiene ale BRGEextraesofagiene ale BRGE

AtipiceAtipice• durere toracicadurere toracica

• durere epigastricadurere epigastrica

• greatagreata

Extraesofagiene (la distanta)Extraesofagiene (la distanta)OraleOrale• eroziuni dentareeroziuni dentare

Faringo-laringieneFaringo-laringiene• senzatie de globsenzatie de glob

• “ “durere de git”durere de git”

• polipi corzi vocalepolipi corzi vocale

• faringita posterioarafaringita posterioara

• cancer laringiancancer laringian

PulmonarePulmonare• astmastm

• tuse cronicatuse cronica

• bronsitabronsita

• pneum. Aspiratiepneum. Aspiratie

• fibroza pulmonarafibroza pulmonara

AlteleAltele• tulburari de somntulburari de somn

• apnee de somnapnee de somn

Page 42: Patologie Esofagiana- Curs 1

GERD: two main categories

Patients with NERD60%

Patients with esophagitis40%

Patients without complications

35%

Patients with complications

5%

Patients with GERD100%

Adapted from Quigley 2001

Page 43: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

Page 44: Patologie Esofagiana- Curs 1

esomeprazole, 40 mg once daily

esomeprazole, 20 mg twice daily

40

20

0

Treatment day

Sensitivity(%)

PPI therapy can aid symptom diagnosis in suspected GERD

placebo

60

80

1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 122

100

Johnsson et al 2002

Page 45: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

• Radiologic

Page 46: Patologie Esofagiana- Curs 1

Radiologia- valoarea diagnostica limitata pentru BRGE

Poate fi totusi utila:

• Detectarea stricturilor esofagiene fine si pentru hernia hiatala de mari dimensiuni insotita de disfagie

• Indentifica patologia mediastinala nelegata de reflux.

• Sensibilitate si specificitate redusa

• Avantaj- larg accesibila

Page 47: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

• Radiologic

• Testul Bernstein

Page 48: Patologie Esofagiana- Curs 1

Testul Bernstein• Avantaje

– Usor de efectuat– Poate reproduce simptomele atipice si mai putin

frecvente

• Dezavantaje– Senzitivitate slaba– Specificitate limitata

• Indicatie:– Durerea toracica atipica

Page 49: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

• Radiologic

• Testul Bernstein

• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula

Page 50: Patologie Esofagiana- Curs 1

Endoscopia digestiva superioara• Vizualizarea directa a mucoasei esofagiene cu Vizualizarea directa a mucoasei esofagiene cu

ajutorulajutorul• Metoda optima pt endoscopiei determinarea Metoda optima pt endoscopiei determinarea

prezentei si severitatii esofagiteiprezentei si severitatii esofagitei• Singura metoda eficienta in diagnosticul Singura metoda eficienta in diagnosticul

esofagului Barrettesofagului Barrett

• Permite prelevarea de biopsii din mucoasa daca Permite prelevarea de biopsii din mucoasa daca este necesareste necesar.

Page 51: Patologie Esofagiana- Curs 1

Pacientii cu NERD prezinta modificari macroscopice minimale

ale esofagului. • Endoscopia de inalta

rezolutie permite

identificarea modificarilor

incipiente de structura a

mucoasei esofagiene, astfel

incat poate decela

modificarile minime prezente

in NERD.

Ismail-Beigi et al 1970; Tam et al 2002; Vieth et al 2001

Page 52: Patologie Esofagiana- Curs 1

The LA Classification system– Grade A reflux esophagitis

Stomach

Grade A: One (or more) mucosal break, no longer than 5 mm, that does not extend between the tops of twomucosal folds.

Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent

Page 53: Patologie Esofagiana- Curs 1

The LA Classification system– Grade B reflux esophagitis

Stomach

Grade B: One (or more) mucosal break, more than 5 mm long, that does not extend between the tops of two mucosal folds.

Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent

Page 54: Patologie Esofagiana- Curs 1

The LA Classification system– Grade C reflux esophagitis

Stomach

Grade C: One (or more) mucosal break that is continuous betweenthe tops of two or more mucosal folds, but which involvesless than 75% of the circumference.

Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent

Page 55: Patologie Esofagiana- Curs 1

The LA Classification system– Grade D reflux esophagitis

Stomach

Grade D: One (or more) mucosal break that involves at least75% of the esophageal circumference.

Lundell et al 1999; published with permission from Professor G Tytgat and Professor J Dent

Page 56: Patologie Esofagiana- Curs 1

Modificari de reflux evidentiabile endoscopic

Page 57: Patologie Esofagiana- Curs 1

PillCam™ ESO Procedure

Designed to slow capsule passageDesigned to slow capsule passage

• While standing, patient drinks 100 ml of water to clear saliva

• Ingest the capsule in flat position with 10 ml water

• Gradual body inclination up to sitting position - total of 5 mins

• In upright position, sip 10 ml water & wait 15 sec

• Patient can remain in exam room or go to waiting area for next 15 mins

Page 58: Patologie Esofagiana- Curs 1

Examinare prin capsula endoscopica Linia Z

Page 59: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

• Radiologic

• Testul Bernstein

• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula

• pH-metria esofagiana/24h si capsula

Bravo

Page 60: Patologie Esofagiana- Curs 1

pH-metria ED/24h ambulatorie

• testul implica plasarea unui senzor in esofagul distal la 5 cm testul implica plasarea unui senzor in esofagul distal la 5 cm de SEI timp de 24 hde SEI timp de 24 h

• jurnalul pacientului care contine date despre simptome, mese jurnalul pacientului care contine date despre simptome, mese si orarul de somnsi orarul de somn

• sensibilitatea acestei metode 77-100%sensibilitatea acestei metode 77-100%

Franzén & Grahn 2002

• permite cuantificarea permite cuantificarea expunerii esofagiene acideexpunerii esofagiene acide

• corelatia temporala corelatia temporala simptome - episoade de simptome - episoade de refluxreflux

• nu este utila in diagnosticul nu este utila in diagnosticul initial al pacientilor cu initial al pacientilor cu simptomatologie tipicasimptomatologie tipica

Page 61: Patologie Esofagiana- Curs 1

0

20

40

60

80

100

Maximum pepsin activity(%)

pH-ul intraesofagian<4 pentru mai mult de ~4% din timpul total este cea mai comuna definitie a

expunerii esofagiene acide anormale.

Gastric juice pH

4321

Adapted from Berstad 1970

Page 62: Patologie Esofagiana- Curs 1

Dr. A.Catinean & Datronix srl

Page 63: Patologie Esofagiana- Curs 1

Dr. A.Catinean & Datronix srl

Page 64: Patologie Esofagiana- Curs 1

Dr. A.Catinean & Datronix srl

Page 65: Patologie Esofagiana- Curs 1

Expunerea esofagiana alcalina

Dr. A.Catinean & Datronix srl

Page 66: Patologie Esofagiana- Curs 1

Indexul simptomatic

Page 67: Patologie Esofagiana- Curs 1

Capsula Bravo

monitorizarea dureaza 48h ceea ce creste sensibilitatea si reproductibilitatea

tolerabilitate crescuta pentru pacient

poate fi plasata transnazal sau transoral – EDS inainte

Page 68: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei

• Trial de terapie antisecretorie

• Radiologic

• Testul Bernstein

• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula

• pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo

• Manometria esofagianaManometria esofagiana

Page 69: Patologie Esofagiana- Curs 1

Manometria esofagiana

• nu are rol in diagnosticul initial al BRGE• rol in plasarea senzorului de pH• importanta pt cuantificarea unor factori

favorizanti ai BRGE:• hipotonia SEI• relaxarile tranzitorii ale SEI nelegate de inghitire• hipoperistaltimul esofagian- alterarea

mecanismului de clearence• excluderea unor tulburari motorii esofagiene

primare sau secundare inaintea chirurgiei.

Page 70: Patologie Esofagiana- Curs 1

Metode de diagnostic in BRGE

• Analiza simptomatologiei• Trial de terapie antisecretorie• Radiologic• Testul Bernstein• Endoscopia si video capsulaEndoscopia si video capsula• pH-metria esofagiana/24h si capsula Bravo• Manometria esofagianaManometria esofagiana• Metode noi de diagnostic la refluxului

gastro-esofagian

Page 71: Patologie Esofagiana- Curs 1

Determinarea expunerii esofagiene la refluxul biliar -Bilitec

• The Bile Reflux Analysis reports:

• Number of bile reflux episodes • Total duration and percent time

of bile exposure in the esophagus or stomach (depending on probe placement)

• Correlation of bile reflux episodes with symptoms

Page 72: Patologie Esofagiana- Curs 1

Impedanta combinata cu pH-metria si manometria

Page 73: Patologie Esofagiana- Curs 1

Modalitati terapeutice ale BRGEModalitati terapeutice ale BRGE• Modificarea stilului de viataModificarea stilului de viata• Medicamentos:Medicamentos:

– Antacide si protectori mucoasa- SucralfatAntacide si protectori mucoasa- Sucralfat– Prokinetice Prokinetice – Antagonisti recep. H2Antagonisti recep. H2– IPPIPP– Reducatori RTSEI – BaclofenReducatori RTSEI – Baclofen

• ChirurgicalChirurgical– Laparoscopic, clasicLaparoscopic, clasic

• EndoscopiceEndoscopice– Sutura, radiofrecventa, injectare subs. Sutura, radiofrecventa, injectare subs.

amorfeamorfe

Page 74: Patologie Esofagiana- Curs 1

Modificarea stilului de viataModificarea stilului de viata

Page 75: Patologie Esofagiana- Curs 1

Eficienta terapiei inaintea Eficienta terapiei inaintea introducerii IPPintroducerii IPP

Page 76: Patologie Esofagiana- Curs 1

Actiunea IPP versus H2RAs versus placebo in Actiunea IPP versus H2RAs versus placebo in vindecare esofagitei (grad II-IV)-metaanalizavindecare esofagitei (grad II-IV)-metaanaliza

Page 77: Patologie Esofagiana- Curs 1

Exista diferente intre actiunea Exista diferente intre actiunea diferitelor molecule de IPP?diferitelor molecule de IPP?

Page 78: Patologie Esofagiana- Curs 1

Daca exista rezistenta la Daca exista rezistenta la tratamentul cu IPP, care sunt tratamentul cu IPP, care sunt

recomandarile?recomandarile?

• Dublarea dozei de IPPDublarea dozei de IPP

• Adaugarea unui H2RAs pe timpul noptiiAdaugarea unui H2RAs pe timpul noptii

• Studiu esofagian prin pH+impedantaStudiu esofagian prin pH+impedanta

• Terapie chirurgicala (fundoplicatura)Terapie chirurgicala (fundoplicatura)

• Terapie endoscopicaTerapie endoscopica

Page 79: Patologie Esofagiana- Curs 1

Rolul terapiei chirurgicale

Page 80: Patologie Esofagiana- Curs 1

Urmarire de lunga durata dupa Urmarire de lunga durata dupa chirurgia antireflux – studiu pe 10 anichirurgia antireflux – studiu pe 10 ani

Page 81: Patologie Esofagiana- Curs 1

Evolutia postchirurgie antireflux in Evolutia postchirurgie antireflux in afara centrelor de excelentaafara centrelor de excelenta

Page 82: Patologie Esofagiana- Curs 1

Vor inlocui tehnicile endoscopice Vor inlocui tehnicile endoscopice terapia medicamentoasa si terapia medicamentoasa si

chirurgicala antireflux?chirurgicala antireflux?

• RadiofrecventaRadiofrecventa aplicata la nivelul unitatii neuromusculare a SEI (Stretta, Curon Med)

• Ligatura cardieiLigatura cardiei (cardioplastia endoscopica) (Endocinch, Bard; Wilson-Cook device)

• Implantarea submucoasaImplantarea submucoasa de polimeri inerti la nivelul SEI (Gatepeeker Reflux Repair System, Enteryx, Microvasive)

Page 83: Patologie Esofagiana- Curs 1

Endoluminal Therapy - Plicator

Page 84: Patologie Esofagiana- Curs 1

Afectiuni esofagiene induse medicamente

• Mecanism de actiune direct asupra mucoasei

a) Productia unei solutii caustice, acide (ac. Ascorbic si sulfat feros)

b) Productia unei solutii caustice, alcaline (alendronat)

c) Solutie hiperosmolara in contact mucoasa (clorura de potasiu)

d) Toxicitate directa asupra mucoasei (tetraciclina)

• Mecanism indirect – favorizarea reflux acid• Antagonisti de calciu

Page 85: Patologie Esofagiana- Curs 1

Afectiuni esofagiene induse medicamente

• Durere toracica cu debut brusc

• Iradiere in mijlocul pieptului si spate

• Accentuata de inspir si insotita de odinofagie

• DiagnosticDiagnostic:– EDS– radiologie

Page 86: Patologie Esofagiana- Curs 1

Afectiuni esofagiene induse medicamente

• Clase de medicamente care pot induce injurii esofagiene:– Antibiotice:Antibiotice: tetraciclina,clindamicina, penicilina– Agenti antiviraliAgenti antivirali: zidovudina, zalcitabine,nelfanavir– Bifosfonati:Bifosfonati: alendronate, etidronate, pamidronate– ChimioterapiceChimioterapice: dactinomycin, bleomycin, 5-FU– AINS:AINS: aspirina, naproxen, ibuprofen– Altele: quinidina, KCl, ac. Scorbic, Multivitamine,

teofilina.

Page 87: Patologie Esofagiana- Curs 1

Traume esofagine

• Leziuni induse de tubul de aspiratie nazogastric – strictura

• Corpi straini

• Externe care afecteaza si esofagul

Page 88: Patologie Esofagiana- Curs 1

Esofagite infectioase

• Asociate cu imunodeficiente:• Herpes simplex

• Candida albicans

• Mycobacterium tuberculosis

• Asociate cu staza esofagiana, corticoterapie

• Candida albicans

• Alte infectii esofagiene• Triponosoma cruzi(b.chagas)

• Treponema pallidum

• Papiloma virusul uman

Page 89: Patologie Esofagiana- Curs 1

Tumorile esofagului

• Origine – epiteliu / alte structuri parietale

• Natura – benignã / malignã

Page 90: Patologie Esofagiana- Curs 1

Tumori esofagiene benigne

- epiteliale - polipi - papilom, - adenom, - chiste

• non-epiteliale (GIST)– leiomiom, – fibrom, – lipom,– hemangiom,– neurofibrom, – tumora cu celule gigante

Page 91: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori benigne

Clinic - disfagie progresivã - hematemezã - compresiuni cãi aeriene

Diagnostic - Rx.Ba./Endo-histo/Eco-endo

Diagnostic diferential - benign/malign

Tratament- chirurgical/rezectie endo

Prognostic - natura histologicã

Page 92: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne

Tumori esofagiene maligne

Origine - ep. pavimentos- carcinom epidermoid - 95%

- epiteliu glandular din E.Barrett – adenoc. - 5 %

- tumori rare - carcinosarcom, melanom, limfom

- metastatice - în ordinea frecventei:

1) melanom, cc. sân; 2) gastric, renal, ficat, prostata, testicul, os,piele; 3) plãmân, gât, cap

Page 93: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne

Frecventa : - 1-2% dintre toate cancerele, - 5-7% dintre cancerele digestive;- b>f de 3 ori- a 5-a localizare ca frecventã la B

Prevalenta - SUA - 4/100.000- tãri cu frecv ridicatã:

*China (130/100.000); *Rusia, Marea Caspica (115/100.000),*Africa de Est si de Sud, India, Iran, Ceylon

- România – 2,57/100.000 loc în crestere

!! In 1990 in Occident - Adenocc E reprezenta 50% dintre Tu esofagiene

Page 94: Patologie Esofagiana- Curs 1

Anatomie patologicã

Macroscopic: - forme proliferative/exulcerate/infiltrative/mixte

Histologie - 95% - carcinom epidermoid

(scuamos, malpighian, spinocelular)

- 5% - adenocarcinom (fond de esofag Barrett)

Page 95: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

Factori predispozanti pentru carcinomul esofagian

1. Alcool, tutun, iritatii cronice

2. Factori eredo-familiali

3. Conditii preneoplazice ale Esofagului

4.Leziuni preneoplazice

Page 96: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice

- condimente,

- esofagita pepticã,

- iradiere

- deficit Se, Mb

- aflatoxine (cereale contaminate)

- nitrozamine

2. Factori eredo-familiali

3. Conditii preneoplazice ale esofagului

4.Leziuni preneoplazice

Page 97: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice

2. Factori eredo-familiali (transmitere autosomal-dominantã, 90% )- tylosis palmo-plantar (hiperkeratoza

palmo plantarã, leucoplachie oralã)

- cancer scuamos esofagian

3. Conditii preneoplazice ale E 4.Leziuni preneoplazice

Page 98: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice 2. Factori eredo-familiali

3. Conditii preneoplazice ale E - Esofagul Barrett- Stenoze E benigne (dupã 40 de ani) + dilatãri- Achalasia (29%, dupã 17-20 ani de evolutie)- Cc cap-gât-orofaringe (6% sincrone/metacrone)

- Boala celiacã- Sindr. Plummer-Vinson- Esofagita de iradiere

Leziuni preneoplazice ale E

Page 99: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne. Factori predispozanti

1. Alcool, tutun, iritatii cronice

2. Factori eredo-familiali

3. Conditii preneoplazice ale E

4. Leziuni preneoplazice ale E

anomalii histologice ale mucoasei E, precursoare ale cancerului esofagian:

- Metaplazia intestinala din esofagul Barrett

Page 100: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne

Clinic

- disfagie rapid progresivã

- durere care creste progresiv în intensitate, tinde sã iradieze în spate

- slãbire rapidã

- disfonie (invazie nerv recurent laringian)

- simptome determinate de complicatii

hemoragie, reflux eso-bronsic, fistulizare

Page 101: Patologie Esofagiana- Curs 1

Patologia esofagului. Tumori maligne

Diagonstic

1. Confirmare + tip histologic

Rx.Ba. + Endo + biopsii/citologie

2. Extindere localã si la distantã

Eco-endo, Rx.toracic, TC, ex. rino-faringian, laringoscopie, bronhoscopie, ecografie, scintigrafie, teste functionale hepatice, markeri tu., alte teste

Page 102: Patologie Esofagiana- Curs 1

Endoscopie

digestiva

superioara

(EDS)

proces proliferativ exulcerat stenozant esofagian distal,care nu poate fi depasit endoscopic.

Page 103: Patologie Esofagiana- Curs 1

Ecoendoscopie

Neoplasm esofagian T4N1Mx –stadiul III

Page 104: Patologie Esofagiana- Curs 1

Diagnostic diferential

- stenoze benigne intrinseci/extrinseci/tumori benigne

- ccg pol superior- varice esofagiene- tulburãri motorii E functionale

Page 105: Patologie Esofagiana- Curs 1

Evolutie - localã rapidã - lipsa seroasei si bogãtia irigatiei limfatice

Complicatii - invazie localã - fistule eso-traheo-bronsice, eso-pleurale, eso-

mediastinale, eso-Ao - compresiune cava superioarã - paralizie nerv recurent laringian - pneumonii de aspiratie - metastazare rapidã în ganglionii regionali si

visceralã

Page 106: Patologie Esofagiana- Curs 1

Tratament - Chirurgical

exereza tu + radioterapie +- chimioterapie (epirubicin, 5-FU)

- Paleativ dilatare/distructietu/protezare/gastrostomie +-

radioterapie (controlul durerii)

Profilaxie - evitare alcool, fumat, condimente- tratamentul esofagitei de reflux- screening pentru ccE în E Barrett- tratament E Barrett

Page 107: Patologie Esofagiana- Curs 1

Supravietuire medie – 10 luni

Supravietuire la 5 ani < 5%

Prognostic:


Top Related