+ All Categories
Transcript
Page 1: PATOLOGIA FICATULUI

PATOLOGIA PATOLOGIA CHIRURGICALĂ A CHIRURGICALĂ A

FICATULUIFICATULUI

Page 2: PATOLOGIA FICATULUI

Anatomia ficatuluiAnatomia ficatului  

Ficatul ocupă tot spaţiul subcostal drept şi are Ficatul ocupă tot spaţiul subcostal drept şi are două feţe – diafragmală şi viscerală.două feţe – diafragmală şi viscerală.

Este fixat cu ligamente – ligamentul falciform, Este fixat cu ligamente – ligamentul falciform, care desparte ficatul în două părţi – lobul stâng şi care desparte ficatul în două părţi – lobul stâng şi

lobul drept şi se transformă în ligament lobul drept şi se transformă în ligament coronarien, care fixează ficat la diafragma. coronarien, care fixează ficat la diafragma.

Ligamentul rotund a ficatului merge de la Ligamentul rotund a ficatului merge de la ombilic la porţile ficatului şi se îmbină cu ombilic la porţile ficatului şi se îmbină cu

ligamentul falciformis (recanalizarea). Faţa de ligamentul falciformis (recanalizarea). Faţa de jos a ficatului e legată cu curbura mică a jos a ficatului e legată cu curbura mică a

stomacului şi cu duodenul - lig, hipogastrium şi stomacului şi cu duodenul - lig, hipogastrium şi lig. hepatoduodenale (prin care trece a. hepatica, lig. hepatoduodenale (prin care trece a. hepatica,

v. porta şi coledoc). Divizarea ficatului la v. porta şi coledoc). Divizarea ficatului la segmente e determinată cu vascularizarea, fluxul segmente e determinată cu vascularizarea, fluxul

bilei şi limfei. Vascularizarea ficatului se bilei şi limfei. Vascularizarea ficatului se efectuează la 25% prin artera hepatică, la 75% - efectuează la 25% prin artera hepatică, la 75% -

v. porta. v. porta.

  

Ficatul ocupă tot spaţiul subcostal drept şi are Ficatul ocupă tot spaţiul subcostal drept şi are două feţe – diafragmală şi viscerală.două feţe – diafragmală şi viscerală.

Este fixat cu ligamente – ligamentul falciform, Este fixat cu ligamente – ligamentul falciform, care desparte ficatul în două părţi – lobul stâng şi care desparte ficatul în două părţi – lobul stâng şi

lobul drept şi se transformă în ligament lobul drept şi se transformă în ligament coronarien, care fixează ficat la diafragma. coronarien, care fixează ficat la diafragma.

Ligamentul rotund a ficatului merge de la Ligamentul rotund a ficatului merge de la ombilic la porţile ficatului şi se îmbină cu ombilic la porţile ficatului şi se îmbină cu

ligamentul falciformis (recanalizarea). Faţa de ligamentul falciformis (recanalizarea). Faţa de jos a ficatului e legată cu curbura mică a jos a ficatului e legată cu curbura mică a

stomacului şi cu duodenul - lig, hipogastrium şi stomacului şi cu duodenul - lig, hipogastrium şi lig. hepatoduodenale (prin care trece a. hepatica, lig. hepatoduodenale (prin care trece a. hepatica,

v. porta şi coledoc). Divizarea ficatului la v. porta şi coledoc). Divizarea ficatului la segmente e determinată cu vascularizarea, fluxul segmente e determinată cu vascularizarea, fluxul

bilei şi limfei. Vascularizarea ficatului se bilei şi limfei. Vascularizarea ficatului se efectuează la 25% prin artera hepatică, la 75% - efectuează la 25% prin artera hepatică, la 75% -

v. porta. v. porta.

Page 3: PATOLOGIA FICATULUI

Anatomia ficatuluiAnatomia ficatului

Vascularizarea arterială – a. hepatica Vascularizarea arterială – a. hepatica propria, a. mezenterica superior, a. propria, a. mezenterica superior, a.

gastroduodenală.gastroduodenală.

Vena porta colectează sângele de la Vena porta colectează sângele de la organele impare a cavităţii abdominale. organele impare a cavităţii abdominale.

Limfa se varsă în ductus toracicus. Limfa se varsă în ductus toracicus.

În clinică e mai mult folosită divizarea În clinică e mai mult folosită divizarea ficatului la segmente după Kuino. ficatului la segmente după Kuino.

Segmentele ficatului sunt independente, Segmentele ficatului sunt independente, fiecare peduncul conţine artera, vena şi fiecare peduncul conţine artera, vena şi

ductul biliar.ductul biliar.

Inervarea se efectuează prin ramurile Inervarea se efectuează prin ramurile nervului vagus şi diafragmal. nervului vagus şi diafragmal.

Vascularizarea arterială – a. hepatica Vascularizarea arterială – a. hepatica propria, a. mezenterica superior, a. propria, a. mezenterica superior, a.

gastroduodenală.gastroduodenală.

Vena porta colectează sângele de la Vena porta colectează sângele de la organele impare a cavităţii abdominale. organele impare a cavităţii abdominale.

Limfa se varsă în ductus toracicus. Limfa se varsă în ductus toracicus.

În clinică e mai mult folosită divizarea În clinică e mai mult folosită divizarea ficatului la segmente după Kuino. ficatului la segmente după Kuino.

Segmentele ficatului sunt independente, Segmentele ficatului sunt independente, fiecare peduncul conţine artera, vena şi fiecare peduncul conţine artera, vena şi

ductul biliar.ductul biliar.

Inervarea se efectuează prin ramurile Inervarea se efectuează prin ramurile nervului vagus şi diafragmal. nervului vagus şi diafragmal.

Page 4: PATOLOGIA FICATULUI

Fiziologia ficatuluiFiziologia ficatului

• Funcția metabolică – ficatul este organul central împlicat Funcția metabolică – ficatul este organul central împlicat în homeostazia glucozei, răspunzând rapid la fluctuațiile în homeostazia glucozei, răspunzând rapid la fluctuațiile concentrației acesteia în sânge. concentrației acesteia în sânge.

• Funcția de sinteză – majoritatea proteinelor serice cu Funcția de sinteză – majoritatea proteinelor serice cu excepția imunoglobulinelor sunt sintetizate în ficat. excepția imunoglobulinelor sunt sintetizate în ficat. Albumina deține rolul primordial în menținerea presiunei Albumina deține rolul primordial în menținerea presiunei oncotice plazmatice. În insuficiența hepatică, scaderea oncotice plazmatice. În insuficiența hepatică, scaderea nivelului protrombinei și fibrinogenului sintetizate de nivelului protrombinei și fibrinogenului sintetizate de hepatocite determină apariția unor hemoragii severe. hepatocite determină apariția unor hemoragii severe.

Page 5: PATOLOGIA FICATULUI

• Funcția de stocare – la nivelul ficatului sunt Funcția de stocare – la nivelul ficatului sunt stocate glicogen, trigliceride, fier, cupru și stocate glicogen, trigliceride, fier, cupru și vitamine liposolubile. vitamine liposolubile.

• Funcția catabolică – anumite substanțe Funcția catabolică – anumite substanțe endogene (hormoni, proteine serice) sunt endogene (hormoni, proteine serice) sunt catabolizate în ficat, menținînd o balanța între catabolizate în ficat, menținînd o balanța între producția și eliminarea acestora. producția și eliminarea acestora.

• Funcția excretorie – principalul produs Funcția excretorie – principalul produs excrecat este bilă. Bilă are un rol împortant în excrecat este bilă. Bilă are un rol împortant în absorbția întestinală a grăsimelor, absorbția întestinală a grăsimelor,

Page 6: PATOLOGIA FICATULUI

ClasificaţieClasificaţie

•Chistul hidatic hepatic;Chistul hidatic hepatic;

•Tumorile ficatului:Tumorile ficatului:•benigne;benigne;•maligne;maligne;

•Abcesele ficatului.Abcesele ficatului.

Page 7: PATOLOGIA FICATULUI

Chistul hidaticChistul hidatichepatichepatic

Chistul hidatic se înregistrează pretutindeni pe glob, însă răspndirea lui nu este uniformă. Incidenţa cea mai mare este in locurile cu climă moderată caldă și cu vităritul dezvoltat. În asemenea zone răspândirea parazitului este de tip endematic. Conform datelor statistice cea mai mare frecvenţa a echinococozei se înregistrează în America Latină, Argentina, Uruguai, Brazilia, Chile, Peru, Mongolia, Iran, Asia Mijlocie, Moldova, sudul Ucrainei.

Page 8: PATOLOGIA FICATULUI

• Indicele de răspândire a echinococului la oameni în Indicele de răspândire a echinococului la oameni în republica noastră este de 5-10 la 100 mii de locuitori. republica noastră este de 5-10 la 100 mii de locuitori. Hidatidoza parazitară este cauzată de prezenţa şi Hidatidoza parazitară este cauzată de prezenţa şi acţiunea patogenă a larvei de Taenia Echinococus acţiunea patogenă a larvei de Taenia Echinococus granulosus, care face parte din clasa cestode, familia granulosus, care face parte din clasa cestode, familia taeniidae, genul echinococus. Taenia Echinococus taeniidae, genul echinococus. Taenia Echinococus este un vierme plat care în stare adultă se găseşte în este un vierme plat care în stare adultă se găseşte în intestinul câinelui, pisicii, lupului, vulpii, iar în starea intestinul câinelui, pisicii, lupului, vulpii, iar în starea larvală cunoscută sub numele de chist hidatic se larvală cunoscută sub numele de chist hidatic se dezvoltă la ovine, bovine şi accidental la om. dezvoltă la ovine, bovine şi accidental la om.

Page 9: PATOLOGIA FICATULUI

• Parazitul adult este cel mai mic cestot de împortanţă medicală Parazitul adult este cel mai mic cestot de împortanţă medicală măsurând de la 2,5-9 mm. Este format dintr-un scolex, un gât şi măsurând de la 2,5-9 mm. Este format dintr-un scolex, un gât şi 3 proglote. Scolexul globulos cu diametrul 0,3 mm este echipat 3 proglote. Scolexul globulos cu diametrul 0,3 mm este echipat cu un rostru cu 4 ventuze și 28 - 40 de cârlige dispuse pe două cu un rostru cu 4 ventuze și 28 - 40 de cârlige dispuse pe două rânduri. Gâtul are o formă foarte scurtă. Primul proglot este rânduri. Gâtul are o formă foarte scurtă. Primul proglot este scurt şi conţine organe genitale imature. În al doilea proglot, mai scurt şi conţine organe genitale imature. În al doilea proglot, mai alungit, organele genitale sunt complet dezvoltate. Ultimul alungit, organele genitale sunt complet dezvoltate. Ultimul proglot este mult mai mare, ocupând aproape jumătate din toată proglot este mult mai mare, ocupând aproape jumătate din toată lungimea (2-3 mm). În componenţa acestui segment este un uter lungimea (2-3 mm). În componenţa acestui segment este un uter median cu mulţi diverticuli scurţi, plini cu ouă, îmbrăcaţi cu median cu mulţi diverticuli scurţi, plini cu ouă, îmbrăcaţi cu membrană fină. Proglotida conţine 100 - 800 de ouă eliminate în membrană fină. Proglotida conţine 100 - 800 de ouă eliminate în exterior odată cu fecale viermelui purtător. exterior odată cu fecale viermelui purtător.

Page 10: PATOLOGIA FICATULUI

• Ciclul evolutiv al parazitului se poate realiza prin două modalităţi. Ciclul evolutiv al parazitului se poate realiza prin două modalităţi.

• CicluCiclull mare: mare: Taenia Echinococus în intestinul câinelui cu ajutorul Taenia Echinococus în intestinul câinelui cu ajutorul defecaţiei se elimină în mediul înconjurător. Contaminarea omului se defecaţiei se elimină în mediul înconjurător. Contaminarea omului se petrece la nerespectarea regulilor de igienă şi întrebuinţarea petrece la nerespectarea regulilor de igienă şi întrebuinţarea alimentelorr contaminate de parazite. Când embrionul pătrunde în alimentelorr contaminate de parazite. Când embrionul pătrunde în tractul digestiv el este pus în libertate, se fixează intr-un organ şi prin tractul digestiv el este pus în libertate, se fixează intr-un organ şi prin degenerarea chistică se transformă într-un chist hidatic. degenerarea chistică se transformă într-un chist hidatic.

• Ciclul mic Ciclul mic (echinococoză secundară): În caz de erupţie (echinococoză secundară): În caz de erupţie chistului, chistului, nisipul hidatic, bogat în protoscolexi este pus în libertate în organismul nisipul hidatic, bogat în protoscolexi este pus în libertate în organismul gazdei. Protoscolexul după ce se va fixa şi va suferi o degenerescenţa gazdei. Protoscolexul după ce se va fixa şi va suferi o degenerescenţa chistică va dă naştere unei noi hidatide. chistică va dă naştere unei noi hidatide.

Page 11: PATOLOGIA FICATULUI

Caile de patrundere a Caile de patrundere a parazitului parazitului

• - prin mucoasa tractului digestiv - prin mucoasa tractului digestiv

• - prin mucoasa sistemului de respiraţie - prin mucoasa sistemului de respiraţie

• prin plăgile de la suprafaţa Iniţial materialul infectat pătrunde in prin plăgile de la suprafaţa Iniţial materialul infectat pătrunde in stomac. stomac.

• Oncosferele sub acţiunea sucului gastric se eliberează de membrana Oncosferele sub acţiunea sucului gastric se eliberează de membrana externă care acoperă oncosferă. Scolexii se dizolvă sub acţiunea externă care acoperă oncosferă. Scolexii se dizolvă sub acţiunea sucului gastric, însă o parte rămân întregi. Cu ajutorul peristaltismului sucului gastric, însă o parte rămân întregi. Cu ajutorul peristaltismului ei pot fi eliminaţi cu masele fecale. O parte de oncosfere se fixează pe ei pot fi eliminaţi cu masele fecale. O parte de oncosfere se fixează pe intestin, se ataşează de mucoasa intestinului şi pătrund prin peretele intestin, se ataşează de mucoasa intestinului şi pătrund prin peretele intestinului in vasele sanguine sau limfatice. Embrionul poate intestinului in vasele sanguine sau limfatice. Embrionul poate pătrunde în orice organ. Mai des trecând vena portă. Oncosferele pătrunde în orice organ. Mai des trecând vena portă. Oncosferele nimeresc în ficat şi se opresc aici, adică la primul filtru de răspândire a nimeresc în ficat şi se opresc aici, adică la primul filtru de răspândire a echinococului în organismul omului. Frecvenţa chistului hidatic în echinococului în organismul omului. Frecvenţa chistului hidatic în ficat - 50-60%. ficat - 50-60%.

Page 12: PATOLOGIA FICATULUI

•Alta parte trece prin capilarele ficatului Alta parte trece prin capilarele ficatului in vena cavă inferioară, partea dreaptă a in vena cavă inferioară, partea dreaptă a inimii şi mai departe în plămâni. Aşadar inimii şi mai departe în plămâni. Aşadar plămânul este a doua barieră în tranzitul plămânul este a doua barieră în tranzitul oncosferilor. Chistul hidatic în plămâni oncosferilor. Chistul hidatic în plămâni ocupă locul doi (30-35%). Dacă ocupă locul doi (30-35%). Dacă oncosferile trec şi a două barieră atunci oncosferile trec şi a două barieră atunci se consideră trecerea în sistemul de se consideră trecerea în sistemul de circulaţie sanguină mare in orice organ. circulaţie sanguină mare in orice organ.

Page 13: PATOLOGIA FICATULUI

STRUCTURA CHISTULUI STRUCTURA CHISTULUI HIDATICHIDATIC

1

2

3

4

1- Membrana proligeră; 2- Membrana cuticulară; 3- Adventice; 4- Perichist.

Page 14: PATOLOGIA FICATULUI

• Chistul hidatic are două pereţi: membrana parazitului Chistul hidatic are două pereţi: membrana parazitului propriu-zisă şi capsula fibroasă a gazdei. Membrana propriu-zisă şi capsula fibroasă a gazdei. Membrana propriu-zisă a parazitului , sau membrana chitinică are propriu-zisă a parazitului , sau membrana chitinică are culoare albă-mată, sau uşor gălbuie. Această membrană culoare albă-mată, sau uşor gălbuie. Această membrană reprezintă un carcas de apărare şi o sursă de înmulţire a reprezintă un carcas de apărare şi o sursă de înmulţire a parazitului. În membrană chitinică se determină două parazitului. În membrană chitinică se determină două straturi: intern (parenchimatos, germinativ) şi extern straturi: intern (parenchimatos, germinativ) şi extern (cuticular chitinic). Stratul parenchimatos “îmbracă” (cuticular chitinic). Stratul parenchimatos “îmbracă” suprafaţa internă a capsulei chitinice şi continue, suprafaţa internă a capsulei chitinice şi continue, constituită dintr-o cantitate mare de nuclee situate intr-un constituită dintr-o cantitate mare de nuclee situate intr-un rând sau în doua. rând sau în doua.

Page 15: PATOLOGIA FICATULUI

• Înmulţirea acestor nuclee reprezintă Înmulţirea acestor nuclee reprezintă începutul noi generaţii. Pe baza acestor începutul noi generaţii. Pe baza acestor date este numită partea activă a membranei date este numită partea activă a membranei chistului hidatic. Dezvoltarea scolexilor are chistului hidatic. Dezvoltarea scolexilor are loc în structurile deosebite numite loc în structurile deosebite numite membrane congenitale. În fiecare capsulă membrane congenitale. În fiecare capsulă pot fi până la 34 de celule. pot fi până la 34 de celule.

Page 16: PATOLOGIA FICATULUI

SIMPTOMOTOLOGIESIMPTOMOTOLOGIE

• Sub aspect clinic chistul hidatic are 3 perioade de evoluţie: Sub aspect clinic chistul hidatic are 3 perioade de evoluţie: asimptomatică, tumorală şi a complicaţiilorasimptomatică, tumorală şi a complicaţiilor. In perioada . In perioada asimptomatică chistul hidatic fiind de dimensiuni mici, nu asimptomatică chistul hidatic fiind de dimensiuni mici, nu determină nici un simptom clinic şi poate fi depistat determină nici un simptom clinic şi poate fi depistat ocazional prin explorări complementare. Unul din primele ocazional prin explorări complementare. Unul din primele simptoame clinice este simptoame clinice este durereadurerea determinată de expresiune determinată de expresiune chistului hedatic şi reacţia inflamatoare aseptică din jurul chistului hedatic şi reacţia inflamatoare aseptică din jurul chistului. Bolnavii descriu durerea ca pe chistului. Bolnavii descriu durerea ca pe o senzaţie de o senzaţie de presiune, apăsare în hipocondrul dreptpresiune, apăsare în hipocondrul drept, , care nu este care nu este ritmată de alimentaţie. ritmată de alimentaţie. Sindromul dispeptic Sindromul dispeptic este asociat cu este asociat cu greţuri, balonări, senzaţia de disconfort abdominal. greţuri, balonări, senzaţia de disconfort abdominal.

Page 17: PATOLOGIA FICATULUI

•Urticaria, episoadele de prurit Urticaria, episoadele de prurit repetate reprezintă repetate reprezintă următorul simptom clinic, ca urmare a pătrunderii următorul simptom clinic, ca urmare a pătrunderii lichidului hidatic, care este antigenic, direct in lichidului hidatic, care este antigenic, direct in circulaţia sanguină. Urticaria poate evalua de la o circulaţia sanguină. Urticaria poate evalua de la o formă banală până la epizod de şoc anafilactic. În formă banală până la epizod de şoc anafilactic. În faza tumorală se adaugă tumora care se poate faza tumorală se adaugă tumora care se poate palpa, hepatomegalia, semne funcţionale din partea palpa, hepatomegalia, semne funcţionale din partea organelor vecine. La examenul obiectiv se poate organelor vecine. La examenul obiectiv se poate palpa o tumoră rotundă sau ovală, de o consistență palpa o tumoră rotundă sau ovală, de o consistență lichidă. La chisturile hidatice subfrenice deseori lichidă. La chisturile hidatice subfrenice deseori sunt prezente reacţiile pleuropulmonare. sunt prezente reacţiile pleuropulmonare.

Page 18: PATOLOGIA FICATULUI

•Cele mai frecvente complicaţii ale chistului Cele mai frecvente complicaţii ale chistului hidatic hepatic sunt hidatic hepatic sunt supurareasupurarea şi şi perforareaperforarea care care se întâlnesc in 20-90 %. Tablou clinic al chistului se întâlnesc in 20-90 %. Tablou clinic al chistului hidatic hepatic supurat este asemănător cu cel al hidatic hepatic supurat este asemănător cu cel al abcesului hepatic - durere sub rebordul costal, cu abcesului hepatic - durere sub rebordul costal, cu temperatură rădicată, alterarea stării generale.temperatură rădicată, alterarea stării generale.

•CalcificareaCalcificarea reprezintă o complicaţie evolutivă. reprezintă o complicaţie evolutivă. Chisturile hidatice pot fi calcificate în întregime Chisturile hidatice pot fi calcificate în întregime sau parţial. sau parţial.

Page 19: PATOLOGIA FICATULUI

DIAGNOSTICUL BIOLOGIC ŞI SEROLOGIC DIAGNOSTICUL BIOLOGIC ŞI SEROLOGIC AL HIDATIDOZEIAL HIDATIDOZEI

• Eozinofilia se întîlnește în 30-60 % de cazuri. Mai frecvent eozinofilia se Eozinofilia se întîlnește în 30-60 % de cazuri. Mai frecvent eozinofilia se întîlnește în chisturi hidatice necomplicate întîlnește în chisturi hidatice necomplicate

• Intradermoreacţia Cassoni.Intradermoreacţia Cassoni.

• Reacţia de fixare a complementului Ghedini – 1906Reacţia de fixare a complementului Ghedini – 1906

• Reacţia de precipitare simplă în geloză (Ouchtelony Reacţia Reacţia de precipitare simplă în geloză (Ouchtelony Reacţia hemaglutinării directe (Biguet,).hemaglutinării directe (Biguet,).

• Imunoelectroforeza (Biguet, Capron).Imunoelectroforeza (Biguet, Capron).

• Imunofluorescenţa (reacţia cu antigen figurat) (Pauluzzi)Reacţia Imunofluorescenţa (reacţia cu antigen figurat) (Pauluzzi)Reacţia aglutinării şi hemaglutinării directe. aglutinării şi hemaglutinării directe.

•   

Page 20: PATOLOGIA FICATULUI

Diagnostic paraclinicDiagnostic paraclinicexaminări imagisticeexaminări imagistice

• Radiografie;Radiografie;

• Ecografie (simplă şi polipoziţională);Ecografie (simplă şi polipoziţională);

• Colecistocolangiografia;Colecistocolangiografia;

• Splenoportogafie şi angiografie;Splenoportogafie şi angiografie;

• Scintigrafie hepatică;Scintigrafie hepatică;

• Tomografie computerizată;Tomografie computerizată;

• Rezonanţă radiomagnetică.Rezonanţă radiomagnetică.

Page 21: PATOLOGIA FICATULUI

RadiografieRadiografieRadiografia informativă in cazul chisturilor Calcificate și al localizării subdiafragmale. În period postoperator pentru fistulografia.

Page 22: PATOLOGIA FICATULUI

EcografieEcografie

În diagnosticul chistului hidatic hepatic o contribuţie semnificativă a avut ecografia. Chistul oferă patru tipuri de imagini ecografice după clasificarea lui Garbi H. :•1Colecția lichidiană pură •2 Colecţia lichidiană care conţine membrane flotante•3 se caracterizează prin existenţa veziculelor-fiice. •4 reprezintă imaginea oferită de chistul calcificat

Page 23: PATOLOGIA FICATULUI

SCINTIGRAFIASCINTIGRAFIA

• Această metodă este utilizată Această metodă este utilizată pentru confirmarea pentru confirmarea diagnosticului de diagnosticului de echinococoză (zona rece) şi echinococoză (zona rece) şi pentru determinarea stării pentru determinarea stării funcţionale a ficatului – funcţionale a ficatului – hepatita reactivă, ciroză hepatita reactivă, ciroză hepaticăhepatică

Page 24: PATOLOGIA FICATULUI

COLANGIOGRAFIA COLANGIOGRAFIA RETROGRADĂRETROGRADĂ

Se efectuează la echinococoza Se efectuează la echinococoza complicată pentru diagnosticul complicată pentru diagnosticul

diferenţial: diferenţial:

1.1.La icter compresivLa icter compresiv

2.2.În caz de ruperea chistului în căile În caz de ruperea chistului în căile biliare – icterul compresivbiliare – icterul compresiv

Angiografia Angiografia este utilă numai in faza este utilă numai in faza preoperatorie furnizând chirurgului o preoperatorie furnizând chirurgului o cartografie vasculară indespensabilă, cartografie vasculară indespensabilă, dacă se urmăreşte cu o hepatectomie. dacă se urmăreşte cu o hepatectomie.

Se efectuează la echinococoza Se efectuează la echinococoza complicată pentru diagnosticul complicată pentru diagnosticul

diferenţial: diferenţial:

1.1.La icter compresivLa icter compresiv

2.2.În caz de ruperea chistului în căile În caz de ruperea chistului în căile biliare – icterul compresivbiliare – icterul compresiv

Angiografia Angiografia este utilă numai in faza este utilă numai in faza preoperatorie furnizând chirurgului o preoperatorie furnizând chirurgului o cartografie vasculară indespensabilă, cartografie vasculară indespensabilă, dacă se urmăreşte cu o hepatectomie. dacă se urmăreşte cu o hepatectomie.

Page 25: PATOLOGIA FICATULUI

Tomografie computerizatăTomografie computerizată

La TC chisturile hidatice necomplicate au forma rotundă sau ovală bineconturată cu densitatea redusă de la 15 UȘBine se vizualizează membrana hidată și chisturile hidatice fiice. Chisturile hidatice complicate reprezintă formaţiuni rotunde cu contururi clare, cu densitatea de la 18 până la 28 unităi Ş

Page 26: PATOLOGIA FICATULUI

Evoluţie - complicaţiiEvoluţie - complicaţii

• Complicaţii biliareComplicaţii biliare• Fisurarea chistului;Fisurarea chistului;• Ruptura chistului;Ruptura chistului;• Diskinezii biliare;Diskinezii biliare;• Litiaza biliară;Litiaza biliară;• Colecistita acută de origine hidatică.Colecistita acută de origine hidatică.

• Complicaţii septiceComplicaţii septice• Infectarea chistului;Infectarea chistului;• Supuraţia chistului.Supuraţia chistului.

• Complicaţii mecaniceComplicaţii mecanice• Ruptura chistului: cav. peritoneală, cav. pleurală, cav. Ruptura chistului: cav. peritoneală, cav. pleurală, cav.

pericardică, tubul digestiv, bazinetul renal, vena cavă pericardică, tubul digestiv, bazinetul renal, vena cavă inferioară, plămân şi apoi bronhiiinferioară, plămân şi apoi bronhii..

• Ciroza hepatică şi hipertensiunea portalăCiroza hepatică şi hipertensiunea portală

Page 27: PATOLOGIA FICATULUI

TratamentTratament

Înlăturarea parazitului Înlăturarea parazitului

Rezolvarea cavității restante Rezolvarea cavității restante

Terapia complicățiiTerapia complicății

Profilaxia recidivilor Profilaxia recidivilor

Page 28: PATOLOGIA FICATULUI

Tehnici chirurgicaleTehnici chirurgicale

• Procedee care lasă fibroasa pe loc:Procedee care lasă fibroasa pe loc:• MarsupializareaMarsupializarea• Chistotomie cu chistorafieChistotomie cu chistorafie• Anastomoze chisto-digestiveAnastomoze chisto-digestive

• Procedee în care se înlătură total sau parţial fibroasa:Procedee în care se înlătură total sau parţial fibroasa:• Perichistectomie (operaţia ideală)Perichistectomie (operaţia ideală)

• Sutură invaginantă a marginilor cu drenajSutură invaginantă a marginilor cu drenaj• Închiderea simplă a cavităţii restante cu drenajÎnchiderea simplă a cavităţii restante cu drenaj• Plombajul cu epiploon al suprafeţei plăgiiPlombajul cu epiploon al suprafeţei plăgii

• Chistectomia parţialăChistectomia parţială• HepatectomiaHepatectomia

• Procedee de rezolvare celioscopică şi miniinvazivăProcedee de rezolvare celioscopică şi miniinvazivă

Page 29: PATOLOGIA FICATULUI

Echinococectomia Echinococectomia deschisădeschisă

Prima etapa a intervenţiei chirurgicale – Prima etapa a intervenţiei chirurgicale – puncţia chistului hidatic, după izolarea puncţia chistului hidatic, după izolarea

zona puncțională cu o compresă zona puncțională cu o compresă îmbibată cu ser hipertonic pentru îmbibată cu ser hipertonic pentru

evacuarea conţinutului cistic. evacuarea conţinutului cistic.

Prima etapa a intervenţiei chirurgicale – Prima etapa a intervenţiei chirurgicale – puncţia chistului hidatic, după izolarea puncţia chistului hidatic, după izolarea

zona puncțională cu o compresă zona puncțională cu o compresă îmbibată cu ser hipertonic pentru îmbibată cu ser hipertonic pentru

evacuarea conţinutului cistic. evacuarea conţinutului cistic.

Page 30: PATOLOGIA FICATULUI

Etapa a doua – deschiderea chistului cu Etapa a doua – deschiderea chistului cu înlăturarea parazitului cu elementele luiînlăturarea parazitului cu elementele lui

-membrana hidatida,-membrana hidatida,

-vezicule fiice-vezicule fiice

Etapa a doua – deschiderea chistului cu Etapa a doua – deschiderea chistului cu înlăturarea parazitului cu elementele luiînlăturarea parazitului cu elementele lui

-membrana hidatida,-membrana hidatida,

-vezicule fiice-vezicule fiice

Page 31: PATOLOGIA FICATULUI

Etapa a treia – prelucrarea cavităţii Etapa a treia – prelucrarea cavităţii restante cu antiseptice – tinctura de iod, restante cu antiseptice – tinctura de iod, iodoformul în emulsie de glicerină, sol. iodoformul în emulsie de glicerină, sol. NaCl – 0,33%, sol. slabă de formol – 2-NaCl – 0,33%, sol. slabă de formol – 2-4%. Cu scop paraziticit cea mai propusă 4%. Cu scop paraziticit cea mai propusă

folosirea ultrasunetului, razelor lazer, folosirea ultrasunetului, razelor lazer, crioaplicarea cu azot lichid. crioaplicarea cu azot lichid.

Etapa a patra – rezecţia parţiala a Etapa a patra – rezecţia parţiala a capsulei fibroase cu omentapexia.capsulei fibroase cu omentapexia.

Etapa a treia – prelucrarea cavităţii Etapa a treia – prelucrarea cavităţii restante cu antiseptice – tinctura de iod, restante cu antiseptice – tinctura de iod, iodoformul în emulsie de glicerină, sol. iodoformul în emulsie de glicerină, sol. NaCl – 0,33%, sol. slabă de formol – 2-NaCl – 0,33%, sol. slabă de formol – 2-4%. Cu scop paraziticit cea mai propusă 4%. Cu scop paraziticit cea mai propusă

folosirea ultrasunetului, razelor lazer, folosirea ultrasunetului, razelor lazer, crioaplicarea cu azot lichid. crioaplicarea cu azot lichid.

Etapa a patra – rezecţia parţiala a Etapa a patra – rezecţia parţiala a capsulei fibroase cu omentapexia.capsulei fibroase cu omentapexia.

Page 32: PATOLOGIA FICATULUI

PerichistectomiaPerichistectomia

Perichistectomia este o metodă radicală Perichistectomia este o metodă radicală organomenajantă de intervenţie organomenajantă de intervenţie

chirurgicală, un “standart de aur” în chirurgicală, un “standart de aur” în tratamentul chirurgical al hidatidozei tratamentul chirurgical al hidatidozei

ficatului. Dar perichistectomia ramâne o ficatului. Dar perichistectomia ramâne o metodă destul de complicată din punct metodă destul de complicată din punct de vedere tehnic. Este recomandată în de vedere tehnic. Este recomandată în

cazul de localizarea marginala a cazul de localizarea marginala a chisturilor calcificate. chisturilor calcificate.

Una din metodele tratamentului Una din metodele tratamentului chirurgical al chistului hidatic este chirurgical al chistului hidatic este

rezecția hepatică. Ea se efectuează în rezecția hepatică. Ea se efectuează în special în localizarea chistului în special în localizarea chistului în

hemificatul stîng sau cînd alte opțiuni hemificatul stîng sau cînd alte opțiuni chirurgicale sunt epuizate. chirurgicale sunt epuizate.

Perichistectomia este o metodă radicală Perichistectomia este o metodă radicală organomenajantă de intervenţie organomenajantă de intervenţie

chirurgicală, un “standart de aur” în chirurgicală, un “standart de aur” în tratamentul chirurgical al hidatidozei tratamentul chirurgical al hidatidozei

ficatului. Dar perichistectomia ramâne o ficatului. Dar perichistectomia ramâne o metodă destul de complicată din punct metodă destul de complicată din punct de vedere tehnic. Este recomandată în de vedere tehnic. Este recomandată în

cazul de localizarea marginala a cazul de localizarea marginala a chisturilor calcificate. chisturilor calcificate.

Una din metodele tratamentului Una din metodele tratamentului chirurgical al chistului hidatic este chirurgical al chistului hidatic este

rezecția hepatică. Ea se efectuează în rezecția hepatică. Ea se efectuează în special în localizarea chistului în special în localizarea chistului în

hemificatul stîng sau cînd alte opțiuni hemificatul stîng sau cînd alte opțiuni chirurgicale sunt epuizate. chirurgicale sunt epuizate.

Page 33: PATOLOGIA FICATULUI

Tratament miniinvaziv Tratament miniinvaziv

• Din 1986 în practica Din 1986 în practica clinică este introdusă clinică este introdusă varianta miniînvazivă de varianta miniînvazivă de rezolvarea a chistului rezolvarea a chistului hidatic-hepatic – PAIR. hidatic-hepatic – PAIR.

• Puncţia chistului, Puncţia chistului, percutanată sub ghidaj percutanată sub ghidaj ecografic – aspiraţia ecografic – aspiraţia lichidului hidatic – lichidului hidatic – injectarea substanţelor injectarea substanţelor protoscolicide cu protoscolicide cu expoziţia de 15 minute – expoziţia de 15 minute – reaspiraţia conţinutului reaspiraţia conţinutului cu drenarea externă cu drenarea externă

Page 34: PATOLOGIA FICATULUI

Tratament conservator al chistului Tratament conservator al chistului hidatichidatic

• În ultimii ani este utilizat tratamentul conservator al În ultimii ani este utilizat tratamentul conservator al echinococozei. Elaborarea şi implementarea preparatelor noi echinococozei. Elaborarea şi implementarea preparatelor noi antihelmnitice reprezintă o realizare mare. Cea mai mare antihelmnitice reprezintă o realizare mare. Cea mai mare răspândire au cele din grupa albendazolului – Mebendazol, răspândire au cele din grupa albendazolului – Mebendazol, Prazincvatel, Escazol. Prazincvatel, Escazol.

• Tratament include Tratament include 22 cursuri de terapie; I – în perioada cursuri de terapie; I – în perioada preoperatorie (30 de zile) în doza 400 mg, 2 ori pe zi. II – 2 preoperatorie (30 de zile) în doza 400 mg, 2 ori pe zi. II – 2 curse (60 de zile) după intervenţia chirurgicală. Ruptura chistului curse (60 de zile) după intervenţia chirurgicală. Ruptura chistului hidatic in cavitatea abdominală cu diseminarea este o indicație hidatic in cavitatea abdominală cu diseminarea este o indicație directă pentru chimioterapiedirectă pentru chimioterapie dupa operatie. dupa operatie.

• Administrarea preparatului de lungă durată poate provoca reacţii Administrarea preparatului de lungă durată poate provoca reacţii adverse din partea ficatului, hepatita reactivă medicamentoasă, adverse din partea ficatului, hepatita reactivă medicamentoasă, modificări ale măduvei osoase (trombopenia, leicopenia, modificări ale măduvei osoase (trombopenia, leicopenia, alopecia) alopecia)

Page 35: PATOLOGIA FICATULUI

Tumorile ficatuluiTumorile ficatului

Page 36: PATOLOGIA FICATULUI

Tumori benigneTumori benigne

• Tumori de origine parenchimatoasă: adenom, hamartrom, Tumori de origine parenchimatoasă: adenom, hamartrom, colangiom.colangiom.

• Tumori de origine conjunctivă: angiom, limfangiom, Tumori de origine conjunctivă: angiom, limfangiom, leiomiom, fibrom, lipom.leiomiom, fibrom, lipom.

Page 37: PATOLOGIA FICATULUI

AngiomatozaAngiomatoza

•Angiomatoza este o Angiomatoza este o patologie larg răspândită, care patologie larg răspândită, care se întâlneşte la ori ce vârstă, se întâlneşte la ori ce vârstă,

deseori e asimptomatică, când deseori e asimptomatică, când se localizează la marginea se localizează la marginea

ficatului poate să se manifeste ficatului poate să se manifeste cu o hemoragie spontană în cu o hemoragie spontană în

cavitatea abdominală.cavitatea abdominală.

•Angiomatoza este o Angiomatoza este o patologie larg răspândită, care patologie larg răspândită, care se întâlneşte la ori ce vârstă, se întâlneşte la ori ce vârstă,

deseori e asimptomatică, când deseori e asimptomatică, când se localizează la marginea se localizează la marginea

ficatului poate să se manifeste ficatului poate să se manifeste cu o hemoragie spontană în cu o hemoragie spontană în

cavitatea abdominală.cavitatea abdominală.

Page 38: PATOLOGIA FICATULUI

Tipuri de angiomatoză:Tipuri de angiomatoză:

• I I HemangioendoteliomHemangioendoteliom

• Mai des se întâlneşte la copii, provoacă mărirea progresivă a Mai des se întâlneşte la copii, provoacă mărirea progresivă a ficatului, poate regresa spontan. Se întâlneşte de 2 ori mai rar la ficatului, poate regresa spontan. Se întâlneşte de 2 ori mai rar la băieţi decât la fete. Deseori este asociată cu hemangioame băieţi decât la fete. Deseori este asociată cu hemangioame cutanate. La adulţi se dezvoltă după un contact cu substanţe cutanate. La adulţi se dezvoltă după un contact cu substanţe chimice care conţin Arsenic. Deseori se malignizează.chimice care conţin Arsenic. Deseori se malignizează.

• Ajung în dimensiuni la un centimetru, n-au capsula, pot Ajung în dimensiuni la un centimetru, n-au capsula, pot sângera după traumă sau laparoscopie.sângera după traumă sau laparoscopie.

• II. II. Hemangioame capilare.Hemangioame capilare.

• Se întâlnesc la toate vârstele. Când sunt multiple interferă Se întâlnesc la toate vârstele. Când sunt multiple interferă funcţiile ficatului.funcţiile ficatului.

Page 39: PATOLOGIA FICATULUI

• III. III. Hemangioame cavernoase.Hemangioame cavernoase.

• Se întâlnesc la adulţi. La femei de 9 ori mai des decât la bărbaţi ce este Se întâlnesc la adulţi. La femei de 9 ori mai des decât la bărbaţi ce este legat cu influenţa hormonilor sexuali. Deseori sunt asimptomatici şi se legat cu influenţa hormonilor sexuali. Deseori sunt asimptomatici şi se găsesc ocazional. Dimensiunile variază de la 5 până la 30 de găsesc ocazional. Dimensiunile variază de la 5 până la 30 de centimetri. În 10 % se întâlneşte angiomatoza multiplă.centimetri. În 10 % se întâlneşte angiomatoza multiplă.

• În caz de ruptura în 3-19% de cazuri se dezvoltă hemoragie În caz de ruptura în 3-19% de cazuri se dezvoltă hemoragie intraabdominală. În testele de laborator se observă trombocitopenie, intraabdominală. În testele de laborator se observă trombocitopenie, hipofibrinemie.hipofibrinemie.

• Tumorile benigne ale ficatului se diagnostichează greu, un timp lung Tumorile benigne ale ficatului se diagnostichează greu, un timp lung evoluează asimptomatic. Manifestările clinice apar numai atunci când evoluează asimptomatic. Manifestările clinice apar numai atunci când ajung dimensiuni mari, când este tensiunea capsulei Glisson şi când se ajung dimensiuni mari, când este tensiunea capsulei Glisson şi când se palpează, datorită obstrucţiei biliare sau comprimării organelor palpează, datorită obstrucţiei biliare sau comprimării organelor adiacente. adiacente.

• Tumorile acestea rar duc la hipertensiunea portală. Tumorile mici mai Tumorile acestea rar duc la hipertensiunea portală. Tumorile mici mai des sunt o descoperire ocazională în timpul operaţiei.des sunt o descoperire ocazională în timpul operaţiei.

Page 40: PATOLOGIA FICATULUI

DiagnosticaDiagnostica

• La tumori cu diametru mic testele biochimice de obicei sunt în La tumori cu diametru mic testele biochimice de obicei sunt în limitele normei, apoi, când sunt afectate căile biliare, e posibilă limitele normei, apoi, când sunt afectate căile biliare, e posibilă creşterea fosfatazei alcaline.creşterea fosfatazei alcaline.

• Radiografia plămânilor şi ficatului dă numai semne indirecte.Radiografia plămânilor şi ficatului dă numai semne indirecte.

• Angiografia este utilă dacă tumora se află în mai multe segmente.Angiografia este utilă dacă tumora se află în mai multe segmente.

• USG.USG.

• TC.TC.

Page 41: PATOLOGIA FICATULUI

TratamentTratament

• Embolizarea preoperatorie a ramurilor arterei hepatice Embolizarea preoperatorie a ramurilor arterei hepatice care duce la micşorarea vascularizării tumorii. Rezecţia la care duce la micşorarea vascularizării tumorii. Rezecţia la localizarea marginală împreună cu o porţiunea a localizarea marginală împreună cu o porţiunea a parenchimuluiparenchimului – rezectia peritumorala, enuclearea, – rezectia peritumorala, enuclearea, rezectia atipica a ficatului.rezectia atipica a ficatului.

• Omentohepatopexia pentru ameliorarea aprovizionării cu Omentohepatopexia pentru ameliorarea aprovizionării cu sânge a ficatului în caz dacă operaţia radicală este sânge a ficatului în caz dacă operaţia radicală este imposibilă.imposibilă.

• Tratament conservator:Tratament conservator: inclus inclus• terapia cu steroide;terapia cu steroide;• radioterapia.radioterapia.

Page 42: PATOLOGIA FICATULUI

Adenom şi Adenom şi hiperplazia nodoasăhiperplazia nodoasă

•Adenomele sunt tumori mari, de o Adenomele sunt tumori mari, de o culoare deschisă, netede, moi, multiple fără culoare deschisă, netede, moi, multiple fără

capsulă clar pronunţată.capsulă clar pronunţată.

•Hiperplazia nodoasă este o patologie a Hiperplazia nodoasă este o patologie a ficatului cu noduri separate până la 5 ficatului cu noduri separate până la 5

centimetri.centimetri.

•În etiologie o mare însemnătate are În etiologie o mare însemnătate are folosirea contraceptivelor steroide orale, - folosirea contraceptivelor steroide orale, -

mai mult de 4 ani. Vârsta medie a mai mult de 4 ani. Vârsta medie a pacienţilor constituie 30 de ani.pacienţilor constituie 30 de ani.

•Când tumora atinge dimensiuni mari, şi Când tumora atinge dimensiuni mari, şi apare tensiune capsulei lui Glisson apar apare tensiune capsulei lui Glisson apar dureri. Localizarea marginală poate să dureri. Localizarea marginală poate să

provoace ruptura adenomului. În 12% pot provoace ruptura adenomului. În 12% pot să se malignizeze.să se malignizeze.

•Adenomele sunt tumori mari, de o Adenomele sunt tumori mari, de o culoare deschisă, netede, moi, multiple fără culoare deschisă, netede, moi, multiple fără

capsulă clar pronunţată.capsulă clar pronunţată.

•Hiperplazia nodoasă este o patologie a Hiperplazia nodoasă este o patologie a ficatului cu noduri separate până la 5 ficatului cu noduri separate până la 5

centimetri.centimetri.

•În etiologie o mare însemnătate are În etiologie o mare însemnătate are folosirea contraceptivelor steroide orale, - folosirea contraceptivelor steroide orale, -

mai mult de 4 ani. Vârsta medie a mai mult de 4 ani. Vârsta medie a pacienţilor constituie 30 de ani.pacienţilor constituie 30 de ani.

•Când tumora atinge dimensiuni mari, şi Când tumora atinge dimensiuni mari, şi apare tensiune capsulei lui Glisson apar apare tensiune capsulei lui Glisson apar dureri. Localizarea marginală poate să dureri. Localizarea marginală poate să

provoace ruptura adenomului. În 12% pot provoace ruptura adenomului. În 12% pot să se malignizeze.să se malignizeze.

Page 43: PATOLOGIA FICATULUI

Tratament.Tratament.

• Anularea terapiei cu steroizi poate duce la regres a Anularea terapiei cu steroizi poate duce la regres a tumorii.tumorii.

• Tratament chirurgical – rezecţia sectorală, rezecţia Tratament chirurgical – rezecţia sectorală, rezecţia cuiniformă, enuclearea.cuiniformă, enuclearea.

Page 44: PATOLOGIA FICATULUI

Alte tumore benigne:Alte tumore benigne:

• Fibrom.Fibrom.

• Neurofibrom.Neurofibrom.

• Miom.Miom.

• Lipom.Lipom.

• Limfangiom.Limfangiom.

• Leiomiom.Leiomiom.

Toate tumorile acestea nu necesită un tratament specific, se Toate tumorile acestea nu necesită un tratament specific, se înlătură chirurgical.înlătură chirurgical.

Page 45: PATOLOGIA FICATULUI

Tumorile maligne primare a Tumorile maligne primare a ficatuluificatului

• Clasificarea de mai jos se bazează la histogeneza a tumorilor.Clasificarea de mai jos se bazează la histogeneza a tumorilor.

• Tumori epitelialeTumori epiteliale

• Hepatocelulare Hepatocelulare • CCancer hepatocelular;ancer hepatocelular;• hepatoblastom.hepatoblastom.

• Tumori colangiocelulareTumori colangiocelulare• cancer colangiocelular;cancer colangiocelular;• cistadenocarcinomcistadenocarcinom

• Tumori mezenchimaleTumori mezenchimale

• Tumori din vasele sanguineTumori din vasele sanguine• hemangioendoteliom epitelioid;hemangioendoteliom epitelioid;• hemangioendoteliom neoplastichemangioendoteliom neoplastic• angiosarcom.angiosarcom.

Page 46: PATOLOGIA FICATULUI

Alte tumori.Alte tumori.

• Sarcom embrional nediferenciat. Sarcom embrional nediferenciat.

• Fibrosarcom.Fibrosarcom.

• Leuomiosarcom.Leuomiosarcom.

• Histiocitom fibros.Histiocitom fibros.

• Carcinoide primare a ficatului sau tumori neurohormonale.Carcinoide primare a ficatului sau tumori neurohormonale.

• Teratom.Teratom.

• Mezoteliom.Mezoteliom.

• Tumori metastatice a ficatului.Tumori metastatice a ficatului.

Page 47: PATOLOGIA FICATULUI

Cancer hepatocelularCancer hepatocelular

• Se întâlneşte cel mai des – 85% din toate afecţiunile Se întâlneşte cel mai des – 85% din toate afecţiunile maligne a ficatului. Anual în lume decedează 1,2 milioane maligne a ficatului. Anual în lume decedează 1,2 milioane de oameni cu cancer hepatocelular. Vârsta medie – 40-50 de oameni cu cancer hepatocelular. Vârsta medie – 40-50 ani.ani.

• Factorii predisponibili: Factorii predisponibili: • ciroza hepaticăciroza hepatică• hepatita virală Chepatita virală C• maladiile cronice ale ficatuluimaladiile cronice ale ficatului• abuzul de alcoolabuzul de alcool• administrarea preparatelor hormonale.administrarea preparatelor hormonale.

Page 48: PATOLOGIA FICATULUI

• Macroscopic se manifestă prin noduri de consistenţă dur Macroscopic se manifestă prin noduri de consistenţă dur elastică, de culoare albuie. Poate avea o capsulă clar elastică, de culoare albuie. Poate avea o capsulă clar determinată, poate infiltra ficatul difuz.determinată, poate infiltra ficatul difuz.

• Simptomatologia nu este specifică şi ca regulă se Simptomatologia nu este specifică şi ca regulă se manifestă în formele avansate a bolii.manifestă în formele avansate a bolii.

Page 49: PATOLOGIA FICATULUI

Simptoamele principale Simptoamele principale

• dureri sub rebordul costal drept;dureri sub rebordul costal drept;• scădere în greutate;scădere în greutate;• slăbiciune; slăbiciune; • voma;voma;• ictericter;;• hepatomegalie; hepatomegalie; • ascita;ascita;• splenomegalie;splenomegalie;• hipertermiehipertermie

Page 50: PATOLOGIA FICATULUI

Diagnosticul.Diagnosticul.

• Diagnosticul precoce e posibil numai în caz de examinarea regulată a Diagnosticul precoce e posibil numai în caz de examinarea regulată a pacienţilor.pacienţilor.

• Marcherii biochimici a cancerului hepatocelular sunt creşterea Marcherii biochimici a cancerului hepatocelular sunt creşterea fosfatazei alcaline şi alfafetoproteinei mai mare de 2000 ng/ml.fosfatazei alcaline şi alfafetoproteinei mai mare de 2000 ng/ml.

• Metoda de scrining este Metoda de scrining este USGUSG, care permite depistarea focarului, , care permite depistarea focarului, datele despre implicarea vaselor magistrale în proces patologic datele despre implicarea vaselor magistrale în proces patologic (scanarea duplex).(scanarea duplex).

• ScintigrafiaScintigrafia este indicata numai in cazuri rare, sensibilitatea este indicata numai in cazuri rare, sensibilitatea metodei nu depaseste 30%.metodei nu depaseste 30%.

• Angiografia. Angiografia. Se foloseste la utilizarea ocluziei Se foloseste la utilizarea ocluziei radioendovasculare, chimioembolizarii transarteriale.radioendovasculare, chimioembolizarii transarteriale.

Page 51: PATOLOGIA FICATULUI

• TC TC are o mare importanţă pentru determinarea are o mare importanţă pentru determinarea posibilităţii de a rezecta tumora şi excluderea posibilităţii de a rezecta tumora şi excluderea metastazelor. metastazelor. Pentru diagnosticarea tumorilor se foloseste Pentru diagnosticarea tumorilor se foloseste TC spirala cu amplificare intravenosa (pentru contrastarea TC spirala cu amplificare intravenosa (pentru contrastarea se foloseste Omnipac 300, Ultravist 300.se foloseste Omnipac 300, Ultravist 300.

• Laparoscopia se efectuează dacă sunt îndoieli în Laparoscopia se efectuează dacă sunt îndoieli în posibilitatea rezectării tumorii. posibilitatea rezectării tumorii.

• Biopsia transcutanată se efectuează în caz dacă nu se Biopsia transcutanată se efectuează în caz dacă nu se efectuează terapia radicală cu scop de determinarea efectuează terapia radicală cu scop de determinarea morfologiei şi alegerii chimioterapiei adecvate.morfologiei şi alegerii chimioterapiei adecvate.

Page 52: PATOLOGIA FICATULUI

Tratament operator Tratament operator

• - Rezecţia anatomică a ficatului în volum de - Rezecţia anatomică a ficatului în volum de hemihepatectomie. Rezecţiile în limitele ţesuturilor hemihepatectomie. Rezecţiile în limitele ţesuturilor sănătoşi nu mai puţin de doi centimetri de la tumora se sănătoşi nu mai puţin de doi centimetri de la tumora se consideră radicale. Rezectabilitatea variază de la 16 pănă consideră radicale. Rezectabilitatea variază de la 16 pănă la 65%. Recidiva se întâlneşte în 50 -90%.la 65%. Recidiva se întâlneşte în 50 -90%.

• Letalitatea postoperatorie – 15%.Letalitatea postoperatorie – 15%.

• -- Transplantarea ficatului. Transplantarea ficatului.

Page 53: PATOLOGIA FICATULUI

Tratament conservatorTratament conservator

Lungimea vietii la cancer a ficatului nerezectabil constituie 7-8 luniLungimea vietii la cancer a ficatului nerezectabil constituie 7-8 luni

• Chimiotereapia Chimiotereapia i/v ;I i/a nu este eficienti/v ;I i/a nu este eficientăă

• Chimioembolizarea intraarterială dă cele mai bune rezultate. Chimioembolizarea intraarterială dă cele mai bune rezultate. Stabilizarea procesului se întâlneşte în 80%.Stabilizarea procesului se întâlneşte în 80%.

• În În arteraartera hepatică se introduce citostatic cu microemboli. hepatică se introduce citostatic cu microemboli.

• Criochirurgia Criochirurgia intrqaoperatorie intrqaoperatorie cu nitrogen lichid este puţin eficientă cu nitrogen lichid este puţin eficientă când tumora e mai mare de 5 centimetri.când tumora e mai mare de 5 centimetri.

• Alcoolizarea.Alcoolizarea.

Page 54: PATOLOGIA FICATULUI

Abcesele ficatuluiAbcesele ficatului•Abcese amebiene – agent patogen Entamoeba histolytica şi sunt caracteristice pentru ţările tropicale;•Abcesele piogene – agent patogen Escherichia coli, streptococul, stafilococcul auriu, sau hemoliticPatogenie:

•Calea directă – traume a ficatului, plăgi penetrante, contuzii hepatice cu formarea zonelor de necroză;•Calea hematogenă – arterială sau venoasă;•Extinderea unui proces supurativ de vecinătate;

Page 55: PATOLOGIA FICATULUI

SimptomatologieSimptomatologie

• Astenie, febră, dureri epigastrice sau la nivelil rebordului costal drept, frison, transpiraţii reci, limba uscată, vomă;Astenie, febră, dureri epigastrice sau la nivelil rebordului costal drept, frison, transpiraţii reci, limba uscată, vomă;

• Coloraţie icterică a tegumentelor;Coloraţie icterică a tegumentelor;

• Hepatomegalie dureroasă;Hepatomegalie dureroasă;

Complicatii Complicatii

• Hemoragice – erodarea unor vase mari;Hemoragice – erodarea unor vase mari;

• Supurative de vecinătate;Supurative de vecinătate;

• Sepsis.Sepsis.

Page 56: PATOLOGIA FICATULUI

Examen de laboratorExamen de laborator

• Hiperleucocitoză 20000-30000;Hiperleucocitoză 20000-30000;

• Anemie;Anemie;

• Creşterea fosfatazei alcaline.Creşterea fosfatazei alcaline.

Page 57: PATOLOGIA FICATULUI

Examene imagisticeExamene imagistice

• Radiografie – ridicarea hemidiafragmului drept Radiografie – ridicarea hemidiafragmului drept cu diminuarea mobilităţii acestuiacu diminuarea mobilităţii acestuia – pleurizie – pleurizie reactivareactiva; ;

• Arteriografie selectivă;Arteriografie selectivă;

• Scintigrafie hepatică;Scintigrafie hepatică;

• Ecografie hepatică;Ecografie hepatică;

• Tomografie computerizată;Tomografie computerizată;

• Rezonanţă magnetică nucleară.Rezonanţă magnetică nucleară.

Page 58: PATOLOGIA FICATULUI

TratamentTratament

• Chirurgical – evacuarea puroiului prin drenaj eficient, Chirurgical – evacuarea puroiului prin drenaj eficient, desfiinţarea cavităţii restante;desfiinţarea cavităţii restante;

• Puncţie ecoghidată transcutaneo-hepatic cu drenare;Puncţie ecoghidată transcutaneo-hepatic cu drenare;

• Puncţie cu drenare endoscopică;Puncţie cu drenare endoscopică;

• Medicamentos – antibiotice în doze mari, conform Medicamentos – antibiotice în doze mari, conform antibiogramei.antibiogramei.

Page 59: PATOLOGIA FICATULUI

Abcese amebiene Abcese amebiene

• se dezvoltă la 37% de bolnavi cu dizenteria. Calea de infectare e se dezvoltă la 37% de bolnavi cu dizenteria. Calea de infectare e fecalo-orală. Chisturi pătrund în intestinul subţire unde sub acţiunea fecalo-orală. Chisturi pătrund în intestinul subţire unde sub acţiunea fermenţilor pancreatici pierd membrana, eliberând trofozoidul fermenţilor pancreatici pierd membrana, eliberând trofozoidul invaziv. Trofozoid poate pătrunde prin peretele intestinului gros şi cu invaziv. Trofozoid poate pătrunde prin peretele intestinului gros şi cu flux sanguin portal pătrunde în ficat provocând abcese.flux sanguin portal pătrunde în ficat provocând abcese.

• Conţinutul abceselor e de culoare roşu-brun. Diagnosticul precis e Conţinutul abceselor e de culoare roşu-brun. Diagnosticul precis e posibil numai cu ajutorul imunodiagnosticării – reacţiei de posibil numai cu ajutorul imunodiagnosticării – reacţiei de hemaglutinare indirectă. hemaglutinare indirectă.

• Tratamentul: 1.Conservativ. Preparatele amebicide – Emetin, Tratamentul: 1.Conservativ. Preparatele amebicide – Emetin, Chloroquine, metronidazol 750 mg 3 ori pe zi, 10 zile.Chloroquine, metronidazol 750 mg 3 ori pe zi, 10 zile.

• 2. Operator. 2. Operator.

• Mortalitatea nu depăşeşte 3%Mortalitatea nu depăşeşte 3%


Top Related