Colecfia <CREDTNTA $r CULTURA " O

rsBN 973-96208-0-9 DIJFIO\N{ICUL

,c

t,

P PAISIE

&

Arhimandrit Ioanichie B l lan

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICULffr

Cu o prel 'ata de I. P. S.

DANIEL

MTTROPOLITUL MOLDOVEI $I BUCOVINEI.

TRINITAS

EDrruRA MITROPOLIEI MOLDOVEI SI BUCOVINEIIASI - 1993

Cuvint inainte

Pdrintelc Pahie Olqu de laSlinta Manastire Sihltstria a fostdftruit de Dumnezgu cu darulvindecdrii gi paciticllrii sutlctelorrltnite de pdcate. Invltgltura lui teologicd ira, deodat4- siinpUtSi tnleleaptd, evanghelicll Ei prrcticd- Parintele Paisie ovea omare forld pasnicd dc a disceme ugor gi direa esmlialul desecundar, fdrd sd relativbae plinlltotea credingei trdite Si fllrdsd o complice pin piedici inutile.

Asemenea sfinlilor din pustie, care concentrau multdtnlelepciune sfinta in cuvinte putine, Pllrintele Paisie sputcaesenlialul in sfatui pdrinteltL Buntttatea sa rut era senti-mentalistQ iar nfinia sa nu era pdtirnaEd Ascet Si ruglltor,Fdrintele Pakie (Nea o severitate ftlrd crispare gi o smeranieierQnaivitue: era un om matur duhwnbeSte Ei curat cu ininu

Insd darul sht cel mai mare era rcela de a liniyi sau;tacifica sufletut celor ce se mllrturiseati la el sau cereai bine-ctsfntarea lul Pacea pe care o transrnitea in jurul sllu veruadin iubiiea sa profundd gi smeritd fagd fu Dumnwu gi fa(l fusemeni. Din familiaritatea sa slintd cu Dumnaeu, Atotmilos-tivul gi lubitorul dc oatneni, se ndsteau rugdciunile gi biw-cuvintdile sale farniliare, ptlrinteyi gi Stnga{e fald dc pleri-nul eredincios:,,Binecuvinteqz4 hatnne, cdsula lui, mAsuplui...; dA-i,'Doatnne, un colliSor dc rai'. Pronunla aceeasibinecuvtntare pentruoarnenii de rtnd gipentru patriortsaumitropolit. Ptlcatul risipette ;i tulburll iar $frntuL_Duh dttfl$ pacificd" liniste{te.

cuvtNT [r,t,en'tre

Purtdtor dc Sfintul Duh, pin credin[d smeitd Si rugdciunenetncetatd, Pdrintele Paisie duhovnicul aduna mintea tn ju-rul inimii Si inima oatnenilor ltngd Dumnezeu, tntr-o vreme tncare id.eologia comunistd atee tncerc a sd rdtdce as c d min 1i, sdusuce inimi Si sd dcpdrteze pe oarneni dc Dumnezeu.

DeSi slab Si firav la tnfdpsare, Pdintele Paisie.a fost tnultimii ani ai dictatuii comuniste in Romdnia un adevdratuias al spiritului romdnesc care, tn liniste, forttfica Biseicalui Hristos din inimile credincioSilor, tn timp ce in zgomotulc'apitalei se dcmolau biseici de zid. Dumneieu singur gtie citde mult prepiege un duhoihic ddtdtor de pace Si sdndtatea sutletului, atunci ctnd societatea umand se oryanizeazd tnsistem infernal ! Sfinlenia Pdintelui Paisie Duhovnicul nu sei mp u ne a s p ec t ac u los, c i irez is t ib i I d.e p aS n ic, p e nt nt c d sfi n ge n iaumanizeazd pe om, contrar patimilor egoirte care instrdineuzdumanul din om.

Cartea ,,Pdrintele Paisie Duhovnicul", publicatd. de PreaCuviosul Pdinte Arhimanclrit loanichie Bdlan dc lu Mdnd,;ti-rea Sihastria" ne cheamd sttinlelegem cleodatd cit de minunutlucreazd Dumnezeu in mijlocul unui popor smeit Si credinciosSi ctt de mare este nevoia de a avea duhovnici adevdrali caresd ne lumineze calea dreptei credinle.

f DANIEL

Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei

IaEi, Ia Duminica Ortodoxiei, 7 martie 1993

INTRODUCERE

Duptr trecerea la cele vegnice a leroschimonatrului PaisieOlaru, din Minastirea Sihastria, in noaptea de 18 octombrie 1990,unul din cei mai mari duhovnici ai monahismului rominesc dinzilele noastrc,'se simfea nevoia unui volum cu cele mai alesesfaturi 9i povituiri duhovnicegti, pe care parintele le dAdeanrtmerogilor sai fii sufletegti, cAlugiri $i credinciosi.

Aceastl dorinta si datorie, in acela$i timp, se implinegte astizi,cu ajutorul lui Dumnezeu 9i binecuvintarea I. P. S. Daniel,Mitropolirul Moldovei si Bucovinei, prin publicarea lucrfii defa1a, intitulatA, in mod firesc, "PArintele Paisie duhovnicul".

Ieroschimonahul Paisie Olanr s-a niscut la 20 iunie 1897, insatul Stroie$ti, comuna Lunca - Boto$ani, intr-o familie cu cincicopii" fiind cel mai mic la pirinli. Tatil stru, Ioan, era pAdurar,iar mama sa, Ecaterina, casnici. Din botez a primit numele dePetru.

in anul l92l a intrat in viala monahall la Schitul Cozanceadin apropiere, luind la cAlugirie numele de Paisie. in anul 1943a fost hirotonit diacon, iar in anul 1947, preot, fiind penttu putintimp egumen la schitul de metanie.

In toamna aceluiagi an s€ retrage la Ministirea Sihistria,devenind duhovnic al intregii obgti, pinA la sfirSitul vielii sale.inre anii 1972 - 1985 s-a nevoit ca sihastu la Schitul Sihla, iarln ultimii cinci ani a locuit in chilia sa de la Sihistria, fiind bolnav,plni s-a mutat la Domnul, llsind mogtenire ucenicilor sAi pildavielii sale de adevlrat monah gi plrinte duhovnicesc.

In aceasti lucrare am introdus la inceput doui convorbiriziditoare de suflet, realizate cu Pirintele Paisie ln anii 1984 si,

INTRODUCERE

respectiv 1987, pe care le-am publicat in ,rConvorbiriduhovnicegti>, volumul I si II, fiind pline de har si cAlduripirinteasci si mult gustate de monahi 9i credinciogi. Apoi amadiugat cuvintul drhimandritului Cleopa llie, cel dintii fiu'duhovnicesc al slu, care evoctr unele momente importante dinviata PArintelui Paisie Olaru.

in continuare am adlugat un capitol nou, intitulat "scrisori giinvltlturi duhovnicegti", ill care slnt prezentate, selectiv, un gruPde scrisori adresate staretului Mhestirii Sihlstria 5i unor uceniciapropiafi, cAluglri gi credinciosi- Apoi am adtrugat citeva paginicu sfaturi par'rnteSti adrcsate in scris ucenicilor sli sau inregistratepe bandi magnetici in diferite ocazii.

Ultima parte a acestui capitol conline sgurte sfaturi gi cuvinteintelepte ale PArintelui Paisie, pistrate in memoria Si i,n inimafiilor sli duhovnicesti wednici de crezare, redate sub forml decapete, necunoscute de cei mai mulli dintre noi. Cit despre"Ultimele cuvinte de.Plrintelui Paisie despre Rai", cu care s€incheie cartea de fati, cititorul este indernnat sl cugete maiprofund la cele de dincolo de moarte.

Mulgumesc lui Dumnezeu cu recuno$tinp pentnx rcalizareaacestei c6rti mult agteptate, precum gi tuturor colaboratorilor, cucare impreuni am adus la bun sflirgit lucrarea de fatl" pe carc odorim sf, fie o celeuzi duhovniceasce pe calea mintuirii tuturoriubitorilor de Hristos.

Arhim.loanichie Bilan

COTWORBIREA INIT.

Bltndul Ieroschimonah Paisie Olaru este unul dinreduhovnicii cei mai cunoscuti si apreciati din mlnistirile noastre.De aproape 40 de ani, acest cuvios ptrrinte vorbegte fdrl odihn{cu Dumnezeu $i cu oamenii, se jerde$te pe sine gi igi pune incump{nl suflenrl siu pentnr mlnhrirea numerogilor sfi fiiduhovniceSti, cf,luglri gi mircni, pe care li cre$te cu afta cilduri9i dragosrc.

Crescut gi fomrat tn Schinrl Cozancea - BotoSani, pinA inurul 1947, apoi ln Mhastirea Sihlstria, fir preajma satplor 9i trmijlocul naturii, Pfuintele Palsie a fost tnzestrat de Dumnezeucu un zuflet pr,ofuird sensibil 9i deopotrive deschis pentru tinigrcgi pentru oameni. Din tinerete iubegte nahrra" florile, iaoarele,clmpul hverzitgi cerultnstelat Ii strt drdgi sluj$le dnfstiregti,chtirile de miezul nopfii" poczia gi singrrrltatea Dar mai pre'susde toarc fi sht &agi oanenii ciluglrii nevoitorf ttaii asr dcsoae de la chp, manele cu mulli copil" tincrii rvinov4i,bdfituii tmpoyer4i dc ani gi crcdineio$ii iubilori & Ilrisos" Pe.bf fi princge'cu dragosb, ti ascufte, fi m&Eisge; tiUruuvineaz{ fi sfmiege Si se rcagl lui Dumrslr panru elC&i P?bintlc Paisie esb, &opofirive, erbomb issit, affitpcffiu r{Lrgftr, cft Sipcntru mfucoi

1 Aceast6 convorbire cu ldroschimonahul Paisie Olaru a avut loc lnvara anului 1984la chilia sa de la Schitul Sihla gi a fost trSlicate inConvorbiri duhovnicegtl'- vol. I din acelagi an.

PARINTELE PAISIE

In nevoin[a calugiireasca, ieroschimonahul Paisie Olarueste tipul sihastrului consacrat, care nu poate renunla u$or laliniste, la viala retrasa de schit, la chilia lui modesti de lemn,a$ezata in mijlocui naturii sau la margine de codru. In schimb,viala de obgte din marileminastiri, cu caluglri mul1i, cu programimpus, cu zgomot gi griji de tot felul, ii este mai greu accesibili.

ln duhovnicie, sfintia sa are o mare experien[a a vietiiinterioare. Eviti mullimea, unde mai greu poate da roadeprofunde gi de durata. Individual insi, prin taina Spovedanieilucreazi: mult, cu ajutdrul Duhului Sfint. Aici, ca in fafa tronuluiceresc de judecaa, se roagi, intreabi, asculti, trezeste sufletul,de5teapta conStihp omului, pune leac potrivit pe rana, dasperanfi gi tamiduiegte. Intii incepe de la rugaciune gi spovedanie,apoi adaugi untdelemnul cuvintului. Parintele Paisie este unduhovnic al inimii. El se adreseazhmaimult inimii decit mintii.Se smere$te el cel dintii, si chiar lilcimeazit ca si convinga 9ipe fiii sii sufletegti si se smereasca si sa-Si plingA pacatele.

Cu puline cuvinte, parintele Paisie reuse$te si ridice moraluloricirui suflet care bate in u$a chiliei sale, il izbavegte dedeznddejde 9i ii promite iertarea 9i raiul. Pentru marea sadragoste si mila citre to1i, sfintia sa nu infrunta niciodati, numustri cu asprime, nu ridica tonul cuvintului; ci il folosegte cumulta maiestrie, ca un medicament rar pe rana deschi si. ParintelePaisie este un duhovnic prefios pentrqzilele noastre. E[ reugegtesa cigtigd mai multe suflete pentru Hristos decit altii, pentru casti.r'uie mai mult, penfu ci lucreazi mai profund sufletulomului, pentru ci iube$te mai mult $i se adreseazldbectinimii.El isi incepe deodata dialogul cu Dumnezeu $i cu omul, prinrugaciune gi cuvint, prin spovedanie, dezlegare, sfatuire Sicanon. Dialogul cu sfintia sa este un dialog emotional, al inimii,al bucuriei si al lacrimilor. Un dialog aproape harismatic, alincrederii gi speran[ei de mintuire.

Pfintele Paisie nu vorbegte aproape deloc despre iad. In

DUHOVNICUL

schimb, despre rai gi fericirea dreptilor vorbe5te permanentucenicilor sii, pentru ci este un pirinte al dragost-ei gi nadejdii.De aceea gi salutul siu obisnuit care fiii sai duhovnice$ri esreacesta: "Sa ne intilnim la uga raiului!".

La virsta sa de aproape 90 de ani, bunul pirinte Paisie plaruse simte obosit. Aceasta l-a indemnat sa Se retragi in ultimii anila Schitul Sihla, ca si fie mai linistit, mai aproape de cer, deDumnozeu. Dar Si aici il cauta oamenii - calugari, stareli, preoli,credinciogi de aproape gi de departe - pe care ii primegte cuaceeagi obiSnuiu dragoste, in numele lui Hristos si toti se intorcintariil Si hraniti duhovniceste. Odata cu sedra, pirintele Paisieigi aprinde luminarea, se roagi in taini, citegte din sfintele ciir[i,cinti ceva spre lauda lui Dumnezeu, apoi se odihnegte doua orepe obignuita lavita. La miezul noplii, cind suni clopotul, igi iatoiagul gi coboari de sub stincile Sihlei la bisericd si asculteslujba Utreniei.

ASa iSi traiegte bunul nostru parinte duhovnicesc ultimii aniai vietii sale piminteSti. Nu se teme de ceasul morlii, nici de

, diavoli, nici de muncile iadului pentru ca in toaa via[a a iubit peoameni gi pe Dumnezeu; pentru ca s-a jertfit pentru mintuireaaltora. Nadejdea lui este Hristos, Mintuitorul lumii; averea luieste smerenia; iar lauda lui sint numerogii sii ucenici, pe carei-a crescut gi care se roagd pentru el.

Dorinla realizarii unui dialog cu parintele Paisie m-a indemnatsi urc adeseori muntele Sihlei spre a-i cere cuvint de folos pentrumine Si pentru toti cei ce iubdsc pe Hristos. Iati-ma sus, lingichilia batrinului. Lucreazi la mica lui gradina de legurne. Maapropii gi-i sarut mina care a mingiiat agitea suflete.

1. Binecuvtntafi-mA" prea cuvioase plrinrc Paisie!

- Domnul li MaicutaLui sa nebinecuvinteze pe to1i, parinteIoanichie!

10 PARINTELE PAISIE

2. Am venit sl vl vtrd si sf, primesc cuvlnt de folos dela sfinfia voastrl

- Acum, noi bAtrinii nu mai avem cuvinte de folos cum aveau

fagaduiesc, il fac mai departe. Am insa si suflete care ne intrecpe noi. Numai cit deschid gura, ei 5i incep a face cu fapta lucruliui Dumnezeu. Dar sA stlm oleaci, colo, pe banci in cerdaculchiliei.

3. Perintc Paisie,,spunefi-mi clteva cuvinte desprc satulnatal, despre Pfrinft sfintici voastre gi degPre aniicopiliriei.

- intrebarea sfintiei tale mi indeamni sf, mi fac mic, si mivad in satul meu natal, Stroiesti dih comuna Lunca, judetul

Boto$ani, $i in casa parinlilor mei, Ioan qi Ecaterina Olanr. tinminte citatil meu a fost pidurar la boieritoativiatalui, piinilaadinci balrinete. Parintii mei au avut cinci copii, Patru biiefi Sio fata Cel mai mic dintre ei dm fost eu. lmi aduc aminte catat^m-a dus la Scoala din sat pentru prima dati si m-a prezentatprofesoruluimeu de atunci, cunumele $andn - Lanoiin satnuse invitau mai mult de trei clase primare. In ace$ti trei ani am fostpremiantul clasei. La sfirsitul. anului lmi clntau bf,ietii: "Ai

iscultat, ai invilat, @roane ai luat!". Pe atunci se dideau capiemii ciiti cu vielile sfintilor. Sigur ci mi mindream!

Perintii qtei, Ioan Si Ecarcrina, au treit ln pace 9i mergeau labiserica rcgulat, mai ales la sarbatori mari. lin minte, la Pagti,

DUHOVNICUL

dupi Inviere venea tata de la biserici cu pasci sfrntita gi cu ouiroSii lntr-un Stergar firumos. Noi il a$teptam si vini Si cind intrain cas{, zicea: "Hristos a lnviat!", iarnoi rispundeam: "Adevi.rata inviat!". Apoi, tata ne atingea cu pasca sfintiti la frunte..

I

4. Ce sfaturi mai deoeebite vtr d{deau plrintii ln aniicopiliriei?

- Ca sfaturi, mai mult ne invifiau cu viafa lor, fiind oamenisimpli. Darnui-amauzitniciodata sise cefte sau si injure. Tatastia Paraclisul Maicii Domnului pe de rost, precum si alterugiciuriri gi se ruga cu glas tare cL auzeirm si noi. Zicea capreotul: "Domnului si ne rugim ! " gi se bitea cu pumnul in piept.Iar mama era prietenoasi cu toati lumea $i ne spunea de multeori: "Mf,i biieti, sa fiti cuminli, ca si nu dim cinstea peru$ine!".

5. Dar de preotul care v-a bOtezat gi de bitrlnii satuluivtr mai amintifi?

- Pe preotul care m-a botezat il chemaGheorghe Bercea $ipe prezviterl Profira Parci il aud pe pArintele cintlnd ln biserica:"Aghios, Aghios...!" si se batea cu pumnul in piept Pe atuncibeffinii hi lisau must{tr Si purtau panrl retezat iar copiii, mare,mic le dideau "Buni ziua".

6. Ctid v-au murit pirintii?- Mama mea a murit in timpul rizboiului din 1913, iar tata

a mnrit ln anul 1923, cind eram la ministire.

7. Cinc v-a hde,mnat se intrafi tn viata cilugf,rcascf,?- Vietile Sfintilor m-au lndernnat la cAlugirie g'i dragostea

mea pentru Domrul!

11

PARINTELE PAISIE

8. In ce an atl intrat la mlnlstire la Schitul Cozancea?

- Am intrat in minAstire dupi rlzboi, in anul l92l ' Ca staret

la Cozancea era ieromonahul Vladimir Bodescu. Tot in timpul

lui am fost si calugArit. Dar schitul il cunogteam inci din

copilarie, ci, desi eram obraznic, biserica imi era draga. Am

caparar dragoste de biserici din ci4ile ce le primeam premiu la

gcoala.

9. Ce tluhovnici mai sporiti erau pe atunci la Cozancea?

- Am apucat pe atunci calugiri si duhovnici sporili la

biserici, ca seceri$ul este mult 5i lucratorii pulini !". Ma suparam

cind rni scula prea degrabi, dar cind mergeam la utrenie' il

gaseam, ori agteptind pe pragul bisericii' ori umblind impre-jurul ei.

10. In ce an v-afi cilugerit, Pfi4te Paisie?

- Calugiria mea a fost in anul l922,vaia, in iunie; dar a fost

prea pripiti, cici m-a cilugi.rit pe cazde boala. Staretul meu de

atunii, Frotosinghelul Vladimir Bodescu, m-a tuns cu miinile

lui, schimbindu-mi numele din Petru in Paisie-

11. Ce ascultiri gi ispite mai deosebite afi avut ln primii

ani de mrnlsfire!

- In Schitul Cozancea era viala de sine, iar eu eram rinduit

cu toata feaba in ograda stAretiei $i mi bucurarn cind puteam si

iau parte la slujbe. Mai'tirziu ant fost rinduit paraclisier la

bisericA. Insa am avut gi multe ispite la inceput' fiindcA ml

DUHOVNICUL

socoteam ci gtiu ceva gi ci pot ceva. De multe orimi miniam,liind prea incercat de parintele starel gi uneori imi zicea gindulsi ma intorc in lume, cd am cu ce trai. Dar cind ma duceam laduhovnic Si ma mirturiseam, indati mi linigteam.

l2.ln ss lmprejurare v-a[i retras la liniste ln codrii dinpreajma Schitului Cozancea Si ctti ani ati sihistrit

, acolo?

- In anul 1925 arn avut fericirea si fac o vizita pe laminastirile din Munlii Neamlului, in care timp am ajuns Ei laSchitulSihla, unde am rimasmai multe zile. Arunciam intilnirmulfipustnici in apropiereaSihlei gi laRipa lui Coroi. De arunci,mai ales, mi-a plicut sa trAiesc in singuratate si sa mir depirtezde lume. Acest gind m-a indemnat sa mA retrag la mun1i. Amincercat sa vin la Minastirea Sihistria, dar starelul de atunci,Ioanichie, nu m-a primit fara blagoslovenia stare[ului meu. DinaceasH pricina am tndragit o poieni@ aproape de SchirulCozancea, unde mi retrageam din cind in cind pentru rugaciunegi linigte. In anul 1930, schimbindu-se starelul meu, noulegumen mi, a dat voie si-mi fac o casutd cu trei chilii in aceapoieni[a, unde mi-am facut o mica gradina gi am plantat pomiroditori Si vita de vie. Acolo mli Iinigteam noaptea, dar ascultareao ave:un tot la minastire, la biserici. In acea casu[a aveam gi unmic paraclis. Acolo am petrecut l8 ani, adici pina in 1948, cindam venit la Sihastria.

13. Ce ispite mai deosebite ati avut la tiniste $i cumle-ati biruit?

- In acest rastimp de aproape douazeci de ani, nu am avutprea mari ispite de la diavoli, ci nu prea ii suparam. Doar de latrup eram mai mult ispitit, ci intrasem in razboi cu cei gapteispititori, adica.cele $apte pacate de moarle, pe care de multe ori

1312

151 4 PARINTELE PAISIE

le implireaur. Dar, pnn rugiciune, prin srnerenie $i r{bdre, [ebiruiam cu darul lui Dumnezeu.

14. CG uccnici mai dcosebrF ag arnrt la lini$to?

- Am awt mai multi, dar cel rnai qporit a fost fratele padnetuiCleop4 anume Gheorghe llie. Mi-aduc aminE ci locuia irn chilie cualt frate bfrin, mre nu $tia carte, gi era foate ticut Si nevoior lanrgaciune gi lapos- Odati, pe cind se rugaueiimpreunfsear4 frateleGheorghe si-a croitdouipalmo, singur,peste ob'raa ca s6-giatungesomnul. Atunci befiinul qperiaq a sirit de [a rugicitrne si a venit lamine, zicindci ainnebunit fratele Gheorghe gihu maipotcitipravilairnpreuni" Dareu i-arn ffititpe amindot h alti zi lucram lavie cufxatii Seara l-amtimispefrateleGlreorglrcIlie sapneglteascinras:LCford venim noi, gdsesc pe masi un mic tdletel pe cae scrie "Itrcl-ma parinte Paisie, plec purtu cinci zile si mA pociiesc!" Mtrcimnoi, ne facem pnavila de searA $i ne culcarL Pe la mieanl norptiimipomenesc ci bate cineva i:n geam. "Cine-i acolo?" inteb."Blagoslovege, pirinte Paisie, slnt fratele Gheorghe p&{tosrl"-"Fralele Gheoqghe ese plecat p€ntnr cirrci zile la liniSte sl sepoc6.iasci!" i-arn rispun$ apoi i-am dat drtrmulnn chilie. Era obositgi ryerial- "Ce-aipedt?" l-am trfiSal Ir elmi-arispuns: "Am gdsito gloapi i,n pAduie Si mi-a venit h minte si stau acolo cinci zile casa postesc gi sa rnl rog. Da cind citeam din Ceaslov rugiciunea deseara si accisnri Sfurtilor Voievozi, am auzitun glas ttfricost "Cefaci aici?" Era vr4irnqul! Atrnci, de frica, repede arnluat Ceadon{si nu stiu curn am ajuns aici. M[ rog de mtr iartli, pfinte Paisie"."Durnnezeu si te ie.rte, frate Gheorghe, i-am rispnms .ASa P6fesc ceice fac orice lucru fara blagoslovenie!".

Dupi ce a plecat fratele Gheorghe Ilie la Mfriestirca Sihistia,mi-a rimis Dumnezeu altucenic bun, totGlrcorglrc fl chema Eradinsatul Flanrinzl a tbst cioban ia oi toati viap hri $i nu s-a cisaturitniciodati- Unt*rtfrr minunatcuplete albe Si cu bafte- kfunainflnirea fost int-o seari de iami. Pe cirnd eram la vecemie, numai peapare inainlea bisericii, descult, cu fafa senini, lgi grcrgea

DUHOVNICUL

picioarele de zhpadL. Eu atit pot si spun despre el,ji mi-a fostucenic la chilie opt ani de zile, ci mA intrecea in toate, gi in post,gi inrugiciune, gi in smerenie si nimic nu fdcea fhriblagoslovenie.

15- Cc bucurii duhovnicegtl mai dcosebito ati avut laSchitul Cozancea?

- Am avut destule bucurii cit am stat la lini$te in cisuta meadin poienila, f,d ales cind mf, rugam noaptea si foloseamsuflete$te pe altii. Dar, cele rnai sfinte bucurii duhovnice$tile-am simtit la biserici, in timpul Sfintei Liturghii.

16. In ce an v-ati f{cut schivnic?- Gindul 9i dragostea de liniste, de mai multirugiciune, m-au

indemnat in anul 1933 si primesc marele gi ingercssil chip, adicischimamae, cu scopulde a-mi indreptaviaF gicaun feldepregefteduhovniceasci pentnr pustiile sihi.she$i, unde dorcam si ma rehag.

1 7. Cc egumeni gi duhovrici mai iscusiti 4i cunoscut l,aSchitul Cozancea?

- Ca egumeni pina in 1933 art aYut Pe protJosinghelulVladimir Bodescu si ieroschimonatrii Vitalie Piucl si DosofteiTincu. Iar dupi 1933 acr avut pe ieromonahul Vasian Cuvuliuc,pina in 1947. Dinhe duhovnici, au fost mai vestili ieromonahiiCatinic $usu, fostul meu duhovnic, $i Conon Gawibscu" vestitin tot tinutul Boto$anilor. Apoi, ierodiaconii Nicon Hguleanumare cintireg Ghbrasim Vieru $i alfi citiva calugf,ri iscusiti-

1 8. Vendau clcdincio si fn slrbitori la Schitul Cozacca?

-Venea rnuldlume la schit, din toate pdtttlo Unii penuntcitit, alFl pentru Sfinnrl lvf,aslu, pentru sporrcdanie si pentruSuriresiseintorceau la casele lormulnrmiti Lachilia meadinpidure, insi, veneau mai ptrtrini, ci nu eram preot.

16 PARINTELE PAISIEDUHOVNICUI

Mi-amintesc de un frate cu numele Gheorghe Coimanciuc,mare nevoitor. Acesta imbolnavindu-se, m-a chematla patul luisi a cerut sa-l facem calugar. A treia zi dupi cilugarie, s-aimpartagit cu Sfintele Taine, $i-a cerut iertare de la toti si filndpe miinile mele, gi-a dat sufletul lui Durnnezeu. Un.jftrodiacon,G hp_rgqim $.p-ru, iard$i imbolp avin du - se ; m- a chem at si- i cite scBaraqh1r1 Meg_ilp_qjlglului. Cind l-am citit pinA l.q iunatatesi-a dat sufletul in brafele Domnului. Alt ierodiacon, NieonDriguleanu, mare ostenitor, m-a chemat intr-o zi si mi-a zissa-l incui in chilie, si sd vin la el a doua zi la ora opt, "ca si cintimimpreun4 cu ingerii Aliluia". Fiind spie Duminici.r, eu m-amzabovit cu lumea gi nu am putut fi la chilia lui la ora opt. Cindam intrat la e[, eta ora noui, iar parintele Nicon abia murise, ciera.inca cald. An"plins qi 411egre-tatmrrlt ca nu am venit cu oori mai devreme si clntam lmpreq-na cu ingerii Aliluia! Amcunoscut $i un dt batrin minunat, mo_nahu[Ghelman Condurache,un batrin de aproape 90 de ani, fost cioban toati viata si cu,su-fletcurat. Avpamare ewlavie,laSfntulNicolaie sii se rugacam a$a:"Sfinte Neculai, indura-te de mine picatosul. Eu batrin, tubAtrin, ai mili de mine!". L-am gasit mort in chilie intr-o vari gil-amdus printre flori la biserica, in sunetul clopotelor. Era pe laSfintii Imparafi. Nu-l pot uita nici pe rlroqahul Ghenadie

- Aviti.nninilsi, care mi-a fost ucenic de chilie opt ani de zile- Elimi spunea de multe ori: "Pirinte Paisie, eu in toati viata mea nuam dormit pe pat, iar de medicamente nu am gtiut". C-,tnd milrnbolnaveam, bitrinul ficea metanii linga patul meu si ma facsAq4tos--qa s4'rqnqglsuinainfss lui. Cind era in ceasul mo4ii,a cerut si-l scot afara din chilie. t-am implinit dorinta Si l-amasezatpe iarba cu fala sptgr4sj,rrt si asa-a,ad,ormit, pcpamintulgol, cum era deptins din tinerete, ca-ciohan-J.il-oi. Dumnezeusi-i ierte pe to{i. lf-tngAgB-lEsa mi a rimas srnerenia gisQgplitrfgalor, cacinuErau oameni inviitati, cu multi carte, dartotce apucaseri $i ei dela inaintaSii lor, tinea,ucusfintenie; adici

1719. Ce sfaturi duhovnicesti dideati ucenicilor?

mea linistiti.

20. Ctnd a1i fost hirotonit diacon 9i preot?

chilia din padure gi sa cobor in ministire. Adici am dat tinisteagi pacea inimii pe+lUurare-

21. Intnrcft v-a fost drag se fngrijili de cei bolnavi,spunetr-ni cfte ceva despre sftrgitul frumos aluccnicilor sfintiei voastre.

PARINTELE PAISIE

pfavila de chilie, slujbele bisericii gi lu.cnrl miinilor. tsa si curugiqiunea rnintii cred ci erau destul de sporili.

22- ln oc an aF inffi ln obstea Mlnistirii Sihistria Sicum era viata duhormiceasctr pe atunci fn aceastirnrntrstire?

- Am venit la $-&S.ga.in a4ul 1948. Cp qtaref erapirinteieCleqpa. Aici era pe atunci adevf,rati viafa de obSte. Am apucatparinti care nu aveau in chilie nimic, afara de pat gi citeva ci.rfide rugiciuni. Rarintele Dometian, un cilugarbdtrin gi sporit, eranpliBsitnoaptpa dp la bjserici. El incepea regulat miezonoptica.Un alt cdlugir smerit, parintele Cristofor, care ingrijea debolnavi, il aducea noaptea la biserica in spate pe fratele Mihai,care era paralizat. ToIi fratii erau obligafi sa vjna la utrenie, iarcine nu venea, nu minca a doua zi. To.lL eru$ulurmiti ci domneap3sca-$i linistea in sfinta Minastire Sihastria.

23. Ce ascultare deosebiti,ati avut ki Sihistria?- Am fost rinduit de parintele Cleopa -cfi-_$Fo-v,edania

cA[UgArilnr $i mirenilof care veneau |a ministire, iar ctnd avqlmtimp mai lucram 9i la gradina.

24. Ctnd ati fost transferat la Mlnistirea Slatina gi c,.mera ,viata duhovniceascl ln aceasti obgtOciluglrcascf,?

- Ne-am dus la Slatina in toamna anului L949, cu un soborde 23{e calugiri din Sihistria, in frunte cu parintele C"leopa. Amapucat $i aici p$ntisporiti ln cetd duhovnicegri, ca pirintelearhimandritPaisie Cozma. Inainte de moarte, pa'rintele Paisie achemat pe tofi parinlii Si.s:a ieltatcu,tofi. Am venit gi eu lingapatul lui Si l-am indemnat sA zicir I'Doamne Iisuse"..l'. Iar el

DUHOVNICUL

mi-a rispuns: "Pirinte Paisie, sint om picAtos, sint tare picitos,

dar a-ltDumnezeu nu am cunoscut. Lui m-am rugat iiftoati viatagi cred ci El are grijh de mine..." ! $i asa zicind, si-a dat d-uhul infala_n-o''a-slri. Am mai cunoscut un monah cuvios, pe care l-amluat sub mantie la schivnicie, cu numele.Iuvenalie Birsan. Qi"1eamereu-la p-saltire siiubea as-cultarea gi thqerea. Era paraclisier sicoiivar si niciodati nu dadea greg. Igfu4 -s3,14cia, ca nu avea inchilie deci,t doui haine calugare gti, un lol sipsal tirea gi in to tde aunaera mullumit. ln timpul nostru s-au,adunat la Slatir-ra mai mullitiati Si era mUlta-a_scultare si.annonie in minitstire, ci ce poateIi mai bun gi mai frumos pe pamint decit dragostea.

25. Att trtrit un timp la Schitul Rariu. Qs amintiriduhovnicegti pistrali tn memorie de la Rariu?

- Am stat aproape un an si Lalctrirul-Rariu, care depindeade Minastirea Slatina. Acolo se nevoiau ciliva caiugari, din ceuec-9lmai sporit mi s-a parut rul-e4lu&4r"-gr-h"anume Nico'{!m, tarein credint?r qi iscusil in qfaluli'duhovnicegti. Veneau nruilicredinciogi la el pentru cuvint de folos $i se intorceau bucurogila casele lor. To! laRarau, egurnenul schituluiry-a intrebat dacaam deprins rug4_c.llllggmntii. Eu-i-am rAspuns ca nici nu alnauzit de ea. Atunci el m-a inchis intr-o Ehiliemici, cu geamurileastupate si mi-a poruncit si zic mereu "Doamne Iisuse...". Amstat inchis o saptaminn. Apoi m-a examinat daca am deprinsrugaciunea. [-am spus ci nu am putut-o deprinde. Cind a auzitel, s-a supirat gi mi-a zis: "E$ti un vas Ti-c-Eigoj"! "Mai stai inchilie inCa o saptirnina ca sSlt',reii r-ugfu]luneqmin1ii". Am maistat o saptimind Ei s"imbit6, cind m-a examinat, ca sa nu-l supi.'rdin nou, i-am spus ci am deprins-o. Iar ei bucuros mi-a poruncit

s4"-o- dCg s-i lAaltii. Eu insi ni*ci acupn-am deprins cum trebuierugiciunea minlii, canu am-,tiala duhovni ceasci $i nu iubesc pe

Domnul cit ar trebui.

1918

20 PARINTELE PAISIE

26. Vi mai em intiti ceva de folo s din timpul clnd stiteatila Rartru?

- Mergindeuodaticuucenicul spre schitulRariu, am ffecutpnntr-un sat de munte, anume Slatioara. Iati ca lmi iese inainteo femeie gi-mi spune cA este in casi s hatrina, dar nu poate muric,4 e$te ceftata cu vecina ei. Am intrat in cas6, am chemat pevecina, le-am citit o dezlegare, le-am impicat gi cind iegeam dimcasa, barina gi-adatduhul cu pace.SllggLe.r asteptaimp dcarea9,q_!oti, cafird iertare nu ne putem mintui!

27 . Ctad,v-afi lntors iari$i la Mlnistirea Sihlstria" cumvi s-a pirut viata duhovniceascl aici?

- !r p_rimivara anului 1954 rn-am intors din nou la sffntanoasfta Sihlstrie. Aici viata duhovniceasci era deosebita de ceade la Slatina. La Sihastria era mai multa liniste, pirinlii maiteic u[i, mai sm_eri1i_qi lumg galpltin i. Nurrai ceisai evlavio giajungeau pind aici, sau pinA Ia Sihla. Din anul 1954 pinA inprezent mi se pare cea mai rodnicii perioada din viafa mea.

28. C-aiuhonic al Mlnistirii Sihistria tinp de 30 dea.ni, cum afi ?mplinit aceastA grea ascultare?

- Dulnvnicia esJe cca mal grea ascultar€ din viala denq_rnastire. O. e_dgbgy$iq depinde m_intuirea saq osinda fiecaruisJrrflet care ii este incrediotut. D.,g-.I-d@dg c_ql_Ugefia fralilor deminastire. cg iezlggarga lgi se impirti$esc $i calugarii gimirenii$j tg!9u dg4rggggl1-pg gg€liqlgi se hirotonesc candidalii iapreo{ie. t4arejaspgndgre are un duhovnic si de aceea clsemintuie$te mult mai greu decit. un cAlugar sau un mirean. C;a@ornic al Minastirii Sihiistria am avut 9i m'lte bucuriidlhqvnicegti, dar rt_ispite gi uneori dezamigiri. Am avut laspovedanie majoritatea parinlilor 9i fralilor din obSte. Cei mai

DUHO\TbiICUL

rnulti Si mairivnitorim-auascuitat, au finutcont de blagoslovenie,s-au spovedit sincer li Si-au predat sufletul in mina stare{ului Eia duhovnicuiui. Acegtia m-au bucurat cel mai rnult. Iar eu i-amprfunit ca pe copiii nrei sufletegti, i-am rningiiat, i-am impiicarcind erau in ispit[ $i i-gn invit[at sa iubeasca cel mai multasc.rharea, slujba bisericii, tacerga, smerenia gi rugiciunea laqhilii. U,tniidintrefrati insd veneau rar la spovedanie. iertau maigdeu pe ceilalti, cr4g4q in ascultare gi erau uneori nemullumiti.Cu acegtia avearn mai mult de lucm. Iini trebuia mai multaLaldarq $Lrr\e$te+ug ca si-i ci5tig duhovnice$te. Uneori maduceam eu pe la chiliile lor. Alteori le_dAdeam canon maiarqsl,ii incurajam mai multpi ma rugam penl-ru ei. Pp Unii din ei i-amfolosit, iarpe altii magar i-am menlinut si nu cadi mai rau si sarimina in minastire. Clit am reqqlt pe citi atn dobindit sau pe ci[ii - am p ierdut, gtie n umai s in gur Du- n eee u. U_dgg11r411grStiu,ca pentru toti pe care i-am avut la miirturisire gi i-am pova[uit,vqld*a soc:xeala in fala judecali lui Hristos.

29. Afiprinit gi cilugf,ii din 4fts m?n istiri la mirturisire?

- Ca-duhq$ic erarns-ilit sa primesc la spovedanie gi din alter-nil]astiri, pentru a-i incuraja Si a-i indemna Ia viali curati, darmai'mult i-am indemnat pe calugari s,i-Si aiba duhovnici inministirile lor. PrsotrLnrireni prea putini am primit, doar numaidin cei qunoscufi din copilarie. Pe linga calugari, inq6, amprimit, chiar din anul hirotoniei meie,.ibe-telul de-.mireni. Eiveneau din eviavie gi eu nu puteam si-i-refuz, cAzice Domnul:"Pe cel care vine la Mine nu-i voi scoate afari". Dupa,cum $tim,,c:Cdinciosii au mai multa evlavie la calugari, la preolii dinministiri, decit la ai ior. I-am primit pe toti cu dragoste. i-amimbraf$at pe to[i, i-am impacat, i-am spovedit, ie-am citit desinitate, i-am blagoslovit, celcr siraci le-am dat Si cite un micajutor Si i-am slobozit cu pace ia casele lor. In peste 35 de ani deduhovnicie, am astAz.i numerogi ucenici si fii duhovnice$ti.

21

PARINTELE PAISIE

Totu$i, ipqi* 4ag.Epau1a cf, nu anr ajuns Ia inallimea sufleteascd aunui duhovniq-Lqggqiq ca si pot corespunde cu faPJp'[E, fata decel{p-e- illvatEIfii. Dar am nidejde in harui si mila luiDumnezeu c i mi v a rnintui gi pe mine, 9i pe frii mei duhovnicelti-

30. Vi se paf,e mai grea duhovnicia mirenilor sau acAlugtrrilor?

- Esle maijr-ea dUb,onrugia calugirilor 9i a preolilor decit amirenilor, fiindca preotil$i q4ugarii au fagaduinta si raspundere maitlr.a&, Eicr.mssc cuylnoll lui Dumnezeu si Sfin.tele Canoane, dar nu-9i implinesc dqloriile_ lga adici gregesc cu v-gi4*gi-qr-$dinta lor. trarmirenii au rispundere mai mici 9i mr{ti gre$esc din neminla Aicise implinegte cqsqtul Shntei Evanghelii, care zice: "Cui i s:a datmtrlt, mult i se va cere, iar ,c-Urj s-*a-.dat pu[n, puln i se va cere'.

31. Este bine si lndemn{m pe cineva la c[lugf,rie 9i iapreofie sau nu?

- Lac.alugfie, mai ales, este bine sa indemnam, iar lapreoge estemult mai greu Nggnai_ la.qp4g?gl_dp-ttglq41$ire se poate constatadaci hul duhovnicesc qg_g*Ugg" spre bine sau qpre riu, dac-i atevpilta sa se pazeasca gi pe viitor de pacat 9i daca iube$te viafa curata-Totusi, estebine sa-imai aminimun timp de lacalugarie, canu indalasi se hotarasca 9i apoi sa-si schimbe hotarirea La-"pleotic noiindemnam gi recomandirn-a-UgUf pe cei ce au viafa curati. gi rlu sintcprifi de Sfintele Canoane. Alffel, nu.

32. Dacivreun fiu duhovnicesc nu ascult{ si devine rtlrduhovnicul lui are vreo vinl lnaintea lui Dumn wfl

- Daci cineva se abate de la datoria lui si qp"g{g."qlB de sfatuldubgynicului, el siqsur-vq ".{asP"gg$e inaintea lui Dumnezeu.D-Sgyulcul insi, p ste".datp^:Si" S. f,qage lui D umnezeu pentruintoarcerea lui si sa-i ierte.

DUHOVNICUL

33. Ce canon de rugtrciune dafi unui frate? Dq unui

"IlogL, schimonah sau ieromonah?

- Eu nu am dat canon cu numir. C,,*a fta.te a.S9ullatqr, i-am datsi faci la chilie pravila, dupi Ceaslov, cite un acatist, un paraclisgi daca poate, o catisma din psaltire. Ig:-canon, fratelui deminastixe ii dau sI faci de la 40 de metanii in sus; c{lugirului dela 100 metanii in sus; iq1-sghfu,oiqul dubleazi canonul, pentru calgi i s au dat cinci talantr si trebuie siL dea inca pe atitia. Ey *patit-o odati cu canonul. Dupa ce m-am ci.{ugdrit, m-am dus laduhovnicul meu Si l-am intrebat ce canon am de ficut. Iar el mi-a zis' !'Fiindca esti sub:scultate, si faci citpoti!" Dar eunu eralnmulfumit cu vorba asta $i m-am dus gi a doua oara sa-l intreb.Aturici pir'rntele duhovnic, cam supirat, mi-a zis: "'Dacd miintrebi a doua oari, dg-acurr sf, faci canon pina nu mai po1i, ci.aEqilIarea in minastire si osleneah-obslgi}sga ridica o parte dinc4n-8n!"

34. Ce canon dafi celor bolnavi, care nu pot facemetanii?

- Celor bAtrini si bolnavi li se:di-carron dupa puterealor. Dacinu pot face osteneala tmpeasci, da1 pol zice--mgiciuni, sadUbleze rugaciunile cu "Doamne lisuse-.-". Triia la MinistireaSihistria wr parinte schimonah, Nicanor Bitica, care, la bitrinete,nu putea face metanii, iar inchiniciunile le facea de pe'scaun.Dupa ce a ci.eut la pat, nu mai putea face nici inchinaciuni, nicicruce, rfg$ai l"e_p-iept inchipuia semnul sfintei cruci, si asa isifacearanonul. A$adar, frecare si faca cit poate gi cum poate,dupa sfatul duhovnicului, "ci pe dititorul de buni voie il iubesteDumnezeu"-

35. Ce canon de poclinfi rlnduifi mirenilor, pirintrilorciue au copii gi tinerilor care vor str se ctrstrtoreasci?

PARINTELE PAISIE

-M_if cnilorledaucanondupgsUgr--sg-U1'e_Zinta.Pentnrceicugo-piimulti, cel mai mare canon este sa-$i creasii copiii ln fricalui Dumnezeu, $i si nu-i ucidi prin avort sau prin sminteala. C_.gic-g._qu 4U_gqLii stnt datori si faci rnilostenie, dacl au-sy ce; iardaci sint sf,raci, si nu fure_gi si urmeze la biserica. Iar tinerilorle dau canon ca, ruaiinairifb de casitorie, safie cuminti si cinstiti;iar dqpa cununie, le dau canon si nascf, copii cifi le va daDumnezeu, sl nu faci avorturi, nici sa se pazeasci pentru a nuaveacopi i. Apot, sa;Siglbalp-duhoynic=bun, si se m4lgriseascides gi sa pazeasci legile Bisericii, postul" lnfifnareagicurnpAarea

36. Care estc datoria principaltr a celor clsltorifi?- Crucea casatoriti-lor este 4-gi impliil-r to_at€ d-elp"11ilq legate

'4" taina n+ntii. Igtii si nasci gi si creasci copii in frica deDumnezeu. Apoi, si-jEroigjilL,un'gindnr toate greutidleyretri Si si-gi pizeasca patul nelntinat' Daci sotilasculta deHrigp$, de Biserici 9i de pastorul lor sufletesc, p_ot implini cuci4gte datoriilelor cregtinegti gi-gi duc-cu ugurinla crucea vietiipe care gi-au ales-o. Ialdag4_seJndeplrteazl de Biserica, depreot gi de sflnt4 rugi.ciune, ii_l4p"r9soad"ispitele +i€reutatileviejdj, cad in picate de moarte, igi avorteazi copiii, se ingreuiaza. d9 !3ggrea de fri g! nu se mai tem de pqnucile Sfurtei Evanghetii.De aceia, multi casitoriti in zilele noastre se cearta unii cu alfii,divodeazi gi se lipsesc de brrcuriile vietii cregtinegti.

37.Care stnt datoriil: principale ale ptrlugtrrilor?. Calugarii sint datori st$1-pAzgescI-fae6fuiDla pe care au

dgt -99 calug*ftrie, inaintealui Hristos si a SflnUluiAltar. Adica,ascrrltarea necondilionati, _qlqig:]_a de buni _y-glg $i feqiod?r sau.ffi-a. pe linga:acert"u r4!ggr09ti6, sa seroagifficetutpeutrugitrpenlmloafi-Iudrca gi sAaibi sflhta dragoste, de careatima toati fapta buni Si caie le raMi pe to?te.

DUHOVNICUL

3E. Cum trebuie str fie preo$i, afft cei de mir, clt 9ipreofi cf,luglri?'

- Ieromonahii 9i preolii, in general, sint datori c-dn_Ioafe,Me sn-fi.p1xegatiti pentru Sfinta Liturghie gi sa se jertfee=scapentru dreapta credinta in Hristos gi pentru mintuirea oamenilor,dupaputete $ aupa darul pe _care l-au primit de sus. Ei sint datorisa marnrriseasci cu timp gi tata dmp pe Hristos; dar tebuie maiintii sapredice cu faptele, adica cu viatalor gi apoi cu cuvirftul.Adici, a$a cum vorbesc, a$a sa gi n4iasci, ca cea nqg1lulg-Sjglprqdr-cA e$e cea tu :lqg[ gi apoi cu crivintul

39. Care stnt cele mai obisnuite Si mai grele ispite alectrlugirilor gi cuo se pot la;btvi de ele?

- Tpate patirnile cilugirilor 9i ispitele se nasc din douapacarc: din neasculqi,ie si dq..lercylea_,la Lugaciune. Cindcadem din sfiinta ascultare gi fugim de biserici, de rugiciune, demetanii gi de post, cadem ugor in toate ispitele 9i patimileomoritoare de suflet gi ne pierdem mintuirea..Neascultarea silenevirea la rugaciune, ca $i toate celelalte patimi, se-vindecaprin nBrturisire curAta lgduh-o"ynic, princanon si prin plantarea{+telo&Une in locul picatelorcare ne stapinesc. De mare ajutorpe c'alea mintuirii ne slnt smerjf4cugetere $i smerenia, care spalipacatele si biruiesc diavolul.

40. Care slnt, {upl exp€rienta ce o avetri de la spovedanie,@ care btntuie astlzi ln rlndul

" credincio$ilor gi cum sc pot izbtvi de ele?- Dupa cum se gtie, doui sint cele mai grele patimi care

stipinesc astazi in rindul mirenitror: blle5i_desfrinareq, Acesteasfiica $ulte familii gi Ucid nenumirate suflete omenegti. Insi,daci se ciiesc de aceste picate, daci le mirturisesc.la preofi gile pirisesc, se vindecA prin canon.

26 PARINTELE PAISIE

41. Ca, faptc bune trebuie 8I aibl staretul gi duhovniciiunei m?n istiri" pcntnr a fi vrednici plstori de suflete?

- Atit staretul, cit gi duhovnicii q+- sg_f"Ag qrpJldg_q;turor, prindlagoste qi smerenie. Numai a$a se pot mintui si ei si pe altii.

42. Ce canon dali pcntnr avort gi ucidcre de copii?- Picatul avortului gi al uciderii in general'se pedepsegte cu

parere de rau-iglgat'i4Jipta, piri.sirea picatului, qanon de metaniih fiecare zi, psgt pinh seilra miercurea gi vinerea, naslqire Sibotezare de copii ln locul celor avortafi si oprip."de Sfinteletaine de laSap-te aniln-s,rs- Femeile, ins6, se pot imparti$i maiup_nte de nagterea pruncului.

43. C-r: si fef tincf,ii pcntru a se izbtrvi de plc*uldesfrlnfii?

- Tinerii sa pizeasce in"g[r_gf9a$i_gs40pAbre4 pgsturile sisarbatorile, r.rJ-1r_turisirea picatelor gi canonul gi, si asculte deparinli 9i de prbogi.

#. E *-glz" affi ata& multvi4a drftovniccascffn ilodul cndincioCitor nogtri?

- "Pe$ele de la cap se strici"! spun betrinii. pea mai marevini o poarte pf$gnl_e_SqAgF. Daci am fi noi mai buni s-arschimba sicle*inii.

45. Glu rc po+A h oi asttzi viqi duhovrriccasctr lnilhrdiri ti gchitri?

DUHOVNICUL

gi smerenie. Unde sint acestea, acolo viala duhovniceasci estela inaltime qi se pot forma frati Si cilugiri buni. Iar u-ndeqlgpirplk-m3tgna, lenevirea la rugiciune, ueass_rdtarea si traiulbun, acolo slujbele la biserica se fac de mintuiali Si nu se porcre$te cilugiri. sporifl.

46. Din__qe_-eAuZi d. shbit rlyna, pentru rugtrciune 9ipentru orice fapttr bun4 afft ln mlnf,stiri, clt gi lntrcmircni?

- Pentnr ci a slibi! WdilFin toatA lumea. Asrazi; fi ecare cregtin9i calugdimarnuisegte cinu semai poateruga in prezen! cum se ruflainhecurNUuaic,,,,,,,,,,,,,,,,u-gra!aSile$iosteneali, uniici.{ugaribunisicreginiigimentinn€aciqnmp,Fr.al4d.e_ziSidenoap-te.C*e,ilalfisinremmereuaw-Auitids+griji,deoaueqisi&-neputinte;ielgrqdqe-tgaam,14inreane este ptina di gindrni 9i raspindire. Auina in ffi c$rel egg*prin care a fiecut Mintuitorul pe muntele ispitirii, clnd L-a ispitirsafana, inficulacputia al doilea_c":fpglndfia si al reileac_uleerpdlnla,blgJeaodcAnrialac este ca "Domnului Dumnezeu si ne inchinamSi numai Lui si-i slujim". ASgZfcsrc_mare_ cearta lntre cele douasurori ale lui Lazar, Marta gi \&da" qglgl-$i:a_ales_p.artea cea buni".In mirnastin, capeste tot, I@a 4quprc$e pe Maria gi n-o lasa sa seT9€e nrai mult, iar Mariapllnge nemnngiiatd- Daci vom pune_ftfibisgrraa-leq@ U-D:-u-rrnezeu, adici pe Maria gi apoi ascultarea,lucrulrniinilor, adicape Mafta, anurci toate ministirile 9i bisericilenoastre ar trfiori Ei diavolul ar fi izgonit dintre oameni. Ig-:pgIiIgA4rbp. Xl-r/, qpa$Ep, a frecanria incepe de la agqste cuvinte: "Dofte dasa-mi vad pacan|g.lngle qi si nu osi'ndesc pe frarele meu..."

47. Din ce cauztr se lnmultesc aga de tare sectele ln satelegi orasele noastre?

- Ssqtele se inmullesc m4,i intii dU_cauZA_pre$ilor care nuau grija pentru turma lui Hristos. Unde preofii iSi fac datoria de

PARINTELE PAISIE

pAstori Si uAiesc preculYl invati pe oameni, apolo nu patrund .!sectele. Mai mult decit cunoa$terea Sfintei Scripturi Si decit

ilui. Aceasta este $i trebuie sd

a8. Cunaot ajuta clluglrii gi m?nlstirile noastre lacomhaterea sectclor $i a patimilor ln rtndulcredinciogilor?

- Pot ajuta prin aceste doui: prql[pcrare si4[gActune. Cu citse ya duce -.o. vblinoaiinalta prin minastiri, i4_rug.ic!{rejnllost,in_WreglA-Sijub-lre fata de credinciosi, cu atit se va intficredinta Si viata duhovniceasci in rindul mirenilor. SA nu uitamcum se nevoiau pfin1ii nogtri prin ministiri si sa le urmirn.

49. qare-eSa-qalgal qar"egl al m?nlstirilor si alcdlu girilor di ntotdeauna?

@,pentru. ei si pentru lo-a14. Iumea. \Sd''{+gg9--pgl!qalp-{r! pe Ftwnnezeu, s4-invele ri sa.mingiie pecredinciogi. In minastiri,lvlarta trebuie si asculte de Ma.ria, iarnu invers gi si tri.,iasca in armonie una cu alta. De vom face aga"nimeni nu va strica cetateanoastri!".

50. Qlu trebuic s{ trdiascd ctrlugf,rii pentru a-gi mlnhrisuflercle lor?

- Sa traiasci in dragoste, ci spune MintuitoruL "Prin aceastavor cunoaste oarnenii ci sinteti ucenicii Mei, de-gqll ave,a

aoi" (Ioan 13, 35). Apoi, fieeare'sa-Si f4gqdaloriaIui, adici unde este rinduit, cu bucurie $irAra de cirtire.

S{__nqv-eJA4 si pe altii, dar si ne aducem aminte de cuvtntul.Domnului, care zice: "Cj-l .c.g v4$ge gi ya inv,AF, ggelamare seva chema intnr impArA1ia cerurilor" (Matei 5, 19). Si ne?ducem

DUHCVNICUL

aminte gi de cuvintul proorocului David, care zice: "SlujiliDomnului c_ufri_ga gi va bucurati Lui cu cutremur" (Ps. 2, 9). gi,in sflrgit, orice facem_si fie spre lauda lui Dumnezeu $i sa fieficut cu smerenie, precum ne invafa Hristos: "Cind veli implinitoate acestea, sa zicefi cA s[gbgrrgbnice qftltem, ci ce am.fostdatori si facem, aEgea am ficut" ({-uca 17, 10). Atit cAlugArii,cit gi mirenii, dqcaigp4pe_1llglq-ei. adicii pacea Domnului, acoo$finpi si daca au dragoste, se por mintui.

51. Ce clrfi shnrc mai de folos recomandafi pentruc{lugtrri 9i nireni?

- Eu m-am folosit cel mai mult de Yir*ife-Sfin1ilor, de pildavie+itlor. Dar de mare folos sint si invaffturite Sfintilor_PAnoF$i_rfrat ales Sfinta Scriptura. Toate sint de folos la timplJor.

. 52. Ce nrgf,ciuni recomrindatri pentru cf,lugf,ri gi mireni?- Toate cartile de rugiciuni sint de folos, nqmai sa le citir4

cu evlavie si credilrta, cici ne_toalfa la Dumnezeu. Prin rugiciurea"Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui -Dumnezeu, miluieEte-mi",gtarn_dg.y_or_ba_9g EL.@ estesitirea psaltirii$r.11rar :{es partlcrpar. ea la slujbele bisericii. Acele rugaciuni carepg_lgg{lpsc mai mult gi ne atrag sufletul EgLe.IAqem, numai si nu[glgneJ-i{n, 94fugh,|-dg diavolul ca s6 nu ne rugirir.

ne,lrnegte cu Hristos, dulcele

53. Cum putem ajuta noi, cilug{rii, la mlntuireacredincio$ilor si a oamenilor ln general?

- Ii ajutam prinrugacrune, pnn c-uvi4t $i _elemplul+quonal.Scopul pentru care faci o fapta bund, pentru care te rogi, acelaconteazi la Dumnezeu pentm mintuirea noastri Ei a celor din

29

qqstru Mintuitor.

30 PARINTELE PAISIE

jurul nostru. Eu, odat4, stAteam pe cerdacul chiliei mele de laCozancea. tn fata noastri, se ridicaun deal peste care trecea undrum de cimp. Intr-o zi treceau pe drum mai multe careincdrcate, intre care era $i un om sirac, cu un car incircat, cu doiboisori. La un dimb nu puteau boi$orii sa ridice, iar omul ii biteasi ii indemna. Saracii boiSori au c6zut in genunchi, iar eu fiindpe cerdac m-;tm a$ezat in genunchi qi cit puteam tmpingeam decerdac ai ziceam: "Hai, mii boi$ori, sculati-vi! Hai g"u "D-oamne

dgtAl". Aga strigind, nurnai ce vid ca juncanii se scoala gipleaci, iar eu bucuros, am zis: "Slavf,,Ji-e,Doamne!" Cam a$aar trebui sa ajutam la mintuirea altora" rnryug.ind la povara lo-rsi rugindu-ne pentnr ei.

54. Cc fel dc nilostcnic sc cadc str facl c4lugirii?- Cilugarii care au cu ce ajuta, si faci milostenie cu cei ce

au nevoie de ajutor. E-u cred siimai margplata au cei cp ajuta pestraini si chiar pe vrijmagii lor. Insi, _q.parqai mare milostgnie agalugarilorestesiliesiecide-oricemateriegisiseroagepe-nft up1i. Ca zice psalmistul: "Bogatia de arcurge, nuya-Upiti-in_imad,g a." Qgi-ce-e!r, si fie ca gi cum nu ar avea nimic; ierc*e1 ce nuAU nimic, ca Si cum ir avea de toate. Mtntuitorul ne inva[A:"Facefi-vi prieteni din Mamona nedreptilii'r. Adici, de amcigtigat ceva din cele ce-ng sint ale np_?stre sale-dim la.slraci,i@i.@a.DarPentnrcilugiri, mai mare este siricia gi rugiciunea curati!

55. Cum putc,n $[ irnpicem pe cci ce stnt certiti?- I;uii si ne_ ruBaq penurr ei. ^{poi sl-ijndemnlm st se

spovedeasci [a duhovnic Si,S&i-sf,flnrim cu cuvinte din SfintaEvanghelie si se impace, dupA cuvintul.Domnului: "Ferici;ifacatorii de pace, ci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema"(Matei 5, 9). Pertt" pble.m, s4 ne striduim silaep-m-pace, ca

DUHOVI,iICUL

s in tem fi i ai lui D r.unnezeu Si p-@jg4pt pjrcea D irhului S finrCei ce nu se impaci unii cu al1ii, nu se pot impirra$i.

56. Cifiva fii duhovnicesti i-au cerut pirintclui.,PAisie.cuvtnt de folos, iar el le-a rlspuns: :

- Nu vA doresc aici pe pirnint, nici slavi, nici altDeva din celetrecitoare, ca toate acestea ne duc la pierzare. Daq.facind voiaDomnului, veli avea gi aici folos indestulat, gi dincolo dernormint ve[i avea fericirea cea vegnici.

5 7. Altor fi i duh ovnice gti care au ajuns p-tni la chilia-lu i;la Schitul Sihlq le-a zis:

- Sinu uilati demoarte. Togi aceiacare au umblatdupa $avaomeneasci 9i s---ay amagit de grijile acestei lumi, la sfuSft ali.:: ' .regretat amamic, dar poate prea tirziu.

58. Doi cilugtrri tineri din Mfnistirea Sihtrstria i-aucerut bitrlnului un sfat duhovlicesc, ia el le-a spus:

- $aaveti frica lui Dumnezeu 9i sa puneli zilnjc inceput bun.Cei care a1i gchiopdtat, indreptafi-va; iar care nu afi gchiopitat,stapinifi-vi cu darul Domnului, si nu cade[i. Ca nu-i aga de ugora trii, d.@. fqli cei care-inof rifide viataaseasta sfffi-ul..msrtri vad tnaintga ochilor S-mai cele cele-au fictrf , hrrne sarr rele. Odati m-am intimplat lingf p3rtul unjdOrn gepregitit, care se chinuia si rnoari, 9i striga la minedeanadijduit: "Nu mi lisa, plrinte Paisie, nu mi lasa!" Cauta safuga gistriga: "Numi lisa, pirinte Paisie"! gi amurit. Dumnezeu:sa-l ierte! ,* Altul, care era doqutt bolnav, a murit aga frumos! S-aEpqYedir, s-a funnart5sit $i-a cerut si.l fac calugir. &Ll-arng4[gngt in patul lui de suferinla gi simbata a plecat la Somnul.Dar, lnainte de ceasul modii m-a trimis si chem duhovnicul ca

31

3332 PARINTELE PAISIE

rugarn mai mult, pfinte!

60. Ce este s€renia" plrinte Paisie?odatl ctfivaucenici-

lnqedinteaza cAde mila lui

Dumnezeu. Ci,nd ne defhimam pe noi ingine nu caavem

smerenie. Ci, atunci ci,nd altul ne ocaragte 9i neit fratelui sa

smerenia ceagi cu voia lui

DUHOVNICUL

Dumnezeu. Ctd te ocaraSte cineva, Dumnezeu ii pmuncegte si teoci.rasci. Cind tf- ia cineva vrcun lucnl Dunrnezeu ii ponrncegtesa-[i ia, ca sA te faci calugar. @d te muta de ici colo mai marele tiu,Dumnezzu iti schimba locul, ca si-ti schimbi Si naravul Si obiceiul.Astaa fi smereniaceaadevi.rati. Taffnfrdri4 dimponiva, este atunciqlnd lE,ir-r.prezi tr tine, in mintea Si puterile tale; ctnd socotragti ca egimqlpnceputdecitdtul, maibun decftalurl, mai frumos decft altul,mai sporit in fapte bune Si mai plicut lui Durnnezzu decit altul.Atmci egti stapflnit de pacatrl cel wtt al mindriei, de care si nefereascl pe tofi Dumnezeu, Cel ce S-a smerit pentru mi,ntuireanoastra- Sa.ue,ueung-tatiloa ca cel mindru nu se poate mhtuL Saplingem pacatele noastre arcr,casa ne bucurfun dincolo ln veci, cifupapleEarcanoa.sftA din tup, toti ne vor.uita Sa nu ne punemnqdejde4 i,n oameni, ci"UwnaiinDsmnpl. Ca omul se schimbi Aziilr da Simiine fi cere; Azite laudi Si mfine te oc5ra$te. CLSgWp1@Er

u gihil ourgpginiciodata Se va ajute

infricosat. Apoi s-a uitar la drepta si s-a bucurat puttn. La urmiirni zice: "PArinte, stinge luminarea ca mai am oleaci!"'A venitduhovnicul si i-a.c.-rd-t-molida de darea sufletului' Era in zori de

ziui. S-au adunat mai multi in jurul monatrul.uiGherv-asie, ca a$a

59. Ce sf, fac, ci mf, binriesc de mlnic? l-a lntrebat unucenic-

- Mlnia nu lucreazi drepnatea lui Dumnezeu' spune Sfinta

carene inva@ zicind: ".-.tli{a[i-va de la Mine ca slutblind gi smeritcu inima $i veti afla odihnisulletelor voaste" (M1t9i I 1' 29). Sa ne

nu.e$ti stapi,nit de duhut luiDumnezeu, ci Dunnezeu cuhaul Lui sava folositi deresurl vietii, sporind ln fapteesti robit de raz.bunadi,a[ru0drr-ei.Sial-qlge bune, Si mai intii in smerenie $i draglNfie, ca si vi minfri1i sufletele

voasFe Si sa folositi 9i pe aftii, inddmnindu-i sprre Hristos.

61. Intr-o zi aceiaSi ucenibi i-au cerut cuvlnt de folos,' iar betdnul le-a rtrspuns:

-Dapiamavdanoicf g4inla-caDpnr-lgzeug-s1epenwmentcusisiin ppi, nu nelaq1 mai teme nici de moarte, nici de foamete,nici de boal6, cici am fi tncredinlali ci sintem in brafele luiDumnezeu, pr€cum copiii in bra{ele mamelor 1or. Noi insa n -amajuns la masura aceasta, ci ne incredem i:n bani Ei in pliceri maimult decit in Dumnezeu!

62. Cum aS putea si em perm^ment cugetarea no4ii Sia judecSii de apoi? l-a lntrebd un fiu duhovnicesc.

- Vai de acel om care va cidea in miinile Dumnezeului celui

indeamna si nu te pocaie$6 sa.nu ie4i' si'nu tede minie Si de razbunare gi sa uryram Domnului

- l-au lntrebat

- Sfr,re-.Igia este cugetul inir-nii noasue careslntem mai picitofi decft toti oamenii gi ner

public, relqoig..Hep gi zicem: "Durnnezeu i-am6 ocirasca pentnr pacaele mele", aceasJa (

gm

adevf,rati. DecL sa primim toate ca din mina

PARINTELE PAISIE

viu ! a rispuns batrinul suspinind- De la o inchisoare te mai scoate unavocal Dar cind se va umple cupa mlniei lui Dumnezeu, unde nevom ascuhde de la fata Lui? S44g3$3gro1galgu aminte de pacalelengasfte $ de ceasll judecA$i viiioare gi in veac nu vom mai gresi.

63. Perint€Paisie, daF-miun cuvtnt de folos, - i-a spusun credincios. Iar bltrlnul i-a rlspuns:

- A$a am intrebat gi eupe cineva si mi-a rdspuns: Sa nu facitot ce poti; sa nu crezi tot ce auzi, $i sa nu spui tot ce stii!

64. Alt{dat{, acelagi ucenic i-a cerut cuvlnt de m?ntuire,iar Plrintele Paisie i-a rtrspuns:

- Si cerem de.la Durnnezeu, prin rugiciune, frica deDumnezeu gi cugetare la mo4rte; ca frica de Dumnezeu esteinceputul intelepciunii, iar frica de moarte gi de judecati nepi.zesc de picate $i ne indeamnila pocainti. Acesta este, credeu, cel mai bun sfat pentru miieni. Din frica de Dumnezeu senasc gi cresc in noi credinp, nadejdea gi dragostea; iar dintemerea'de moarte se nasc lacrimile 9i clint4 pentru pacate.

65. C\rn rl mn port cu "p-up"t"

meu, ca si tmplinescporunca dragostei? l-a tntrebat un cilugir.

- Sa socdte$ti pe aproapele tau mai bun decit tine, si-i cerisfat, in loc s6-i dai tu, iar lipsurile lui si i le completezi cudragostea ta. FA irceasta $i te mi:ntuie$ti.

66. OdaU, l-atntrebdun c{lug& din Itmnfstirea Sth dstria

- Parinte Paisie, ma inviluiesc ispitele st parci nu mai amrabdarc!

- Ascultaparinte, ariryunsbitfttrl Siditn slavaluiDumnezeuci ne incearci cu ispite, cu boli 9i tot felul de necazuri, aici pe

DUHOVNICUL

pamint,,iar nu dincolo. Ca daca tri{m neci.liti prin ispite, nuputem sa ne mintuim. Precum este focul pentru aur, aga sintispitele v iefii pentru noi. Ne intire sc, ne c6Llesc, ne dau mai multicredinla, ne smeresc $i ne invati si ne rugam gi s6 cerem sfat.Cine este bun, mai bun si se faci gi cine a biruit ispita, sa seioagepentru cel care este in ispita. Ispitele le biruim prin rugaciune,prin post, prin spovedanie 9i indelunga ribdare. Dupi furtunAvine Si senin, cu darulluiHristos. Sanerugim, parinte.Iardacaparintii no$ti duhovnice gti ne mustri p"nt, ma.iptarea noastl,si nu ne supiiam, ci drumul mintuirii este presarat cu ispite.Acum, lnsa am pafit gi noi cum a pept Elie preotul din LegeaVeche, cu feciorii Iui. EIie gi-acrufat feciorii gi nu i-amustrat lavreme, cind gregeau inaintea Domnului, de aceia au murit cutofii gi s-au osindit'Sane fereasca Durnnezeu sa avem soarta lui!

67. Intr-o zi, admirltnd bitrlnul frumuseXile nunfilor si'codrilor singuratici de la Sihlq a zis citre ucenicii

sii, suspinl"d dp inimf,:- Tare ma tem si nu rarninem numai cu raiul acesta de aici

si sal pierdem pe celalalt" din pricina lenevirii noastre!

68. In dte zi, stujea be,ffinul vemia din Postul lt{ae h bisctlaSchfului Sihla $l sc citea" la strae peEmia din catcaprooroculuilsaia deryrejudictadcapoi lrPfrimelcpaisiestfiea h genunchi toaintea Sfutului AIta SL nrzind ccle cese ciEau a oftat adfoc gi a zis fu sine:

- Vai! Vai! Vai! Ce infricogar^i va fi judecata lui Dumnezeucea de pe urma! gi a inceput a plinge...

69. Sffind bitrtnul tntr-o zi de vorbi cu ucenicii sli, i-au oerutcuvtnt de.folos zufletesc, iar el le-arlspuns:

- IatA ce. parinlilor. Fiecare igi pregate$te mincarea dupa

3534

9736 PARINTELE ,PAISIE DUHOVNICUL

71. In alt[, zt [e-a adtrugat Si accasttr istorioartr dinPatcric:

- A venit odati un pusfrric din munte in cetate, s-a suit pe oprati inaftA gi a inceput a plingb gi a striga: "Oameni bunj, numa lasati ! Ajutafi-mi ! Altrtali-mi ! ". " Ce s-a intimplat" pirinte?"l-au intrebat oamenii. "Eu in viap mea am avut trei datomici. Intinerete mai mult doi mi-au cerut datoria gi m-au luptal AOegtiasint desfrinarea gi mindria. De acegti doi am scipat eu cum amscapa! dar de al treilea datomic nu pot scapa pina la moarte. 9iacesta este foamea, flirninzea. Ajutafi-mi sa scap de acestdatomic neimblinzit!". Atunci oamenii i-au dat un galben, s-adus pustnicul la brutarie, a cumpirat o piine gi a fugit din nou lapustie, ne mai a$teptind si ia restul. Aga am pidt Si eu. Nu potscapa de al treilea datomic, adici de foame, oricit mi ostenescsi mi infrinez.

lz.PfrtfiaPaisie, spunefi-ne m cuytnt daspre rai; i-auqpus odatl ucenicii. Iar el lc-a rdqruns:

- Sa nu iscodim cu minteaunde este raiul gi unde este iadul,ci nici Sfitttii Perinti nu ne dau voie la aceasta. Mintuitorul atitnurnai ne-a spus: "Mi duc si va gitesc{oc, ca unde voi fi Eu sivoi s?r fif" (Ioan 14,3)- Agane invafi Domnul gi nu ne trebuiemai mult. Noi sa zicem mereu rugiciunea Sfintului Ioan Gurade Aur: "Doamne, nu ma lipsi pe mine de binele Tiu cel ceresc;Doamne, izbivegte-mi de muncile cele de veci, Amin!".

73. Merglnd odattr ctfiva crpdinciogi la chilia bttr{nului,pe ctnd se nevoia ln munte la Piciorul Crucii, i-aucenrt cuvlnt de folos duhovnicesc. Iar plrintele,arftfnd pajigtea plial de flori 9i mireasmtr, le-a spus:

- Sa vi faceti nigte albinute hamice care aduni nectar gimiere din florile cele mai curate gi binemirositoare, iar nu nigte

bun gospodar. Tot a$a qi cu mintuirea sufletului nostru. Rivna,

*g5[iun"u $i smerenia ajuui cel mai mult pe calea mintuirii.

70. Intr-o'scad" sfnd de vorbf, cu cltiva credincio$i,le-a spus acesf,4 frumoasi istorioare din Prolog:

- Ascultati! Era un pustnic gi cugeta intru sine, cu cine si fie

el asemenea? cu sfrntul Antonie? cu Avyaldacarie? Iati, aude

un glas de sus: "Ce cugeli aga, parinte? Ca nu ai ajuns nici la

rn,alura lui Zaharia Aiubotarul din cetatea Constantinopolului" -

$i nu l-a ribdat inima pe sihastru pini nu s-a dus la el. "Aici

locuiegte ZahaJia Ciubotarul? M-a trimis Dumnezeu la tine.

iolosit la chilia lui, dind slav6lui Dumnezeu'Am spus aceasti isrorioari ca si nu ne mindrim' !A are

Dumnezeudestuidrepti gialeSiprin sate 9i orage' care au familie

si greutffi, dar ne intrec pe noi prin raMare, poSt, rugiciune,

miiostenie Si viata curat[-

PARINTELE PAISIE

g?rrgduni si bondari care aduni hrani din balegar si din toate

buruieniie. Rivniti la faptele bune cele mai de pref 9i mai u$or

de dobindit, precum dragostea, rugiciunea, mila $i smerenia'

Din acestea sa va hraniii gi am nadejde ca cu acestea vom vedea

pe Hristos, Mintuitorui lumii. i

74. La urml a adlugat bf,trlnul $i aceste cuvinte:

- Cel mai bine este ca si he omul oala de lut, care este buni

pentru toate gi se foloseSte de tciti in fiecare zi. gipentru mincare,

ii p"nttu apa, gi pentru orice lucru. Pe cind oala, vasul de aur se

pune pe polile, se incuie in dulapuri, este rivnit de hoti Si sb

ioloseSte numai la ztle mari sau odatA pe an. Oala de lut estevasul trebuinlelor zilnice, ciici tofi o cauti Si se folosesc de ea.

ASa Si omul smerit, cate nu cautir cinste 5i dregatorie. El ri'rninenebigat in seami intre cei de jos, dar pe'toti ii folosegte, ii

indeamna, ii ajuta, ii odihneqte si toti il cauta qi se bucura de el.

Mare dar este smerenia pentru cnlugari si crestini!

75- Perinte Paisie, ce este constiinta? l-a lntrebat un

cilugtrr. Ia'r bitrlnul a rlqluns:

- Constiintaeste ingenrl lui Dumnezeu care pazegte pe om'

Cinci ea te mustra, inseamni ci Dumnezeu te cearta Si trebuie si

te bucuri ci nu te lasa uitarii. Trebuie si avem punrea inainteanoastri picatele noastre, ca si ne pilmuiasca congtiinla prin

mustrare, sa dobtndim lacrimi la rugaciune si sa nu mai gregim'

Si lui Pavel i-a dat Dumnezeu un inger riu ca sa{ loveasci peste

obraz pentru a nu se inalfa cu mintea. ConStiinta pomene$te

picatele noashe gi, pomenindu-le, ne smere$te. Hristos a venit

pentru mintuirea pAcitogilor. Deii, si avem nadejde gi curaj, si

nu mai gregim, si facem milostenie, si ne rugam dupa putere 5ine mintuim cu darul lui Dumnezel.

DUHOVNICUL

76. Un cre$tin lntristat i-a cernt betdnului cuvlnt demlhgliere, iar el i-a spus:

- Asculta frate. Fd,ri ispite Si necazuri nu ne Putem mintui.Dar sa nu ne tulburim, nici si slibim in credinta, ci acumdiavolul di mai greu riaboi asupra oamenilor ca altadati, ciivedecAaretimppulin. Sine rugf,m, saraMim $i saneaducemaminte de cuvintele Domnului care ne-a fagaduit ci va raminecu noi "pini la sfirsitul veacurilor". Nici sa ne deznadajduim deviati in vremea nec azurilor, ci Dumnezeu nu ne lasa paresif . Ceprecum invremea Slintului proooroc llieTezviteanul, Dumnezeumai avea "inci 7000 de birbati alesi care nu si-au plecatgenunchiulluiBaal", totasa si in zilelenoastre areDomnul incidestui barbatr si crestini alesi, care sint tari in credinti si nugi-au plecat sufletul in robia patimilor. Are Dumnezeu drepfiiLui prin sate si ora$e, care Il slivesc ziua gi noaPtea, care Fiiescin feciorie si infrinare si fac mila cu sdracul $i cu vaduva Darnumele $i numi,rul lor il stie numai singur Dumnezeu.

77. O fe,meie catc nu voia sl aibe copii multt i-a cerutbltrlnului sfat, ce anume sl faci. Iar el i-arlspuns:

. - Daci fugi de copii, fugi de mintuire. Nici sa nu rirnfi la unsingur copil, ca si nu-l pierzi 9i pe acela. Mai sS.nitoqi sint copiiimulti in casi, Iar unde este numai unul sau doi, de obicei $i aceiasint rai sau trolnivicioSi. Aici se implinegte cuvintul Sfintuluipavel cate zice: "Cine seamini cu binecUvintare, cubinecuvintare va gi secera, iar cine seamina cu zgircenie, cuzgircenie va gi secera" (2 Cor. 9, 6).

A venitlaminequ de multo femeiebatrinadin Grumazesti-Neamt la spovedanie, $i am intrebat-o: "Sorl, citi copii ai?"."Pdrinte, optsprezece copii am avut! Opt i-a luat Dumnezeu, aumurit de mici, gi zece sint primii gospo<lari in sat!".

A venit si o alta femeie, de departe, si am inftebat-o: "Citi

39

40 PARINTELE PAISIE

copii ai cre$dna?" "Nici unul, pirinte". "Dar, cite avorturi ai?""Patnrzecide avorufi! " "Du-te, femeie, launepiscop SibmAfiuise$e9i te pocaie$te cit mai ai vreme, ca este infricosati judecata luiDumnezeu!". Dupf, bpAdarca de credinta cel mai mare picat carese face ln lume este uciderea de punci. Aceste doua pacate atraggrabnica minie gi pedeapsA a lui Dumnezeu peste oameni.

7E. Un frate lncepf,tor l-a lntrebat pe bitrfnul:

- Parinte Paisie, nu maipot face ascultarea ce mi s-a dal Ces:i fac?

- Daca poli gi nu wei este picat, -a rispuns batrinul. Iar dacanu po1i, ci eSte prea grea sau egti bolnav, nu este picat. Numaisi-i spui staretului Si el iti va rindui alta ascultare, cum il valumina Dumnezeu. In minastire iimic si nu faci faribinecuvintare. Ca dactrpehecem sub ascultare gi tiierea voii, nemintuim cu siguranfa.

79. Un ctrlugf,r a venit la pirintele Paisie si i-a zis:

- Pi.rinte, fac cerere qi ma duc la Sfintul Munte, ca aici mitem ci nu mi mintuiesc! Iar bafiinul i-a rispuns:

- gi eu m-ag duce, dar cind m-or trimite sau m-or da afara deaici. A$a, gtiueucecer? Dacivrem sineminotim sinune facemniciodati voia noastri, nici si credem mintll noastre.

-Parinte, am auzitcivorduce o pate decalugAila alteminastki.- Foarte bine! Dar acolo nu este Dumnezeu?Auzind aceste cuvinte s-a folosit ci.lugarul $i s-a intors

Iinistit la chilia lui.

t0. Cttiva ctrlug{ri tineri i-au ccrut pirintelui Paisiecuvlnt de folos, iar el le-a ryus:

- De trei lucruri trebuie sd se pizeascf, mai mult cd.luganrl:

de betie, ds iubirea de argint gi de vorbirea cu femei'

DUHOVNICUL

81. Un alt ctrluglr l-a tntrebat:

- PArinte Paisie, dati-mi un cuvint de folos.- Lasa-te tntotdeauna in voia lui Dumnezeu $i vei avea pace

in sufletul sfintiei tale. Fa ce ti se pomnce$te, nu lucra nimic firabinecuvintare, cind nu Stii intreaba, iar cind nu ai pe cine inft. eba,roaga-rc $i Dumnezeu iti va uittacaleacea buni.

- Dar cind si;nt lisat si aleg singur gi nu gtiu care este voja luiDumnezeu, ce sa faq?

- Roagi-te staruitor cu post gi metanii, micar frei zile siasculti de glasul constiintei. Cum te indbamni ea mai mult,aceeaeste gi voia lui Dumnezeu

E2. Odatl l-au tntrebat c$iva frafi:

- parinte Paisie, oare de ce nu mai avem dragoste derugiciwie gi nu alergam la biserici cu aceiagi rivna si evlavie cala incepuf cind am venit la mlnastire?

egFgf-9-aluggc-Lty.lii". gi in alt loc: "Daci cilugiml face altcevain vremea rugaciunii, acela e ste batjocorit de diaiolul ". A$adar,daca pirisim pravila bisericii si Dumnezeu ne pf,tasegte pe noi-D ac f, inlocuim rugiciunea rinduiti la biserici si la chilii cu grij acelor trecitoare, sintem batjocorili de diavoli, cl-1lngiU$aq{-lgg3g[q19$_F_Wp'91ggqa:.sdlau$g_geincetatpelDlrnnezeu$is*?!9ry,?g€-pe-nft ulumq-sipg-g"S"i-elgrgs.p4qatrtgrlgr.Nsmaiporuap-4-asp*ul14gi de la cel mai mare ti slqiirell bohelllor inl -tsj:.h:?F+

vremea rugaciunii ne scutegte de a merge la biserici, Dar siatunci slntem datori sa ne rugdrn cu Sgqqlqlpg.qrintrii. Racireadragostei Si lruputinarea rivriei pentru cele sfinte, $i mai alespentru biserica, este semnul pustiirii noastre.

41

42 PARINTELE PAISIE

83. Unui ieromonah fln& ti dildeabffiul aceste dmri:

- Sa nu primegti femei in chilie ca si le dai sfaturi, ci estemare primejdie, mai ales pentru ciluginrl tinar. Daci cer sfht defolos, vorbegte-le in biserica, iar nu in chilie si daca te caut6, nute bucura, ci teme-te ci este primejdie. Ca din vorbirea cu femeivine si caderea!

84- Doi fr+i tnce?itori i-au c€ruJ bltrhului cuvlnt demtngficre si fotos pufletcsc. Ia beftfnul suspinlnd,le-a zis:

- Am citit ta Sffntul Teodor Studitul aCest cuvilrt "Sfinte sintcoapsele acelea care au siminti ln Sion! Binecuvintati si sfintitisint parinfi vogi care v-au niscut gi v-au ddnrit lui Dumnezeu.Traiti cu bucurie si multi dragoste in casa lui Dumnezeu.Minastirea este Ierusalim si Sion duhovnicesc. De nevoinlanoasffi de aici, depinde dobindirea Ierusalimului ceresc. Sa fitifericiti ci sinteti aruncafi ln brapl,e Domnului si locuiti ln curgilecasei Dumnezeului nostm. Citi n-ar dori si fre aici cu voi, sicinte impreuni cu voi, si se roage Si si se bucure impreuna cuvoi in acest cin ingeresc, dar n-au fost chemati gi alegi deDumnezeu. Deci, bucurafi-vi si aSteptati'mila Lui.

E5. Un duhovaic i-a ccrut betilnului sf4, iar el i-a zis:- Cel mai greu penttupeoteste Sffntal-ifryhie $i Spovedania-

Unii s-au smintit 9i chiar au cizut de [a spovedanie. Preof,rl deace'ea se cheami duhovnic, pentru ci el este lumine pentrucpitalti 9i poarta in el darul Duhului Sftnr si daci are in el peDutrul Sfint, elnu se sminteste de neputinple rramenilor ci esteHarul asupra lui 9i poate si lecUiasci sufletele oamenilor. Iardaci este pitimag, Duhul Sfint nu lucreaztr ln el Si u$or sesminteSte cindaude picatele oameniloi. Un a$fel de preot nutrebuie si spovedeasca lumea. Duhovnicia se di" dupi Canoane,

DUHOVNICUL

numai celor mai vtrstnici gi cercafi. Duhovnicul nebuie si fieluminA pentru tofl, plrinte pentru to[i, sfetnic bun Si povifuitoriscusit de suflete. Sa fie.pastor adevirat, iar nu naimit" careslujegte cele sfinte pentru bani Si cigtig pamintesc. El ftebuie sifie ca o luminare in sfegnic, ca sa lumineze tuturor, iar nu sub pat.Duhovnicul, chiar dacii se smintegte uneori de pacatele oamenilorla spovedanie, in nici un civ el nuoFebuie si sminteascA pecredinciogi, ci atunci a pierdut toati osteneala. Oridecite orispovedim, sintem datori mai intii ia ne rugam, apoi sa fim blinzi9i cu dreapta socoteali gi cu darul lui Dumnezeu putem dobindipe mulli.

86. Un frate de mlnf,stirs a cerut cuvtnt de folos de lapirintele Paisie, iar sfinXia sa i-a spus:

- Cel mai bun sfat care ti-l C.au este sa ai rabdare in minastirela toate. Ca daca sfintri rabdau chinu,,i de moarte de la paginipentru dragostea lui Hristos, cum noi sa nu rlbdim un cuvint demustrare de lacrestini Si de laparinfiino5tricare aupe Dumnezeugi vor sa ne mintuiasca?

E7. Un alt frarc l-a tntrebat pe bttrtnul:'- Pirinte, ce si fac in vreme de ispita ca si nu ma Liruiasca?- Frate, una sa faci; sa te rogi gi si rabzi pini vine slobozirea.

Ai vazut, cind vine ploaia cu fulgere, cu tunete 9i furtuni, fugiln casi la adipost; iar dupa ce trece furtuna ieSi din nou afari.ASa si in ministire. qi"d vin ispitele gi te impresoari, fugi larugiciune in biserici, fi un paraclis la Maica Domnqlui, inchi-ni-te la sflnta cruce, citeSte o catismi sau doui din psaltire; iardupa ce trece ispita gi se face liniSe in suflet, iesi din nou laascultare gimulgumegte luiDumnezeucdte-aacoperitinvremea .necazului.

43

PARINTELE PAISIE

EE. Unui frate care voia si plece ln alti m?nlstire i-a datacest sfat:

- Este pilcat si te duci de voia ta in alta ministire, ci nu airispuns inaintea lui Dumnezeu. Ci daci pleci nealungat dinministire sau clin 1ari, iti faci voia ta gi nu impline$ti cuvlntul luiHristos care z.ice: "De vi'vor alunga din cetatea aceasta,duce[i-vi in alta cetate..."

89. O femeie bolna '{'s-a mtrrturisit la bftdnul si a cenrt. canon, iar el i-a riq>uns:

- Canonul bolnavului este patul, patul suferintei. Si rabziboala c.u multrumire Si te mintuiegti. Cit mai po1i, zi "Tatilnostnr", rugiciunea "Doamne Iisuse", "Sfinte Dumnezeule","Crezul", "Doam-ne ajutaf' gi daci nu cirtegti in boali gi tespovedegti regulat dobindesti viata ve$nici inaintea multora.

90. Unii betrhi l-au lntrebat pe pirinteloe Paisie:- Care este cel mai greu picat in lume, astiui?- Cel mai greu picat care stapine$te in lume astiei este

necredinta in Dumneze'u, ci de aici se nasc toate picatele pepamht. Ca daci omul nu crede gi nu se teme de Dumnezeu, numai areniciun sprijin, nicio nadejde, niciobucurie, niciun scoppe pimint gi cade in toate relele 9i in prapastia deznidejdii, decare si ne izbiveasci Hristos Si Maica Domnului.

91. Odatl au venit ittiva preofi duhovnici la p&intelePaisie gi l-au tntrebat despre teina Sfitci Spovcdanii.Iar bttrlnul zuspinlnd, le-a zis:

- Ei pirinlilor, duhovnfcia este tare grea, mai ales ln zilelenoastre! Picate multe, credinta pugnA, rugiciune din fug6,vremuri de pe urmi... Numai mila lui Dumnezeu ne poatemintui!

DUHOVNICUL

92. Si iarisi l-au lntrebaf- Este bine sa primim la spovedanie pe cei pltimagi, care nu

se pot lisa de picate?- Sintem datorl a primi la mi:rturisiie pe orice pacitogi; Inca

cu toati dragostea- Caci chiar de nu fac canonul, micar gtiu citde mare este picatul gi ce ostnda ii agteapti de nu se vor pocai.Ast'el, poate se indreapta Si ei 9i parisesc cele rele in viitor.

93. Apoi iari$i l-au tntrebat pbtbitrlnul:- hredicdin biserica rugiciunea penfiu tofi, sfbtrirea mirenilor,

milostenia si celelalte fapte prin carc cautam si folosimpe credinciogi,ne ajutA la mintuire?

- Dacapentu unpahadeapidatinnurreleDomnului nune vompierde plata cu cft mai mult penft rugAciune sfetufue 9i miloseniefdcuticucredinti gi dragose. Numai sinunebiruim de iubireadeargint gi de slava desarti, cimindria Si lacomia ne jefuiesc tcatZrplabostenelilor noastre gi ne aduc inci Si osinda Si trvipm din pildafariseulul Glndul gi parerea ci el esE mai bun decft vame$ul" aceleal-au osindit hainte lui Dumnezzu.

' 94. Cum pot sctrpa de p{rerea de sine gi gtndurile celenecurarc? l-a titrebat un fiu duhovnicesc.

- hin aducerea aminte de ceasul mo4ii. Sa nu uitam ce amfost inainte de a fi, ce dupi na$tere, ce sintem astAzigi ce vomfi miine si sa le atribuim toate lui Dumnezeu

95. Drci lnv{ prs eltii h bisice $i ease, a zis acelagl darnu fac oo ryrrn, cad sub o$nda lui Dumneqeu? Cc

. tehrie sd fac pe viitor? Ia pirintele Faisie a respuns:- Aici $i eu sint vinovat. Darm-am marturisit duhovnicului

meucf,nu facceeace invafpe al$i sielmi-aspus sifac asemenea

4544

PARINTELE PAISIE

celui cu talantii din pilda Minl.ritomlui, adica sinu-iingrop,spreosindi, ci s6-i dau la altiicae pot lucra cu ei si adrrc dobindS- Chiardaca noi sintern lenesi,-sa dam argintul, adici darul dat noua'inteleciunea, cwintul de invAFuua o caxte buna, celor hamici Simai rivnitori care lucreaza cu el. $i a$a inmultim talantul,impnnnutindu-l unii

ry Si ajutind la mintuirea oamenilor-

96- Cc dat dc folps ilati ucenicilor de prin m?nlstiri gisate, calt vf, iubosc.gi se toagf, pentru mlntuireasfintiei voastrc?

- Sa traiasca in drryr tle desavirsita unii cu al1ii, si se roagemeneu, si iubeasci biserii.i ri c itirea sfrntelor cirti, si asculte deduhovnicii lor, sa faci multii milostenie, ci aceea poate mult laDumne2eu sisafie intrutoate smeriti siblinzi. Cu un cuvint, sifacem cu totii fapte vrednice de rai $i sa nu uitzun de moarteniciodata. De vom face aqa, sigur ne mintuim!

97. Unul dn uccnicii mai apropiafi i-a zis bffiului:

- Ce cuvint de invilitura imi lisad ca t€stament, pentnr a mAmintui gi pe mine 9i a ajuta gi pe ahii pe calea mintuidi?

- Sa facem Si noi ceea ce tnvatam pe altii, $i tot ce facem invia{a si fie spre slava lui Dumnezeu gi spre folosul aproapelui.ca "dragostea acoperirnultime de picate". Acest testarnent valas tuturor ucenicilor mei, adici testamenhrl dragostei, cum neinvati frrsusi Mtntuiorul: "lntru aceasta vor cunoaste oameniica sinteti ucenicii ilbi, de veti avea dragoste trte voi" (Ioan 13, 35).

9t. Undc atr dori $_avcti mormtntrrl, Pirinte Paisie?l-a lntrrebat uctnicul sdu.

- Asi fi voit ca unde imi va iegi sufletul din sirmanul meutrup, acolo si-mi fie $i mormlntul. Deocamdati, aici in schirulSihla doresc si ma pocilesc:

DUHOVNICUL 47

99. Cc leglmint duhormiccr avdi cu p&inble Clcopa?l-a lntrcbd accla$i ucesic.

- In toamna anului 1935 parintele Cleopa venea din armata$i a ftecut pe la mine, la Schitul Cozancea, sd ia binecuvintare.9i la plecale cum il petreceam prin padure, l-am intrebaf'

- Ei, acum ce ai de gind si faci, frate Cestache? Ci inci nuera calugir. Ramii la Cozancea? Sau te duci din nou la Sihlstria?

- M-ag duce tot la'Sihistria, Pginte Paisie, unde am statcinciani Si unde sint mormintelp fratilch mei. Acolo arn mai multi .tiniste...

Atunci ne-am descoperit amindoi, am stat in genunchi, amficut trei metanii si eu am zis aceasta rugaciune: "Doamne,binecuvinte azlfAgdduiinla noastrt ca sI fim amindoi imprreun{,Si in veacul acesta gi in cet ce va si fie. De voi muri eu intii sAfie el la capul meu, iar de va mud el lndi st fiu eu la capul lui!Amin!". Apoi ne-am serutat affdoi gi m-an despa4it.. Depirintele Cleopa stnt legatcu inimecel maimult ln viata aceasta!

100; Vt nulfirmecc, Pif,inte Paisic, pcntnr .ccrtcfrumoase curdnte de folos suflctcsc.

,'- Si ne vedem cu totii la uga raiului, parinte Ioanichie!- Anin!

.) Aceasti convorbire a avut loc in vara anului 1987 la MinistireaShesifia, in cfrilia sa unde zlcea bolnav la pat, 9i a lost publicatd ln

,,Gonvorbiri duhovnicegti", vol' ll, aperut in anul 1988'

DUHOVNICUL

inima plina de iubire, aceeagi mil[ parinteasci,pentru tofi,aceea$i cugetare la cele vegnice gi rivna pentru neincetatarugaciune.

Suferind de un picior, in ultimii doi ani, Parintele Paisie afost nevoit si se izoleze padial de credinciogi, de bunii sai'fra1iSi fii duhovnice$ti. Refias <<1a linigte>> in mica lui chilie si incimara inimii sale, Parintele nostnr Paisie se pregitegte tot maimult de marea cilAtorie la cer. Vorbeste din ce in ce mai pufincu oamenii gi mereu cu Dumnezeu. Se roaga in taina ziua $inoaptea pe obiSnuitul lui scaun, care ii este gi pat, gi masi, gi locde nevoinli, gi scaun de cetcetare a ceior ce i se mdrturisesc Aiunde el insuSi se judeci pe sine tnaintea Oonului dumnezeiesc.

Ci6lite zilnic dinPsaltire, din $finta Scripturi 9i din opereleSfintilorParinti. Iubeste mai ales scrierile filocalice, Patericul giVietile Sfintilor. Iar citne seari, cind soarele se ascunde dupimunfi, ucenicul ii aducesbi$nuitamincarede legume. Din toatese impartagegte cu bucurie gi buna rinduiala gi da lauda luiDumnezeu gi pentnr cele bune, qi pentru cele mai pulin bune,caci toate sint rinduite deTatil cercsc spre a noasbi mintuire.Apoi vine monahul G.herasim, iubitul siu ucenic de chilie, careii slujegte de multi ani cu mare credinld 9i nevinovatie de cbpil.Dupi ce pune toate in buna rinduiala, ti potrivegte candela gisfegnicul cu luminare de ceari, aprinde un bob detirniie adus dela Locurile Sf,rnte, ii cere, ca de obicei, obignuitul cuv int de folos,ia bineduvintare Si se retrage. Blindul ucenic estb primul care fidesihide uga chiliei 9i ultimul care i-o.inchide. El gtie multe dintainele bAtinului,pe care multi dinne noi cei mai virsfirici incinu le gtim. Noaptea mai ales, Parintele Paisie ri.rnine singur inchilie, ou Dumnezeu, cu candela aprinsi, cu psaltirea Si cartilesfinte lingi el, cu rugiciunea lui Iisus pe buze gi cu bucuriaDuhului Sfint in inimA.

Aceasta este astaz.i nevointa blftrdului gi iscusitului duliovnic,Ieroschimonahul Paisie Olaru. la bineeuvintata virsti de nou{zeci

49

CONVORBIREA A DOUA-

- Cu cit stnt mai rari pfinfii bAfiini, marii nostri parinti

duhovnice$ti, cu atiit slnt mai inteleptr, mai iubiti, mai cautafi. Iar" cuvintele 1or, calde 9i simple, adesea udate cu boabe de lacrimi,

sint din ce in ce mai puline $i ari valoarea unor veritabile sentinte-Ele sint porunci petttr1r.r."nici, medicament pentru cei bolnavi' la suflet si viap pentru cei ce iubesc pe Dumnezeu. Desprinse

aproape total de cele pamintegti,,cuvintele duhovnicilor sintpiitt" a" har Si au ceva'din lumea vegniciei, din lumea sfintilor

ii a tngeritor. De aceea, intotdeauna sfaturile b[trinilor 9i ale

par'rntilor lecuiesc, calmeaza $i liniStesc inima, hranesc sufletul,limpezesc cari.rile vietii si dau bucurie si speranta'

" ^Cin"tt-u.t

orbitweodata cuun pdrinteduhovnicesc harisrnatiC,'acela

nu infelege taina 9i puterea cuvintelor pline de duh,izvorite din iubire 9i rugaciune, rostite in oeasuri de liniSte Sireculegere. Un asemenea suflet mereu va eiuta, va cere $i va

bate tn ugi inchise, pentru a primi un raspuns.Unul dintre marii no$tri parinti sufletesti din ministirile de

astAzi este gi Ieroschimonahul Paisie Olaru din Minastireasihistria. La venerabila sa virsta de92 de anr, Parintele Paisie

a rimas la zuflet gi la inima acela$i, ca in anii tinerefii. Acelasichip blind gi senin, aceea$i buni memorie, aceeagi privire 5i

.DUHOVNICUL51

50 PARINTELE PAISIE

Si doi de ani. Mereu sta in a$teptar€a Mirelui Hiistos. Cu toate

acestea nu incoteazi si stea in dialog gi cu oamenii. Cicizilnicspovedegte, asculta Si da sfaturi fiilor sai suflete$ti cafe vin din

niinastiri $i sate. DeSi intr-o misuri mult mai mic6, ParintelePaisie continui sf, binecuvrnteze cu o mina pe cAlugfi $i cu.

cealalti pe mireni, reugind sa fre, in egala misur6, duhovnic si

solicitat o convorbire duhovniceasci, pe care baninul a accep-tat-o cu multa bucUrip. Este o convorbire-testament scrisi cupropriile sale miini in miez de noapte, la lumina sfinti decandeli, pe care o publicam in paginile ce urmeazi-

1. Prea Cuvioase Perinte Paisie, tn numele ucenicilorSfinfiei Voastre vi cerem bltcva cuvinte de folos spremlntuirea noastrl Vi nrgtrm sl nu ne lisati flri derispuns.

- In numele Tatalui si al Fiului si al Sflntului Duh. PArinteIoanichie, imi cereti lucruri mari, ce depind de ajutorul luiDumnezeu Care a zis ca " fari de Mine nu puteti face nimii"' Amgustat oleaca din primul razboi mondial gi aceasta era parola

noaStri: "Biieti, ochiul la inamic, urechea la comandi si cuDumnezeu inainte!". ASa trebuie sa ne purti.rn Si in razboiul celduhovnicesc. Agadar, cu ajutorul lui Dumnezeu qi dupapricep€rea mea voi rispunde la cele ce urmeazi.

2. Ce bucurii duhovnicesti v[ aduc ucenicii Sf,tntieiVoastre, ctrIugf,ri $i nireni, Pe carc i-ati crescut gi

i-afi unit cu Hristos tirnP de peste Patruzoci de ani?

- De unii m-am bucurat ca au ficut roade bune, dar de ahii

m-arn scirbit ca n-au rodit. Eu la toli arn dat acelagi sfat, aceeagisanrinld am seminat, dar ce pot si zic!? poate parn-intul inimiilornu a fost pregatit sau a fost pietros! poate si noi i-am smintit...

3. Sfntefi mulgrmit aclrm la capit de drum de. fiiiduhovniceSti ai Sfinliei Voastre? Sau vl pare rlu ctrnu aF f{cut mai mult pentru ei, pe,ntnu Biserice?

- Voi fi fost gi eu vinovat ci nu am ficut cit trebuia pentm ei,sau n-am, priceput mai mult, sau le-am tol erat prea mu I r. C lopca,cind puigorii sint mici, ii acoperi cu aripile; iar dupii ce cresc,unii mor. ASa Si eu, dupice am vizut ucenicii mari, n-am preaindraznit sa-i mustnr. M-am rugat numai pentnr ei gi i-amtndemnat cu blindete gi smeienie, incredintindu-i voii luiDumnezeu. chiar daciunii s-au departat, ori au ricit in credinFgi rugiciune, pentru tofi este mintuire, daci se intorc de unde aucl'a,ut gi pun inceput bun cu pocainl^l.

4. Ce ati dorit sd realizafi $r ce atl ra.lizattn viati? Cedorili sI m_ ai facefi pe viitor pentru Hristo s gi uccnici?

- Cind eram tinar ma gindeam singur qi-mi faceam multepluq.uri de viitor, dar nu pe toate le-am realizat. De exemplu, amdorit in tinerefe, cind aveam doar 25 de ani, si mi fac puirnic inMuntii Neamf dar poate n*a fost voia lui Durnnezeu. prin anii

'

l930-l932am venit la egumenul Sihastriei, parinrple loanichie.Si i-am cerut se mi primeasca in ob$tea lui, sau si mi rerag laschitul sihla, pe atunci vestit pentru viap pustniceasci. El insam-a intrebat: "Dar ai blagoslovenie si vii la Sihishia?" 5i cumeu venisem faravoia starefului meu,m-am intors inapoi gim_arnficut un fel de "pusfiric" in padurile din jurul Schitului Cozancea-Cred ci in trecut agi fi putut sa fac mai mult, dar regret ci n-amficut pe cit am putut. Am facut mai mult rele decft bune. Acumdoresc si mai fac ceva, darnu mai pot gi imi pare rau ca au fiecut

52 pARrlrrur PAISIE DUHOVNICUL 53

atitia ani firi roade mai multe. Dupi raaboi multi viteji se arati!

Darcurabdare$ icumulgumi re ina in tea lu iDumnezeunidajduiesc sa dobindesc mila Lui'

5. Cun aiutati 9i mrngiiafi fiii duhovnicegti acum ctnd

stntetr bolnav ln chilie?

- Mi bucur cu cei ce se bucura $i asculti cuvintele mele si

la rugiciunile mele, cu nadejdea ca dragostea, care este cununa

tutur-or faptelor bune,le va implini toati dorinta spre mintuire-

6. Intructtpeste tot este mare lipsl do PerinF duhovnicegti'cun trebuic si aleagf, caluglrii 9i mirenii duhovnici

' buni, duPI voia lui Dumnezeu?

str iubeasca biserica si pe toti oamenii, si fie smerit si blind cu

cei smeriti care se ciiesc de picatele lor $i asPru cu cei lene$i care

nu merg ia biserica gi nu parasesc picatele; sa nu fie iubitor de

bani Si Ie lucruri pamintegti, nici si fie iubitor de laudi Si cinste.

lar cununa tuturor, sa fie gatala nevoie a-gi pune gi viafa gisufletul pentru biserica lui Hristos Ei pentm liii sai sufletegti.

7. Cum putem totugi cunoagte care slnt duhovnici buni. pentru fiecare dintre nqi?

- Pomul se cunoa$te dupd roade Si omul dupA fapte! Sa nerugam mai mult si vom primi rispuns.

E. Se observi tn unele perfi cI se neglijeajf, spovedania, 6isc d{ preades gi chiarnecaonic SffntalmpnrtlSanie.

Cum este nai bine de ficut in aceast{ situafic?- Nu putem renunta Ia Sfintele Canoane gi la practica milenri

a Bisericii. Sa mergem pe dmmul Parinlilor gi inaintagilor nogti. pedmmul canonic al sfintei rraditii. Nu deasa impartiganie ne duce ladesivirgire, ci pocain(a cu lacrimi, deasa spovedanie, pffisireapacatelor, rugiciunea din inima. Rivna unora pentru deasaimpartaganie este semnul slabirii credintei si al mirn&iei, iar nusemnul sporirii duhovnicesti. Indreptarea gi sporireanoastra pe caleamftrtuirii lncepe cu deasa spovedanie gi se continui prinpost girugiciune cu lacrirni, prin parisirea picatelor, milosteriie, impdcareacu toti gi snerenie. Numai dupa ce facem toale acest€a ne putermlmpartagi mai des, a$a cum arata Sfintele Canoane Si taditiaBisericii. Aldel cum sa primegti pe Domnul cerului gi ar peminurluiin casa cind sufletrrl tiu este necurat, nespovedit, robit de patimi gimai alesplirt de mindrie? Infii avem nevoie de lacrimi, de nrg{ciunegi deasaqpovedanie, apoi toatecelelalte danui ni 5s adar €{. rvtfuristirilenoaste intotdeauna au linut calea imparateasca de mijloc. crnd esecazul, sa urmam practica gi sfatul lor.

9. Care este folozul ruglciunii tn general gi al ruglciuniiinimii ln special?

- Folosul rugaciunii este implinirea scopului ei, adici iertarea

PARINTELE PAISIE

pacatelor Si mintuirea sufletului, indiferent cf, o facem cu gura,prin cuvinl cu mintea sau cu inima Fiecare cum il indeamnicugetul, duhul siduhovnicul,asa si seroage, numai sdnupiardimintuirea. Acea rugAciune este mai de folos care izvoristelacrimi de umilinta, care ne ajuti si parlsim pacatele 9i sAcre$t€m in dragoste,'in smerenie Si in credinta. Fiecare si seroage cu rugiciunea care il ajuta si sporeasca mai mult in faptebune si pocainta-

10. Rugdciunea ftre lasrini este primftfl C\rm putemdobfndi lacrimi de pocfinP?

-.leeiig{qspt9Sg_gl{TglgfLlurldarp.eleduhovnice$tinuse dau, nici nu se imprumrta

"i_tU!-- ggdg 3elnDgry..,l. Deci

si le cerem si atunci cind vin, fie^ca ne rug48_-gLgura sau cuinrns ,e_le sin! !gne- si mq_\ {glgl4g-.*", ca sf,g1;le la Doqmul 9irnerg"la-D-gnBnul. Num"al -sa nu n-e- mrndgn, g-4-gi nu pierdemlaprimile.

I 1. A slfbit rlvna pentm nrgtrciune peste tot astizi. Cumputem doblndi tlvnA $i evlavie mai multi p€ntnrsflnta rugf,ciune?

- Qigg cre$tin, fie calugar, fie. g,rirg4g"g-eluie. sa aiba unpJqg{4nj:e^-ru-g-agigne, pe care sintem datori s-o facem"pinace

$ gbi-sng$ gu ea. Dupa ce ne obi$nuim cu rugaciunea dupaprogram, si fara si vrem o facem, cigb|qg1gl*-bmsau.Giu: ost€

1_doua U4tqra- Daca am merge mai des pe la spitale, prin caselede suferinta, pe la cei siraci $i daci am cugeta noi la ceasul mo4iigi al judecatii care ne agteaptiL, atunci ne-arnruga mai mult gi amav.e,a desigut ulgS,f$l-Lgrbtrlila:usaciuneanoastra. Rggagiqneap-u-finf,, facutA mecanic, din gil4 sau de ochii attora, este buni, darnu aduce mult folos, pina se- atinge. Duhul lui Durnnozeu deidmile-noasae. t

DUHOVNICUL 55

12. Pufini credincioSi Sr chiarmonahi mai citccc asHziPsaltirea Care estc folosul citirii regrrlals u1Psalmilor?

- p*gg{itlp$d qgg*@glsalfieg ca o rugdciune perma-nenti- Ba unii o Stizu pe de rost gi o qpuneau fui goapta la ascultare,sau merghdpe cala Credinciosii" putinimai stiu astazi doarpsalmul50. Esgpapatg_4ler.n u mai crrrroatbm putsea Psttrff, _frurnuse[eaa"hovruggryiggq{silor. Chdva o rosteau in ison sau o Cintau,i4i_Ardpesfi n{ii_fr ger-i-Da-senuuifi mcicjdfrlnsalmilorrestruprlrugaciurii ia inte@ sdsg al psalmilor este suflefirl rfgaciusitffipuraas,,fteffi EffiEE'fiila;imtgmorEdffietarcsiatentie aducepufu fOlos

. 13. Uniiqedinciogi spnclnrcibscPsatircapctrEcilefrcdiavohl mle irpfo" De cc sc Em diavoliib panit

{plcateloqryreasffiA p-sattrca *ti'Ac" posu,t Ei srnere"i" sint celemai putemice arme tnpoffia cliavolilor. Cu-aceasta sfingii izgonfidiavolii &i lituiie-$iCoborari pe ingeri pe paminl Cg*jpp ̂ ciE$reP.salmi@lrntrcuei.

14. Unii din duhovnici recomandf, la spovedaniehrgiciuni din Ceaslov, mai ales cele $apto laude;altu ccr acatiste 9i paraclis, iar altii cer mai multrug{ciunea inimii. Ce fel de rugtciuni recomandafipentru cllugtrri gi pentrn mireni?

L Sputte Mintuitorulin Slinta Evanghelie: "Pe acestea sa le

PARINTELE P,{{SIE

faceti gi pe acelea si nu le lisati". Adica si le facem gi pe uneleqi pe altele, dupi a noasta rivni $i putere. Nu putem renunp IaCeaslov, nici la acatiste in care se arati ririnunile sfintilor. adiciribdarea mucenicilor $i ostenelile cuviogilor care le-au suferitde bun a voie pentru dragosba de Dumnezeu. Prin unele rugic iunilaudam pe Dumnezeu Cel in trei Fe1e. inchinat gi marit; prinaltele laudam pe shnfi gi faptele credinpi lor, iar prin altele nerugim spre iertarea picatelor noastre gi pentru tofi oamenii careprin noi cer mila lui Dummnezeu. Si unim rugiciunea citita gicintal6, adicE rugiciunea din ca4i, cu cea rostita in taina inimii,firl cuvinte, dupi slatul duhovnicului gi atunci vom spori givom dobtndi multa bucurie gi pace in suflet-

1 5. Crm putem deprinde,mai bine nrg{ciunea inim ii, ceastAzi nu mai avem dascili de mgiciuneca odinioari?

- Rugaciunea nu este reorie care se invafi in gcoali.Rugsiuup--a...rnimii, adici cea facuta c'' simtirea'

' ", g*s1g_o@t, ug*4.ardesss, pe careil primesc nr{ftrriqei yl,edniq! de el. La biserici se cinta: "SA ne curilirir simlirile,ca si vedem pp Hristos gft.alucin! uL inimile noasue". Ciqprtr!p-$g,pe_ Dumn gzeg 4trl_tptsg{Ielul, _6in 6 a I il-Vftturea Si dinteata llglla sa,-eq€lgiaj .se-d aluieste-d!,gl-rygegiuniiinimii sidan{"SJintp-lgJ],aerimi.. A ltfe l, p ofi c ip ila ru g aci unea inimii dinexperienfa dupa o lunga practici, dgg-g9p_ier_dg 11-S*or, caciiniroanJ-gfdg-dgiubi&.penfru lJrislos. Eu am mai ficut cindva oexpierenfa cu rugaiiunea inimii, la schitul Rariu, dar acum nicieu nu o:un-

16. Ce plrere aveli despre monahis,mul de astizi? Cumtrebuie sl ne nevoim tn viita monahall ca s6doblndim mlntuire? {

- Monahismul de astAei este cu,$coalamuita, darcu"praetici

DUHOVNICUL

pJlina.Q.,_rileJigli jeaml$19$i,{ti{Cff :af ega-d.uinjelAFalu$rc$ti,l.Msintboiile-p-tincipsLeca"r"e-buttuieaqum.Cum sp une proverbul : " P.9 $!._e_l,e*_4e_ iag4! se stric i ! r' . I-n^ g.4pg Iob-qliitrpbui-.e^p-qsle'-[t-zuJigE, nu cu gcoal6- lnsi, daca-ne yomsili sa metggm pe urmele pg!glg13-q"1$r, ne vom mintui-

17. Cuo putcm doblndi , care este marnaruglciunii?

- Sa ne aducem aminte de cuvintul Mintuitorului care ziceeami in ziua judecifii";-agl v-o-rbit, m-am oiit".

vorbeau 'lgapte vorbe W-z;|", crim se spune, dar c $i cubuzete $e r-ugau neince[4t. Daca vom pune ihaintea noasuap,acrr"fe-"ioiitrt, oeasul'mo4ii si ziudludeeatii, lncet, incetdobirrdimdanrltaeeriisi alrugaciunii Sane rugi'rn lui Dumnezeucu cuvintele Psalmistului David: "Pune, Doamne, paza guriimele gi uga de ingradire imprejurul buzelor mele". (Ps.140,3).

18- Care este folosul cel riintti al ruSlciunii?

dqbevniceasci-Oriundeesti, oricefaci,eSfigsltumit,Stiind ul. Cind este cingv-a inpgge, iar cind nu to pici itsuflet, este tulburat" cu chipul agitatgi vorbegte faracugetare gicu pic e-qtAp-Lc-9e_,_Qlllqlfumirea sufleteasci! Si lecerem pernfanent de la Dumnezeu in rugiciunile noaslre.

19. Pednt€ Paisie; aici la Jvlrnestirea Sihistria avetiacecasi pacc ai liniste pe care le aveati la SchitulSihla gi la Cozancea?

- Spune proorocut David in psalmi: "In tot locul stapinirii

5756

58 PARINT'ELE PAISIE.

Lr"ri, bin-eg1qy_inteeza-s*flste,al meu pe Domnul!"- Aga zic $i eu.Cd nu locul sfinle$te pe om, stinteste locul. Sa nu uitamcf,. c are ispitele lui gi oriunde trebuie ribdare cumulgumire. U n alt pfi nte spune ci "aurul se limuregte prin foc,iar,barbatul prin ispite", ci "trecind prin fgc si prin api, he-aiscos la odihna". minAstirile sint inviluite de mqlte griji,care uneori tulburi pacea ob$tii, dar se cuvine si se impaceMarta cu Maria ca sint surori.

20. Cum se va-putea reinnoi duhovnicegte monahismulpe viitor?

- Nudeprndgde-rloireinnoirea monahismului, ci mai alcs de

.slargf lw[inati si duho-vnici buni care pot forma calugaritlnbllu4tatrIiiJbilod dar.ugaciunederrevs-inta$i smerenie. Cu

intotdeauna se. innoigEte m_onahis1Bul, viafaduhovniceascd, iar fi'ri acestea, niciodatA. Daca-slar.eiii siduhovnicii yql-fi qa rrr. s&sniq $I.-vor m-ergg.-c--a pastorulcel bun, ru-aintea turs-tei, atunci minastirile vor inflori vazind cuochii, iar ealug arii vor lauda pe D umnez-e-u Lmpreuni cu lngerii,iar daci nu, nicidecum.

21. C-c- sfaturi duhovnice$tr datr c{lugirilor tineri gicclor fnccpffori? Cum pot spori fn dr4ggste pentruHristos 9i h ascult4p?

- Pirimeloanichie, ce sfaturi duhovnicegti pot da eu acum,bn.gin- g--bo"'hav! Ca dupa cuvintul Mintuitorului, vinul nou sepune in vase noi, ca si se poati menfine. Daci se pune vinul nouin vasulgi sepierde givinulsi este de mare folos, cislggre,$Ie pe om si. ne di rivna pentru rugaciune $i unecri silacrimi. Sa nqeruga*fiatiinraides $i sa vorbeasci cu cei

DUHOVNICUL

_$o-41 sa ei ii vor invila cam a5a: "C , arn lbSthoi ieri; sice. h[rnoi-azi, vei li tu miine!". Acest cuvint este foarte adevdratgi poate h de fblos. Apoi sa , vo&a multa:ugnfoa-pdcf.niacuceilurne$i si Si nu lerdrnina canonul de rugaciuni si metanii ia chilii, sa vina regulai tabiq--rica si sa-sirr-rar"tuisearcavptaurinal gindrnile la duhovnic.

u este bwr de calugi,r 9i cu greuva"ajunge corabia salaliman. celormai tineri si tufi.rorsa

$flrnlilorsiinvapnrileSfi nJtlorPgrinti, ca si le urmeze gi v iala. Iar pentm ascultare,atitle qpun: cu binecuvirrtare4*rrugarciune,riin-tr,e.barc$i nu se vor cii niciodati-

22. Careeste semnul sporirii duhovnicesti?

rlrarebucuriqlninirna$i tirde toaozidirea-

23. Cum putem birui cugetul desfrtuArii?

cele dintii arme' impottiyqggg$gl-pg1-imi. $4 privim femeileb-a@ ale noastre, i e, ca pesruoritre+i€ieelesoasue. Apoi @ Si sa

Peste toate acestea @t, c*Lsf,ne acopereDruunezeu-cu-darul Duhulxi", S{foiq ca, fara ajutorul de sus,nimeni nu poate birui.

Vl,lJn duhovnic vi tntreabe, Pfrinto Faisie, c-9 strfac4'c:Lgei+ffinasi car€ nu so Pot llsa de pdcat? Cumpoate si-i vindece?

i formeazi a do-ua naturi in om. La

59

60 PARINTELE PAISIE

t4nartuirea acestei boli invechite tr,ebuie un doctor iscus( care, cu,ajutonrl lui Dumnezeu, si faci aceasti grea operafie de salvae prim

Buqa-fieApti de salvare a omului estepoi urmeaza c_g4qgul Pacatosul hebuie sdr

facl un canon dupi putere penfu ispaSirea pacat"e,lor-sale.

adica siLnu le mai faca. Daca omul patima5, de5i fagaduieste, n$ -sepoate ldsa de pacat" atunci duhovnicul, dupa mai multe incercirl Sise raage, pentnrel si sa-l trimita Ia aflt duhovnic rnai iscusir

25-Ce sl faci 66rrahii cre nu-gi pot fmplini canonulcilugiresc de rugicirmi, metaii $i Srrcfrintrciuni?

- Monahii $i fuatu care nu-si pot face canonul calugaresc diU

a rugaclgnii lui,Iftus. Sau, cu voiaduhovnicului

Dumnezeu pentru ei, Ei aga se ajutA unii pe alFl Si se mfrrtuiesc uniiprin altii, Ingsanufaoemrugicirmea$icanonuldtp sila"durcbfga[e,nicimilosteniA ,c-4:l fog14yqisil ir{r:$te l-\4nqe'€ul'.

26. G si factr monahii btrrlni c:tle n-au avut ucenici gifii duhovnice$f, fn viaf5?

- Calugarii bAtrini care n-au avut ucenici in viafa, ori nule-adat Dumnezeu, ori n-au fostin stare s6-iforrneze, roage

ni 9i sa a$teple sfirsitul intru ribdare. ,

27'.' DacL vine wreun monah sau credincios -duhovnic s4U dj! afltlpafte Si c€re rmui duhovnicc{-l mlrturiseascL este bine s{-l primeascl sau nu?

. - SA-l primeasci nur-nai penbu sfat duhorrnicesc, iar la

DUHOVNICUL

spovedanie si-l primeasci numai daci i-a murit duhovnicul sauare binecuvintare gi dezlegare de la duhovnicul lui.

28. O cllugfritl dtntr'un schit care nu are nici duhovnic,niciliturghie, lntreabi ce str factr? Sf, se ducl tn dltlmlnistire care le are pe amlndglf, sau si stea lametania ei?

- D-gq4-e-stc nevoitoare ri iubelte lurr-stea girurtaciunea, sii $i numai din timp in timp si se duca la

miniistirea mai aplopiata pentru spovedanie, Slinta Liturghie gilmpartaganie. Iar daci inima ei nu are pace, sa inue in obgte decilugiirilecu binecuvtntare gi rinduiali- Insi liniStea

sinuleLase, cA areDumnezeu grija de fiecaresuflet, de fiecare pasare si lu de iarbA.

29. Un ctrlugtu surd 9i flrlvedere vllntreabi" simeargila slujbcle bisericii sau si se roage la chilie pentmci tot nu tngilege-slujba?

- Daci poate merge, si se osteneasca gi sa mearga; iba, decit in chilie. LarsfinUtlui

ii va numara pasii si va primi plata penru osteneala lui. Sis-q1gage.9i pentrumine ca sintbolnav de picioare ginu potmergela bisericA:

30. Clfiva ctrlugtrri tineri vi tntreabi cL{[ pot sl lnveteSi s{ doblndeasctr iniml?

rugiciunea aceasta, care este c. Dar s.i inceapi a se ruga mai

"c4_digpti-sssuUnimii graiegte gura". Apoi incet-incet volsporiin taina ruglciunii. La fel face $i copilul

cind se simte singur 9i ii este foame. Strige la mama pina iiraspunde si-i da rnlncare, apa 9i tot ce-i trebuie. Sa imitam pe

61

62 PARINTF,LE PAISIE

copii gi oamenii simpli, care nu\sliu multe rugaciuni, dar zic"latarl nostru" in genunchi si cu lacrimi.

31. Monahii $ fratii vl lntreebtr cum sl seroage, ci nu pot veni regulat la bisericl din cauzaascultirii?

--Seopuleste telorbune. Daciparintii sinttrimisicu binecuvintare pentru folosul qbstii, s-o faci cu

ln4l__!I4re decit nrgaciunea. _e$te= lnueenicie_ debunavoie nli. Daca laqi Efeultarecudragoste $i

e,-9 faci usor $i bine si te bucuri in Domnutsi tu_$ celqg te-a trimis gi ai plata de la Mintuitorul penfry+abdare si

Rgaga-te_lachilie, mafrune_q{qa ,rBiuce-tge-tezva{g_Lad,trtq _bolnav. *roa19_ c,u:gmintuiegti!

3 2 . Ilnpreot de pamhie lntre,abi cum is.e pestmeascf, maibine, dupl Dumnezeu, turtna tncredin{afii lui dellristos?

s" se pistore$te cuJluierasul, iar nu cubitul.49_L9AS , iar nu cu asprirne. S.9 pasFlpgJe.maimult cu exem v ica de la

DUHOVNICUL

3 3. {$lpreot vtr lntreabf, c._um sasq-ggsp"g;fg cu sectantiigi necrdinciosii care amigesc pe credinciosi gidez,bini turma?

- i,gradatiisiruceimaiexpusisiobservafideinamic,circr daci stnt uci$i dintre comandanli, indati soldatii sint luati

ca si nu patrundasectele in rindul credincioSilor, a Lin-brme. Apoi

=lglel,e+c iunea 5i coniP ortareao am.eiilor.

-A$adat-dWlg

Mintuitorul: "V3i decel ce se sminte$te, d_e.cef+rin

34. PeriDfii a doi copii vtr tntreabi ce sf, factr cu frii lorcici, de la vtrsta de 16 ani, nu-i mai ascult{ si trliescrn ptuate? i

- In aceasti situatie sbldgggjlrno_y_a1i pfuintii copiilgr, carei o educalie cre$tineascd si i-auJasatin yoia

ci-rlu le-au insuflatde mici credinla si frica de Dumnezeu. Iati,

la un preot bun la spovedanie, sa-i cisatoreaspi, si-i deprindadf& lqu_qU b_ige.gca, cu muncaj cu r:instea gi este sperantadgiertare gi indreptare

arnvon. , decitcuvo.tEle, "ca.oamenii,vqz-Ut_dtep-lelgqg!e_b!llq1l9_yg,4strg,sislaveascapeDumnezeu".

PARINTELE PAISIE

35. O feneie crpdincioasi, cu copii, al-ungatl dinfaniliedc "soil- ci care bea, tntreabl ce str facl? Str-gi pfrlseascl eoful 9i copiii isarl sl se lntoarcl tnfamite gi serabd€ toaltg?

- O mami credincioasi carg are barbat gi copii, qricit arsuferi de 13 solul.ei, rabde pentru mila copiilor. Apoiegte -le-gata de barbat p{q t+rba-auougigi si trebuie si asculte peS.Jlnful Pavel, carc zice ci "fgmg[a cledinc-ioasi mlntuiegte pebarbatul necredincios" pun rued,cru$S,-pgsIsi:abdarc- A$a, cuajutorul lui Dirmnezeu, si duci pina La capifi cruepacA$ oripi.

36. O altl femeie car.-o copiiJa tineretegi-a riuas flri copii, vtr tntreabf, cun se-gi phngaptrcatele ei?

yjafa pacatele, cu pgSlsi l_4p_rimi-qi+rfumilostenie sa lngrijeascade copii orfani u de bolnavi, dupi sfatul duhovnicului ei.

37. O-fcmeie finlrl, maltra.tati"d fp4ate de soful eistr-gi ucidd copiii prin avort gi paala vl lntreabl -ce-c,3ggg slfacf,pcntnr adobtndi iertate gi mrnfuire de

' la Dumnezeu?

se duc in.osindai sitgalie f.g$_e_iasi se?esFafi-de

[_a inceput. Deci, mai intii s laup__{plovnic iscusit. Apoi orggi$i, 6"alti qpp-ii ln loc, sgpg.qlgggci pina seara intg-ati v,iala o z.i pe,-sipt4mintr, de obicei-vjll-e.lea, si facigrLtaaii si milpgeniue dupi putere gi avem nadajda cl vadobtndi mtntuire si milA de la Dumnezeu.

DUHOVNICUL

38. O sofie credincioasf,cu copii, a[ ctrrei sot'triiege rnadulter cu alrc femei, vtr tntreabf, cc str f.acltl Str deadivorf do sof sau str se sacrifice pe-Dtr.r1 copii?

htoarcerii soillui la poclinfa gi"sn-nul pixf,seasci._demila coprXor. Iar daci nu are copii si{ nlriseascf,un-timp ptnidi.dovada<l+poe+lnta gi, daci o cheami, si se reintoarca infamilie fira a-i rnai aminti de picatele ficute ln trecut.* Mi-amintesc aicici , dincaredoi,

e.u si nn-fr-a@ am fost pe front tnprimu Ltiu,boimo-ndial.T.aterminarearizboiuluin_dli_soldatimurea+rpecalerde frigsilgli. Mana*mea,-eetinea, ie$ea zilnic la poarti 9iplingea dupi noi doi: "Dragii ns$Ldtragrimeip*opii dc qe numaivenifi?".Nudupimulttdmp sia*urit. gipecindo scote4u -s;g_ingroape, depefr_onl fratek

, $i totr plingeau moartea mamei. Mama meaCatinca oi fiul ei Gheorghe, Dumrlezeu sd-i ier.te! C.g4dgyapt

nu-i mai scump pe zrcest pimint, decit numelederB4ma!...

39. O- alti femcie flnere, c{rcia i:a muriLsoful, vf,fntrcabe dacl poatc sl so rectrsf,torea^scl Si tn ceconditii?

'

Altele tin doliu Urseluni si chiar una,rr. Iar dacf, este tinari si areqegii, sa traasca in mnEnare un m-ai si a@-Fpb.-&_fiffiactg-g4sl lulD.:rinnezeu, pen-tru p-o,pii si sa sejeffpagc_Apg-ngr*y$qrul S-i cfestere-a lor. Daci nu sepoate maimu,lt infttna, si se cisitoreasc{ cuFjnesuyfinririapreotului ei,

infiinare.s cu frici de Dumne

PARINTELE PAISIE

40. I fe,nneie vtrduvl" oirisiflde copii, vf, lntreabtr ctun*sd-qi petreacl vtrduvia si gi lntoarcl fiii lapocf,inti? -

- O"aca eSlerirstnice Si veauva s in nici un caz sinu se mai cisitoreasc4 d_ar nici si triiasci in desfdnare. Dacieste lisati de birbatul ei, si faci tot ce e$te posibil sf, se impacecu el,($i;;iitloi slse osteneasca pentru salvareacopiitror- D-upi

dlgAtubes_c- pel{ristos si dop,asq si-qi mintuiascf, . pepirtatln tot

felul de picate. Marn4vld.uye, pArasiti de copii, iipoateln!$Ipecq dragoste si-ascultare spre ea $ sple Dumnpzeu, cu

ei.liu este altig:ale. SA seroagepenlruei,sAmeargip.alab_iserici, Sfalrtprcorulpiei, sa ind,smne.eopijila spoyerdanie, s{lejea:gefus.f44ihuegi gq incetul li lntoarce Drunnezeu pe cale a cea bun6-

41. Dgltinffii vf, tntcabl ce se abage? Sei se cisitoreasctr sau sd intrc tn viata modahaltr se

rlujeascl lui Hristos?-4mindqgaeiilasinlb-neeu.y_intate,66dcFinde-de-vointa

h " sisemlrturiseascehdUhoafcii

$lgiGiurtea, calea cea mai bunl este srhrgiris.Iar Cgq4 iubesc viap de familie mai mult, adici copiii, lucmlmiinilor si tgare grifile acestei'vffi, sA intre ln viata de familie.

DUHOVNICUL

Amindoua ciile duc la mlntuire, sint respt tate datoriiiecrs$tines1i-oblig;atorii. I a binecuvintat aniadoui ciile,

ce cale s-aleaga fiecare.$ sc. B3trnii no$El aveau aceastA vorba

! " .infeleapti: ']I a cilugfie $i la cisitorie

42. CfFva sXrapi agteapti un mic ajutor la uga chilieidintieivoastlc, pf,rintePaisie. Ce dorifi seb ryune6i?

- D,ali-le cite*geya-din ce au adus credinciogii, ci "argint giaur nu am" 9i spuneltle si fie sinitosr Sic6.se*oage_cuminfl,

-pg f f i rm ' iDesrs lquu i tedeDumnezeu. ,se mlnq ie_scnuurgoldeclt noi.

43. U+&0e rn@4t, r vtr lntreabr ^'t- poate.,sti d4q4 4Ieqlu nu aplecare pentnr vr-fa nonahaltr gi cumtrebuic si sc preglteasctr pcntru mlnlstirs?

- Bine face fratele ci lntrreabi, ci si eu,am irttrgbat ac-umf6, c@ in minastire. ItAaiintil. fritele

care doregte vi4p de mtristire, de. Qig,"u{gf tegularlabiserica, slse ro4ge mult, si c_onsu l_te

cl+isfinte, sAcp:r4sf,atul ptrrinFor b*trini, s4i$beasga fecioria,

dlnout-gAbgfuil. C! 9i eu m-am i,ndragostit de minastire tnciidin poali, qitind viataS8nurlgi Sava cel Sfrntit gi ma cere4m laminastire la Cozancea, frr apropiere, dqf_gl4mgg4 nrl-a opdt,zicinOi Dragrilmtrrnucii, sanu te duci fu"flGarii, crgpptolste

clamv6zutcumafostaga: <<Doamne, daci

mai am zile de triit Si imi sint spre mintuire, lasa-m6 si maiftiiiesc; iar,daci nu, ia-m6 la Tine!>>". A$a ci.am ascultat pe

67

PARINTELE PAISIE

mamuca, m-am dus la armatA gi, dupi terminarea rAeboiului,

ryj*n3d11s-.gr_rinte de viata Sfintului Sava Si de dragosteacopilariei mele si ar.I intrat i'n vialamonahala la schitul,Cozancea-

-potggani, in anul L921, si am trecut prin toate ascultirilemlnastiresti.Dar,casinumilaud,in-ge,batipeP_Fnglgclggp4ca,el mftcunoa$te de cind era copil mic.

g0-o.I4rde, sqU_4_ln, qql3p-ie in familie, sati ca sint Fulin-bolnavi,qau ca nu se inpleg in casi, sau ca*si se pqp-$Qrytr depicateletinerelii, sair ca sa ajungi preoti, sag din alte pricini.

s14rullolal btnecuylntarea duhovnicului sau.Aceastaeste ceamai frumoasachemare de zus laviafa ingereascd.

M. Qe anume trebuie monahul tn viati?

- Cred citrebuie larugiciune,lamilalut-DumqezQu, !a c.ga--sUl mo4ii Si al judecAfi. Dar mai bineintrrcabi pe cei cu inima cvtatA," cL aceiavor vedeape Dumnezeu";p_e eu, 9i clqd ma _rugaql _!4 biserici

ca si mi smeresc pentru pacatelemale.

45. Cum poate ctrlugtrnrl sf, devinf, uo bun ostas d luiHristos?

.- Daca monahul estO o$ $ecu toti oamenii, cu Dumnezeu $i cu"sine;-dag[319

inffirta Si.smpgti; daci nu se teme de ceasul rno4ii glestea.-lhit decele p*nlo,c@[n al tui Hristos,cum spune si Sflntul Apostol Pavel: "Intrarmafi:vi cani$te buniostasi ai lui Hristos... ". Qredinl4Qre. rugacJunea$ism€Eqb sintc-ele dintii si cele mai putftnice arme ale cilugirului Si crestinului.Iar ultima gi cea mai m4re virtute a celor ce cred tn Hristos, Cel

DUHOVNICUL

inviat din modi, este h,, adiclsi iubeascl ffuideosebire pe tofi oamenii gi toati zidreacre-ati de Dumnezeu.

' 46. Cilugltii stnt obligaf BI primeascl, la ncvoie,preotra?

- Calugiria s€_c-eje de_fiecare candidat, - ci nimeni nu poatefi celugfit daci el singur nu o cere -, a se_d!$ipSlp_-ap

9i p di dupi multi nevoinlisirerificare, numai celorvrednici. C4l$ggrll si ceari $i si doreasci preofia giduhovmnicia, ,s-o pnmeascd,

, dacA recornand-f, n" aan di d a f i're vredlnici de preolre. Iqs ver d4grgU_r_i1qpg11g, a

care l a rec-omandat cit gi care l-a hirotonit cu greleimpedimente_ cangnice.

47. Spuneli-mi cltcva cuvintc despre perintii nogtriduhovnicesti, Arhimandritul Cleopa Ilic si

. Protosingbelul Ioil Ghcorghiu?

Do ffi#,1",#'jt,lTg:certatLqtc;iqjat4_timp* dp 50 de ani cft au $Ait h Sihisuiairi rp reun i. Plf 4qlg qbqp a lucreazl cucu*intul, iar .pin nrcle{otf sl4jA*igioatele Mintuitorului nostru lisus Hristos. Asanaflijduimsi fie!

48. Carc ests_ cct=-diDfii quilnt al uccnicului cltrcduhovlic? Dar al duhovnisului ctrtrre uoenic?

- t al-.ueeaicuhi ctrtne duhovnicul lui este:"Iarti-mA, pirinte, gi nu ml uita la sfhta rugiciune"; iar al

PARINTELE PAISIE

duhovnicului catre ucenic este: "Dumnezeu sf, te ierte, fiule; sisi ne vedem la Rai!".

49. Pedntc Paisie, ce-s_faturi_9uhovnicesti dafi uc€nicilorsfinfiei voastre care v-au fost credinciogi ptntr Iaurmtr 9i v-au urmat sfaturile gi binecuvlntirea?

- Sauna.p la sfinta rugaciune cit vor fi in aceastiviata trecitoare si si creasci $i ei ucenici duhovnicesti. Qe,"auvdeut bun la mine, si urmete giei; i4rce au vizutriu, sf,mi ierte,ca si fie si ei iertati de Dumnezeu in cer!

50. Ce._sfatt|ri daGi usenicilor de chilie care vtr rngrijcscln suferinftr?

-Sapgalte_n fp--1ef_nele-trupesti,precumle-ampurtatgieu pe ale lor q*kSgfl9te$ti. Iq tinerel-eamga am grijit 9i eu de unparinte bAfiin gi uneoqii-"tlgg4lr, nemultumiri gi il suparam.{poi indata 4seraaltr_iprBre si m-arugam penlru"el laDumnezeu$i ziceam: "Doamne, nu cer sa-mi rasplategti aici, ci dincolo!".Apa ii spun gi ucenicului de chilie, c.i.,dincolo fi va rasplatiDomnul dragostea gi osteneala pe care o face cu mine, picito sul.

5I- Pfrin'tc Paisie, rrl tcmeli de ceasul mortii?

- Cdm sanu mitem, daci sUlqm pjlqitos! Clci SiMintuitorul,cindserugainGridinaGhetsimani,zicea:"lg_qiggrl_e_ste IMeu pini la moarte". ela,tltea am vizut sflrsitul multorpAiing si credincio$i, d nimeni dzindin clipamg_4ii*c i!

52- Ce aliceva nc mai spunetr despre sfrrsitul acesteiviefi trectr0ouc?

- Dragii mei fii sullete$ti, vi doresc si ajungeli cu sahitate

DUHOVN.TCUL

zilele Si anii mei, dar prin citp iSprJe Si incerciri am trecut eu, siva pAeeascf, Dumnezeu! Va spun ci D-umnezeu pe cei

ii ridici dm qup de vreme, ca si nu gregeasci, iar pe uniidin-b-AEirli ii ingaduie gi ii rabdd sa tra_iasci mai mult ca si sepociiasci' Tiuerg&a este ca o floare d9 primlvara, iar bat4neteaeste ca soarele la asfinfif, gqF in to! geasul,-d.prnoarte. Sa vi spuno inttmplare adevirati. hgL"l926 avenitla schitul Coz4nceaun frate la cihrgirie, fqst cjohaala oi. Il chema Vasile Arapa$ul.Era tare apropiat de mine. lD,Jg3Ls-a imbolnivit bluinelul.Intr-o dimineita l-am rizitat si mi-a spus: "Pffite Paisie, nu $tiuce are si fie, dar-asla noapte aa-mqg9a$Lspre"rasirit,pa un-c-finp--v3fde, gi atita lume mergea, citA frunza 9i iarba.Inaintga-urturor mergea unflicdoas.c+de.30 sirhai bine de ani,cucapuldescoperitgi inspate. giamauzitun glas: 'lUnde rnerge$?" Si a raspUnsfinaml care Purta crucea:"Du-c-em- la putrmezeu!". A do_u-a zi a_m-urit batrinelu.lVasile. Er4 dg lgc de linga BotoSani.

Sa'vi citesc acum felicitarea care mi-a trirnis-o parinteleQasianfBlna, noul egumen de la schitul Sihla: "Par'rnte Paisie,sg apropie un an nou. Dumnezeu gi Maica Domnului sa aputere $i ribdare sa mai stati inhe noi pacltogii 9i sii ne fi L

rugaaiunileMaiciiDomnului $i alg Eltutor s.fintilor toate uec. Eumf, rog Bunului Dumnczeu si Maicii Domnului si va tinasirnitos, pini ce ve-1i trimite pe toti ucenicii sfintiei voastre,mintuifi, inainteA lui Dumnezeu. Maipe urmasa.v-enifisisfinliav*o,astri. Anul,care vine poate sa lie anui mintuirii 5i al plecariinoasfe. Dumnezeu sa vA tin6 sanitbs in mijlocui nostru, ca sane intariti in ispite. Amin!"

53. Ce alte sfaturi dali c{lugfirilor $i credincio$ilor?

am fi sfinli! E-u invafam pe algii sd aiba rabdare in suferinla.

7170

72 PARINTELE PAISIE

Agur4 cind sint in suferinfa, vad q4 nu am {q.lqq _rab_d.af,e. lmifebuie, nu ribdare Un frate mi lntreba:"Se poate ca li.r _timpul suferintei si potolim durerea curugiciunea?". Aici este u, i-am rispuns eu.D-fagggte4_duhay4gq4qgi biruie$te durerea, cum spune Hristosdespre femeia care este in chinurile nasterii, ci dupi nagtere uitidqrerea "ci s-a niscut om pe lume". Marelucru este, pirinte, ane.alatura cu celce pitimegte, si luim parte la durerea lui. Sd

ezeu'; ca si putem trece cu bine valurileacestei vie1i.

i $i nu o faci, este pAcal Stnt oameni care nu au copii, saunu au rrnrt si aibi, sau nu le-a dat Dumnezeu. i-.au

l_e birinefe ii doresc Si plftrg ci nu au copii, dar este preatirziu. se apropie= de in_ims_qnului,aeneltoateiseparugoare; iarc , atuncitoate i Sqpru€lele. Atunci suferi, strigi 9i plinge, cum face gicopilul pirisit de mama lui. Uneori mi intreb, oare su&rintafnpn-li_a fiepin4omnu este cumv a o arvuni a v ietii ve$nice? Ci

astri&ala4iulonr"ljriDurnnezeuC_in_d_qtqlem [a o rlscruce in via1i, si facem douilucruri: sI

. Eu mai degrabi mi riticesc i:o or-&decit in pidure! N_glgrUf+e--qiljjullgem dpla ghduqa deDumnezeuDumnezeu si attasi{tag te'tapta 4-aiungpaumaiacelac&_facelo-ia_lfUDUqrr_r9z_eu. Ci zice Mlntuitonrl "Nu tot celce-mi zice: <<Doamne, Doamne>>, va intra lntru impiritia luiDumnezeu". Mai mult str faci , dacit si vorbegti cucq1'lntul. ce l@'-darygE4lqtt!-c_99 punponrr-rE-ileEvaqg@i-litraclici.Prindfoartebinesi-cwlntuldutrovniceasc, sfanrl, mustrarea, indemnul, predica, c{r1ile bune.Dar de la cuvinte trebuicsi-trecem $ijajapte, c

DUHOVNICUL 7g

te voi judeca", zice D omnul, cici gi Dumnezeu a creat lumeanumai cu cuvintul $i era buni foarte! Inca $i sfintti mirturiseaupe Hristos prin cuvint, invatau $i scriau carti inspirate din SfintaEvanghelie. Dar noi cei de az.t i. Noitebuie si vorbim putrn $i

-ce este de folos spre lauda luiD_glgnezpu. Spqnea un filozof lnft-o carte: "Cine spune tot cegtie, acela Stie putin gi prost!" Dacri am fi ff,cut Si noi tn viafamicar azecea parte din cit am invifat pe al$, tot ne-ar mintuiDumnezeut

,i nu-i u5o1sa-i linistegti.Aig , a pasto_rului de suflete.

careau cevain(elepciune in mintea lor, dar qe_mfil4fgsc, in inima loi. p, dar cred ci au ceva gi se

c-auza mindriei. si_ca sf,-i vindeci 9i sd:i scoti dintr-ale lor, demulte ori te ostenegti degeaba. Eg_care nu am mai nimic, cums4_r_invat pe 499_$_Li _qarneni? qq !r nu-i fac mairai. Alteori, , Laete i4r Eg,e$esc, pentru ci nu dau pulinajutor.aproapeluicarearenevoie.Dg,_rygeazig-ea@lqttlqqE

seamA inaidefuiDr.rmnezeu". krvif gi eu pe cei care vin la mine,-in cgasul gcela gi cum miprimi Domnul osteneala gi

dragostea noastrA.

54. Ce sfaturi mei dsoselite dati uccnicilor?- Cel mai mult ti lndemn pe totl si se roage: Rugali-_vi

mereuf-Rugati=v4-din -inima! Rugati-vi clt mai mult luiOunnezeu! Acesta este toati speranta mtntuirii noastre.

idor{sc toate faptele hune. Ani vtrzut credinciosi}icalugfi c_919 plln geau la_rug lc iune.

meu de la schitul Cozanceami scula in fiecare noapte la Utrenie

74 PARINTELE PAISIE

doui ceasuri mai devrenre $i-mi zicea: "Prarinte Paisie, vinobiserici, c{SgqsuSul este mult 9i lucrtrtorii sint pufini!" In

fi ecare miez de noapte il giseam agteptind pe pragul bisericii, ciera foarte nevoitor la rugicrune. A$a s-ar cuveni si facem to[i.

.AldoileasfatPgntru ucenicii mei care $nt duhovnicr. pu inviala,neAdp+r.pqi qslg$,

p.4r_asssp pAcatele, sa-idezlegfun,pininu spctriescde efedin inima si b pirasesc. Lafel gi cu S ,

cont, pe cit se poate, si deBr_aEtieaplrintilorispqqrti--de-a$A"zi. tntre asprime si iertare, intresc,umpiLtate $i iconomie, ig_UUde-UUSlUn, sau in cazuri grele sarqhqqq{n pe duhovnlcii 1sc11gi1i_gi mai ales pe ierarhii no$tri.

$Il4-fudecati-C impotrivaSfprc[q paagane, +i au facut$eirtrti Bisericii lui Hristos. Apoiifiu uliatu qfjpJlPreqtil cilugin si de mirslntddorisr+iaiba

cu!n. grnleazurile de casitsiifffiegrde szu divorF, ae{afi-cu cineVa, descurdafi, prea-slabi,.luptati. ds

cugete truFe$tl calgiujUdcci{ sau sint blestematide preoti Sidg_parintiilor, sau*cted in vrijitorie, $rmai ales cate Bu-fiqutafg$si$ilAzA" salB[indemoat gi pe altii laaceste:glgle pipated. e_moarte, Ardatit Sfinia Imp[rt4$anie, ciluan.fsc

. 9-Lsa=isfaruin-sA plriseasci picatele, si respectee..anon vreme indelungati, sh FostOascA" s4jace milostenie, sifqql-netanii Si F.lgiciimi dupa putere gi ,c ic, acesta sl le dea

DUHOVNICUL 75

Sfintele qi mtntuitoarele Taine. L4_fe!_gl celor ,ti, n- r lndali si

le dim Slinta ImpirtAganie. In toate cazuril.e ltp c la ,r.qi si au cazui grele, gi Dumngzeu

de cele sfinte.

55. Crcdefi ctr ln viitor rn?nistirile noas'tre Si acest sflntloqas vor spori tn viaftr duhovniceascf, gi tn iubire,sau vor decidea din ce ln cc nnai mult spre celeptrnnlntesti?

- Inci nu am ajuns in rn{sura hceasta de a ctrnoaqte ce va fidupi noi. Dar dupi faglduinla Mintuitoruhri, care zice: "Iati Eu_slnt cu voi pina la sfirSitul vea:urilor", si credem in acestecuvinte ci Domnul va fi cu noi gi in viata aceasta gi in ceaviitoare. Dar'numai daca vom plzi poruncile Domnului,figiduinfele de la cilugirie gi sfaturile parinlilor care ne-aucrescul Iar dacd ucenicii Si urmatii no$tri nu vor iubi biserica,nici sfintele slujbedupA rinduiala, nici rugdciunea, postul ti mi-Io-stenia Si vor tai h neunire, ftt robia gijilor pamintestr Si in uitarede Dunrnezerg.ffinci viitorul mnnistirilor noastre.va fi diir oe in cemai innmecat Si viata duhoi'niceasci va decddea tot mai mult Si nerugfun luiDumnezeu sibinesrvintezeministirile noaste gi pe viitorcu stareli, duhovnici si cdlug6ri din in ce mai buni.

56. Spcrdti si nc lnflninn dincolo, tn hrmina lui Hristostmpreunl cu perintrii nogtri plecatr rnai dinailrcf

- De vom pfui pe urmeleVietii lor Si de vom trii in deslvinitidragoste unii cu altii, avem credintA gi rlldejde ln mila sibunitatba lui Dumnezeu cf, ne vom vedea dincolo, trt vegnicaviata ajuti:ndu-ne hanrl lui Durnnezeu, rugicirtnile Prea CurateiMaicii Sale Si ale tuturor sfintilor:

76 PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

. 57. Care stnt ultimele cuvinte pe care afi dori si le rostititn clipa plec{rii la Hristos?

In ceasul acela asi dori si repet rugiciunea cea mai de peurmi a Sfintului Apostol si Arhidiacon $tefani "Doanine inmiinile Tale imi dau.duhul meu!"

58. Iubitul meu pfrinte duhovniccsc, ce cuvlnt de folosspre mlnfirire tmi datr si mie, lnainte de plecare?

- Piriirte loanichie, este timpul s[ pui in practici cea ce aiscris $i ai invafat pe altr; ci nu cel ce invati este mare laDumnezeu; "ci cel ce va face si va invifa, acela mare se vacherna intru imparAtia lui Ddmnezeu! "

59. Ve mulfumesc, Plrinte Paisie, ln numele tuturorucenicilor si fiilor duhovnicesti ai sfintiei Voastre,pentru aceste tnfelepte sfaturi $i cuvinte de foloszufl'etesc, pe care ne Yom strtrdui si le tmplinim gi cufapta, spre lauda Prea Sfintc Trcimi.

- La plecare si v4 citesc o scurti rugiciwte, dupl obiceiulmeu: "DomnulDumnezeu, PreaMilostivul, si vi binecuvinteze,Domnul sd vi ajute, Domnul sa vl miluiasci, Domnul si vipazeasca de tot raul, Domnul si vi umple de bucurieduhovniceasci, Domnul, ca un bun si iubitor de oameni, si,vAierte de pAcate $i tn ceruri cu dreplii si vl primeascd!Binecuvinteazi, Doamne, pe robii tiii ace$tia gi nrgiciunea 1or,gi dragostea [or, si credinta lor, si bucuria lor, si smerenia lor, siribdarea 1or. BinecuvinteazL, Doamne, osteneala lor, Si clsutalor, gi piinea lor 9i.copiilor, gi vialaior si sflrsitbun le daruie$te,iar dincolo un colti$or de rai le di.ruiegte, ca binecuvintat esti inveci. Amin!"

Arhimaudritul Cleopa llie,despre Ieroschinonahul Paisie Olanr

Il cunosc pe Pirintele Paisie din anull924, cind pi$team oilecu fratii aproape de schitul Cozancea - Botogani. Dumnezeus6-l odihneasci in Rai. El ne-a fost povafuitor duhovnicesc latoati familia noastra.

A venit la minastire tn anul 1921, dupa ce s-a intors de pefrontul din Ungaria- Cind era in rizboi s-a rugat lui Dumnezeuzicind: "Doamne, daca rni scapi cu viafa de pe front, cilugar mafac ! " gi l-a scipat Dwnnezeu cu viafi. Statut le-a dat celor ce auluptat in razboi cite 5 hectare de teren. Parintele Paisie a tmpa4itpAmintul laceitaltripatru fratimai mari decir.el, caci aufostcincifrafi, gi s-a dus la schitul Cozancea. Aici era viali de sine:

La inceput a flcut trei ani ascultare la bucatarie, cici erafoarte smerit, ticut $i ascultator. Apoi a fost paraclisier multaweme la biserici gi a avut duhovnic pe un parinte blind Si iscusitieromonahul Calinic $ugu care l-a deprini cu nevoinlac6.lugareasci.

LaCozancea, Pir\ntele Paisie avea o chilie cu citeva inciperi.Cilugarii il iubeau mult pentnr ci pe tofi cei bolnavi si bitrini iiingrijea cu toatii dragostea, ii cerceta la chilie, le ducea demlncare, aducea preotul s[-i impirti$easci, gi stitea lingi ei inceasul morfii. Apoi ii insofea pini la cimitir Si te tamiia mornrintul40 de zile, dupi rinduiali.

PARIN'I'ELE PAISIE

In Cozancea era un ieromonah pe care il chema GavrilApetri. Era duhovnic bun gi citea molifele Sfhrtului Vasile celMare. Venea lume multi la citit qi'nu mai incipea in chilia lui.Atunci a venit la Par'rntele Paisie si i-a zis: "Pirinte Paisie,di-m i si mie o chilie, ci am oarneni multi $i nu am unde ii primi".Dupa ce i-a dat o chilie, nu a trecut mult si iar i-a zis: "Pi.rintePaisie, mai di-mi o chilie, ca nu-mi ajunge una". gi i-a dat-o sipe a doua. Mai tirziu iarasi i-a zis: "Pirinte Paisie, da-mi sicealalta chilie, ca sfintia ta stai in.paravan!" La un timp ii z.ice:"Parinte Paisie, stii ce? Di-rhi gi paravanulca sfinliataitigasegtisa stai undeva, ci am lume la citit si dormit gi nu am unde-iculca!" Iar Parintele Paisie. fiind milostiv si linistit, i-a dat toatichilia, iarel se culca inh-omagazie de Lemne, numai si impacepe fiecare. Dupa o weme, pfintele Gawil Apetri s-a imboktivit .

9i l-a ingrijit pln6 la moarte tot padnte[e Paisie, cici era plin depace qi de dragoste pentru Hristos.

Prin anul 1935 traia in schitul Cozanceaun cilugar numitIlarion Bolovan, care ducea carti bisericegti cu ciruciorul prinsate si le dadea pe la biserici. Mai ttiziu $i el s-a imbolinivit qil-a tngrijit pina la moarte Parintele Paisie. Ii zicea b&trinul:"Pirinte Paisie, sfintia ta esti tata $i mama mea!".

Odatfl pe clnd Pdintele Paisie se ruga intro mici poienita dinmar$nea pidurii, la citeva zute de metri de minastire, a auzit un corceresc care cinta foarte frurnos cintari bisericeStl Era un semn ciacolo upbuie si facfi o micibiserici. A pus o cnrce mare tie stejar intocul aceta apoi s-adus lamitopolitrlMoldoveisi aluatbinecuvintarcsa faca acolo un mic pamclis de lemn, cu irramul Sfutul MucenicMina Dup[ ce l-a frcut, l-a lipig a pus in el icoang a constndt dahuio casi cr.lcitevachilii si senevoiaacolo. In aoeachilie astattreonouiaru. Ziua fiiea ascultare la biserici" la grldina, h vie iar seara selinistea cu ciliva ucenici la paraclisul din poian6-' La inceput a avut ucenic de chilie pe fratele meu Gheorghe.Era foarte nevoitor.. Dar intf-o searl a l6satun bilet pe mas6, pe

DUHOVNICUL

care scria: "Pirinto Paisie, iarta-ma ci mi duc pentru cinci zilesi mi pociiesc in pidure ! ". 6i-a luat ceaslovul si clteva luminiri,$i s-a a$ezat la rugiciune intr-o groapi din pidure. Pe la miezulnoptii, clnd se ruga gi citea la psaltire cu luminarea aprins6, avenit vrijmasul la el in chip de arap negru urias Si i-a zis cu glasinfricogitor: "Ce faci aici? Nu gtii ca ai venit i[rablagoslovenie?.,.". Cuprins de mare frici, fratele Gheorghe aluat Ceaslovul si a fugit la chilie. Apoi bitind in geam a zis:

Binecuvinteazi, Pfinte Paisie, Si mi iarti pe minepicatosul!

- Dar cine e$ti, frate?- Sint fratele Gheorghe p6citosul! I- Fratele Gheorghe este plecat in pidure si se pociiasci...- Iarti-rn6, Perinte Paisie ci am plecatfiri blagoslovenie!...A mai ayutunucenic bun, pemonahulGhenadie Flimirzanu,

fost multi vreme cioban. Era necisitorit, purta barba gi avea oviafa foarte curati. Pirintele Paisie, ctnd l-a vizut ci vine laCozancea iama, descult gi se roaga a$a de mult cu metanii si culacrimi, l-a luat ucenic la chilia lui din poianA. Toati ziua sinoaptea se ruga bltinul 9i ficea mii de metanii, iar cind setnchina la icoana Maicii Domnului clrgeau multe lacrimi dinochii lui. Apoi s-a imbolnivit 9i la ingrijit Plrintele Paisie pinis-idus la Domnul.

Mai firziu s-a imbolnivit la Cozancea si ierodiaconul NiconDriguleanul, care cinta foarte fnrmos gi avea viafa deosebiti. Sipe el l-atngrijitpdrintele cu multi dragoste. Seara, inainte de amuri, l-a vizitat Plrintele Paisie, iar ierocliaconul Nicon i-a zis:"Pirinte Paisie, si vii dimineali la ora 8 la mine si cintimtmpreuni Aliluia!". Cind s-a dus dimine a1A, i-aspus: "De acummi duc la Domnul s& clnt lmprermi cu ingerii Aliluia!". gi gi-adat duhul in miinile lui Dumnezeu.

Imi aduc aminte ci lmpreuni cu Pirintele Paisie am fdcut unlegflmint amindoi. Era in primivara anului 1935. Eu venisem

79

80 PARINTELE PAISIE

din armati intr-o permisie pe acasi. Apoi am trecut gi pe laParintele Paisie la schitul Cozancea. La intoarcere m-a petrecutpirintele pini intr-o poiani din marginea pidurii. Era o zi deprimavari cu soare, cintau cucii $i cimpul era inflorit

- Frate Costica * rn-o tntrebat Pirintele Paisie - nu ai wea sivii la Cozancea, dupi ce te liberezi de armati?

- Nu, prea cuvioase pfinte - i-am rispuns. Eu a$ vrea slramin la Sihistria. Acolo m-am dus de la incepu! acolo au mruitfrafii mei Vasile gr Gherasim, acolo este munte gi-i mai multiliniSte...

Anrnci, hai si facem un legimint - a spus pir'rntete. 9i dupfce irm ficut amindoi trei inchiniciuni, am stat ln genunchi, iarPArintele Paisie a spus aceasti rug{ciune: "Doamne daca estevoia Ta, vreau, dacimoare fratetelcesta inaintea mea, si fiu eula bapul lui; iar daci mor eu , si fie el la caput meu...l

- Amin ! , Apoi sirutindu-i mlna, am luat btagoslovenie $i a$anerarn despirfit Pirintele s-a lntors inapoi, iar eu m-am dus laSihistria gi apoi la regimenl :

Mi-aduc aminte ci tot cu sfanrl Pirintelui paisie am primitsi fiu staret la Ministirea Sihistria. $i iati cum a fost Era ln varaanului 1942. Ministirea noastri era arsi dup6 incendiul din1940, o mare parte din pArinti s-au dus la MAristirea Neamt ciaici nu mai erau chilii, iar stareful nostru Ioanichie Moroierabitrin Si bolnav tn pat gi nu rnar putea conduce ministirea.

Atunci plrinti.i din consiliu au luat aprobare de la lvlftristireaNeaml si aleag& alt starel Staretul no-stru, Ioanichie, le-a zis:"Puneli egumen in locul meu pe Cteopa de [a oi, c6 este b[iat bunli ascultitor!". Ei lnsl nu mi-au spus nimic. Intr-o zi, pe cind eu ,tundeam oile pe muntple Taciunete, am vizut cl vin la mine totiperin$ din consiliu, ln frunte cu duhovnicii Casian Cojoc giCalisEat Bobu. Unul dintre plring mi-a zis: "p[rinte Cleopa, avenit vremea ca pe timpul lui David, si lagi oile telenecuvlnttrtoare gi si pisore$ti pe cele cuvtntitoare! latA,

DUHOVNICUL

ministirea este arsi, stareful nostnr este orb $i bolrrav, cilugiriiseirisipesc... \Irnt gi ajuti [a refacerea mlntrstirii. Te wem to[i,te cheaml gi pirintele staret Ioanichie, care ne-a crescut pe toF,ci el nu mai poate...".

Eu, -vizind ci nu este alti scf,pare, le-am zis: "Vl'rog,parintilor rnai llsati-mf, si mi rog lui Dumnezeu Si si m[gindesc o lunidezile, ci sintttnarginu stiuce si fac...". PArintiim-au lisat o hrni de zile si m[ mai glndesc. Dal eu indati amscris lui Plrintele Paisie de la Cozancea, bunul meu sfetnic dintinerete, Si l-am intnebat:

- Ce si fac,'Pirinte Paisie, cl sint la o mare 9i grea lncercarein viati? Siprimesc stiretia Sihistriei, sau si rimin in conti4uarcla oi?

Dupi vreo zece zile imi scrie Pirintele Paisie aceste cuvintepe care nu le uit toa0i viata:

- Dragul tatei, de la mine picitosul si fii ca cum n-ai da sica cum n-ai lua! Nu te'bucura clnd te-or pune staret gi nu tesupf,ra cind te-or scoate din stiilefie! Atunci eu, lf,sind oile,mi-am luat cojocul, am coborit in mftristire si am fost numitlocfiitor de staret

.In anul 1947 pLirrntele Paisie a fost hirotonit diacon gi pteolApoi a fost eguiren la Cozancea $ase luni. Dar ivindu-se unelenetntelegeri in obgte, plrintele a cerut si fie primit in obgteaMinistirii Sihistria, dupl 27 de ani cft s-a nevoit la schitulCsz.anena- Eu m-am dus la Ia$i cu cererea lui si i-am prczen-tat-o episcopului vicarValeriu Moglan. Mi-a aprobat-o imediat"cici tinea mult la Sihistria. Pe urmi a venit gi parintele Paisie.I-am dat o chilie aproape de biserici $i l-4m numit duhovniculAffgii obgti. Spovedea zi 9i noapte 9i cilugiri si mireni. Lumealizicea "Rrstniculu, "Unde estepusfrticul?" "Mergem lapusnriculde ta SihAsda!". Nu avea timp nici si minince.

La 30 august 1949, eu am fost transferat de la Sihf,stria cu30 de cf,lugiri la minlstilea Slatina cu ordinul Patriarhului

81

PARINTELE PAISIE

Iustinian sd reorganizim aceasta vestiti ctitorie a lui AlexandruLipugneanu, pe care autoritatile voiau s-o transforme in spital,cum mai fusese in timpul primului rinboimondial. Atunci l-amluat cu noi gi pe parintele Paisie Olaru. A stat la Slatina cam patruan i. S e ocup a numai cu duhovnic ia. Permanent spovedea calugarisi mireni. I-am dat doua chilii alAturi de paraclisul MitropolituluiVeniamin Costachi. Nu avea timp nici si minince. De acolos-a dus citeva luni Si la schitul Rariu, care depindea tot deSlatina.

Aceasta era via[a gi nevoinla Parhblui Paisie. Minca gi seostenea pe ascuns. Nimeni nu gtia cit gi cum.se roag6, cit gi cumposte$te" ce lucreaza gi ce taini are. Era plin de smerenie. deblindete qi de dragoste. Plingea cu cel care plinge gi se bucuracu cel care se bucuri. Nu tinea la haine bune, la bani, la nimicsi fugea de cinste, de laudi, de multa vorbire, de clevetire gi deoameni niari.

Parintele Paisie ne-a crescut gi ne-a fost sfetnic qi parinteduhovnicesc in Cozancea la cei cinci frali care am plecat inministire. Fara sfrntia sa noi poate nu mergfflm nici unul lacalugirie. Iar dupi ce am venit la Sihastria gi cit am statimpreuni la Slatina, Pirintele Paisie inia fost duhovnic. Eu mispovedeam laiel si el la mine gi tot ce aveam mai de taini masfatuiam cu dinsul gi epam foarte mulfumit ci l-a adus MaicaDomnului la Sihastria.

In anul 1951, mi-aduc aminte ci Patriarhul Justinian ahotlrit si nra duc staret Ia Minaslirea Neaml cu 100 de cilugari,10 de la Slatina Si 30 de la Sihastrie; cd si innoiasci viafaduhovniceaSca de acolo. Atunci eu in-am rulbprat de aceasta ginu $tiam ce'si fac. Dar mi-am adus aminte de sfatul mareluiparinte Vichentie Malau de la Agapia, pe care l-am avut gi untimp duhovnic cind eram in armati, cd imi spunea aga: 'lMAi

baiete, cind vei da de necazuri mari, si postegti hei zile Si sa terogi cu lacrimi gi Dumnezeu te va invita ce sl faci!".

DUHOVNICUL

Deci m-am inchis intr-o chilie la stirefie Si nu $tia nimeni demine, numai ucenicul meu, Serapion. Toli parinlii din minastiregtiau cl sint dus Ia Patriarhie. Am postit gipte zile, de luni pinaDuminici. Dupi citeva zile de post, noaptea, cum stAteam pe

. scaun gi parca alipisem, am vizut o lumini cereasci in jurulicoanei Maicii Domnului din perete. Apoi Maica Domriuluimi-a grait din icoani 9i mi-a zis: "Nu te intrista pentru tulburarilede la Minastirea Nearnf, ca le voi liniSti! Dar sa nu fii intrudigamie..." Adica si nu fiu in indoiald. Ca un gind imi spuneasa mi duc la Neamf gi alt gind ifni spunea sa ma duc in pustie.Ci veneau unii cilugiri de ta Neamt si:mi spuneau: i'Virra,

parinte Cleopa, la noi cL te ajutim si indreptezi vialaduhovniceasci de aici!" Iar altii imi spuneau: "Nu te duce laMinistirea Neamt, ca acolo este greu gi nu vei putea punerinduiali ca la Slatina..."

Atuncim-am dus indatala Parintele Paisie gi dupace m-amspovedit" i-am spus tot ce am auzit gi am vizut la icoana MaiciiDomnului din chilie, iar el mi-a zis: "Poate este un semndumnezeiesc. Dar nu mai spune deocamdati niminui vedeniaaceasta. Acum pregitegrc-te Si miine sa te impArti$e$ti $i de-ofr de la Dumnezeu si vi duca la Mlnastirea Neaml MaicaDomnului o sa vi ajute;.Iar de nu va fi voia Lui, o sa rdrninetipe loc..."'A

doua zi, dupi ce m-arn impi.rtigit, am primit veste dinBucuregti ca Patriarhul s-a sfatuit cu mai multi Si a hotarit siramini lucrurile pe loc- Ag4 cu rugiciunile Maicii Domnului gicu binecuvintarea duhovnrcului, s-au linistit toate.

Parintele Paisie a stat la Minastirea Slatina din anul 1949pini primivara anului l953,cind, s-a retras din nou la Sihasuia,unde avea mai multi liniSte sufleteasci. El a vrut si vina laSihistria inci inainte de a intra eu in ministire, ci ii placea loculacesta retras de lume, mai ales la Sihla unde s-a nevoit SfintaTeodora.

8382

84 PARINTELE PAISIE

parintele Paisie a fost sfetnicul meu cel mai bun in viafa de

cuvintul lui. Ca cine nu asculti de duhovnic, nu asculti nici de

DumnezeuA$a era Parintele Paisie: smerit, fAcut, blind, inplept la

penfiu altii. Uneori baftinul dadea 5i acest sfat, cum ne invata

insuli Domnul nostru Iisus Hristos: "Cel ce va rabda pini la

sfirsit. acela se va rnintui". or, Pairintele Paisie a ribdat toate

ispitele gi necazurile vielii.paminteSti pina la sflu$it, mai ales

utti*ii cinci ani de orbire, de surzire Si suferinta ia pat pinA cind

si-a dat sufletul in miinile lui Hristos-

Noi c a fii duhovnice$ti ai Par'rntelui Paisie, care ne-a crescut

gi ne-a format in gcoala fricii si iubirii de Dumnezeu, sintem

datori si ne rugam pentru sufletui lui, ca si-l otiihneasci in ceata

dreptilor din Ceruri gi sinu uitam ci 5i noi miine ne vom duce

dincolo, si dirn socoteali ce-arn facut bun sau riu pe pamint.

scRrsoRr $r INVATATURT DrrHoyrvrcT,gTr

a. Scrisori adiesate de Plrinrcle PaisieAftimanddtului Victorin starcful Mhestirii Sihlsrria

Prea cuvioase Pirinte stareL

Vi felicit pentru ziua de Anul Nou 1982, ziua numelui debotez a Sflntului Vasile cel Mare.

Multi ani cu pace, sinitate gi spor in toate cele de folos, atittrupeste, cit gi duhovnicegte.'

M-am bucurat de venirea Prea Cuviogiei Voastre Ia Sihla,pentru dragostea ce-o aveli gi pentru grija ce ne purtafi. M-ambugirat.de rnele progrese in gospodarie. M-am bucurat depacea ce cu ingaduinla g! r6bdarea Prea CuvioEiei Voastre sepistreazi in Sftnta Minastire Sihistria- M-am bucurat ci sintetiapropiat de inimile Si sufletele celor ce cu darul lui Dumnezeuii conduceli. Inci m-ag bucura si aud ca sinteti in unire cu tofi$i ci nu aveli nici un potrivnic.

M-ag bucura si aud ci aveti mila de cei bolnavi, ca-i credeti$i ci nu-i trimiteti la mama lor. Pentru ci mania lor sinteli PreaCuvioSia Voastra.

M-ag bucura si aud ci tot ce fagaduim la calugarie, adici"doresc viafi pustniceasci", biserica, curifenia gi ascultareatrebuie saSi implinim. Ascultareao fac fratii, darmaimultsiliti,

8786 PARINTELE PAISIE

nu tocmai din dragoste. Ascultarea firinrgi.ciune este o ocupafiepe care o au $i mirenii. Dar mai ales biserica, curitenia $i dorintapentrrr mintuirea sufletelor s[ Ie urmfiti, si le impunefi la toti.Ci "mare sc va chema cel ce va intoarce un suflet riticit".

M-ag bucura, cape lingi asculfare, sa gisili un suflet care iiplace iinigiea $i are nevoie cie liniste. Nu si i se impunf,, ci sd ocaute, si o doreasci; nu si se odihneasca, ci si se nevoiasc4.

M-ag bucuu'a si aud ca toti fratii sp- nevoiesc, m.erg la bisericit,la pravila (rugiciune gi c4non) $i se intrec cintind la sffaniL 9i capirinlii cintifeti sint binevoitori. M-aS bucura si aud ci dore$tevre-un parinte sa se iinisteascf, la poiana din "Piciorul Crucii"Poate ar trebui sa propuneli care doregte sa se linisteasci, sau silc dati canon celor bolnavi, sau celor ce nu ie place ascuitarea gibiserica.

In sfirgit, ar lrebui si-mi vi<i de pircatele mele $i si ziciertafi-ma pe mine pdciitosul.

Pa i s i e

Prea Cu.vioase Pdrinte Starei,

Bunul Dumnezeu sA vf, dea sd,nitate $i putere de munci, casi putefi scoate la bun sflrpit toate cite a1i inceput gi cele ce inciavefi inca in plan sa incepeti

Ne bucuri:rn ci aveli ln vedere si de Sihlisoara noasfta, cadupa plecarea Pirintelui Chiril mai muit va interesafi cugospodiria, mai ales drumul era necesar. Acum s-a facutbun derners gi cu piciorul si cu magina. tot cu blagoslovenia P. C.Voasfie, S-a reparat fintina de la poart6, care era degradata.Acum mai mare dragul si intri pe poarta.

Seamina a viefui oameni gospod4ri.Biserica cu slujbamerge bine in toate rtnduielile. Pfintii si

fratii de aici isi fac datoria, dupi cum stiti...

DUHOYNICuI;

$i daca acest scris nu este potnivig il vom drege cu altiocazie, cu duhul blindeflor: Blagoslovili Si mi iertatr.

Pa is ie pac i tozu l

Prea Cuvioase Pdrinte Staret Victorin,

Cu ajutoml lui Dumnezeu am fAcut fiei paqi in acest sfint $imare PosL Sintem binigor. Asemenea vi dorim Si P. C. Voastre9i la intregul sgbor al Sfintei Mlnastiri Sihastria. Cu regret ci amauzit ci PC. Voastra sinteti pulin bolnav.

c

Iubite pitinte, potrivegte aga; ca si nu vi grAbti nici prca,prea gi nici foarte, foarte.

Noi cu tolii va pomerim la newednicile noasue rugaciuni.Sa'vi ajute Domnul si puteli duce cu drag ascultarea pini la

sflrsit si sfrsitul si fie bun.Iertati gi nu ne uitati.

Pa is ie

Prea' Cuvioase P arinte Sraref,

Va mulfumim penfu toati dr3gos@a ce ati aratat f4A denoi picitoSii. Inci o dati vi cerem iettare pentm toate'Si'iarlgivit zic la tot intregul sobor post u$or gi s6 ne intilnim'laCSaRaiului.

Pa is ie

Urare de Criciun a Pirintelui Paisie Olaru din Schitul Sihla '

citre obgtea Minastirii Sih6stria:

"Slavd^int:u cej de sus lui Dwwezeu gi pe plrrtintpace" $iin Sihlisoaranoasffi si Sihasnia $i in sufletele floa$Fe pacnl

PARINTELE PAISIE

b. Din scrisorile Ptuintelui Paisiecitre ucenicii sli ciiugf,ri gi mireni.

Trei scrisori de raspuns adresate monahiei lrina Iordache dinMinistirea Varatec care s-a nevoit mai multi ani la LocurileSfinte.

M. S ihAs t r ia . decembr ie . 1973

Iubitoare de Histos, Irina,

Vi mullumesc pentru darurile trimise gi Dumnezeu si virispliteasci dragostea.

Din partea noastri avefi toati biagoslovenia sa ramineti Simai departe la Locuriie Shnte si si va supune{i celor ce, pentruDomnul, vi au in grijA. Sinteti dezlegate de toate cele ce avefide datorie.

Sa ma ierta[i, ca in ultimul timp mi-a slabit vederea aproapede tot.

Pomenili-ne gi pe noi ia sfintele slujbe de la Locurile Sfinte!Se ai grija si fii supusi Si sa depinzi de un duhovnic care sa

f,re dupi Dumnezeu, si rispundi de sufleLDumnezeu sa vi ajute la toti cei ce v-a1i inwednicit sa

ajungetri acolo, unde noi numai cu gindul mergem!Cu dragoste, al sfintiei tale duhovnic ce nu te poate uita-

Pa is ie

M. S ih is t r ia , 26 mar t ie , 1976

Iubitoare de llristos, fiica si maicd lrina,

Dorinta noasftd ca, atit duhovnicegte, cit $i trupe$te, acestescurte si umilite rinduri si va giseasci in cele mai fericite

DUHOVNICUL

momente. Cu mare greutate am putut si vi scriu aceste rinduri,dar Stiind cf, dragostea toate le poate, le-am scris.-

Dragul titucufei, aurul este tot ar[, ori unde l-ai amnca. Eteste tot aur, iar arama este tot arami. Credinta curata $i adevi,rati,ori tn ce loc ar fi e4 este $i se crede a fi adevdnata

ASadar, si vi nevoifi si si vi siliti a va pastra ca aurul iuratDin partea noastri va dorim sdL vi pistrati micar aga, ca in

ziua cind aXi pus piciorul pe acel pamint sIint. Mai avem inci odorinla, ci, daci nu se va putea sa ne intilnim aici, sirne intilnimacolo sus ln Patria Stipinului nostru, Domnul Iisus Hristos.Amin.

. Cu drag, al tau pirinte,

Pa is ie

P.S. I6rttr-mi:ci slnt aproape orb. Pomeniti-mi ca'si-miingaduie Dumnezerr afit cft si ma pot purt4 daci se poate.'Darfre voia Domnului! P(aisie)'

Sch i tu i S ' ih lu 23 apr i l i e , 1983

MaicilorkinagiPaisi* a

Fiind ocupat cu;lucruri omene$ti,nu am putut a rispundeindatf Dar citind acatistul Sfintei Maicii noastre Teodora de laSihla, vi. mulfumesc.pentru dragostea ce ali avut $i v-ati ostenitde l-ati scris a$a frumos.

Dumnezeu si vi rispl{fieasci gi, cu rugiciunile Sfintei.Teodora, si vi ajute sa petreceti aceasti viattr ftcitoafe €uribdare $i iar cu r6Mare gi cu dragoste siribdati toate celp cele rinhuieste Domnul pentu rnJntuirea noastrA.

Cruceape ctt este de gre4 pe atft de r6splititi esG cLr bucuriavegnici si fericiti.

AgteFam Sfhta hviere cu pace gi cubucruii duhovnicesti.

8988

90 PARINTELE PAISIE

Am primit pachetul gi cartea pentru care vi multumim.Si ne intilnim unde va rindui Domnul!Cu toati duhovniceasca dragoste, al fragiilor voastre parinte

gi duhovnic.

Pa i s i e

Patru scrisori a<iresate unorfiice duhovnicesti din ob$tea SfinteiMinastiri Agapia, scrise din Schitul Sihla Si din MinastireaSihastria.

fubitoare de Hnslos, fiicd gi sorA Georgeta,

Avind ocazic, va trimit citeva rinduri, prin care ag vrea si vimai improspitez gi si vi asigur sfinta mintuire.

Diagui tatei, riibdare, riMare, rabdare. Dar raMare, nu cunoduri; ci rabdare 9i indelungi ribdare cu dragoste. Ca daca aiciragoste, dragostea le rabdi pe. toate pentru Domnul, pentrumintuirea ta. Sa nu zici ci aceasti ascultare imi este data ca opedehpsi, fie ea gi pedeapsa, sau ca o rizbunare. Dar si Stii ciSi sl'intii au patimit, dar daciL au pAtimit cu dragoste, s-auincununat.

Agadar, scopul se intreaba. Pentru ce faci un lucru? Vrei sicigiigi ceva lucruri sau bani? Nu! Ci, vrei si te mintuieSti. Atuncisigur te mintuiegti, daci ai rabdare. gtiu, ci am gustat Si eu dintoate cite oleaci. $tiu, ci mai multa ribdare ii trebuie celui cetace bine. cici pe cine fericegte Domnul mai muit? latilce zice:"CA am fost flilnind gi bolnav si m-ati ingrijit". Asta o cere.Domnul la dreapta judecata!

Agadar, din partea mea iti doresc sa fii sanitoasi, sa faciascultare, dar si o faci cu dragoste. Ca daca o vei face cudragoste, ai plata de Ia Domnul gi treaba iese bine...

N-am avut ocazie sa Stiu daca te-ai mirturisit, ci trebuia dedoui ori si te inpArtise$ti in post. Iar cu mirturisirea, mai des.

DUHOVNICUL

Nu hdehrn Ea,cate iau ispitele inaihte Si o pitegi. Sate martnisegila un dulrovnic care te asculta $i te q€de... Sa nu te jelui la toate, oinu te folosei;ti- SA'stai la obSte sa nu te ademengasci carev4 ci seivegteura grambitia Sinq aiincrederein oricine, canu gtii cum scapio vorb6, si afinci ai de lucnr. Sa te impaci cu maicile, sa le.iub6$ti casa te iubeasci Si dapa e necijegte cineva si rabzi cu dragoste. De elealimimhnrireata

Eu si:nt s{nitos 9i tn pace cu to[i: M-am tmpartAgit de douiori gi acum inci odati,

Sa Stie Maica Stareta in ce stare te gisegti. Daci ai vreonemultrumire, spune-o la duhovnic Si e[ va face cunoscutmaiciistarete.

Agadar, dacf, vei fi multumiti, Dumnezeu ifi va da sinitate9i putere si rabzi toate...

Din partea mea, eu vi pomenesc pe toate trei, si vi deaDomnul ribdare. Pomeniti-ma 9i pe mine la sfintele rugiciuni...

Pa is ie

Iubitoare de Hristos, Gorgonie,

Cu ocazia venirii sorei Domnica, lti trimit citeva rinduri.Eu" cu ajutoml lui Dumnezeu, am implinit srrna de ani.

Dupa cum gtii, cu sfuritatea nu sint wednic si mulfumesc luiDumnezeu. Slnt tn pace cu ingeragii (?) si toate meig dupa voiaDomnului. A$adifr, s{ multumim Lui pentm toate, si he deaDonlnul rlMare.

Am auzit ci sfurrcXi cam bolnave, pentru ci v-a[i supirat cia sporit obgtea la bolnta.

91

Dragul meu, si te rogi lui Dumnezeu si-ti dea raMarc si siryn qA Dumnezeu rinduieSte toate pentnrmintuirea noastri..Asta este cruceamlntuirii frAtiei tale. Si Stii ci maica Paraschivase roagi si puteli duge cnrcea pinl la Golgota sus.

92 PARINTELE PAISIE{

Sa nu te superi pe mine ci am zis si-ti sporeasci obgtea.Numai sa-[i prisoseasca ribdarea, si fii siLn[toasa gi sa pogi ajutasi altora. Sa citesti acatistul Sfinte Paraschiva,

Sa le iubesti (pe cele bolnave), si le cite$ti si sa le cinti 9i daciiti mai cade inci una, si o primegti cu toati dragostea, c6ci agavom ci;tiga un colligor de Rai. Cu marturisirea sinceri si deasivel reu$I.

Doamne ajuti!

P a i s i e, fostul tau pirinte si duhqvnic

P.S. MaicaGorgonia, este aingrijide cei bolnavi!

P (aisie)

Hnsfo.s S-a indltat, Gorgonie,

M-am bucurat cind am auzit eh ai de lucru! Sa te bucuri silralia ta, ci a$a spune Mintuitorul: "Mai bine este a da, decit alua", Mai bine este a ajuta, decit a cere ajutor de la altii!

Sa fii sanltoasi si poti face bine cit de mult! Mai crula+e!Fi ascultare cit potri, ca gi eu ag face, dar nu mai pot... Cit desprem ine, nni simt bine. Nu sint vredn ic sa mullumesc lui Dumnezeu !

Pe linga acultarea pe care o ai, ili rnai dau gi eu o ascultare.Sa ai grija de mielugelul acesta (?), ca nu cere mincare, nici api!

P(aisie)

lubitoare de Hristos, fiicd, sord gi maicit Gorgonie,

Si nu te grAbegti si vii la noi indata, si nu cumva si pierziplata, ci am auzit despre maicafaraschiva ci este chzut|lapat.ASa ci ar fi bine si fii cu grija, sa o ajuli pina la sfir$it, sa ai rnila

DUHOVNICUL 93

de ea, ci miinile ei sint sfinte, ci a scris frumos Si mult a invifatsi pe attii.

Si o pregitegti si se poata impartagi Si si va pregatifi gi voipentnx Sfinta Impdrtaganie, la Sfrntii Apostoli. Postiti de laDuminica Mare o saptamini.

Eu m-am tmpirtigit, sint bine,am pace cu tofi..-Ascultarea este scara la cer. Si faci ascultare cu dragoste, nu

de siltr, ci din milA. Sa ai mila de bolnavi $i Dumnezeu va avearnili Si de noi.

Doamne ajuta, ci Hristos a inviat gi pe noi ne va invia!

Pa is ie

Pe verso aceste scrisori nedatate, Parintele Paisie igi evociin citeva cuvint€, pe iubita sa mami care l-a niscut, scriindurmitoarele:

Pe m6.rnucamea o chema Ecaterina. Parci o vid cu ochiiminlii cum in brafe ma tinea Si ma invata de ale credintei- Dragamea, mimuca mea! Ci nu-i mai scump pe acest pamint" decitnumele de mami!

Ea pe mine m-a niscut $i m-a crescut pini si-mi dauseami. Ar trebui sa o iubesc mai mult $i ga o pomenescmercu gi pentru sufletul ei scump si mi rog [ui Dumnezeu.

P(aisie)

O scrisoare derispuns cltreucenicile dinMhistirea Agapia:

Adevdnt a Inviat Domnul !

Am primit dragostea fritiilor voaste. Vi rnulturnesc.Fentni toate'cite ati scris, riu este alt leac decif nurnai nabdare

94 PARINTELE PAISIE

cit de multA, mArturisire citmai deasi $i cautati.-vhpacea. Avefifrica lui Dumnezeu $i, pe cit putefi, rugafi-vii mereu, cit cucuvinlul, clt cu gindul gi cu "Doamne, nu ne lSsa!"

Noi, cu darul lui Dumnezeu, nu vi uitAm. Si ne intilnim lauga Raiului!

Cu toata dragostea,

Pa i s i e

O alm scrisoare de mingiiere citre una din ucenicile sale dinMinastirea Agapia:

Mucit Mihaeia,

...Si te lasi in mina Domnului, ca lutul in mina olarului.Olanrl, cind vrea si faca o oala mai de pre1, o da de doui-trei

ori prin foc, o cilegte gi o ciupegte pini se face dupa placerea lui.Asa si frafia [a, nu vei pleca (la Domnul) pina ce nu vei fi

gata. Nu va mai fi nevoie de oarecare pregatire mai siguri. Piniartunci sa tii linistiti gi spune-i maicii Magdalena, daci doregtemantie, si faca canonul fratiei tale, 600 de.ihchinaciuni si 100de metan ii. Iar fritia ta sa faci inchiniciuni cit de mici, pe cit po1i,ci de la cel bolnav nu cere Domnul canon. ci sa rabde boala cumultumire, ff,ri de cirtire.

Agadar, sa fii in pace, si nu te obosesti, si cind $i unde va frvoia lui Dumnezeu, ne vom vedea. Apa frece gi pietrele rirnin.Lspitele vin gi se inlocuiesc unele pe altele pina ta ultimarisuflare.

$i dupa ce vom tece noi dincolo, nici in urmi n-o sd neuiti.rn-

Acolo e lumina lina, luna e intotdeauna plina,

. Soarele niciodati nu asfinfe$te, iar clima nu se racegte.

DUHOVNICUL 95

Pisarile-acolo cinta frumos 9i laudi pe Domn_ul Hristos.Ingerii neincetat slavoslovesc,'cintind slavi Imparatului

ceresc.Iar Maicufa Domnului sta de-a dreapta fiului.Acolo sa dorim si fim, in vecii vecilor.Amin!Iar pina atunci trebuie ribdare, cit putem duce in spinare!

Pa is ie

Scrisoare, adresati altei ucenice din Mhastirea Agapia, aflatiin suferinti ta spital.

Maicd Magdalena"

Am primit aceasti scumpi scrisoare de la sora frafiei tale Sifiica mea duhovniceascA Mihaiela Aceasti scrisoare citind.mi-a riscolit inima si amintirea,anilor uecufi, prin pribegiaacestui vqrc cu multe feluri de ispite gi prefaceri.

Da, imi amintesc cum amindoui veneali si cu multa dragostein Hristos spuneati ci ne-am legat, pirinte, sa ne ajutam una pealta pini la sfirgit! gi eu v-am blagoslovit "a5a si fie!",

Nu v-am uitat gj doresc sI fiti cuminfi, sinitoase $iascultitoare. Iar daca Domnul vi iu6esb Si va riiduiegte citeoleaca de incercare, adici boali, si vi dea Domnul ribdarc cudragoste, ci prin ribdare se cigtig6 Raiul...

Nu +e supdra ci fi-a rdmas canonul, c&ci canonul bolnavuluieste patul. Panrl bolnavului este blagoslovit Si sfintit prinribdare. Nu uita ci Domnul, p€ cine iubegte, il incearci" ca maimult si fie aproape de El.

Si ne bucurlm .si^si mulfurhim bunului $i induranrtuiDumnezeu pentnr toatc. De frica bolii gi a altor incerciri "nu nevom teme, nici ne vom tulbura, eici cu noi este Dumnezeuli'_

9796 PARINTELE PAISIE

Totdeauna sa fid cu gindul la biserica, c6, acum se cintiHeruvicul; acum se cinti Axionul gi, frdtia ta intoneazi in minte"Care pe heruvimi..." $i "Cuvine-se cu adev6rat...". e

A$adar, sa. hi slnitoasa.

Pa is ie D(uhovn icu l )

O scrisoare din ultimii ani de sulerinti ai Pirintelui Paisiecatre ucenicii sai de la Schitul Sihla, intitulata:

In amintirea fostului duhovnic Paisie de Ia Sihla,

Aflati ci sint ln Sihastria,'la sfinta Minastire, de la na$tereaD omnul ui. S int inc6 la examenul incerc f,rii suferintelor. Cred c aati auzil Prin mila lui Durnnezeu gi rugiciunile Maicii Domnuluiam ajuns pina astazi. Dupa parerea unora, merg spre bine incet.Slavit si he Domnul pentru.toate!

Stau ca acasi la mine. Am de toate, nu slnt wednic. Am ladispozigie 9i slujba bisericii, in toata ziua o ascult.

Va rog str fif linigtitri, facetri ascultare, dati slava lui Dumnezeugi sanitate.

lnca nu este voie sa primesc (pe nimeni).

Pa is ie

Ultima scrisoare a parintelui Paisie scrisi cu doi ani lnaintede ob$tescul siu sfiirsit si adresata tuturor ucenicilor sai:

1s8bS arbltori fericite, la multi ani cu sanatate si rabdare, ribdare,

rEbdare in toate. Rabdare in boali, ribdare in ocartr, rdbdare cumulfumire, pentru scumpa minfuire!

DUHOVNICUL

P(aisie).

.c. scurtc ro"ep*i d.hovnicestr ale plrintelui paisieadresate ln sctis ucenicilor sfi din m?nistiri gi sate,

S ih la ,3 . I I . l 980

...Dumnezeu pe cine iube$te, il tine aproape de El, ca nucumva libertatea str-i schimbe mintea si lnselaciunea lumii si-i cistige sufletul. ASadar, sintem datori si primim cu dragosteacestd incerciri si si-i mulfumim lui Dumnezeu pentru toate.

Si ne rugim si ne dea Domnul riMare, c6 "cel ce va rabdapina in sflrgit, acela se va mlntui"

Iar ispitele ce vin, cu voia lui Dumnezeu vin penlru incercaregi pentru a ne fine pp calea smereniei. Numai si cunoa$temslibiciunea noasffi, si ne rugim gisi cerem ajutor: "Doarnne,

'lu-ne lisa in ispite!"... C6 vin qi fer6 voia noastri, de la trup, dela lume gi de la diavol. A$a ci, orideunde vin, noi sintem datorisi ne rugim, strigind: "Doamnb, ajuti!". Insipentru a ne u$urade.ele, este nevoie s6 ne mirturisim. Aceasta ne duce lasmercnie- Aceasta rugiciune scurti ne ajuti la toate faptele cblebune, ci Domnul a zis: "Firi de mine nu putefi face nimi.!".

SI cerem ajutor de la Domnul gi si ne lisim ln voia Lui...Cu toati dragostea,

Pa is ie

9998 PARINTELE PAISIE

Oriunde vei fi, sa ai grija si sa{i implinesti datoria- Ca fhgAduinladat6 la Botez, ca gi la calugirie, este dat4 inaintea lui Durnnezeu Si -ni se va cere in ziua judecagii.

- Dragul tatei, lasa-te in gnja lui Dumnezeu!- Daci nu cerem iertare Si nu iertirh, in zadar agteptim PaStele!

Putem spune ca sintem egali cu cei ce nu cred in Inviere.- SZi vi pazfii sa nu auzili, nici sa vedeti ale altora sllbiciuni, ci

numai si numai pacatele voastre...- Daca vrei si ai pace,'Ia cauti si pacea altoia.-- Dragul meu, nu te liuda ci esti calugar, nici cI e$ti ucenicul lui

Paisie, ca bate la ochi $i se vede cit de colo ca te mindre.Sti!- Daci te veipohivi glndurilor $inu le veimirtruisi, nu veiajunge

bine. Ia searna ce gindegti, ia seama ce vorb,e$ti gi ia seama ce faci,ci wajmagul nu doarme...

- Sa fti cuminti micar de azi inainte!- Nici odata sa nu scoti la iveala vorbele auzrte Si si nu faci

rizbunare, ca nu-i cre$tineste. Ci si vezi $i si nu vezi; si auzi si si nuauzi. Sa ceri iertare de la care crezi ci i-ai suparat Si sa ie4i din inimapc to[, si nu ai wejmaS pe nimeni.

- Curateste-ti mintea Si inima de toata riutatea- Cauta-fi pacea cu tofi vecinii 9i nu pierde legatura cu Domnul

si cu Miricuta Lui.- La supirari qi ispite ai nevoie sa te mai descarci la duhovnic, dar

numai si numai de boala ta de slabiciunea ta sa vorbestl- Cauta-ti pacea qi fii ln pace, ca toate tec caapagi vin altele, ci

a$a e vlafa.- Sa fii cuminte si nu lAsa rugaciunea P(aisD

(Insemnare pe un biletel)- Si ne rugirn pentru pacea in FrA, pace ln casa $1in sulletele

noastre.- VA doresc toata pacea sulleteasci si un coltisor de Ral

DUHOVNICUL

- Nu te avinta la post mult, ca trebuie si faci ascultare.P(aisie)

- Zibodaproste cA Maica Domnului este cu noi si nu lisarugiciunea. "Certind, Domnul m-a certat, dar mo{ii nu m-adat". Si ne vedem la a doua Inviere.

Pa is ie .

(O scurti sqrisoare insemnati pe un bilefel qi adresati uneifiice duhovnicegti bolnave din Ministirea Agapia).

-...Se ai pe mama la dreapta $i moartea la stinga. Mingiie-tecu ele. Cind egti fricoasi te rningiie mama, adica rugaciunea; iarcind egti prea voioasi, te mingiie moartea, adici lacrimile. Aga,in toati vremea, aceste doui surori ifi vorfi de mare folos. Sporln toate cele bune.

P(aisie)

(O scurta scrisoare adresati unei fiice duhovnicesti din

. Bucovina).

, - Domnul sa-ti dea si.natate 9i ribdare cu bucurie in boala,cici pe cit tnrpul se tope$te, pe atit sufletul se imputemicegte gise curafe;te de toate pacatele.

- DeocamdatA vA dorim rabdare cu bucurie gi dupa aceeapace sufleteasci gi bucurie duhovniceasci.

- Si te simti totdeauna in bratele Maicii Domnului 9i veivedea ce mare pace vei avea. Noi sintem inca pe loc ai ne rugarnpentru pacea atoatl lumea 9i pentru sin4tatea fratiei tale...

Pa is ie

(S crisoare adresati unei calugarife bo ln ave).Cu dragoste. Pa is ie

d. Sfaturi gi cuvinte duhovnicesti ale Pf,rintelui'Paisie,adunate gi povestite din memoria verbalf, a ucenicilor

1. Dupa evenimentele grele din decembrie 1989, auzind

b4trinul, a zis: "Aceastaeste un seilln mare ci s-a luatpacea de

pe pdmint. Cici s-a zdrobit capul garpelui, dar veninul lui a

ralas $i s-a raspindit in toata lumea prin coada lui"-

2. Fiind secetamare in'varaanutui 1990, ucqricii ii spuneauPirintelui Paisie, care zicea la pat "Nu plou6, p5.rinte, esteseceta mare ! ". Iar el raspundea: "Si ne rugam lui Dumnezeu cu

lacrimi gi sipostim, ciDomnulare deunde da, dacirarecui da!"Dupi ce'a inceput sa plou4 ucenicii i-au spus: "Fdrinte

Paisie, ploud afar6!". Iar ei a 'inceput a plinge in pat gi a zis

ucenicului siu de chilie, monahul Gherasim: "Adi-mi si mie unpahar cu ap6 de ploaie de afara si beau, ca cine stie ale cui sintlacrimile acestea!"

3 . O clata au v.en it la bAtrin ul c ifi v a c?rlugari din alta minastire

si i-au cerut cuvint de mintuire. lar el, suspinind i:ncet, le-a zis:- Prima grij?r, si aveti mintea treazi intotdeauna la cele ce a;i

fagaduit irr lala lui Dumnezeu la calugarie. Apoi sa nu viLtulbura[i mintea cu bdruturi qi cu minciruri alese. Apoi, feriti-vade vorbirea mulu, mai ales de vorbirea 5i prietenia cu femei gi

umblatul pe drumuri fara rost, ci iesired deasa din minastireduce Ia raceaia sufleteasci.

4. Ucenicul sdu de chilie era intr-o zi tulburat de unele ispiteqi i-a spus aceasta Parintelui Paisie. Iar ei a rispuns:

- Cu ce ai supirat pe Domnul 9i pe Maica Domnului? Saupoate ai intristai pe cineva, ai clevetit sau nu ai ficut ascultarecu dragoste? Ci bunul Dumnezeu vede toate 5i cauti la inima.E[ cauti la dragostea gi la mila pe care o avem Si noi fati de altii.

DUHOVNICUL

Gindindu-se ucenicul la cuvintele parintelui, gi-a ddt seamac4 el a supdrat pe Domnul Si din aceasti cauza au venit acesteispite grele asupra lui.

5. Pirintele Paisie, zacind ultimii sai ani in pat, cu un piciorrupt, fdrf, veder.e, din cauza unei duble cataracte la ochi, $iap(oape surd, la virsta lui de peste.gO de ani, ori de cite ori aveacite o tulburare sau durere sau mihnire, el se ruga gi plingea,zicind in taina: "Iar am suparat pe Dumnezeu! " Apoi striga incetcu lacrimi: " IartA-mi, D oamne, ci mult Te-am suparat I fr aicutaDomnului, nu mi lasa ci nu mai am nici o putere ! Incotro s-apuc9i unde si ma duc? Te a$tept, Iisuse bun, Te a$tept aici, plingindin drum!...

Ucpnicul vazind durerea pirintelui plingea $i el de mila lui.Darbatinul nu gtia ci este in chitie. Apoi iar se insenina lafafh,se insemna de trei ori cu Sflnta Cruce, igi gtergea lacrimile cu unprosop gi continua si se roage in tainA cu rugaciunea inimii,clatinindu-gi ugor capul intre peme.

6. Avenitodati un staretlabatrinul sa-i cearlsfat, cici aveacifiva frafi care li ficeau tulburare gi voia sa-i puna la canon sausa-i trimita acasi.

Auzind aceasta Pi.rintele Paisie, gi-a agezat miinile crucig lapiept 9i, suspinind, i-a zis cu bllndete:,

- Parinte staret nu aga! Ci cu pace, cu pace! Ca aSa strigamcu miinile la cer, cind ne rugam h orice ectenie sau c<jrere. Cupace, pirinte, ci egti pastor qi pistorul "igi pune sufletul pentruoi". $i mai bune $i mai slabe, toate sint din turma sfrntiei tale, tofiau suflet qi au nevoie de mlntuire. Apoi de toti vei da seami inziua judecalii!

Cind ii primegti in ministire, incearci-i cu ascultirile da6asintbuni saunu. Nu-icilugfui aga, gipe urma sa-i trimiti in lume.Ca vei fi lntrebat de fiecare suflet 9i de cel mai mic frate. Fii cu

10-1100 PARINTELE PAISIE

142 PARTNTELE PAISIE

blindete $i cu rnila gi cauta pacea si linistea 9i a lor si a sfintieitale. Mai lasi-i la biserica, ca toti trebuie si ne mintuim- Fii cu

dragoste gi la pace acum cind po1i, catare este greu ia urmi cindte mustr?i con$tiinta Ei cind nu mai pofi face nimic! Ca timpultrece gi nu-l mai gasim. Ma uit la mine, citA mustrare de

con\;tiinti am,'dar nu mai am nici o putere s[ mai adun pe cei ce

i-aiii smintit gi i-am supZrat. Tare mare durere aduce mustrareacon$tiintei. Pirinte, sa luim amine ci avem mare raspundere desul'ltele pe care le-am addhat si se mintuiasca. S[ nu ne judece

ca nu i-im povf,[uit; apoi si qtie de pecat. Ca pdstorul bun faie

Ei oile bune gi le pazegte de lupi fi ie da Stapinului si.nitoase $itoate la numir. Iar pistorul rau Si pe cele bune le face rele!

7. Prin anul 1986 era bolnav parinteie Nicandru lordache sise pregitea de plecare la Domnul. Atunci a chernat la chilia luipe Parintele Paisie si-i spovedeascf, pentru uidma date, c€i seafla pe patul de firoarte. Ucenicii l-au dus pe parintele pe sus,pini la chilia lui, cici era cu piciorul rupt. Dupa ce l-a mirturisit

9i l-a mingiiatmuit, dindu-i rnare naciejde de mintuire, patl4J.ele

Nifed{g _Le$}ls- su lacrimi; | | P ari 11 te Pa!g-ig, gliu e a in curin d m aduc la Dornnul sii dau so_c-oteali de tot ce am facui.pep^amint. Dar

"a maqturisesc ca de nimic nu-mi Fare mai rau in viati, decit de

t i rn p ul _ p e 9$9- -lgrrgrr1qg L;1-*-du*-fara -qlgi :{t.|9 ig I, m-loc si ma rog, sf,-L slavesc pe Dqlqezeusausa-facaltalaptaDUna!

Dupa citeva zlle a rAposat parintele Nicandru, daf jakinul

merc:ramrolgq lrytlf ol cge Ye_!_e-+UJe-e-!" ulthdleqgvblgale lui,in d-e-mntndu=i permanant qa Iru p-iard-a tLlryu-l-inzadar. C i, ori s a

, mearg i la biseric i, ori si se ro age, ori sa c iteasc d vreo c arte-sdintiogo{gryr._o11sac9-1cet91gp,ec.9!b-o-lnay*i"o*d".sa-fu .c[milostenie,ori si lucreze cu miinilegelg 4e npv"o-ie viegii, ori'qaS-e_p"-dtl-uteascic[ q]-diur'[;;t toab iint tasate de Dumnezeu omului, spremintuire.

DUHOVNICUL 103

8. Spune ucenicul siu de chilie cLztlnic ii ducea biuinuluide mincare ta patul sau de suferinli, iar el ii c-eiea mai infiianafori, apoi zicea: "Iarti-mi gi Dumnezeu sl te ierte, pirinteGherasim!". Apoi rostea in taina rugiciunea de masi gi minca,gustind cite pufin din tot ce i se aducea. Uneori ucenicul ilindemna sa mlnince mai mult ca si se lntireasci- Iar ParintelePaisie rispundea cu glas blind $i smerif "Ei, pirinte! nu fiaimca si mincd.rn, ci mincam ca si traim! Caci trebuie si avemlntotdeauna con$tiinta $i mintea curati; ca rugiciunea noastri, sipoati ajunge la cer!".

9. Uneori ucenicul il giseape bitrtnul suparat 9i pLingind giil intreba:

- Prea cuvioase, de ce sinteli supfuat? Poate v-am intristat cuceva? Iar pirintele Paisie ri.spundea cu lacrimi pe obraz:

- Am suparat pe Domnul gi nu am pace sufleteascf,. Caci imipierd.rabdarea in suferinta Si de aceea pling... Unde si ma dirc?Incotro si apuc? Apoi, dupa pufinit6cere, totbitrinul raspundea:"Nu mi duc, Iisuse bun; ci Te agtept aici in drum!"

10. Iarasi spune ucenicul siu de chilie, ca daca ii dideaciheva un pahar de ceai sau altceva si guste, Parintele Paisie iizicea cu mulgumire gi recunogtinli:.

- Bodaprosti! Vei avea mare plati de la Dumn eze!, ci'eu nuam nici o putere!

11. Alteori il infteba biffinul pe ucenic:- Cit este ceasul? Este qapte?- Parinte Paisie, este ziui afara Si ctnti pasfile in pidure. Iar

el, suspinind, zicea:Dragul meu,la mine este tot noapte gi tare greu mai hece

timpul! Cind vedeam, ml luam cu cititul. Dar de cind sint numaila intuneric, nu vi dati seama citi ribdare trebuie si ai, sa stai

104 PARINTELE PAISIE

in pat" sa nu potri merge gi sa agtepfi sa te poarte altii ! Insi cel maimult mi mingii cu rugaciunea mintii ri a inimii. Prin ea vorbesccu Mintuitorul...

12. Fiind imobilizat la pat baffinul avea o ftinghie legata degrind4 cu ajutorul cireia se sprijinea $i se intorcea cind rimineasingw, Dar, uneori, nu gdsea funia si il ajuta ucenicul, iar el zicea:

= Maica Domnului te-a trimis sd md aju{i, ci nici metaniilenu gtiu unde sint... Insa fryet1!$,te!I4$&ojte:_ca s[ avetipl-ata14 Du4ngTeu!

13. Adeseori veneau la chilia Parintelui Paisie mici grupuride preofi, calugfi si maici din ministiri si credinciosi, toti fiiduhovnice$ti ai batrinului, dorind si-lvadi, sd ia binecuvintaresi sa-i ceari un scurt cuvtnt de folos. Atunci ucenicul il intrba:

- Ce sa fac, Parinte Paisie, ca'air venit la usi si Pling, dorindsa va vadi?

- Da-le drumul!Dupi ce intrau, ii sirutau mina Si sb agezau in genunchi lingi

patul siu de suferinta. Unii igi spupe4u numele, altii ii cereaucuvint de folos sufletesc, iar cilugariple si credinciogii se rugauin taini si licrimau.P-#Ik-le Paisie, cunoscindu-i cu duhul, le

Qidea sfatqri. _f-ogile-l'cruler-d4l pline d9 _ illglpciunedU@ sesileasi-ur$ezb" intocmai sfatul lui.La urmi, bnsnutlUs gpitabilulSic+rceaixata in.cui alaturi deel si le ci[ea pg-d_e,-1q-s-Lo rugaciunede-sanalate,.de mingiiere 5idq bine. guvi@eare ii*rtirea pe.tefi, Laurmale zicea c,u blindele:

- Ce sa mai vedeti acum? Osenedagiiurerc-lNici nu-vid,nici-n-"u--aud, nicinupormerg€ !,. : Dnrm bun ! S a ne vedem la u $aRaiului!

Dar de ce, pirinte, la usa Raiului $i nu ifliuntnr? intrebaucei de fa[A.

DUHOVNICUL 105

14. OdaA a venit o femeie care se mirnrisise la batrhul *ii-a zis:

'- Pirinte Paisie, nu zlm flcut canornrl carc mi l-ati dat la

spovedanie. Ce si fac?- Sorii ori Raiul, ori iadul ! Alege una din doul ! Farh sa-ti faci

canonul de la spovbdanie, de ce maiveniti lamine? Duceti-vila preonrl din sat spuneli-i picatele care'mi le-a1i spus mie lamdrturisire si face$ ce vi va spune e[, cinumai silitorii vor intraintru Impadda cerului!..

15. In ultimul an de" suferinfi spwreabitrinul ucenicului siu

"1 t:TiTj;*Tfr:i"'t1f?tdare, rabdare, r'Mare in boara,

in orice n@az.Dar cind ajrtngi si rabzi tu, afunci vezi cit este de

cap pln la picioare,

16. Spun unii din ucenicii Parintetui Paisie ci veneausaptaminal la spovedanie, cum este lftiduiala Mlndstirii Sihastria,$i ii ziceau: ,

- Parinte Paisie, iar am grggit gi n-am implinit canonul dat laultima spovedanie, ci voi pune inceput bun gi nu voi mai

greu de rabdat! gi incepea a lacrima. Apoi zicea: Bitinetea sidurerea, mi-au luat toati putereal\frno, ingerag!! ggu $i.!rla !u

106 PARINTELE PAISIE

ptrcatui cu limba, cu gindurile, cu auzul gi cu ochii...- Ce faci, frate, cu mirturisirea? raspundeabatinul cu glas

apisat. Daca te tmbraci cu o hainl curati$i te duci infie oameni9i nu bagi de seami ca te-ai atins de cevamurdar, cum pofi sitemai duci intre ei, ci toti fug Si rid de tine. Dar in fata Domnuluicum te vei duce, Stiind ci "nimic necurat nu intrf, in tmpirfiiacerurilor? " Ia aminte ce faci, ca ziua de miine nu-i datA nimanui !

17 . Zilnic, cind pleca ucenicul de la batinul ii zicea:- Par'rnte Paisie, binecuvintati Si mi iertati, ci ma duc la

ascultare si la biserica!Iar elzicea cu toati inima:- Domnul si-i ierte pe toli, gi pe cei vii gi pe cei mo4i!

18. Acelasi ucenic de chilie spune ci daci plecaun calugArtn vreo cf,{itorie, bitrinul era cu mare griji pentru el, si nu i seinttmple weo prim-ejdie sau ispiti pe cale, pina auzea ci s-aintors sturatos la ministire. Parintele Paisie cerea fiilor siiduhovnicegti si nu plece la drum firi rugiciune gi, atit laplecare, cit Si la lntoarcere, sa ia binecuvintare de la staretr Siduhonic si sa faca trei metanii la icoana Maicii Domnului, casi-i acopere de to! riul.

19. Alteori spunea ucenicilor stri apropiafi:- Tare mi bucur cfuid aud de bine, de pace, gi de dragoste in

minlstire gi tare mi supar cind aud de rau! Daqi nu suntem inpace ungl cu altul 9i nu ierti.rn, nu-i primit nimic la Domnul.Degeaba purtim hainE tunei Si stffn in minesfucauti la inima. nu la fatA!

20. De multe ori spunea ucenicilor:- Tot ce f4gcli-sa-faceticudragoste,g4 !e_4vef :B_latii!g,nqq__

b3elg4dr4gasteaesre_col_o.ana_tlur[urorfaptelolbune!

DUHOVNICUL 107

21. Clnd era necajit qi bolnav gi nu vedea, plingea singur gizicea: "FA Dbamne cu mine ce vrei, numai irl iad sf, nu mi dei,ci sunt tare picdtos Si mi-i tricl si nu cad cu cei pacffo d! "

22. Alteon ziceu "$ggfaci_si @aci,estebunsggput I quare_uilI__-.o valoare!" -

23. OdatAl-a tntrebat ucenicul siu de chilie:- Perinte Paisie, ce datorii are un monah?Iar bifrinul i-a rispuns:- Are datoria si.-si pizeasci figiduinta pe care a dat-o

irnaintea lui Hristos 9i a Sllntutqi ^Altar. Adic6, ascultare

24. NtAdatA iaragi a zis bitrlnul:- Toa@ patimile gi ispitele cilugarilor se nasc din doui

pricini: din neascultare si 4lqlgneygg la rugiciune. la metanii $; .post Din cauza acestor doua pacate cadem usor in toatejsp{clc__9i patimile omorftoare de suflet Sile-pierdem_-minhrhea.

- Cum putem scipa de aceste doui grele picate, l-a intrebatucenicul? Iar pArintele Paisie i-a rispuns:

25. ALtldatliariqi zicea birinul ucehicilor'sii:- De male ajutor pe calea mintuirii ne sint smerita cugetare

$i smerpni4 care spala pacat€le. Apoi esre trffiffi,amin

108 PARINTELE PAISIE

intre voi" (Ioan 13, 35).

26.ln altq zi iarigi zicea ucenicilor la chilie:- Atit cil:. iitii, cit gi mirenii, dacd au pace inhe ei, adic6

pacea inimilgi a go.ngtiin1ei, $i daca au dragoste, se potmintui...

27 . Uneoi spunea .'cehicilor sii:- Si nu uitam de rnqllg.c-a-firide.-veste.vjne. Toti cei care

au umblat dupa slava omenr'asci gi s-au amigit de grijile acesteilumi, la sfirSit s-au ciit, dar poate prea tlrziu...

28. Adeseo i zicea ucenicilor, calugiri $i mireni:- $4 a"y-ep ffi"q -lB P-tlgl4.g'i.t-slsa+une*zihic tnceput

bun! Odati m-am intimplat linga patul de moarte al unui omdlfpregatit" care se chinuia sa m-oari qi striga la mine: "Nu mdlisa, ptrrinte Paisie, nu mi lisa!". 9i bd:uta str fugi 9i striga si-l ajut$i a murit aga nepregatil

29. Cind veneacite un ucenic tulburatlabtrtrinul, ii spunea:- S,alg&c.i tot ce poti, qa nqjryZi tot ce auzi gi sa nu spui tot

ce Stii!... I {a .

30. Unor fii duhovnice$ti care i-au cerut cuvint de folos,beftinul le-a rispuns:

- Si cerem de la Hristos, prin rugdciune, fricf, de Dumnezeugi cugetare [a moarte. Frica de Dumnezeu este incepufultntelepciunii, iar frica de moarte qi de judecatA ne pizegte depicate $i ne indeamni la pociinld in aceasti viatA,caci dincol6nu este pocainfa.

31. Altor fratri iaragile-a zis:

dragoste cregtineasci. Caci spune Mintuitorul: "lntru aceastavor cunoaste toti ci sinteli ucenicii m"t, dura

"eU iGuEugmf"

DUHOVNICUL 109

- Trebuie si avempunuga inainteanoasfiepIciatrQb nealtre,c4 s! nu ng mustre congtiintra, sl doblndim lacrimi la rugEeiunegi si nu mai gregim. ConStiinta pomene$te plcatele noastre gi,pomenindu-le, ne smeregte.

32. Spune ucenicul sfu de cl{ljg-, c{uneoripArinteleJaisiecu lacrimi $i ctnd tl infieba de ce plinge, bitfuiul

de incercare si suferinti sitiind-b-imiti de veacului celui dc pe

33. A venit odati un,shrcf deministire la bdtinut si i-a spusci a ficut afta recolti.de cereale, ci are atltea vite, ci a inceputatitea lucriri de consffirctii si lnnoirc a chiliilor pentru vieluitoriiministirii. Iar pirintele Faisie i-a zis:

- Pariffe starel nwqqezeu$ularra_hfieba la judecaticitenaterii am adunat, cite case arn construit Si cite vite avem lamlnistire. Qlgqy'a_intreba ci ci Si citi s-auEinruitffi aicidacanune ciutam de suflet!

34. Zilnic 11 cerceta duhovnicul [a chilie pe pirintele paisie9i il lntreba:

- Ce mai faci, Pirinte Paisie?.- Dadmaisintzile de la Dumnezeu, iati tot aga mi gisegti.

hf-dugJrucea sl sint tr asteptarea Mlntuitorului!

35. In alti searl, bitrinul a spus ucenicilor sii:- lnjumesinl4sutrfelurj de animde - domestice gi silbatice.

Ce[e domestice stau pe linge om,_ a$teapti hrani gi se zupun6mului, iaqgebs4batiee, n,r. Asu"ittt $i oamenii. Unii ascutEde Dumnezeu gi se supun cu bucurie ponrnbilor Lui; iar altu selmpotrivesc lui Dumnezeu gi nu vor s{, pizeasci poruncile

110 PARINTELE PAISIE

mintuitoare ale Domnuluinostru IisusHristos. A$adar, cum estecu animalele sdlbatice, a$a $i cu.oamenii shAini de Dumnezeu.

36. Altor fii duhovnicegti le-a zis, la plecare.- Vadoresc latoti satraiticit amtriiteu, darprin ce amtrecut

eu si nu mai .r:aca nimeni!

37. Parintele Paisie, stind in chilie larugaciune, sl inrnedniciser, pe care intotdeauna le ascundea de ochii

ucenicilor sai. Odata,.pe :ind se ruga cu multe lacrimi, a intratucenicul lui in chilie fara si-l simta baftinul $i i-a zis:

- Einecuvintati, P6.rinte Paisie! Va doare ceva?- P-adnte Gherasim, mime ci suntbolnav, nu

mai vid, nu mai aud; nu mai pot merge... Poate mi slobozbsteDumnezeu!...

A$a$tiaba$f;nul s.i+ir:iin*iase+rooinesa+idanrllacrimilorcu care il mingiia Dumnezeu, lncit nici ucenicul de chilie nu-lcuno$tea indeajuns.

38.Zhcind in patul sau de suferinti, batrinul rostea in tainas. Apoi, cercetindu-l ucenicul, [-a

intrebat:- Par'rnte Paisie, avdti nevoie de ceva?Iar eli aratinduimplaniitre din mina sa, i-a zis:- Parinte Gherasim, mg rog lui -Dumne-zeu si Maicutei

Domnului, ca {g_acgry atit m[;3,_tnai ram.4S!

39. Alta dam l-a intrebat ucenicul:- De cite ori pe zi nebuie si rostim rugaciunea lui Iisus cu

inchinlciunrJ lar biftinul a rispuns:- Eu zic mereu de o suti de ciri rugiciunea "Doatnne Iisuse

Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, mihdeste-mA pe mine picitosul" ;

DUHOVNICUL

de o sutide ori "PreastintaNiscitoarede Dumnezeu, miluiegte.ne pe noi"; de o suti de ori zic: "Sfinte Prea Cuvioase ParintePaisie, roaga-te lui Dumnezeu penffu mine phcatosul" ; de o sutide ori: "Sfinte Ierarhe Spiridoane, roagi-te lui Dumnezeupentru mine picatosul"; gi de o suta de ori zic :"Sfintimirono siti Veronic a, roaga-te Mintuitorului Hri sto s pentru minepicitosul". Apoi iarasi le repet. Mai vine la mine cineva, maicitesc o rugaciune la bolnavi, mai spovedesc cite un cilugar, maiascuit shntele slujbe, maipling, mai afipesc oieaca gi totagaplnactnd vine Domnul...

40. Unui ucenic apropiat i-a spus Parintele Paisie acestescurte sfaturi:-,

- ? sa-ti fie ca lauda. Cind ne rugim, trebgie repetat' * 1

mereu: "I-@-g.ri-nig, Doamne, cumiert gi eu".Iar tabdarea este de doua

Adica ribdare fueasci siribdare duhovniceasci.

41. Unor caluglri dintr-o rninistire le-a dat batrinul acestcuvint de folos:

- plqq 94p-A! la toate! Qgry te gindesti la moarte,l.p-ai-termina!.8-e-.-t-o-ate.Cicitretruiesa,,!$pregatim-lnhfdeauna,$ifitn uf-rjtri cuHg*sFs gi si ne rugim mult, ca si ne savirSim inpace gi sa dobindim colti$orul de rai... Dar este greu pina acolo!

42.Iar pentru dragostea in^Hristos, spunea ucenicilor:- V.e-&tfge_$$ntsl-Arhidiacoit.-$tdan? Dacd nu se ruga

pentrutitii lui, cgre ilucideau cupietre, ca si-iierteDurnn@zeu,nu-""-tdeasetutitgd$ehi$o! Agadar $i noi si ne rugim nu numaipentru bunii no strii frati gi prieteni c are ne iubesc, qi gi pentru ceicarg-rurxe-iubesc, ca-sA-de.ygd,ilLta s",tn-!em, fi.ii lui Dumnezzu

gi si vedem uga Raiului deschisi pentru noi.

111

112 PARINTELE PA/SIE

43. Unor cdlugfile care se nevoiau tra Sfintele Locuri gi erauIlicele sale duhovnice$ti, le-a dat urmdtoarele sfaturi:

- Vregp sa va insofesc gi eu I la Sfintele Locuri, la, pe care unii din parinlii no$tri s-au invrednicit gi l-au

vizitat $i au vizut unde a fost inmormintat trupul Domnuluinostru Iisus Hristos...Vi insotesc Ai eu cu gindul qi merg cusfinliile voastre plna acolo gi le zic: "Bine v-am gasit, parftrlilor,fra[ilor, maicilor gi surcrilor care sintefi aici gi v-ati invrednicitsa sta[i !a J_,i1e-unde s-au nevoit gi uniicunoscL!t...

Barnheti pe locurile acelea sfinte pe care le-atri dorit dincopiliirie gi sa nu n9 uitali gi pe noi la rugaciunile pe care leinAlpli inaintea Sfintului

Sa avefi dragoste una fafi de aira ca sinteti surori $i straineacolo. |-a sa fig- mama-la cealalta, iar alta sori" celeilalte.Dragostea lui Hristos sa va fie sfetnicul cel bun.

, acolo este Domnul nostru lisus Hristos; iar unde nuestc dragoste, acolo nu este Hristos. ASadar;Dquulutst lisus,Hristos si fie cu voiacolo gi in veci...

Dumnezeu sa vi ajute. Mergefi sindtoase, sa ajungefi cubine Si sa vi rugafi gi pentru noi pacatogii. Acolo sa ne bucuri.rnde mila lui Dumnezeu, de rugaciunile Preacuratei Sale Maici 9ide nrgaciunile tirturor sfin1ilor. Amin!

44. Unui fiu duhovnicesc ii dadea batrinul urmatoareles n-W+lpqYEdanie:

unde s-au mintuit Sfintii PArinti $idintre sfintii no$tri pe care i-am

DUHOVNICUL 1 1 3

45. Unor calugarife, fiice duhovnicegti, le-a spus ParintelePaisie:

- Sinteli su.eins-pe-.p-_4t!-int. Aiutafi-va una pe alta, spriji-niii-r,a una pe alta, impacati-va gi aga vefi avea bucurii gi aici pepimint 9i dincolo de mormint. Dumnezeu si vi ajute sA ajungefic u bin e la I o c a $ul v o stru $1Sa_4qA_p_9-l[S," r] ltl_$"p e m ine p icat g su l,n_q.-v_te.-dn-ic,ulvosrnrduhovnie.,Paisie...

46. Altor frali cregtini le spunea aceste cuvinte:, Moartea le pune caplfila toate! Cum te gindp$tt-lanqgarte,

le - ai terminat pe toate. De aceea, trebuie si ne preg itim to tdeaun a,'sa firri in pace totdeadna, si.nemgam" safim in agteptare.-ci vine

, d ! . . .

47. Usgni nsii de la Mormintul Domnului, le spuneabaffinul:

- Dumnezeu si vi intAreasc6 in credinta. Ma bucur ca sintelimai aproape de Mintuitorul. Nu ca noi, prin imaginalie Ei cugindul; ci sinteti cu trupui acolo pe urmele Mlntuitorului, peunde a postit gi S-a rugat, unde a pitimit, unde a fost inmorminlat,uride a inviat si de unde S-a iniltat la ceruri. I lesintpji +Ho*?pg dglJ1gUul $i in,toate locurile pe unde mergeti

Ba ya inc[inali, spuneti lui Dumnezeu.gi"ceva-desp..rg m!le.A$adar, Dumnezeu sa va ajute. Daci in via{a aceasta nu ne

vommaiintilni, apoineyam,tnlilni-dincolo,u ,

n spin. Vi doresc tuturor un colti$or de Rai.Am,in. t

48. L-a intrebat odata un fitr duhovnicesc, pe-=cindera

av:- Ce mai faceti, Parinte Paisie?- Pdrinte, m 4 ro g Lui Du,mnezeu sa-nri dsadrago.sleasif yna

- $g:g_T"tt"ri*"*J,re.rulaq ca dacA maturi casa mai des,li-i drag si stai in ea. DacA speli cimaga, 1i-i drag s-o imbraci.Caci daca se face mult gunoi in casi, este mpi greu de scos afara.Sate maruriSpsti pai des, d4cA nu in fiecare saptd.rnina, qAg4fiqfre._CAtg.._lgna.

1 1 4 PARINTELE PAISIE

pe care le-am avut intii, cind am intrat in minastire LaCozancea,cd nou inCepator!

49. Cind il gdseau pe batrinul bolnav grav, ucenicii ziceau:- Parinte Paisie, da-ne binecuvintare si ne ducem la alt

duhovnic, pina vi faceti iaraSi sanatos. Iar elzicea;- O_ati_pt epi[ah!lg!. pe masa si stati cite

unul sa va mdrturisesc, cici-nid4drrie5c si ma intareascaDumnezeu cu putere de sus...

50. Odata a venit la parintele o batrina bolnava sii-i citeascarugaciuni' de_sjtnatnte. El i-a rAspuns:

.g - - . - - -

- $i eu sint bolnav! Cum sa-ti citesc? Iar batrina a zis:

lntr-adevdr, dupi ce i-a citit citeva rugiciuni, s-au fircuts.4qalosi-$i parintele +i barrina, cu s.

5l. Cind pleca vreun pirinte din obSte in calitorie gi veneala batrinul sa ia binecuvintare, Parintele Paisie ii spunea:

- Sa nu spunefi nimic despre mine, nici de bine, nicide rau!

52. Odatl a venit la Minastirea Sihastria un crestin dedcparte. dorind si cuhoasca pe Parintele Paisie. Auzind ci estein gradina la ascultare, s-a apropiat de intrare 9i, vizindu-l l-aintrebat chiar pe el:

- Cine este Pirintele Paisie, ci doresc sa vorbesc cu dinsul?- Iar batrinul, smerindu:se, i-a spus:- Este un sahrgir, aenutincios $i b,olnav! Ce treabi avefi cu

el?Dar vazind pe credincios c[ pleaci intriStal de la dinsul, l-a

ajuns din urrna, l-a invitat la chilia sa $i mult l-a folosit cucuvintul sau blind Si smerit.

DUHOVNICUL 115

53. Cind vreunul d lsCsimtea b-o.!rav, batrinulii zicea:

- NtlBunggbe+tri qa e$i bohav sau te doare ceva. Cir lat44Mornnuhrsidu-tesif4ascultare unde egti rimis $ijndati le-vindeci de boala.

Toti care urmau sfatul lui, se ficeau indata sirnitosi si dadeauslava lui Dumnezeu.

54. Spun uceniciiPdrintelui Paisie, ci dupi ce;iSpp:p*dea sile dddea unelg sfafuri, le zioea cu t 9i rugitor:

dqhovnic, cacilu-el, ci DuFne-ou vcrrbeste gi lucreaz4prin el.La urmi bitrinul adauga aceastA ryg@lile-deiertare hilor

sai duhovnicegti, carc Ie misca inima pini la lacrimi:- I.g{4ti ma gi Ddmnezeu sf, vi ierte, ci p"o"a[,9 v-am smintit

sau-p-oate nu m-arn purtat cu voi cu mai multi dragoste. Saneunii pentru alfii, ca D--umnezeu si ne invrednciasci dg

r4intuire $i se ne frcii na f _d-e Rai...

55. Odata a venit la sfintia sa o-calugariti bolnava deintristare-su{leteasca. Batrinul a spovedit-o, i.a citit de maimuite ori I rugaciunj de sanitate gi a pus-o la

dupamai multe zile s-a ficut sanatoasa. La urmaParintele Paisiei-a dat aceste sfaturi:

- @, caci I;a clrma vielii noastre esteB-uoul-Dumnezeu, este -Ldintuitorul-xostru lisu-s- JLristos cuMareuBDoUuluj. EtqsemPfiracu-harul Duhului S fint, nurnaisa gg-lis, g:dqfinla-ulsaclrne.l

56. D:gpteanondqoh$re, batrinul obi$nuia si dea fiilor sai

10-20 de ori Tatil nostm , def gizllnic sa rosteasca Psalmul 50,

1 1 6

dg3 ori Crezul; <le 100 de ori "Doamne Iisusg.'." si de 100 d-q-ori" F.-reasfi n -ti- -Ngqgelo-are d-e Dumrle zeu milu ieSl-e-lql pg-lunep,aEalqsul". h le rinduia sf, citeascir, rpalalelssarl$i

$oapte4 r'n acatist-si Paraclisul Maicii., i $i, celor mairivnitori sau fzira servici,Aooi sgciteascaun

DUHOVNICUL 117

- i, ssoali-tp*@gpslgllpaca-telp, qlies-tp=Ir*la:tleanonul,intreabi$ iiLaHdtxqs, pip4 qiu-ngl s-us* la Golgota. Noi cu faptele noastte tru.p , @-!qda-lu!- Dunnezes, -&r1',duhsvur-csi-firl nr gaciunile- Brsenq-ii. @ t

@-blgP!a. Ilumai mila- R un ul ui D um nqze-u - $La-!{qr! i iD-omnului sd ne ajute si ajungern 9i noi la uga Raiului, $i acolosa strigan tare: "Deschide-ne, Doamne, u$a milostivirii Tale!"

60. Pe alti fii suflete$ti ii indemna sa repete mereu, 4up4{ggaciunea inimii, $i aceastf, ;,'llzb-ayegte.p4,DoA&ne--de-$uncikde-vecisinu-rnalip-gl-dp_-b_tae_le_Tauqelg.erqse". Saq si repete $i aceste stihuri din Pg,-htuIJO,

'jI@

curata ai-de$te inlrumine- D_umngz€u-le' gi duhdrept innoieste

"ple dinAunru ale mele" Apoi sa zica: 'iNur'na lepada pe min-e

de"-la-fana-Ta gi puhulTiu cel Sfuit-nu-L lua de la mine".

61. Alteori zicea fiilor sai duhovnicesti:- Dacine lisim in voia lui Dumnezeu, si fim siguri ci nu

ne va lf,sa. Dar sqp{U4im_t-oite-cq-dragoste.si bucurie, boali,ocari, ispite, ori de unde arveni. @imeni, cis4ne inyinuun qEAi#-pi.

62. Marturisesc din ucenici ca d"aga in-c-e-t:q-au.-sa-Sgtrdrep!4t-e4_sg,i la spovedanie, batrinulnu le B nsi a,

i nu le dideanicsfintia sa. Alteori le zicea:

iar-ei plecau tulburati de la

- De wei s[ asculti si si te folosesti,tglg$ :gig $!,1_e94--tp_i!vsia[uiDumnezeugiprilr'estc-gytf tlplg$id-ragaslep-rto-a$tra..

Barintele Paisie nuvortreaniciodati la perSoana sfinLielsale,ci se referea 1419$.pr-e--ofii d--u!tgy111ci.

63. Dae4 cineva nu.tiqeaco_r!! de binecuvintarea batrinului

PARINTELE PAISIE

capils{.dbsfinttus€Ilpturi, via{a pe scurt a sfinttrlui zilei, citevapagini din invatdrturile Sfintilor Parinti Si alte ca4i sfinte.

57. Celor -qare aveau e $i emuiobilije+arimivechi, le rinduia batrinul salfrsteasca obligaloriu loate PosBrrileqjzrlclarinduite de Bise e un.tirnp.r-anre$ruleiqi--sa-ax,bea vin. Apoi slptamind' de obiceirElglgutea$i ving_rga, @ pinalaorelejtdupaq0asa" pinaseara sau chiar pina a douazi $itaJ0'trall4oF{ii. Iar celoJ care savirseau-avorttri, le rinduia si

nasgaaltr copii in locul celor uci$i, siusi$Qleze-$i si imb'ace

cgpx-sa-raci dupa numi.rui avorturilor, s'u tiinfieze capii fariparrnli.

5 8. Marhd se sc fiii sai duhovnice gti, ca pfinleleP-aisie aveaqrare;trucurie cind il vizitau ucenicii 5i ii cereau binecuvintare $istat. lar cind plecau spre casele lor, aueg-lqereggja-sanu-lisei@cale, ptn-a auzea ca-au4iunsculine' Deaceea, !0loglfJllaa"gjle46lsliacio$ilor $i fiilorsei nrgaciunea decablode si le dadea"b-ursarryi$are de- drum-rnainte-de plecare'

Asa si-a crescut gi a purtat grija de fiii sii duhoVnicegti, acestmare duhovnic al ministirilor noashe.

59. Marturisesc ucenicii lui apropiafi ca p9-ee-r"QafesAeeu

i&L@, batrinul n ui musha aspru- Ciri pmoeacu dragoste, ii incuraja ci Dumnezeu le di iertare, d3gA+fuAsesc

g i le adau g a ac e s te cuvig!9'de-im!,- arbatare :

118 PARINTELE PAISIE

q! fagg! cav-a dupd voia sa, oieied4la4g.i,nq,ejg.e4 bine. Iar dapaPirintele Paisie zicea: ".G3La, acum este voia lui Dumnezeu si

ileci 9i sii faci acest lucru; aitoata blagoslovenia...", atutrrciloaf€cu folos gi cu bucurie, cici erau ficute cu

binecuyintarea $i-rugipiunea lui si a Sfintei Biserici.

64. Uneori zicea batrinul:- Ct-rru tace omul sa cap-e!9_pag€a-Sdklcasga!Alteori sDunea celor fulburafi:

65. Odati, dqga-:uori.dintr-o minastire erau tulburate ginu-qi aflau liniStea. Iar seata, cind s-au intors de la biserici, aualat un-bilelgl ln u$a, adus de cineva necunoscut, dplaPtuintelePaisie""tfuhovnicullor, pe care scria:

- Fifi in pace, avefi linigte, ruga1i-va lui Dumnezeu-..Miicu1aDomnului nu ne lasa...!

Cug+al^tr.ilit acele urrdug t suflete$te $i seIrllrau de unde qtie duhovnicul lor ca ele sint tuIburate.

66. AIti ucenica hind cuasgultarea , erafirlburati

@ 9i a cerut sfanrl batrinului. Iar el i-a scris

sx0s,ede$iiabdarc. De ce sa hi aqa nrlbumta? Ti:a,!1tulgUpug-ggie:b-pelmQ, asemenea lui Hristos? Squ at-Ery-rltlqdDtSi picioare, cumAavut Domnulpenfru mintuirea noastr6?"... Acesle pugine cuvinte,au adus i.aragi pacea lui Dumnezeu in inimaei.

67 - U n fi u sufletesc i-a cerut cindva o binecuvintare gi multivreme bAtrinul nu l-a ingaduit sir faca ce dorea. Mai tirziu, iarasii-a cerut aceeagi binecuvintare, iar Parintele Paisie i-a rispunscu blindete:

DLIHOVNICUL 119

- D-UfffUge[fuqe-vQijlc.e-lgt as.seteqt de Dinsul! SSnuai nici

a-idgiala in-cuvjntele spuse de Duhul Sfint!

68. Altui ucenic i-a dat bafiinul acest scun sfat:

partq--dp, ul -soltiSor de Rai!

69. Odata a ven it o crestilra din- Humul-eEltgula Pi.rintele Paisie, care se nevoia la Schitul SisppveAi+,or i;a-binesrYiolal copila gi i-a zis:

- SAllhineculrintati de DumnezeuSide Maica Domnului

@tfirtga 12-@i, copila a intrat in viala monahali, ficindu-se

mireasf, lui Hristos.

70. Altidata a venit I a S i h I a o-b4FiU4dinHusruie $ti, o vechefiica duhovniceascf, a Parintelui Paisie. Oebemap4Bqcllv-a- Lauga lui era lume multi. B@utr.gl Sfint,-a ziscdtre cei de la rt$A;

. - Sg-vln4-P*af-aS-c-hi,v-aincasa! Lasati-o si intre!Femeia a intrat emotionath la biitrin, auzind ca-i spune pe

nume. Apoi a zis:- B@inainle, ci abia am venit 9i este atita,

lume la ugf,!- t"ag4sAsee@aoile de cap!9, - arzispuns batrinul -,9a9

tdr-qars-sintlaJSaau-veoit+ren vedenie!

71- in altazi o qrg$lna a adusmaim"Le femei la

Wo:rediurie. Dupa ce s-a mlrturisit fiecare, Parintele Paisie aspqs fricei lui duhovnicesti:

- Sota, s3!U&k Srgi asemenea femei Ia mine la spovedanie !llqU,venrt_cg-gl9digtr-Si g,.ainta !

120 PAR/NTELE PAISIE

72. A venit odat6 o crc$tini-bofusy5fu.Sihta Ean4daiduiaca se v-ind-e-ci cu binecuvintarea girugiciunilepirintelui paiiG"D ar, fi in d mu I 1i oameni la citit, era infistata ci biElnul nu-i punesi ei miinile pe cap. Dar in tirnpce plingea in genunchi, ashtito nrina-celda pe creqtetul ei care a rirnas peste ea pina la sfirsitulrugaciunii. Dupi ce s-a ridicat de jos gi s-aintors acasd s-a simtitsAndtoasi.

73. Barinul 9i bunui parinre paisie iubea_foare-mullpelcenici gi se bucura din inima cind il ciutau gi il cercetau fiii siisufletesti. Iardac*a:edea c4rniiil+axasesc sau pe lachilia lui, zicea qu-mihnire;

-'Iala-eutare-sr_c_-utare. laspovedanie. Poate sintbolnavi. S,a.1r_poatQ s.or fi smintit de-mine, cum_le-am _v-orbit!D.gmnrd*$ie. Eu am atlta dragoste ca orice sullet si se mintuiasci

foloseasci, cu d4rulluinumnezeq SLas yrea ca.pes-a nu--l.sup-ar sau si=l .smintesc...

,74- Unjinar. fiind nehotidtlncenarte si-gi indrepte q,aleay-tglri, a venit la Pirintele Paisie in anulf$[! 9i i-a cerur sfatul.Iar el l-a intretiiaaca arC drtt"ffior r-a spus:

- Urmeazi sfatul duhovnicului, c6ci el hotaraSrc!Tinarul insa, voia sA audi cuvintul batrinului. De aceea se

9a--in--v.ia{a" P:nntele-Paisie i a pus anlbeh-milni+e--cap, l-a

bfuguy!ilaf gi, dup6'citeva clipe de'-tacerssfhtcj-a zis:- ErailAsile-site -faci calugar!Din clipaaceeatlniruln-amaiPutut stain lume. Auzind de

aceasta duhovnicullui, i-a adaugat $i eL "Frate Vasile, daci veiurrna viata monatrala dupa cuvinful Par'rntelui Paisie, nu veiregreta toati viata atit este de frumoasi"!

t /5. Dupi ce a intrat in via{a monahati' iarasi s-a dus labatrinul s4-i ceara cuviRt de fotos. Iar Parirrcle Paisie i-a spus:- Si&.catqgil.gggdeJSfAf! Sinn fii numai un cintiret la strana!

r 76. Altiilati iaresi l-a intrebat pe baffiriul dacaesb-binesaunu sa studieze.teotrogia Iar eI i-a rispuns:

'- Sanue-duci! ! A-d-ica-siziqr-dj[idma,crr:tentie-gijasimi-:"Doann9[isuseltristo-ase,Figl lu! Dumneze4 miluieste-ml Pe minqPlq4!-o--qul"! Acolotrebuie oameni sanatogi...D ar daca este nevoie 5i este porunc a...

AstaziEn-aml acelaface f arte din obsteaMinastirii Sihlstria,eslq-l rgTCInah gi poartA numele marelui duhovnic Paisie.

77. Inv:ra-anulult990 a venit in.pelerinaj pe la minastiriledin Moldov4un tinir ortodox, athitect din Paris. Ajungind 9i laMinastirea sihastri4 a auzit de vestitul duhovnic Paisie $i doreasi-i ceara un sfat duhovnicesc. A fost primit cu dragoste debitrtnul.

- Pirinte Paisie, a intrebat tinarul pelerin prin transla-tor, sa-lag,in vJ4La,--s.4-ms-cjsalorpf,c*-sau*u-n0ilfac cilugar?

- Citi ani ave[i, a intrebat Plrintele Paisie?- Am 3l de"Eri, pirinte!- Daca a -ft-ec-ut vrernea de cisitorie, du-te la o minastire, f,a-te

calugir sr slujeste lui Hristos ci vei avea mare plata in ceruri!

DUHOVNICUL 121

,H$1-tn-!!rn-a Sa.i vorbeasci. l-lurn n ezeu p.nn_ gUra_P_-arinteluiPaisie: "Doamne, Tu care gtii inima fiecfuui om $i cele ce-i sintlui de folos spremtntuire, pagnleluip.aisiesi:misp_uni c-4ge_este ypiaTaQuminein,Sceasta l'igF, ci nu v,qiesc sise faca voia mea, gi nurnai,{pia Ta Si_se faci lntm toate"...

122 PARIN' I 'ELE PAISIh

Intorcindu-se in patria sa, acest tinar nu mai avea linilte lnsuflel esyink-le Parintelui Paisie +r elasulnuhululsfinr il=qbemau sa renunte^"la toate $i sa se facd.monah. Dupa citeva lunia intrat in obqtea Minastirii Sihastria Si astizi este ierodiacon gimulfumegte lui Dumnezeu p.gntru harul primit.

78. O familie din comruraStr4ia - Suceava nu avea copii.Solul era necredincios gi igi oprea solia de la biserica. Ia A insiQUil[i:4 chemat Dumneze$ la credinta, prin.P]'Anntel€P. al_sie_. Lis-a nascut o feti{a infirmA. Timp de doi ani copila nu se puteascuia din pat. Doctoriinu mai aveau ce si-i faca. Sistemullervosceniral era greu afectal

Dar, au.zind-d9-I"e1o9g$gr-o_n_ahu-lPaiqie_Qlaf-u, 2te nev,oieilaschinul5;51u, la indemnul unor credinciogi, s-au dusla el sa le faci rggaaiuntde-sanatuIe pentru fetita bolnava. ClciIe spuneau prietenii: "Dagi acest parinte nu va face copilasinitoasi, nimeni altul nu va putea s-o vindece"!

Ag qrcal u pina la chilia lui. Batrinul i-a primit cuapoi le-a citit

si le,-j-dat ilft tdelexrnsfiD1it bojnavaacaseperorrrupul,timpie_Esizile,{u4_inea!p.$_i .S-eara. La intoarcere, t4ta[:g_9,gilei a promis luiD*gmDreu ci, de se va face si.natbasi fetita lor, else va inroarcelgttedinli, vamergere-gulatlabiserica-va+osti toate-.posfirile,mielsuea 'se-va-pociideJoatapacatele sale.

Ajun g in d ac a si au ficut cum le-a s pu s batrinul. Arrhlb_rAc_atcopila bolnavi i Srhla, 4g_f4cutnrgaciuni, aulinutziledepost gi auun szilnic fetila cu untdelemnsfintit.

A_treia 4i, c'lqdS;a-lntgqq sofui de la servlclu, f_etita se sc_glaser@vorbeasgir,c#lpinaalury-lera-far"*agrai.Vezrnd_qlge,l1gne, panogi-au-cazut-b=gpnunphi gi suI aguqd_{ierhinli-a-u. mulfumit lui Dunrneze.gJentru vindecarea

DUHOVNICUL

copilei 1or. Astazi hica lor este normala gi intreaga familie estenelipsita de la bi.serici 5i aduce laudi Domnului pentru toate.

79. Pldntele Faisie'era. foarte'nevoitor, @S;1igpni nu gtia

dosreaC,gaJnlgg{qpirtedm-timpulzileisianoptii.oJa+riatUi-Dumsezeu, Spoyedrndfumea eare venea din toate pi4ile Friigi de toate nivelele gi virstele. In medie spovedea 30-50 de

oarnenipe zi, iarin posturi si sdrbitoripeste 100 pe zi, stlnd intre

ffi, la care se adiugau altenre4enrur--ugipjunideqfelr jL,dc-zlegariricfaturiduhovnicesti.Minpade

123

q.l11pet_gJAl!+e31 dupa--amiaza, iar cind avea lume multi laspovedanie,hlt-uo,irlcdliffi4halu rerqdna.p'e-toti, adici doar

soara tlrziu daci gusta ceya.Qg!!)ti1[4!E" $$@9a. Iar de dormit, atipeadup4sieatelnoplu, adie"a dupa

Uf"elri€, @ sau inlins PQ un pat tare'

80. Indata ce termrna oamenii de marturisit, PArintele Paisiespduceain+radinaminastirii,lhg -c,ugitiye-gggtti-cirg

toate- Apoi cara apa gi uda straturile.

8l. Ntgg -fari-:lucru. nici'inclilib,niciin gradina. Tqt!i!0puUue&@q9aa sufleteloT, spovedind, sfituind, nrgindu-se pentru oameni,faclnd tot felul de sluS'be, in biseilca sau in paraclisul din chiliasa. @ d, cituia tzvoare de apd potabila 9i flceamici fintinite, Pe care le proteja,le zidea imprejur 5i punea citeo cruce de lemn $i o candi sd bea trecatorii api.

dragoste, lq-.4- aseultat necazul, i

PARINTELE PAISIE

\

82" Qfgd.ye-qe.pg_p_apeni mul{i Ia spovedanie gi rugiciune,baftinul lAg,j$gdigt lucrul manual, se spalape rniini, se curi(ade pimint, si intra in chilie, care intotdeauna rf,minea descuiati,unde il agtepta lumea, apoiiAeegeamAmuisirea cirre dura firi4-ipi o pauzl, ore in girpina"sear+tirziu, fiind,ingrit dp,D-uhul$fist.__-lg4iqlA de rnf,rturisire bifiinul ro.stea_tnqorldol;tfi rlel

'(qP@jg-pg je"rosr,,dupi care spunea unscurf.-cuvissde@"duhovniceaseii. La mirturisire p$ipea-infic- ogiiiuie,t, bAffinii, bolnavii si marnele cu aopii. Apai primeapeceilallimulli,iqgepindpu-c-e_i_carp_vcUeau&gdat$i.terrrf nhacu-qei gare-nu mai venisera nici od216.

8 3. Lt-spovedanie de obicei, emnasurar Nufineamult, maiales pe cei cunoscuti, nigi-nustaruia in pacarehnici, qrcinucqpa, s! clte4sca fiecare spov-edaniadupahir-tie. ltliciauds-seur4iavreodati pe cineva pentru pacatele mari cum ci nu.[ mai iartiD umnezeu. Cisuruifiksimph,dar+_lUede_dub.si+il€re,desshideainimileatsu{leteleJuturor, trszea con$fiinfelqscoteal4nmi de pocainfa, eop_ x4qa pefiecare sa seBocaiasca,sap_ar-f, se..a sc a pac atplE si qlpJl4jlglpglbrlg, Zab$reasainnultcU, cei dlati in pAcale-Eari, ca: neeridinfain-Dumnezeq avort,diy-oIt-infl ue-ntasectara-belie,-desft inaresicerturilnfamilie:Laurma intreba pchecare dac["_l.mai arecevapecqget", gi dup6 cetagaduia c6-i pare rau pentru picate, ci le plr-ase$te Si primestec4qontrl dat*.rCIsfea rugaefum@.

- CanonU Ae h spoveaanie nu era nipi prrea greu, nici prea ugor.Cipra -bine,chibzuit, dupa @i-a$sza[sasuflet@ fiec&qia Qel mai mult g4a @ 14 Sfuta lmpfitasanieLigg#-;3pt gli pentu avp@. Pe ceicae aveau

, dbribicpin*idezlega ci4$gi&h.po4rl_dp. Iar.pe cei nehotariti, care nu fhgiduiau sa se pociiasca ilin

DUIT.OVNI.CUL 125

toc-a rnima iipmhaSi-i indenura s[ mai vini- Fenq; q-e,1 pel*qrylfobiguiasIdeacanon, rylgrge.r,pa reguhti la sfintele slujbe, ad!94P-$attbir" cite doui-tnei catisrne zilnic, mgtAnii-., posl .Bin4.*qgqa,Il-xtptgtggS-$tJinerp4 lrnprea regUlafi a postrrilo4 citirea ci4ilorsfi nte,.milostenb, etc.

84. C"pl!0ai importanllupruola acest mare duhovnic erapgterea lui hari$na&n cu care pltrundea sufletul si constiintacredincio$ilor. Apoi mitasiiubircaBmfunda cu ciue primea petoti, $i @rin care cucerea gi thtorceata pocainJa, transformtnd radical pe cei care veneau la el cucredinti.

Toate aceste daruri cu care a fost inzestrat de Dumnezeu,l-au fiiut cunoscut in toata tara si l-au invrednicit si aiba unmare numat a" fri dutrovniee$ti, mireni 5i cilugari de toatevirstele si stfile suflete$ti, fiind considerat duhovnicul cel maiciutat gi cu ceimai multi hi suflete$ti din tara noastra tn ultimeledecenii.

{SS. Oaata l-au irntrebat ucenicii pe Parintele Paisie

raspuns:- Ma duc irn gradina gi lucrez, casa-uil-.de maribpacatepe

%fe$*atlilla siove't a'rie - Caci E-qbipei dia#ob{.sa,adubatffiArci duhovdcilor pacatele auzite la spovedanie,mai-atesceletrpegti, pentru a . Apoi lucrez maimult singur ca sA.4i-Palsga cpnrgaciunq.-m'in{ii si sa mi

fntiggsasrdlete$te. @ in fata oamenilor sicuvintulnostnr $irugaciunea nu au putere'si schimbe sufletelesi viata credinciosilor. ,

86. Unui duhovnic i-a zis bitrinul:ln lucrarea noasfii, in tot ce facem, mai ales

124

126 PAR/NTELE PAISIE

starelii Si duhovnicii, cacijl@ ducem gi pealtul in pacat.

87. Apoi iara5i i-a zis:- Este vreme pentru tot lucrul. Este vreme de smerenie Si de

stapinire gi de mustrare gi de mingiire Si de crufare gi deindriznire Si de bunltate gi de asprime, adici pentru tot lucrul.Ci uneori se cade a arhLa smerenia $i ai numi pe toti fra6i 9i fiiintru smerenie. Iar alteori, cind cere trebuinta, a lua gi a athtastipinirea spre zidire, iarnu spre risipire. $i in y:eneafr-r-ingfieriise cade a arata bun Ltate, iar rn-vr-enqg4-4_spgpii a arata rivnd sprefrecare. De asemenea, duhovnicului.i-se cade a lua hotiriredreaptf,,

88. La urma i-a adlugat $i acest sfat:

leneveasci, nici si deznidljduiasca.

89. Statuia batrinul pe duhovnicii mai tineri din ministire,zicind: '

- $a*g-am la spoyedanig samenii care sintcupacale-uagsl:aare-sin-lde dcFarte. si-se spovedeasga la

q'@i-

90. @-1990 au venit-cifiv+Peds+ileolo gi

{in_Eflea-Patriarhiei Rom2ne si-l cheme pe_Arhimand{tulCJeopalaBucuresti intr-o misiune bisericeasc6 speciala. Pldnfudin_obStea Minpsffi Sihisda e,rau intn stafi de aceasta gi cereauajutorul lui Dumnezeu. Ultimul cuy-int il agteptau de la PirintetePaisie.'S-au dus to[i s6-l vad6 si si-l intrebe. Bafrirrul le-a e,ititdupi obicei , iar laurmi le-a spus cu hoti.rire:

DUHOVNICUL

- Doamne ajuti, drum bun, rlarPtuiinteb-eleooa nu pleapadf-nici! Rugiciunea gi cuvintul bitrinului a Linistit obgteaminastirii si a i2bavit pe toti de aceasti ispita.

91. Altadata s-l-lus ta Pfintele Paisie un. duhovnip saJcerc.e.tuz& in boah. Iar bitrinul, la urmf,, a zis:

- Urc-este-grcaduhoytricia ! @€trg_u pep i! p.este

am legat si aur dezfegat sufletele.dgp6cate. Darstiugtrdaci nu cumva am gregit, dq m;a certat-l)omnul cu boalaaceasta, qi poate- 'ce trebuia si dezleg si arn dezle-gat cetrebu ia si le g? hsaramlne,tabd lajudecatas,imilaluiDumnezeu,ci omul lntotdeauna este supus gregelii...

92.lnaltazi,ParintelePalsieafostqetcetajtdrrhoo-niceSte-de@, cel-mai-iubit fiu sulletpsp al sfinfieiqg!e, cu care au vorbit multe probleme .lp, spc.edanie si demintuip, La urmi, bitrinul, suspinind, a zis:

- P"arinte.Ctreopa, ni[rcni dintre du.bovn-ici. git

Eu-nuamdarcanoane prea grele la mirturisire, c49! mi,a-fostmdi de {ieeare oi gatplbs cu cel careplingea 5i m'am-buQur-atcu cel care se buqura.,. O:rengp-e-nfuuulfinlcapa-cateloq pec4le le.am de"zlegatprearlsor m-a ajuns suferinta aceasta?... Varqg $a Ya rugali mai mult pentru mine!

93. Intr:Q fltL.zi a venit uulcenic al batrinului la el sa-lcerceteze in suferinta si !:a afl*-tn-pat+lingind gi rugindu-se.Dupi ce a luatbinecuvintare, Pa'rintele Paisie i-a zis cu lacrimi:

127

128 PARINTELE PAIS/E

DUHOVNICUL 129

blindegJ4lglg4, snerenia $i intelepc iunea sfintiei sale,vaz in du - i iUdeltlng:ilfolaIe, tacerea,rugieiunea-delain a$i lacrimile care curgeau mereu, b{Ltae cu care prigreatoate necazurile bi ngtemerea lui. de ceasul mortii.

Dintre numeroasele sale sfaturi gi cuvinte duhovnicegti,LgfA rqat Ir u hq-s: ArLU$at, r im in in d sc ri se n u mai in iqinilpf,i-.1-or-.sai-su-flsteSti. Dar pufinele care s-au pdstrat in,rnemoria ucenicilor, s-au adunat in aceste pagini, spreslava lui Dumnezeu gi folosul de ob$te al tuturor.

Ultimele cuvinte ale Pirintelui Paisie despre Rai

Blindul $i smeritul duhovnic, Ieroschimonahul PaisieOlaru din obStea Minastirii Sihistria, care a crescut inviata mii de fii sufleteSti, ci,lugari 9i mireni, Lntotdeauna@i, despre- sfinti $i despre bueurranq-lnluirii, 9i foarte rar ne amintea de chinurile iadului.

D-up{ molitva de soo-vedanie ne tinea un scurt gipitrunzitor cuvint de invatituri, iar dupd ce ne spovedea,ne citea rugiciunea de calatorie, la sfirsitul careia adiugaSi aceasti rugfl-c-1q-pp*__d-e---binecuvintare : "DomnulDumnezeu., Preamilostivul, sa vi binecuvinteze; Domnulsa va ajute, Domnul si vi miluiasci, Dornnul si viphzeascir de tot riul, Domnul sa vi umple de bucurieduhovniceasca; Domnul, ca un bun Si iubitor de oameni,si vi ierte de pLcate $i in Ra-i, cu dreplii si vi primeasca!Binecuvinteazd, Doamne, pe robi i Ti i acegt ia, Sirugiciunea 1or, gi dragostea lor, $i credinta lor, gi bucurialor, gi smerenia lor, gi ribdarea [or! Binecuvinteazd,Doamne. osteneala lor, gi cisufa 1or, $i piinea lor, 9i copii i

;"aa, sa primeasci sfat sau si [i se faci rugiciuni de

t,binecuvintare. c-ici mdmori+, graiul si starea ihterioara

\iaJ.""'"."-"a ;I Din aceste scurte intilniri cu Pirintele Paisie multe

sLflef e---s=auf id$tit,nnulte*intreb-adlffaraspurlq-49--f-9stdil"gut", multi calugiri si credinciogi s--.u folosit de

Cfnd ieseam din chilia lui,-f,gritele Paisie;:i,ffi

quis"#i;uii"i'"r'*:'Sa-ne jnrilnrill'!111f:*:ll^Y,"#;ilil; ti;;;;"*: "Noi vrern si ne intilnim cu totii in

Rai. De ce doriti si ne intilnim l+-u$a Raiu-lui?"' Iar

; ;ili .. u p " n a. u cu-Bge-ide-stblin"dele : " S e ne- r g'd'em

DUHOVNICUL

deschida gi nguA, fi i lor sii, porfi le cele incuiate ale multdorituiui Rai.

Din simbata aceia binecuvintati de octombrie, can-dela Si luminiri le nu s-au mai stins famormintul PirinteluiPaisie. Cimitirul Ministir i i Sihistria este de atunci un locparci mai sfint, de pelerinaj, de rugiciune gi de imbirbitareduhovniceasci a fi i lor sai atit de iubil i, ramagi acum farapastor.

D-Ip4-4-0--d.e--z-4s' s av ir g in d u - i - se to ata rin du i a I acuveniti, UruLl rlin"tre:rsen-iEii sai apropiali se rug a

l]gggl :ilr.==gh-1-li a J atinlelu i Pai sie - D e o bo s e al h, a af i p itputiningenunchi, SLl.:a -vazu-t+e batr"inulimbr ,c-ffi, stind la marginea patului siu, c.l-cruggaill.,GinA, unde zicuse in suferinfa gase ani de zile,qi plingind. Ucenicul intristat, i-a sirutat crucea gi mina,si l-a intrebat: "De ce plingi, Parinte Paisie? Te doarece.ra?". Iar el i-a rispunst "Nu" dragii mei._ .uupljpgeti, @i, de ajuns_laR-ai. O. cita nevoieSi cit are sufletul atunci !q!-pllgi-tu.pgnltu-Iiggeis-r, cine sa te plinga dupd moarte?-

numai acela ptinge. V-eigg cum_trege timpul?! Vai, vai, sanu vi tteeeti tlmpul farl folos, cii nu-l mai intilniti. Ceputefi face asttrzi, facefi, gi nu aminatipg1lgne, ci nu $timdaci mai ajungem pin4 atuncilmare ggqg,u-lui,n ! po-tr as.oun de nim ic. . . .

cu-9ere _facj- acel trrcru. D ore gti. f f i . - _ _ , _ _ _ _ - 4

si p I ac i o amenilor saul_uiDunnnezeu?este scumD Raiul si tare-

lllgre ate-fiesffe Pentru-el.dragi i mei" .

131130 PARINTELE PAISIE

lor, $i viafa lor, 9i sfirsit bun le daruie$te' iar dincolo' un

colti$or de rai Ie rinduie$te, ca binecuvintat e$ti in veci'

Amin ! " .

lnal-aisi,

]ia"tjiJ5 ':P:.lHiD-ogtutgi, ce-1.e.ni- aiutot Sfin+ilor' pUD

ui, gi llu ne lasa El

e s t e g r e u ! " - - - ^ r ^ J - - L ^ . , , .

d zodizilLsi de-18 octom-brie--1990' marele duhovnrc

Paisie Olaru, i!-fU$q S.ejBro'ape 94 de 'ani' si-a dat

sufletul in miinile lui Hristos' insotit de -doi din ucenicii

sai apropiati. Un sfirsit linistit $i binecuvintato ca un somn

Jui.., pe c'are si l-a pregitit din tinerete si il a'$tepta cu

atita dor.Sjgrhiti, ?o octomhrie' a fostpetrecutpeultimul dru*

de-mii-de-u*i"i-*'t ugAtt $i m ireni' culuminAri aprinse

in miini si de un sob"or-mare de preoii' iq-fruqlg-su-Inaltd f : -. : f - - r f\ ^ ̂ i a I t/t i trnnol i tu I MoldoYeisi Ett9.9:tilr9i.' PreaS{inlitul Dar-ttet' vrrry =-

I" *;tt.tl pt"f*L al clopotelor' s-a vorbit "T:li:lil' ::

au vf,rsat lacrimi si s-au inlltat rugf,ciuni fie.rbinti la

Dumnezeu. In acelaqi timp, slujba inmormintlrii avea si

atmosfera sacra a unei zile de praznic Si db mare sperantA'

" c-uPrinscse 1e -tlf1 :rci

pTint"f" n*tru Paisie, care ne vorbise o viatf, intreagd

d e s p re R ai, -d,e-s prg luc trria-unidle u Hr isto s' mt'rl9Q ?€ um

la-cer a' c4 prin rugiciunile lui sf, ni se

afarf,! Fini aici

C_a nu anii ne ajutd

CUPRINS

r e f a I a Oe t .P .S .Oan ie l ,Mitropolitul Moldovei $i Bucovinei . . .

l n t roducere ,de Arhimandri tu l loanichie B6lan

Convorbirea Tnt?iaConvorbirea a douaArhirnandr i tu l Cleopa l l ie,

despre leroschimonahul Pais ie Olaru 77Scrisori 9i invdtdturi duhovnice$ti:

a. Scr imri adresate de leroschimonahulPais ie Olaru, Arhimandri tu lu i Victor inOanele staretul Mindstiri i Sihistria . . . . 85

b. Scr isor i a le leroschimonahului Pais ie Olarucd t re f i i i sd i duhovn iceg t i . . . . . : . . . . . . 88

c. Sfaturi duhovnice$ti scrise cdtre fi i i s6i' duhovn iceg t i , c i l ugdr i g i m i ren i . . . . . . . 97

d. Sfaturi gi invalSturi duhovnicesti orale,pds t ra te in memor ia ucen ic i lo r s i i ,cdlugdr i g i mireni 100

Ult imele cuvinte ale Pdr intelui Pais ie despreRa i . . . . . . . . : . . 129

57

48

Redacton Pr. Nicolae Dascdlu' llun de tipar: aprilic 1993

Apirut: 1993Formal 16 / 6l X 86

Tiparul cxccutat la:Tipografia nritropolitani TRIN ITASlllilniistirea (iolia - lUiinistirea Neamt

n=q--a-r---'--6ti- ' *'"

lslrN 973-9620t"0-9