ALS 2011
LANTUL SUPRAVIETUIRII
1. Recunoasterea precoce a SCR si chemarea de ajutoare
2. Early CPR
3. Defibrilarea precoce
4. Ingrijirea postresuscitare
RECUNOASTEREA PRECOCE A SCR SI CHEMAREA DE AJUTOARE
1. Recunoasterea precoce a durerii precordiale poate preveni SCR
2. Accesul imediat la EMS (emergency medical system)
3. In spital: recunoasterea pacientilor cu risc, chemarea (mobilizarea) echipei de resuscitare
EARLY CPR
1. Compresiile toracice precoce si ventilatiile eficiente scad procentul leziunilor la nivelul SNC si cordului
2. Poate dubla rata supravietuirii
3. Numai compresii fara ventilatii –mai bine decat deloc
4. Minimizarea intreruperii compresiilor toracice
DEFIBRILAREA PRECOCE PENTRU A REPORNI CORDUL
1. Scop-livrarea socului in 5 minute de la anuntarea echipajului medical
2. Public acces defibrilation - folosirea AED de catre public
INGRIJIREA POST-RESUSCITARE
i. Reluarea circulatiei spontane nu este singurul scop al resuscitarii
ii. Ingrijirea postresuscitare cuprinde:
1. functia cerebrala normala
2 ritm cardiac stabil
3 functie hemodinamica normala
4 pacientii pot parasi spitalul intr-o stare de sanatate buna cu risc minim de un nou SCR
ALGORITMUL ALS
1. Punctul central al acestui curs
2. Se aplica la majoritatea situatiilor de resuscitare cardiopulmonara
3. Pot apare modificari in situatii speciale
RECUNOASTEREA PACIENTULUI CRITIC IN IMINENTA DE SCR
1. Airway - cai aeriene - daca sunt libere sau obstruate
2. Breathing -SpO2, excursii toracice, auscultatie pulmonara, frecventa respiratiilor, stop respirator
3. Circulation - stopul cardiac, puls(frecventa), tensiunea arteriala, timp de reumplere capilara, ECG
4. Disabilities - scaderea brusca a starii de constienta,scaderea CGS cu mai mult de 2 pct, crize convulsive repetate sau prelungite
5. Exposure- alte conditii amenintatoare de viata ca hipo/hipertermia
AIRWAY - OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE
Cauze de obstructie:
a. Depresia SNC - pierderea permeabilitatii si reflexelor protectoare ale cailor aeriene
•Apare in: Tcc, boli intracerebrale, hipercarbia, efecte depresoare metabolice(DZ), droguri (barbiturice, opiacee, alcool, agenti anestezici)
b. Sange
c. Varsatura
d. Corpi straini
e. Traumatism facial/gat
f. Epiglotita
g. Inflamatia faringelui
h. Laringospasm/bronhospasm
i. Secretii bronhice, traheostoma obstruata
AIRWAY - OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE
Tratament:
– Eliberarea cailor aeriene
– Administrarea de O2, astfel incat saturatia sa fie intre 94-98%
– Asigurarea cailor aeriene la persoanele inconstiente - deschiderea manuala, pozitia de siguranta, dispozitive de cai aeriene
BREATHING
Afectiuni pulmonare
1. Pleurezie, pneumotorax, hemotorax
2. Boli severe
1) Infectii, aspiratii, exacerbari BPOC, astm, TEP
2) Contuzie pulm., EPA, ARDS
Recunoasterea
1. Dispnee, agitatie, transpiratii
2. Hipoxemie, hipercarbie
3. Iritabilitate, confuzie, letargie4. cianoza(tardiv)
5. Cresterea frecventei respiratorii(peste 25 resp/min)
6. Cresterea PaCO2, scaderea Ph-indicatori fideli ai problemelor grave respiratorii
BREATHING
Tratament
– Administrarea de O2 100% cu 15l/min, pana la obtinerea Spo2 de 94-98% sau 89-92% la cei cu BPOC
– Tratarea cauzelor
CIRCULATIA
Cauzele pot fi cardiace sau hipovolemice
Cauze cardiace:
–Aritmii date de:
Ischemie,IM, electrocutie, droguri
–Insuficienta cardiaca
–Tamponada cardiaca
–Ruptura miocardica
–CMH
CIRCULATIA
Cauze cardiace secundare
– Hipoxia,hipovolemia, pneumotorax, anemie severa acuta, hipotermia, soc septic
Cauze de FV:
– SCA, HTA, boli valvulare,medicamente (antiaritmice, antidepresive triciclice, digoxin),boli congenitale, diselectrolitemii, hipotermia, electrocutia
CIRCULATIA
Recunoasterea problemelor cardiace:
- semne si simptome
durere toracica, dispnee, sincopa, tahi/bradiaritmii, hipotensiune, scaderea perfuziei periferice, alterarea statusului mental, oligurie
Recunosterea riscului SCR / MSC:
-Pacienti cunoscuti cu boli cardiace sau sincope
-Tipuri de sincope: ortostatica, in timpul / dupa efortul fizic, cu/fara podroame, repetate, AHC
Tratament :
-Linie venoasa si administrarea de fluide in hipovolemie
-ACS
-Pozitia pacientului
EVALUAREA PACIENT PRIN ABCDE
Siguranta personalului
Observarea pacientului
Inceperera CPR
Monitorizare
Linie venoasa
AIRWAY OBSTRUCTIA DE CAI AERIENE = URGENTA
1. Semne de obstructie: miscari paradoxale toraco - abdominale (val)
2. Folosirea muschilor respiratori accesorii
3. Cianoza – apare tardiv
4. In obstructia respiratorie nu exista sunete respiratorii
AIRWAY OBSTRUCTIA DECAI AERIENE - TRATAMENT
Deschiderea cailor aeriene
Aspiratia
Oxigen astfel incat SpO2 sa fie intre 94-98%/89-92%
BREATHING - RESPIRATIE
Tratarea cauze amenintatoare de viata:
- criza severa de astm
- EPA
- TEP
- Pneumotorax sever
- Pleurezia masiva
- Rigiditatea toracica data de arsuri severe
- Hemotorax masiv
BREATHING - MANEVRE
1. LOOK LISTEN FEEL
- Transpiratii
- Cianoza
- Dispnee/ortopnee
- Frecventa respiratiilor > 25/min
- Folosirea muschilor accesori
- Miscari paradoxale
2. Profunzimea respiratiilor
3. Ritmul respiratiilor regulat/neregulat
4. Expansiunea toracelui simetrica sau nu
5. Anomalii sau defornari ale cutiei toracice
6. Jugulare turgescente
7. Distensia abdominala
8. SpO2, EAB, pH, PaCO2
9. Auscultatia pulmonara
10. Percutia cutiei toracice
11. Auscultarea zgomotelor respiratorii
12. Devierea traheei in furculita sternala
13. Palparea peretelului toracic (emfizem subcutanat)
CIRCULATIA - EXAMINAREA PACIENTULUI
Culoarea tegumentelor
Temperatura extremitatilor
Timpul de reumplere capilara
Examinarea venelor
Puls periferic/ frecventa cardiaca
TA – TAd scazuta = scaderea rezistentei periferice cu vasodilatatie arteriala
Diferenta de puls sistolodiastolic > 35-45 mm Hg = vasoconstrictie arteriolara
Auscultatia cordului
Semnne de hipovolemie: scaderea constientei si a debitului urinar (<0.5 ml / Kg / h)
Semne externe de hemoragie
CIRCULATIA – TRATAMENT
1. Reumplere volemica, controlul hemoragiei, perfuzie tisulara adecvata
2. Branula – 1-2 (14-16 G)
3. EAB, biochimnie, coagulare, microbiologie, HLG
4. Trendelenburg
5. Pacientii cu insuficienta cardiaca/EPA atentie la: reumplerea lichidiana si inotrope/ vasopresoare
6. Bolus de lichide 5-10 min – 500 ml Ringer sau ser, cu verif TA si AV (1000 ml la pacientii cu TA < 90)
7. ECG in durere toracica ( aspirina, NTG, morfina, oxigen)
DISABILITIES
1. Cauze scadere nivel constienta: hipoxie, hipercapnie, hipoperfuzia cerebrala, intoxicatii, sedative/analgezice
2. Reevaluare A,B,C – tratarea hipoxiei
3. Evaluarea medicatiei
4. Examinarea pupilelor: marime, egalitate, reactie la lumina
5. Nivelul de constienta
– AVPU: Alert, Raspunde la stimuli vocali, Raspune la stimului durerosi (Pain), neresponsiv (Unresponsiv)
– CGS
6. Glicemia: exclude hipoglicemia, iar la glicemie< 4 mmol/l se administreaza 50 ml glucoza 10% pana la 250 ml G10%
7. Tulburari hidroelectrolitice
8. Pozitie laterala de siguranta
9. Deficite neurologice – afazie / alte semne de AVC
EXPOSURE
1. Examinarea pacientului de la cap la picioare
2. Dezbracarea pacientului cu pastrarea demnitatii acestuia
3. Alte semne si simptome care pot aparea
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
Definitie: angina instabila , IM non-STEMI, STEMI
Angina instabila: durere sau disconfort datorat ischemiei miocardice localizare – in piept ca o apasare/gheara/arsura
Iradiere – membre superioare, mandibula, spate, epigastru
Fenomene de insotire – transpiratie, greata, varsatura, diaree, dureri abdominale
durerea apare ca o crestere in intensitate/frecventa in ultimele zile determinata sau nu de accentuarea efortului
ECG poate fi normal, poate arata ischemie miocardica cu subdenivelare orizontala de segment ST, anomalii nespecifice (T inversat)
Enzimele cardiace normale
Test de efort si medicamentos
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
nonSTEMI
– Durere ca o apasare/gheara/arsura
– Localizare in piept sau epigastru
– Durata 20-30 min sau >
– Fenomene de insotire ca la AI
– Iradiere ca la AI
– ECG: subdenivelare orizontala ST/T negativ sau poate fi normal
– Enzime cresterea CK, CK-MB, Tn
– ! Q de Tn eliberata arata intinderea IM cu posibilitatea aparitiei aritmiilor severe
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
STEMI
-Aceeasi durere cu intensitate mai mare
-Aceeasi localizare
-Aceleasi fenomene de insotire
-In faza acuta risc de TV
-ECG BRS nou apărut si supradenivelare de ST in teritoriu afectat
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
Diagnostic
Istoricul pacientului
Examinare clinica
Investigatii :
- ECG in 12 derivatii poate da informatii despre artera obstruata
- IM anterior/antero septal (V1-V4) , leziune pe LAD (descendenta anterioara). Daca implica si V5, V6, D1, Avl = IM antero lateral (artera circumflexa)
- IM inferior D2, D3 si aVF leziune pe artera coronara dreapta sau mai putin comun, artera circumflexa
- IM lateral D1, Avl, V5, V6 leziune pe artera circumflexa sau ramura diagonala din LAD
- IM posterior - modificari reciproce in derivatiile anterioare depresia segmentului ST = supradenivelare posterioara
- R dominant = unda Q in posterior
- afectare artera coronara dreapta poate aparea si datorita leziunii arterei circumflexe
- confirmare prin V7, V8, V9 derivatii posterioare
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
Teste de laborator
1. Troponina (componenta a structurii muschiului cardiac). Riscul de aritmii creste cu cresterea nivelului de troponina; poate creste in: TEP, disectia de aorta, miocardita, IC decompensata, tahiaritmii, IR, sepsis
2. CK, AST, LDH
- eliberate din muschiul cardiac, dar se elibereaza si in alte conditii: contuzii ale muschilor scheletici, exercitii fizice prelungite
- CK – MB specifica muschiului cardiac
1. Eco cord ofera info despre motilittaea peretelui cardiac, ventricul stang, ventricul drept, sept si despre aorta, regurgitari mitrale/ aortice, ruptura de pilieri
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA
Tratament
1. Masuri nespecifice
- ECG in 12 derivatii, aspirina 300 mg po, NTG sublingual/pev/injectomat – nu la TA <90
- Oxigen 15 l/min pana la SpO2 94-98% - nu la pacientii cu saturatie buna
- Calmarea durerii – morfina
- Antiagregante plachetare : clopidogrel 300-600 mg (plavix) sau prasu grel 60 mg
- heparina
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA cont.
2. Tratament STEMI
a) Mai putin de 12 ore de la debutul simptomelor – reperfuzie mecanica (PCI) si farmacologica
i. Reperfuzia mecanica – PCI primara linia 1 in tratamentul STEMI; coronarografia evidentiaza artera lezata. Primul contact pana la reperfuzie 90-120 min. Clopidogrel (plavix) 600 mg sau Prasugrel 60 mg la pacienti cu varsta < 75 ani
ii. Terapia fibrinolitica (farmacologica) la pacientii la care timpul de ajungere la centru PCI este > 2 ore.
Indicatii pt fibrinoliza imediata – prezentare la mai putin de 12 ore de la debutul durerii, cu supradenivelare de ST > 0,2 mV in 2 derivatii adiacente precordiale sau > 0,1 mV in 2 derivatii adiacente periferice. R dominant cu subdenivelare de ST in V1-V3. BRS nou aparut/pp nou aparut
i. Inhibarea plachetara si terapia anticoagulanta:
- aspirina 300 mg p.o./i.v.
- Clopidogrel 600 mg
- terapia antitrombotica HF/HNF
iv. Angioplastia de salvare
- la 20-30% nu se produce reperfuzia; monitorizarea pacientilor cu ECG in 12 derivatii 60-90 min dupa terapia fibrinolitica
- daca reperfuzia nu se produce, PCI de salvare
SINDROAME CORONARIENE ACUTE SCA cont.
3. Tratament AI si NSTEMI
a) prevenirea formarii trombilor – HF la 12 ore, aspirina 75 mg / zi, clopidogrel 300 mg apoi 75 / zi. La pacientii diabetici prazugrel 60 mg apoi 10.
b) Scaderea cererii de oxigen: betablocante/diltiazem daca primele nu sunt indicate, dihidropiridine, nitrati (po), IECA (in special daca exista IVs)
COMPLICATII IMA
1. Insuficienta cardiaca – tratament:
- Diuretice de ansa
- Nitrati
- IECA
- betablocante
2. Socul cardiogen – manifestat prin: hTA, scaderea perfuziei periferice, EPA, confuzie, oligurie; tratament:
- terapie inotropa
- balon de contrapulsatie aortica
Slide 22 Concluzii
-SCA
AI
NSTEMI
STEMI
-administrati:
• aspirina, NTG, morfina, O2-SpO2 94-98% (88-92 la BPOC)
• clopidogrel/ prasugrel
-evaluare rapida initiala – ECG, anamneza
-Terapie de reperfuzie imediata – STEMI/BRS
-Abordarea rapida si tratament reducere riscul SCR
SLIDE 23 ALGORITM ALS
Sa intelegem:
-Functionarea algoritm ALS
-Importanta minimizarii compresiilor toracice
-Tratament ritmuri socabile/ nesocabile
-Cauze potential reversibile
SLIDE 24 RITMURI SOCABILE
1ul ritm monitorizat in 25% SCR – VF/TV
Tratament ritmuri socabile
1.Confirmare stop cardiac – semne de viata?
2.Chemati ajutor – echipa de resuscitare
3.Compresii toracice neintrerupte pana la aplicarea electrozilor adezivi de defibrilare
4.Planificati actiunile inainte de analiza! Confirmati cu echipa
5.Opriti compresiile – analiza ritm – confirm TV/FV
6.Reluati compresiile toracice; simultan presiune delegata cu defibrilatorul; incarcati defibrilatorul cu energie 150 J bifazic /150-360 – monofazic si apasati butonul de incarcare
7.Cat defibrilatorul se incarca, atentionati salvatorii “la o parte, se incarca” – mai putin cel care face compresii si indepartarea O2
SLIDE 24 RITMURI SOCABILE cont.
8. Dupa incarcarea defibrilatorului “la o parte, dau soc” . Cand toti s-au indepartat, se livreaza socul
9. Imediat reluarea compresiilor toracice fara verificarea ritmului sau pulsului
10. Se continua CPR 2 min, coordonatorul pregateste echipa pt urmatoarea pauza
11. Verificare ritm
12. Daca TV sau FV persista, se repeta pasii 6-11 si se livreaza soc 200 J bifazic sau 360 monofazic
13. Daca TV/FV persista, se repeta pasii 6-8 si se livreaza soc , se reiau compresiile. Dupa al treilea soc se administreaza 1 mg adrenalina care apoi se administreaza la 3-5 min. Se administreaza cordarone in bolus 300 mg si urmeaza 2 min de CPR
14. Daca apare activitate electrica organizata = ritm electric compatibil cu viata, se cauta semne ROSC: puls central si ETCo2
15. In FV/TV refractara se verifica pozitia electrozilor de defibrilare
SLIDE 25 RITMURI NESOCABILE
RITMURI NESOCABILE:
activitate electrica fara puls (PEA)
Asistola
PEA
– exista activitate mecanica slaba si nu produce puls palpabil sau TA
- Poate fi data de conditii reversibile
ASISTOLA
- absenta activitatii cardiace/electrice pe ECG
SLIDE 25 RITMURI NESOCABILE – cont.
Tratament:
-CPR 30/2
-Adrenalina 1mg iv la 3-5 min si imediat dupa acces iv
-CPR 30/2 pana este asigurata calea aeriana apoi CPR neintrerupt si ventilatie cu frecventa 10/min
-Verificarea ritmului dupa 2 min.
Ritm organizat - semne ROSC
PEA
CPR
Verificare ritm dupa 2 min
adrenalina 1 mg la 3-5 min
VF/TV – bucla ritm socabil
SLIDE 26 IN TIMPUL CPR
COORDONAREA ECHIPEI
! La calitatea compresiilor toracice – 5-6 cm, 100 -120 / min.
Cauze reversibile – 4H, 4T
Acces vascular
Securizarea cailor aeriene
Compresii neintrerupte, cu 100 / min dupa securizarea cailor aeriene
Ventilatie
o Pe balon
o Dispozitive supraglotice- masca laringiana,combi tub, i-gel
o Nu se H ventileaza -> scade intoarcerea venoasa
Acces vascular – cat mai rapid
- i.o. daca nu se poate i.v.
SLIDE 26 IN TIMPUL CPR cont.
-Medicamente injectate – bolus de 20 ml fluid dupa injectare si ridicarea membrelor inferioare 10-20 sec. dupa injectare
-CAUZE REVERSIBILE
4H
-hipoxia
-hipovolemia
-hipotermia
-Hipo/hiperpotasemia, hipoglicemia, hipocalcemia, acidemia sa tulburari metabolice si electrolitice
4T
- tension pneumotorax
- tamponada
- toxine
- tromboza
Ecografia in timpul resuscitarii – in timpul verificarii ritmului
Slide 27 CONCLUZII
-algoritmul ALS – util pt standardizarea resuscitarii la adultul in SCR
- compresii toracice – calitate, frecventa, neintrerupte
-Evitarea hiperventilatiei
-Tratamentul depinde de ritmul de baza – socabil/nesocabil
-Cautati cauzele reversibile
-Cand este posibil – caile aeriene securizate pt a facilita compresii toracice neintrerupte
SLIDE 29 OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE
1. Cauzele si recunoasterea obstructiei cailor aeriene
2. Tehnici de management al cailor aeriene in resuscitare
3. Adjuvanti pentru mentinerea pemneabilitatiii cailor aeriene
4. Dispozitive simple de ventilatie
OBSTRUCTIA:
partiala / completa
SLIDE 31 CAUZE DE OBSTRUCTIA – CAUZE, MECANISM
1. Cauze
- Poate aparea la orice nivel de la nas si cavitate bucala, pana la carina si bronhii
- La pacientul inconstient, cel mai frecvent are loc la nivelul faringelui
2. Mecanism - la pacientul inconstient
– deplasarea posterioara a limbii (prin scaderea tonusului muscular);
- varsatura/sange ca urmare a regurgitarii continutului gastric/trauma;
- Corpi straini
-Obstructia laringiana:
- edem prin arsuri,
- inflamatie
- anafilaxie
- Obstructia cailor aeriene sublaringe:
- secretii bronhice, edem al mucoasei, bronhospasm, edem pulmonar, aspiratie de continut gastric
Slide 32 RECUNOASTEREA OBSTRUCTIEI
1. PRIVESTE miscarile abdominale
2. ASCULTA & SIMTE fluxul de aer
in obstructia partiala cantitatea de aer este diminuata si respiratia zgomotoasa
a. Stridor inspirator -> obstructie laringeala / deasupra laringelui
b. Wheezing expirator – obstructia cailor aeriene joase (mici) -> colaps in timpul expirului
c. Garguismente: lichid sau secretii sau material semisolid in caile aeriene superioare
d. Sforaitul – faringe obstructionat partial de limba/palat moale
e. Stridor /crowing – spasm laringeal
Slide 32 RECUNOASTEREA OBSTRUCTIEI cont.
– Obstructie completa – miscari paradoxale abdominale sub forma de val si folosirea muschilor respiratori accesori de la gat, umeri, intercostali si subcostali
– In timpul apneei obstructia completa este recunoscuta prin dificultatea/imposibilitatea ventilatiei
– Choking: semne generale care diferentiaza obstructia severa de cea medie
1. Obstructia severa – raspunde la intrebarea ”Te-ai innecat?” > nu poate vorbi,poate da doar din cap
- alte semne: nu poate respira, sunete sub forma de whizzing, incercarile de tuse sunt esuate si devine inconstient
2. Obstructia medie – raspunsul la intrebarea ”Te-ai innecat?” > vorbeste si raspunde afirmativ, poate vorbi, tusi, respira
Tratament:
- Obstructia severa – 5 lovituri interscapulovertebrale, apoi verificam daca a eliminat corpul strain; 5 compresii abdominale, daca devine inconstient, CPR; daca e posibila laringoscopia, se indeparteaza corpul strain
- Obstructia medie – incurajeaza tusea
SLIDE 33 TEHNICI DE BAZA PT DESCHIDEREA CAILOR AERIENE
•head tilt
•chin lift
•jaw thrust
•La pacientul cu suspiciune leziune coloana cervicala
capul, gatul, regiunea lombara – trebuie mentinute in pozitie neutra pt a nu agrava posibile leziuni aparute la nivelul coloanei cervicale
Jaw thrust pt deschiderea cailor aeriene
Daca obstructia cailor aeriene este amenintatoare de viata, chiar daca s-a facut subluxatie de mandibula, se face hiperextensia corpului cate putin pana la deschiderea cailor aeriene
Slide 34 ADJUVANTI LA TEHNICILE DE BAZA PT CAILE AERIENE
1. Pipa Guedell
– se pune intre limba si palatul dur;
-dimensiunea = distanta pe verticala de la incisivii pacientului (coltul gurii) la unghiul mandibulei;
- c.m.frecventa marime 2,3,4;
- tehnica – explicata;
- dupa fixarea piperi – verificarea libertatii cailor aeriene (L,L,F); se poate aspira prin aceasta
2. Dispozitiv nasofaringeal
– plastic maleabil;
-la pacienti care nu sunt inconstienti – mai bine tolerat decat Pipa G;
-mai folosit la pacienti cu contractura maseteri,trismus;
-dimensiunea 6-7 mmm diametru – pt adulti;
-tehnica de introducere
Slide 34 ADJUVANTI LA TEHNICILE DE BAZA PT CAILE AERIENE – cont.
3. O2
-O2 % in absenta pulsometriei : in timpul CPR
- Dupa reluarea circulatiei spontane -> O2 cu flux 15 l/min pana SpO2 poate fi masurata
! Exista studii despre efectul nociv al hiperoxemiei si prognosticul prost
4. Aspiratia - Sonda rigida Yankauer pt indepartarea lichidelor ; daca pacientul are reflex de deglutie, se foloseste cu prudenta
5. Ventilatia – cat de repede posibil ; metode de ventilatie: Respiratia gura la gura = O2 = 16-17%
Pocket mask > Valva unidirectionala spre pacient – transparenta se poate observa varsatura si sangele, suport pt adaugarea de oxigen
ventilatia pe balon – poate fi conectat la orice dispozitiv supraglotic, masca faciala, sonda IOT
- oxigen: 21% fara aport
- 45% cu oxigen in cantitate mare
- 85% daca se ataseaza rezervor
Slide 36 DISPOZITIVE ALTERNATIVE PTR CAILE AERIENERolul dispozitivelor supraglotice
1.Masca laringeala (LMA)
-Descriere
-Ventilatia este mai usoara si mai eficienta decat pe masca
-Training de folosire facil – max. 20 cm H2O presiune
-Pacient inconstient
-Refolosita de cca 40 ori
-Cea mai folosita dimeniune – 5 pt barbat., 4 pt femeie
-Pt a umfla masca – 40 ml aer la dimensiunea 5; 30 ~ 4
Dezavantaje:
-Greu de ventilat EPA; bronhospasm; BPOC
-Compresiile toracice pot determina scapari de gaze
-Exista risc de aspiratie
-Nu poate fi pusa la pacient care nu este total inconstient -> tuse, laringospasm; are epiglotita
Slide 36 DISPOZITIVE ALTERNATIVE PTR CAILE AERIENE – cont.1. ProSeal LMA
- Diferenta fata de LMA – manseta posterioara; tub de drenaj gastric
- teoretic - imbunatateste etansarea la nivelul laringelui si favorizeaza ventilatia cu 35-40 cm H2O
- Se poate aspira continut gastric
- Mai dificil de introdus
3. I-gel
- Facut din elastan
- Nu necesita umflare
- Contine un tub de dren esofagial
- Presiune 20-40 cm H2O
4. Tubul laringian (LT)
- tub cu un singur lumen cu mansoane esofagian/faringian care se umfla simultan
- Dimensiuni: 5 pt pacienti mai inalti de 180 cm, 4 pt 155-180 cm, 3 pt pacienti mai scunzi de 155 cm
- Mansonul se umfla cu 60 cm H2O