PATOLOGIA

TUBULUI DIGESTIVTUBULUI DIGESTIV

STRUCTURI COMPONENTE

CAVITATE BuzeLimbă

BUCALĂLimbă Dinţi

FARINGESegment comun căii respiratorii şi digestive, conţine un inel de ţ t li f id l î i it tţesut limfoid cu rol în imunitate.

Organ cavitar, prevăzut ESOFAG

g , pcu mucoasă, musculoasă

şi seroasă.

INGLUVIUM(guşa)

Organ cavitar specific păsărilor, este o dilataţie a esofagului, având funcţie

d î i f j l(guşa) de înmuiere a furajelor.

STRUCTURI COMPONENTE

PRESTOMACESpecifice rumegătoarelor, cu rol în

predigestie reprezentate de: S O C p g pRUMEN, REŢEA, FOIOS

L ăt t CHEAG i tăSTOMAC

La rumegătoare se numeşte CHEAG, prezintă un orificiu de comunicare cu esofagul (CARDIA) şi un

orificiu de deschidere în intestin (PILOR).

INTESTIN SUBŢIRE

Format din trei segmente: DUODEN JEJUN ILEONSUBŢIRE DUODEN, JEJUN, ILEON

INTESTIN Format din trei segmente:INTESTINGROS

Format din trei segmente: CECUM, COLON, RECT.

Rectul se deschide la exterior prin anus.

STRUCTURI COMPONENTE

FICAT

INTESTIN N S NGROS

INTESTINSUBŢIRE

STRUCTURI COMPONENTE

STOMAC

FICATJEJUN

VEZICA BILIARĂBILIARĂ

DUODEN

INTESTININTESTINGROS

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEANOMALIIANOMALII

CHEILOSCHISIS d i ă “b ă d i ”CHEILOSCHISIS: denumită “buză de iepure” se caracterizează prin prezenţa unei fisurări a buzei superioare;PALATOSCHISIS: osul şi mucoasa palatinăPALATOSCHISIS: osul şi mucoasa palatină sunt discontinue, creîndu-se o comunicare între

it t b lă i ităţil l i l lcavitatea bucală şi cavităţile nazale; animalele mor prin asfixie deoarece alimentele ajung în căile respiratorii (la păsări acest lucru este normal, nefiind considerată o anomalie)., )

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEANOMALII

Porc, cavitate bucală, palatoschisis, prin comparaţie se observă

discontinuitatea mucoasei palatinediscontinuitatea mucoasei palatine şi a palatului cu crearea unei fisuri

ce crează comunicare între it t b lă i ităţil lcavitatea bucală şi cavităţile nazale.

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALETULBURĂRI CIRCULATORIITULBURĂRI CIRCULATORII

CIANOZA LIMBII: limba este tumefiată, salivaţie abundentă, culoare roşie vânătă; leziunea este frecventă l i l t d t ă i f ţi ă ( i lă)la ovine, cauzele sunt de natură infecţioasă (virală) -boala limbii albastre.HEMORAGII: exprimte sub formă de peteşiiHEMORAGII: exprimte sub formă de peteşii, echimoze şi sufuziuni, pot fi localizate în orice zonă a mucoasei bucale. Leziunile au de cele mai multe ori

i l i i f i (b li i i )etiologie infecţioasă (boli septicemice).EDEMUL: afectează de obicei buzele şi obrajii, poate avea caracter localizat (muşcături de insecte) sau difuzavea caracter localizat (muşcături de insecte) sau difuz când se exprimă sub formă de anasarcă.

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEŢPROCESE INFLAMATORII

STOMATITEÎn funcţie de zona de mucoasă afectată se cunosc maiÎn funcţie de zona de mucoasă afectată se cunosc mai multe forme de stomatită:

fl i b l C ĂInflamaţia buzelor: CHEILITĂInflamaţia limbii: GLOSITĂInflamaţia gingiilor: GINGIVITĂInflamaţia mucoasei palatine: PALATINITĂInflamaţia mucoasei palatine: PALATINITĂInflamaţia mucoasei faringiene: FARINGITĂ

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Vacă, mucoasă gingivală şi linguală, gingivită şi glosită veziculoasă/erozivă, se observă

prezenţa simultană a zonelor proeminente bine delimitate (vezicule) şi a celor de erodare

a mucoasei.

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEPROCESE INFLAMATORII

Porc, limbă, glosită erozivă/ulcerativă, mucoasă

linguală prezintă zone de discontinuitate, cu tendinţă de

confluare.

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Porc, stomatită purulentă: formarea abcesului a avut ca punct de plecare inflamaţia pulpei dentare a dintelui cu afectarea ulterioară a osului mandibular.

PATOLOGIA CAVITĂŢII BUCALEPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Vacă, limbă, glosită granulomatoasă, granuloamele sunt caracterizate pringranuloamele sunt caracterizate prin

prezenţa unor noduli bine delimitaţi, de culoare albicioasă. Formele cronicizate se disting prin dispariţia granuloamelor şidisting prin dispariţia granuloamelor şi înlocuirea lor cu ţesut conjunctiv fibros

(glosită fibroasă).

PATOLOGIA ESOFAGULUIMODIFICĂRI CIRCULATORIIMODIFICĂRI CIRCULATORII

ISCHEMIE, STAZĂ ŞI HEMORAGII:leziunile îmbracă aspecte particulare la taurinele care prezintă timpanism acut

(acumulare masivă de gaze în rumen). Ca urmare a dilatării exagerate a rumenului, acesta va apăsa puternic pe diafragm şi pe

toate organele din cavitatea toracică. Astfel, tot sângele va fi împins spre partea t i ă l i D t ită t ianterioară a corpului. Datorită acestui

fenomen, jumătatea posterioară a esofagului va prezenta ischemie, iar jumătatea

anterioară se remarcă prin prezenţa stazei şianterioară se remarcă prin prezenţa stazei şi hemoragiilor. Demarcaţia dintre cele două

zone este netă. Aspectul descris poartă denumirea de “linie de balonare” Aceastădenumirea de linie de balonare . Această

leziune este cea pe baza căreia se face diagnosticul diferenţial între timpanismul

acut antemortem şi cel postmortem.acut antemortem şi cel postmortem.

Vacă

LEZIUNILE PRESTOMACELORMODIFICĂRI CIRCULATORIIMODIFICĂRI CIRCULATORII

HEMORAGIIHEMORAGII

Exprimate morfologic ca peteşii, echimoze şi

sufuziuni în grosimeasufuziuni în grosimea peretelui sau sub formă de

coleţie de sânge ca o consecinţă a produceriiconsecinţă a producerii

ulcerului ruminal.

Oaie, rumen, hemoragii ruminalelocalizate subseroasa ruminală;

etiologie infecţioasă (septicemii) sauetiologie infecţioasă (septicemii) sau toxică (derivaţi cumarinici).

LEZIUNILE PRESTOMACELORULCERUL RUMINALULCERUL RUMINAL

Se caracterizează prin apariţia unei zone de discontinuitate a mucoasei ruminale. Leziunea poate cuprinde şi celelalte straturi ale peretelui

ruminal, producînd ulcerul perforat.

LEZIUNILE PRESTOMACELORPROCESE INFLAMATORII

În funcţie de localizare:Inflamaţia rumenului: RUMENITĂ (RUMINITĂ)Inflamaţia reţelei: RETICULITĂ

ĂInflamaţia foiosului: OMASITĂForme morfologice:

Veziculoasă: sub formă de afte/eroziuni/ulcere; etiologie infecţioasă, în formele grave de febră aftoasă;Granulomatoasă: granuloame infecţioase în tuberculoza taurinelor;Reticulita traumatică: rezultatul perforaţiilor produse de corpurile metalice ascuţite, înghiţite odată cu furajele;

t i i dit t ti ă ( ti lse poate asocia cu pericardita traumatică (reticulo-pericardita traumatică).

PATOLOGIA STOMACULUIMODIFICĂRI TOPOGRAFICE ŞI DE VOLUMMODIFICĂRI TOPOGRAFICE ŞI DE VOLUM

Ruptura gastrică antemortem, se uptu a gast că a te o te , seremarcă faptul că peretele gastric nu este rupt în totalitate, apar întrerupte seroasa şi musculoasa, mucoasa este ş ,integră, ceea ce împiedică revărsarea conţinutului în cavitatea abdominală.

Moartea intervine subit, datorită inhibiţiei nervoase care apare

consecutiv rupturii.

PATOLOGIA STOMACULUIULCERUL GASTRICULCERUL GASTRIC

Se caracterizează prin apariţia unei zone de necroză a peretelui gastric, care poate să intereseze toate straturile acestuia (ulcerul g , p (perforat);Localizarea ulcerului gastric este diversă, sunt afectate mai ales zona din imediata vecinătate a cardiei (mucoasa gastrică de tip esofagian) şi regiunea fundică (cea în care se realizează digestia);Ulcerul poate fi unic sau multiplu, prezintă o zonă declivă, înfundată, de culoare roşie negricioasă, cu margini uşor proeminente; producerea ulcerului duce la gastroragie care înproeminente; producerea ulcerului duce la gastroragie, care în funcţie de cantitatea de sânge pierdută poate provoca moartea animalului; sângele ajuns în lumen are aspect de coagul aderent la ; g j p gsuprafaţa ulcerului sau este digerat, dând conţinutului aspect de zaţ de cafea (culoare brun-negricioasă).

PATOLOGIA STOMACULUIULCERUL GASTRIC

Porc, stomac, ulcer gastroesofagian, prin comparaţie se observă căprin comparaţie se observă că

regiunea ulcerată este declivă, cu margini proeminente, acoperită cu

coaguli de sânge (gastroragie)coaguli de sânge (gastroragie)

PATOLOGIA STOMACULUIPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Porc, stomac, gastrită catarală, se observă id ţi li il d t ită d l ievidenţierea pliurilor datorită edemului,

hiperemie în regiunea fundică şi conţinutul filant, gălbui datorat refluxului biliar.

PATOLOGIA STOMACULUIPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Porc stomac gastrită hemoragică sePorc, stomac, gastrită hemoragică, se observă zone de ulceraţie multiple ale

mucoasei acoperite de coaguli de sânge, pe un fond de hiperemie al mucoasei gastriceun fond de hiperemie al mucoasei gastrice.

Cal, stomac, dispunere grupată de larve de Gastrophillus spp implantate în mucoasa gastrică

PATOLOGIA INTESTINULUIMODIFICĂRI TOPOGRAFICEMODIFICĂRI TOPOGRAFICE

Porc, intestin, volvulus, cu producere consecutivă de infarct

intestinal, prin comparaţie se observă că segmentul implicat are lumenul destins datorită blocării

t it l i l itranzitului, culoare roşie negricioasă datorată stazei şi

infarctului.

PATOLOGIA INTESTINULUIMODIFICĂRI TOPOGRAFICEO C O OG C

Intestin porc, volvulus şi infarc venos intestinal, se observă că modificările au survenit numai la intestinul subţire, cel gros fiind normal.

PATOLOGIA INTESTINULUIMODIFICĂRI CIRCULATORIIMODIFICĂRI CIRCULATORII

Hemoragii, exprimate sub formă de peteşii, echimoze, p ş , ,

sufuziuni sunt expresia bolilor septicemice sau a migraţiilor

larvare.

PATOLOGIA INTESTINULUIPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

ENTERITEENTERITEDuoden: duodenităJejun: jejunităJejun: jejunităIleon: ileităColon: colităColon: colităCecum: tiflităRect: rectităRect: rectită

PATOLOGIA INTESTINULUIPROCESE INFLAMATORII

Porc, enterită catarală şi hemoragică, se observă pri comparaţie aspectele caracteristice

fiecărui tipfiecărui tip.

PATOLOGIA INTESTINULUIPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Enterita difteroidă, butonii difteroizi (forma localizată).

PATOLOGIA INTESTINULUIPROCESE INFLAMATORIIPROCESE INFLAMATORII

Enterita difteroidă, forma difuză Enterita difteroidă, forma difuză cu aspect de mucoasă presărată

cu tărâţe.

PATOLOGIA FICATULUIPATOLOGIA FICATULUI ŞI CĂILOR BILIAREŞI CĂILOR BILIARE

STRUCTURI COMPONENTE

FICATOrgan parenchimatos, lobatC l l d b ă t

Capsulă GlissonParenchim hepatic

Canale biliareCelula de bază se numeşte HEPATOCIT

Vezică biliară (lipseşte la cal şi porumbel)

Deversarea bilei în duoden seduoden se

realizează prin canalul coledoc

STRUCTURI COMPONENTE

FICAT

STRUCTURI COMPONENTE

FICAT

VEZICA BILIARĂ DUODENCANALBILIARĂ CANAL

COLEDOC

PATOLOGIA FICATULUIMODIFICĂRI CIRCULATORII

Stază hepatică (ficat muscat), iniţial ficatul prezintă culoare roşie vişinie, cu exprimarea unei cantităţi mari de sânge la secţionare. Dacă fenomenele de insuficienţă cardiacă persistă, parenchimul hepatic se decolorează până la apariţia unor zone gălbui care alternează cu

cele de culoare brun-vişinie.

PATOLOGIA FICATULUIMODIFICĂRI CIRCULATORIIMODIFICĂRI CIRCULATORII

Embolie solidă (fragmente de encefal în vasele de sânge hepatice)

Infarct hepatic, zona de infarct este bine delimitată, de culoare roşie negricioasă; în zona infarctizată se obsevăculoare roşie negricioasă; în zona infarctizată se obsevă

teritorii decolorate, cenuşii, ceea ce dovedeşte că infarctul este mai vechi.

PATOLOGIA FICATULUIMODIFICĂRI CIRCULATORIIMODIFICĂRI CIRCULATORII

Ruptură hepatică (traumatică) şi hemoragie, se observă numeroase zone de ruptură, acoperite cu fibrină şi coaguli de sânge.

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE DISTROFICE HEPATOZEPROCESE DISTROFICE - HEPATOZE

Ficat rumegător mic, se observă cum în mod gradual culoarea ficatului devine mai palidăFicat rumegător mic, se observă cum în mod gradual culoarea ficatului devine mai palidă (gălbuie) iar volumul se măreşte. In aceste situaţii este dificil de stabilit cu certitudine

diagnosticul lezional pe baza examenului macroscopic. De aceea diagnosticul se rezumă la “hepatoză” (suspiciune de distrofie hidroprotidică sau debut de ficat gras).

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE DISTROFICE HEPATOZEPROCESE DISTROFICE - HEPATOZE

Cal

Hepatosteatoză, modificările de culoare sunt cele care atrag atenţia (culoaresunt cele care atrag atenţia (culoare

galben lutoasă). Ruptura hepatică este cea mai frecventă consecinţă

(hemoperitoneu).

Vacă

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE DISTROFICE HEPATOZEPROCESE DISTROFICE - HEPATOZE

Hipermelanoză maculată, distrofie pigmentară

recunoscută după petele de l ă (culoare neagră (nu

deformează suprafaţa, la secţionare instrumentele se murdăresc de pigment demurdăresc de pigment de

culoare neagră).

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE DISTROFICE HEPATOZEPROCESE DISTROFICE - HEPATOZE

Porc

Icter: se observă culoarea ruginie omogenă. Vezica biliară a ficatului de oaie este puternic

destinsă (posibil ca un obstacol să fidestinsă (posibil ca un obstacol să fi împiedicat scurgerea bilei în duoden – icter

mecanic). Ficatul de porc prezintă nematode îîn canalele biliare şi vezica biliară, fiind cea mai frecventă cauză a icterului mecanic la

această specie. Oaie

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE INFLAMATORII HEPATITEPROCESE INFLAMATORII - HEPATITE

Ficat oaie, hepatita hemoragico-necrotică de migraţie larvară, leziunile apar iniţial ca zone

de ruptură hepatică, după care periferiade ruptură hepatică, după care periferia traiectelor capătă culoare gălbui-verzui.

Vindecarea este relevată de dispariţia sângelui coagulat şi înlocuirea parenchimului distrus g ş p

cu ţesut conjunctiv (cicatrice fibroasă).

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE INFLAMATORII HEPATITEPROCESE INFLAMATORII - HEPATITE

Hepatită granulomatoasă ( l hi ti ) l l(granuloame chistice): granuloamele localizate în grosimea parenchimului hepatic sunt cele din hidatidoză, cele localizate pe capsula hepatică suntlocalizate pe capsula hepatică sunt

atribuite cisticercozei.

Hidatidoză

Cisticerciză

PATOLOGIA FICATULUIPROCESE INFLAMATORII - HEPATITE

i ă ăHepatită granulomatoasă

(granuloame chistice)

PATOLOGIA FICATULUIĂCIROZA HEPATICĂ

Ciroza hepatică este un fenomen complex, în care se combină mai multe tipuri de leziuni:

Necroză hepatică (teritoriile de necroză cuprind toată masa ficatului);Fenomene de regenerare hepatocitară (ficatul are o capacitate de regenerare mare, încercând să înlocuiască hepatocitele necrozate); fenomenul de regenerare are aspectul unor nodulinecrozate); fenomenul de regenerare are aspectul unor noduli asemănători ca nuanţă şi consistenţă cu ţesutul hepatic normal;Fenomene de fibrozare (teritoriile distruse sunt înlocuiteFenomene de fibrozare (teritoriile distruse sunt înlocuite progresiv cu ţesut conjunctiv fibros).

Cauzele cele mai frecvente ale cirozei hepatice laCauzele cele mai frecvente ale cirozei hepatice la animale sunt cele de natură parazitară şi toxică.

PATOLOGIA FICATULUICIROZA HEPATICĂCIROZA HEPATICĂ

Ciroza hepatică, se observă o modificare a formei şi dimensiunilormodificare a formei şi dimensiunilor lobulilor, aceştia devin mai mici, cu

conturul rotunjit. Proliferarea ţesutului conjunctiv îmbracă aspectţesutului conjunctiv îmbracă aspect de linii şi benzi care se intersectează între ele. Consistenţa ficatului este crescută spre dură, cu perceperea p , p p

unui scârţâit caracteristic la secţionare.

PATOLOGIA FICATULUICIROZA HEPATICĂ

Ciroza hepatică: nodulii de regenerare pot avea dimensiuni mari (ciroză macronodulară) sau mici (ciroză micronodulară).

PATOLOGIA VEZICII BILIARE ŞI A CANALELOR BILIARECANALELOR BILIARE

Litiaza: calculi de culoare galben-brună, cu conţinut mare de colesterol; cazurile grave sunt asociate cu stază biliară ; gşi icter mecanic.Edemul vezicii biliare: îngroşarea peretelui vezicii biliare, aspect gelatinos.Inflamaţii:

Vezica biliară: colecistităCanalele biliare: angiocolită/colangita (poate evolua în paralel cu inflamaţia ficatului - colangiohepatită)inflamaţia ficatului - colangiohepatită)

Tipuri morfologice:Angiocolita şi colecistita necroticăAngiocolita şi colecistita necrotică

Angiocolita şi colecistita purulentă

Angiocolita cronică fibroasăAngiocolita cronică - fibroasă

PATOLOGIA VEZICII BILIARE ŞI A CANALELOR BILIARE

Cronicizarea procesului inflamator va duce la îngroşarea peretelui canalelor biliare (lumen dilatat sau obliterat, perete evident, îngroşat,dilatat sau obliterat, perete evident, îngroşat,

cu aspect de tub de cauciuc, culoare albă sidefie prin proliferare de ţesut conjunctiv –

angiocolită cronică). La rumegătoare, această g ) g ,leziune are de cele mai multe ori etiologie

parazitară.