,,Dac,,Dacăă am cunoa am cunoaşşte toate tainelete toate taineleUniversului am cUniversului am căădea dea îîntr-un plictisntr-un plictisenorm”enorm”

Anatole FranceAnatole France

Frumuseţile patriei sunt Frumuseţile patriei sunt nenumărate. Dacă ajungem mai greu să nenumărate. Dacă ajungem mai greu să păşim pe aceste meleaguri de vis, măcar păşim pe aceste meleaguri de vis, măcar avem posibilitatea să călătorim virtual.avem posibilitatea să călătorim virtual.

Vom face o călătorie în lumea Vom face o călătorie în lumea plantelor şi animalelor protejate de lege plantelor şi animalelor protejate de lege şi declarate ,,Monumente ale naturii”şi declarate ,,Monumente ale naturii”

Să protejăm natura şi să ne bucurăm Să protejăm natura şi să ne bucurăm de darurile ei!de darurile ei!

Mediul Mediul îînconjurnconjurăător cuprinde tor cuprinde aerul, apa, solul, plantele, aerul, apa, solul, plantele, animalele animalele şşi tot ce a creat omul.i tot ce a creat omul. Omul face parte din naturOmul face parte din naturăă. . Toate fiinToate fiinţţele vii iele vii işşi procuri procurăă din din mediul mediul îînconjurnconjurăător resursele de tor resursele de care au nevoie pentru a trcare au nevoie pentru a trăăi: i: hranhranăă, ap, apăă, aer, ad, aer, adăăpost. Dar post. Dar dintre toate fiindintre toate fiinţţele, omul este ele, omul este cel care transformcel care transformăă cel mai mult cel mai mult mediul pentru a-mediul pentru a-şşi i îîmbunmbunăăttăţăţii

condicondiţţiile de viaiile de viaţăţă..

Prin acPrin acţţiunile sale, omul a creat iunile sale, omul a creat dezechilibre dezechilibre îîn naturn naturăă. .

CreCreşşterea populaterea populaţţiei a dus la iei a dus la îînmulnmulţţirea irea şşii

crecreşşterea in dimensiune a aterea in dimensiune a aşşezezăărilor umane.rilor umane. TTăăierea pierea păădurilor a redus spadurilor a redus spaţţiul deiul decrecreşştere tere şşi i îînmulnmulţţire a animalelor.ire a animalelor. MaMaşşinile si fabricile au poluat aerul, apa inile si fabricile au poluat aerul, apa

şşiisolul, solul, îîmbolnmbolnăăvind plantele, animalele vind plantele, animalele şşiichiar omul.chiar omul. VVâânnăătoarea toarea şşi pescuitul in exces i pescuitul in exces

ameninameninţăţă cu dispari cu dispariţţia unele specii de ia unele specii de animale si peanimale si peşşti.ti.

RRăăul ul îîncepe de la lipsa de ncepe de la lipsa de mmăăsursurăă

După ce şi-a dat seama de efecteleDupă ce şi-a dat seama de efectele

dăunătoare ale acţiunii sale asupradăunătoare ale acţiunii sale asupra

naturii,omul a încercat să salveze naturii,omul a încercat să salveze natura denatura de la distrugere.la distrugere.

În 1930, la iniţiativa a doi mari În 1930, la iniţiativa a doi mari oameni deoameni de ştiinţa, Grigore Antipa ştiinţa, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, s-aşi Emil Racoviţă, s-a înfiinţat ,,Comisia pentru Ocrotireaînfiinţat ,,Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii” din cadrul Monumentelor Naturii” din cadrul AcademieiAcademiei Române.Române.

S-au înfiinţat rezervaţii S-au înfiinţat rezervaţii naturale şi parcurinaturale şi parcuri naţionale, naţionale, teritorii în care sunt ocrotiteteritorii în care sunt ocrotite plante şi animale rare.plante şi animale rare.

Dintre acestea mai cunoscute Dintre acestea mai cunoscute sunt:Deltasunt:Delta Dunării, Parcul Dunării, Parcul Naţional Retezat, PădureaNaţional Retezat, Pădurea Letea, Letea, Piatra Craiului, Pietrosul Rodnei,Piatra Craiului, Pietrosul Rodnei, Parcul Naţional din Munţii Parcul Naţional din Munţii Ceahlău, CheileCeahlău, Cheile

Bicazului. Bicazului.

Delta DunăriiDelta Dunării Pădurea Letea Pădurea Letea

Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat Rezervaţia Piatra Rezervaţia Piatra CraiuluiCraiului

Parcul Naţional CheileParcul Naţional Cheile

din Munţii Ceahlău Bicazuluidin Munţii Ceahlău Bicazului

Bujorul romBujorul românesc,numit ânesc,numit şi bujor de pădure, şi bujor de pădure, se întâlneşte în pădurile de câmpie sau la se întâlneşte în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.şi sudul Moldovei.Bujorul de stepă Bujorul de stepă creşte izolat în sudul şi creşte izolat în sudul şi sud-estul ţării. Apare ca raritate în sud-estul ţării. Apare ca raritate în TransiTransillvania (Zau de Câmpie, jud. Mureş)vania (Zau de Câmpie, jud. Mureş) Rezervaţia de bujori de stepă), unde Rezervaţia de bujori de stepă), unde cresc cele mai multe exemplare din cresc cele mai multe exemplare din România, datorită protejării arealului. România, datorită protejării arealului.

Garofiţa Pietrei Craiului, după cum îi spune şi numele, se găseşte in munţii Piatra Craiului. Una dintre cele mai bogate rezervaţii naturale din România, cu o suprafaţă de peste 1200 hectare, a fost iniţiată încă din 1938 si se află sub ocrotirea legii.

Floarea de colFloarea de colţţ a fost declarata fost declaratăă monument monument al naturii al naturii îîncncăă din 1933 din 1933 şşi este protejati este protejatăă de lege.de lege.

FFloarea de colloarea de colţţ este greu de cules, este greu de cules, pentru cpentru căă s-a refugiat spre culmi, in s-a refugiat spre culmi, in cotloanele muncotloanele munţţilor calcaroilor calcaroşşi, coli, colţţi de i de ststââncncăă sau prin jg sau prin jghheaburieaburi

inaccesibile. inaccesibile.

Sângele voiniculuiSângele voinicului Nuferi din apeleNuferi din apele termale de la termale de la

OradeaOradea

Strugurii ursuluiStrugurii ursului Laleaua pestriţăLaleaua pestriţă

PELICANULPELICANULÎÎn Delta Dunn Delta Dunăării se grii se găăseseşşte cea mai mare te cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejatspecie protejatăă şşi reprezinti reprezintăă simbolul Deltei simbolul Deltei DunDunăării. Fiind un oaspete de varrii. Fiind un oaspete de vară,ă, pelicanul pelicanul trtrăăieieşşte in colonii numeroase, la inceputul te in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrtoamnei migrâând spre locuri mai calde. Pelicanii nd spre locuri mai calde. Pelicanii se hrse hrăănesc cu penesc cu peşştete..

•LEBĂDA este o pasăre mare de apă, cu gât lung şi zvelt, înrudită cu gâsca şi raţa. Se hrăneşte in general cu plante acvatice. Se numără printre cele mai mari şi mai grele păsări capabile de zbor şi de aceea au nevoie de suprafeţe întinse de apă pentru a-şi lua zborul. Zboară cu bătăi de aripi lente si graţioase şi, atunci când migrează, se deplasează în cârduri in forma de V.

CocoCocoşşulul şi găinuşa şi găinuşa de munte de munte trtrăăieiescsc îîn n ppăădurile durile îîntunecoase dentunecoase de molizi si brazi (la molizi si brazi (la 1500-18001500-1800mm), cu ierni aspre si lungi, cu), cu ierni aspre si lungi, cu multmultăă z zăăpadpadăă şşi veri scurte si ri veri scurte si răăcoroase. coroase. De aceeaDe aceea,, cocoşul de muntecocoşul de munte este este n numitumit şi şi "cavaler al "cavaler al îînnăăllţţimilor".imilor".

Cea mai mare pasCea mai mare pasăăre rre răăpitoare de la pitoare de la noi este noi este aacvila de cvila de mmunte sau unte sau ppajuraajura. . Nu ajunge Nu ajunge la la mmăărimearimea unui vultur, dar unui vultur, dar nu e departe de el. Lungnu e departe de el. Lungăă de un de un metru, demetru, de la plisc la coadla plisc la coadăă, cu aripile , cu aripile îîntinse mntinse măăsoarsoarăă peste doi metri. peste doi metri.

Capra neagrăCapra neagră

ÎÎn timpul lunilor de varn timpul lunilor de varăă, c, câârduri de rduri de capre negrecapre negre cutreiercutreierăă paji pajişştile alpine de tile alpine de la altitudini de pestela altitudini de peste 1800 metri. Odat1800 metri. Odatăă cu sosirea iernii, capra neagrcu sosirea iernii, capra neagră că coboaroboară ă la altitudini mai mici (sub 1100 metri),la altitudini mai mici (sub 1100 metri), unde se poate adunde se poate adăăposti in pposti in păădurile durile montane, dar va rmontane, dar va răămmââne aproape de ne aproape de pantele stpantele stââncoase alencoase ale m mununţţilorilor..

• Cerbul este un animal erbivor, din categoriarumegătare. Are greutatea cuprinsă între 180şi 300kg. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie.

Ursul carpatin Ursul carpatin este un animal de talie este un animal de talie mare,musculos. Se poate căţăra în copaci mare,musculos. Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari.şi poate alerga în salturi mari. La coborâre, La coborâre, pe pantele abrupte, se rostogoleşte.pe pantele abrupte, se rostogoleşte. Este Este un animal omnivor, preferâd carnea. un animal omnivor, preferâd carnea. Ursul Ursul carpatin trăieşte, în medie, 30-35 de carpatin trăieşte, în medie, 30-35 de ani,iarani,iar femelele în jur de 20-25 de ani. femelele în jur de 20-25 de ani.

În România ursul se vânează limitat şi În România ursul se vânează limitat şi numai în anumitenumai în anumite sezoane.sezoane.

ZimbrulZimbrul este cel mai greu animal este cel mai greu animal european de pe uscat. Un european de pe uscat. Un zimbru zimbru are are o lungime de 2,9 metri şi o înălţime o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg. 920 kg. În România zimbrii pot fi În România zimbrii pot fi admiraţi în Rezervaţia Dragoş Vodă admiraţi în Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-Neamţ, în rezervaţia de la Vânători-Neamţ, în rezervaţia Neagra de la Bucşani-Dâmboviţa, la Neagra de la Bucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologică din Bucureşti.Grădina zoologică din Bucureşti.

Pisica sălbatică Pisica sălbatică este oeste o felină mică, felină mică, carnivoră.Se întâlneşte din Delta carnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunării până în munţi. Este un animal Dunării până în munţi. Este un animal singuratic şi nu urmăreşte niciodată singuratic şi nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.prada care îi scapă.

RâsulRâsul este , la ora actuală, cea mai este , la ora actuală, cea mai mare felină din fauna sălbatică a mare felină din fauna sălbatică a României,fiind numit şi ,,pantera României,fiind numit şi ,,pantera Carpaţilor”. Are până la 1,5m Carpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cu o coadă de 15-25cm. Pot lungime, cu o coadă de 15-25cm. Pot ajunge până la 50-58 kg.ajunge până la 50-58 kg.

Broasca ţestoasă Broasca ţestoasă Este adaptată Este adaptată la mediul terestru.la mediul terestru. Trăieşte in Trăieşte in pădurile şi regiunile de stepă dinpădurile şi regiunile de stepă din Oltenia, Banat şi Dobrogea Oltenia, Banat şi Dobrogea

Curiozităţi ale naturii din Curiozităţi ale naturii din ţara noastrăţara noastră

în munţii Buzăului poate fi admirat în munţii Buzăului poate fi admirat molidul ,,candelabru”, a cărui vârstă molidul ,,candelabru”, a cărui vârstă atinge 120 de ani;atinge 120 de ani;

gorunul de 350 de ani de lângă Gârbova(în gorunul de 350 de ani de lângă Gârbova(în apropiere de Aiud), are o înălţime de 32m;apropiere de Aiud), are o înălţime de 32m;

molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m înălţime deţine recordul celui mai înalt înălţime deţine recordul celui mai înalt arbore din Europa; arbore din Europa;

lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură tulpină.tulpină.