+ All Categories
Transcript
Page 1: Pachetul Teoretic ABA

ABA- PACHETUL TEORETIC

1

Page 2: Pachetul Teoretic ABA

AUTISMUL DIN PUNCT DE VEDERE COMPORTAMENTAL

Autismul este observabil doar in acord cu comportamente observabile

Aceste comportamente pot fi impartite in comportamente care sunt manifestate in

exces si comportamente care sunt deficitare.

Comportamente in exces:

comportamente autostimulative

comportamente autoagresive

agresiune

comportamente obsesive

compotament isteric

Comportamente deficitare:

limbajul

socializarea

jocul

comportamente de auto-ajutorare

cognitiv

Utilizand tehnica comportamentalista , compotamentele care sunt in exces pot descreste

si comportamentele deficitate pot fi crescute.

CONDITIONAREA TERMINOLOGICA:

In cadrul interventiei comportamentaliste , se pot identifica 3 tipuri de invatare care

sunt: Conditionare clasica, conditionare operativa, invatare observabila.

In sedintele aplicate de exemplu in clasa, la spital sau acasa, programele se bizuie pe

operarea, conditionarea operativa. Analiza Aplicata a Comportamentului ABA se ocupa

de comportamentele care se intalnesc in mediu si care au efecte ce afecteaza buna

desfasurare a actunilor viitoare.

2

Page 3: Pachetul Teoretic ABA

Relatia dintre comportament si mediu este descrisa de principiile conditionarii

operative .Aceasta are trei componente:

A-ANTECEDENTELE

Antecedentele sunt stimulii care apar inaintea comportamentului, deci este ceva ce apare

chiar ininte de observarea comportamentului.

B- COMPORTAMENTE

Comportamentul este actul pe care individul il face.

C- CONSECINTA

Consecinta este evenimentul ce are loc imediat dupa comportament.

Tabelul urmator (KAZDIN 1994) ofera exemple de antecedente, comportamente si

consecinte ce se intampla in viata de zi cu zi.

Antecedent Comportament Consecinta

Suna telefonul Raspunde la telefon Vocea altei persoane la

celalalt capat

Semn de la un prieten Apropierea de prieten Vizite si discutii

Sarcina din partea parintelui

pentru copil, sa-si faca curat

in camera

Copilul strange jucariile Premii si permisiuni

Avertisment de a manca

adecvat

Mancatul Greata si voma

Pentru a dezvolta programe care pot influenta comportamentuol cu succes, este necesar

sa intelegem antecedentele si consecintele care influenteaza comportamentul si cum

opereaza ele.

3

Page 4: Pachetul Teoretic ABA

Procesualitatea invatarii

Procesualitatea invatarii este o teorie care utilizeaza conditionarea operativa.

Aceasta metoda de invatare este adeseori utilizata la copiii cu autism si alte dificultati.

Proba discreta are o legatura directa cu componentele conditionarii operative, pe care le

vom descrie mai jos.

Proba discreta este formata din:

SD -------------------------------------- R ------------------------------------ SR

(Stimul discriminativ, comanda) (Raspuns) (Recompensare)

SD (Stimul discriminativ) = Antecedent

R (Raspuns) = Comportament

SR (Recompensare) = Consecinta

Cand predam, aceasta este metoda care trebuie folosita intotdeauna.

Folosind procesualitatea invatarii obtinem:

comportamentele pot fi manipulate si schimbate intr-un mod sistematic

copilului ii este clar ce se asteapta de la el si ce se va intampla in procesul

de invatare

perseverenta printre profesori este mentinuta

sistemul de colectare a datelor este simplu

evaluarea progresului poate fi intreprinsa in mod obiectiv

COMPONENTE ALE PROCESUALITATII INVATARII

4

Page 5: Pachetul Teoretic ABA

SD-ul (Stimulul discriminativ, Comanda)

Instructiuni sau intrebari date copilului, ex. Semn, Ce este?

Indica copilului ca un raspuns este asteptat si ca recompensa este disponibila.

Trebuie sa fie data cu vocea putin ridicata si mai autoritara decat vorbirea curenta,

in special in stadiile incipiente ale programelor.

Nu trebuie sa se faca uz de un limbaj nefolositor. SD-ul trebuie sa fie acelasi in

timpul invatarii.

Numele copilului nu trebuie folosit inainte de a i se da SD-ul.

Nu trebuie sa fie recompensat inainte de terminarea probei.

SD-ul pentru fiecare program pe care copilul il face este inregistrat in foile de

colectare a datelor. Acesta ar trebui tinut la zi, astfel incat tutorii sa fie constanti si

astfel copilul sa nu fie confuz pentru ca oamenii folosesc instructiuni diferite.

R – Raspunsul

Acesta este comportamentul copilului ca raspuns de urmare al SD-ului.

Criteriul pentru un raspuns corect la un SD dat este acceptat ca fiind singurul

raspuns corect, ex. SD= Fa valuri! R= Copilul isi ridica mainile si le misca dintr-o

parte in alta.

Copilul are la dispozitie 3-5 secunde sa raspunda, altfel este considerat un raspuns

gresit. Aceasta nu se include cand se calculeaza rata succesului.

Nici un alt comportament nu trebuie indeplinit in timpul raspunsului, cum ar fi

comportamentele auto-stimulative.

SR – Recompensa

5

Page 6: Pachetul Teoretic ABA

Aceasta este o consecinta pozitiva oferita atunci cand copilul demonstreaza un

raspuns corect.

Urmeaza intotdeauna un raspuns corect, imediat. Nu trebuie sa existe un timp de

amanare in oferirea recompensei, in stagiile de inceput ale programelor.

Oferirea de recompensa, ca si consecinta imediata a raspunsului corect va creste

probabilitate ca acest comportament adecvat sa se intample din nou.

Recompensa este oferita ca urmare a unui raspuns corect si nu ar trebui sa fie

disponibila cu nici o alta ocazie. (Aceasta inseamna ca lucrurile pe care copilul le

primeste ca recompensa, ar trebui sa fie scoase din folosirea lor curenta.)

Lucrurile pe care un copil le gaseste recompensatorii variaza de la copil la copil,

asa ca acestea trebuie alese in functie de preferintele individuale.

Recompensele trebuie sa fie usor de oferit, si sa fie luate repede, deci

recompensele pe baza de hrana trebuie sa fie potrivite pentru a fi mancate repede.

Recompensele verbale trebuie sa aiba un ton foarte diferit fata de SD si de NU-ul

informativ. Trebuie sa fie cu un ton vesel si entuziasmat.

Cantitatile mai mari de recompense vor avea efecte mai mari, dar pot cauza

stationarea.

Varierea recompenselor este esentiala, deci aceeasi mancare, jucarii, si

recompense verbale nu trebuie utilizate mereu.

Recompensele trebuie variate.

Exista diferite tipuri de recompense: pozitive, negative, primare, secundare.

NU-ul informational

Este folosit ca o consecinta imediata la un raspuns gresit sau un non-raspuns.

Este folosit doar atunci cand copilul a masterat programul respectiv pentru a fi

sigur ca acel copil stie raspunsul.

Folosind cuvantul NU inseamna ca acel copil stie ce este corect si ce nu este

corect si-l ajuta pe copil sa discrimineze intre raspunsuri diferite.

6

Page 7: Pachetul Teoretic ABA

Folosind cuvantul NU inseamna ca tutorii sunt consecventi in a aplica consecinta

la un raspuns incorect sau un non-raspuns.

Cuvantul NU trebuie spus cu o voce calma si neutra.

RECOMPENSAREA

Definitie

Principiul recompensarii se refera la cresterea in frecventa a raspunsului, cand

raspunsul este imediat urmat de o anumita consecinta.

Recompensarea este un eveniment pozitiv, ca urmare imediata la un

comportament.

Este definita de faptul ca va creste frecventa comportamentului pe care l-a

urmat.

Daca frecventa comportamentului nu a crescut dupa recompensare inseamna

ca acea recompensare nu este recompensatorie.

Recompensa nu este acelasi lucru cu premiul, deci premiul este un eveniment

pozitiv ci o sarcina pozitiva pe care o primeste cineva ca urmare a unui lucru

bine facut. Dar premiul nu va creste neaparat frecventa comportamentului.

7

Page 8: Pachetul Teoretic ABA

Recompensa Pozitiva si Recompensa Negativa

Amintiti-va ca toate recompensele cresc frecventa comportamentului.

Recompensa Pozitiva

Se refera la cresterea comportamentului si la cresterea frecventei raspunsurilor si

este urmata de un eveniment pozitiv.

Recompensa pozitiva, in termeni simpli, poate fi tradusa ca un eveniment

favorabil, dat ca urmare a unui raspuns.

Evenimente pe care unii le vad ca neplacute pot fi pentru altii recompense

pozitive. De exemplu, atunci cand tipam: Opreste-te! Sau oprirea fizica

pot fi in unele cazuri recompensari ale comportamentului.

Cateva exemple de recompense pozitive din viata de zi cu zi sunt: Faptul

ca, castigam la o masina cu maneta, salariile, cineva vorbeste cu tine cand

raspunzi la telefon.

Exemple de recompense pozitive pentru copii sunt: jucariile, dulciurile,

imbratisarile si premiile.

Recompensa Negativa

Se refera la cresterea frecventei comportamentului prin indepartarea unui

eveniment neplacut imediat dupa ce comportamentul a fost indeplinit.

Recompensa negativa se refera la o situatie cand cineva asteapta un

eveniment pe care il gaseste neplacut, dupa un raspuns pe care il da, acest

eveniment este dat la o parte.

Deci in anumite situatii este probabil sa dea acelasi raspuns din nou.

Indepartarea acestui eveniment neplacut trebuie sa cauzeze o crestere a

comportamentului, altfel nu este o recompensa.

8

Page 9: Pachetul Teoretic ABA

Recompensa negativa nu trebuie confundata cu pedeapsa.

Cateva exemple de recompense negative din viata de zi cu zi sunt: cand un

parinte cicale copilul sa-si faca curat in camera (eveniment negativ),

copilul isi face curat in camera (raspuns/comportament), si parintele se

opreste din cicalit (recompensa negativa) sau cand un copil plange si tipa

la parintele sau sa il ia in brate (eveniment negativ), parintele isi ia in brate

copilul (raspuns/comportament), copilul se opreste din plans (recompensa

negativa pentru parinte). In al doilea exemplu, parintele este recompensat

pentru ca copilul se opreste din plans. Oricum, data viitoare cand copilul

va vrea sa fie luat in brate, va tipa din nou ca urmare a recompensei pe

care a primit-o fiindca a tipat, recompensa aceasta a fost faptul ca a fost

luat in brate.

Ca exemplu de aplicare la copil este atunci cand copilul vrea sa-si

indeparteze jacheta pentru ca ii este cald (eveniment negativ), dar are

nevoie de ajutor, la inceput copilui s-ar putea sa tipe, acest tip de

comportament nu este unul pe care am vrea sa-l crestem, deci ar trebui

ignorat. Copilul spune “Ajuta-ma” (raspuns/comportament), Printele/

tutorele il ajuta atunci sa isi dea jos jacheta (recompensa negativa) dar

acest comportament va creste probabilitatea ca copilul sa spuna “ajuta-

ma”si data viitoare cand va avea nevoie de ajutor.

Scopul acestui program este fapul ca trebuie sa folosim mai des

recompensa pozitiva (exemplele de acum in colo vor fii numai de

recompense pozitive)

RECOMPENSE PRIMARE SI SECUNDARE:

Recompense primare:

Cunoscute si sub numele de recompense “neconditionate” pentru ca nu au conditii

clare de recompensare, pentru ca ele sunt evenimente natural recompensatoare.

Exemple de recompense primare sunt hrana si apa

9

Page 10: Pachetul Teoretic ABA

Recompensele primare se poate sa nu fie recompensatoare de fiecare data , daca

cineva spre exemplu a mancat foarte mult nu va mai privi hrana ca pe o

recompensa.

Recompensele de natura primara sunt folosite foarte mult in stagii primare ale

terapiei si sunt urmate intoadeauna de recompense secundare.

Recompensele secundare

Cunoscute si sub numele de recompense conditionate pentru ca acest tip de

recompense au criterii clare de aplicabilitate si copilul a invatat sa le gaseasca

recompensatoare.

Comparand evenimente care nu sunt initial recompensatoare cu evenimente care

sunt in mod natural recompensatoare , evenimenul dintai va castiga proprietatile

unei recompense (strans tichete cu premiul mancarii, tabla cu recompense)

Exemple de recompense secundare sunt :tichetele, cartonasele, premiile verbale.

Recompensele diferentiate

O aproximatie foarte apropiata a raspunsului ar trebui recompensata

Raspunsurile care nu se afla insa foarte aproape de raspunsul corect nu trebuiesc

recompensate.

Criteriul pentru raspunsul corect trebuie respectat de toata lumea, si dupa aceasta

trebuie oferita recompensa.

10

Page 11: Pachetul Teoretic ABA

PROMPTUL (AJUTORUL)

Promptul este modul in care il invatam pe copil cum sa indeplineasca cerinata,

sarcina.

Il promptam pe copil astfel incat sa aiba succes in realizarea sarcinii si astfel sa

primeasca recompensa.

MODURI DIFERITE DE PROMPTARE:

Promptul fizic:

Este ghidajul fizic pe care copilul il primeste pentru a i se arata cum trebuie sa faca un

anumit lucru. Acesta pate fii de tipul: punem mana noastra deasupra mainii copilului

asa incat sa-i aratam cum se bate la toba.

Demonstratia:

Acest tip de prompt cuprinde imitatia :inainte de asta copilui trebuie insa sa mastereze

programul de imitatie . Demonstratia include tutotele care indepluneste sarcina .

Reusita recenta:

Cresteti viteza cand promptati, cand obtineti un raspuns corect dati imediat un alt SD,

daca copilul a avut o experienta asa recenta a unui raspuns corect si a fost

recompensat adecvat pentru el, inseamna ca va raspunde corect din nou.

Promptul prin pozitie:

Itemul corect este plasat mai aproape de copil.

Legatul de un program cunoscut:

Folosind ceva ce copilul stie deja il vom ajuta sa raspunda corect . De exemplu:

“Atinge rosu”, copilul atinge rosu si este recompensat, apoi imediat intreaba “Ce

este?” si copilul va raspunde “rosu” si il recompensam.

Instructii verbale:

Ii dam copilului instructii verbale astfel incat sa realizeze sarcina “punem cubul verde

pe cel rosu”.

11

Page 12: Pachetul Teoretic ABA

Inflexiunea vocii:

Punand accent pe cuvantul cel mai important din SD , putem astfel indica ce parte a

Sd-ului conteaza “Arata ceasca MARE”

Altele:

Exista si alte tipuri cum ar fii gesturi, aratat, privitul.

CAND SA FOLOSIM PROMPTUL:

Cand raspunsul este complet nou pentru copil, atunci raspunsul trebuie promptat

de cateva ori la rand (aceasta este numita promptare masiva).

In general promptul trebuie sa fie facut cat mai aproape de SD, daca este posibil

in acelasi timp.

Cand raspunsul a fost promptat de mai multe ori la rand, si copilul incepe sa-si

dea seama de raspunsul corect, promptul trebuie scazut.

Cand scadem promptul in intensitate promptul poate fi de exemplu pana la

jumanate , pentru ca el sa faca continuarea singur, sau un prompt mai putin

intruziv (mai discret) poate fi folosit ca o metoda de scadere in intensitate a

promptului.

Daca o sarcina a fost masterata , deci suntem siguri ca copilul stie sa o faca, atunci

promptul va fi dat dupa doua raspunsuri incorecte. Aceasta este cunoscuta ca

metoda NU-NU-PROMPT.

Copilul nu trebuie sa dea mai mult de 2 raspunsuri incorecte la rand fara sa

primeasca prompt.

REGULI PENTRU PROMPTARE:

Folositi promptul cel mai putzin intruziv (detaliat):

Ex:daca un copil poate sa imite este bine sa folosim un prompt imitativ decat unul fizic ,

pentru ca in promptul prin imitatie copilul indeplineste sarcina mai mult singur.

Trebuie stabilita ierarhia prompturilor:

Aceasta inseamna ca promptul trebuie folosit initaial, la inceputul programului cand

copilul nu stie sa indeplineasca sarcina respectiva, apoi vom scadea din intensitate

promptul respectiv.

12

Page 13: Pachetul Teoretic ABA

Ex:cand invatam un copil cum sa imite batutul din palme, promptul initial va fi unul de

natura fizica, apoi cand copilul incepe sa faca o parte a sarcinii singur , promptul devine

doar o mana care ii face semn cum sa inceapa, apoi ultimul prompt poate fi doar

atingerea usoara a uneia dintre palme, ininte de scoaterea promptul definitiv.

Scadeti in intensitate promptul cat mai curand posibil:

Aceasta este o metoda prin care evitam ca, copilul sa devina dependent de prompt chiar

daca face sarcina si singur.

Exemplul de mai sus ne arata cum poate fi scazut in intensitate un pormpt.

Faceti intoadeauna prompt dupa doua raspunsuri incorecte:

Daca sarcina este masterata , copilului i se spune “NU” dupa un raspuns incorect ,

dupa doua raspunsuri negative consecutive faceti prompt pentru raspunsul corect.

Ex: un copil stie comanda “ridica-te”, dar nu o indeplineste spunem “NU”, mai dam

odata comanda, copilul iar greseste, spunem “NU”, dam din nou SD si promptam

raspunsul corect.

Folosim regula nu-nu-prompt pentru aceeasi sarcina de cate ori este nevoie in

decursul unui sitting:

Aceasta este tot pentru a se stabili daca copilul este acum capabil sa indeplineasca

sarcina fara primpt.

Ex:folosind exemplul de mai sus, daca copilul nu indeplineste nici acum asarcina ,

aplicam aceeasi regula, dupa un nu-nu-prompt copilul este lasat singur sa indeplineasca

comanda.

Recompensati si raspunsurile care au avut nevoie de prompt:

Trebuie sa diferentiem. Cand facem prompt pentru o sarcina noua trebuie sa oferim

recompensa mare . Cand facem prompt pentru o sarcina masterata nu trebuie sa oferim o

recompensa mare (ci una minimala)

Ex: in exemplul cu nu-nu-prompt copilul primeste dupa prompt doar recompensa “bine”

Testati sarcina promptata mai tarziu in acelasi sitting:

Daca copilul nu a indeplinit corect o sarcina masterata , si a trebuit promptat, o testam

imediat dupa aceea si o mai testam mai tarziu in timpul lectiilor.

13

Page 14: Pachetul Teoretic ABA

Evitati prompturile neintentionate:

Ex: dam comanda “atinge masina: si fara sa vrem ne uitam la masina.

Modelarea

Modelarea este o metoda care se foloseste pentru a invata comportamente care s-ar

putea sa nu apara niciodata, aceste comportamente nu pot fi promptate sau recompensate.

Un comoprtament bun, adecvat este achizitionat prin recompensarea pasilor mici pe

care ii face copilul in achizitionarea lui, in loc sa-l recompensam la sfarsitul

comportamenului.

Raspunsurile care sunt similare cu scopul final sunt recompensate si in acest fel

ele vor creste.

Aproximarea succesiva pana la scopul final inseamna ca acesta poate fi

achizitionat.

Acele raspunsuri care nu sunt similare scopului final nu trebuie recompensate si

astfel sunt exterminate.

Acesta metoda este folosita adesea la programul de imitatie verbala.

Ex: program:Imitatie verbala.

Scop:copilul sa spuna Ahhh

SD: spune Ahhh

Procedura de modelare:

SD: spune Ahhh

R:uahuh (recompensare puternica pentru ca cuvantul spus are alaturarea de litere pe care

dorim sa il invatam pe copil la mijloc)

SD: spune Ahhh

14

Page 15: Pachetul Teoretic ABA

R:uh

(recompensa mai mica pentru ca tutorele stie ca acest copil a putut spune uahuh ca

raspuns si ca acesta din urma este mai aproape de raspunsul corect. Faptul ca facem o

diferentiere intre nivelul de recompensare pentru cele doua raspunsuri il face pe copil sa

stie care este raspunsul pe care il dorim de le el.)

SD: spune Ahhh

R:uahuh

(recompensa puternica din nou pentru ca acesta este raspunsul cel mai aproape de cel

corect pe care l-am putut obtine pana acum.)

La acest stagiu al invatarii, Tuorele trebuie sa continuie sa recompenseze copilul pana

raspunsul pe care il dorim (nu cel corect dar cel care se apropie de cel corect )se

stabilizeaza. Apoi trebuie sa scadem recompensa in intensitate pentru ca, copilul sa isi

schimbe raspunsul pentru a obtine iarasi recompensa cea mai puternica.

SD:Spune Ahhh

R: uahuh

(recompensa scade in intensitate)

SD:Spune Ahhh

R:uhahhh

(recompensa creste in intensitate pentru ca acest raspuns este si mai aproape de cel

87

Cand si acest raspuns devine constant se scade si aici recompensa.

SD: Spune Ahhh

R: uhahhh

(recompensa scade in intensitate)

SD: spune Ahhh

R: uhahhhhhhhhhh

(recompensa scazuta pentru ca acest raspuns se indeparteaza de raspunsul corect mai mult

decat ultimul sau raspuns)

SD: spune Ahhh

15

Page 16: Pachetul Teoretic ABA

R: Ahhh

(recompensa foarte puternica pentru ca copilul a indeplinit comanda ceruta)

Cand despartim activitatea in etape s-ar putea sa fie situatii cand promptul poate fii folosit

cand copilul se apropie mult de activiatea ceruta. De exemplu cand copilul spunea

“uhahhh” Tutorele putea recompensa copilul foarte repede dupa raspuns astfel incat

recompensa sa fie data imediat dupa Ahhh, in loc sa lasam copilul sa mai repete odata

uhhh.

INLANTUIREA

Inlantuirea este deasemenea o metoda care este folosita pentru a invata comportamente

noi care nu apar niciodata si care nu pot fi promptate ca un intreg pentru ca intregul

comportament este foarte lung si complex.

O secnenta de raspunsuri se referea la o inlantuire.

Inlantuirea inseamna faptul ca Activitate pe care dorim sa o invatam este fragmnentata

in parti mai mici pe care le vom invata si primpta pe rand.

Procedura este sa identificam pasii actiunii respective , acest lucru senumeste Analiza

actiunii.

Exemple de fragmentare a actiunii.

Comportament: spalatul pe maini

1. ridicarea manecilor

2. dam drumul la robinet

3. punem mainile sub apa

4. luam sapunul

5. frecam mainile

6. clatim mainile

7. inchidem robinetul

8. ne stergem pe maini

Pe masura ce copilul indeplineste singur una dintre secventele actiunii incepem sa

scadem promptul pentru aceasta. Ex: Tutorele face prompt fizic la inceput pentru

16

Page 17: Pachetul Teoretic ABA

ca , copilul sa isi ridice manecile.Acest prompt scade in intensitate cand copilul

face singur actiunea respectiva . Cand copilul a masterat aceasta secventa incepem

sa scacadem promptul pentru deschiderea robinetului. Astfel facem cu toate

secventele actiunii, pe rand.

Initaial fiecare secventa a inlantuirii este recompensata , in loc sa recompensam

faptul ca el poate indeplinii toata actiunea pana la capat.Asta pentru ca fiecare

parte a inlantuirii trebuie invatata temeinic si astfel recompensata.

De obicei cand il invatam o asemenea inlantuire de actiuni vom avea o singura

parte a intregii inlantuiri ca scop. Ex: astazi avem scopul sa il invatam pe copul sa

inchida robinetul.

Restul inlantuirii va fi promptat si secompensat , fiecare secventa pe rand , apoi

scadem promptul pentru segventa respectiva.

Cand copilul indeplineste intreaga inlantuire singur ii oferim o recompensa

substantiala la sfarsitul inlantuirii

TIPURI DE INLANTUIRI:

Inlantuirea timpurie:

Invatatul incepe cu primul pas al secventei, apoi trecem la al doilea, apoi la al

treilea si asa mai departe.

Ex: pentru exemplul cu spalatul pe maini, ridicatul manecilor trebuie invatat primul,

in timp ce restul pasilor vor fi promptati la maxim, cand ridicatul manecilor este

masterat si copilul il face fara prompt , atunci trecem la secventa urmatoare.

Inlantuirea tardiva:

Acest tip de inlantuire incepe procedura de invatare cu ultimul pas al inlantuirii apoi

cu penultimul si asa mai departe.

Ex: constructia unui tren din cuburi si impinsul lui

Secventializare:

1. punem prima si a doua piesa a trenului impreuna

2. punem si a treia piesa

3. punem piesa a 4 a

4. punem trenul pe covor

17

Page 18: Pachetul Teoretic ABA

5. impingem trenul prin camera.

Pentru a invata aceasta actiune prin intermediul inlantuirii tardive vom prompta la

maxim initial toata actiunea si vom aplica procesul de invatare doar pentru impinsul

trenului prin camera. Cand acesta parte este masterata, copilul va invata sa puna

trenul pe covor si sa-l impinga.

Inlantuirea tardiva este cel mai folosit tip de inlantuire pentru ca permite ca lantul sa

fie completat de catre copil de fiecare data si pentru ca copilul nu va fi recompensat

pentru toata segventa de fiecare data.

Unele inlantuiri nu se preteaza la aceasta metoda asa este si exemplul cu spalat pe

maini.

Avantajele inlantuirii (secventializarii)

metoda este aceeasi la toti tutorii

copilul are succes pentru ca actiunea este secventializata in actiuni mici

comportamentele complexe pot fi invatate intr-un mod sistematic

Dezavantajele secventializarii

poate dura mult timp sa-l invatam pe copil comportamente adecvate folosind

aceasta metoda , oricum partile componente pot fi invatate rapid.

IMPORTANT: Diferenta dintre modelare si inlantuire consta in faptul ca in

modelare stagiile peste care trecem cu invatarea nu mai sunt cerute in

comportamentul final in timp ce la inlantuire toate stagiile masterate sunt cerute in

comportamentul final.

PROCESUALITATEA INVATARII

18

Page 19: Pachetul Teoretic ABA

Cand un copil nu stie cum sa indeplineasca un o anumita activiate (pe care o cerem),

toate metodele de mai sus ne invata cum sa procedam cand il invatam pe copil o sarcina

noua. Procesualitatea invatarii pe care trebuie sa o urmarim pentru tehnicile de mai sus

este:

1. Calea corecta

2. discriminarea

3. calea extinsa

4. rotatia cunostintelor

Acesti pasi pot fi folositi sau nu, depinde de copil

Calea corecta:

Aceasta inseamna actiunea repetata, ceea ce presupune faptul ca dam acelasi SD de

mai multe ori.

Aceasta metoda trebuie folosita numai atunci cand sctiunea este noua

Initial toti pasii sunt promptai pentru ca, copilul sa stie ce sa faca

Scadem promptul in intensitate pana cand copilul stie calea corecta pentru a

indeplini actiunea fara nici un fel de prompt

Cand copilul indeplineste 90-100% din actiunile cerute inseamna ca putem

trece mai departe (ideal este ca el sa indeplineasca 9 comenzi din 10 dar se

poate si 5 din 5)

EX: Program: receptiv instructii

Program in curs: a face valuri

Prompt: demonstrarea actiunii

SD: Fa valuri

R : copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa

SD: : Fa valuri

R:copilul face valuri (cu prompt maxim)

19

Page 20: Pachetul Teoretic ABA

Recompensa

SD: Fa valuri

R:Copilul face valuri (cu prompt maxim)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (cu promptul redus la jumatate)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (fara prompt)

Recompensa

SD: Fa valuri

R: Copilul face valuri (fara prompt)

Recompensa

Aceasta secventa poate fi facuta intr-un sigur sitting sau in mai multe. Aceasta

depinde de copil. Trebuie insa sa ramanem la acelasi nivel al prompului si trebuie

sa continuam astfel procesualitatea invatarii pana cand putem scadea promptul

pana la nivelul cand nu mai este necesar.

Copilul trebuie sa fie consatant in oferirea raspunsurilor corecte cu o frecventa

de 90-100 % pentru a trece la nivelul urmator.

Spre exemplu daca copilul raspunde corect consecutiv doua raspunsuri dupa

sase raspunsuri cu prompt nu consideram etapa respectiva ca masterata.

DISCRIMINAREA:

Cand un copil incepe un program nou, care il invata un anumit lucru,

initial copilul respectiv se poate sa nu cunoasca nimic despre lucrul

respectiv.

Ex: program: receptiv obiecte

20

Page 21: Pachetul Teoretic ABA

Scopul acestui program este sa-l invatam pe copil sa discrimineze intre mai

multi stimuli, spre exemplu ca obiectul care are 4 roti se numeste masina.

SD: atinge “obiect”

Cand il invatam pe copil un lucru nou il invatam intai sa aleaga dintre mai

multe lucruri si sa discrimineze astfel acel obiect dintr-o multime.Cand ne

referim la exemplul cu masina ne referim la acest prim pas al invatarii.

Procesualitatea invatarii

a) Singur – aceasta inseamna ca masina este singurul obiect de pe masa , pentru ca,

copilul sa invete obiectul respectiv doar prin atingere.

b) Cu un distracor neutru- aceasta inseamna ca masina se afla inca in curs de invatare ( se

cere numai masina) dar pe masa se afla si un distracor neutru pe care copilul nu trebuie

sa-l atinga, de exemplu un cub (3d) .

c) Initial atingerea masinii poate fi promptata fizic, sau tutorele va muta masina mai

aproape de copil pentru a oferi astfel un prompt discret

d) Cand copilul poate identifica masina oriunde s-ar afla ea pe masa avand pe masa in

acelasi timp si un distractor neutru, atunci se poate trece mai departe

e) Este important ca atunci cand pe masa se afla mai multi itemi acestia sa fie mutati in

pozitii diferite , pentru ca sa fim siguri ca , copilul nu invata pozitia itemului pe masa ci

itemul in sine.

Pana la acest nivel copilul stie deja ca va primi recompensa doar daca

atinge masina, dar nu stim sigur daca a retinut cuvantul cu care poate

identifica poza . Pentru a fi siguri ca stie exact care poza care se asociaza

cu cuvantul masina trebuie sa trecem aceasta poza prin procesul

discriminarii impreuna cu alte poze pe care el le stie si pentru care va fi

recompensat daca le recunoaste

Acesta este nivelul urmator. De exemplu punem masina pe masa impreuna

cu un elefant.

21

Page 22: Pachetul Teoretic ABA

PROCESUALITATEA INVATARII:

a) obiectul sigur pe masa[‘’[-

b) impreuna cu un distractor neutru

c) folosind obiectul respectiv ca distracor pentru invatarea unor obiecte noi

d) cand copilul respectiv devine constant in raspunsuri corecte trebuie sa trecem la

pasul urmator

La acest nivel copilul trebuie sa discrimeineze obiectul invatat in conditii foarte

specifice.

ROTIREA ALEATORIE A CUNOSTINTELOR (RANDOM ROTATION)

Rotirea aleatorie a cunostiinetlor inseamna ca doua raspunsuri pe care

copilul le stie pot fi cerute aleatoriu si copilul le va sti, va discrimina intre

ele.

Pentru ca acest nivel sa fie atins trebuie sa facem discriminarea intre cei

doi itemi (sa fie capabil sa alterneze raspunsurile corecte si dand Sd-uri

diferite) si acest lucru sa fie invatat sistematic.

Aceasta invatare sistematica trebuie indeplinita prin descresterea

succesiva a promptului si cerinta aleatorie de a atinege diferitele obiecte

de pe masa. Acest proces se numeste Identificarea aleatorie a

cunostiintelor

Rotirea aleatorie a cunostiintelor ( Random rotation):

Ex:masina si elefantul se afla amandoua pe masa

ARATA! elefanul (prompt maxim) ARATA!

Atinge elefanul (prompt redus la jumatate)

Atinge elefanul (promptul redul la un sfert)

Atinge elefantul (fara poompt)

Atinge elefanul (fara prompt)

/7

Atinge masina (Prompt maxim deoearece acesta este un comportament nou

(discriminarea) si astfel acest comportament creste in intensitate)

22

Page 23: Pachetul Teoretic ABA

Atinge masina (prompt redus la jumatare)

Atinge masina (prompt redus la un sfert)

Atinge masina( fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

(Pana la acest stagiu copilul a fost promptat pentru a discrimina descrescand intensitatea

de la prompt masiv si maxim pana la a face comportamentul adecvat si corect fara

prompt, pasul urmator este schimbarea de la un item la altul, promptul folosit pentru a

alterna trebuie redus dupa cum urmeaza)

Atinge elefantul (prompt redus la jumatate –in plina descrestere)

Atinge elefantul (prompt redus la un sfert)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (prompt redus la jumatate- in plina descrestere)

Atinge masina(prompt redus la un sfert)

Atinge masina (Fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

( Din nou in cadrul fazei urmatoare promptul trebuie sa fie redus)

Atinge elefantul (promptul redus la un sfert)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (promptul redus la un sfert)

Atinge masina (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

(La urmatoarea schimbare nu se va mai folosi nici un fel de prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge elefantul (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

Atinge masina (fara prompt)

La acest stagiu copilul a aratat ca poate discrimina intre un elefant si o masina si

ca poate sa isi orienteze atentia cand asupra uneia , cand asupra altuia.

23

Page 24: Pachetul Teoretic ABA

Acest stadiu trebuie sa fie consistent si constant in raspunsuri corecte, fara prompt

inaite sa consideream discriminarea intre cele 2 masterata.

Oice targhet nou trece prin procesul de invatare in procesualitatea invatarii si in rotatia

cunostiintelor.Programul de mai sus ajuta la discriminarea intre 2 stimuli. Al treilea

stimul introdus va fi discriminat folosind aceeasi procesualitate a discriminarii.

Procesualitatea extinsa:

Aceasta metoda este folosita pentru a creste gardual timpul intre prezentarea

itemilor noi, prin prezentarea cunostiintelor masterate deja.

Procesualitatea extinsa poate fi folosita daca un copil intampina dificultati in a

discrimina.

EX:Program: Instructii receptiv

Scopul programului: sa-l invete pe copil sa inteleaga comenzi simple.

Ex: a face valuri.

SD: (instructie) fa valuri

Scop: a face valuri

Comenzi folosite drept distractor (sunt deja cunoscute de copil) Bate din palme,

ridica-te, atinge nasul.Copilul stie deja sa execute aceste comenzi.

SD –scop: fa valuri

SD- distracor: bate din palme

SD- scop: fa valuri

Se va ajunge la scopul propus parcurgandu-se cate un distractor pe rand . Daca copilul va

face discriminarea corect atunci tutorele va introduce cate 2 distracori odata.

SD- scop: fa valuri

SD1- distractor : intinde mainile

SD2-distracor: bate din palme

SD-scop: fa valuri

24

Page 25: Pachetul Teoretic ABA

Daca si acest stagiu este indeplitit cu succes se va trece la extinderea cu 3 distracori

odata si tot asa. In mod normal se poate ajunge pana la 8 SD-uri distractor.

REGULI:

Distractorii trebuie adaugati pe rand , gradual daca copilul intelege si executa

corect, chiar si acelasi sitting . Altfel numarul distractorilor trebuie crescuti in

alte sittinguri. Tutorele trebuie sa lase notite cu cati distracori a lucrat cu

copilul.

Scopul programului este Sd-ul-scop, daca copilul incepe sa greseasca in a

raspunde corect la Sd-ul-scop atunci numarul distractorilor trebuie descrescut.

Daca copulul face graseli la indeplinirea distractorilor trebuie sa ne asiguram

intodeuna ca vom repeta acesti distracori si separat. Distractorul la care

copilul a grasit trebuie repetat mai tarziu.

Ex:daca scopul era extinderea distractorilor cu 3:

Fa valuri-corect

Bate din palme-corect

Intinde mainile-corect

Atinge nasul-incorect

Fa valuri-corect

In aceasta situatie comanda “atinge nasul” va fi repetata intr-un sitting ulterir.

CRITERII DE MASTERARE:

Un item este considerat ca fiind masterat cand copilul este capabil sa discrimineze

itemul respectiv impreuna cu alti itemi in cadrul aceluiasi sitting si sa faca lucrul acesta

aleator.

Pentru a putea fi considerat masterat un program trebuie sa fie:

90-100% corect in sedinte diferite (dimineata si seara, seara si dimineata)

(uneori criteriile pentru masterarea unui program pot sa fie diferite de la copil la copil)

Important! In celelalte programe trebuie sa avem o singura problema in lucru la un

moment dat, se lucreaza una cate una, pe rand.

25

Page 26: Pachetul Teoretic ABA

SCADEREA IN INTENSITATE A COMPORTAMENTELOR

INADECVATE

Programele despre care am discutat pana acum erau menite sa creasca intensitatea

comportamentelor care erau un deficit. Copii cu autism pot avea deasemenea si

comportamente inadecvate, manifestate in exces care trebuie sa scada in intensitate , spre

exemplu scuturarea mainiolr sau comportamente auto-mutilante.

Exista cateva metode de reducere in intensitate a comportamentelor inadecvate .

Aceste metode se aplica comportamentelor care:

Ii distrag atentia copilului de la invatat, sunt repetitive si manifestate lungi

perioade de timp si cu o frecventa crescuta.

Sunt periculoase pentru copil sau alti oameni

Sunt inadecvate din punct de vedere social

Daca un comportament indeplineste un criteriu din cele descrise mai sus , atuci

interventia va fi imediata si constanta.

Interventia este necesara pentru acele comportamente care sunt periculoase sau apar cu

o fracventa ridicata. Nu toate comportamentele pot fi descrescute in intensitate in acelasi

timp, copilul trebuie sa invete sa inlocuiasca aceste comportamente cu unele adecvate si

acceptate social.

Recompensarea si comportamentele indecvate:

Comportamentele inadecvate pot fi recompensate si din acesta cauza au crescut in

intensitate.

Daca copilul primeste o recompensa pentru un comportament inadecvat, acesta va

creste in intensitate atata timp cat este recompensat. Ex: de cate ori un copil tipa el

primeste atentie de la cineva.

Consecinte care par negative pot actiona de fapt ca o recompensa . De ex: de cate

ori un copil loveste pe cineva ii este spus “Nu” cu voce tare. In aceasta situatie

copilul primeste intreaga atentie a cuiva de cate ori loveste pe cineva sau ceva.

26

Page 27: Pachetul Teoretic ABA

Fata persoanei care spune “nu” poate arata haios pentru ca ea incearca sa para

serioasa , aceasta situatie poate actiona ca o recompensa pentru copil.

Alte interventii specifice pot fi utilizate ca mod de descrestere al

comportamentului auto-stimulativ , este insa esential ca aceste tehnici sa

indeplineasca conditiile stadializarii invatarii si tehnicile comportamentaliste ca

reactie la comportamentul copilului. Intodeauna trebuie sa tinem seama de

contitiile in care copilul va fi incurajat sa execute comportamentul din nou., aceste

conditii pot fi: atragerea atentei asupra propriei persoane, sau o consecinta a

cimportamentului pe care copilul o considera pozitiva . De Ex: daca un copil vrea

un biscuite si se aseaza in fata adultului si tipa, apoi primeste biscuitele, este

foarte probabil ca si data viitoare cand va dori un biscuite sa tipe in loc sa

vorbeasca.

DISPARITIA

Disparitia se refera la refuzul de a da recompensa pentru un raspuns recompensat

anterior.

Recompensa pe care un copil o simte atunci cand face un comportament

considerat inadecvat trebuie identificata pentru a o indeparta.

Cateodata recompensa este atentia pe care o primeste de la alti oameni, ca si in

cazul in care un copil loveste pentru a primi atentie, in acesta caz este recomandat

sa nu acordam atentie cand copilul incepe sa faca comportamentul respectiv,

atunci copilul va inceta sa faca comportamentul respectiv si nu il va mai folosi ca

metoda de atragere a atentiei.

Recompensa pentru un comportament nu este intodeuna atentia pe care copilul o

primeste. Trebuie insa sa stim ca nu-i mai acordam atentie copilului nu este

sinonim cu al ignora. De exemplu in copil poate manifesta un comportament

neadecvat: tipa. Adultul ii cere copilului sa taca, uneori poate face asa, dar uneori

prefera sa taca. Interventia este sbsolut necesara atunci cand copulului i s-a spus

sa taca timp de doua saptamanai si nu a avut loc nici o schimbare. Urmatoarele 2

saptamani comportamentul nu este comentat de nimeni din familie. Daca nici in

urmatoarele doua saptamanii coportamentul iandecvat nu scade in intensitate. Nu

27

Page 28: Pachetul Teoretic ABA

trebiue sa acordam nici in continuare nici o atentie comportamentului dar trebuie

sa despartim acest comportament in segvente pentru a intervenii mai eficient .

Trebuie sa aplicam apoi o analiza supra comportamentului de tipul antecedent,

comportament si consecinta . Daca este evident faptul ca , copilul tipa cand i se

cere sa faca ceva (antecedent si comportament) si este adesea urmata de

neacordarea atentiei (consecinta). Deci copilul scapa de cerinta pe care o avem de

la el tipind. Pasul urmator este sa nu-l scutim pe copil de sarcina pe care o cerem

daca el tipa.

Cand copilul primeste ca si consecinta a comportamentului sau inadecvat lipsa de

atentie se poate ca acest comportament sa creasca la inceput in intensitate pentru a

trage si mai mult atentia- aceasta poarta numele de furtuna comportamentala

Furtuna comportamentala apare pentru ca anterior acelasi comportament primea

recompensa , deci nu se mai intampla ceea ce copilul se astepta sa se intampla si

copilul va incerca din rasputeri sa obtina ceea ce era obosnuit sa se intample. Deci

comportamentul va creste in intensitate si in fregventa.

Daca un comportament va fi recompensat cand se afla in stadiul de “furtuna

comportamentala” va ramane la nivelul la care va fi recompensat, deci un nivel

crescut si neconvenabil pentru noi.

Strategia de lucru care a fost abordata pentru a descreste comportamentele

indecvate tebuie sa fie aceeasi la toti membrii echipei, altfel comportamentul nu

va descreste in intensitate, este posibil chiar sa creasca.

Comportamentele care au fost recompensate in mod constant vor fi mai usor de

descrescut in intensitate, iar cele care au fost recompensate inconstant vor fi mai

greu de descrescut in intensitate.

Comprtamentele adegvate pot cadea si ele prada inconsecventei, daca nu

recompensam in mod constant un comportament adecvat este posibil sa

descreasca in intensitate.

Scaderea in intensitate este mai greu de aplicat la comportamentele auto-

stimulative pentru ca acestea sunt mai grau de manipulat pentru ca recompensa

este de natura interna si nu externa.

28

Page 29: Pachetul Teoretic ABA

Recompensa diferentiata pentru diferite comportamente DRO:

Orice comportament care nu este considerat neadecvat trebuie recompensat, astfel

copilul le va face mai des, ele luand locul comportamentului neadecvat. Trebuie

sa recompensam cu orice ocazie comportamentele adecvate. La fel trebuie sa

recompensam si atunci cand copilul nu executa a comportametul neadecvat in

sitatiile in care in mod obisnuit le-ar executa.

Este folositor si pentru comportamente care apar frecvent si pot scadea , marind

peroiada de timp in care comportamentul nu este manifertat.

Ex: comportamentul: copilul isi rasuceste parul intre dagetele aratator si index

Intervenrie: copilul este recompensat la intervale mici de timp ca nu manifesta

comportamentul, aceste intervale cresc in timp.

Recompensarea diferentiata pentru comportamentele incompatibile, inadecvate

DRI.

Unele comportamente care sunt depistate sunt recompensate specific, aceste

coportamente recompensate trebuie sa fie opusul comportamentelor inadecvate.

Comportamenetele care sunt specific recompensate vor creste, inlocuind astfel

comportamentele inadecvate

Ex: comportament: luat papusa si batut cu ea in masa

Interventie: copilul trebuie recompensat sa tina adecvat in brate papusa in loc sa o

loveasca de masa

Folosirea adegvata a DRO si DRI:

Recompensa pe care noi o oferim copilului pentru ca se poarta adecvat trebuie sa

fie mai placuta decat recompensa autostimulativa pe care o are atunci cand loveste

obiectele sau se poarta inadecvat, De exemplu recompensa sociala este de multe

ori prea mica pentru a concura cu recompensa autostimulativa pe care si-o ofera

29

Page 30: Pachetul Teoretic ABA

singur dintr-o activiate cum este flutauratul mainilor in fata ochilor. In acest caz

trebuie folosita o recompensa specifica mai puternica.

Initaial pentru a face un comportament adecvat cu un lucru cu care pana acum

executa un comportament inadecvat va trebui sa-i facem prompt daca copilul stie

deja sa execute cu obiectul respectiv un comportament adecvat.

Aceste interventii DRO si DRI sunt considerate derirectionari ale

comportamentului inadecvat.

Corectarea consecintelor comportamentale:

Prin corectare comportamentala probabilitatea ca , copilul sa se angajeze in executatea

unor comoprtamente inadecvate, pe care nu le dorim, scade.

Corectarea comportamentala inseamna ca , copilul este pus sa indeplineasca o sarcina

care sa corecteze ceea ce el a produs printr-un comportament inadecvat.

Exista doua feluri de corectate ulterioara:

A) restituirea : a corecta efectele negative pe care le-a produs comportamentul sau

inadecvat asupra mediului. Ex: Daca copilui arunca mainacrea din farfurie pe jos sau

daca arunca farfuria cu totul, i sa cere sa stranga mizeria de pe podea.

B) Practica pozitiva: copilul trebuie sa indeplineasca comportamentul considerat adecvat

dar in mod repetat. Pentru exemplul de mai drevreme , copilul trebuie sa curete podeaua

de cateva ori la rand si poate exersa la masa cum sa manance adecvat,

Comportamentul care se exerseaza trebuie sa-l invete pe copil cum sa se comporte

adecvat. Copilul trebuie sa invete comportamente adecvate pe care este posibil sa nu le

stie dar aceasta probleme este depasita cu ajutorul promptului fizic.

Recompensa nu se ofera daca in timp ce copilul executa comportamentul adecvat trebuie

sa-l corectam intr-un fel sau altul.

30

Page 31: Pachetul Teoretic ABA

Fara recompense

Aceasta pauza a oferirii recompenselor se refera la retragerea tuturor recompenselor

pozitive pentru o anumita perioada de timp.

Este important daca un comportament adecvat devine consistent, cotidian sa nu-i

mai oferim dupa un timp copilului recompensa pentru acel comportament. Cu

timpul nici un comportament care este consistent nu va mai fi recompensat.

La inceptutul acestei pauze copilul este trimis intr-un loc unde nu se va putea

angaja in comportamente autostimulative pentru ca va fi frustrat si unde nu vor

primi nici un fel de recompensa.

Pauzele de la recompense daca sunt mai mari nu inseamna ca vor creste

comportamenul adecvat al copilului dar este posibil ca el sa sesizeze diferenta.

Consultanul la introduce aceasta pauza si este foarte important ca toti membrii echipei

sa procedeze la fel si sa fie la curent cu munca celorlalti colegi pentru a ocoli

frustrarea pe care o produce inconsecventa.

O interventie trebuie sa urmeze imediat comportamenul respectiv, nu trebuie sa

amanam pentru ca, copilul nu va mai sti ce recompensam sau vrem sa inlaturam.

31

Page 32: Pachetul Teoretic ABA

FOILE DE COLECTARE A DATELOR:

Colectarea datelor este necesara pentru ca

a) progresul sa poate fi monitorizat si demonstrat

b) interventia sa poate fi adaptata la necesarul copilului.

c) Tutorii sa fie consecventi si constanti in invatare.

Notitele trebuie sa includa intodeauna:

a)data colectarii

b)initialele tuorelui care scrie

c)sarcina

d)stadiul de invatare al sarcinii

e) nivelul succesului inregistrat

Notitele trebuie sa comunice persoanei care urmeaza ca ,copilul a facut achizitii in

timpul sedintei si de unde ar trebui sa continue procesul de invatare. Deci daca lasi notite

de tipul “a fost chiar bine” fara altfel de informatii nu va fi destul pentru a scurta perioada

de invatare a unui comportament nou.

Notatea fiecarei actiuni:

Uneori este necesar sa notam una cate una toate actiunile pe care le face copilul.

Aceste notite sunt foarte importante pentru a vedea care este progresul copilului fara a

asista neaparat la o lectie. In acest tip de notite tutorele trebuie sa noteze toate actiunile

copilului chiar daca au fost corecte, chiar daca au fost incorecte, sau chiar au avut nevoie

de prompt.

Cand se calculeaza procentajul de raspunsuri corecte se folosesc aceste notite foarte

amanuntite. Aceasta rata a raspunsurilor corecte se calculeaza doar incluzand

raspunsurile corecte si raspunsurile incorecte, cand copilul nu a raspuns sau a avut

nevoie de prompt notam dar nu calculam rata succesului folosind aceste informatii.

De exemplu 4 raspunsuri corecte si 4 raspunsuri incorecte, 1 raspuns promptat si 2 non-

raspunsuri inseamna o rata a succesului de 50% . Asta deoarece numarul total de

32

Page 33: Pachetul Teoretic ABA

raspunsuri corecte si incorecte la un loc este 8 si copilul a respuns corect la jumatate din

total.

GENERALIZAREA

Daca un program a fost masterat in cadrul rigid pe care sedintele la masa il ofera

copilului. Programul a fost masterat urmarind anumite SD-uri aceste actiuni specifice

trebuie generalizate. Aceasta inseamna ca, copilul trebuie sa demonstreze ca stie un

comportament adecvat si in alte conditii decat atunci cand a invatat sistematic acel

comportament. Aceste conditii por fi de exemplu limbajul SD-uri diferite, mediul sa fie

altul, materialele sa fie altele sau folosite diferit etc.Aceasta este o perte esentiala a

procesului de invatare pentru ca face din programele invatate la masa, intr-un mediu

rigid, comportamente care pot fi utilizate in orice mediu.

Cateva dintre nevoile pe care le are copilul pentru a generaliza este schimbarea

urmatoarelor componente:

1)Stimulii

- Copilul trebuie sa demonstreze ca a inteles conceptul chiar daca stinulii se schimba. De

Ex daca copilul a invatat conceptele de mare si mic pe doua cesti. El trebuie sa stie care

este mare si care este mic indiferent de materialele pe care le folosim, materiale care pot

fi identice sau nu.

2) Mediul

-Initial asta poate sa insemne ca el trebuie sa demonstreze ca a masterat programul si

intr-un loc diferit in aceeasi camera in care a invatat programul respectiv, dar in timp se

trece si la alta camera din casa si in final si in alte medii spre exemplu la scoala.

3) Persoane

-Generalizarea la persoane are loc si in timpul ce invata din moment ce copilul are mai

multi tutori. Oricum tinand cont de asta este important sa ne asiguram ca, copilul va

generaliza si cu oameni noi. Rude sau prieteni ale familiei copilului pot fi rugati sa faca o

activitate cu copilul in care acesta sa isi demonstreze cunostiintele chiar daca persoana

33

Page 34: Pachetul Teoretic ABA

cu care face lectii nu este aceeasi care l-a invatat cunostiintele respective. Eventual

programul trebuie generalizat asa incat sa fim sigur ca, copilul poate raspunde tuturor

persoanelor cu care vine in contact.

4) SD-ul

-Cand copilul este invatat diferite concepte ,comenzile pe care le folosim sunt adesea

foarte simple si nu este un limbaj care este folosit in mod normal intr-un mediu natural,

tipic.Copilul trebuie atunci invatat sa inteleaga sensuri diferite si comenzi diferite cu care

i se pot adresa diferiti oameni.

EX: daca copilul a foat invatat comanda “ridica-te” trebuie sa-l invatam spre exemplu sa

indeplineasca si comanda “ te rog, ridica-te” sau “ acum ridica-te , te rog” sau “ poti sa te

ridici” inseamna tot una.

5) Distanta

- Deseori cand spunem ceva sau acsultam ceva , oamenii cu care vorbim nu stau chiar in

fata noastra. Invatatoarea sta in fata clasei, deci este important ca, copilul sa asculte

informtia si sa indeplineasca sarcina chiar daca persoana cu care comunica nu sta chiar in

fata lui.

6) Recompensa

-In timp ce copilul face achizitii importante la un program si le mentine constante este

normal sa descrestem intensitatea recompensei, pentru ca , copilul sa nu ceara intensitati

ale recompensei ridicate pentru a continua sa indeplineasca corect programul. Aceasta se

realizeaza crescand numarul de raspunsuri corescte pe care trebuie sa le ofere pentru a

primi o recompensa, sau reducand din intensitatea recompensei.

De Ex: initial copilului i se pot da dulciuri pentru a creste rata raspunsurilor corecte , mai

tarziu putem introduce “tabla cu cartonase” si astfel copilul va trebui sa primeasca cateva

cartonase pentru a primi dulciuri sau a putea sa sa uite la televizor.

Fiecare copil trebuie sa aiba un dosar de generalizare. Luand un program care a fost

invatat la masa va fi trecut prin situatiile de generalizare, trecandu-l astfel in dosarul de

generalizare unde scopul este sa se treaca prin situatiile scrise mai sus intr-un mod cat

mai natural si copilul sa mastereze cunostiintele si intr-o situatie noua.

34

Page 35: Pachetul Teoretic ABA

De Ex: daca un program se afla la generalizarea in medii diferite, atunci fiecare mediu in

care a fost generalizat programul respectiv trebuie notat in dosar si cand copilul a

demonstrat ca stie programul in mediul respectiv trebuie sa trecem la alt mediu notat in

dosar.

Fiecare arie a generalizarii trebuie sa fie combinata cu alta pentru a ne asigura ca ,

copilul a invat sa execute programele in medii diferite , cu SD-uri diferite si stimuli

diferiti , etc, in acelasi timp.

Generalizarea este o parte esentiala cand ii invatam pe copii un lucru nou . Un program

de generalizare trebuie sa fie facut odata la 6 sittinguri,pentru ca aproximativ 6 programe

de generalizare sa fie facute intr-un program de 3 ore.

35


Top Related