+ All Categories
Transcript
Page 1: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea
Page 2: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

1

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

REVISTÃ PENTRU PROPAGANDÃ ªl CULTURÃ MARINÃREASCÃ,PENTRU PROMOVAREA ªI APÃRAREA INTERESELOR PE APE ALE ROMÂNIEI

„Cheia mântuirii noastre este drumul Dunãriispre Marea largã deschisã tuturor“.

Mihail KOGÃLNICEANU

Revista a fost editatã în perioada 1931-1934 sub denumireaROMÂNIA MARITIMÃ ªl FLUVIALÃ

apoi, pânã în 1949, sub denumireaMAREA NOASTRÃ.

Seria veche: 1934-1949;începând din anul 1991, seria nouã, apare trimestrial.

contraamiral (r)George PETRE

Acest numãr al revistei noastre este consacrat, în principal,acestor douã aniversãri.

Noi, marinarii avem obiceiul de a ne pãstra obiceiurile.Astfel, se dã onorul cu sifleea ca pe vremea corãbiilor. Seboteazã navele. Se ridicã dimineaþa pavilionul ºi se coboarãla apusul soarelui. Sãrbãtorim Ziua Marinei. ªi multe altetradiþii ne împodobesc viaþa. Privim cu respect spre trecutulMarinei ºi al marinãriei, în general.

O minte tânãrã (nu doar ca vârstã) cotropitã aproape total depragmatism ºi cu sufletul incomplet oxigenat cu bucurii ar puteaspune cã Liga Navalã Românã acosteazã prea adesea la cheulTRECUTULUI. Prea multe aniversãri ºi comemorãri în jurnalulei (al LNR) de bord.

Poate cã sunt multe. La ce folosesc ele ? Pe cinesensibilizeazã ? Pe cine nu sensibilizeazã ? κi au rostulacum ? Dar în viitor ? E greu de rãspuns la astfel de întrebãri.La un moment important al vieþii unui om i se adreseazã ailui cu veºnicã pomenire. Dar de multe ori este uitat ºi nu maieste pomenit de nimeni.

Aºa ºi cu unele momente (ce par nesemnificative) aleistoriei, sau cu unele personalitãþi din trecut.

Spre a nu fi uitaþi înaintaºii noºtri, numele lor este datunor instituþii, unor nave. Iau de exemplu pe viceamiralul

Ioan Murgescu, eroul de la Mãcin. Numele lui a fost datunei nave (prima navã mare de rãzboi construitã înRomânia), puitorului de mine „Murgescu”. Nava a fost luatãde „eliberatori” în septembrie 1944 ºi a murit în baza militarãnavalã de la Sevastopol. Mulþi ani au fost uitaþi, ºi nava ºiamiralul. S-a dat numele lui unei ºcoli (ªcoala de MaiºtriMilitari de Marinã), instituþie care îl poartã cu cinste. A fostbotezat cu numele acestuia ºi primul puitor de mineconstruit în þarã dupã rãzboi. Acum, acest puitor de mine,zace în cimitirul de nave de la Mangalia.

În iunie 1999 Liga Navalã Românã a organizat aniversareaa ºase decenii de la lansarea la apã a puitorului de mine„Murgescu”. Unele activitãþi au avut loc la bordul „urmaºului”;s-a fãcut ºi un film video, copiat pe DVD. Pot merge acum ceide la Liga Navalã Românã, care deþin filmul, la bordul naveisã marcheze cei 70 de ani (14 iunie 1939 - 14 iunie 2009) dela lansarea la apã a primului puitor de mine românesc?Desigur cã nu!

Ar fi bine sãacostãm, totuºi,în trecut ºi sãreluãm tradiþiaprivind numelenavelor de rãzboi.

Când iese o navã din serviciu cea care vine dupã, de aceeaºiclasã, sã îi ia numele. Aºa a fost ºi cu bricul „Mircea” ºi cudistrugãtoarele (a mai rãmas disponibil numele de „Mãrãºti”– pentru fregate) ºi cu submarinul „Delfinul”.

În parantezã fie spus, ar fi fost bine ca nume precum„Fulgerul”, „Trãsnetul” ºi „Tunetul” sã fi fost date la navelepurtãtoare de rachete. „Pescãruºul” nu e nãvalnic precumatacul cu rachete navale. Se înþelege cã e indicat sã seevite pentru nave de luptã nume precum „Albatrosul”,„Lãstunul”, „Nufãrul”, „Rãþuºca” etc. Nume potrivite au fost„Vijelia”, „Viforul”, „Viscolul”.

Sãrbãtorim acum 70 de ani de la intrarea în serviciu a navei-ºcoalã „Mircea” ºi 100 de ani de la înfiinþarea corpuluimaiºtrilor militari de marinã. Invitãm cititorii revistei noastre,(cu minþi tinere ºi lucide ºi cu suflete în care sentimentelenobile încap încã) sã fie prezenþi la aceste acostãri ºi la cheultradiþiilor luminoase ale Marinei Române.

În siajul traditiilor navaleªaptezeci de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a Navei ªcoalã „Mircea“

ºi o sutã de ani de la înfiinþarea Corpului Maiºtrilor Militari de Marinã

,

Page 3: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

2

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Iatã, aºadar, Decizia în procesul delimitãrii maritime dintreRomânia ºi Ucraina pe care þara noastrã l-a intentat, în calitatede reclamant, la Curtea Internaþionalã de Justiþie de la Haga.Aceastã decizie, aºteptatã cu sufletul la gurã de majoritateainstituþiilor þãrii, dar ºi de opinia publicã, este menitã sã punãcapãt diferendului ce a existat pe aceastã temã între România ºiUcraina (înainte de anul 1991, între România ºi fosta URSS) ºicare treneazã de peste 42 de ani.

Toatã mass-media din þara noastrã, ca de altfel ºi instituþiilede conducere ale statului, au salutat decizia Curþii ca pe un actfiresc de dreptate fãcut României. Într-adevãr, prin hotãrâreaprezentatã mai sus, România obþine aproximativ 80% din întreagasuprafaþã de aproape 12.500 km2 aflatã în disputa cu Ucraina.

Noile spaþii maritime ale României

Contraamiral (r) dr. Eugen LAURIAN

Poate unii dintre cititorii mai puþin avizaþi asupra speþei încauzã ar putea crede cã România, datã fiind poziþia sa de membrual Uniunii Europene ºi al NATO, a fost avantajatã de cãtre Curteade la Haga. Nimic mai fals! Decizia este echitabilã ºi corectã!Aceasta rezultã din analiza caracteristicilor geografice ale zonei,dar ºi din factorii relevanþi ai ariei de delimitare maritimã care arputea influenþa traseul liniei de delimitare.

De altfel, pe toatã perioada negocierilor cu Ucraina, ce audurat peste 6 ani, dar ºi în argumentaþia trimisã sau susþinutã înfaþa Curþii, România a aplicat metodologia de delimitare denumitãsintetic „echidistanþã/circumstanþe relevante”, metodologie pecare Curtea a utilizat-o în zecile de cazuri pe care le-a analizat ºisoluþionat anterior. În câteva cuvinte, aceastã metodologie constã

DECIZIA CURÞII INTERNAÞIONALE DE JUSTIÞIE PRIVIND SOLUÞIONAREADELIMITÃRII MARITIME DINTRE ROMÂNIA ªI UCRAINA

„Curtea,În unanimitate,Decide cã pornind de la Punctul 1, aºa cum a fost convenit de cãtre Pãrþi în

Articolul 1 al Tratatului Regimului Frontierei de Stat din 2003, linia unicã a frontiereimaritime care delimiteazã platoul continental ºi zonele economice exclusive aleRomâniei ºi Ucrainei în Marea Neagrã va urma arcul de cerc de 12 mile marine almãrii teritoriale a Ucrainei în jurul Insulei ªerpilor pânã la Punctul 2 (cu coordonate450 03’ 185’’ N ºi 300 09’ 246’’ E), unde arcul intersecteazã linia de echidistanþã dintrecoastele adiacente ale României ºi Ucrainei. De la Punctul 2, linia de frontierã vaurma linia de echidistanþã trecând prin Punctul 3 (cu coordonate 440 46’ 387’’ N ºi 300

58’ 373’’ E) ºi 4 (cu coordonate 440 44’ 134’’ N ºi 310 10’ 277’’ E), pânã atinge Punctul 5 (cucoordonate 440 02’ 530’’ N ºi 310 24’ 350’’ E). De la Punctul 5, linia frontierei maritime vacontinua de-a lungul liniei de echidistanþã dintre coastele opuse ale României ºiUcrainei în direcþia sud, plecând pe azimutul geodezic de 1850 23’ 545’’, pânã atingearia în care pot fi afectate drepturile unui al treilea Stat.

Dat în Francezã ºi Englezã, textul francez fiind de bazã, la Palatul Pãcii, Haga, înziua de trei februarie, douã mii nouã, în trei copii, una care va fi depusã în arhiveleCurþii ºi celelalte transmise Guvernului României ºi, respectiv, Guvernului Ucrainei.

Semneazã: Rosalyn HIGGINS, preºedinte;

Philippe COUVREUR, Grefier”

Nãscut la 4 iulie 1949. Studii militare liceale ºi superioare.Locotenent (1971), contraamiral de flotilã (2001),contraamiral în rezervã (2008). Doctor în ºtiinþe militare.Funcþii de conducere în unitãþi ºi mari unitãþi de nave, înStatul Major al Forþelor Navale ºi în Statul Major General(SMG), printre care ºi cea de Director Adjunct al SMG.Timp de 10 ani a fost cadru didactic (lector ºi conferenþiar)la catedra de Tacticã ºi Strategie Navalã a UniversitãþiiNaþionale de Apãrare „Carol I“. Membru al Ligii NavaleRomâne.

Este autor a numeroase studii ºi lucrãri publicate, printrecare ºi „Studiu-proiect privind delimitarea platoului continentalºi a zonelor economice exclusive ale României ºi Ucraineila Marea Neagrã”.

Membru al Comisiei Mixte Interministeriale privindnegocierea delimitãrii spaþiilor maritime ale României cuUcraina, Bulgaria ºi Turcia. Membru al colectivului de redactarea documentelor prezentate de cãtre România CurþiiInternaþionale de Justiþie de la Haga. Expert în grupul românde la Haga condus de Bogdan Aurescu.

Articolul final al Deciziei Curþii Internaþionale de Justiþie din3 februarie 2009 referitor la cazul România contra Ucraina

Page 4: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

3

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

în parcurgerea urmãtoarelor etape distincte: stabilireacoastelor relevante ºi a ariei relevante de delimitare,stabilirea punctelor relevante, trasarea liniei provizorii deechidistanþã, analiza factorilor zonei care ar influenþa traseulliniei provizorii, modificarea liniei provizorii în funcþie deinfluenþa factorilor analizaþi ºi, în final, efectuarea calcululuide echitabilitate.

Pe de altã parte, spre a obþine în folosul sãu o suprafaþãmaritimã cât mai mare, Ucraina a încercat sã impunã oprocedurã de delimitare proprie, nefundamentatã ºtiinþificºi neutilizatã vreodatã pe plan internaþional. În esenþã, eaconsta în trasarea unei linii provizorii de delimitare peechidistanþa dintre þãrmul României ºi cel al Insulei ªerpilor(ca ºi cum aceastã insulã ar fi locuitã ºi ar avea viaþãeconomicã proprie!), apoi trasarea unei a doua linii, caresã împartã marea în proporþia datã de raportul lungimilorcoastelor celor douã state ºi, în final, gãsirea unei linii caresã fie o medianã a celorlalte douã. Conform acestei „invenþii”ucrainene, traseul frontierei maritime ar fi trebuit deplasatcãtre litoralul românesc cu încã aproximativ 5.000 km2 , faþãde linia iniþialã de echidistanþã. Evident, o asemeneametodologie nu putea fi acceptatã de cãtre Curte!

De altfel, pretenþia Ucrainei a fost mai mult decâtexageratã. Faþã de pretenþia maximalã a fostei URSS, peperioada negocierilor desfãºurate între 1967 ºi 1987,Ucraina, ca stat succesor, aproape cã ºi-a dublat solicitãrile.Ea a dorit sã „moºteneascã” insula, care, de fapt, nu i-aaparþinut vreodatã, dar nu a „moºtenit” de la fosta URSS ºipretenþia asupra împãrþirii mãrii. În schemele alãturate veþiobserva diferenþele de abordare dintre acestea, precum ºipretenþia României.

Analizând pertinent situaþia concretã, Curtea nu aveacum sã identifice o soluþie apropiatã de solicitarea Ucrainei

pentru simplul motiv cã aceasta nu se susþinea nici sub aspectºtiinþific ºi nici sub cel al practicii internaþionale în materie. Ba maimult, Curtea a reþinut faptul cã problema, aºa cum a abordat-o

delegaþia României, ca ºi soluþia propusã de aceasta suntmult mai pertinente.

Singura deosebire a deciziei Curþii faþã de varianta propusãde România a fost faptul cã delegaþia românã a propus ºisusþinut sã se ia, ca punct de bazã în calculul delimitãrii, capãtuldigului Sulina, în timp ce instanþa a considerat cã acest lucruar distorsiona nejustificat traseul liniei de delimitare ºi, caurmare, a fixat punctul de referinþã la baza digului. Aceastaeste motivaþia prin care Curtea a acordat Ucrainei cele 20 deprocente din aria aflatã în disputã, suprafaþã marinã situatã laest ºi sud-est faþã de Insula ªerpilor.

Ceea ce este foarte important de remarcat este faptul cainstanþa de la Haga a reþinut ºi argumentaþia Românieireferitoare la locul ºi rolul prezenþei Insulei ªerpilor în procesuldelimitãrii. Deºi Curtea nu a spus-o explicit, din decizie reieseclar cã insula nu este îndrituitã a avea platou continental ºizonã economicã exclusivã proprie ºi, deci, nu cade subincidenþa articolului 121, alineatul 2, al Convenþiei ONU asupradreptului mãrii, aºa cum au susþinut, de-a lungul anilor, atâtfosta URSS cât ºi Ucraina. Dacã ar fi considerat insula ca fiindlocuibilã ºi locuitã, precum ºi cu viaþã economicã proprie,instanþa i-ar fi acordat platou continental ºi zonã economicãexclusivã care s-ar fi putut întinde pânã la o suprafaþã de7.500 km2, adicã ar fi mers pe varianta maximã solicitatã decãtre fosta URSS.

Desigur cã tema delimitãrii spaþiilor maritime între Româniaºi Ucraina va genera multe discuþii ºi pe baza ei se vor scriemulte lucrãri ºi cãrþi. Ceea ce este important de subliniat, înfinal, este faptul cã prin decizia Curþii Internaþionale de Justiþie- decizie irevocabilã ºi obligatorie! – s-a stins un potenþialfocar de instabilitate din zona Mãrii Negre ºi cã România,acþionând doar pe cale diplomaticã, dar conform procedurilor

internaþionale, ºi-a mãrit spaþiul maritim cu 9.700 km2.

Schema cuprinzând pretenþiile României, Ucraineiºi fostei URSS, pe timpul negocierilor

Soluþia stabilitã prin Decizia C.I.J. faþã de pretenþiileRomâniei ºi Ucrainei

Page 5: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

4

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

La 17 mai 1939 a sosit în portulConstanþa, intrând în serviciul MarineiMilitare Române, nava-ºcoalã „MIRCEA“,velier de tip bark (nava cu trei arbori),construit în anii 1938 - 1939 la ªantierulNaval „Blohm und Voss“ din Hamburg,Germania.

Nava a fost botezatã „MIRCEA“ ca ºiînaintaºul sãu bricul „MIRCEA“ (1882-1944), purtând cu demnitate pe mãri ºioceane tricolorul naþional ºinumele domnitorului Mircea celBãtrân, întregitorul ÞãriiRomâneºti pânã la „Marea ceamare“.

O CHESTIUNE DE SPIRITÎntrucât bricul „MIRCEA“

îmbãtrânise, în anul 1936 LigaNavalã Românã a lansat un apelpentru strângerea de fonduripentru o nouã navã-ºcoalã.

„Intraþi în concertul general alpopoarelor, trebuie sã înþelegemcã întregirea noastrã teritorialã nuînsemneazã totul - subliniacomandorul adjutant PredaFundãþeanu în anul 1937 - atâtavreme cât nu asimilãm în fiinþã, înorganismul ºi spiritul nostru marea.Dar aceastã asimilare nu este numai ochestiune de program, de organizare saude activitate. Ea este mai întâi de toate ochestiune de spirit. Ne este necesar înprimul rând acel spirit care trebuie sã steala baza oricãrei întreprinderi, oricãreiinstituþiuni ºi oricãrei creaþiuni, spirit caredã impuls ºi direcþie energiilor“.

Pledoaria acestui erudit marinar porneade la faptul cã „În aceastã zonã a pulsat o

Timp de ºapte decenii

O LEGENDÃ ITINERANTÃ -NAVA-ªCOALÃ ,,MIRCEA“

Comandor dr. Marian MOªNEAGU

viaþã marinãreascã, o viaþã care s-amanifestat în direcþia preocupãrilormarinãreºti, pescuit, transporturi pe apã,treceri de oameni ºimãrfuri peste apã,viaþã care ºi-a urmatritmul, s-a repetat înîmprejurãri similareºi a influenþat for-maþia politicã laapãrarea intere-selor locale ºinaþionale. Dinaceastã populaþie s-a recrutat personalulm o n o x i l e l o rprimitive, al ºeicilor, al acelor speciale bãrcilungi ºi înguste ale muntenilor ºi moldovenilorde mai târziu“.

Atingând maximum de dezvoltare ºi unmaximum de popularitate, în campania pentrustrângerea de fonduri necesare pentruachiziþionarea noii nave-ºcoalã „MIRCEA“,L.N.R. a beneficiat de concursul regelui Carolal II-lea, care era convins cã „Marina nu esteun lux, e un organism viu, o ºcoalã de energie,o ºcoalã de supremã camaraderie ºi sacrificiu,un fapt concret, o întreagã mentalitate, oeducaþiune“.

Pânã la 15 iunie 1938, Liga adunasepentru noul velier-ºcoalã 5 611 120 lei.

UN AMFITEATRU PLUTITORContinuând tradiþia „spiritului Mircea“

impus în cei 62 de ani de activitate devechiul bric „MIRCEA“, nava-ºcoalãomonimã a preluat, din anul 1939, sarcinileinstrucþiei marinãreºti a viitorilor ofiþeri demarinã.

Nava a fost pusã pe calã la 30 aprilie 1938.

Lansarea la apã a avut loc joi, 22 septembrie1938, la ora 15.48, în ªantierul Naval „Blohmund Voss“ din Hamburg, situat perpendicular

pe fluviul Elba. La ceremonie au participat VictorBrabeþeanu, consilier de legaþie, comandorulAlexandru Bardescu, reprezentantulMinisterului Aerului ºi Marinei, consilieruleconomic Geormãneanu, secretarul de legaþieMoscuna, consulii generali T. Gallin ºi Karadja,amiralii germani Wolf ºi Anker, secretarul destat Ahrendt, primarul Krackmann, reprezentanþiiºantierului constructor ºi un numeros public.

„MIRCEA“ a sosit în portul Constanþa la 17mai 1939, în cadrul unei impresionantesolemnitãþi, sub comanda cãpitan-comandoruluiAugust Roman.

Pe puntea superioarã a naveis-a desfãºurat ceremonialulpredãrii pavilionului de peveteranul bric „MIRCEA“ pe nouaºi moderna navã-ºcoalã.

Dupã acostare, patru marinariau depus la bord pavilionul ºiCartea de aur donatã de LigaNavalã Românã.

În perioada 3 iulie – 3septembrie 1939, „MIRCEA“ aefectuat primul voiaj de instrucþiepe itinerarul Constanþa – Palermo– Toulon – Palma de Mallorca –Alger – Constanþa.

Dupã declanºarea celui de-al Doilea Rãzboi Mondial,activitatea de pregãtire prinmarºuri de instrucþie în apele

internaþionale a fost abandonatã.Între 19 februarie 1941-1944, nava-ºcoalã

„MIRCEA“ a staþionat la Brãila, pe braþulArapu, la adãpost de bombardamentelesovietice, care au incendiat ºi scufundat, totpe Dunãre, la Galaþi, bravul sãu înaintaº.

Mai mult, la începutul lunii septembrie1944, nava a fost arestatã ºi preluatã abuzivde cãtre sovietici, care au dus-o ºi bazat-ola Odessa, rebotezând-o „RION“.

17 mai 1939

Nava-scoalã „Mircea“s-a construit din initiativa

Ligii Navale Române

,,,,,

,,,,,

Page 6: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

5

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

UN DEMERS SALVATORÎn anul 1946, L.N.R. a fãcut o intervenþie

prin Subsecretariatul de Stat al Marineipentru ca o delegaþie sã fie primitã de A.I.Kavtaradze, ambasadorul U.R.S.S. înRomânia, în vederea sensibilizãriiguvernului de laMoscova pentru aretroceda nava-ºcoalã„MIRCEA“, construitã dininiþiativa sa.

În urma comunicãriifãcute ministrului sub-secretar de stat al Marineide cãtre Comisia Aliatã deControl din România, princare era informat cãguvernul U.R.S.S. a hotãrâtrestituirea cãtre guvernulromân a navei-ºcoalã„MIRCEA“, s-a stabilit, decomun acord, casolemnitatea sã sedesfãºoare la Constanþa,la data de 19 mai 1946(nava-ºcoalã „MIRCEA“urmând sã soseascã întimp util la Constanþa).Ulterior, aceastã datã a fostmodificatã la 21 mai pentruca apoi, preºedinteleConsiliului de Miniºtri sã ofixeze definitiv la 26 mai1946.

La aceastã solemnitateau luat parte preºedinteleConsiliului de Miniºtri,împreunã cu membriiguvernului, membriiComisiei Aliate de Controlîn România, în frunte cumareºalul UniuniiSovietice Tolbuhin, preºedintele Comisiei ºicomandantul Grupului Armatelor de Sud.

Regele Mihai I a binevoit sã accepteinvitaþia de a onora cu prezenþa sa aceastãsãrbãtoare marinãreascã.

Pregãtirea serbãrii a revenit ServiciuluiSecretariatului General din cadrulSubsecretariatului de Stat al Marinei, StatuluiMajor al Marinei ºi Comandamentului

Litoralului Maritim ºi Fluvial.La serbare au participat primul ministru

dr. Petru Groza, Gheorghe Tãtãrescu,vicepreºedintele Consiliului de Miniºtri,ministrul Lucrãrilor Publice GheorgheGheorghiu-Dej, ministrul de Rãzboi

Constantin Vasiliu-Rãºcanu, ministrulInformaþiilor prof. Petre Constantinescu-Iaºi,ministrul de Interne Teohari Georgescu,ministrul Economiei Naþionale P. Bejan,ministrul Educaþiei Naþionale ªtefan Voitec,ministrul Tudor Ionescu, ministrul de statMihail Râmniceanu, subsecretarul de statAurel Potop, subsecretarul de stat amiralulPetre Bãrbuneanu ºi alþi membri din guvern,

ambasadorul sovietic Kavtaradze, primconsilier de legaþie Iacovlev, iar din parteamisiunilor þãrilor aliate, Cotlear, comandorulThomas, colonelul Gibbon, locotenent-colonelul Prager reprezentanþi ai Corpuluidiplomatic, personalitãþi oficiale române ºisovietice din Bucureºti ºi Constanþa, presastrãinã ºi românã, Casa M.S. Regelui, ofiþerisovietici ºi români de la nava-ºcoalã„MIRCEA“, delegaþii de ofiþeri de marinã ºielevi ai ªcolii Navale etc.

De asemenea, s-a stabilit cã se puteauînmâna invitaþii pentru cetãþenii din Constanþacare sã intre în incinta portului ºi pe nave, înnumãr de maximum 500 persoane.

În faþa Gãrii Maritime, oficialitãþile au fostîntâmpinate de autoritãþile locale: episcopul

Ghesarie al Tomisului, Victor Duºa,prefectul judeþului ºi Ioan Popescu,primarul municipiului Constanþa.De aici, întreaga suitã s-a îndreptatspre nava-ºcoalã „MIRCEA“.

La ora 11.55, regele Mihai I adescins din vagonul regal, fiindîntâmpinat de primul-ministru dr.Petru Groza, ministrul de Rãzboi,generalul Constantin VasiliuRãºcanu, amiralul PetreBãrbuneanu ºi mareºalulTolbuhin, preºedintele C.Al.C. Înfaþa schelei, colonelul Haikin,ºeful Secþiei Marinei dinC.Al.C.R., a raportat regelui Mihaicã nava este gata de predare.

La capul de sus al schelei,comandantul sovietic al navei„MIRCEA“ a dat raportul MajestãþiiSale, raportând cã nava este gatasã-l primeascã la bord.

Pavilionul naþional român afost ridicat la arborele mare înacordurile Imnului Regal.

Urmat de invitaþi, regele Mihaiºi-a ocupat locul pe dunetã.

Împuternicitul GuvernuluiSovietic, cãpitanul de rangul 1Katvicico a pronunþat formulade predare a navei: „Îndeplinescordinul Guvernului meu ºi alComandantului MarineiSovietice ºi cu onoare vãpredau nava-ºcoalã „MIRCEA“,exprimând convingerea cã

prietenia noastrã se va întãri ºi mai multspre binele popoarelor sovietice ºi român“.

Amiralul Petre Bãrbuneanu, împuternicitulGuvernului român a cerut voie Majestãþii Salesã ia în primire nava-ºcoalã „MIRCEA“.Primind încuviinþarea, acesta a semnatprocesele verbale, pronunþând formula derãspuns: „În numele Majestãþii Voastre ºi înnumele Guvernului Român iau în primire în

Un rol determinant în construirea naveiscoalã l-a avut regele Carol al-II lea, presedintele

Ligii Navale Române

70 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a navei ºcoalã „Mircea“

17 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 2009

,,,,, ,,,,,

Page 7: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

6

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

patrimoniul Marinei Regale nava-ºcoalã„MIRCEA“, asigurând Guvernul Sovietic deîntreaga recunoºtinþã a poporului român“.

Au urmat coborârea pavilionului sovieticºi ridicarea pavilionului de rãzboi român,conform programului.

Odatã cu pavilionul de rãzboi a fostarborat stindardul regal la arborele mare ºipavilionul de ancorã la bastonul din prova,intonându-se Imnul Regal român.

Cãpitanul Korzun, comandantul sovietica predat nava comandantului român:

„În conformitate cu ordinul guvernuluimeu ºi al Comandamentului Marinei deRãzboi, eu am condus în acest port nava„MIRCEA“ pentru a fi restituitã cadrelorMarinei Regale Române.

În numele marinarilor din Marina Sovieticãde Rãzboi, doresc navei-ºcoalã „MIRCEA“navigaþie fericitã ºi succes în instruireamarinarilor din Marina Românã prietenã.

Noi sperãm cã pavilionul de rãzboi alRomâniei va flutura întotdeauna alãturi depavilionul de rãzboi al Uniunii Sovietice înlupta pentru pace ºi fericirea popoarelornoastre“.

Locotenent-comandorul Ion Stoian,comandantul navei-ºcoalã „MIRCEA“ aprimit nava pronunþând formula: „Am onoarea primi nava-ºcoalã „MIRCEA“ mulþumindmarinarilor din Marina Sovieticã de Rãzboipentru urãrile fãcute, asigurându-i derecunoºtinþa marinarilor din Marina RegalãRomânã ºi de dorinþa nestrãmutatã de adepune toate eforturile pentru pregãtireatinerilor marinari în arta marinãreascã,pentru ca alãturi de marinarii sovietici sãcontribuim la menþinerea pãcii ºi prosperitãþiipopoarelor noastre prietene“.

A urmat cuvântarea amiralului PetreBãrbuneanu, subsecretar de stat pentruMarinã, care a subliniat, printre altele:„Aceastã navã va perpetua vechiul spirit alprimului „MIRCEA“ care a avut cel maiînsemnat rol în renaºterea Marinei Române,cãci el a fost leagãnul în care au crescut 40promoþii de marinari ºi au învãþat aspraºcoalã a mãrii pentru a duce cu mândrie înþãrile strãine falnicul tricolor românesc. Penava «,MIRCEA» se vor pregãti viitoriimarinari la ºcoala minunatã a velelor,departe de uscat, în lupta necontenitã cucapricioasa mare, pentru a forma elementeviguroase, tenace ºi hotãrâte în toateacþiunile lor“.

Ulterior, echipajul sovietic a pãrãsit nava,ambarcându-se pe o vedetã care se gãseaacostatã în babord. Echipajul românesc a datonorul cu armele, muzica intonând un marº.

A urmat vizitarea navei, dupã care Regele

Mihai, împreunã cu invitaþii de marcã, a trecutla careul navei, unde a fost dezvelitã placacomemorativã a actului cu urmãtorulconþinut: ,,Prin bunãvoinþa GuvernuluiSovietic ºi ca o chezãºie a prieteniei cupoporul român, aceastã navã a fostretrocedatã Marinei Regale la 26 mai 1946“.

DIN NOU ÎN FURTUNÃÎn perioada 2 - 5 iulie 1946, cãpitan-

comandorul Teodor S. Antonescu, ºefulSecþiei a V-a din Statul Major al Marinei, aexecutat un control de instrucþie la unitãþileComandamentului Litoralului Maritim ºiFluvial. La nava-ºcoalã „MIRCEA“ aconstatat faptul cã principalele dificultãþi îndesfãºurarea programului de instrucþie aelevilor se datorau slabei încadrãri a navei.

Între anii 1946 - 1947 nava a suportat maimulte lucrãri de reparaþii, îndeosebi laarboradã. Marºurile de instrucþie au fost reluateîn anul 1947, printr-o serie de voiaje scurteexecutate în Marea Neagrã, când nava aînfruntat câteva furtuni memorabile. Astfel, înzilele de 7, 8, 9 ºi 10 septembrie 1948, petimpul unei ieºiri pe mare, nava a fost surprinsã

de o furtunã de forþa 8, caracterizatã printr-oviolenþã ºi duratã deosebite, care a determinat-o sã þinã la capã trei zile ºi trei nopþi. În timpulfurtunii, nava nu a putut intra în port, fiindobligatã sã lupte continuu la larg cu elementeledezlãnþuite ale naturii. Echipajul a dovedit obunã pregãtire profesionalã ºi o disciplinãmilitarã desãvârºitã, fiind citat prin Ordinul dezi nr. 5 din 2 octombrie 1948 pe armatã.

Între 12 - 15 octombrie 1951, „MIRCEA“a fost surprins de o furtunã cu mare de gradul8-9, vânt din N-NE, fiind nevoit sã seadãposteascã în portul bulgar Nesebãr.

Pentru comportarea deosebitã de careau dat dovadã pe timpul acestei furtuni, ceimai merituoºi membri ai echipajului navei-ºcoalã „MIRCEA” au fost citaþi prin Ordinulde zi pe navã nr. 45 din 21 octombrie 1951.

Echipajul a fost supus unei noi încercãriîn zilele de 6 - 9 septembrie 1953, fiindderivat de la travers de Tuzla pânã la Varna.

Pânã în anul 1957, nava-ºcoalã„MIRCEA“ a efectuat an de an marºuri deinstrucþie cu elevii ªcolii Militare Superioarede Marinã numai în Marea Neagrã.

Vicepresedintele Ligii Navale Române, viceamiralul Ioan Coandãsi comandantul Marinei Militare, viceamiralul Ion Bãlãnescu

au militat neobosit pentru o nouã navã-----scoalã

Lista de subscripþii pentru construirea navei-ºcoalã „Mircea”, lansatã de Liga Navalã

Românã sub deviza „Cât de puþin, dar de la toþi”(extras)

• Radu Irimiescu, ministrul Aerului ºi al Marinei - 10.000 lei; Viceamiralul Ioan Coandã, vicepreºedintele LNR - 10.000 lei; Ecaterina Eustaþiu, soþia celebrului amiral Sebastian Eustaþiu (comandant al bricului „Mircea” ºi al Marinei militare) - 25.500 lei; • Casa de Credit a Societãþii „Gaz ºi electricitate” – 300.000 lei; Opera românã, încasãrile de la un spectacol special organizat la 15 februarie 1937; • Membrii Senatului României – 17.000 lei (diurna pe o zi); Camera Deputaþilor - 240.800 lei (diurna pe o zi);• Cercul Maiºtrilor ºi Submaiºtrilor - 25.000 lei;• Secþia Brãila a LNR - 30.000 lei; Secþia Sulinaa LNR - 25.000 lei; • Elevii Liceului Militar „Nicolae Filipescu” Mãnãstirea Dealu - 770 lei; un numãr foarte mare de profesori ºi elevi au depus importante sume de bani.• Banca Naþionalã Românã - 500.000 lei;• Inspectoratul Corpului II Armatã - 307.747 lei;• Cãpitãniile porturilor - 350.000 lei; • Funcþionarii CFR-ului – 180.771 lei; • Ambasadele ºi consulatele româneºti - 58.005 lei;

,,,,,

,,,,,

,,,,,

Page 8: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

7

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

70 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a navei-ºcoalã „Mircea“

17 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 2009

La 12 aprilie 1951, Marina Militarã a încheiatcu SOVROMTRANSPORT contractul nr. 168790 pentru a executa în ªantierul Naval S.R.T.Constanþa lucrãrile de reparaþii la nava-ºcoalã„MIRCEA“. Lucrãrile au constat în special dinreparaþii la motoarele principale ºi auxiliare,care au necesitat comandarea unor pieseUzinelor „23 August“ din Capitalã.

La 1 ianuarie 1959, „MIRCEA“ a intrat înªantierul „1 Mai“ din Brãila pentru reparaþiicapitale. Lucrãrile au continuat pânã în lunamartie 1960, când a fost transformat în navã-bazã a Detaºamentului 129 Nave Auxiliaredin Mangalia, rol pe care l-a îndeplinit pânãîn vara anului 1964.

În perioada 19 ianuarie – 10octombrie 1966, „MIRCEA“ s-a aflat înªantierul Naval ,,Blohm und Voss“ dinHamburg pentru reparaþii capitale.

CAVALERUL ATALNTICULUIÎn perioada 19 iulie - 24 septembrie 1975,

„MIRCEA“ a efectuat un nou voiaj pe rutaConstanþa – Gibraltar – Amsterdam – LeHavre – Londra – Palermo – Constanþa.Marºul a fost ocazionat de onorarea invitaþieide a participa la festivitãþile SAILAMSTERDAM 700, organizate cu prilejulîmplinirii a ºapte secole de la fundarea portuluinou Amsterdam, respectiv LONDONFESTIVAL OF SAIL, care au marcatsãrbãtorirea a douã secole de la înfiinþareaAsociaþiei Navelor cu Vele.

La Amsterdam, aflat în capul formaþiei celor70 de mari veliere participante la festivitãþi,„MIRCEA“ a fost singura navã-ºcoalã care aexecutat trecerea prin ecluzã ºi CanalulIjmuiden spre portul gazdã fãrã a fi remorcatã.Cum echipajelor li s-a cerut din parteaorganizatorilor sã prezinte o notã de specificitate,

comandantul navei, comandorulEugen Ispas a revoluþionattradiþionalul salut pe vergi,introducând ca la marile competiþiiacrobatice, un element supli-mentar de dificultate. Astfel, dacãsalutul iniþial însemna doaralinierea cadeþilor pe vergi, avândpicioarele pe þapapii, noul salutconsta în postarea cu picioarelepe vergi, având o mânã asiguratãde o manevrã special amenajatã,iar cealaltã disponibilã. În faþa a zecide mii de spectatori înºiraþi de oparte ºi de alta a canalului, pe„MIRCEA“ s-a dat coman-da: „Pentru naþiunea olandezã, detrei ori URA!“ Pe fondul aceastorurale, marinarii români au fluturatberetele din dreptul inimii în lateral,spectacolul fiind de-a dreptulentuziasmant. Aceastã probã de virtuozitatemarinãreascã, în mãsurã sã impresionezeasistenþa oriunde în lume, a intrat în tradiþiaechipajului drept „salutul lui Ispas“.

La 4 martie 1976, angajat în celebrulsãu marº de instrucþie transatlantic, careavea sã dureze 180 de zile, „MIRCEA“ afost în mãsurã sã insufle marinarilor noºtriambiþia ºi tãria de a demonstra Lumii Noiarta meºteºugului perpetuat din strãbunila gurile Dunãrii ºi Marea cea Mare.

Vreme de 35 de zile ºi nopþi primãvãratice,corabia strãbunului Pont Euxin a navigatneîntrerupt, întru tradiþia pânzarelormoldoveneºti, între Las Palmas de GranCanaria ºi Insula Tobago din Marea Caraibilor.Sub comanda aceluiaºi iscusit comandantEugen Ispas, s-au parcurs atunci, în exclusivitatecu vele, 3.321 Mm, cu viteza medie de 5,35 Nd,adicã aproximativ 128,4 Mm pe zi.

Atunci, în 1976, jurnalul de bord al bricului„MIRCEA” a consemnat adevãrate recordurinaþionale în domeniul navigaþiei. Pentruprima datã în istoria Marinei Române, o navãmilitarã a traversat Oceanul Atlantic, atingândcoastele celor douã Americi. Cu acest prilej,,,MIRCEA“ a participat la a treia regatãBermuda - Newport în compania a 17 velieredin clasa A ºi a 66 veliere din clasa B ºi adefilat pe fluviul Hudson, între podurileVerrazano ºi Washington, în cadrul paradeinavale organizate pe 4 iulie 1976, dândonorul poporului american ºi preºedinteluiGerald Ford, aflat la bordul portavionului„FORRESTAL“. Nava a fost angajatã în celmai lung ºi complex dintre cele 24 de marºuriinternaþionale efectuate pânã atunci. Unrol important în acest istoric marºtransatlantic l-a avut comandorul EugenIspas, adevãrat lider al navigaþiei tradiþionaleromâneºti ºi campion al ospitalitãþiiinternaþionale, cum bine l-a caracterizat un

amiral mexican.În anul 2004, „MIRCEA“ a traversat

Oceanul Atlantic pentru a doua oarã în carierasa ºi a concurat la competiþia nauticã „TallShips Challenge 2004“, unde s-a clasat pelocul al doilea la una dintre etape ºi pe loculal cincilea în clasamentul general.

Dupã reparaþiile capitale ºi modernizãrilefãcute în anul 1966 - la acelaºi ºantier navalunde a fost construitã - ºi între 4 octombrie 1994– 26 aprilie 2002, la ªantierul Naval „SANAB“Brãila, a devenit nava cea mai modernã dintresurorile sale „EAGLE“ – S.U.A., „GORCHFOCK“ - Germania, „TOVARISCH“ – Rusia ºi„SAGRES II“ - Portugalia.

La prelungirea activitãþii ºi revitalizareanavei a contribuit efectiv ºi Liga NavalãRomânã care, în perioada 1996 – 2002, ainiþiat o nouã campanie naþionalã pentruurgentarea reparãrii ºi modernizãrii velierului,soldatã cu colectarea, prin subscripþie publicã,a aproape 500.000.000 lei.

Locotenent comandorul EugenIspas, comandant al navei în

perioada 19 septembrie 1973 - 8septembrie 1977

Cãpitan-comandorul Gabriel Moise, comandantal navei-ºcoalã „Mircea“ examineazã o lucrare

de matelotaj executatã de studenþii aflaþi înpracticã la bord

foto revista MARINA ROMÂNÃ

foto revista MARINA ROMÂNÃ

În arboradã

Page 9: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

8

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

În octombrie 1994, nava-ºcoalã„Mircea” a intrat pentru reparaþii capitaleºi modernizãri la ªantierul Naval Brãila.

Lucrãrile efectuate la nava-ºcoalã auintrat în impas datoritã insuficienþeifondurilor bugetare ºi aprecierii unorfactori din Ministerul Apãrãrii cã armataare alte prioritãþi.

În aceastã situaþie, Liga NavalãRomânã, asociaþie din iniþiativa cãreia s-a construit „Mircea”, nu putea fi pasivã, alansat Campania Naþionalã SOS „Mircea“pentru urgentarea reparaþiilor. Campanias-a desfãºurat, vreme de patru ani, înperioada august 1997 – aprilie 2002.

S-au desfãºurat numeroase activitãþi:scrisori adresate primului ministru, ministruluiapãrãrii, tuturor comandanþilor unitãþilor demarinã; întâlniri cu senatori ºi deputaþi;audienþe la ministrul apãrãrii; articole în presacentralã („Adevãrul”, ziaristul Mihnea Pârvu,membru al LNR filiala Constanþa) ºi localã;editarea mai multor numere cu acest subiectîn revista „Marea Noastrã”; subscripþii publiceîn urma lansãrii unui Apel.

Conducerea activitãþilor a fostexecutatã de un colectiv condus deviceamiral (r) ing. Ilie ªtefan ºi din careau mai fãcut parte contraamiral (r) GeorgePetre, comandor (r) Dorin Scripcã,comandor (r) Doru Alexandru Ionescu,comandor (r) Marin Scãriºoreanu, dnaElena Vinþeanu ºi alþii.

Campania Naþionalã SOS „Mircea”(1997-2002)

Pe listele de subscripþii regãsimnumele a aproape 2000 de persoane.

Depunãtori de bani: • 254 de elevi dinªcoala „Comandor Dimitrie ªtiubei” -

botezatã de LNR filiala Constanþa ºi încare activa o subfilialã a LNR al cãruipreºedinte era prof. Petre Marcu; • 200 deelevi din alte ºcoli constãnþene (ªcoalanr.10, subfiliala LNR „Amiral PetreBãrbuneanu”, preºedinte prof. ElenaStãnescu); • 700 de persoane din unitãþileoperative ale Forþelor Navale dintre carepeste 300 din UM 02003, mobilizaþi decomandantul unitãþii, colonel Ion Panait;

• peste 260 din UM 02159, organizatorfiind comandor Moraru Virgil; • aproape200 de persoane din Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân”; • filialele LNRConstanþa aproape 200 de persoane(plus elevii menþionaþi mai sus); • filialaMangalia aproape 100 de persoane; •filialele Brãila ºi Bucureºti un numãr maimic de persoane; • firma ManagementConsulting SRL (Apostol TeodorGheorghe) – suma de 250.000.000 lei; •Camera de Comerþ Constanþa; • S.C.Forte System SRL; • ªcoala Militarã deMaiºtri a Forþelor Navale “Amiral IoanMurgescu”; • firma Media Forum; • YachtClub Regal Român – 25.000.000; • LigaMaiºtrilor Militari de Marinã; • Liga Ofiþerilorde Marinã; • Asociaþia Cadrelor Militareîn Rezervã ºi în Retragere Mangalia; •Yacht Club „Mircea”.

Factorul de succes al campaniei:puternica presiune asupra guvernanþilorspre a aloca fondurile necesare (19miliarde lei) pentru finalizarea lucrãrilorde reparaþii ºi modernizãrii.

Astfel Liga Navalã Românã a avut ocontribuþie esenþialã la salvarea de lainactivitate a legendarei nave ºcoalã„Mircea“ (apreciere a comandorului DinuPamparãu – comandantul navei).

Detalii în revista „Marea Noastrã”,numãr special, mai 2002, cu tema„Acþiunea SOS pentru «Mircea»”.

G.P.NAVA SCONAVA SCONAVA SCONAVA SCONAVA SCOALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEA“““““

PERSONAJ LITERARPERSONAJ LITERARPERSONAJ LITERARPERSONAJ LITERARPERSONAJ LITERARSilueta suplã, rezistenþa eroicã în numeroasele tempeste înfruntate ºi

periplurile sale transatlantice ºi mediteraneene i-au inspirat de-a lungul celorºapte decenii de existenþã pe numeroºi istorici, jurnaliºti, scriitori ºi pictoriconsacraþi, deopotrivã. Printre aceºtia se numãrã „N.M.S. MIRCEA 1939. Primacãlãtorie de instrucþie 3 iulie - 3 septembrie” (album tipãrit sub îngrijireacomandorului August Roman. Povestirea cãlãtoriei ºi schiþele de cãpitan I.Isbãºescu, Bucureºti, f.e., f.a.), comandorul pictor Valentin Donici, autorul lucrãrii„Veteranul valurilor“, apãrut la Editura Militarã (1977) ºi al volumului postum„MIRCEA, Pasãrea Phoenix a Marinei Române“ (Editura Europolis, Constanþa,2008), reputatul scriitor Radu Theodoru, semnatarul jurnalului de bord „Noi,MIRCEA ºi Atlanticul“, (Editura Militarã, Bucureºti, 1978). Lor li s-au alãturatIon Aramã, „Cu bricul MIRCEA în jurul Europei” (Editura Militarã, 1970), MihaiRãºicã, cu „S.O.S. în Golful Furtunilor“ (Editura Militarã, Bucureºti, 1980),colonelul (r) prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, cu „Istoricul navelor-ºcoalã MIRCEA”.Vol. I Bricul „MIRCEA“ (Editura Academiei Navale „Mircea cel Bãtrân“, Constanþa,1997) ºi vol. II Nava-ºcoalã „MIRCEA” (Editura Academiei Navale „Mircea celBãtrân”, Constanþa, 1999), acompaniat de un original album fotografic „Nava-ºcoalã MIRCEA”, comandorul Alexandru Dragalina, „Pseudojurnal de bord“(2004), comandorul dr. Ioan Damaschin, „Cu MIRCEA pe drumul lui Columb”(Editura Capitel, Bucureºti, 2006), precum ºi o pleiadã de publiciºti militari ºicivili, semnatarii a sute de articole apãrute de-a lungul anilor în presa localã ºicentralã. Cdor dr. Marian MOªNEAGU

,,,,,

Page 10: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

9

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

70 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a navei-ºcoalã „Mircea“

17 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 2009

NAVA SCONAVA SCONAVA SCONAVA SCONAVA SCOALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEAALÃ „MIRCEA“ PERSONAJ LITERAR“ PERSONAJ LITERAR“ PERSONAJ LITERAR“ PERSONAJ LITERAR“ PERSONAJ LITERARCÃRTI

Joi 16 mai 2008, la Muzeul MarineiRomâne sub egida Ligii Navare Române,a fost lansat volumul de prozã „Mircea”Pasãrea Phoenix a Marinei Române.

Cine va citi aceastã carte sunt sigur cãnu o va lãsa uºor din mânã.

Cele 415 pagini ale volumului sunttratate în trei capitole mari: capitolul 1 Bricul„Mircea”, prima navã-ºcoalã a MarineiRomâne; capitolul 2 „Urmaºul” nava ºcoalãbarc „Mircea” ºi capitolul 3 Însemnãri,schiþe, completãri ºiun glosar, fiecarecapitol având maimulte subdiviziuni.

Dupã 50 de ani deactivitate, bricul„Mircea” îmbãtrâniseºi ca atare, s-a impuscomandarea uneinoi nave-scoalã.ªantierul Naval„Blohm&Voss” dinHamburg va realizapentru Românianava barc „Mircea”,care la 17 mai 1939,va acosta în portulConstanþa. Lafestivitatea de primirea fost prezent sibãtrânul bric„Mircea”, care vapreda „Urmaºului”ºtafeta cu misiunile ce avea sã leîndeplineascã. Dar !…„Mircea” a sosit în þarãîn momentul când pe plan internaþional sepregãtea cel de Al Doilea Rãzboi Mondial.Cu tot pericolul rãzboiului, la 3 iulie 1939, NS„Mircea” pleacã în primul voiaj în Meditranape drumul: Istanbul, Palermo, Toulon, Palmade Mallorca, Gibraltar, Alger, Alexandria. Îndrum spre Beirut se primeºte telegrama„Urgent la Constanþa” - Germania atacasePolonia. Între 3 septembrie 1939 - 26 iunie1940, „Mircea” va naviga între Constanþa ºiInsula ªerpilor. La 26 iunie, pe când se afla înmarº, primeºte ordin sã intre urgent în portulConstanþa; URSS dãduse ultimatul pentrucedarea Basarabiei. Rãzboiul începuse.

„MIRCEA” PASÃREA PHOENIXA MARINEI ROMÂNE

recenzieautor VALENTIN DONICI

„Mircea” este dus la adãpost pe Dunãre, pebraþul Arapu, lângã Brãila. Dupã 23 august1944 este luat de sovietici drept capturã derãzboi. La 26 mai 1946, în portul Constanþa,au avut loc festivitãþile de înapoiere a navei,fãrã pavilionul original al navei, care a fostreþinut ca trofeu de rãzboi.

În anul 1965, dupã lungi discuþii, pro ºicontra, pentru menþinerea în activitate sautrecerea în rezervã a navei-ºcoalã, se ajungela concluzia cã „Mircea” trebuie sã fie trimis la

ªantierul Naval„Blohn&Voss” dinHamburg, pentru a fimodernizat. Dupãmulte marºuri,realizate pe mãri ºipe oceane, cu veleleºi motorul sãu„Mircea” va trebui sãfie remorcat. În acestscop, douã remor-chere puternice: RM101 ºi NS 116,rebotezate „Viteazul“ºi „Voinicul”, formea-zã împreunã cu „Mir-cea” convoiul spreHamburg. Cãpitanulc o m a n d o rAlexandru Hârjaneste numit coman-dantul convoiului. Labordul navei-ºcoalã

este ambarcat un echipaj redus sub comandacãpitanului comandor Petre Zamfir. La 12octombrie 1965 convoiul se pune în miºcarecãtre Hamburg. Marºul, care în prima parte,se desfãºoarã fãrã probleme, este prezentatcu lux de amãnunte de cãtre autor, în specialtrãirile ºi lupta echipajelor de pe „Mircea” ºide pe cele douã remorchere pe timpultraversãrii Golfului Biscaya. Din cauza furtuniiºi a valurilor enorme, remorcile de la celedouã remorchere se rup, ancorele lãsate laapã de la velier derapeazã, nava-ºcoalã intrãîn coliziune cu uriaºa geamandurã ce marcastâncile de la Chausée de Seine. Echipajulde la bordul lui „Mircea” face tot ce-i stã înputinþã pentru salvarea navei.

,,,,,

,,,,,

Page 11: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

10

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Colonel în retragereVirgiliu MOROIANU

În faþa pericolului iminent se dã semnalulSOS. În zonã sosesc mai multe nave desalvare, dar încercãrile de salvare eºueazã.Ca urmare a contactului dur cugeamandura, bordajul lui „Mircea” cedeazãîn mai multe locuri. Echipajul luptã cu stihiilemãrii ºi cu apa ce pãtrundea încompartimente, o spãrturã era astupatã, altase fãcea. Pericolul de eºuare a naveidevenea tot mai mare. De la mai multeambarcaþiuni speciale de salvare, sosite înzonã, se face propunerea ca echipajul sãabandoneze nava, spre a fi salvat. Se ordonão adunare rapidã, la care întregul echipajse declarã de acord cã nava trebuie sã fiesalvatã, chiar cu preþul vieþii lor. În zonã, foarteaproape de „Mircea”, multe nave comerciales-au dus la fund cu toatã încãrcãtura. Celedouã remorchere românesti erau ºi ele înmare dificultate. La nava-ºcoalã situaþiadevenea dramaticã. Rezistenþa ºi luptaechipajului, dusã pânã la extenuare,continuã pânã la 28 noembrie, când, în zonãvine salvatorul „Rinoceros 4", însoþit de undragor ºi o ºalupã de salvare. Prin manevrebine gândite, prezentate pe larg în paginilecãrþii, se reuºeºte, ca dupã 9 ore de luptã, sãse dea remorca la nava-ºcoalã ºi la 29noiembrie sã se plece spre Brest. Dupã cese ajunge în port, se face plata pentruoperaþiunea de salvare ºi pentru remorcaj,se achitã costul geamandurii deteriorate,se înlocuiesc tablele sparte, se face revizia

celor douã remorchere. La 6 ianuarie 1966se pleacã spre Hamburg ºi la 19 ianuarienava era urcatã pe doc. Dupã zece luni, la10 octombrie, „Mircea” era completmodernizat: cu ultimul tip de aparaturã denavigaþie; velatura nouã; bucãtãrie ºi brutãrieelectrice; instalaþii frigorifice; staþie pentrudesalinizarea apei, motor de 1100 CP etc.Cu echipajul complet, sosit pe calea aeruluidin þarã, „Mircea”, sub comandacomandorului Alexandru Hârjan, este dinnou în marº pe Drumuri Albastre. În paginile

cãrþii autorul prezintã cu multe amãnuntedrumul spre þarã precum ºi celelalte marºuricare au urmat. Din nou voiaje de instrucþiecu elevi ºi studenþi la bord în: Marea Neagrã,Egee, Mediteranã, Ionicã, Oc. Atlantic, sauMarea Nordului. „Mircea” ºi echipajele saleau poposit în marile porturi ale Europei ca;Sevastopol, Istanbul, Alexandria, Pireu, LaValetta, Napoli, Gibraltar, Londra,Amsterdam sau Le Havre. La Palermo seviziteazã pe Via Butera, stradadezmoºteniþilor, casa încare a locuit NicolaeBãlcescu, cimitirul sã-racilor ºi Catacombele. S-au depus coroane de florila statuile lui N.Bãlceacuºi Giuseppe Garibaldi dinparcul Ingles.

Un moment de ceamai mare importanþã dinistoria lui „Mircea” esteanul 1976, când nava-ºcoalã va naviga, 180 dezile între cer ºi apã, pntrua participa la „OperationSail 1976" , prilejuitã debicentenarul inde-pendenþei SUA. La 4martie sub comandadomnului cãpitancomandor Eugen Ispas -comandant superior labord comandorulAlexandru Hârjan, navaplecã în marea cãlãtorie ineditã: Istanbul,Marea Mediteranã, Gibraltar, Las Palmas,unde, la 22 martie, face primul popas; dupãpatru zile se pleacã pe drumul lui Columb ºise realizeazã prima traversare a OceanuluiAtlantic, de cãtre o navã militarãromâneascã cu vele. Din cauza unorevenimente politice, se contramandeazãvizita în Brazilia ºi se continuã marºul spreLa Guaira (Venezuela). Înainte de a seapropia de port, nava va rãmâne câtevaore în derivã. Cu aceastã ocazie capitanulcomandor Dediþa Costicã a pescuit unrechin mare de 2 metri. Dupã ce a fost ridicatla bord, rechinul a fost tranºat de mediculchirurg ªtefan Seiºan ºi prezentatechipajului de cãpitan comandorulªtefãnescu Simion. Citind cartea veþi aflacâte ore a mai pulsat inima rechinului dupãce ea a fost scoasã din corp. Vine la bordCubici Elena, Ruxandra ºi Chiajna - Gelu,Dragoº, Mircea, Constantin, ªtefan, Mihai,precum ºi Traian ºi Decebal - 3 fete ºi 8 bãieþi,cu nume de domniþe ºi domnitori dinRomânia, sunt cei 11 copii ai românuluiCubici Dionisie, fost elev al ºcolii de Maiºtride Marinã, plecat din þarã în 1947 ºi stabilitîn Venezuela, unde s-a cãsãtorit cu onegresã care i-a dãruit 11 copii. Fãrãîndoialã marºul este abia la început; urmeazãvizitele la : Cartagena (Columbia), 4 mai1976; Vera Cruz (Mexic), 24 mai; Havana(Cuba), 2 iunie; la 8 iunie se pleacã spre

Hamilton, se intrã în Triunghil Bermudelor;Hamilton (SUA), 16 iunie. La 20 iunie se dastartul în cursa velierelor la „Operation Sail1976". La plecarea în cursã se produce unincident între „Mircea” ºi „Gazela Primeiro”,în urma coliziunii, „GP” iese din concurs. Vaurma un proces în care „Mircea” este acuzatcã nu a respectat regulile de navigaþie. Înfinal, ca urmare a intervenþiei doamnei IldicoTrier ºi a soþului sãu Gey Trier , jurnalist ºipatron de ziar, conflictul se rezolvã fãrã

urmãri nefavo-rabile pentru navanoastrã. În con-curs, „Mircea” seva clasa pe loculdoi dupã velierulgerman „GorchFock”. Dupã con-curs, urmeazãvizitele fãcute laNew York ºi laBaltimore ºi la 24iulie, plecareaspre þarã. Dupã 19zile de navigaþiese face o scurtãescalã la Lisa-bona, apoi cuvelele întinse saucu motorul sãu vatraversa Medite-rana, MareaEgee, Marmara ºiMarea Neagrã:

dupã 180 de zile de marº sã ancoreze laConstanþa.

Volumul „Mircea” Pasãrea Phoenix aMarinei Române” se încheie cu capitolulÎnsemnãri, Schiþe, Completãri, carecuprinde prezentarea comandoruluiNegrescu, a pilotului Moº Antonio Rotta,a lui Nicoloe Ionescu Johnson, scrisoarealocotenentului Mocanu despre cãþeluºaVela ºi relatarea despre vizitaºahinºahului Iranului la bord. În final unglosar de termeni marinãreºti ºi 14fotografii cu imagini ce surprind cele maiimportante momente din activitatea celordouã nave.

„Mircea”cel puþin pentru mine - scrieVelentin Donici, „valoreazã mai multdecât toate navele celebre ale lumii luatela un loc. Cãci el a fost leagãnul marineinoastre naþionale, emblema ºi cuibul încare au crescut marinarii noºtri. ªi cefrumos au crescut !

ªi apoi „Mircea” îmi este bine cunoscut.La umbra velelor lui mi-am începutucenicia de marinar. La bordul lui amînvãþat primele noduri marinãreºti, carenu odatã mi-au ieºit de-andoaselea; pepuntea lui am fãcut primul serviciu de cart.ªi tot lui îi datorez cele mai frumoase clipeºi amintiri din viaþa mea de marinar”.

Locotenent-comandorPetre Zamfir comandant al naveiîn perioada 12 octombrie 1965 -

19 ianuarie 1966

Cãpitan-comandorul AlexandruHârjan, comandant al navei înperioada 1 ianuarie 1965 - 19

septembrie 1973

Page 12: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

11

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

18 iunie 1979Încã din seara zilei de 17

iunie terminasem de adus labord tot echipamentulnecesar unui marº de 41 dezile.

La ora 7.00, în sunetulfanfarei ºi în semnele dedespãrþire de pe mal, totechipajul „la front” salutãoficialitãþile: Consiliul Militaral Marinei, navele rãmase lacheu.

Bãtrânul „Mircea” în ruliulºi tangajul lui dãnþuitor se

înscrie pe drumul de aterizare la Bosfor.Misiunea navei: un marº de instrucþie în Marea Neagrã,

Marmara, Egee, Tirenianã, Liguricã, Mediteranã ºi OceanulAtlantic, cu vizitarea porturilor Istanbul, Livorno, Lisabona ºi Pireu.

Echipajul navei: destul de eterogen, ofiþeri din unitãþi ºieºaloane diferite, militari în termen aduºi din alte unitãþi, personalcivil ºi elevi ambarcaþi doar cu o sãptãmânã mai înainte.

Comandant al marºului: cpt. Rg.1, ing.Corneliu Enãchescu.La bord, am fost opt colegi de promoþie: Cãpitan de Rangul

2 Stãiculescu Dan - comandantul navei; cpt.rg. 2 Ivancu Petre –ofiþer în M.St.M.; cpt.rg. 2 Mihai ªtefan - ºef de Stat Major laªcoala de Maiºtri de Marinã; cpt.rg.2 ing. Albu Marin - ºef debirou la Direcþia Tehnicã C.M.M.; cpt.rg. 2 Cucu Gheorghe –ofiþer în Secþia P.C.M.M.; cpt.rg. 2 Lucaci Mihai – profesor detransmisiuni la Institutul de Marinã; cpt.rg. 2 Buzincu Gheorghe– ofiþer secund, provizoriu dar titluar la secþia înv. a Inst. deMarinã, ºi subsemnatul care eram ºef de stat major al Dn Nªcoalã ºi la bord ºef de stat major ºi profesor de marinãrie.

19 iunie 1979La ora 7.00, la intrarea în Bosfor, ne-a întâmpinat colonelul

Vlãdescu, ataºatul militar în Turcia, împreunã cu ofiþerul delegãturã ºi ne-au condus la locul de ancoraj în faþa muzeuluiDOLMA BAHCE, situat pe malul european al Turciei în „Rumelia”.

Dupã vizitele de protocol executate de ºeful marºului, cpt.rg.Iing. Enãchescu Corneliu (Tata mare), o parte din echipaj aplecat la mal ºi a vizitat muzeul DOLMA BAHCE, muzeulsultanilor ºi, din spusele lor, a rezultat cã aici s-au concentrattoate valorile de artã ºi culturã de pe timpul stãpânirii otomane.

20 iunie 1979Am fãcut parte din delegaþia pentru depunerea coroanei de

flori din partea marinarilor români la mormântul lui Ata Turk.În drum spre monument am vãzut specificul oriental al

construcþiilor, reclame de toate felurile, care mai de care maistridente. Circulaþia se desfãºura haotic, la mica ºi buna înþelegerea ºoferilor. Dupã ceremonia de rigoare am plecat la bord.

La numai o orã dupã sosirea la bord am pregãtit o subunitate,compusã din 93 de persoane, ofiþeri, maiºtri militari, subofiþeri ºi

Jurnal de cãlãtorie cu bricul „Mircea“în perioada 18.06-28.07.1979

elevi pentru a merge în vizitã la Academia Navalã din Istanbul,situatã în insula Heybeli Ada, la circa 14 mile distanþã faþã delocul nostru de ancoraj.

Pentru deplasare ni s-a asigurat un pasager de curse locale,interinsulare, la bordul cãruia am gãsit un cetãþean turc, marinarpe pasager, care vorbind româneºte ne-a descris tot itinerarul dedeplasare. O serie de insule precum Kybali Ada, insula marinarilortransmisioniºti, Burgaz Ada (insula fetelor frumoase, Cioko-Cioko)ºi Buyuk Ada, insula lingurarilor. Pe insula Heybeli Ada, unde seaflã Academia Navalã turcã, încã din anul 1859 se mai gãsescdislocate: Liceul de marinã ºi ºcoala de preoþi (Hogea).

La Academia Navalã ne-a impresionat aspectul de ordine ºiiradierea puternicã a soarelui, care te fãcea sã crezi cã intrândîn curtea academiei intri într-un cuptor de foc.

La protocol, la comandantul academiei au participat circa 21de ofiþeri. Cuvântul de bun venit ne-a fost adresat de locþiitorulcomandantului academiei, comandorul Nyazi Ulujoi, tânãr pentrugradul sãu (41 de ani), care ne-a impresionat prin þinuta sa,conþinutul inteligent al cuvântãrii, luciditatea cu care analizasituaþia social-politicã a timpului. Totul a fost expus în limbaenglezã, noi avându-l ca translator pe asistentul Albu Tudor (Bilcum era botezat încã din marºul fãcut în America).

Vizita a continuat la sala de festivitãþi unde s-a prezentatistoricul Academiei, structura de învãþãmânt ºi baza tehnico-materialã de care dispune ºcoala. Au ºi turcii preocupãri în ceeace priveºte selecþia de candidaþi, diversificarea sistemului deînvãþãmânt ºi reamplasarea academiei pe Continent.

Din vizita fãcutã am reþinut cã Academia ocupã o suprafaþã de11 acri ºi cã pentru nevoile de dezvoltare i-ar mai trebui încã de 4ori pe atât.

A urmat în continuare dejunul oferit celor care au participat la vizitã.Primul fel de mâncare mi s-a pãrut o ciulama, ca la noi, dar

foarte subþire. În realitate o considerau supã-picantã, pe care oserveau cu pâine.

Felul urmãtor a fost piure cu ruladã de carne de batal, cu salatãde roºii ºi castraveþi; pilaf de orez a la „turca bre” cu stafide, enibaharºi alte mirodenii. Desert, piersici. În loc de apã, lapte bãtut.

A urmat apoi vizita de rãmas bun la cabinetul comandantuluiºi vizitarea muzeului.

La intrarea în muzeu, atenþia mi-a fost atrasã de machetacruciºãtorului „Elisabeta”, care din cele ce ni s-a spus, a fost oferitãºcolii navale turce în anii 1937-1938, de regele Carol al II-lea.

La orele 16.10 am plecat spre locul de staþionare la ancorã alnavei ºcoalã „Mircea”. Prin amabilitatea lui „Tata mare” cpt. rg.1 ing.Enãchescu Corneliu, am beneficiat de ceva în plus faþã de ceilalþicamarazi, vizitând împreunã cu dânsul, Cãpitan de rangul 1 FlorescuDumitru, asistentul Albu Tudor, colonelul medic Fleschin Horia,Moscheea Sf. Sofia ºi Moscheea Albastrã. Aceste obiective defacturã monumentalã - reprezentând civilizaþia bizantinã ºimedievalã - m-au impresionat prin construcþia lor ºi picturile existene.

În noaptea de 20/21 iunie 1979 am plecat spre Livorno. Era ora2.00. S-a dat la posturile de manevrã. La un moment dat, la numai 5minute de la virarea ancorei, am vãzut în prova tribord (Td) un feribotturcesc care avea 3 garnituri de vagoane ºi ieºea din bazinul moluluieuropean. A sesizat ºi el, a dat trei semnale scurte cu sirena, semn cã

Comandor (r) Niculae ªTEFAN

70 de ani de la intrarea în serviciul Marinei Române a navei-ºcoalã „Mircea“

17 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 200917 mai 1939 - 17 mai 2009

Page 13: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

12

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

a pus maºinile înapoi, noi am dat semnale de venire stânga (bandastângã cârmã) ºi maºinile pe drum. Nu ne-am abordat. Continuueram atenþi la circulaþie. Bine a funcþionat serviciul nostru de veghe.Bune au fost ºi prestaþiile ofiþerilor de cart.

Când am ieºit din strâmtoarea Dardanele, prima navã româneascãpe care am întâlnit-o în eter a fost „Neptun”. Ce mare bucurie e sã discuþiîn clar cu ai tãi. Am discutat mult cu comandantul navei CLC Sava, fostulmeu elev, dar mai ales cu „Puiu”, cpt. Suciu Pavel.

Drumul spre Livorno a fost mai lung, dar foarte plãcut. În acestinterval de timp elevii au învãþat manevra velelor pornind cu ei de lastadiul de boboci ºi ajungând pânã la starea de absolvenþi ai ºcoliide vele. Se miºcau încet…repetam miºcarea. Prima lor urcare înarboradã era foarte timidã. Coborând din sarturi le tremuraupicioarele, unii stãteaucrispaþi, de parcã erau gatasã le plesneascã ºi centurilede siguranþã.

Toate mãrile, începândcu Marea Marmara. MareaEgee ºi Tirenianã, au fostpeste mãsurã de liniºtite,aproape ca apa în lighean.Am fãcut plajã ºi baie cu apãde mare. Am cunoscutarhipelagul grecesc, amtrecut prin StrâmtoareaMessina, vãzând VulcanulStromboli. Erupþiavulcanului mi s-a pãrutcurioasã. Emana gaze, odatã la 15 minute, precumiese fumul dintr-o pipã. Lapoalele versantului vul-canic se întindea de-alungul strâmtorii o frumoasãlocalitate. Deodatã în tribord(Td) a apãrut o vedetã depatrulare italianã, care ne-a ocolit de douã ori ºi apoia plecat. În prova ºi pupaam întâlnit nave italiene ºide alte naþionalitãþi. Aproape de maluri erau ambarcaþiuni specialepentru pescuit „ton”. Pe una din bãrci era instalatã o scarã în vârfulcãreia era un observator, iar în celelalte bãrci armate cu harpoaneacþionau dupã indicaþiile observatorului.

Întregul itinerariu de deplasare spre Livorno a fost, cel puþinpentru mine, feeric, încântãtor, având în vedere, mai ales,contrastul dintre mare ºi uscat.

Marea, de un albastru marin curat ºi uscatul predominat demunþi înalþi ºi cenuºii la poalele cãrora, ca niºte ostaºi de veghe,se aflau faruri de navigaþie ºi localitãþi, deosebit de frumoase.

Aterizarea s-a fãcut pe insula Elba, dupã care ne-am deplasatpânã la geamandura de intrare, de unde am ambarcat pilotul ºiataºatul militar, colonelul Florescu, un genist simpatic ºi deosebitde atent cu noi.

Dupã primul contact care se lua cu ofiþerul de legãturã intramîn vibraþii cu organizarea activitãþilor pe categorii de cadre, ore,maºini de transport etc.

La Livorno am sosit la data de 29 iunie 1979, ora 7.00 ºi amplecat pe data de 2 iulie ora 17.00. Dana de acostare a fostpuþin incomodã, manevra de acostare fiind fãcutã cu bordultribord (Td) în acvatoriul vecin cu danele de pasageri.

Pe cheu era mare animaþie, turiºti ºi localnici de toatecategoriile, în þinute deosebit de simple ºi comode, potrivite cusoarele torid ce avea sã ne deshidrateze pe noi, cei obiºnuiþicu temperaturile moderate.

A urmat prima vizitã în oraº. Spiritul de emancipare ºi progresera vizibil la tot pasul. Concurenþa ºi spiritul comercial specific,

instabilitatea preþurilor ºi variaþia lor de la o firmã la alta, tederutau complet pentru scurtul timp, fãcându-te ca, din puþiniibani alocaþi, sã poþi lua amintiri pentru tine, familie ºi prieteni.

Bazarul „american”, marele mit al turistului limitat din punct devedere financiar, era locul de atracþie. Multitudinea de articole,reclama ofensivã dar ºi calitatea discutabilã te ameþeau în a tehotãrî ce anume poþi procura. În ultimã instanþã luai ce puteai ºi teliniºteai. Abia acum urma partea de reconfortare, de admirare afrumuseþilor oraºului. Fãceam fotografii care sã ne aminteascã pesteani ºi ani de zile, de locurile vizitate.

Italienii, popor latin, s-au dovedit foarte apropiaþi de noi.Oricunde te duceai ºi dacã spuneai cã eºti român, îþi rãspundeaubucuroºi, latini-latini.

Am plecat din þarã cucele mai bune þinute ºi înfiecare zi eram la bord sauîn oraº cu þinute diferite.

În ziua a III-a ºi a IV-a devizitã am fãcut cu echipajulunele din cele mai frumoaseexcursii ale voiajului. Estevorba de excursiile de laFlorenþa (Firenze) ºi Pisa. Deneuitat vor rãmâne pentrumine Domul din Florenþa ºiBasilica Sf. Sofia, lãcaº deartã monumentalã, construitede pe timpul familiei DeMedici. N-am sã uit niciodatãemoþia fireascã a unui omcare, pentru prima datã ºipoate ultima, se afla lamormântul real a luiLeonardo DaVinci, Rossini,Machiaveli. Sã vezi, înacelaºi timp, în bisericaalbastrã, mitologia faceriilumii ºi potopul lui Noe. Areuºit familia De Medici, caîn aceastã cetate de culturãmedievalã, fosta capitalã a

Republicii Italiene sã adune ºi sã construiascã tot ce era maivaloros pe plan mondial în picturã ºi arhitecturã.

Piaþa Domului este dominatã de marele David.Piaþa este mare, plinã de lume, multã lume venitã din toate

colþurile pãmântului. Toþi admirã ºi fotografiazã porumbeii Florenþei.Cãldura devine din ce în ce mai insuportabilã.Vizita la Florenþa s-a terminat cãtre orele 17.00, printr-o

ploaie, care avea sã punã capãt cãldurii de foc pe care noi,românii, am suportat-o cu foarte mare greutate. Dintr-un locdominant am vãzut panorama oraºului dupã care ne-amîndreptat spre Pisa.

Marea mea curiozitate de a vedea ceva nou avea sã se termineaºa cum mi-am dorit. Am fost la baza turnului, despre a cãreiînclinare luasem cunoºtinþã din istorie ºi emisiuneaTeleenciclopedia.

** *

Trãiesc cu speranþa cã mulþi din camarazii meu, elevii ºimaiºtrii pe care i-am avut la bord, când vor parcurge descrierea„Marºului”, vor fi în mãsurã sã aprecieze cã, ºeful de stat majorde atunci, a reuºit sã reþinã lucrurile importante ale cãlãtorieinoastre.

Închin acest material Navei ªcoalã „Mircea”, leagãnul formãriiprofesionale, acum, cu prilejul a 70 de ani de existenþã a sa.

Bun CART ÎNAINTE generaþiilor actuale ºi viitoare, spre gloriaºi fericirea neamului românesc.

De la stânga la dreapta: Buzincu Gheorghe, Cucu Gheorghe,Ivancu Petre, Lucaci Mihai, Mihai ªtefan, Albu Marin, ªtefanNicolae, Stãiculescu Dan. Majoritatea au ieºit la pensie din

armatã cu gradul de comandor, iar Ivancu Petrecu gradul de contraamiral.

Page 14: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

13

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

„Mircea“ - un strãlucitambasador al României

• 3 iulie - 3 septembrie 1939: în Marea Mediteranã, cu escale în porturile Palermo,Toulon, Palma de Mallorca, Gibraltar, Alger ºi Alexandria;

• 15 iulie - 30 august 1967: în Marea Mediteranã, Oceanul Atlantic, cu escale înporturile Toulon, Gibraltar, Portsmouth ºi La Valetta;

• 1 - 24 iulie 1968: în Marea Mediteranã, cu escale în porturile Istanbul ºi Napoli;

• 7 - 23 iulie 1969: în Marea Adriaticã, cu o escalã în portul croat Split;

• 14 iunie - 23 iulie 1971: în Marea Mediteranã ºi Oceanul Atlantic, cu escale înporturile Tunis, Casablanca ºi La Valetta;

• 16 iunie - 11 iulie 1972: în Marea Mediteranã, cu o escalã în portul francez Toulon;

• 29 iunie - 26 iulie 1974: în Marea Mediteranã, cu escale în porturile Alexandria ºi Beirut;

• 19 iulie - 24 septembrie 1975: în Marea Mediteranã, Oceanul Atlantic, MareaNordului, cu escale în porturile Gibraltar, Amsterdam, Le Havre, Londra ºi Palermo;

• 4 martie - 30 august 1976: traversada Oceanului Atlantic, cu escale în porturile LasPalmas, La Guaira, Cartagena, Veracruz, Havana, Hamilton, Newport, New York, Baltimore,Philadelphia, Lisabona ºi Alger;

• 18 iunie - 28 iulie 1979: în Marea Mediteranã, Oceanul Atlantic, cu escale în porturileIstanbul, Livorno, Lisabona ºi Pireu;

• 30 iunie - 9 august 1980: în Marea Mediteranã, cu escale în porturile Toulon,Barcelona ºi La Valetta;

• 14 iulie – 14 august 1986: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale în porturileIstanbul, Odessa, Sevastopol ºi Varna;

• 4 - 29 iulie 1987: în Marea Neagrã, cu escale în porturile Burgas, Suhumi ºiSevastopol

• 28 iulie - 20 august 1988: Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale în porturileVarna, Istanbul, Novorossiisk ºi Odessa;

• 18 iulie - 1 august 1989, în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale în porturileVarna, Istanbul ºi Sevastopol;

• 10 iulie - 10 august 1990: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale în porturileNovorossiisk, Sevastopol, Istanbul ºi Varna;

• 15 - 22 iulie 1993: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu o escalã în portulIstanbul

• 31 iulie - 6 august 1994: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu o escalã în portul Istanbul;

• 29 iulie - 10 august 2003: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale înporturile Varna, Istanbul, Sevastopol, Odessa, Burgas, Suhumi ºi Novorossiisk

• 19 aprilie – 26 septembrie 2004: a doua traversadã a Oceanului Atlantic, cuescale în Cagliari, Las Palmas, Hamilton, Charleston, Baltimore, Newport, NewLondon, Halifax, Arichat, Sydney, Brest, Cadiz ºi La Valetta

• 21 aprilie - 6 mai 2005: în Marea Neagrã ºi Marea Marmara, cu escale în portulturcesc Marmaris

• 9 iunie – 20 septembrie 2005: în Marea Mediteranã, Oceanul Atlantic ºi MareaNordului, cu escale în porturile Palermo, Lisabona, Zeebrugge, Cherbourg, Middlesbrough,New Castle, Fredrikstad, Bremenhaven, Amsterdam, Cartagena ºi Bizerte

• 10 iulie - 10 august 2006: în Marea Neagrã, cu escale în porturile Novorossiisk,Sevastopol, Odessa, Samsun ºi Varna

• 19 iunie - 10 august 2007: în Marea Mediteranã, cu escale în porturile Pireu,Alicante, Barcelona, Toulon ºi Genova

• 26 mai - 18 septembrie 2008: în Marea Mediteranã, Oceanul Atlantic ºi MareaNordului, cu escale în porturile Cagliari, Malaga, Rouen, Brest, Rotterdam,Copenhaga, Rostock, Plymouth, Lisabona ºi La Valetta.

Principalele vizite în strãinãtate Campanii de navigaþieîn perioada 2003-2007

Anul 2003 - Sub comandacomandorului Dinu Pamparãu nava ºcoalã„Mircea” a executat în perioada 29 iulie –10 august 2003, în Marea Neagrã ºi MareaMediteranã, primul marº dupã reparaþiilecapitale. Între cei 195 de membri aiechipajului s-au aflat 4 studenþi militaristrãini (2 bulgari ºi 2 turci) ºi pentru primaoarã douã studente de la Academia Navalã„Mircea cel Bãtrân” ºi 26 de eleve ale ªcoliiMilitare de Maiºtri a Forþelor Navale „Amiral

Ion Murgescu”.Anul 2004 - La 19 aprilie, nava-ºcoalã

„Mircea” a plecat în al doilea sãu marºtransatlantic. Va ajunge pe coastele de estale Statelor Unite ale Americii ºi Canadei.Cei 190 de membri ai echipajului, în principalstudenþi ºi elevi marinari (71 de studenþi aiAcademiei Navale „Mircea cel Bãtrân” ºi 31de elevi ai ªcolii Militare de Maiºtri de Marinã„Amiral Ion Murgescu”), s-au cãlit într-unmarº cu durata de 159 de zile.

„Mircea” a fost de aceastã datãambasador al României în 13 porturi în carea acostat. Distanþa parcursã: aproape15.000 de mile marine.

La festivitatea de plecare în marº aparticipat Ion Iliescu, preºedintele României.

În Marea Mediteranã bricul „Mircea” aînfruntat una din cele mai puternice furtunidin istoria navei.

Detalii despre acest marº deosebit în„Marina Românã” nr.4 (101) 2004 ºi în nr.5(102) 2004.

Anul 2005 - În perioada 21 aprilie - 6mai 2005, nava-ºcoalã „Mircea” a efectuatun marº de instrucþie ºi reprezentare, cu

Page 15: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

14

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

acostare în baza navalã Akazas ºi în portulMarmaris din Turcia. Echipajul (100 demembri) a participat la sãrbãtorirea ZileiMarinei a Republicii Turcia ºi la FestivalulMaritim Internaþional din Marmaris;

Anul 2005 - Între 9 ºi 20 septembrie 2005,nava-ºcoalã „Mircea” a efectuat un marº deinstrucþie în Marea Mediteranã, OceanulAtlantic ºi Marea Nordului cu escale în porturilePalermo (Italia), Lisabona (Portugalia),Zeebrugge (Belgia), Charbourg (Franþa),Middlesbrough, Newcastle (Marea Britanie),Frederikstad (Norvegia), Bremerhaven(Germania), Amsterdam (Olanda), Tunis(Tunisia), Cartagena (Spania).

Marº de 93 de zile cu parcurgere a8.876 de mile marine.

A participat la competiþia nauticã „Tall ShipsRace 2005“ ºi la mai multe festivaluri maritimeinternaþionale ºi manifestãri jubiliare, precum„Tall Ships Race 2005“, croaziera comunã întreCherbourg ºi Newcastle, cea de-a treia etapãa regatei, între Newcastle ºi Fredrikstad, „SailBremerhaven 2005“ ºi „Sail Amsterdam 2005“,precum ºi la manifestãrile organizate cu prilejulsãrbãtoririi a 175 de ani de la proclamareaRegatului Belgiei, respectiv centenarulindependenþei Norvegiei.

Anul 2006 - În perioada 10 iulie - 10 august2006 nava-ºcoalã „Mircea” a executat unmarº de instrucþie ºi reprezentare în apeleMãrii Negre cu escale în porturi din Bulgaria,Turcia ºi Rusia., având la bord 51 de studenþiºi 3 studente de la Academia Navalã „Mirceacel Bãtrân”, 43 de elevi ºi 5 eleve de la ªcoalaMilitarã de Maiºtri a Forþelor Navale „AmiralIon Murgescu” ºi doi cadeþi turci.

Anul 2007 - Nava-ºcoalã „Mircea” aefectuat în perioada 19 iunie - 10 august2007 un marº de instrucþie în MareaMediteranã, participând la competiþianauticã internaþionalã „Tall Ships RaceMediterranean 2007" organizatã de SailTraning International. Alãturi de studenþii ºielevii români ambarcaþi pentru practicã au

fost la bord ºi 13 cadeþi din Franþa,Germania, Danemarca, Ucraina ºi Croaþia.

Au fost ambarcaþi 35 de studenþi anulIII de la Academia Navalã „Mircea celBãtrân” printre care 5 fete; 63 elevi dela ªcoala Militarã de Maiºtri de Marinã„Amiral Ion Murgescu” (3 fete).Comandantul navei a fost cãpitan-comandor Gabriel Moise.

Acest al 31-lea marº de instrucþieinternaþional al navei-ºcoalã „Mircea” adurat 52 de zile (din care 17 zile destaþionare ºi 35 de zile de marº între porturi).

S-au fãcut escale în porturile Pireu,Alicante, Barcelona, Toulon ºi Genova.

Detalii despre acest marº de instrucþie înrevista „Marina Românã”, nr.4 (120) 2007 ºi„Marina Românã”, nr. 5-6 (121-122) 2007.

Nava a parcurs 4800 de mile marinedin care 900 cu vele.

Nava a fost vizitatã de cca 18.750 depersoane.

Rezultate obþinute la competiþiilesportive: Alicante: locul I la bãrci cu rameºi locul II în clasamentul general;Barcelona: locul II la bãrci cu rame; Toulon:locul I la tras la parâmã ºi locul I înclasamentul general; Genova: locul II latras la parâmã.

La cele douã curse Alicante-Barcelona ºiToulon-Genova au participat veliere dinArgentina, Spania, Portugalia, Ecuador, Rusia,Uruguay, Polonia, Bulgaria, România, Italia,Marea Britanie, Franþa, Letonia ºi Belgia.

La clasa A (veliere cu lungime mai marede 40 metri), la prima cursã locul I a fostocupat de „Nindecase” (Olanda) iar la cursaa doua de „Stad Amsterdam” (Olanda).

Marºul de instrucþie al N.S.Mircea din2008 a fost unul în care nu a participat lacompetiþia nauticã organizatã anual de SailTraining International dar acest lucru nuînseamnã cã nu a fost bogat în premierepentru navã ºi echipaj (dupã cum se poatelesne observa, cel puþin din 2003,participarea la competiþiile nauticeorganizate de STI alterneazã cu ani în caremarºurile sunt lipsite de regate). Din pãcate,dupã ultimele informaþii pe care le avem,nici în acest an N.S.Mircea nu va participa lacompetiþia organizatã de Sail TraningInternational (care va include traversareaOceanului Atlantic ºi Coasta de Est a SUA)deºi, cel puþin pentru prima jumãtate acompetiþiei, va urma acelaºi traseu la odistanþã de câteva zile, ceea ce face absolut

de neînþeles, chiar ºi în termeni financiari,decizia Forþelor Navale. Condensarea unuimarº de peste patru luni de zile în douã-treifile de manuscris nu este de naturã sã-imulþumeascã pe cei pasionaþi de subiect,rezultatul fiind doar o naraþiune cronologicãºi evenimenþialã, dublatã de una statisticãºi sinteticã (cunoscut fiind interesulpasionaþilor de marinã pentru domeniu),asfel cã celor interesaþi le recomandãm sprelecturã ºi articolele mai detaliate, subaceeaºi semnãturã, apãrute în revistaMarina Românã (numerele 4 (126), 6 (128)ºi 7(129) din 2008).

Am plecat din Constanþa pe data de 26mai cu un echipaj „redus”, dacã neraportãm la marºurile anterioare, undenumãrul se apropia de cifra 200. Oricumbenefic mai ales pentru cadeþi care au avut

Marºul de instrucþie2008 al N.S.Mircea

O abordare statisticã

Text: Petre GeorgescuFoto: Valentina CIUCU ºilocotenent Marius BACCELA,preluate din revista „MarinaRomânã“

N.S. MIRCEAprimul mare velier dinspre pod

Page 16: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

15

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

mai mult spaþiu în cazarmã. Explicaþiaeste una simplã. În ultimele zile au fostretraºi, din cauze care ne scapã,studenþii care aparþin de MinisterulInternelor ºi Reformei Administrative ºicare sunt ºcolarizaþi de cãtre AcademiaNavalã. N.S.Mircea a avut, în varaanului trecut, cinci escale în premierãîn istoria sa. Este vorba de Malaga,Rouen, Copenhaga, Warnemünde(Rostock) ºi Fowey. Tot în premierã aparticipat la festivalurile maritime„Armada de Rouen 2008” (pentrudetalii vezi ºi articolul Mari festivalurimaritime. Armada de Rouen 2008. Ceamai mare sãrbãtoare popularã gratuitãdin Franþa ºi din Europa din revistaMarina Românã, nr.8(130) pe 2008),„Fete de Brest 2008", „Hanse SailRostock 2008” dar ºi la „Fowey RoyalRegata” (cel puþin prin prezenþã). Tot înpremierã nava a navigat pe râurileSena (120 de kilometri), Wärnow (înGermania, râul pe care se aflã portulRostock) ºi Fowey (Marea Britanie). Au fostmulte momente emoþionante la bord, cumar fi vizita pe care ne-a fãcut-o, la Brest,doamna Marlene Antonescu-Weska, fiicaprimului ºef mecanic care a adus nava înþarã în anul 1939, Wentzel Antonescu, carene-a arãtat jurnalul personal þinut de tatãldomniei sale cu ocazia marºului navei dela Hamburg la Constanþa. Tot emoþionantãa fost ºi ceremonia conferirii de diplomecelor care în 1965 au contribuit la salvareaN.S.Mircea în timpul furtunii din GolfulBiscaya. Este vorba de domnul VincentCraignou, comandantul de acum 43 de anial remorcherului Rhinoceros, care arememorat pentru toþi cei prezenþievenimentele de atunci.

Tot în premierã, „ºcoala ramelor” s-aefectuat la cea mai nordicã latitudine,respectiv 57 de grade, 30 de minute,latitudine Nord, asta în limbaj marinãresc,undeva în strâmtoarea Skagerrak, la 30 demile sud de Norvegia ºi de Fredrikstad undeN.S.Mircea a mai fost ºi în anul 2005.

Tot în acest marº, la Warnemünde,N.S.Mircea s-a întâlnit cu nava-sorã Gorch

Fock II, care a sãrbãtoritanul trecut 50 de ani de laintrarea în serviciu. Pentrua fi corecþi pe deplin trebuiesã precizãm cã „în zonã” s-a aflat ºi o altã navã-sorã,este vorba de Gorch Fock I(ex Tavarisch) care din anul2003 se aflã la Stralsund,destul de aproape deRostock, cumpãratã de laucrainieni ºi transformatã înnavã muzeu de o asociaþienon-profit de voluntari pânã

la momentul în care vor fi strânºi baniinecesari pentru efectuarea reparaþiilor.Anul 2008 poate fi considerat în egalãmãsurã ºi anul Gorch Fock I deoarecenava a sãrbãtorit 75 de ani de existenþã,eveniment trecut sub tãcere deorganizatori ºi despre care am aflat cutotul întâmplãtor cu ocazia vizitei laStralsund la nava Gorch Fock I. Defapt ºi în prezent a rãmas un misterpentru noi de ce gazdele germane nuau încercat mãcar sã conexeze celetrei evenimente (Gorch Fock I, Gorch Fock IIºi prezenþa N.S.Mircea la Warnemünde)mãcar prin reunirea echipajelor (pentru cã ºipe Gorch Fock I se aflã un echipaj devoluntari) care sã marcheze, evident simbolic,prezenþa celor trei nave surori, dacã nu laacelaºi eveniment mãcar în aceeaºi zonã delitoral.

Dupã 6259 de mile strãbãtute de laplecarea din Constanþa, Ziua Marinei a fostcelebratã în ziua de 15 august când navase afla în poziþia 54 de grade, 53 de minutelatitudine Nord, 005 grade, 12 minute,longitutine Est, în Marea Nordului, 105 milemarine travers Est de Insula Sylt(Germania), la aproximativ 252 de mile

depãrtare de Canalul Mânecii iar botezulmarinãresc a avut loc în Oceanul Atlanticîn punctul 36 de grade, 12 minute, latitudineNord, 008 grade, 25 de minute, Vest.

Marºul în cifre ºi dateÎn cifre, marºul de instrucþie al N.S.Mircea

din 2008 se poate rezuma astfel: marºul s-adesfãºurat între 26 mai ºi 19 septembrie ºi aavut o duratã de 116 zile (74 de zile pe mareºi 24 de staþionare în porturi); escale în zeceporturi din nouã þãri – Cagliari, Italia (5-11iunie), Malaga, Spania, pentru prima datã(22-25 iunie), Rouen, Franþa, în premierã(4-8 iulie), Brest, Franþa (10-17 iulie),Rotterdam, Olanda (21-25 iulie),Copenhaga, Danemarca (31 iulie-4august), Warnemünde, Germania (7-11august), Fowey, Marea Britanie (18-21august), ultimele trei tot în premierã,Lisabona, Portugalia (27-30 august) ºi LaValetta, Malta (8-11 septembrie). La bord s-a aflat un echipaj format din 160 de membri(din care 35 de studenþi de la AcademiaNavalã „Mircea cel Bãtrân” (3 fete), 47 (4fete) de elevi de la ªcoala Militarã de Maiºtria Forþelor Navale „Amiral Ion Murgescu” darºi ºase cadeþi strãini - Olexander Titov dinUcraina, Slaven Jurisici din Croaþia, AliErcumen din Turcia, Vanthournout ThibaultYvon Marie din Belgia, Marco Sfercola dinItalia ºi Lucienne Koch din Olanda. Au fostparcurse în total 10494 de mile marine,dintre care 8964 de mile cu motor, 1529 cuvele ºi 66 în derivã (6129 de mile parcurseziua ºi 4364 noaptea). Au fost traversateurmãtoarele mãri ºi oceane: Marea Neagrã,

Marea Marmara, Marea Egee, Marea Ionicã,Marea Tirenianã, Marea Balearelor, MareaAlboran, Oceanul Atlantic, CanalulMâneciiþ, Marea Nordului, Marea Balticã dars-a navigat, pentru prima datã, ºi pe râurileSena, Warnow ºi Fowey. A participat, tot înpremierã, la festivalurile maritime „Armadade Rouen 2008”, „Fete de Brest 2008” ºi„Hanse Sail Rostock 2008”. Comandantulnavei a fost cãpitan-comandorul GabrielMoise, comandantul marºului, comandoruldr.Vergil Moraru iar ºeful practicii a fostcãpitan-comandorul prof.univ.dr.ing.Gheorghe Samoilescu.

Text ºi foto Bogdan DINU

Page 17: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

16

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

situaþia dramaticã a acestuiaExpert dr. Carmen Irene ATANASIU

PATRIMONIUL NAVAL NATIONAL

1 Sau neºtiinþã. O navã poate fi clasatã în categoria TEZAUR, reconstituitã, reamenajatã corespunzator ºi relansatã în circuitul turistic,respectând, bineînþeles, normele de conservare º.a. Vezi pasagerul fluvial „Borcea”.2 „Marea Noastrã”, Nr. 4, aprilie 1938, p. 1343 Caracteristici principale: Lungime maximã - 89, 365 m + bompresul de 5, 947 m; Lãþime maximã - 10, 98 m;Înãlþime la borduri - 5,70 m; Pescaj maxim - 4, 222 m, TRB - 1.391,71, TRN - 555,79; Deplasament - 2.147 tone;Vitezã -17,5 Nd; Puterea maºinii - 4.400 C.P.; Echipaj - 35 membri. Corpul navei este construit din oþel, un tip folosit în mod curent pentru nave deacest fel, are dublu fund, iar corpul este împãrþit într-un mare numãr de compartimente etanºe. Echipamentul de propulsie al yachtului „Nahlin”era alcãtuit din douã seturi de turbine Brown-Curtis, cu simplã reducþie. Acest tip de propulsor, ales pentru lipsa de zgomot ºi vibraþii ºi-a dovediteficacitatea. Yachtul era echipat cu una dintre cele mai moderne instalaþii produse de Compania Sperry Gyroscope, giroscopul asigurând uncontrol mecanic al direcþiei de înaintare, un sistem care indica gradul de înclinare al navei º i reflectoare Sperry.

Evoluþia istoriei omenirii a fost marcatã de realizãri în ºtiinþãºi tehnologie, iar istoria navalã nu face excepþie de la regulã.Colecþiile de istorie a ºtiinþei ºi tehnicii ajutã publicul de toatevârstele sã înþeleagã mai bine lumea în care au trãit înaintaºii,dar ºi pe cea în care trãim azi ºi, de ce nu, lumea de mâine.

În România existã peste 70 de muzee care au colecþii deistoria ºtiinþei ºi tehnicii, cu un patrimoniu estimat la peste 45000 de piese. În acest patrimoniu ar trebui sã ocupe o poziþieremarcabilã, aºa cum se întâmplã cu locomotivele vechi sautamvaiele de epocã, navele ºi instalaþiile care înlesnescoperaþiunile portuare.

Acest patrimoniu tehnic, pune în luminã importanþaatelierelor sau ºantierelor navale constructoare,unele celebre în istoria domeniului. Este unpatrimoniu valoros deoarece piesele sunt dince în ce mai rare. Ne gândim, de exemplu, lanavele fluviale cu zbaturi, extrem de apreciateîn strãinãtate, unde se va gãsi întotdeauna unîntreprinzãtor dispus sã cumpere.

Or, nu numai cã bunurile ce alcãtuiescpatrimoniul naval românesc nu ocupã o poziþieremarcabilã în patrimoniul tehnic naþional, dar,îndrãznim sã afirmãm cã aceste bunuri sunt pecale de dispariþie. Cauzele: banii, fie datoritãsumelor mari obþinute în tranzacþii le cuasemenea obiecte, fie datoritã lipsei mijloacelorfinanciare de a le reamenaja sau restaura,acolo unde aceastã procedurã se impune ºiindiferenþa.

Consecinþele acestor realitãþi îmbracã formediverse:

- declasarea unui bun clasat în categoria TEZAURºi vinderea acestuia în strãinãtate;

- cumpãrarea unui bun susceptibil de a fi clasat în categoriaTEZAUR la preþ de fier vechi, ºi vinderea sa în strãinãtate;

- reamenajarea unor nave fãrã a þine seama de aspectul original,nave care, chiar dacã nu au fost clasate în categoria TEZAUR, probabildin indiferenþa despre care vorbim1, întrunesc toate condiþiile unuivaloros obiect de patrimoniu;

- nave lãsate în voia sorþii, în cimitir de nave ºi apoi casate.O situaþie fericitã este aceea în care oameni de calitate,

conºtientizeazã pericolul în care se aflã aceste bunuri ºi încearcãsã le salveze, clasându-le. Tentativele sunt mai numeroase, dar, primaºi singura reuºitã, pentru o perioadã de aproape 20 de ani, a fostclasarea în categoria TEZAUR, prin eforturile domnului prof. dr. IonelCândea, directorul Muzeului Brãilei ºi preºedintele Comisiei Naþionalede Patrimoniu, a pasagerului fluvial „Borcea”. Abia în mai 2008, o adoua navã, pasagerul fluvial „Republica” (ex Lt. Cdor Vasile Pãun exRepublica, ex. Locotenent comandor Constantin Pãun), la cerereaDirecþiei Judeþene pentru Culturã Tulcea, a fost clasat în categoriaTEZAUR, în urma expertizei efectuate de semnatara acestor rânduri.

Cu siguranþã, existã situaþii în care patimoniul naval a fost gravafectat. Ne vom referi, în studiul de faþã, numai la cazurile desprecare avem cunoºtinþã de cauzã ºi pe care le putem exemplifica încele ce urmeazã.

Yachtul „Luceafãrul“. În Darea de seamã a activitãþii YachtClubului Regal Român (Y.C.R.R.), desfãºuratã în cursul anului1937, apare scris: „Avântul luat de asociaþia noastrã s-a mãritîn cursul acestui an, întrucât s-a înscris în registrul ei yachtul„Luceafãrul”, proprietatea M.S.R. Carol al II-lea, comodorulY.C.R.R. Acest superb vas, construit de unul din cele mairenumite ºantiere englezeºti, va naviga prin Augustul sãuproprietar cu Y.C.R.R., ceea ce va ridica prestigiul asociaþiei

noastre în þarã ºi în strãinãtate”2.Yachtul a fost comandat de Lady Yule firmei Messrs John

Brown & Co. Ltd din Clydebank în anul 1930, dupã proiectelefirmei scoþiene Messrs G.L.Watson et Co. din Glasgow. Primulnume al acestei superbe nave, graþios ºi elegant proporþionatã,numitã ºi azi în presa englezã „a graceful lady”, a fost „Nahlin”,termen provenit din l imba indienilor nord-americani,semnificând „iute de picior” (fleet foot)3.

În numai patru ani de la lansare, „Nahlin” a parcurs peste200.000 Mm, ceea ce ar echivala cu de opt ori înconjurullumii ºi era cotat ca unul dintre cele mai mari yahturi particularede plãcere construite în Anglia.

În anul 1934, Lady Yule a oferit nava de croazierã „Nahlin”spre închiriere sau vânzare. Doi ani mai târziu, în vara lui1936, regele Edward al VIII-lea al Marii Britanii a închiriat navapentru a face o croazierã în Adriatica împreunã cu americancadivorþatã Wallis Simpson, pe care regele britanic o curta.Scandalul declanºat în presã i-a grãbit abdicarea. ªtirile

Lansarea la apã

,

Page 18: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

17

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

4 O parte din informaþiile cu privire la istoria ºi caracteristicile navei provin de la firma „Edminston & Company Limited” din Londra. Acestea mi-aufost puse la dispoziþie, în cadrul unei întrevederi care a avut loc la Muzeul Marinei Române din Constanþa, de avocatul Vasile Frâncu,reprezentantul firmei „Confidence Five”, firmã care ºi-a adjudecat nava în urma licitaþiei organizate în decembrie 1998.5Carmen Atanasiu,Casa regalã a României ºi yachturile sale, în „Yacht Magazin”, nr. 9, octombrie 2001, p. 15.6Ibidem. Vezi ºi Cãpitãnia Portului Constanþa, Registrul Matricol al Navelor, Matricola nr. 1, 30 august 1938.7 Carmen Atanasiu, op.cit. Vezi ºi Anca Melinte (vezi bibliografia).8 Andocat în perioada 4 decembrie 1938-15 iulie 1939, în ªantierul Naval „San Marco” din Triest, yachtul a intrat în reparaþii sub supravegherea societãþii„Lloyd”: cabinele au fost transformate conform dorinþelor casei regale; bufetul, bucãtãria, saloanele ºi bãile au fost dotate cu sisteme autonome de iluminat,reþea telefonicã, calorifere, apã caldã ºi instalaþie de climatizare.9 Carmen Atanasiu, op. cit;10, 11,12,13Ibidem, p. 16. Vezi ºi Cãpitãnia Portului Constanþa, loc. cit.14 Interiorul a fost vandalizat, elicele furate, lemnul de mahon din pereþii interiori a fost dat la foc; în mod absolut inconºtient, s-a turnat ciment pe punþi ca sã se elimineinfiltraþiile de apã dintre scânduri; ajuns în ºantierele navale englezeºti au fost scoase din interior 450 tone izolaþie din azbest, ulei de motor ºi alte resturi (Slimin, D.J.,The Classic Steam Yacht Nahlin. Sea Breezes, vol. 70, Liverpool, 1996, pp. 862-867, ill).15 Vezi ºi Netty Balaban, Ministerul Culturii, Asociaþia Regalistã Creºtin-Democratã ºi un armator englez îºi disputã yachtul regal „Libertatea”, în„Observator de Constanþa”, Nr. 397, marþi, 26 ianuarie 1999, p. 1.16 Apud Anca Melinte, op.cit.17 În octombrie 1999, yachtul, a ajuns în Anglia, la Devonport, unde a rãmas pânã la finele lui aprilie 2000. În luna mai a fost trimis la Liverpool, unde urmasã intre în prima fazã a restaurãrii evaluatã la 35 de milioane de dolari. Restaurarea a început sub atenþia consultanþilor firmei G.L Watson & Company.Amãnunte în legãturã cu situaþia navei ºi procesul de reabilitare vezi: www.merseyshipping.co.uk/photofeatures/historicships/nahlin0803/nahlin.htm.

Libertatea

despre idila regalã petrecutã la bordul yachtului „Nahlin” auatras atenþia Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea deRomânia, care i-a propus regelui sã-l cumpere4.

În 1937, guvernul român, prezidat de Gheorghe Tãtãrãscu,a achiziþionat elegantul yacht cu 120.000 de lire sterline,oferindu-l cadou Regelui Carol al II-lea.. În ziua de 3 septembrie1937, nava rebotezatã „Luceafãrul”, aflatã în James Watt Dockdin Greenock, a arborat la pupa pavilionul României. Trei zilemai târziu, sub comanda locotenent-comandorului IosifRãºcanu, yachtul a plecat spre Constanþa unde a sosit la ora1,305 din 23 septembrie. În decembrie 1937 nava a primitactul de naþionalitate nr. 66, având ca armator pe Regele Carolal II-lea6.

În octombrie 1938, comandat de locotenent-comandorulCarol Prossinagg, yachtul a executat manevrele de toamnãprintr-un marº pe ruta Constanþa-Galaþi ºi retur. Cu acest prilej,la 18 octombrie, „Luceafarul” a gãzduit la Galaþi o întâlnireîntre regele Carol al II-lea al României ºi ministrul de externeal Poloniei, colonelul Beck ( a fost de faþã ºi ministrul de externeromân, Petrescu Comnen), discuþiile încadrându-se în crizapoliticã postmünchenezã7.

Pânã în anul 1941, dupã ce i s-au adus o serie detransformãri conform dorinþei noilor proprietari8, „Luceafãrul” aînscris în Jurnalul de bord 35 de croaziere cu membrii CaseiRegale ºi opt marºuri de instrucþie9. În anii celui de-al doilearãzboi mondial nava s-a adãpostit în zonele Brãila-CanalulMãcin, Hârºova, Ostrovul Gâsca-Ostrovul Lupilor-Brãila10.

Avatarurile yachtului regal „Luceafãrul” au început dupãîncheierea ostilitãþilor. În anul 1948, în baza Decretuluiprezidenþial nr.38/27 mai 1948, publicat în Buletinul Oficialnr.121/1948, yachtul a intrat în patrimoniul statului fiind trecutîn folosinþa Consiliului de miniºtri, care, la rândul sãu, îl varepartiza „în folosul“ Marinei Militare, în cadrul cãreia va priminumele „Libertarea“. În consecinþã, în acelaºi an, yachtul adevenit navã de comandament la Comandamentul ForþelorNavale Maritime. În anii 1951-1955 a fãcut parte dinDetaºamentul 514 nave ºcoalã. În 1955, conform OrdinuluiM.T.N.A. nr. 3666, yachtul a fost înregistrat la Cãpitãnia PortuluiConstanþa cu nr.1192 din 8 martie 1955, (nava „Libertatea“ afost transferatã din folosinþa M.F.A. la M.T.N.A. în baza HCMnr.230/21.02.1950). Pentru a înlocui M/N „Transilvania”, aflatãla Copenhaga în reparaþii, s-a hotãrât transformarea yachtuluiîn pasager, cu cabine de douã ºi patru locuri11.

În conformitate cu Ordinul nr. 425 din 16 mai 1963 al M.T.Tc.,yachtul a trecut în administrarea fostului Comitet de Stat alApelor, pentru ca la 1 martie 1972 sã fie scos din exploatareafluvial-maritimã, fiind transformat în navã hotel-braserie, culocaþia în portul Galaþi12.

În anul 1998, armatorul S.C. „Regal” S.A., a organizat o

licitaþie pentru vânzarea fostului yacht regal, deºi nava, pentrua fi salvatã, fusese încadratã, la propunerea Muzeului deIstorie din Galaþi, în categoria „Tezaur”. În 16 decembrie,acelaºi an, dupã derularea protocolului de licitaþie, firma„Confidence Five” ºi-a adjudecat „Libertatea” la suma de265.000 USD plus TVA (58.000 USD)13. Noul proprietar,„Edminston&Company Ltd.” a cumpãrat yachtul - conformpropriilor declaraþii - cu intenþia de a-l restaura dupã planurileiniþiale de construcþie ºi a-l transforma în navã de lux. Costurilede restaurare erau evaluate la câteva zeci de milioane dedolari, având în vedere starea sa de degradare14, gradul sãude uzurã fiind apreciat în raportul ICEPRONAV-Galaþi la peste80%15.

În ianuarie 1999, „Libertatea” se afla în dana 131 din portulAgigea, la Constanþa, iar noul proprietar, Edmiston & CompanyLtd se lupta sã-l scoatã din þarã. „Dacã Guvernul Românieidoreºte cu adevãrat sã vadã yachtul protejat, atunci trebuiesã ne permitã sã-l ducem fãrã întârziere în ºantierul navalspecializat. „Libertatea” trebuie salvatã de cei cu experienþãîn restaurare de yachturi, dar ºi capabili sã-ºi asume proiectede asemenea anvergurã!”16, declara preºedintele firmei,Nicholas Edminston. La câteva luni, nava a plecat în Anglia17.

Cu semnãtura ministrului Culturii de atunci, Ion Caramitru,

„Libertatea” a primit drept de export temporar, pentrurestaurare, cu obligaþia sã se întoarcã într-un an, sub pavilionromânesc. Dupã un an, pentru cã lucrãrile au fost mai complicate,firma Edminston a solicitat prelungirea termenului de încheierea reabilitãrii cu încã un an. Dupã ce doi inspectori de la ministerau constatat la faþa locului cã într-adevãr aºa stãteau lucrurile,termenul a fost acceptat. Însã, în anul 2001, Comisia Naþionalãa Muzeelor ºi Colecþiilor din cadrul Ministerului Culturii aschimbat statutul juridic al navei, introducând-o în categoriabunurilor comune. Prin aceastã hotarâre, yachtul „Libertatea”,

Luceafãrul

Page 19: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

18

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

18 Idem19 Caracteristici principale: Deplasament maxim - 243 tone; Pescaj maxim -1,45 m; Lungime - 41,00; Lãþime - 6,00 m; Înãlþime - 2,40 m; Echipaj - 20membri; Puterea maºinii - 1280 CP. Registrul Naval Român, Registrul navelor / Register of ships, 1980, p. 587.20 1902-190421 În momentul capturãrii, nava purta, se pare, numele de „Badacsoni” (conform dr. ing. Cristian Crãciunoiu, directorul revistei „Modelism Internaþional”).22Aceastã perioadã a fost consideratã de analiºti „adevãrata epocã de aur” a Marinei de Rãzboi. Convins de necesitatea creãrii unei puternice forþe fluviale, Petre Demetriades-a strãduit din rãsputeri pentru a aduce la îndeplinire parte din programul stabilit de Comitetul Consultativ al Marinei prin construcþia celor 4 monitoare ºi 8 vedete fluviale pecare a avut fericirea sã le vadã plutind pe Dunãre în ziua de 19 septembrie 1907, cu prilejul botezului acestora de cãtre Regele Carol I, la Galaþi. Douã luni mai târziu, la 29noiembrie 1907, a murit rãpus de cancer la nici 40 de ani (Carmen Atanasiu, 25 octombrie 1909, Galaþi, dezvelirea bustului locotenent comandorului Petre Demetriade,fãuritorul Flotilei de Dunãre, în „Anuarul Muzeului Marinei Române-2000”, tom III/2, Editura Companiei Naþionale Administraþia Porturilor Maritime Constanþa, 2001, p. 136.23 Cristian Crãciunoiu, Low Danube paddle wheels steamers, Editura Modelism, Bucureºti, 1995, p. 61.24 Deºi conform actelor oficiale ale navei, aceasta ar fi fost construitã în anul 1874, numeroase surse demonstreazã vechimea ei mai mare. Astfel, planul general de amenajarea unei variante de modificare de la ªantierul Naval Orºova, din ianuarie 1954, consemneazã data ºi locul construcþiei; Budapesta, 1854, datã înscrisã ºi pe planul vaporului„Grigore Manu” (Cristian Crãciunoiu, Vechi nave româneºti, Editura Sport-Turism, Bucureºti, 1979, p. 110). În acelaºi timp, Anuarul Dunãrei. 1930 ºi Listele vaselor , publicatede Monotorul Oficial ºi Imprimeriile statului pentru anii 1935-1940, indicã acelaºi an: 1854. Abia în anul 1942, Lista vaselor indicã: 1874.25 Carmen Atanasiu, Problema suveranitãþii României la Dunãre ºi „Navigaþia Fluvialã Românã” (1919-1945), Tip. NELMACO., Bucureºti, 2003, p. 14026, 27 Ibidem. Vezi ºi Registrul Naval Român, Registrul navelor / Register of ships, 1980, p. 702.

Tudor Vladimirescu

fostul yacht „Luceafãrul” al familiei regale a României, clasatprin Ordinul Ministrului Culturii nr. 3041/14 iulie 1998 încategoria „Tezaur”, a fost practic declasat ºi putea rãmânedefinitiv peste graniþã, ceea ce s-a ºi întâmplat.

Aºa se face cã, în timp ce statul român renunþa la un bun alecãrui importanþã istoricã, calitãþi de construcþie ºi chiar valoarememorialã, nu pot fi contestate, site-urile englezeºti fãceau risipãde superlative la adresa navei, care a revenit la numele iniþial,„Nahlin”. Întoarcerea sa în apele britanice a fost elogiatã, iarNicholas Edminston ºi dr. Wliliam Collier, au fost priviþi ca niºteeroi naþionali care au salvat vasul de la pieire sigurã ºi l-aureadus acasã. Iatã câteva asemenea aprecieri: „Unul dintre celemai luxoase yachuri construite vreodatã, a fost repatriat, înoctombrie 1999, în Marea Britanie, dupã mai mult 50 de ani deobscuritate în România. Este ultimul ºi categoric cel mai frumosyacht proiectat de G. L. Watson din Glasgow”, scria cu deosebitãadmiraþie Istoria maritimã europeanã; „Nahlin este unul dintreultimele trei yachturi cu aburi de mãrime mare construite în MareaBritanie, ultimul yacht clasic a cãrui eleganþã a fost aplaudatã înzilele acelea, dar ºi acum. Nahlin figureazã în Topul o sutã alcelor mai mari yachturi“ (The Worlds 100 Largest Yachts) ºi seafla pe locul 11 în 2001, ºi, respectiv, pe locul 13 în august 200418.

Remorcherul „Giurgiu”. Situaþia în care un bun susceptibilde a fi clasat în categoria TEZAUR este cumpãrat la preþ defier vechi ºi revândut în strãinãtate este mai des întâlnitã. Unexemplu semnificativ îl constituie remorcherul cu zbaturi„Giurgiu” („ex Locotenent-comandor Demetriade”)19.

Nava, construit la începutul secolului XX20, a aparþinut în

timpul Primului Rãzboi Mondial Imperiului Austro-Ungar, ea arãmas statului român în contul despãgubirilor de rãzboi. Intratîn serviciul Marinei Militare a primit numele locotenent-comandorului Petre Demetriade21, director al Marinei înMinisterul de Rãzboi între anii 1905-190722, considerat de

contemporanii sãi „fãuritorul Flotilei de Dunãre”.Folositã ca navã de comandament rapidã a funcþionat la

capacitate maximã în campaniile din 1941 ºi 1944. În anul1955 Marina Militarã a transferat nava celei mai importantecompanii de navigaþie comercialã ale momentului, NAVROM.În anul 1956, a intrat în reparþii capitale în ªantierul NavalGiurgiu, în urma cãrora a fost transformatã în navã civilã ºi afost îmbunãtãþitã tehnica de la bord. Remorcherul, rebotezat„Giurgiu”, a fost folosit, în continuare pentru mãsurãtori,evaluãri ecologice, paza malurilor º.a23.

Dupã anul 1990, o serie de probleme, nu în ultimul rândfinanciare, au fãcut ca nava sã fie casatã ºi vândutã, cu osumã derizorie, unui întreprinzãtor particular. Dupã câþiva ani,timp în care nava a cunoscut un proces de degradare continuu,proprietarul a vândut-o unei companii elveþiene de navigaþiede agrement, interesatã sã intre în posesia unei vechi navecu zbaturi ºi, mai ales de maºina sa cu vapori, cu dublãexpansiune, elveþianã. Astãzi, nava complet modernizatãnavigã pentru elveþieni, pe lacul Léman.

În ceea ce priveºte reamenajarea unor nave, fãrã a þineseama de aspectul original, nave care, chiar dacã nu au fostclasate în categoria TEZAUR, întrunesc toate condiþiile unuivaloros obiect de patrimoniu, am ales ca exemplu pasagerulfluvial „Tudor Vladimirescu”.

Nava, denumitã iniþial „Croaþia”,constituie un exemplu delongevitate. Construitã la Budapesta, în anul 185424, caremorcher fluvial cu zbaturi, a fost rebotezatã succesiv, primindnumele de „Sarmisegetuza” (1918), „Grigore Manu” (1927),„Tudor Vladimirescu” (1957). Imediat dupã Primul RãzboiMondial, remorcherul, preluat de România în contuldespãgubirilor de rãzboi de la Austro-Ungaria, a fosttransformat în pasager fluvial în ªantierul Naval Turnu Severin,dobândind urmãtoarele caracteristici principale: Lungime -59,44 m; Lãþime -7,50 m; Pescaj - 1,70 m; Vitezã - 18, 5 km25.

Din acest moment, nava a intrat în clasa de pasagerefluviale, a cãror propulsie este asiguratã de zbaturileacþionate de maºinile cu aburi cu dublã expansiune, o raritateîn transporturile navale contemporane.

În anul 1957, o nouã reparaþie capitalã a transformatpasagerul, numit acum „Tudor Vladimirescu”, într-una dincele mai elegante nave destinate companiilor turistice peDunãre. Modificãrile esenþiale aduse, au mãrit simþitorcapacitatea de transport pe punte ºi în saloane, vasul putândtransporta 250 de pasageri într-o cursã, iar sãlile de restaurantsituate la pupa ºi la prova, asigurau servitul mesei pentru170 de turiºti într-o singurã serie; 26 de locuri în cabinestãteau la dispoziþia turiºtilor ce doreau sã rãmânã la bordcâteva zile26.

Între anii 1965-1981, decanul de vârstã al flotei fluvialeromâne, a parcurs aproximativ 200.000 km, transportândpeste 240.000 cãlãtori27.

La începutul anului 1981, nava a fost retrasã din circuitul

Page 20: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

19

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

28 Carmen Atanasiu, Veteranul valurilor Dunãrii, în „Marina Românã”, 9, Anul II, octombrie-noiembrie, 1991, p. 20-21.29 Nava Tudor Vladimirescu cel mai bãtrân vapor fluvial din Europa, în blog Din ºi despre Galaþi..., luni, octombrie 16, 2006.30 Dicþionar Enciclopedic de Marinã, Editura Societãþii Scriitorilor Militari, Bucureºti, 2006.31 Caracteristici principale: lungime maximã 55,07 m; lãþime maximã: 55,07 m; lãþime cu zbaturi: 14,54 m; lãþime fãrã zbaturi: 7, 00 m; înãlþime: 17 m cu catarg; pescaj:1, 40 m; deplasament: 540 t; viteza: 15 km/în aval ºi 10 km în amonte; capacitate de încãrcare: 67 t; echipaj: 8 persoane; numãr de persoane aduse la bord în afaraechipajului: 56; capacitate cazare prova: cabine cu 3 locuri; 2 cabine cu 4 locuri; 2 cabine cu 2 locuri; punte: 2 garsoniere cu 1 loc; cabine echipaj: 5 cabine cu 2 locuri înpupa; 16 locuri pentru m. t.; 4 locuri la careu. Propulsie: maºina principalã cu abur cu dublã expansiune 550 CP, Instalaþie de guvernare - manual mecanicã. (Consiliullocal al Municipiului Tulcea, Anexa Nr. 1 la Hotãrârea Nr. 57/28.02. 2003. Caracteristici tehnico-tactice ale navei de comandament „Lt. Cdor Vasile Pãun”).32 Georg Pawlik, Heinz Christ, Herbert Winkler, Die K.U.K Donauflottile 1878-1918, Ed. H. Weishaupt Verlag, Graz, 1989, p. 178. Cap. Diearmierten Dampfer der K.U.K. Donauflottile.33 Ibidem; vezi ºi Cristian Crãciunoiu, op. cit.., p.56.34 Dezvãluiri.ro/investigaþii. Un articol de Doru Copoi, Nava muzeu Republica, 24 august 200635 Cristian Dogaru, Nava Republica lãsatã de izbeliºte de Primãria Tulcea, în „Acum”, marþi, 11 martie 2008, Tulcea.36 Caracteristici principale: Deplasament - 36 tone; Lungime - 18 m; Lãþime - 3,50 m; Pescaj - 1,42 m; Viteza - 22 km/orã.

Republica

turistic ºi a funcþionat, o vreme, ca sediu al comandamentuluide iernatic NAVROM- Galaþi. În 1989 se afla la dispoziþiaCasei Pionierilor din Orºova care organiza vizite la bordpentru copii28.

Martor de peste un secol ºi jumãtate al istoriei dunãrene,pasagerul „Tudor Vladimirescu” a fost refãcut, în anul 2003,de Compania de Navigaþie Fluvialã Navrom Galaþi, fãrã ase pãstra stilul de epocã ºi a fost redatã circuitului turistic. Înacest moment, potrivit unor afirmaþii care circulã, inclusiv peInternet, nu oricine poate sã viziteze vaporul. Acesta e folositpentru întâlniri de afaceri ale companiei sau pentru diverseîntruniri care primesc girul Navrom29. Este un caz unic înEuropa când o navã de 152 de ani vechime redevinefuncþionalã30.

O situaþie similarã, în care o navã cu zbaturi esterecondiþionatã fãrã a se încerca pãstrarea aspectului ºi amaterialelor cât mai aproape de cele originale, o cunoaºteºi nava „Republica” (ex. „Lt. Cdor Vasile Pãun”)31.

Nava „Republica”. Construitã în anul 1903, în ªantierulNaval din Linz, Austria, pentru Societatea de navigaþiecomercialã M.F.T.R., nava a purtat iniþial denumirea de„Csobanc“. În septembrie 1916, nava a fost adaptatã pentruscopuri de rãzboi în ªantierul Naval din Altofen, aparþinândSocietãþii austriece D.D.S.G., fiind armatã cu tunuri, mitraliereºi 30 mine. A funcþionat în timpul Primului Rãzboi Mondialca navã de patrulare. La 20 septembrie 1916, acþiona înamonte de Orºova (km 955), iar în cursul lunilor urmãtoare aparticipat la ranfluarea unor nave scufundate în zonã, acþiunepentru care a fost citatã prin Ordin de Zi în anul 1917. În iulie,acelaºi an, nava a fost dezarmatã ºi returnatã navigaþieicivile32. Anul 1918 a surprins-o la Dunãrea de Jos, unde afost sechestratã ºi consideratã capturã de rãzboi. La sfârºitulprimului RM, în perioada de scurtã existenþã a RepubliciiSfaturilor din Ungaria, a primit numele de „Munka”. Preluatãde statul român în contul despãgubirilor de rãzboi de laAustro-Ungaria, nava îºi va shimba, succesiv denumirea,astfel: „Arad” (1919-1930); „Cãpitan-comador Pãun” (1930-1944), cu siguranþã numele eroului român din Primul RazboiMondial, mort în grad de cãpitan-comandor; „Republica”(1947-1991)33.

Supravieþuitoare a celui de-al doilea RM, în timpul cãruiaa fost implicatã în luptele pe Dunãre ca navã decomandament, a continuat sã funcþioneze ca navã decomandament a Marinei Militare române pânã în zilelenoastre. Odatã cu aplicarea unor mãsuri de revenire lavechile denumiri ale navelor militare, s-a hotãrât rebotezareanavei cu numele anterior, dar, inexplicabil, acesta a devenit„Locotenent-comandor Vasile Pãun”, personaj care nu existãîn palmaresul eroilor marinari. Ulterior, în anul 2003, vasul arevenit la numele de „Republica”. La bordul navei au urcatde-a lungul vremii, personalitãþi de prim rang, cum au fostgeneralul Von Mackensen, amiralul Wulf - comandantulDonau Flott i l le a Marinei Austro-Ungare, GheorgheGheorghiu-Dej, Nichita Sergheevici Hruºciov, amiralulsovietic Gorºcov, fondatorul flotei de rãzboi moderne a

URSS. La împlinirea venerabilei vârste de 105 ani, dupã cea fost modernizatã la nivelul suprastructurii, în condiþii ce nuau þinut seama de pãstrarea unor elemente originale, dar cumaºina originalã întreþinutã în condiþii perfecte de ofiþerii ºimaiºtrii militari din cadrul Ministerului Apãrãrii, nava a fostcedatã, în anul 2003, Consiliului Local Tulcea34. Deºi intentiainiþialã a noilor proprietari a fost transformarea acesteia înnavã-muzeu capabilã de plimbãri de agrement pe Dunãreîn scop turistic, nava a fost transformatã în unitate dealimentaþie ºi, cu toate cã valoarea ei este inestimabilã dinpunct de vedere istoric, administratorii ei au amplasat-o într-un loc în care iarna poate fi uºor avariatã de sloiuri35.

Pasagerul „Republica”, dupã preluare, a fost andocat îndocurile ªantierului Naval Aker din Tulcea, unde a fost supusunui proces de reabilitare tehnic ºi unor lucrãri de întreþinerea operei vii. Mecanismele originale au fost pãstrate ºiconservate, în special maºina cu aburi cu dublã expansiune.Modificãri au fost aduse doar cãldãrilor, al cãror sistem, iniþialpe bazã de cãrbune, a fost modif icat înlocuindu-searzãtoarele de cãrbune cu arzãtoare de pãcurã sau motorinã.Datoritã faptului cã maºina care acþioneazã zbaturile este înproporþie de 100% originalã ºi în stare de funcþionare,sistemul mecanic de acþionare a zbaturilor, vinciul de ancorãºi, nu în ultimul rând, corpul navei fabricat dintr-un oþel decalitate deosebitã, sunt, de asemenea originale, nava„Republica” se constituie într-un valoros bun cultural deimportanþã tehnicã, bun aparþinând patrimoniului istoricnaval. Aceastã calitate a fost recunoscutã oficial în mai 2008,prin clasarea navei în patrimoniul cultural naþional lacategoria „TEZAUR”, un prim pas necesar în procesul desalvare ºi reabilitare a pasagerului „Republica”.

În sfârºit, din categoria navelor nave lãsate în voia sorþii,în cimitir de nave ºi apoi casate, vom face referire la cea maisemnificativã, remorcherul „BUJORESCU”36.

Remorcher cu corp ºi punte de fier, construit în anul 1907, laªantierul Naval din Turnu Severin, a fost rechiziþionat în timpulPrimului Rãzboi Mondial de la Serviciul Hidraulic ºi repartizatApãrãrilor sub Apã. Nava a fost dotatã cu douã torpile ºi folositã ca

Page 21: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

20

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

37 Al. Vasilescu (Cãpitanul Portului Brãila), Anuarul Dunãrei. 1930, Imprimeria Naþionalã, Bucureºti, 1930, p. 27638 Georgeta Borandã,Nave de luptã româneºti-Breviar, în Noi contribuþii la istoria marinei militare române, Editura Muntenia et. Leda, Constanþa2001, p. 142.39 Registrul Naval Român, Registrul navelor/Register of Ships, 1980, p. 580.40 Al. Vasilescu (Cãpitanul Portului Brãila), Anuarul Dunãrei.1930, Imprimeria Naþionalã, Bucureºti, 1930, p. 276.41 Vezi Gabriel Felician Croitoru, Evoluþia portului Giurgiu-de la origini pânã în 1945, Editura Muzeului Marinei Române, Constanþa, 2007, passim.

ºalupã torpiloare37 în prima operaþiune de luptã pe Dunãrearomâneascã, în R I M: Atacul de la Rusciuc. Dupã atac, remorcherula fost trimis la Turtucaia ºi pus la dispoziþia Diviziei de Dunãreparticipând la acþiunile de apãrare a capului de pod. Bombardat,mai târziu, în timpul ostilitãþilor, a fost renovat dupã rãzboi, în anul1919 la Giurgiu. κi va continua activitatea în cadrul ServiciuluiHidraulic, subordonat Administraþiei Porturilor ºi Cãilor deComunicaþie pe Apã38.

Dupã cel de al doilea rãzboi mondial, remorcherul a continuatsã facã parte din parcul de nave fluviale al României sub denumireade „Fãget”39, aparþinând Serviciului Cãi Navigabile Giurgiu. Retrasdin activitate a stat, alãturi de numeroase alte nave fluviale, în cimitirde vase, pe Canalul Plantelor, la Giurgiu, pânã când, în jurul anului2005, a fost tãiat ca dealtfel, majoritatea navelor aflate pe canal.

O situaþie asemãnãtoare caracterizeazã ºi destinul remorcheruluicu zbaturi „Cetatea”40, construit în anul 1903 la Turnu Severin, afectatServiciului Hidraulic41

În momentul de faþã, ancoratã pe Canalul Plantelor, la Giurgiu,nava se aflã într-un avansat stadiu de degradare, cu cea mai mareparte a componentelor lipsã. Din informaþiile noastre, cel puþin pânãacum, încercãrile de a fi predatã unui muzeu de profil, pentru a fireconstituitã, mãcar în parte ºi expusã, nu au dus la nici un rezultat.

Din nefericire, aceastã sumarã prezentare este departe de aepuiza subiectul ºi poate fi încheiatã, cel mult, cu o concluzie deprincipiu ºi o întrebare: ceea ce a mai rãmas din patrimoniul istoricnaval românesc trebuie salvat, dar… cum ?!

BIBLIOGRAFIELucrãri publicate:ATANASIU, Carmen, Problema suveranitãþii României

la Dunãre ºi „Navigaþia Fluvialã Românã” (1919-1945), Tip.NELMACO, Bucureºti, 2003;

CRÃCIUNOIU, Cristian, Low Danube paddle wheelssteamers, Editura Modelism, Bucureºti, 1995;

Idem, Vechi nave româneºti, Editura Spor t-Turism,Bucureºti, 1979

CROITORU, Gabriel Felician, Evoluþia portului Giurgiu,de la origini pânã în 1945, Editura Muzeului MarineiRomâne, Constanþa, 2007;

VASILESCU, Al. (Cãpitanul Portului Brãila), AnuarulDunãrei. 1930, Imprimeria Naþionalã, Bucureºti, 1930;

PAWLIK, Georg, CHRIST, Heinz, WINKLER, Herbert, DieK.U.K Donauflottille 1878-1918, Ed. H. Weishaupt Verlag,Graz, 1989, p. 178. Cap. Die armierten Dampfer der K.U.K.

„Cetate“ - epavã

Redacþia revistei„MAREA NOASTRÓ propune

factorilor abilitaþi sã facãdemersurile necesare pentruintroducerea în patrimoniul

naþional tehnic aNavei ªcoalã „MIRCEA“

ºi a navei„Locotenent EUGEN STIHI“

Donauflottile;Slimin, D.J., The Classic Steam Yacht Nahlin. Sea

Breezes, Vol. 70, Liverpool, 1996.DocumenteCãpitãnia Portului Constanþa, Registrul Matr icol al

Navelor;Listele vaselor, publ icate de Monitorul Of ic ia l º i

Imprimeriile statului pentru anii 1935-1940;.Registrul Naval Român, Registrul navelor/Register of

Ships, 1980;ArticoleATANASIU, Carmen, Veteranul valurilor Dunãrii, în

„Marina Românã”, 9, Anul II, octombrie-noiembrie, 1991;Idem, Casa regalã a României ºi yachturile sale, în „Yacht

Magazin”, nr. 9, octombrie 2001;BALABAN, Netty, Ministerul Culturii, Asociaþia Regalistã

Creºtin Democratã ºi un armator englez îºi disputã yachtulregal „Libertatea“, în „Observator de Constanþa“, nr.397,marþi, 26 ianuarie 1999;

DOGARU, Cristian: Nava Republica lãsatã de izbeliºtede Primãria Tulcea, în „Acum“, marþi, 11 martie 2008, Tulcea;

MELINTE, Anca: 26 septembrie 2005. Odiseea unui vas:Cum ºi-au pierdut gãlãþenii LIBERTATEA, în „Viaþa liberã“,Galaþi.

Internetwww.merseyshipping.co.uk/photofeatures/historicships/

nahlin0803/nahlin.htm;www.clydesite.co.uk/clydebuilt/ships;

COMUNICAT

Redacþia Dicþionarului Enciclopedic de Marinã, avândîn vedere interesul cititorilor ºi sugestiile acestora, ºi-apropus sã continuie lucrarea ºi sã editeze volumul III. Înconsecinþã, facem apel la specialiºtii de marinã, cadredidactice, cercetãtori, istorici, la toþi cei interesaþi de marinãºi oamenii ei, sã sprijine colectivul de redactare înactivitatea de culegere ºi publicare a unor noi date.

Persoane de contact:Comandor (r) Anton Bejan: tf. 0722.521.299;dr. Carmen Atanasiu (coordonator): tf. 0721.098.543; E-

mail [email protected];contraamiral (r) George Petre: tf. 0744.341.187; E-mail

[email protected];contraamiral de flotila (r) Dan Leahu: tf. 0722533753

Page 22: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

21

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

AM FÃCUT PARTE DIN ULTIMUL ECHIPAJDE RÃZBOI AL SUBMARINULUI „DELFINUL“

Contraamiral de flotilã (r)Traian ANDERSON

Din anul 1943, am fost ambarcat pesubmarinul „Marsuinul”.

Dupã executarea primei ºi singureicruciere în bazinul rãsãritena al Mãrii Negre- în mai 1944 - crucierã foarte tumultoasãdeoarece în repetate rânduri submarinul afost bombardat cu sute de bombeantisubmarine, am fost mutat la submarinul„Delfinul”.

Acest eroic submarin - „Delfinul” - aexecutat opt cruciere ºi mai multe misiunide luptã - timp de peste 100 de zile de rãzboipe mare.

În noiembrie 1941, sub comandacãpitanului Constantin (Bibi) Costãchescua torpilat în apele Criemeii în faþa portuluiIalta, o navã sovieticã de transport cuechipament militar („Uraleþ”).

Prin iscusinþa comandanþilor ºi perfectapregãtire de luptã a echipajului, „Delfinul”,mereu a ieºit din lupã neînvins.

Deºi pe plan internaþional, Anglia, în1919, a propus Conferinþei de la Versaillesca submarinul, ca armã, sã fie scos în afaralegilor, aceasta nu s-a realizat ºi ca urmareConferinþa de la Washington din 1921-1922 a principlaelor puteri navale, a admisexistenþa în continuare a flotilelor desubmarine.

ªi astfel, în anul 1926, se reia programulnaval român de înzestrare a Flotei Maritime,prevãzându-se construirea unui submarinºi a unei nave bazã a acestuia în Italia.

S-a ales tipul de submarin care searãtase mai eficient în primul rãzboimondial, un submarin torpilor de tonajmijlociu (600-700 t), dispunând de 6 tuburipentru lansarea torpilelor ºi cu o autonomiede 10.000 mile.

Aºa începe construirea submarinului„Delfinul” în 1928 în ºantierele navale dinFiume, Italia. Nava a fost predatã în stare

bazã dar cãtre ora 16.00 ºlepul - navã bazãa submarinului, cu echipajul acestuia,pleacã din Corabia fiind remorcatã deremorcherul „Coºna“. Noaptea am acostatîn portul Giurgiu.

Echipajul era dezorientat deoarece nuaveam nicio legãturã cu eºaloanelesuperioare. Totul era imprevizibil ºi în voiasoartei.

Cãtre ora 14.00, din 17 septembrie1944, am plecat ºi din Giurgiu, spre Galaþi.Nu eram siguri cã acest convoi se va oprila Galaþi. Nu doream sã avem soartacamarazilor noºtri de pe „Rechinul” ºi„Marsuinul”. De aceea fãcusem planul ca,în cazul continuãrii marºului în aval deGalaþi spre Ismail udne au fost capturate, laînceputul lunii septembrie, navele noastrefluviale - puternicele monitoare - navecuirasate purtãtoare de artilerie ºi altenave, cu orice risc, sã sãrim în apã ºi sãajungem pe malul românesc.

Dar nu s-a întâmplat aºa.Navigam aval de Giurgiu ºi ne apropiam

de Olteniþa. Avusesem o zi foarte tensionatãºi nesigurã. Eram ofiþer de cart, între orele00.00-04.00. Nimeni nu mai era pe punte.

În jurul orei 02.00, o ºalupã rapidã,venind din urma noastrã, anunþa prinmegafon: „Coºna, înapoi, facþi rondoul ºivã întoarceþi la Giurgiu”.

Am dat alarma ºi tot echipajul eraîngrozit, de ce în toi de noapte sã nereîntoarcem, ºi unde?

Populaþia din Giurgiu ºtia cã echipajulsubmarinului plecase spre Galaþi. Negândeam cã o fi o diversiune. Ce vom face?Iarãºi planuri ºi gânduri. Am hotãrât: în cazulîncercãrii de acostare a convoiului de cãtresovietici la malul Dunãrii ºi neajungerii laGiurgiu, atunci cu orice risc sã sãrim în apaînvolburatã a Dunãrii ºi ce o fi „Dumnezeucu noi”.

Dar, dimineaþa am ajuns la Giurgiu.Þin minte cã bucãtarul prepara hrana ºi

aºteptam masa de prânz, dar în zadar,deoarece cãtre ora 10.00 un cãpitansovietic cu douã santinele a venit la bord ºia adunat echipajul. S-a uitat la ceasul de lamânã ºi a ordonat: „Este ora 10.00, veþipãrãsi nava în 15 minute, în caz contrar veþifi prizonieri”.

Evident, am pãrãsit nava în grabã.Nimãnui nu-i surâdea perspectivaprizoneratului. Am plecat la Bucureºti undes-a raportat situaþia.

Din 16 septembrie 1944 echipajul a fostdespãrþit de „Delfinul” care era dus în„prizonerat”.

În 1945 „Delfinul” a fost retrocedatRomâniei ºi la ªantierul Naval Galaþi s-aucontinuat reparaþiile, subsemnatul fiindreambarcat pe submarin.

de funcþiune echipajului român la 15august 1936.

„Delfinul”, din noiembrie 1942 se afla înreparaþii în ªatierul Naval Galaþi. Din cauzaevoluþiei frontului submarinul, a fostevacuat la Corabia pentru continuareareparaþiilor.

Evenimentele de la 23 august 1944 m-au prins la Corabia fiind ambarcat pe„Delfinul”. Aici am primit ºi vestea actuluide la 23 august, crezând cã aceasta esteultima zi de rãzboi, în special pentru noimarinarii de la mare.

În dupã amiaza lui 24 august, în timp ceeram la bord am fost înºtiinþaþi cã navelegermane afalte în aval de Corabia seorganizeazã în convoi ºi vor încerca sãforþeze Dunãrea în amonte, deci spreCorabia.

Imediat s-a organizat apãrareasubmarinului de un eventual atac dinpartea navelor germane în retragere. Sprelarg, a acostat cargoul „Pscov” care aveaun gabarit mare.

Pentru apãrare am primit întãriri de laaramta de uscat, care au constat dintr-ocompanie de grãniceri, o baterie de câmpde 47 mm ºi o baterie de branduri de 60mm.

La 25 august 1944, cãtre orele 17.00au apãrut navele militare germane, cuintenþia de a trece de Corabia. Laapropierea acestor nave - sub 300-400m,am deschis focul asupra lor. Navelegermane ripostând foarte viguros ne-amdat seama cã ele dispun de un aramanetmai numeros ºi mai puternic. O navãgermanã a fost scufundatã iar forþelenoastre au suferit pierderi, având oamenirãniþi grav. Din echipajul submarinului„Delfinul” a fost rãnit fruntaºul Panica,trãgãtorul de la mitralierã.

Zilele se scurgeau în nesiguranþã,fusesem informaþi cã submarinele„Rechinul” ºi „Marsuinul” de la Constanþaau fost capturate ºi echipajele lor debarcate.

La 16 septembrie 1944, deci la 4 ziledupã semnarea armistiþiunlui cu UniuneaSovieticã, soseºte în vitezã ºi acosteazã laºlepul ce constituia nava bazã, douãvedete rapide militare sovietice subcomanda unui cãpitan de rangul II.

Sovieticii aflând cã suntem echipajulsubmarinului ºi cã nava este în reparaþie,nu le vine sã creadã deoarece ei ºtiau(potrivit Comunicatelor de rãzboi sovietice)cã „Delfinul” a fost scufundat în MareaNeagrã.

Sovieticii au ordonat ca submarinul sãfie andocat pe docul mare al ºantieruluinaval ºi luat la remorcã. Cãtre ora 13.00 aplecat cu destinaþia Galaþi.

Echipajul submarinului a rãmas pe nava

Page 23: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

22

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Dupã bãtãlia, de la Jutlanda (aprilie1916), cea mai mare bãtãlie navalã întrecuirasate ºi cruciºãtoare de bãtãlie, cares-a terminat indecis, britanicii au rãmasstãpâni pe câmpul de luptã, dar germaniis-au retras cu întreaga lor flotã înporturile proprii. Desigur pierderi au fostde ambele pãrþi, numai cã pierderilebritanice au fost sensibil mai mari decâtale germanilor.

Pentru edificare dãm tabelul urmãtor:Asta, în timp ce raportul de forþe a fost

de 151 nave de rãzboi britanice contra101 nave germane. Dar navele germaneerau mai bine construite, mai binecompartimentate, mai rapide ºi cusistemul de protecþie a elevatoarelor demuniþii mai bine conceput ºi mai sigur.

Evident, privind în retrospectivaistoricã, vedem cã britanicii au câºtigat.Flota de dreadnought-uri ºi cruciºãtoarede bãtãlie germane a fost consemnatãîn porturile militare tot timpul rãzboiului.Kaiserul Wilhelm II nu concepea sã-ºivadã flota sa iubitã fãcutã zob de tunurile„Marei Flote“ britanice ºi ca atare,aceastã favoritã a împãratului german arãmas sã afume cerul pânã cândinactivitatea ei a copt germenii revolteibolºevice a marinarilor de pe marilebastimente germane. De aici a trecut ºila trupele germane, care putrezeau devii în tranºeele fronturilor (la fel ca ºi celealiate de altfel) ºi care pierdeau mii deoameni pentru o mutare a frontului decâþiva km. Accentul, în continuarea lupteipe mare, germanii l-au transpus perãzboiul submarin, dar aceasta este altãpoveste cu meandrele sale proprii.

Aliaþii, tot timpuf Primului RãzboiMondial (ºi ca sã spunem adevãrul ºi alcelui de al II-lea Rãzboi Mondial) au duslipsã de distrugãtoare ºi contratorpiloare.

În schimb, germanii aveau, destule.Aceastã categorie de nave,distrugãtoarele/contratorpiloarele, nuajungea niciodatã ca numãr, nici întimpul marilor bãtãli i, nici pentruconvoierea navelor de transport. Mereuerau insuficiente ca numãr. Necesitateade a crea un numãr mare ºi suficient deasemenea nave, nu a fost înþeleasã ºi

Când Lordul Jellicoe cerea eu insistenþã submarine demare vitezã la suprafaþã ºi înarmate ca un distrugãtoring. constr. naval,Silviu MORARIU

nici prevãzutã în programele navale deînarmare ale aliaþilor ºi mai ales alebritanicilor.

În timpul bãtaliei de la Jutlanda, înfaza de retragere a flotei de Mare largã(„înaltã“) germanã, aºa numita„Hochseeflotte“, care s-a desfãºurattoatã noaptea ce a urmat bãtãliei,precum ºi în zilele urmãtoare,distrugãtoarele britanice aºa puþinecâte erau, au atacat cu eroism navelegermane. Dar, acum a apãrut o nouãvariabilã a rãzboiului naval din acea

vreme. Pregãtirea ºi antrenamentuldeosebit de înalt al artileriºtilor germani,de la artileria uºoarã ºi medie a navelorcuirasate ºi cruciºãtoare. Focul lorprecis, atât de noapte coordonat culumina marilor proiectoare de luptã, câtºi cel de zi (pe acea vreme nu existau

încã radarele), au frânt de fiecare datãatacul distrugãtoarelor britanice. Întimpul bãtãliei de la Jutlanda, din cele 3flotile de distrugãtoare britanice: flotilele4; 11 ºi 12 având 50 de unitãþi (britaniciiau strâns aproape tot ce aveau înmaterie), foarte multe nave au fostscufundate ºi mai multe au fost gravavariate de tirul extrem de precis altunarilor germani.

A venit ora bilanþului. Toatãamiralitatea britanicã, parlamentul ca ºi

opinia publicã era, ca sã spunem aºa,furioasã ºi speriatã. Marea superioritatea „Marei Flote“ britanice nu a putut sãdistrugã flota germanã, care a scãpatcvasi-întreagã. Au urmat reproºuri,acuzaþii reciproce nu totdeauna a la„gentleman like” din toate pãrþi le.Cuvântul de ordine cãtre mass-mediabritanice era: „unde gãsim un HoraceNelson?!?“ He, he, he, unde naiba sãgãseascã un Horace Nelson, tehnicaavansase, navele nu mai semãnau cucele din 1812. Nimic nu era la fel!

Trebuiau gãsite mijloace ºi procedeetactice noi ºi eficiente!

În acest context, comandantul lui „TheGrand Fleet”, amiralul John RushwordJellicoe, viitorul lord viconte „of Scapa”,sir Jellicoe a dat glas unei conceptii noi:el cerea nici mai mult nici mai puþin decâtconstruirea rapidã a unor submarine noicapabile sã însoþeascã cruciºãtoarele debãtãlie, putând dezvolta la suprafaþã 23-24 noduri. În momentul în care flotagermanã se va retrage din nou, subprotecþia propriilor distrugãtoare ºicruciºãtoare uºoare, Jellicoe, care nu seîndoia cã în cursul viitoarelor mari bãtãlii(care însã nu au mai avut loc, am vãzutdin ce motive) britanicii vor fi maiputernici. Atunci aceste submarinerapide sã se apropie la suprafaþã denavele germane în retragere, sã intre înimersiune ºi sã atace cu torpile, în plinãforþã, marile dgreadnought-uri ºicruciºãtoare de bãtãlie germane!

În plus, aceste submarine de marevitezã, trebuiau sã fie puternic înarmateºi cu artilerie, pentru a putea angajalupta ºi la suprafaþã cu forþele uºoareinamice, care protejau retragereamarilor basti-mente, asta pânã în ultimulmoment al manevrei de imersiune.

Evident, ºi în ofensivã, cândcruciºãtoarele de bãtãlie intrau primeleîn lupta cu marile unitãþi inamice,submarinele de mare vitezã, care ar fiînsoþit aceste cruciºãtoare de bãtãlieproprii urmau deci, sã fie disponibile lafaþa locului, sã se apropie rapid, sã intreîn imersiune ºi sã atace eficient cu torpileinamicul!

Ideile amiralului Jellicoe au fost rapidreceptate de inginerii constructori navaliai Amiralitãþii britanice ºi puse în operã.Era evident cã viteza mare la suprafaþãnu putea fi realizatã cu motoarele Dieselale vremii. Singurele care puteaudezvolta viteze de ordinul a 24 noduri,erau turbinele cu aburi de mare putere.Aburi ºi submarin! Iatã mareacontradicþie. Doar britanicii, capabili dea face întotdeauna faþã oricãrei

Amiralul John Rushword Jellicoe

Britanici

Germani

Uciºi Rãniþi PrizonieriNave mariscufundate Tonaj pierdut

6.097 510 177

-

14 121.450

5072.551 11 59.610

Page 24: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

23

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

provocãri, au soluþionat problema ºi deaceastã datã. A rezultat clasa desubmarine „K”, aºa numitele„submarine-distrugãtor, de marevitezã“. Ele au fost 14 unitãþi, toateconstruite în 1916-1917. Autorulprezentelor rânduri cunoaºteînmatriculãrile: K4; K6; K11; K12; K13;K14; K15; K16; K17;K18; K19; K20 ºi K21.Evident a mai fost un K; nu ºtim care.Însã ulterior, din motive de superstiþiemarinãreascã, imatriculaþia lui K13 a fostschimbatã în K26, fãrã ca acest K26 sãfie cea de a 14-a unitate a cãreiimatriculaþie nu o cunoaºtem.

Aceste submarine aveau 2650 tone lasuprafaþã ºi nu cunoaºtem deplasamentulîn imersiune. Din dimensiunile de gabaritºtim cã aveau 103 m (338 picioare) înlungime. Aveau douã cazane de aburi deînaltã presiune; focarele erau alimentatecu pãcurã prin injectoare de marecapacitate. Cele douã cazane alimentaucu abur de înaltã presiune douã turbinece realizau o putere de 10.000 CP. Aveaudouã elici care puteau fi acþionate de oturbinã sau de ambele turbine. Cele douãturbine, asigurau o vitezã la suprafaþã de24-25 noduri. Aveau douã coºuri, câte unulpentru fiecare cazan. Aceste coºuri maiînalte la unele submarine (ex. K6, K15)sau mai scunde la altele cum ar fi K13(ulterior K26), K12 etc., aveau capace carese puteau închide etanº. Pentru navigaþiasubmarinã, evident aveau douã motoareelectrice alimentate de baterii. În momentul

începerii imersiunii,focarele se stin-geau rapid ºicapacele coºurilorse închideau etanº.În plus, în imersi-une, turbinele sau oturbinã, funcþionauîncã 15 minute cu

aburul de înaltã presiune remanent, dincazane, deci viteza era încã mare, deordinul a 14-15 noduri, ceea ce îi permiteasubmarinului sã se apropie rapid de inamic,chiar în imersiune fiind. Pentru a îmbunãtãþicalitãþile navigaþiei la suprafaþã, fiinddestinate sã opereze cu cruciºãtoarele debãtãlie, chiar ºi pe mare rea, corpul acestuitip de submarin se înalþã simþitor spre prova,

etrava fiind de cca. 5 m deasupra liniei deplutire în stare emersã, ceea ce îiîmbunãtãþea sensibil aliura de navigare(capacitãþile nautice).

Armamentul submarinelor de clasa „K“a diferit de la unitate la unitate. Aveau 4la 6 tuburi lanstorpile de 536 mm dispusela prova ºi în total 8 la 12 torpile la bord,deci aveau capacitatea de a lansa ºi o a

doua salvã de torpile, dupã reîncãrcare.Aceste submarine aveau pe punte

douã tunuri de 102 mm dispuse în spatelechioºcului; K26 (ex K13) avea trei tunuride 102 mm, dispuse în semiturele, dincare unul în faþa chioºcului ºi douã înspate.

De semnalat cã submarinul K11 aveaîn suprastructura ce se înãlþa pe punte,imediat în spatele chioºcului, sub un tunde 102 mm (situat pe punteasuprastructurii) o instalaþie binatã detuburi lanstorpile, ce se putea roti într-unbord sau altul, cu care submarinul puteaataca la suprafaþã.

ªi iatã cã în acest fel deziderateleamiralului Jellicoe au fost realizate înîntregime.

Totuºi aceste submarine erau destul denepractice, datoritã lungimii lor mari, de103 m. Ele se manevrau greu la suprafaþã.ªi consecinþele nu au întârziat sã aparã.

În noaptea de 31 ianuarie 1918, înangajamentul naval de la Insula May,submarinul K6 a intrat în coliziune cusubmarinul K4, care a fost dat la fund.Submarinul K17 a fost scufundat tot într-o coliziune de un cruciºãtor de bãtãlie.Aceste submarine de mare tonaj nu auputut sã manevreze corespunzãtor petimpul luptei ºi astfel douã din ele s-audus la fund.

Submarinele tip „K“ au fost retrase dinserviciu în anii 1920.

Ele, deºi nu au participat la nici omare confruntare navalã, au fostcapabile sã însoþeascã marilecruciºãtoare de bãtãlie, pe orice vreme,deci au corespuns pretenþii lor ºideziderarelor Lordului Jellicoe ºi estefoarte verosimil cã ar fi putut atacaeficient o flotã inamicã. N-a fost sã fie!Dar aceastã clasa „K“ de submarine-distrugãtor de mare vitezã este unexemplu despre capacitatea ridicatã dereacþie a talentatului corp de inginerinavali pe care Amiralitatea Britanicã îiavea în 1916. Ei au proiectat nave careau constituit arme redutabile.

Submarinul K-12

Submarinul K-26

Planuri de forme ale submarinului K-26 intrat în serviciu în anul 1923

Page 25: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

24

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

ELICOPTERUL AMBARCATELICOPTERUL AMBARCATELICOPTERUL AMBARCATELICOPTERUL AMBARCATELICOPTERUL AMBARCAT

PE FREGATAPE FREGATAPE FREGATAPE FREGATAPE FREGATA

Comandor Alexandru MÂRªUComandantul Flotilei de FregatePentru realizarea scopurilor ºi

obiectivelor pregãtirii echipajelorfregatelor ºi elicopterelor în vedereaîndeplinirii misiunilor, s-au avut în vederecâteva principii de bazã. Primul se referãla coeziunea echipei tactice „navã-elicopter ambarcat” care s-a realizat prinselecþionarea majoritãþii personaluluiaeronautic din rândul ofiþerilor ºi maiºtrilormilitari de marinã ºi prin desfãºurareapregãtirii tactice ºi pentru misiuni care serealizeazã în comun, la bordul navei. Înal doilea rând, planificarea ºi conducereaprocesului de instrucþie este unitarã ºi serealizeazã la nivelul Flotilei de Fregate.Pe timpul pregãtirii ºi executãrii misiunii,elicopterul, echipajul acestuia ºidetaºamentul constituitpentru misiune trec însubordinea nemijlocitãa comandantului fre-gatei. Întreaga activita-te aeronauticã dinForþele Navale sedesfãºoarã, în scopulridicãrii nivelului deoperativitate ºi inter-operabilitate, respec-tând reglementãrilemilitare ºi civile, cu privire la desfãºurareaactivitãþii de zbor ºi regulile de securitatea zborului.

Pentru a avea o imagine clarã abinomului „navã-elicopter ambarcat”,trebuie trecute în revistã câteva cerinþede operare ºi caracteristici ale forþelor ºimijloacelor implicate, incluzând ºipersonalul aeronautic ambarcat.

Dupã cum se ºtie, elicopterul IAR-330PUMA NAVAL este varianta modernizatãºi navalizatã a elicopterului IAR-330 L Ro,destinat pentru a acþiona de la bordulnavei, pentru îndeplinirea misiunilorspecifice. În prezent, se aflã în plinãdesfãºurare derularea programului„Elicoptere navale“ prevãzut a fi parcursîn douã etape. Pânã la acest moment,soluþiile tehnice alese pentru etapa întâide modernizare permit executareamisiunilor de transport ºi evacuaremedicalã, ziua ºi noaptea, misiuni decãutare ºi salvare - SAR, ziua ºi limitatnoaptea. Misiunile specifice luptei lasuprafaþã ºi antisubmarine vor fiexecutate dupã parcurgerea etapei adoua de dezvoltare, iar nivelul deoperativitate va fi determinat în funcþie de

echipamentele care vor fi instalate labordul elicopterelor. Condiþiile de operarede la bordul fregatelor, restricþiile ºilimitãrile sunt determinate ºi precizate decãtre producãtor, prin manualul de zborºi de exploatare ºi prin procedurile deoperare standard.

Pornind de la misiunile pe care trebuiesã le îndeplineascã fregatele ºi implicit dela misiunile pe care elicopterele le potîndeplini de la bordul ºi în folosul acestoraºi þinând cont de particularitãþile instrucþieiîn zbor, s-a reliefat necesitatea capregãtirea echipajelor ºi aeronavelor sãse facã similar cu cea a navelor, cât maiaproape de realitãþile activitãþilor pe mare.Astfel nou-înfiinþatul Grup de Elicoptereeste direct subordonat Flotilei de Fregate,el asigurând instruirea specificã unitarã aechipajelor, pregãtirea ºi întreþinerea

aeronavelor ºipunerea lad i s p o z i þ i acomandantuluifregatei, a unuie l i c o p t e rc o m p l e toperaþional.P e n t r uexecu ta rea

misiunilor de la bord, acest elicopter navaleste însoþit de un detaºament mobilambarcat, capabil sã-l susþinã pentruoperare în orice teatru de acþiuni maritime.

Pentru îmbarcarea ºi operareaelicopterelor, la bordul fregatelor T22 seconstituie serviciul de luptã aviaþie. Acestaeste format din personal navigant, personal

tehnic ºi de asigurare aparþinând Grupuluide elicoptere ºi din personal aparþinândechipajului navei care îndeplineºte ºi sarcinispecifice de asigurare a zborului.Componenþa serviciului de luptã aviaþie sestabileºte pentru fiecare perioadã deambarcare dimensionându-se în funcþie deduratã, misiunile ce trebuie executate,intensitatea acestora ºi resursa de elicopterplanificatã a fi întrebuinþatã. Acesta seconstituie în urma ordinului de ambarcareal comandantului Flotilei de Fregatetransmis deopotrivã comandantuluiGrupului de Elicoptere cât ºi fregateipurtãtoare.

La bordul fregatei, Serviciul de luptãaviaþie se încadreazã cu personalaeronautic, astfel:

- comandantul grupului de luptãaviaþie;

- echipajul elicopterului - piloþi,mecanici de bord, operatori de bord radio,radar, sonar, operatori troliu, salvatori;

- echipa tehnicã ambarcatã - ingineriºi tehnicieni, specialiºti de aviaþie.

Echipajul elicopterului se compunedin: pilot comandant, copilot, inginer saumecanic de bord ºi operator troliu sausalvator. În funcþie de configuraþia aleasã,mai poate fi completat cu un operatorradio/radar care deserveºte consolatacticã ºi un operator troliu sau salvator,sau cu un operator sonar ce deserveºteconsola sonar ºi un operator troliu sausalvator.

Echipa tehnicã ambarcatã esteconstituitã dintr-un ºef al echipei tehnice ºi

locþiitor tehnic - un ofiþer, inginer de aviaþie,orice specialitate, sau un maistru militar,tehnician de aviaþie, specialitatea celulã ºimotoare, la care se adaugã specialiºtiicelulã ºi motoare ºi câte un specialistinstalaþii electrice ºi aparaturã de bord,avionicã, radioelectronicã de bord,armament de bord ºi sisteme de salvare.

(continuare în pagina 37)

Personalul, Misiunile si PregãtirilePersonalul, Misiunile si PregãtirilePersonalul, Misiunile si PregãtirilePersonalul, Misiunile si PregãtirilePersonalul, Misiunile si Pregãtirile,,,,,

Page 26: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

25

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

MIN

ICU

RS

DE

CIN

EMAT

ICÃ

NAV

ALÃ

- re

zolv

ãri g

rafi

ce (

IV) -

Mar

ea N

oast

A

nul X

VIII,

nr. 3

(68) 17

Man

evra

în

form

aþii

nava

le(c

on

tin

ua

re)

Dac

ã se

vite

za lu

i M º

i tre

buie

dete

rmin

ãm m

omen

tul p

lecã

rii d

in f

orm

aþie

pen

tru

ocup

area

noi

i poz

iþii º

i dru

mul

DM,

atun

ci s

e pr

oced

eazã

ast

fel(

fig.5

7a )

:

- în

poz

iþiile

M0

ºi F

0 se

prim

eºte

ord

inul

de

schi

mba

re d

e dr

um º

i m

omen

tul

aces

tei

schi

mbã

ri; tr

ebui

e sã

se

dete

rmin

e m

omen

tul p

lecã

rii lu

i M d

in fo

rmaþ

ie, d

rum

ul lu

i M p

entr

uoc

upar

ea n

oii

pozi

þii º

i du

rata

man

evre

i;-

se c

onsi

derã

M m

erge

în c

ontin

uare

pe

DF p

ânã

în m

omen

tul î

ntoa

rcer

ii ºi

obþ

inem

pozi

þia M

1’;-

se p

une

pozi

þia lu

i M p

entr

u no

ul d

rum

M2;

- se

une

ºte

M1’

cu M

2 ºi

obþ

inem

DM

R;

- în

M1’

se c

onst

ruie

ºte

triu

nghi

ul v

iteze

lor:

se

pune

VF în

sen

s in

vers

lui D

F; d

in v

ârfu

l lui

VF

se i

nter

sect

eazã

DM

R c

u V

M ;

orie

ntar

ea l

ui V

M n

e dã

dru

mul

lui

M

pent

ru o

cupa

rea

noii

pozi

þii D

M;

- se

duc

e o

para

lelã

la V

M d

in M

2 ia

r la

inte

rsec

þia c

u dr

umul

lui M

se

obþin

e po

ziþia

M1

deun

de M

înc

epe

man

evra

;-

para

lela

din

M1

la M

0F0

ne d

ã pu

nctu

l F

1, a

dicã

poz

iþia

lui

F

în m

omen

tul

înce

perii

man

evre

i de

cãtr

e M

;-

timpu

l dup

ã ca

re s

e în

cepe

man

evra

t =

M0M

1 / V

F ;

- du

rata

man

evre

i t

= S

M /

VM =

SF /

VF

c) N

ava

dire

ctoa

re F

îºi

mod

ificã

vite

za o

datã

cu

sch

imba

rea

de d

rum

, ia

r na

va M

schi

mbã

ºi b

ordu

l ( f

ig.5

8 )

Mat

eria

l rea

lizat

de

Com

ando

r (r

) D

an L

EA

HU

(con

tinu

are

în n

umãr

ul v

iitor

)24

- tim

pul d

e ce

rcet

are

t C =

( S

M1

+ S

M2

) / V

C .

b) Î

n ac

est

caz

( fig

.76

) tr

ebui

e av

ut î

n ve

dere

cân

d pl

eacã

M d

in f

orm

aþie

, a

stfe

l înc

âtfo

rmaþ

ia s

ã nu

inte

rsec

teze

alin

iam

entu

l ab

pe ti

mpu

l cer

cetã

rii. C

onst

rucþ

ia e

ste

sim

ilarã

cu

cazu

l a):

- se

tra

seaz

ã lin

ia d

e ce

rcet

at a

b, a

cãr

ei p

relu

ngire

inte

rsec

teaz

ã D

F p

rin p

rova

;-

din

M0

se d

uce

o pe

rpen

dicu

larã

pe

linia

ab,

obþ

inân

d D

MR

;-

în M

0 se

con

stru

iesc

cel

e do

uã t

riung

hiur

i ale

vite

zelo

r;-

se d

uc p

aral

ele

la v

ecto

rii V

C º

i obþ

inem

dru

mul

de

duce

re D

M1

ºi d

e în

toar

cere

DM

2 .

c) Î

n al

tre

ilea

caz

( fig

.77

) al

inia

men

tul d

e ce

rcet

at e

ste

para

lel c

u dr

umul

for

maþ

iei:

- di

n F

0 ºi

M0

se d

uc d

rum

urile

DF

, re

spec

tiv D

F’;

- se

tra

seaz

ã al

inia

men

tul a

b;-

în M

0 se

duc

e o

per

pend

icul

arã

pe a

linia

men

tul a

b,ob

þinân

d D

MR

;-

în M

0 se

con

stru

iesc

triu

nghi

urile

vite

zelo

r ºi

se

dete

rmin

ã dr

umul

de

duce

re D

M1

ºi d

eîn

toar

cere

DM

2.

pre

zin

t o p

rob

lem

ã, r

esta

nþã

la C

apit

olu

l „M

anev

ra in

dep

end

entã

No

tã:

de

taºa

þi p

ag

inile

25

-28

,tã

iaþi-

le p

e m

ijloc

ºi

plia

þi pe

ntru

aob

þine

o br

oºur

ã.

Men

þin

erea

într

e d

ou

ã d

ista

nþe

dat

e (d

1, d

2), f

ig.4

4aD

rum

ul º

i vite

za lu

i T t

rebu

ie s

ã rã

rmân

ã co

nsta

nte

- în

To

se tr

asea

zã d

ouã

cerc

uri c

once

ntric

e av

ând

cara

zã d

1 ºi

d2

ºi u

n ce

rc c

u ra

za V

M; t

ot d

in T

0 se

tras

eazã

vect

orul

VT o

rient

at p

e di

recþ

ia lu

i DT;

- M

0 se

va

gãsi

într

e d 1º

i d2,

în R

o ºi

d0;

- di

n M

0 se

duc

tan

gent

e la

cer

cul

cu r

aza

d 1 pâ

nãin

ters

ecte

azã

cerc

ul d

e ra

zã d

2; a

cest

e ta

ngen

te s

unt

DM

R;

- se

du

c p

ara

le l

a D

MR

din

rfu

l lu

i V

T p

ân

ãin

ters

ect

ea

zã c

erc

ul

de

ra

zã V

M;

un

ind

T0 c

u a

cest

epu

ncte

de

inte

rsec

þie r

ezul

tã D

M;

- tip

ul d

e m

anev

rã p

e fie

care

dru

m t

1= S

R1/

VR

1;t2

=S

R2/

VR

2 t3

=S

R3/

VR

3 et

c.

M3

Page 27: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

26

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

18 - se calculeazã spaþiul parcurs de F în tim

pul t1 pânã la schimbarea drum

ului în punctul F2 :

SF

2 = V

F1 x t1

- în punctul F2 se traseazã noua poziþie a lui M

funcþie de R1 , d

1 ºi obþinem punctul M

2 ’;- din M

2 ’ se duce o paralelã la DF

2

- se calculeazã distanþa pe care ar fi parcurs-o formaþia în tim

pul t1 cu viteza VF

2 : S

F2 ’ =

VF

2 x t1

- în M2 ’ pe direcþia D

F2 ’, în sens invers deplasãrii form

aþiei, se traseazã SF

2 ’ ºi obþinempoziþia relativã M

2 ’’( de când începe manevra cu V

F2 );

- orientarea lui M0 M

2 ’’ este DM

R ;

- se dã goanã punctului M2 “, unde se construieºte triunghiul vitezelor;

- paralela la VM dusã din M

0 ne dã drumul de goanã D

M1 ºi poziþia M

3 , definitã de R1 ºi d

1 ;- tim

pul de manevrã t =

M0 M

3 / VM

.P

entru determinarea distanþelor între nave:

- în M0 se construieºte triunghiul vitezelor pentru D

F1 , V

F1 ºi VM , obþinând D

MR

1 ,care intersecteazãD

F1 în punctul M

1 ’ ; segmentul F

0 M1 ’ = d

pv ( distanþa la care M trece prin prova lui F );

- poziþiile reale sunt M1 ºi F

1 ; M1 F

1 = d

pv ;- poziþiile la schim

barea de drum a form

aþiei : se duce DM

R1 din F

0 ; din F2 se duce o

paralelã la DM

1 care intersecteazã DM

R1 în F

2 “; construim paralelogram

ul poziþiilor reciproce( F

2 F2 ’M

0 M2 );

- distanþa între M ºi F

la schimbarea drum

ului este segmentul F

2 M2 .

3) Un

iform

izarea timp

ulu

i de m

anevrã

Acest lucru înseam

nã cã navele care îºi schimbã poziþia în form

aþie trebuie sã ajungãsim

ultan pe noile poziþii. Douã nave ( M

1 ºi M2 ) se aflã în poziþia M

0 ( fig.59 ) , iar formaþia în

F0 . N

avele trebuie sã ocupe poziþiile M1.1 ºi M

2.1 , definite prin q1 , d

1.1 ºi q2 , d

2.1 ;- se dã goanã celor douã poziþii construindu-se triunghiurile vitezelor, obþinând D

M1 ºi

DM

2 .Din figura 59 rezultã cã navele nu vor ocupa poziþiile sim

ultan ( SM

2 > S

M1 ).

Uniform

izarea timpilor de m

anevrã se face în raport de una din navele care manevreazã ºi,

de regulã, în raport cu nava a cãrei manevrã dureazã cel m

ai mult ( în cazul nostru M

2 ) fig 60:- se construieºte triunghiul vitezelor în M

2.1 ’ ºi obþinem D

M2 ºi S

M2 , precum

ºi poziþia M2.1 ;

- M2 executã m

anevra în timpul t =

SM

2 / VM

2 ;

- se stabileºte ºi poziþia finalã M1.1 , în q

1 ºi d1 faþã de F

1 ;- unim

M0 cu M

1.1 ºi obþinem D

M1 ºi S

M1 ;

- viteza de manevrã a lui M

1 este VM

1 = S

M1 / t ;

- VM

1 se poate obþine ºi grafic din triunghiul vitezelor construit în M1.1 ’ (din vârful lui V

F se

M2.1 ’

23

e) Cercetarea p

ânã la o

linie d

atã ( aliniam

ent )

1.Cercetarea pânã la o linie datã într-un tim

p dat (fig.73)Linia de cercetare poate fi orice direcþie de pe hartã ( paralelã, m

eridian, aliniament,

limitã de raion, etc). Trebuie determ

inat drumul de ducere ºi de întoarcere, viteza de cercetare,

mom

entul întoarcerii.- se traseazã D

F ºi D

F ’ ºi aliniamentul de cercetat;

- se calculeazã distanþa parcursã de formaþie în tim

pul tC ºi se pune pe DF ’; M

0 M2 = V

F x tC ;- din M

0 se duce o perpendicularã pe aliniament ºi se prelungeºte cu o distanþã A

B =

M0 A

; Mo B

este DM

R;

- se uneºte M2 cu B

ºi intersecþia cu aliniamentul ne dã poziþia M

1 ;- M

0 M1 ne dã drum

ul de ducere DM

1 , iar M1 M

2 ne dã drumul de întoarcere D

M2 ;

- viteza de cercetare se calculeazã grafic, construind în M0 triunghiul vitezelor: se

traseazã VF , se duce o paralelã la M

1 M2 din vârful lui V

F pânã intersecteazã DM

R, obþinându-

se VC ºi V

R (sau din vârful lui VF se duce o paralelã la D

MR

pânã intersecteazã DM

1 ºi obþinemV

C ). VC

= (S

M1 +

SM

2 ) / tC ; t1 =

SM

1 / VC .

Dacã aliniam

entul este paralel cu DF

(fig.74):- se calculeazã spaþiul parcurs de form

aþie în timpul tC

: SF =

VF x tC =

M0 M

1 ;- se

du

ce m

ed

iato

are

a se

gm

en

tulu

i M0 M

2 ( care

este

DM

R ) p

ân

ã in

terse

ctea

zãaliniam

entul ab;- M

1 este punctul de întoarcere a lui M, care la ducere urm

eazã traseul M0 M

1 , iar laîntoarcere M

1 M2 .

2. Cercetarea pânã la o linie datã în m

inimum

de timp

Avem

trei cazuri:a) linia de cercetare intersecteazã D

F prin pupa;b) linia de cercetare intersecteazã D

F prin prova;c) linia de cercetare este paralelã cu D

F .a) În acest caz ( fig.75 ) M

trebuie sã plece imediat din form

aþie:- se pun poziþiile iniþiale F

0 ºi M0 , funcþie de R

0 ºi d0 , ºi se traseazã D

F ,respectiv DF ’ ;

- se traseazã linia de cercetat ab , a cãrei prelungire intersecteazã DF prin pupa;

- din M0 se duce o perpendicularã pe linia ab, care este D

MR

;- în M

0 se construiesc cele douã triunghiuri ale vitezelor, obþinând drumurile de ducere

DM

1 ºi de întoarcere DM

2 ;- din M

0 se duce o paralelã la VC ( A

E ) pânã la intersecþia cu linia ab , obþinând punctul de

întoarcere M1 ;

- din M1 se duce o paralelã la V

C ( BC

) pânã la intersecþia cu DF

’, obþinând punctul deintrare în form

aþie M2 ;

A

EB

C

Page 28: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

27

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

19

duce

o p

aral

elã

la D

M1

).

Pra

ctic

se

cons

trui

eºte

triu

nghi

ul v

iteze

lor

pent

ru n

ava

care

are

cel

mai

lung

dru

m,s

est

abile

sc p

oziþi

ile fi

nale

ºi u

nind

poz

iþia

iniþi

alã

a fie

cãre

i nav

e ce

man

evre

azã

cu

pozi

þia s

afin

alã

se o

bþin

dru

mur

ile d

e m

anev

rã,

resp

ectiv

e sp

aþiil

e. S

e ca

lcul

eazã

vite

za d

e m

anev

rãa

fiecã

rei n

ave

func

þie d

e tim

pul î

n ca

re a

exe

cuta

t m

anev

ra n

ava

cu d

rum

ul c

el m

ai lu

ng.

CE

RC

ETA

RE

A

NA

VA

a) C

erce

tare

a p

e u

n r

elev

men

t (

Rc)

, la

o d

ista

nþã

dat

ã( d

c) fi

g. 6

1-

nava

M p

leac

ã pe

dire

cþia

rel

evm

entu

lui d

e ce

rcet

at (

Rc)

pân

ã la

dis

tanþ

a or

dona

tã (

d c) ;

- nav

a aj

unge

în p

unct

ul M

1 ºi s

e st

abile

ºte

poz

iþia

real

ã a

form

aþie

i F1 º

i poz

iþia

ce tr

ebui

eoc

upat

ã M

1“, f

uncþ

ie d

e tim

pul î

n ca

re n

ava

M a

jung

e în

M1:

t 1 =

SM

1 / V

C ;

SF

1 =

VF x

t 1

- M

1M1’

este

DM

RM ;

- M

goan

ã po

ziþie

i M1’;

se

cons

trui

eºte

triu

nghi

ul v

iteze

lor

în M

1’; p

aral

ela

la V

C (

vite

zade

cer

ceta

re)

dusã

prin

M1

ne d

ã dr

umul

pen

tru

ocup

area

poz

iþiei

DM

2 de

cãt

re n

ava

M;

- tim

pul t

otal

de

man

evrã

t

= (

SM

1 +

SM

2 )

/ VC

Un

alt p

roce

deu

( fig

. 62

):-

se c

onst

ruie

ºte

triu

nghi

ul v

iteze

lor

în M

0 ºi

se

obþin

e V

R ,

resp

ectiv

DM

R ;

- se

duc

e di

n M

1 o

para

lelã

la V

R º

i obþ

inem

poz

iþia

M1’;

Un

alt p

roce

deu

( fig

. 63

):-

se o

bþin

e V

R c

a în

caz

ul a

nter

ior;

- pr

in M

0 se

duc

e o

para

lelã

la D

MR

;-

din

vârf

ul lu

i VF s

e in

ters

ecte

azã

DM

R c

u V

C;

- se

duc

e pa

rale

lã la

VC p

rin M

1 ºi

obþ

inem

dru

mul

lui M

pen

tru

intr

area

în

form

aþie

DM

2 ;

- tim

pul t

otal

de

man

evrã

- c

a în

caz

ul d

e m

ai s

us.

Dac

ã na

va c

are

exec

utã

cerc

etar

ea r

evin

e în

form

aþie

într

-o a

ltã p

oziþi

e M

2 (

fig.6

4 )

:-

din

pun

ctul

F1

se tr

asea

zã n

oua

pozi

þie r

elat

ivã

M2’

( în

R1

ºi d

1);

- un

im M

1 cu

M1’

ºi o

bþin

em D

MR

;

M2’

22

drum

ul d

e du

cere

, dr

umul

de

înto

arce

re,

mom

entu

l pãr

ãsiri

i for

maþ

iei º

i a r

eluã

rii lo

culu

iîn

form

aþie

.

- di

n F

0 ºi

M0s

e tr

asea

zã d

rum

ul fo

rmaþ

iei ,

DF

ºi D

F’;

- se

pun

e pu

nctu

l fix

P(

cu c

oord

onat

e ge

ogra

fice

sau

prin

re

levm

ent

ºi d

ista

nþã)

;-

din

P s

e co

boar

ã o

perp

endi

cula

rã p

e dr

umul

for

maþ

iei

pânã

la

inte

rsec

þia c

u D

F’,

înpu

nctu

l O; s

egm

entu

l PO

rep

rezi

ntã

DM

R º

i SR (

în a

mbe

le s

ensu

ri du

s –

înto

rs )

;-

în p

un

ctu

l O s

e c

on

stru

iesc

triu

ng

hiu

rile

vite

zelo

r ce

co

resp

un

d d

rum

ulu

i de

du

cere

DM

1 º

i ce

lui d

e î

nto

arc

ere

DM

2,

pri

n in

ters

ect

are

a D

MR

cu

ve

cto

rul V

C p

us

din

rfu

l lu

iV

F ; -

para

lele

dus

e di

n P

la V

C n

e da

u dr

umur

ile d

e du

cere

ºi d

e re

veni

re în

form

aþie

, ia

r la

inte

rsec

þia c

u D

F’ o

bþin

em p

unct

ele

M1 (

punc

t de

plec

are

din

form

aþie

) ºi

M2 (

punc

t de

intr

are

în fo

rmaþ

ie);

- m

omen

tul î

ncep

erii

man

evre

i t

= M

0M1

/ VF;

- tim

pul t

otal

de

cerc

etar

e t C

= 2

SM

1 /

VC

.D

acã

nava

de

cerc

etar

e u

rmea

zã s

ã st

aþio

neze

în p

unct

ul P

un

timp

t S (

pent

ru c

erce

tare

,id

entif

icar

e et

c. )

se

proc

edea

zã a

stfe

l (fig

.72)

:-

din

P s

e co

boar

ã pe

rpen

dicu

larã

pe

DF’ º

i obþ

inem

pun

ctul

O;

- se

cal

cule

azã

dist

anþa

par

curs

ã de

F în

tim

pul t

S S

F1

= V

F x

t S ;

- se

îm

part

e în

dou

ã se

gmen

tul

SF

ºi

se

pun

de o

par

te º

i de

alta

a l

ui O

, ob

þinân

dse

gmen

tul

NN

1;-

se u

nesc

pun

ctel

e N

ºi N

1 cu

pun

ctul

P º

i obþ

inem

DM

R1

pent

ru d

ucer

e ºi

DM

R2

pent

ruîn

toar

cere

;-

se c

onst

ruie

sc tr

iung

hiur

ile v

iteze

lor

în N

ºi N

1, o

bþin

ând

drum

ul d

e du

cere

DM

1 ºi d

rum

ulde

înt

oarc

ere

DM

2;-

se d

uc p

aral

ele

la V

C d

in P

, re

zultâ

nd p

unct

ul d

e ie

ºire

din

for

maþ

ie M

1 ºi

pun

ctul

de

intr

are

în fo

rmaþ

ie M

2;-

timpu

l cât

nav

a a

lipsi

t din

fom

aþie

t C

= 2

SM

1 / V

C +

t S .

Page 29: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

28

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

20

- se construieºte triunghiul vitezelor în M2 ’ ( din vârful lui V

F se intersecteazã DM

R cu V

M

ºi orientarea acestuia ne dã drumul de revenire în form

aþie; pe timpul acestei m

anevre navaM

poate manevra cu vitezã diferitã de V

C ).

Când cercetarea se executã pe drum

ul formaþiei la o distanþã datã, se procedeazã astfel ( fig.65 ):

- se calculeazã timpul necesar parcurgerii distanþei d

c cu viteza VC : t = d

c / VC = M

0 M1 / V

C ;- se calculeazã spaþiul parcurs de form

aþia F ºi de poziþia M

0 în acest timp ºi se determ

inãpunctele F

1 ºi M1 ’;

- se rezolvã problema de coliziune între M

1 ºi M1 ’, obþinând punctul M

2 , aflat la d0 faþã de

formaþie (F

2 );- tim

pul de manevrã t =

SF

/ VF =

(SM

1 + S

M2 ) / V

C .

b) C

ercetarea pe u

n relevm

ent d

at, într-u

n tim

p d

at1.P

rocedeul triunghiului isoscel (fig.66)- se calculeazã distanþa pe care o va parcurge form

aþia în timpul de cercetare ordonat S

F

= V

F x tC ºi se determinã poziþiile F

2 ºi M2;

- se calculeazã distanþa pe care o va parcurge nava de cercetare în timpul de cercetare

( tC ) : SM =

VC x tC

ºi se obþine poziþia M1 ’ (M

0 M1 ’ =

SM ) pe relevm

entul de cercetare;- se uneºte M

1 ’ cu M2 ;

- unghiul din M1 ’ se construieºte în M

2 ºi se determinã poziþia de întoarcere M

1 (triunghiulM

1 M2 M

1 ’ este isoscel M1 M

2 = M

1 M1 ’.(punctul M

1 se mai poate determ

ina ºi construindm

ediatoarea segmentului M

2 M1 ’.

O altã m

etodã de a construi triunghiul isoscel:- se ia arbitrar un punct A

pe segmentul M

0 M1 ’;

- din punctul A, cu o razã egalã cu M

1 ’A , se intersecteazã segm

entul M2 M

1 ’ în punctul B;

- din M2 se duce o paralelã la A

B, obþinând poziþia M

1 unde nava M va lua drum

ul DM

2 .2. P

rocedeul direcþiei miºcãrii relative (fig.67)

- în M0 se traseazã D

F ’ pe care se pune vectorul VF ºi relevm

entul de cercetare RC , pe care

se pune vectorul VC ;

- se unesc vârfurile celor doi vectori ºi obþinem V

R1 , deci ºi D

MR

;- din M

0 se traseazã DM

R, paralel cu V

R1 ;

- din vârful lui VF se intesecteazã D

MR

cu VC ºi se obþine V

R2 ;

- se calculeazã SF =

VF x tC ºi se obþine poziþia M

2 ;- din M

2 se duce o paralelã la VC pânã intersecteazã relevm

entul de cercetare în punctulM

1 , care este punctul de întoarcere.P

entru verificare, se prelungeºte DM

1 cu segmentul M

1 M2 =

M1 M

1 ’’. Triunghiul M1 M

2 M1 ’’

este isoscel, având douã laturi egale (se ajunge la procedeul triunghiului isoscel).D

acã pe drumul de întoarcere viteza navei M

este mai m

are decât VC , pentru determ

inareaD

M2 se procedeazã astfel ( fig.68 ): din punctul C

( vârful lui VF

pus din M0 ) se intersecteazã

DM

R cu V

M , iar paralela la VM dusã din M

2 reprezintã DM

2 .

αα ααα

αα ααα

21

Dacã la revenirea în form

aþie nava M trebuie sã ocupe o altã poziþie M

2 ( în R1 , d

1 ), seprocedeazã astfel (fig.69 ):

- se calculeazã SM =

VC x t ºi se pune pe relevm

entul de cercetare , obþinând poziþia M1 ’;

- se calculeazã SF =

VF x t ºi se pune pe D

F , obþinând punctul F2 ;

- faþã de F2 se m

archeazã poziþia M2 ;

- se uneºte M2 cu M

1 ’- în M

2 se construieºte unghiul din M1 ’ sau se traseazã m

ediatoarea segmentului M

2 M1 ’

pânã intersecteazã relevmentul de cercetare în punctul M

1 ;- segm

entul M1 M

2 ne dã drumul de întoarcere.

3.Caz particular când cercetarea se executã pe drum

ul formaþiei,într-un tim

p dat (tC ) fig 70- pe drum

ul formaþiei( relevm

entul de cercetare ) se pun poziþiile iniþiale M0 ºi F

0 ;- se calculeazã spaþiul parcurs de form

aþie SF =

VF x tC ºi se pune din M

0 pentru a stabilipoziþia M

2 ;- se calculeazã distanþa parcursã de M

în tC , SM =

VC x tC ºi se pune din M

0 pentru adeterm

ina poziþia M1 ’;

- se aflã jumãtatea segm

entului M1 M

1 “ ºi se determinã punctul de întoarcere M

1 ;- tim

pul de manevrã pânã la M

1 t1 = M

0 M1 / V

C .c) C

ercetarea pe relevm

ent p

rova co

nstan

t (fig.70 a)- se prelungeºte relevm

entul prova (care este DM

R în acest caz) dincolo de poziþia lui M

0 ;- în M

0 se construieºte triunghiul vitezelor: se pune VF în sens invers; din vârful lui V

F seintersecteazã D

MR

cu VM ;

- paralela la VM dusã din M

0 ne dã drumul lui M

pentru a rãmâne pe relevm

ent provaconstant. ª

i în aceastã situaþie trebuie sã se dea ori distanþa pânã la care se cerceteazã, oritim

pul de cercetare.d

) Cercetarea p

ânã la u

n p

un

ct fix în m

inim

um

de tim

p (fig. 71 )

Nava de cercetare trebuie sã lipseascã din form

aþie minim

um de tim

p. Se determ

inã

Page 30: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

29

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

Constantin Cumpãnã s-a nãscut la 3octombrie 1951 în oraºul Iaºi. Începând cuanul 1973 a lucrat timp de aproape 17 aniîn ªantierul Naval Constanþa perioadã încare s-a apropiat sufleteºte de spiritul Mãriiºi al oamenilor ei, spirit care, în maremãsurã, îi va guverna întreaga carierã. Dupãrevoluþia din decembrie 1989, se dedicãactivitãþii jurnalistice. Urmeazã ºi absolvãcursurile Facultãþii de Comunicare ºi RelaþiiPublice „David Ogilvy” (ªcoala Naþionalãde Studii Politice ºi Administrative),ocupând de-a lungul anilor numeroasefuncþii de rãspundere în domeniu - reporterla sãptãmânalul constãnþean „Contrast”,redactor-ºef de secþie la cotidianul„Telegraf” din Constanþa, redactor-ºef desecþie la Centrul Informaþional „TelegrafTVNeptun”, redactor-corespondent alziarului „Evenimentul zilei”, ºef secþie „ªtiri”la „Radio Mix”- Constanþa, redactor-ºef alsãptãmânalului „Jurnalul de Constanþa”,redactor-ºef adjunct al cotidianuluiconstãnþean „Cuget liber”, redactor-ºef alcotidianului „Independentul” din Constanþa- în exercitarea cãrora se remarcã, în primulrând, ca ziarist de investigaþii, talentat,incisiv ºi, adeseori, incomod. În prezent esteziarist la cotidianul „Telegraf”.

Performanþele sale profesionale suntnumeroase: este coautor la realizareafilmului pentru Televiziune „AM MUNCITCA Sà TE CRESC”, film premiat în cadrulGalei A.P.T.R. cu Premiul pentru cel maibun film de anchetã pe anul 1995, avândca subiect contrabanda cu þigãri; coautorla realizarea filmului pentru Televiziune„ªI DUMNEZEU SE ODIHNEªTE”,având ca subiect catastrofa navalã dinianuarie 1995 (navele PARIS ºi YOU XIU)din rada portului Constanþa, filmul a fostselectat ºi a participat la ConcursulA.P.T.R. 1996; realizator al filmului pentruTeleviziune „OAMENI PE CARE NUMAIIISUS ÎI POATE SÃRUTA”, având casubiect viaþa oamenilor bolnavi de leprã,aflaþi internaþi în Dispensarul Clinic dinTichileºti - Tulcea, film selectat pentruConcursul A.P.T.R. 1996; a fost selectat,de asemenea, ºi a participat la FestivalulMEDIAFEST - Costineºti 1996, unde afost nominalizat pentru Gala Laureaþilor.

Autor a numeroase ºtiri, anchete,investigaþii, reportaje, interviuri, precum ºirealizator al unor emisiuni pentruteleviziune, în ultimii doi ani (2006/2008),

Cãrþi document si autorul lor

CONSTANTIN CUMPÃNÃNAUFRAGIUL NAVELOR „PARIS” ªI „YOU XIU” - CEL MAI MARE

ACCIDENT NAVAL DIN ISTORIA PORTULUI CONSTANÞA

Dr. Carmen ATANASIU Constantin Cumpãna apare în viaþaculturalã a Constanþei cu numai putin detrei lucrãri de excepþie, având ca subiecttrei mari catastrofe navale din istoriarecentã a marinei Comerciale Române.

Prima, Tragedia navei INDEPEN-DENÞA - cea mai mare catastrofã navalãdin istoria navigaþiei maritime româneºti(2006), este rod al cercetãrilor desfãºuratede-a lungul a peste ºaisprezece ani, sebazeazã pe documente originale,administrative ºi de familie, mãrturii alesupravieþuitorilor ºi ale urmaºilor celor 42de marinari morþi în cumplita tragedie,fotografii ºi filme document. Volumul seconstituie într-un cutremurãtor documentdespre ceea ce a fost „un Titanic al floteiromâneºti”.

Catastrofa navei UNIREA – cel mai mareaccident naval mondial din anul 1982, ceadea doua lucrare a dl. C. Cumpãnã,semnatã de aceastã datã în colaborare cufiul sau Andrei Dorian Cumpãnã, a vãzutlumina tiparului în anul 2007.

În ziua de 13 octombrie 1982, ora09,15, în condiþii de mare liniºtitã ºivizibilitate foarte bunã, petrolierul de150.000 tdw „Unirea“, cea de-a doua navã(dupã „Independenþa“) din seriapetrolierelor de 150.000 tdw construite înRomânia - în realitate, nava avea 163.857tdw - s-a scufundat la circa 40 mile marinesud-sud-est de Cap Caliacra, în MareaNeagrã, la o adîncime de aproximativ1.400 metri, în urma unei exploziimisterioase. A fost înregistrat un singurdecedat (ospãtara Ganþã Elena), ceilalþimembri ai echipajului fiind salvaþi de

navele româneºti „Motru“ (18 marinari) ºi„Tg. Bujor“ (18 marinari), de un elicopterromânesc, care a preluat pe trei dintre ceicare au necesitat îngrijiri medicale deurgenþã, ºi de nava sovieticã „Ianghi Iuli“,care a recuperat alþi cinci marinari. Dintrecei 42 de supravieþuitori, marinarulGabriel Georgescu a fost salvat ultimul,dupã ce a stat aproape opt ore în apelereci ale Mãrii Negre, fiind reperat de unelicopter bulgãresc.

Scufundarea navei româneºti a fostconsideratã cea mai mare pierderenavalã din anul 1982, pe plan mondial.

In sfîrsit, deºi noþiunea de sfârºit nuse potriveºte cu dl. ConstantinCumpãnã, la 14 august 2008, în aulabibliotecii judeþene „I.N.Roman” dinoraºul Constanþa, autorul lanseazã onouã lucrare: Naufragiul navelor “Paris”ºi „You Xiu” - cel mai mare accidentnaval din istoria portului Constanþa(Telegraf Advertising, Constanþa, 2008),semnatã, de asemenea, alãturi de fiulsãu. Prin volumul pe care l-a adus în faþapublicului constãnþean în vara acestuian, lansat cu sprijinul Ligii NavaleRomâne ºi al Clubului Amiralilor, autorula realizat o TRILOGIE dedicatã în

întregime unor mari catastrofe navaleromâneºti, pagini de istorie adevãratã,care trebuie cunoscutã, un omagiu adusacelor temerari a cãror virtute a fost sãînfrunte primejdia ºi, nu o datã, au fostsacrificaþi.

C. Cumpãnã

Page 31: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

30

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

IntroducereIhtiofauna Mãrii Negre a suferit modificãri

majore în ultimi de 50 ani atât în structuracalitativã ºi cantitativã, cât ºi încomportamentul diferitelor specii. Acesteschimbãri sunt consecinþe ale activitãþilorantropogenice, direct prin presiunea depescuit ºi indirect prin deteriorarea condiþiilorde mediu, în special în partea de V a mãrii.

Caracteristic pentru bazinul pontic esteaceea cã cea mai mare parte a peºtilorocupã areale mari, localizate în zoneleexclusive ale þãrilor riverane. Legat deaceasta, litoralul românesc are un locimportant, ºtiut fiind rolul sãu în hrãnireaºi reproducerea principalelor specii, deºicapturile obþinute în acest areal nudepãºesc 2% din total capturã realizatãîn Marea Neagrã.

Speciile de peºti demersali (care trãiescpe fundul mãrii) care populeazã platoulcontinental aflat în zona de competenþã aRomâniei, la Marea Neagrã, reprezintãsegmentul cel mai important alpotenþialului pescãresc regional subaspectul interesului comercial, al cereriipe piaþa internã ºi internaþonalã. Dintrespeciile demersale, prezintã un deosebitinteres doar calcanul, care printr-unmanagement corespunzãtor al exploatãriiºi o bunã valorificare a capturilor poateasigura relansarea economicã apescãriilor marine naþionale, determinatãde oferta pe piaþã a unor produsepescãreºti de valoare, a cãror cerere esteîn prezent slab satisfãcutã.

În mod paradoxal, deºi în Româniapescuitul speciilor marine demersale sebucurã de o îndelungatã tradiþie,practicarea lui fiind consemnatã ca oocupaþie de bazã a aºezãrilor pescãreºti,din Dobrogea secolelor XVIII ºi XIX ºi apescuitului marin românesc din perioadasecolului XX pânã la începutul anului2000, rezervele speciilor demersale dinzona economicã exclusivã a Românieiau interesat ºi intereseazã tot mai mult,pescuitul fraudulos practicat adeseori cuîndrãznealã de pescarii turci, bulgari sauchiar ucrainieni. Trebuie subliniat faptulcã aglomerãrile cele mai mari suntsemnalate mai ales în dreptul coastelorromâneºti, îndeosebi în perioada dereproducere a calcanului.

În ultimii ani ai perioadei ´90 ºi aiînceputului mileniului trei, urmare ascãderii graduale a procesului de

Starea resurselor demersale din Marea Neagrãeutrofizare ºi de poluare a apelor MãriiNegre, rezervele pescãreºti exploatabilese refac încet, într-un proces lent darevident. Sunt indicii cã resursele de peºtidemersali slab exploatate în trecut, suntîntr-o stare relativ bunã, care creeazãpremizele reorientãrii spre acest gen depescuit. Totodatã, desfacerea pe piaþainternã a produselor tradiþionale alepescuitului marin românesc (ºprot,hamsie, stavrid) sub formã de peºteproaspãt sau sãrat devine nerentabilã,în condiþiile unei pieþe interne deschiseimporturilor de produse pescãreºti decalitate, congelate sau prelucrate,provenite din spaþiul comunitar alEuropei de est, ceea ce impune tot maimult diversificarea capturilor,completarea pescuitului speciilorpelagice gregare mici cu capturi de peºtidemersali de valoare economicã mare.

1. Componenþa calitativã aihtiofaunei demersale din MareaNeagrã

1.1 Structura ihtiofaunei demersale înMarea Neagrã

Dacã în anii ´60, ai secolului XX, înlista speciilor pescuibile în zona MariiNegre erau citate în statisticile de pescuitpeste 50 de specii, la nivelul anului 2005,numãrul acestora s-a redus foarte mult,apãrând doar 25 specii principale. Ocauzã a scãderii numãrului de speciieste modificarea condiþiilor hidrologice,în special reducerea salinitãþii ºi atemperaturei apei, fapt cea dus ladispariþia unor specii de bazã în pescuit,cum ar fi scrumbia albastrã ºi pãlãmida.

Studiile efectuate de cercetãtorii ruºi,au arãtat cã în partea de nord-est a MãriiNegre se întâlnesc circa 166 specii, dincare 111 sunt de origine atlanticã, 29ponto-caspice, 6 autoaclimatizate, 9endemice ºi 23 locale (Nikolski G.V.,Svetovidov A.N.).

Dintre acestea, în Marea Neagrã suntsemnalate un numãr de 23 de familii,aparþinând grupului de peºti demersali,cele mai importante fiind: Acipenseridae,Serranidae, Mullidae, Sparidae,Labridae, Gobiidae, Scophthamidae,Pleuronectidae ºi Soleidae.

Din cele 64 de specii demersalesemnalate în Marea Neagrã, doar 20constituie obiectul unui pescuit industrialiar dintre acestea se remarcã în special:Merlangius merlangus euxinus(bacaliar), Mullus barbatus ponticus(barbun), Mesogobius batrachocephalus(hanos), Neogobius melanostomus(stronghil), Psetta maeotica (calcan),Platichthys flesus luscus (cambulã), Husohuso (morun), Acipenser stellatus(pãstrugã) ºi Acipenser güeldenstaedticolchicus (nisetru).

Restul speciilor demersale deºi nuprezintã interes comercial, având apariþiirare sau sporadice, au o ridicatã valoareºtiinþificã, multe dintre ele fiind trecute încategoria celor periclitate, în CarteaRoºie a Mãrii Negre. Printre acesteaenumerãm: Sciaenidae (Sciaena umbraºi Sciaena cirrosa); Sparidae (Boopsboops, Diplodus sargus, Obladamelanura); Labridae (Labrus viridis);Callionymidae, Blenniidae (Blenniussphynx, Blennius zvonimiri ponticus);Scorpaenidae (Scorpaena porcus) ºiTriglidae.

1.2 Structura ihtiofaunei demersale însectorul românesc al Mãrii Negre

Cercetãrile efectuate la litoralulromânesc al Mãrii Negre semnaleazãprezenþa de-a lungul anilor a peste 50de specii de peºti pelagici ºi demersali,dintre care numai 20 apar în statisticileanuale de pescuit iar dintre acestea 6(ºase) sunt specii demersale.

Dacã în perioada anilor ‘60, la litoralulromânesc al Mãrii Negre erau semnalatemulte specii demersale. Ele constituiauun aport important în pescuitul marin. Înprezent numãrul acestora a scãzut foartemult, în statistici fiind prezente doar 4-5familii. Dintre acestea, capturi mai mariau dat familiile Gadidae, Gobiidae ºiScophthalmidae.

Dintre speciile demersale cele maifrecvent întâlnite sunt: Squalusacanthias (rechin); Acipenser stellatus(pãstrugã); Psetta maeotica (calcan),Mesogobius batrachocephalus (hanos),Neogobius melanostomus (strunghil),Huso huso (morun) ºi Merlangiusmerlangus euxinus (bacaliar). Aceastadin urmã, deºi din punct de vederecanti tat iv este foarte numeroasã,calitativ este o specie puþin valoroasã.ªi în sectorul românesc al Mãrii Negreexistã deasemenea o serie se speciidemersale fãrã valoare comercialã, darcu importanþã ºtiinþificã, trecute încategoria de specii periclitate în CarteaRoºie. Cele mai importante sunt:Sciaenidae (Sciaena umbra ºi Sciaenacirrosa); Labridae (Labrus viridis);Call ionymidae (Call ionymus spp . )Blenniidae (Blennius sphynx, Blenniuszvonimir i ponticus); Ophidi idae (Ophidion rochei) ºi Scorpaenidae(Scorpaena porcus).

2.Bioecologia principalelor speciidemersale din sectorul românesc

Dintre cele peste 20 de speciidemersale semnalate în sectorulromânesc al Mãrii Negre ca avândvaloare comercialã ridicatã, numai 9prezintã interes în efectuarea unui pescuitspecializat. Cele 9 specii aparþin la 5familii: Scophthalmidae (Psetta

dr. ing. Valodia MAXIMOV,dr. ing. Simion NICOLAEV,dr. ing. Tania ZAHARIAINCDM „Grigore Antipa” Constanta;

Page 32: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

31

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

maeotica), Pleuronectidae (Platichthysflesus luscus), Gobiidae (Mesogobiusbatrachocephalus, Neogobiusmelanostomus, Neogobius cephalarges)ºi Acipenseridae (Huso huso, Acipensergüeldenstaedti colchicus, Acipenser

stellatus).Familia ScophthalmidaePsetta maxima maeotica (Pallas,

1811) - calcan.Denumiri F.A.O: engl. - turbot; fr. - turbot;

sp. - rodaballo.Dimensiuni: maximum 100 cm ºi 10

kg, cele mai frecvente pânã la 50 cm ºi 3-3,5 kg;

Rãspândire: Marea Neagrã ºi MareaAzov. În zona litoralului românesc seîntâlneºte aproape peste tot, maiabundent în sectorul Agigea-Vama Veche.

Bioecologie: specie marinã bentonicã,proprie fundurilor moi. Puietul ºi tineretulse întâlnesc în vecinatatea þãrmului, pefunduri nisipoase, dar pe masurã ce cresc,se retrag la adâncimi mai mari. Adulþii seîntâlnesc iarna la adâncimi de 60-70 m, înzona faciesului faseolinoid. Primãvara(martie-aprilie) se apropie de þãrm, pânãla o adâncime de 18-30 m (limita inferioarãa faciesului cu Corbulomya), dar nu pestetot, ci doar în anumite locuri, unde seaglomereazã cantitãþi mari pentrureproducere. Aceasta are loc de-a lungulîntregului litoral al Mãrii Negre, de lasfârºitul lunii martie pânã în iulie, la o micãdistanþã de þãrm, la adâncimi de pânã la50 m. Dupã reproducere, se împrãºtie ºise retrage spre adâncimi de peste 80 m.Caracteristicile locurilor de reproducerenu sunt bine precizate la litoralulromânesc, reproducerea desfãºurându-se la temperaturi scãzute ale apei (8-12°C)ºi o salinitate de 16,29 -19,3‰.

Maturitatea sexualã este atinsã demasculi la 7 ani, iar de femele la 9-11 ani.Raportul între sexe variazã considerabil,astfel încât în primii ani de viaþã dominãmasculii (65%), iar începând cu al 5-leaan, cele douã sexe se întâlnesc înproporþii egale. Exemplarele tinere suntfoarte euriterme (trãiesc vara latemperaturi de pânã la 26 grade C, iariarna la 0-1grade C) ºi eurihaline,suportând ape îndulcite pânã la 6‰.Adulþii sunt mult mai sensibili lamodificãrile condiþiilor de mediu.

Larvele sunt pelagice, hrãnindu-se cunano- ºi microplancton, exemplareletinere cu crabi ºi moluºte, crustacei(Idothea, Nereis, crevete) ºi puiet depeºte. Începând din al 4-lea an peºtiidevin hrana principalã.

Specia poate fi capturatã cu ajutorulcârligelor, setcilor de calcan, talienelor ºicu traul de fund.

Importanþã comercialã: carnea estealbã, foarte gustoasã, în deosebi înainteaperioadei de reproducere. Poate fi

comercializatã ºi consumatã în stareproaspãtã, congelatã ºi conserve.

Familia PleuronectidaePlatichthys flesus luscus (Pallas,

1811) – cambulãDenumiri F.A.O: engl.- European

flounder; fr.- flet d’Europe; sp.- platijaeuropea.

Dimensiuni: maximum 35 cm, comunepânã la 20-25 cm;

Rãspândire: Marea Neagrã, Marea deAzov, Marea Marmara ºi probabil MareaMediteranã. În sectorul românesc al MãriiNegre se întâlneºte aprope peste tot, darmai ales acolo unde se resimte influenþaapelor îndulcite (Sulina-Gura Portiþei).

Bioecologie: specie bentonicã, foarteeurihalinã, trãieºte atât în mare, cât ºi înlacuri litorale sãrate, salmastre sau chiarîn unele dulci, pe funduri nisipoase. Nuîntreprinde migraþii propriu-zise: iarnaexemplarele din vecinãtatea þãrmului seretrag la adâncimi mai mari (dar tot înzone nisipoase), iar cele din apeleîndulcite se retrag în momentulreproducerii în mare. Se reproduce înperioada rece a anului, din septembriepânã în iunie, cu un maximum deintensitate în ianuarie - april ie, latemperaturi ale apei de -2° la 18°C ºi osalinitate de 12,55-18,55‰. La þãrmurilebulgãreºti, cambula se reproduce înperioada februarie-martie la otemperaturã a apei de 5-8°C. Maturitateasexualã este atinsã în al 3-lea an deviaþã.

Hrana constã din crustacee bentonice,viermi si moluºte.

Se pescuieºte la talian, nãvod ºiparagate.

Importanþã comercialã: are o carnefoarte gustoasã, fiind comercializatã ºiconsumatã în stare proaspãtã, congelatã,afumatã ºi conserve.

Familia GobiidaeDe-a lungul litoralului românesc al

Mãrii Negre, familia Gobiidae estereprezentatã prin ºase genuri:Pomatoschistus (4 specii de guvizi),Gobius (11 specii) ºi câte o speciegenurile Benthophilus, Proterorchinus,Benthophiloides ºi Aphya. Cel mai

important grup este genul Gobius, cu celetrei specii reprezentative: hanos(Mesogobius batrachocephalus),strunghil (Neogobius melanostomus) ºiguvidul de mare (Neogobiuscephalarges).

Mesogobius batrachocephalus(Pallas, 1811) – hanos

Denumiri F.A.O: engl.- flat-head goby,knout goby; fr.- gobie a tete plate; sp.-gobio sapo, gobio batracocefalo.

Dimensiuni: maximum 35 cm; comunepânã la 20 cm.

Rãspândire: specie comunã pe întregullitoral al Mãrii Negre ºi Mãrii Azov. Populeazãdeasemeni ºi limanurile ºi lacurile litoraleriverane celor douã mãrii. Se întâlneºte de-a lungul întregului litoral românesc, maifrecvent în sectorul Cap Midia - Vama Vecheºi foarte rar în lacurile litorale.

Bioecologie: dintre gobiidele relicteponto-caspice din Marea Neagrã,hanosul este specia cu preferinþelemarine cele mai pronunþate. Populeazãape cu funduri nisipoase ºi cel mitiloid,dar trãieºte ºi pe fund pietros, pânã lacirca 40 m adâncime. Pentru reproducere(aprilie-mai), se apropie primãvara deþãrm. Hrana constã mai ales din crustaceemãriºoare (crabi, crevete, izopode),lamelibranchiate (Corbulya, chiar midii)ºi peºti mici (aterine).

Se pescuieºte cu undiþe, paragate ºisetci de guvizi.

Importanþã comercialã: este specia ceamai mare ºi gustoasã din gobiide, fiindconsumatã atât în stare proaspãtã, sãratãºi afumatã, cât mai ales sub formã deconserve - marinatã.

continuare în numãrul viitor

Page 33: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

32

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

pentru

Sînt ºaptesprezece ani de-atunci...Cocoþat pe verga mare, în bãtaia vântului ºi-a soarelui,

priveam în jurul meu ºi mã simþeam stãpân pe zarea aceeaalbastrã care mi se întindea la picioare, pe valul care foºneaalb alãturea de bord. Mã simþeam stãpân în chip cutezãtor,nesãbuit aproape, cu atâta cumpãtare câta poate dovedi unbãiat de ºaisprezece ani plecat în larg. Era un sfârºit de varã culuminã dulce, ºi apa sclipea, jucând în razele de soare ca ooglindã spartã-n mii de cioburi.

Navigam de-a lungullitoralului, spre nord, pe ovreme minunatã; dupã ceam terminat manevravelelor, ºeful de echipaj acomandat „liber de laposturi“ ºi m-am dus ca deobicei la prova, acolo undepuntea se întinde multdeasupra apei, sã privescvalurile care veneau spremine ºi dispãreau sub mineîntr-o goanã monotonã ºifãrã de sfârºit. Mã fascinatotdeauna tabloul acesta;miºcarea iute, mereuaceeaºi ºi de fiecare datãîmbrãcând alte forme, îmidãdea o anumitã ameþealã,o suferinþã atrãgãtoare; aº fidorit sã mã rup de acestmagnetism, ºi totuºi îmipãrea rãu când fluierulºefului de cart ne chema petoþi la puntea-centru...

Stãteam acolo, ca de obicei, ºi mã uitam la apã ºi ticluiam înminte versuri naive despre cãlãtoriile care vor veni - când aizbucnit furtuna. Vântul s-a întãrit deodatã; au rãsunat înmegafoane comenzile de pregãtire pentru vreme rea; „Mircea“îºi accentua mereu dansul ameþitor pe talazurile devenite lungiºi vinete ºi rele. Am alergat, alãturi de ceilalþi câþi ne aflam labord, sã fixãm obiectele de pe punte ºi din cazãrmi, sã întãrimlegãturile bãrcilor, sã controlãm dacã totul e în ordine - ºi multmai înseamnã acest „tot“ pe un velier ºcoalã cu trei catarge, deo mie ºapte sute de tone deplasament ºi cu mai mult de douãsute de oameni adãpostiþi pe puntea ºi în pântecele lui...

În faþa furtunii, comandantul a luat singura hotãrâre potrivitã- drumul spre larg. În legendele marinãreºti, corabia spunenavigatorului: „Fereºte-mã de uscat, cã te feresc de apã !“ Cinea încãlcat acest precept, a fãcut-o pe propriul sãu risc. Am vãzutatâtea nave gãsindu-ºi sfârºitul lipsit de glorie pe un banc denisip, frânte în douã pe capãtul digului sau spânzurate nefiresc

pe „docul“ unei stânci submarine, la câteva cabluri depãrtarede þãrm...

Am rãtãcit zile ºi nopþi aºa, în larg, pe marea în clocot, sub unplafon de nori ce nu lãsa sã se întrevadã nici mãcar pentru oclipã un astru oarecare, cu ajutorul cãruia sã ne putem calculapoziþia; rãspundeam numai aproximativ la întrebãrile îngrijorateale þãrmului: „Unde sunteþi?“ Pe urmã s-a întrerupt ºi legãturaradio ºi am rãmas noi ºi Marea; ea - biciuitã de rafalele vântuluicare smulgea pulbere umedã de pe crestele valurilor; noi -singuri ºi poate prea tineri pentru asemenea aventurã, cuproviziile pe sfârºite, cu apa drãmuitã - o canã la prânz, o canãdimineaþa, o canã searã... Au fost zile de spaimã ºi de boalã;aveam rãu de mare, voiam sã stau culcat pe punte ºi sã zacaºa pân-la sfârºitul lumii, dar trebuia sã manevrãm vergile, sãîntãrim parâmele care se smuceau nebuneºte în bãtaia vijelieisau, simplu, sã ne ferim de ºuvoaiele de apã care plesneaufãrã veste în copastie, sãltau - zid lichid verzui ºi rece - pedeasupra noastrã ºi se prãbuºeau cu zgomot mat pe punteade lemn...

Pe urmã am scris un întreg poem dedicat acestei întâmplãri.Cert este cã-þi place furtuna, mai ales dupã ce-a trecut; te simþimai bãrbat, te crezi în stare sã dobori orice obstacol, o fericirenouã îþi strãbate pieptul... Poate de aceea marinarii obiºnuiescsã umble cu umerii traºi înapoi, împingând înainte cu semeþiepieptul, gata sã-l opunã, ca pe-un zid, stihiilor.

Am cãlãtorit cu „Mircea“ zeci ºi zeci de zile pe ape depãrtate,am strãbãtut zone pe care le bântuie uragane, am traversat„cimitirul vapoarelor“, Biscaia, dar niciodatã n-am mai întâlnit ofurtunã ca aceea. Mã ruºinez acum cã de fapt nu pot descrie cuochii mei de azi a veritabilã dezlãnþuire a energiilor mãrii. ªicred cã am împrumutat ceva din psihologia omului care ºi-afãcut din mare o profesiune:

Iubeºte furtuna, însã n-o doreºte.

Rânduri despre ºeful de echipaj al bricului „Mircea“

În anii când seria noastrã de elevi ai Liceului Militar de Marinãºi ai ªcolii Militare Superioare de Marinã a fãcut practica laMIRCEA (1953, 1954, 1955 ºi 1956) ºef de echipaj al legendareinave era maistrul militar principal VASILE MIU. Atunci gradulsãu era, dupã moda sovieticã, de miciman.

Bunul meu coleg ºi prieten, Jan Aramã, a scris versurilepentru cântecul „Bricul Mircea“ pe care adesea il fredonam înorele libere petrecute pe teugã.

Versurile despre ºeful de echipaj sunt:„Micimanul apare cu o pipã în gurãPe formidabila-i figurã era numai mister

Iar bricul nostru, taie valuri-nalte peste mareNu-s nori în caleEl merge lin“.

Chemarea depãrtãrilor albastreReproducem în cele ce urmeazã primul capitol al cãrþii lui Ion Aramã „Cu «Mircea» în jurul Europei”.

Regretatul Ion Aramã a fost absolvent al Liceului Militar de Marinã din Galaþi, promoþia 1954; scriitorconsacrat (membru al Uniunii Scriitorilor), doctor în Filologie, autor a numeroase cãrþi cu subiecte demarinã.Evenimentele din pasajul pe care îl reproducem s-au petrecut în septembrie 1953, când elevul Aramã,ambarcat pe „Mircea” pentru practicã avea vârsta de 16 ani.

Regretatul coloneldr. Ion Aramã, membru

al Uniunii Scriitorilor. Fotografiaîl înfãþiºeazã pe fostul elev

matroz în anii când erapensionar militar.

Page 34: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

33

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

tineretMicimanul din cântec era ºeful de echipaj, regretatul Vasile

Miu. Acesta nu fuma pipã, dar avea o figurã de lup de marebãtut de vânturi ºi ars de soare; avea o voce care impuneaexecutarea promptã a ordinelor ºi comenzilor sale. Exigent dincale afarã era iubit de noi, elevii care am regretat plecarea luipe ultimul drum.

Domnul amiral prof.univ. dr. Gheorghe Marin, ºeful StatuluiMajor General, prinde noul grad pe epoletul unui elev dintr-un Colegiu Militar Liceal.

- Va ajunge acest elev student al Academiei Navale „Mirceacel Bãtrân“?

- Este posibil.- Va ajunge el ofiþer de marinã?- Este posibil.- Va ajunge acest elev amiral al României?- Nu este imposibil.

Întrebãri posibile

Pentru a obþine informaþii despre LigaNavalã Românã accesaþi portalul htpp//www.marinarii.ro, la Forum, Liga Navalã

Românã, Introducere Liga NavalãRomânã ºi Activitãþi recente la LNR.

Am primit la redacTia revistei „Marea Noastrã“Am primit la redacþie felicitarea

alãturatã cu urmãtorul înscris:„CRÃCIUN luminat ºi LA

MULÞI ANI 2009, cusãnãtate, bucurii ºi noirealizãri de suflet pentruscumpa noastrã MARINÓ.

Felicitarea este semnatã decomandorul (r) Nicolae Mujicicov,veteran de rãzboi, în numeleCAREULUI MARINARILOR.

Totodatã, am primit la redacþie ofelicitare de la doamna Anna Bocadin Carlotte, North Carolina USA, demai mulþi ani - prieten statornic alrevistei Ligii Navale Române.

Expresii celebre1. FLAVIT DEUS ET DISSIPATI

SUNT! (DOMNUL ªI-A TRIMISFURTUNILE ªI I-A ÎMPRêTIAT).

Aceste cuvinte au fost înscrise pemedalia bãtutã de englezi în memoriavictoriei de la 1588 împotriva faimoaseiflote spaniole, supranumitã InvincibilaArmada. Adevãraþi gentelmeni, engleziirecunosc cã meritul victoriei nu li sedatoreazã în întregime. Dacã n-ar fi fostfurtuna care a împrãºtiat corãbiilespaniole ºi pe multe le-a scufundatprobabil cã alta ar fi fost soarta bãtãliei.

2. NAVIGARE NECESSE EST,VIVEIRE NON EST NECESSE! (ANAVIGA ESTE NECESAR, A TRÃI NUESTE NECESAR!)

Este deviza corporaþiei marinarilor dinBremen, datând din secolul al XV-lea.

3. FLUCTUARD NEC MERGITUR!(PLUTEªTE, DAR NU SE SCUFUNDÃ!)

Este deviza Parisului, care are caemblemã o corabie plutind pe valuri.

4. A MARE USQUE AD MARE! (DELA MARE LA MARE!)

Aceasta este deviza Canadei.

,,,,,

Page 35: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

34

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Pagini literare

Fragment din cartea „Însemnãrileunui marinar“, vol.1

Primul lucru pe care am þinut sã-l vãd laGalaþi a fost Dunãrea. Dimineaþa, cândoraºul era încã pustiu ºi adormit, m-amlãsat din strada Belvedere, cu paºi mici ºiiuþi, jos spre port, nerãbdãtor sã dau ochiicu bãtrînul fluviu. De ani de zile îlcunoºteam din cãrþile de geografie, dinistoriile citite, din spusele povestitorilor. Nuo datã am urmãrit pe hartã cursul luiîntortocheat ºi capricios ca un vierme uriaºcare-ºi târâie trupul de-a lungul unui drumfãrã sfârºit, îl ºtiam, dar nu-mi dãdeamseama cu destulã limpezime cum trebuiesã arate fluviul care trece prin atâtea þãri. Îiºtiam toate coturile ºi toate braþele din þaranoastrã, puteam sã numesc toate porturiledunãrene de la Regensburg la Sulina, darnu-mi explicam cum pot pluti pe apaDunãrii vapoarele mari care vin de pestemãri ºi þãri sã încarce grânele ºicheresteaua noastrã la Brãila ºi Galaþi.Vãzusem în cãrþi destule vapoare, iar laIaºi cunoºteam familii în casele cãroravãzusem tablouri marine cu vapoareplutind pe valurile mãrii, în apusul aurit alsoarelui. ªi totuºi, o idee clarã de ceea cear trebui sã fie un vapor nu aveam fiindcãnu vãzusem încã nici unul.

ªi iatã acum, în mijlocul fluviului, camîn dreptul meu, se înãlþa o dihanie mare,mare de tot, cu un fel de hogeag cât unstâlp de telegraf ridicat la cer, din care serostogoleau nori de fum negru. Aºa cevanu mai vãzusem pînã atunci. Eram sigurcã vaporul care plutea lin, abia jucând peundele liniºtite, vine tocmai dinarhipeleagurile îndepãrtate ale Oceaniei,acolo unde oamenii umblã încã goi ºi serãzboiesc între ei, împroºcându-se culãnci otrãvite în vârf. Oricît ai fi de pregãtitsã vezi un lucru pe care nu l-ai vãzut decâtcu ochii minþii ºi despre care ai împletit felde fel de închipuiri, când te afli peneaºteptate în faþa lui tot mai gãseºti cevacare sã depãºeascã ceea ce a iscoditfantezia ta. Aºa mi s-a întâmplat ºi mie lavederea primului vapor. Într-un fel mi l-amînchipuit eu ºi cu totul altfel apãrea înrealitate. Mai întâi cã mi se pãrea mai mareca mitropolia de la noi de la Iaºi. ªi cândspuneam mitropolia, însemna cã nu existãnimic mai mare pentru mine. ªi eu, vaporul,chiar chiar atât de mare mi-l închipuisem…

Prima întâlnire cu DunãreaNicolae Ionescu – Johnson

Mã uit mai atent sã-i descopãrminunãþiile. Unde-or fi tunurile cu careluptã marinarii când sunt atacaþi de piraþi,în larg? Nu-i vedeam nici pe vestiþii matrozi,neînfricaþi descoperitori de pãmânturi noicare au dat piept cu canibalii de pecoastele unde n-a cãlcat picior de omcivilizat… Nici pe eroicul cãpitan, „lupulde mare“ cu nelipsita lui lulea între dinþi,cu barba tãiatã ca o mãturicã rotundã, aºacum l-am vãzut zugrãvit în romanul deaventuri „Marinarul norocos”. Nimic dintoate acestea!

Vedeam numai niºte oameni în straieponosite ce miºunau pe punte, dar puteamsã jur cã erau oameniobiºnuiþi. Nu se deosebeaucu nimic de cei de rând pecare îi întâlneam în fiecarezi pe strãzile Iaºilor, saucare miºunau grãbiþi înpreajma mea…

Pe prova - partea din faþãa vaporului - (nu ºtiam încãaceastã denumire) zãrisemscris cu litere cât omulcuvântul „Sirena“. Aceastãdescoperire mi-a rãsturnattoate gândurile ºi m-aaruncat într-o mareîncurcãturã. Aºadar, acestanu era un vapor! Era o …sirenã! Oare aºa aratã osirenã? m-am întrebatdecepþionat. În descrierilemitologice ºi în povestiriledespre marinari aflasem cãsirena era jumãtate peºte, jumãtate femeie.ªi acum, poftim!

Uluit, holbând ochii la vapor, cugândurile vraiºte, am coborât pe cheulcare se întindea înaintea mea. În câtevaclipe mi-am revenit din zãpãcealã, cãcivãzând mereu alte vapoare plutind peDunãre, am început sã înþeleg cã „Sirena”era un vapor ºi nimic altceva. ªi încã unuldin cele mari.

Umblam pe cheu ºi nu mã sãturam depriveliºtea grandioasã pe care o ofereaDunãrea. Acum, când o vedeam deaproape cum se scurgea molcomã întremalurile râpoase, mã intimida parcãîntinderea ei. Simþeam cum mã atrage ºipune stãpînire pe fiinþa mea cu o forþãcãreia nu eram în stare sã mãîmpotrivesc.

Am mers mult în ziua aceea pe malulapei, pânã am ieºit departe de port, uitând

cã sunt aºteptat de gazda mea. Nici numi-am dat seama cît de mult am mers ºiîncotro mã îndreptam. Mai mult decît minealerga imaginaþia mea aprinsã care-ºicontinua drumul hãt! încolo … departe,spre locul unde fluviul se îmbinã cu mareaºi unde bãnuiam cã trebuie sã fie unspectacol de neînchipuit cu minteaomeneascã.

Marea!Gîndul cã o datã ºi o datã voi vedea

marea mã copleºea, mã înãlþa în propriimei ochi.

Marea!Cum o fi marea? Dacã Dunãrea e atât

de mãreaþã, ce trebuie sã fie marea?Amintirea cãrþilor de aventuri

marinãreºti pe care le citisem în ultimiidoi ani de cînd eram gimanzist mi-a stârnit

admiraþia pentru marinarii cãlãtori pemãri ºi oceane, în necontenitã luptã cufuriile valurilor mari cât munþii. Cugetamadesea cât trebuie sã fie de minunatãviaþa acestor oameni. Nu i-am invidiatniciodatã pe împãraþii ºi prinþii din basme,nici pe vracii fãcãtori de minuni, care cuun singur cuvânt îºi satisfãceau cele mainãstruºnice dorinþe, dar pe Guliver, peRobinson Crusoe i-am invidiat ºi mi-amfãurit din viaþa lor o nãzuinþã supremã…

În clipa aceasta toate lecturile meledespre marii navigatori mi se pãreau ocomoarã pe care aveam s-o valorific înziua cînd voi da ochii cu marea.

Cînd am venit acasã, aprins ºiemoþionat, era searã. Pe pãrintele Voluntasl-am aflat foarte neliniºtit de absenþa mea.Dar s-a potolit curînd ascultând cu câtãmistuire îi vorbeam despre prima meaîntâlnire cu Dunãrea…

Page 36: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

35

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

A murit marele actor ªtefan Iordacheîn toamna lui 2008.

„Jurnalul Naþional” a editat luni, 10noiembrie 2008, o Ediþie de colecþieconsacratã regretatului dispãrut. Înpagini le publ icaþ iei , Fãnuº Neaguscrie, în stilu-i metaforic cunoscut,despre relaþia sa cu Fãnicã Iordache.

El evocã Dunãrea ca o forþã care i-aapropiat sufleteºte.

Însemnarea sa începe cu urmãtorulfragment:

„Salut, Fãnicã!Salut, Fãnicã!Astea erau vorbele cu care ne

întâmpinam ori de câte ori ne vedeamºi, imediat, ziua, oricât de mohorâtã,se lumina ºi-ºi împodobea buzele cuun surâs ce þine de nobleþea rãsãrituluide lunã pe ape. Pentru cã amândoiveneam de la Dunãre - cele maifrumoase amintir i din copilãria luiªtefan Iordache se împleteau cuvuietul fluviului lângã oraºul Calafat;ale mele veneau din ploaia de aur carescaldã strãzi le Brãi le i º i câmpia.Iubeam deopotrivã de mult oraºulBucureºti, dar de multe ori mârâiamîmpotriva lui, fiindcã ne deposedasede Dunãrea noastrã”.

Lui ªtefan Iordache îi plãceau scrierilefrumoase ºi profunde, pline de înþelesuriºi subînþelesuri. A se vedea piesele deteatru în care a jucat. Din acest motivaprecia ºi scrierile lui Fãnuº. O astfel deopinie o exprimã la telefon, într-o noaptede iarnã. Fãnuº Neagu scrie, în acelaºiloc:

„Într-o noapte de iarnã, a sunattelefonul. Ridicând receptorul, i-amauzit glasul, rostind un text de-al meu:« - Ninge cu patima iernilor de demult.Ca o poruncã de a ne simþi fericiþi. Pedrumuri ºi mai ales în hanuri. Ningecum nu mai credeam cã cerul ºtie sãningã ºi în suflet mi s-au deschis treirãsãrituri de ianuarie în care caii noºtris-au bãtut cu lupi i pe Dunãreaîngheþatã. Ninge dintr-o lume înalta…Ninge sau cad din cer pereþi demãnãstire?»”.

„Dunãre, Dunãre drum fãrã pulbere”e într-un cântec.

„Mie-mi cântã Dunãrea”, scrie MihaiEminescu.

cam. (r) George PETRE

Dunãrea Dunãrea, fata ºi ªtefan cel Marebaladã culeasã de Vasile Alecsandri

IDunãre! ce plângi tu oare?Plâng o floare de sub soareCe din sânu-mi a rãpitªtefan-vodã cel cumplit!

IIPe cel þãrm bãtut de valuri,Sus pe zare, sus pe maluri,Sunt trei cete de oºteni,Turci, tãtãri ºi moldoveni.

IIIUna-i ceata hanului,Una-i a sultanului,Una-i a ªtefanului!Iar în câmpul cel turcescMii de sãbii zãngãnesc;Iar în câmpul tãtãrescMii de arce sãgetesc;Iar în cel moldovenescDoi luceferi strãlucesc:ªtefan-vodã cel frumosª-o copilã, chip duios.

IVFata plânge, fata zice:Lasã-mã sã fug de-aice,O! ªtefane, scumpul meu!Domnul zice: Nu! nu vreu,Nu, pre sfântul Dumnezeu!Cã-mi eºti dulce la privitªi mai dulce la iubit,Ca lumina soareluiLa lupta viteazului.

VDe-þi sunt dragã, de-s frumoasãIa-mã, doamne, ori mã lasã.

Triºti ºi negri rãmân norii,Hai, Dunãrea mea,Toamna când pleacã cocorii,De cum se revarsã zorii,Hai, Dunãrea mea,

Cât eºti, Dunãre, de mare,Hai, Dunãrea mea,Tu curgi liniºtitã-n valeªi n-ai nici o supãrare,Hai, Dunãrea mea,

Dar inima mea se frânge,Hai, Dunãrea mea,Focul nu mi-l poate stinge,Hai, Dunãrea mea,Dar inima mea se frângeFocul nu mi-l poate stinge,Hai, Dunãrea mea,

Cã iubesc un puiºor,Hai, Dunãrea mea,Cã iubesc un puiºor,ªi de el mi-e tare dor,Hai, Dunãrea mea.

Hai Dunãrea mea

Pagini literare

Page 37: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

36

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

AUTORITATEA NAVALÃ ROMÂNÃ * SIGURANÞÃ PRIN CALITATE

Ordinul Ministerului Lucrãrilor Publice,Transporturilor ºi Locuinþei nr. 447/2003pentru aprobarea Instrucþiunilor privindexaminarea medicalã ºi psihologicã apersonalului din transporturi curesponsabilitãþi în siguranþa circulaþiei ºi anavigaþiei, precum ºi organizarea,funcþionarea ºi componenþa comisiilormedicale ºi psihologice de siguranþacirculaþiei.

Ordinul Ministerului Transporturilor,Construcþiilor ºi Turismului nr. 150/2006privind modificarea ºi completareaanexei nr. 2 la Ordinul ministrului lucrãrilorpublice, transporturilor ºi locuinþei nr.447/2003.

O.M.L.P.T.L. nr. 447/2003 este actulnormativ de referinþã în ceea ce priveºteexaminarea psihologicã în transportulnaval care stabileºte modul ºi timpul încare se fac examinãrile psihologiceperiodice ale navigatorilor.

În art. 1 se mentionezã expres cã„prezentul ordin este obligatoriu pentrutoate persoanele juridice al cãror personalare responsabilitãþi în siguranþa circulaþieiºi a navigaþiei, precum ºi pentrupersoanele fizice care prin activitatea lorau responsabilitãþi în siguranþa circulaþieiºi a navigaþiei.

Preveder i le ord inului vor f irespectate de toate instituþiile publice,compani i le naþ ionale, soc ietãþ i lenaþ ionale, societãþ i le comerciale,regiile autonome din subordinea saude sub autor i ta tea Min is teru lu iLucrãrilor Publice, Transporturilor ºiLocuinþei, de cele care obþin licenþade t ranspor t de la autor i tã þ i lesubordonate ºi de sub autoritatea

Reglementãri legislative ºi aspecte privind psihologianavigatorilor ºi fenomenul de disonanþã cognitivã

Consilierul juridic la AutoritateaNavalã RomânãCristian AVRAM

Sediul materiei - reglementãri legislative naþionaleîn domeniul transportului naval

Minis teru lu i Lucrãr i lor Publ ice,Transporturilor ºi Locuinþei, precum ºide societãþile care deþin cãi ferateindustriale”.

Astfel acest act normativ se aplicãpentru Autoritatea Navalã Românã ºipentru orice societate comercialã sauagenþie care foloseºte personal navigant.

În actul normativ în forma iniþialã,O.M.L.P.T.L. nr. 447/2003, s-au instituit caobligatorii controale medicale periodice la1 an, respectiv controale psihologice la 3ani pentru cãpitani de cursã lungã , ofiþeride punte, mecanici , electricieni maritimisau fluviali, piloþi (anual), ºi termene de 1an respectiv 5 ani pentru marinari, motoriºti,fochiºti ºi alte categorii de personalnavigant.

În actul modificat prin O.M.T.C.T. nr.150/2006 se prevãd norme unificatoareprin care se instituie termenele generalede 5 ani pentru controale medicale ºipsihologice cu excepþia scafandrilor undeacestea sunt de 1 an la unele categorii ºi 3ani la alte categorii ºi a personaluluimedico-sanitar, periodic la 2 ani respectiv5 ani.

Factorii generatori de disonanþãcognitiv-emoþionalã în transportul navalsunt: mediul de pe navã (un mediu în continuãmiºcare ºi transformare), izolarea de alþioameni ºi în special de elementul feminin,diferenþele de fus orar, diferenþele de climã,mediul geografic, deosebirile de limbã,culturã ºi civilizaþie.

Un alt factor este determinat de re-venirea în þarã, perioada de adaptare, carese caracterizeazã prin tranzienþã ºi dureazãpe parcursul unei ºederi între voiaje de lacâteva zile, o lunã pânã la 4 luni o perioadãîncãrcatã însã deja de aºtepareapsihologicã a urmãtorului voiaj ºi în careuneori aceastã adpatare nu este realizatãcomplet.

Disonanþa cognitivã a fost definitãpentru prima oarã în 1957 de cãtreprofesorul de psihologie de laUniversitatea Standford, Leon Festinger.Disonanþa cognitivã este fenomenul dedisconfort, conflict psihologic produs deexistenþa a cel puþin douã elementecognitive (informaþii, comportamente,opinii, senzaþii etc.), care se neagãreciproc. Conceptul a avut la bazãteoriile balanþei sociale ºi atribuirii ale

lui Fritz Heider psiholog austriac ce aefectuat începând cu 1944 studii în acestsens.

Heider a observat cã percepþia socialãurmeazã multe din regulile percepþieiobiectelor fizice ºi cã organizarea gãsitãîn percepþia obiectelor se gãseºte deasemenea în cea socialã ºi pentru cãuneori biasurile în percepþia obiectelor ducla erori - iluziile optice, ne asteptãm sã gãsimbias-uri, distorsiuni subiective în percepþiasocialã care duc la erori ca subestimarearolului factorilor sociali ºi supraestimareaefectelor personalitãþii ºi atitudinilor încomportament.

În criza provocatã subiectul, în speþãnavigatorul se aflã în stare de tensiunecontinuã între ceea ce ºtia cã este ( imaginevalidatã de ceilalþi prin aprecieri, note,priviri, recompense, bunãvoinþã, admiraþie,dragoste, invidie, respect, bucurie) ºi ceeace în prezent primeºte informaþii ºi întãriride la cei din jur.

Fãrã o consiliere ºtiinþificã, subiectul vasoluþiona criza în general disfuncþionalintegrând noua experienþã ca bazã aimaginii personalitãþii, acum este momentulcând se proiecteazã o nouã traiectorie apersonalitãþii.

Sistemul psihico-energetic senzorial deinterpretare a datelor obiective înrãdãcinatîn psihicul uman de la naºtere nu va cedauºor în faþa primei disonanþe care ameninþãîntreaga structurã, ci va avea tendinþa dea îngloba noua fisurã în eºafodaj prinadaptare; prin eliberarea de energie ºicrearea unor consonanþe noi cu noul factorgenerator de unde disonanþe, prinmodificarea percepþiilor subiective, asubcomportamentelor în aºa fel încât sãaparã o consonanþã cu acestea care sãîmpiedice propagarea undei de ºoc înîntregul sistem.

Conform Teoriei lui Bem din 1972 aautopercepþiei ºi internalizãrii roluriloroamenii se definesc pe ei înºiºi înconcordanþã cu conduita adecvatã asociatãrolurilor îndeplinite, astfel cã, în general,indivizii asimileazã comportamenteleasociate internalizându-le în cea mai mareparte ºi ajung în final sã le considere parteintegrantã a propriei persoane.

Aceasta se întâmplã chiar ºi când esteun comportament jucat un timp limitat,rolul jucat pe navã sau într-o altã þarã

Page 38: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

37

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

temporar, sau pentru cazurile forþate,de altfel aceasta ar putea constituiipoteza unor cercetãri ºtiinþifice viitoare.

Limitele teoriei privesc cazurile cândoamenii au atitudini bine definite în legãturãcu un anumit aspect. Este foarte puþinprobabil cã oamenii îºivor face pãreri exactedespre starea lorinterioarã bazându-sepe un singur episod decomportament.

D i s o n a n þ acognitiv-emoþionalãproduce ramificaþiiale traiectoriilor de personalitate,genereazã noi comportamente caresunt înglobate în personalitate ºi aucontinuitate dupã episodul disonant.

Neliniºtea psihicã în faþa disonanþeicognitiv-emoþionale genereazã unpotenþial psihic de acþiune - similaradrenalinei în faþa pericolului fizic iminent.

În l ipsa gãsiri i unei soluþi i ladisonanþa ameninþãtoare a status-quo-

ului cognitiv, eul ia decizia de a ieºi dinsituaþie, din problemã ºi se produce oramificaþie în traiectoria personalitãþiiapãrând un nou comportament, o novapersona - modificatã prin faptul cã aînglobat disonanþa cu care vechea

„persona” nu putea sã trãiascã, nu puteas-o accepte, sã gãseascã o soluþiesatisfãcãtoare în faþa stãrii psihiceneliniºtitoare, tensionate.

De altfel aceasta este ºi reacþia normalãimediatã în faþa durerii fizice, a disconfortuluila oamenii obiºnuiþi: de a reacþiona în cel maiscurt timp posibil ºi uneori inconºtient pentruînlãturarea disconfortului creat. De exemplu,în cazul senzaþiilor fizice dureroase acþionãm

imediat schimbând poziþia.Toate aceste fapte duc la conluzia cã

navigatorii se confruntã cu noutãþi,incongruenþe, roluri sociale noi, paradigmesocio-culturale care au ca efect un procesde transformare, proces care poate fi în

sensul unei evoluþii sauinvoluþii spre patologic. Deaici, necesitatea controaleorpsihologice periodice.

O analizã asupraomului ºi a lumii saleinterioare trebuie sã ia încalcul ºi concepþiile saledespre Univers, religie ºi

moarte, dupã cum afirma Carl Gustav Jung.Conform lui Carl Jung spiritualul este ceva

propriu omului, apropiat de starea sa naturalã,astfel cã oamenii cu concepþii ºi trãiri spiritualeputernice sunt mai putin expuºi efectelorfenomenului de disonanþã cognitivã.

Un rol esenþial îl are dincolo denavigarea ºi ancorarea efemerã înmãrile ºi oceanele lumii, ancorarea înspiritual.

(urmare de la pagina 24)

Echipa de conducere ºi asigurare pepuntea de zbor a fregatei este constituitãdin personal destinat acestei activitãþi,incluzând: directorul punte de zbor (FDD);ºeful echipei de conducere-asigurare pepuntea de zbor care este un cadru cu ocalificare de controlor de trafic aerian;ofiþerul cu dirijarea pe puntea de zbor (FDO)având o calificare de dispecer pentruelicoptere, un meteorolog specialist înmeteorologie aeronauticã ºi ºeful echipeide asigurare punte de zbor-maistru militardin echipa tehnicã. Mai sunt prevãzute: ogrupã de amarare a elicopterului compusãdintr-un ºef grupã ºi patru servanþi, o grupãanti-incendiu ºi anti-crash (anticãdere pepunte) formatã din ºase militari, grupaalimentare cu combustibil formatã din doitehnicieni ºi grupa de pliere pale ºimanevrare elicopter pe puntea de zbor ºiîn hangar. Aceasta se formeazã din echipatehnicã ºi grupa de amarare elicopter.Dintre aceºtia FDD, FDO ºi soldaþii ºigradaþii voluntari din echipa de conducereºi asigurare pe puntea de zbor, fac parte,de regulã, din echipajul navei. Din celearãtate reiese faptul cã la bord, serviciul deluptã aviaþie este o combinaþie apersonalului grupului de elicoptere ºiechipajul navei. Activitãþile lor seîntrepãtrund pentru asigurarea securitãþiizborului elicopterului ºi a fregateipurtãtoare. Aviatorii marinari ºi ceilalþimarinari de la bord formeazã un tandem

perfect.Pe timpul cât nava se aflã în portul de

dislocare permanentã, elicopterul ºipersonalul care îl însoþeºte este debarcatparticipând la programul de instrucþie algrupului de elicoptere, la bordul naveidesfãºurându-se numai formele depregãtire specifice misiunilor navei ºiîntrebuinþãrii elicopterului îmbarcat.

Pregãtirea pentru ambarcareaelicopterului este o activitate complexã,planificatã ºi desfãºuratã la nava careurmeazã sã primeascã elicopter la bordºi la grupul de elicoptere, în vedereaasigurãrii condiþiilor optime pentrudesfãºurarea activitãþii de zbor însecuritate ºi cu eficienþã maximã. Ea sedeclanºeazã la primirea „Ordinului deambarcare” a elicopterului emis decomandantul Flotilei de Fregate. Acestatrebuie sã cuprindã: misiunea navei ºiscopul îmbarcãrii elicopterului, duratamisiunii, raionul de desfãºurare,particularitãþile executãrii zborului înraionul de desfãºurare, zone interzisezborului, resursa de elicopter alocatãpentru executarea misiunii, mãsuri deasigurare, demersurile diplomaticeîntreprinse pentru obþinerea aprobãrilorde zbor în spaþiul aerian al statelorriverane, dacã este necesar, data ºi loculîmbarcãrii personalului ºi materialelor,data ºi locul ambarcãrii elicopterului, dataºi locul debarcãrii elicopterului,personalului ºi materialelor, componenþanominalã a grupului de luptã aviaþieconstituit din detaºamentul elicopterului

ambarcat ºi personalul de specialitate dinechipajul navei.

Pentru ambarcarea elicopterului, labordul fregatei, se desfãºoarã unprogram specific cu personalul dinechipajul navei cu atribuþii în executareaactivitãþi lor aeronautice sau altoractivitãþi care pot influenþa desfãºurareazborului, verificarea ºi remediereadefecþiunilor constatate la instalaþiile dela hangar ºi puntea de zbor,aprovizionarea cu combustibil de aviaþie.De asemenea primirea ºi ambarcareapersonalului aeronautic ºi loturilor depiese de schimb ºi accesorii cât ºipregãtirea ºi repartiþia spaþiilor de cazare,depozitare loturi piese de schimb ºi lucrudestinate personalului detaºamentuluielicopterului îmbarcat.

Ambarcarea elicopterului ºi adetaºamentului special constituit la bordulnavei se face prin transfer de autoritateîntre comandantul Grupului de elicoptereºi comandantul fregatei, prin ComandantulFlotilei de Fregate, cu cel puþin 24 de oreînainte de ieºirea navei din port. În funcþiede situaþia concretã din locul de bazare alfregatei, elicopterul poate fi adus la bordulnavei ºi pe timpul marºului, cu condiþia cala bord sã se afle în formulã completã,echipa tehnicã nominalizatã ºi echipa deconducere ºi asigurare a zborului. Dinmomentul în care elicopterul esteambarcat, comandantul fregatei poartãpermanent responsabilitatea acestuia cutoate drepturile ºi obligaþiile ce decurg dinaceasta.

ELICOPTERUL AMBARCAT PE FREGATaELICOPTERUL AMBARCAT PE FREGATaELICOPTERUL AMBARCAT PE FREGATaELICOPTERUL AMBARCAT PE FREGATaELICOPTERUL AMBARCAT PE FREGATa

)) )))

Page 39: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

38

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Posibilitatea poziþionãrii continue, înorice condiþii a oricãrui punct de pesuprafaþa scoarþei terestre, pe mare ori înspaþiu, într-un sistem de referinþã, spaþiu-timp unic, a determinat o rãspândire rapidãa ariei de aplicabilitate a tehnologiei GPS,simultan cu o dezvoltare puternicã aproducþiei de receptoare GPS. In prezenttehnicile de poziþionare GPS se aplicã:

- în scopuri militare (independent sauîn combinaþie cu sistemele hiperbolice depoziþionare);

- în scopuri ºtiinþifice (în astronomie,

geodezie, hidrografie, navigaþie aerianã,maritimã ºi fluvialã, etc);

- în activitatea socialã (industrie,agriculturã, cadastru, sistematizare, traficrutier ºi aerian, etc.).

Sistemul de poziþionare globalã (GPS)a devenit rapid cel mai comun sistem denavigaþie ºi poziþionare în întreaga lume,

nu numai pentru marinari ( nave ), ci ºipentru avioane sau autoturisme. Elreprezintã unul din cele mai comode ºiprecise mijloace de determinare a poziþieinavei, drumului ºi vitezei acesteia.

În funcþie de sursa de alimentare ºidomeniul de utilizare, receptoarele GPSpot fi: fixe ºi portabile.

Principiul de funcþionare a GPS- ului esteacela de a folosi sateliþii din spaþiu ca punctede referinþã pentru localizarea la sol. Printr-o mãsurare exactã a distanþei dintre receptorºi cel puþin patru sateliþi, se poatedetermina poziþia oricãrui punct depe Pãmânt (latitudine, longitudine,altitudine). În mod normal pentrudeterminarea poziþiei în 3D a unuipunct de pe suprafaþa terestrã cuajutorul poziþiei sateliþilor estenevoie de doar trei distanþe. A patradistanþã se determinã pentruminimizarea erorilor de poziþionaredatorate cronometrelor (ceasor-nicelor) din receptoare care, nefiindatomice precum cele din sateliþi, nusunt extrem de exacte. Distanþadintre receptor ºi satelit secalculeazã prin cronometrareatimpului de care are nevoiesemnalul radio sã ajungã de lasatelit la receptor. ªtiind cã semnalulradio se deplaseazã cu viteza de300 000 km/sec (viteza luminii), dacã

cronometrãm timpul lui de propagarede la satelit la receptor, putem sãdeducem distanþa dintre aceºtia.Fiecare satelit are semnal propriu(Pseudo Random Code), astfel încâtreceptorul va ºti exact despre cesatelit este vorba.

Recepþia semnalelor emise desateliþi ºi calculul poziþiei se pot faceîn douã moduri: modul absolut ºimodul diferenþial. Modul absolutfoloseºte un singurreceptor GPS, iarprecizia de poziþionareeste de cca 10–15 m.Modul diferenþialpresupune folosirea adouã receptoare,dintre care unul va fi

staþie de bazã, adicã esteinstalat într-un punct cucoordonate cunoscute, astfelîncât se va putea mãsuradiferenþa dintre coordonatelepunctului cunoscut ºi celerezultate din analizasemnalelor GPS pentru

acelaºi punct. Diferenþele calculate vor fifolosite pentru corectarea coordonatelordeterminate de un receptor mobil în altepuncte din zona respectivã. Acest mod delucru este foarte precis la DGPS (digitalGPS), (1–5 cm), dar distanþa dintrereceptorul mobil (nava) ºi staþia de bazãnu trebuie sã depãºeascã 30 km.

Un receptor GPS este compus în principiudintr-o antenã, un aparat central (care areun display cu tastatura necesarã alegeriimodului de lucru) ºi o sursã de alimentare.

El mai poate fi conectat la alte display-uri ºihãrþi electronice, care pot înlocui în totalitatehãrþile clasice. Pentru a marca poziþii ºi atrasa drumuri (direcþii de mers) pe hãrþileelectronice nu mai avem nevoie de echereºi creion, ci de un ploter (un fel de mousepentru calculator). Pentru siguranþã însã, înunele state, se cere ca, în paralel cu aceastã„navigaþie electronicã”, sã se þinã ºi onavigaþie clasicã, pe hãrþi obiºnuite.

Capacitatea de a determina poziþiareceptorului, permite GPS-ului sã fie folosit

ca un mijloc denavigaþie sau ca uninstrument de supra-veghere. GPS-ul neoferã punctul (încoordonate geo-grafice de latitudineºi longitudine) încare ne aflãm ,aproape instan-taneu. Capacitateade a determinamiºcarea relativãpermite unui recep-tor sã-ºi calculezeviteza ºi direcþia de

Locotenent Codrin MISARê

APLICAÞIILE GPS ÎN NAVIGAÞIE

Lecþii de iniþiereNavigaþia maritimã (VI)

Page 40: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

39

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

deplasare, lucru foarte necesar în navigaþie.Prin înºiruirea punctelor recepþionate pe hartãel poate determina o direcþie precisã de mers,care se numeºte drumul navei. Prin corelareaacestor puncte de pe hartã, a distanþei dintre

ele precum ºi a intervalului de timp în careaceste poziþii au fost luate ºi integrarea lor înbinecunoscuta relaþie d = v x t, se poate afla ºiviteza de deplasare.

Un avantaj al GPS-ului asupra altor aparatede navigaþie este cã el ne oferã drumul ºi vitezadeasupra fundului mãrii. Adicã, dacã navamerge cãtre nord, însã în zonã existã un curentde est ºi întreaga masã de apã pe care pluteºtenava se deplaseazã cãtre vest, miºcarearezultantã a navei va fi o combinaþie vectorialãîntre drumul ºi viteza navei ºi direcþia ºi vitezacurentului. Astfel cã girocompasul poate sãarate drum nord, însã deplasarea navei înspaþiu sã fie cãtre nord-vest.

Datoritã faptului cã GPS-ul calculeazãdrumul ºi viteza navei raportându-se lapuncte de pe suprafaþa pãmântului sau lanivelul zero al oceanelor, elementeleevolutive ale navei vor avea o precizieridicatã, deoarece nu depind de condiþiilehidrometeorologice. GPS-ul va calcula

drumul deasupra fundului - care este celreal - ºi nu cel prin masa de apã, care, dupãcum am arãtat, nu este cel pe care trebuiesã se deplaseze nava.

GPS-ul naval permite introducerea ºimemorarea unor puncte(waypoint) cu care se întocmeºteun adevãrat plan de navigaþie.El poate deasemenea sãcalculeze distanþa pânã ladestinaþie, precum ºi timpulestimat de sosire în funcþie deviteza navei.

În cazul în care, din diversemotive, nava se abate de ladrumul planificat prin waypoints,GPS-ul va avertiza sonor ºi vizualcã nava a deviat de la drum ºi vacalcula automat noua direcþie demers.

Fãcând click cu ploterul peharta electronicã, vor fi afiºateimediat coordonatele geograficeale acelui punct, precum ºidirecþia ºi distanþa pânã la el.Ulterior aceste

puncte se pot memora ºifolosi la întocmirea de noiplanuri de navigaþie saupentru a marca pericole denavigaþie pe hartã (apepuþin adânci, stânci, epave),având posibilitatea de astabili ºi distanþa de evitarefaþã de aceste pericole ºiavertizându-te dacã te-aiapropiat sub aceastãdistanþã.

GPS-ul are ºi o funcþiede „ om la apã” (MOB – manover board). Dacã un omcade peste bord în timpuldeplasãrii, mai ales petimp de noapte, acesta numai poate fi vãzut de cãtrecei de pe navã. Prinapãsarea tastei MOB aGPS-ului, acesta va reþine

în mod automat poziþia laprecizie maximã în momentulapãsãrii, indicând înpermanenþã direcþia ºi distanþapânã la „om la apã”.

O altã funcþie des folositã estealarma la ancorã. Atunci cândnava este ancoratã ºi vremea estenefavorabilã sau ancora nu s-aagãþat de fundul mãrii, existãriscul derapãrii ancorei ºi deci aldeplasãrii navei din locul deancorare, ceea ce poate devenipericulos, mai ales când stai înradã comunã cu alte nave, ladistanþe mici.GPS-ul poate fi setatsã emitã avertizãri sonore ºivizuale atunci când nava sedeplaseazã de pe poziþie.

Datoritã faptului cã prin semnalul satelitse transmite ºi o componentã care indicãtimpul, GPS-ul permite sincronizarea oreicare este absolut necesarã în sistemele deobservare ºi comunicare. Astfel, el a înlocuitîn totalitate rolul vechilor cronometre de labordul navelor cu ajutorul cãrora se determinapunctul navei prin observaþii la aºtri. Asta doardacã, pentru pãstrarea antrenamentuluiofiþerilor de marinã, dorim sã determinãmpunctul navei prin navigaþie astronomicã ºinu luãm punctul pur ºi simplu de la GPS. ªi înacest caz luãm de la GPS ora exactãnemaifiind nevoie de cronometre la caretrebuie þinutã permanent „marºa diurnã”.

Pentru a preveni ca GPS-ul civil sã fie folositla acþionarea unor tipuri de armament de cãtreinamic (prin inamic se va înþelege inamic alS.U.A de care aparþinea sistemul), receptorulGPS se va opri din funcþionare în anumitecondiþii. Aceasta se va produce atunci cândsimultan cu utilizarea de cãtre noi a GPS-uluise aflã în zonã un obiect la o altitudine maimare de 18 km ºi care se deplaseazã cu ovitezã mai mare de 515 m/sec. Aceºti parametri

sunt cu mult mai ridicaþi decât caracteristicilede operare ale unei rachete de croazierã, însãsunt caracteristici ale reintrãrii în atmosferã aunei rachete balistice.

Din 1999-1995, SUA ºi Rusia au pus ladispoziþia navigatorilor sistemele lor, acumnumite GLONAS. În viitor U.E. va instalasistemul GALILEO.

Aplicaþiile GPS-ului sunt multiple îndiverse domenii. Ne-am oprit însã numaila întrebuinþarea acestuia în navigaþiamaritimã ºi nu am fãcut o abordareexhaustivã. Se mai pot spune multe,inclusiv detalii tehnice ºi constructive. Daraceasta nu credem cã ar interesa pe mulþicititori. Dacã totuºi sunt cititori care dorescmai multe detalii sau au ºi alte elementeinteresante, se pot adresa redacþieirevistei.

Page 41: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

40

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

La 6 mai 2009 se împlinesc 100 de anide la înfiinþarea corpului maiºtrilor militaride marinã.

Respectul ºi aprecierile de ordinprofesional, cât ºi admiraþia faþã deimpresionanta existenþã centenarã aacestei entitãþi profesionale din MarinaMilitarã, ne-au determinat sã-l invitãm la odiscuþie pe domnul maistru militar principal(r) Dumitru Mihãilescu – preºedintele deonoare al Ligii Maiºtrilor Militari de Marinã.Fiind implicat în mod remarcabil înproblematica Ligii Maiºtrilor Militari deMarinã, a „navigat” timp îndelungat ºi cumultã insistenþã prin istoria acesteicategorii de personal, istorie nescrisã, darconsemnatã într-o multitudine de materialeexistente în arhive. Rãspunzând cuamabilitate invitaþiei noastre, domnulm.m.pr. (r) Dumitru Mihãilescu oferãcititorilor revistei „Marea Noastrã”, prinrãspunsuri sintetice ºi calitateaargumentelor, informaþii trainic ancorate înrealitate.

Î: Domnule Mihãilescu, pentru început,daþi-mi voie ca prin persona dumneavoastrãsã felicit, în numele Consiliului Director al LigiiNavale Române, întregul Corp al MaiºtrilorMilitari de Marinã, categorie profesionalã careanul acesta, la 6 mai, îºi va sãrbãtori cei osutã de ani de existenþã.

R: Mulþumesc, domnule contraamiral. Fiþisigur cã aceste cuvinte frumoase vor ajungela sufletul sãrbãtoriþilor.

Î: Vã rog sã ne spuneþi cui îi reveneausarcinile privind exploatarea ºi întreþinereatehnicii înaintea apariþiei acestei entitãþiprofesionale?

R: Mulþi ani dupã înfiinþarea Flotilei,misiunea cu privire la întreþinerea ºiexploatarea tehnicii de la bordul navelor,

File din istoriaFile din istoriaFile din istoriaFile din istoriaFile din istoria

Corpului Maistrilor Militari de MarinãCorpului Maistrilor Militari de MarinãCorpului Maistrilor Militari de MarinãCorpului Maistrilor Militari de MarinãCorpului Maistrilor Militari de Marinãinterviu acordat de cãtre m.m.pr.(r) DUMITRU MHÃILESCU,

preºedintele de onoare al L.M.M.M.

atâtea câte erau ele ca numãr ºi cât erau dedotate în acele vremuri, revenea aºanumitelor cadre inferioare recrutate din masatinerilor chemaþi sub drapel, modul derecrutare fiind reangajarea, urmatã deºcolirea în cadrul primei forme de învãþãmâtmilitar de marinã, ªcoala de subofiþeri ºiofiþeri din armata flotilei, înfiinþatã la Galaþi înanul 1872.

Dupã Rãzboiul de Independenþã, prinrealipirea Dobrogei la patria mamã, Româniadispunea de litoral maritim. În aceastã situaþies-a pus problema dezvoltãrii flotilei de Dunãreºi creãrii unei flote maritime, primul pas înacest sens fãcându-se în anul 1881, cândmarinei i s-au acordat credite pentruprocurarea de nave. Menþionez cã intrarea îndotare a unor noi categorii de nave adeterminat ca în anul 1896 sã se producã onouã organizare a Marinei. Decretul nr.1093din 26 februarie 1896 stabilea urmãtoarelediviziuni ale Flotilei: Divizia de Mare; Diviziade Dunãre; Depozitele echipajelor flotilei;Apãrarea fixã; ªcolile; Arsenalul.

Dupã cum se poate observa, una dintreaceste diviziuni era intitulatã ºcolile.Tocmaiaceastã orientare a fãcut posibilã apariþia în1897 a douã ºcoli: “ªcoala de marinã” ºi“ªcoala desubmecanici ºisubmaeºtri demarinã”, aceasta dinurmã, în denumireacãreia sintagma“submaeºtri” devine prezentã pentru primaoarã în istoria armei. Se considerã a fiprecursoarea actualei ªcoli Militare de MaiºtriMilitari a Forþelor Navale.

Î: A urmat apariþia Corpului MaiºtrilorMilitari de Marinã. Care consideraþi cã au fostargumentele constituirii acestei entitãþiprofesionale, cine le-a susþinut ºi când s-aprodus evenimentul?

R: Necesitatea formãrii unui corp de cadredestinate a acoperi o largã paletã de activitãþitehnico-militare, atât la bordul navelor MarineiMilitare, cât ºi în unitãþile de uscat aleacesteia, a stat în atenþia factorilor decizionalicu mult timp înaintea anului 1909, an dereferinþã, atunci când vorbim despre apariþiaCorpului Maiºtrilor Militari de Marinã. Lanivelul Direcþiei 5 Marinã, aflatã încomponenþa Departamentului de Rãzboi, secunoºtea faptul cã relaþiile umane dintre ofiþeriºi trupã nu erau dintre cele mai bune, trupa,în mare parte formatã din sergenþii proveniþidin rândul absolvenþilor ªcolii de marinã ºi aiªcolii de submecanici ºi submaeºtri de

marinã, arãtând o evidentã lipsã de motivaþie,aspect deloc de neglijat în procesul pregãtiriiprofesionale. La acestã lipsã de motivaþie,contribuia enorm ºi lipsa unei legislaþii princare sã fie stabilite cu claritate drepturilerespectivilor absolvenþi, legislaþie prinaplicarea cãreia sã se poatã acþiona nunumai în direcþia cointeresãrii materiale, ci ºiîn direcþia facilitãrii permanetizãrii acestormeseriaºi în efectivul armei. Aceste lipsuri,au fost evidenþiate de cãtre contraamiralulSebastian Eustaþiu - ºeful Direcþiei 5 Marinãdin Departamentul de Rãzboi - printr-unraport prezentat generalului Boteanu,secretarul general al respectivuluiDepartament. Generalul Boteanu, de acordîntrutotul cu conþinutul raportului, înainteazãrespectivul document spre studiu ºi aprobareRegelui Carol I. Regele soluþioneazã pozitivproblematica raportului ºi, la data de 6 mai1909, emite, sub augusta sa semnãturã,Înaltul Decret nr.1620, document prin careconsfinþeºte constituirea în marinã a unei noicategorii de personal, intitulat: „CORPULMAEªTRILOR DE MARINÃ ªEFI DESPECIALITATE“.

Iatã ce se preciza prin conþinutul art.1 alInaltului Decret Regal, document ce se aflã

în facsimil ºi la Muzeulªcolii Militare deMaiºtri Militari aForþelor Navale:Maeºtri militari ºefide specialitate sunt

auxiliari ai ofiþerilor de marinã la bord ºi potfi întrebuinþaþi la nevoie în loc de ofiþeri, caºefi de magazii, depozite ºi ateliere, pentrupãstrarea materialelor marinei ºi pentruexploatarea tehnicii la bord “

Î: Care era durata pregãtirii prin ºcolarizareºi la ce strategie s-a apelat în privinþa recrutãriicandidaþilor?

R: Pregãtirea se fãcea pe durata a trei ani.Candidaþii ce urmau a susþine probele deintrare în ºcoala pregãtitoare proveneau dinrândul sergenþilor de marinã indiferent despecialitatea pe care o aveau, din rândul fiilorde marinari care au fãcut serviciul sau se aflauîn serviciul flotei, precum ºi din rândul fiilor demilitari ºi nemilitari, aceºtia din urmã fiindacceptaþi numai în cazul când numãrul delocuri stabilit nu se completa cu tineri dinprimele douã categorii. Condiþiile de admiteresolicitau ca tinerii candidaþi sã provinã dinlicee, ºcoli de meserii ºi comerciale, sergenþiide front fiind admiºi numai dupã susþinereaunui examen care avea în vedere materiapredatã pe durata a trei clase de liceu.

,

Page 42: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

41

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

Î: Au urmat momente deosebite în istoriamarinei noastre în prima jumãtate a secoluluiXX în care maiºtrii de marinã s-au distins pe„câmpul de luptã“ al Dunãrii ºi Mãrii.

R: Prin profesionalism ºi dãruire, pentrucã meritul nu are nevoie de favoare, ci seimpune. Anii primului rãzboi mondial, aniineutralitãþii ºi apoi cei ai participãrii ArmateiRomâne ºi, implicit, a MarineiMilitare la campania militarã dintimpul celei de a doua conflagraþiimondiale aveau sã determine noieforturi în sfera de competenþã aacestui tânãr corp de cadre.

Cãlãuziþi de sentimentuldragostei de patrie, de pildele deeroism ale înaintaºilor, maiºtriimilitari au luptat cu abnegaþie ºi spiritde sacrificiu, înscriind pagini deneuitat în cartea bogatelor tradiþiide luptã ale marinei. Din pãcate,faptele de arme ale acestor oameni,uneori de un eroism neasemuit, aufost prea puþin evocate, elerãmânând ferecate între coperþileunor dosare de arhivã.

Î: Componenþii acestui corp de cadretehnice s-au confruntat, în perioada 1950 -1951, cu o serioasã “furtunã” ce a condus laun nedorit “naufragiu” profesional. Ne puteþiface câteva precizãri cu privire la acestmoment nedorit?

R: Din cauza condiþiilor speciale impuseprin ocuparea militarã a þãrii de cãtre trupelesovietice dupã 23 august 1944 ºi a mãsurilorabuzive luate de comandamentele acestora,mãsuri ce vizau desfiinþarea principalelorcomponente ale marinei române, fãrã a omiteînsã ºi aplicarea umilitoarelor prevedericuprinse în capitolul referitor la Forþele Armatedin Tratatul de Pace semnat în februarie 1947,vizând reducerea pânã aproape ladesfiinþare a efectivului ºi tehnicii militare aacestei principale categorii de forþe armate,efectivele de elevi ai ºcolii de submaeºtri aufost reduse continuu, mergându-se pânã laînchiderea porþilor ºcolii, fapt petrecut în anul1950. Spre bucuria noastrã, o mare parte dinelevii aflaþi la pregãtire au fost transferaþi laªcoala de ofiþeri de marinã, marea majoritateocupând de-a lungul carierei militare funcþiide rãspundere în organigrama armei. În anul1951, conducerea de atunci a MinisteruluiForþelor Armate, aflatã direct sub controlulconsilierilor sovietici, hotãrãºte ºi desfiinþareaCorpului Maiºtrilor Militari de Marinã, acestafiind înlocuit cu modelul sovietic al corpuluicartnicilor (proveniþi din rândul militarilor întermen dupã satisfacerea stagiului militar),unde existau urmãtoarele grade militare:cartnic, cartnic major, cartnic ºef ºi miciman,corespunzãtoare celor de caporal, sergent,sergent major ºi plutonier. Aceste denumiri,total inexistente în tradiþia marinei române, s-au menþinut pânã în anul 1957, când s-auintrodus cele corespunzãtoare gradelor desubofiþeri, tradiþionale pentru armata noastrã,

iar în 1959 s-a revenit la cele de maiºtri militari.Î: De fapt, când s-a revenit la forma

tradiþionalã, aceea de ªcoalã de Maiºtri deMarinã?

R: Începând cu 21 august 1965. Din acestmoment respectiva instituþie de învãþãmântdevine ªcoala Militarã de Maiºtri de Marinã,produsul uman fiind maistrul militar marinar,

nu maestru cum tradiþia o cerea.Î: Înainte de a trece la perioda de dupã

1989 a evoluþiei segmentului profesionalcunoscut sub denumirea de „maiºtri militaride marinã“, puteþi formula o concluzie aperioadelor evolutive anterioare? Dacã, da,care ar fi aceasta?

R: Dupã opinia mea, opinie susþinutã cusiguranþã ºi de cãtre cei care i-au cunoscutsau au lucrat direct cu maiºtrii militari, considercã tehnicianul militar marinar, indiferent cã s-a numit maestru, cartnic, subofiþer, subofiþertehnic ºi, dupã atâtea „plimbãri lexicale”maistru militar de marinã, a avut dreptprincipalã caracteristicã alinierea la cerinþeleprezentului antebelic, postbelic sau postrevoluþionar, dacã e sã trec ºi graniþa lui ‘89,rãspunzând cu responsabilitate ºiprofesionalism la reuºita “navigaþie” a MarineiMilitare, indiferent de vreme ºi de vremuri…Timpul trece, dar ºi cizeleazã!

Î: O armatã de profesioniºti, aºa cum încet,dar sigur a devenit Armata Românã, nu poatefi conceputã fãrã ca ponderea principalã sãnu aparþinã cadrelor tehnice…

R: Acesta este prezentul, dar mai alesviitorul oricãrei categorii de forþe aflate încomponenþa Armatei Române, iar atunci cândne referim la Forþele Navale, acesta esteprezentul dar mai ales ºi viitorul CorpuluiMaiºtrilor Militari de Marinã. Cert este cã lascurt timp dupã evenimentele din decembrie‘89, maiºtrii militari, alãturi de întregul personalal Marinei Militare, au pãºit pe drumul impusde procesul complex de pregãtire,reorganizare ºi reorientare a competenþelor.

Î: Ca element de noutate, MinisterulApãrãrii a permis ºi accesul femeilor în carierade maistru militar de marinã. Când a fostmarcat acest început în centenara existenþãa entitãþi profesionale sãrbãtoritã la 6 mai, ºicare a fost ºi este impactul femeii-maistru

militar cu tehnica?R: Intrarea României în N.A.T.O ºi U.E. a

condus la schimbãri doctrinare majore,condiþiile impuse de noile standardere fiindcu totul altele. Se poate spune cã inclusivapariþia femeii-maistru militar face parte dinaceste schimbãri. În ceea ce priveºtemomentul care a permis accesul candidaþilor

femei la ºcoala pregãtitoare,acesta este anul 2001. Despreimpactul cu tehnica a acestora,cu toate cã navele Forþelor NavaleRomâne nu sunt pregãtite, logisticvorbind, pentru a le oferi aceleminime condiþii de trai la bord, sepoate spune cã este bun.Meticulozitatea lor, rãbdarea ºispiritul gospodãresc sunt dejaatuuri serioase, dacã ar fi sã lecomparãm cu bãrbatul-maistrumilitar de marinã. Aºadar ºifemeile, fãrã a fi scutite deeforturile pregãtirii sau practicãriiprofesiei, demonstreazã, la fel caºi bãrbaþii, dorinþã ºi

responsabilitate în procesul destul de dur alpregãtirii ce se face la standarde egale sauapropiate de cele ale partenerilor NATO.

Î: Mai mult ca niciodatã, dupã anii ‘90, darmai ales în ultimii 5-6 ani, se vorbeºte destulde des despre motivaþia profesionalã. Tocmaide aceea vã întreb ºi eu: Sunt maiºtrii militarimarinari, în momentul de faþã, suficient demotivaþi profesional?

R: Acest deziderat: motivaþiaprofesionalã, a existat din totdeauna încentenara existenþã a Corpului MaiºtrilorMilitari de Marinã, obiectivele sale fiind atinseîn funcþie de diverºi factori. Pentru a nu ocolirãspunsul la întrebarea dumneavoastrã,precizez cã în momentul de faþã maiºtriimilitari marinari sunt motivaþi profesional, darnu la cota pe care eu personal mi-aº dori-o,motivul principal fiind generat de actualulsistem financiar remunerator, sistem departede a fi corect gândit. Însã, încãrcãturaemoþionalã a momentului sãrbãtoririi celor osutã de ani de existenþã a Corpului MaiºtrilorMilitari de Marinã este mult prea mare, aºacã discuþia având ca temã neajunsurile cesubþiazã într-un fel sau altul motivaþiaprofesionalã vã propun sã o amânãm pealtãdatã...

Î: Întrutotul de acord cu dumneavoastrã.Sã discutãm atunci, foarte pe scurt, despreLiga Maiºtrilor Militari de Marinã, asociaþie înconducerea cãreia vã aflaþi de la momentulconstituirii, îndeplinind diverse funcþii. Ce aînsemnat pentru maiºtrii militari marinarisistemul asociativ ºi care au fost începuturileacestuia?

R: A însemnat, lucrul cel mai de preþ,dorinþa de a fi aproape unul de altul ºi labucurie, dar ºi la necaz. Despre începuturiafirm, cu siguranþã documentat, cã acesteasunt fixate în istoria celor o sutã de ani deexistenþã a entitãþii profesionale la care ne

Bucur Gheorghe.Nãscut la Constanþa, în

anul 1907. Elev laªcoala copiilor de

marinã - 1920.Absolvent al ªcolii de

Maiºtri de marinã -1926. Profesia: Maistrumilitar torpilor; cãpitan

maritim. Membru alLNR din anul 1928.

Page 43: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

42

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

referim, astfel: 28 februarie 1922, constituirea,la Galaþi, a Cercului Maiºtrilor Militari dinDivizia de Dunãre, dupã care, constituirea, laConstanþa, a Cercului Maiºtrilor Militari dinDivizia de Mare, moment consumat la datade 18 martie 1928. Ambele Cercuri aufuncþionat pânã în anul 1948, an în care maimarii vremii au hotãrât desfiinþarea lor ºiinterzicerea unor asemenea forme de unireprofesionalã. Reluarea tradiþiei de asocieresocio-profesionalã a avut loc pe data de 16octombrie 1990, respectiva asociaþie fiindrecunoscutã de cãtre justiþia românã capersoanã juridicã sub denumirea de LigaMaiºtrilor Militari de Marinã, începând cu datade 23 ianuarie 1991. În ceea ce mã priveºte,aºa cum aþi afirmat ºi dumneavoastrã, peparcursul acestor aproape 19 ani de existenþãa noii forme organizatorice am îndeplinit funcþiidiferite în Consiliul Director, ocupând chiar ºifuncþia de preºedinte în exerciþiu pe parcursula douã mandate a câte patru ani, atât cât

permite Statutul respectivei asociaþii, dupãcare, Adunarea Generalã mi-a atribuit,începând cu anul 2007, calitatea depreºedinte de onoare.

Î: Domnule preºedinte de onoare, cumpriveºte Liga prezentul, dar mai ales viitorulCorpului Maiºtrilor Militari de Marinã?

R: Cu responsabilite ºi mare încredere înmaturitatea ºi profesionalismul purtãtoriloracestui grad militar. În ceea ce priveºte viitorulacestei categorii de personal militar, cred cãnu sunt lipsite de importanþã sugestiile ºiopiniile ce vin din partea ligii, acestea fiindgândite ºi formulate tocmai pentru a contribuiila creºterea motivaþiei profesionale. Categoriccã opiniile conducerii ligii nu trebuiescneapãrat considerate a fi panaceul ce va faceposibilã rezolvarea tuturor problemelor cucare se confruntã tehnicienii marinari, dardacã sunt studiate cu atenþie, corectitudine ºicu spirit camaraderesc, atât de cãtre StatulMajor al Forþelor Navale, cât ºi de Statul Major

General al Armatei Române, cu siguranþã cãar putea contribuii foarte mult la eliminareadisfuncþiilor ce în prezent genereazã mai micisau mai mari frecuºuri umane, elemente cenu au nici pe departe darul de a susþine spiritulcamaraderiei de armã ºi profesie.

Domnule preºedinte, vã mulþumimpentru interviul acordat, iar pentru toþi ceicare poartã sau au purtat gradul de maistrumilitar de marinã, adresãm în numelerevistei „Marea Noastrã” editatã deasociaþia naþionalã Liga Navalã Românã,sincere felicitãri adresate cu ocaziacentenarei sãrbãtori a existenþei înorganigrama armei-marinã a segmentuluiprofesional din care fac parte, felicitãriînsoþite de douã respectuoase urãricamaradereºti: La mulþi ani, domnilormaiºtri militari! ºi Bun cart înainte!

A consemnatGoerge Petre

La împlinirea a 100 de ani de la înfiinþareaCorpului Maiºtrilor Militari de Marinã estefiresc sã ne îndreptãm privirea spre instituþiacare a pregãtit ºi pregãteºte tehnicieniinecesari Forþelor Navale.

Pilon reprezentativ al învãþãmântului militarde marinã, ªcoala Militarã de Maiºtri Militaria Forþelor Navale „Amiral Ion Murgescu”,aceastã „micã bijuterie” a Forþelor Navale, îºietaleazã cei peste 110 ani de existenþã.

Continuatoare a „ªcolii de Submecaniciºi Submaeºtri de Marinã”, ºcoala noastrãa fost înfiinþatã prin Înaltul Decret nr.3110din anul 1897, semnat de regele Carol I, iarprima locaþie a fost portul dunãrean Galaþi.

Istoria ºcolii s-a grevat pe evenimenteleistorice ale þãrii, printre care ºi cele din vremede rãzboi. Tributul de jertfe ale personaluluiºcolii este imortalizat, cu pioºenie ºi respect, peplaca de onoare ce cuprinde numele eroilornoºtri.

Deºi este una dintre cele mai vechi instituþiimilitare de învãþãmânt, ªcoala Militarã deMaiºtri Militari a Forþelor Navale „Amiral IonMurgescu” deþine, graþie investiþiilor din ultimiiani, o logisticã modernã, adaptatã cerinþelorde actualitate, atât în ceea ce priveºte spaþiilede cazare a elevilor, dar ºi în ceea ce priveºtecabinetele ºi laboratoarele de specialitate.

Eforturile instituþiei de dezvoltareconstantã în aceastã direcþie presupuneidentificarea posibilitãþilor de revitalizare aatelierului, a laboratoarelor, cabinetelor,

trecut, prezent si viitor

ªcoala Militarã de Maiºtri Militari a ForþelorNavale „Amiral Ion Murgescu”

Comandor Marian BARDAN,comandantul ªcolii poligoanelor ºi sãlilor de sport existente,

achiziþionarea aparaturii necesare ºiamenajarea corespunzãtoare a acestorapentru desfãºurarea activitãþilor în condiþiioptime, dar ºi realizarea premiselorfavorabile punerii în aplicare a concepþieide antrenare prin simulare.

De asemenea, pentru îmbunãtãþireacondiþiilor de hrãnire, cazare ºi muncã aleîntregului personal al ºcolii, s-au realizatreparaþii curente ºi reamenajãri la bloculalimentar ºi a fost achiziþionatã aparaturãspecificã performantã.

Au fost planificate reparaþii capitale lapavilioanele de dormitoare, recom-partimentarea ºi dotarea acestora cumobilier, astfel încât gradul de intimitate aelevilor sã fie mai mare. Urmând aceeaºilinie, s-a planificat executarea de lucrãri dereparaþii ºi amenajãri în toate birourile ºisãlile de clasã, dotarea acestora cumobilier adecvat ºi achiziþionarea demateriale necesare asigurãrii securitãþii înmuncã, pentru întregul personal.

Nu în ultimul rând, nivelul pregãtirii despecialitate a ofiþerilor, subofiþerilor ºi maiºtrilornoºtri militari, dar ºi pregãtirea generalã îndiverse domenii a personalului civil contractual,

reprezintã tot atâtea garanþii ale calitãþii actuluide învãþãmânt ce se desfãºoarã în ºcoalã.

Începând cu anul de învãþãmânt 2001,pe porþile ºcolii au pãºit ºi primele fete,astfel cã, pânã la acest moment, se potmândri cu competenþele profesionale demaistru militar de marinã un numãr de 44de fete, ce-ºi desfãºoarã activitatea labordul navelor militare din Forþele Navale.

Specialitãþile de pregãtire în ºcoalanoastrã sunt diverse ºi în strânsã corelarecu necesarul concret de la bordul navelor.

În prezent, ºcoala poate pregãti maiºtrimilitari în 9 specialitãþi: timonier ºi tehnicã denavigaþie navalã, artilerie navalã ºi antiaerianã,rachete navale ºi antiaeriene, arme sub apã,radio ºi observare-semnalizare, radiolocaþienavalã, hidroacusticã, motoare ºi maºininavale ºi motoare ºi instalaþii electrice navale.

Formarea deprinderilor ºi abilitãþilor deluptãtor, specialist militar ºi conducãtor destructuri militare mici, dar ºi consolidareadeprinderilor comportamentale civice,morale ºi militare sunt realizate ºiconsolidate în cadrul cabinetelor,laboratoarelor, sãlilor de specialitate ºisãlilor de sport, sub directa îndrumare aprofesorilor ºi instructorilor de la cele patrucatedre din compunerea ºcolii ºi anumeªtiinþe Fundamentale, Navigaþie ºi Armede Marinã, Electronicã ºi Informaticã ºiElectromecanicã Navalã.

Pentru desãvârºirea pregãtirii marinãreºtia elevilor, dar ºi pentru punerea în practicã acunoºtinþelor teoretice asimilate pe parcursul

CentenarulCorpului MaistrilorMilitari de Marinã

Page 44: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

43

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

primului an de studiu, începând cu anul 2003,fiecare nouã generaþie de elevi participã lamarºuri de instrucþie organizate cu diferiteprilejuri, de cãtre Forþele Navale, la bordulnavei-ºcoalã „Mircea”.

De asemenea, pentru realizarea unuimanagement adecvat ºi îmbunãtãþireapermanentã a calitãþii învãþãmântului, încadrul ªcolii Militare de Maiºtri Militari aForþelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, afost întocmit un proiect de dezvoltare petermen, ce are ca obiective principalelãrgirea bazei de selecþie a candidaþilor,îmbunãtãþirea condiþiilor de hrãnire, cazareºi muncã, extinderea colaborãrii cu instituþiide învãþãmânt civile, pentru promovareaofertei educaþionale a ºcolii ºi realizareacolaborãrii/cooperãrii cu instituþii militaresimilare din þarã ºi strãinãtate.

Un amplu proces de mediatizare aªcolii Militare de Maiºtri Militari a ForþelorNavale „Amiral Ion Murgescu”, dar ºi aofertei educaþionale ºi a factorilormotivaþionali ai alegerii carierei de maistrumilitar, a fost iniþiat din acest an ºcolar, cevizeazã colegiile tehnice civile din judeþulConstanþa, judeþele limitrofe, precum ºicolegiile militare liceale. Acþiuneaconducerii ºcolii noastre s-a materializatprin încheierea unui Protocol deColaborare cu 5 licee tehnice despecialitate din Constanþa, prinintermediul Inspectoratul ªcolar Judeþean.

Caracteristica acestei campanii demediatizare a ºcolii o reprezintã atenþiadeosebitã ce va fi datã, în special zonelor cuo dezvoltare economicã mai redusã, undeimpactul ofertei concrete ar putea avearezultate deosebite, cum ar fi Valea Jiului,Moldova ºi Oltenia.

*Spiritul camaraderesc, de solidaritate,

de echipã ºi de apartenenþã între

profesioniºti - maiºtri militari de marinã -adus la înfiinþarea, prin Înaltul Decret Regalnr.1620 din 6 mai 1909, semnat de RegeleCarol I, a Corpului Militar denumit „MaeºtriiMilitari de Marinã ªefi de Specialitãþi”. Înacelaºi spirit, trebuie remarcat faptul cã, unnumãr de peste 8000 de maiºtri militari demarinã s-au pregãtit, de-a lungul timpului,în specialitãþi specifice profesiei.

Nu peste mult timp, se vor împlini 100 deani de la acest eveniment, iar gândurilenoastre se îndreaptã cãtre toþi cei care, timpde un secol, au purtat cu mândrie însemnelegradului de maistru militar de marinã.

Segment reprezentativ din rândul celorcare au purtat haina de marinar, maiºtriimilitari de marinã au asigurat, prindãruirea ºi profesionalismul lor, bunadesfãºurare a activitãþilor zilnice, dar ºi amisiunilor de luptã de cãtre navele noastremilitare.

Numeroase contingente de soldaþi ºimulte generaþii de maiºtri militari ºi ofiþeri,deopotrivã, au deprins tainele meseriei demarinar sub oblãduirea a sute ºi sute demaiºtri militari care în semn de consideraþieºi respect erau apelaþi cu apelativul „nea”. Caunul dintre cei mulþi care am învãþat ºi m-amperfecþionat, beneficiind de profesionalismulunul „nea Dinel” sau „nea Miticã”, urez astãzituturor maiºtrilor militari din Forþele Navaletradiþionalul Bun cart înainte!

Comandor Marian BARDAN,comandantul SMMM a FN

„Amiral Ion Murgescu“

Am primit la redacþie, în ultima vreme,mai multe reviste printre care ºi cele pe carele prezentãm în continuare:

Buletinul ArhivelorMilitare Române,Document, an XI, nr.4(42) 2008. Am reþinutarticolele despre:întâlnirea de la Giurgiu,în preambulul Marii Uniri,între generalul francezBerthlot, comandant al

Armatei Aliate de Dunãre ºi generalul Prezanca reprezentant al regelui Ferdinand ºi alprimului-ministru Ion I.C. Brãtianu; Petru Grozaºi Marea Unire (cdor dr. Marian Moºneagu);un proiect (din 1857) de organizare a FlotileiRomâne; nave româneºti sub pavilion sovietic(semnat comandor (r) Neculai Pãdurariu).Articolul comandoruluiPãdurariu, într-o formãcompletã, va fi publicatîntr-unul din numereleviitoare ale revisteinoastre.

„România Eroicã“,revistã de culturã ºi ºieducaþie patrioticã, de

Revista revistelorcinstire a eroilor neamului, nr.2 (35) 2008,publicã ºi materiale datorate unor membriai Ligii Navale Române. Petre Maravelasemneazã articolul „Brãila, acum 130 de ani”,iar la rubrica Meridian redacþia publicã unmaterial de felicitare a comandorului (r)Neculai Pãdurariu, referitor la primirea uneiînsemnate distincþiei italiene pentrucontribuþia la o mai buna cunoaºterereciprocã ºi la dezvoltarea relaþiilor dintreRomânia ºi Italia.

„ M a r i n a ” .Buletin de infor-mare, documen-tare ºi studii defilatelie tematicãmarinã, suplimental revistei LigiiNavale Române„Marea Noastrã”,anul XXXI, nr.61,2008 publicã,

printre altele, articolele: „Asociaþiafilateliºtilor «Tomis» Constanþa la a 50-aaniversare (1958-2008)”, „În memoriam.Simion Tavitian (1926-2008)”, „130 de anide la retrocedarea Dobrogei cãtre StatulRomân (1878-2008)”, „Strãmoºii noºtri în

Dobrogea” (articolul semnat decontraamiral (r) George Petre ºi preluat dinrevista „Marea Noastrã”), „Navele-simbolale Marii Uniri”, „Portul Brãila la 640 deani de la atestare” (M.m.pr în rezervã PetreMaravela), „Doi comandanþi ai Flotilei”(Anton ºi Nicolae Barbieri), „Bãtãlia navalãde la Lepanto (7 octombrie 1571)” (ing.Dan Stroescu, LNR Bucureºti), „Româniaîn ecuaþia pieþelor containerelor de laMarea Neagrã” (cdor (r) dr. Ion Gr. Ionescuºi lector univ. dr. Daniela-Simona Dimitriu).

Revista „Marina Românã”, nr.7 (129)2008 publicã mai multe articole despreparticiparea unor nave ºi unitãþi ale ForþelorNavale la misiuni în strãinãtate.

La rubrica „Instrucþie” a apãrut articolul„Litoral 08, la bordul fregatei «Mãrãºeºti»”.Alte articole interesante se referã la: RolulForþelor Navale Române în zona MãriiNegre, din istoria curciºãtoarelor româneºti.

Numãrul 8 (130) al revistei „MarinaRomânã“ realizat într-o þinutã graficãdeosebitã trateazã aspecte interesantereferitoare la activitãþi desfãºurate în F.N.R.Navale.

continuare în pag.49

Page 45: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

44

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

IUGOSLAVIADenumirea oficialã a LigiiNavale Iugoslave a fost„Jadranska Stra•a”, numepurtat ºi de revista acesteiorganizaþii. În 1937, existau96.000 de membri adulþi ºi137.000 juniori, grupaþi într-un numãr total de 725 de

secþii. JS a lansat o subscripþie publicãpentru strângerea de fonduri cu care s-aconstruit nava-ºcoalã „Jadran” (donatãMarinei Militare), a înfiinþat un muzeumaritim la Split ºi a organizat ºase tabereºcolare pe litoralul Mãrii Adriatice. Înperioada antebelicã, LNR ºi JS auîntreþinut relaþii cordiale ºi au fãcut schimb

de publicaþii.NOTÃ: Date despre o asemenea

organizaþie în Serbia, succesoare aIugoslaviei, nu deþinem încã (n.red.).

JAPONIAÎnfiinþatã în anul 1917 la Tokio, Liga

Navalã Japonezã avea în 1938 peste100.000 de membri, grupaþi în 54 desecþii. Ziua sa festivã era 27 mai,reprezentând aniversarea bãtãliei navalede la Tsushima (1905), când amiralulTogo a înfrânt flota rusã. POLONIACea mai veche formãcunoscutã de asocierea marinarilor polonezieste „Bandera Polska”,organizaþie care afuncþionat sub acest

Liga Navalã Românã ºi colegele ei din strãinãtate (III)Cdor (r) Neculai PÃDURARIUMembru al Consiliului DirectorNaþional al Ligii Navale Române,ºef Departament Relaþii Externe

documentar

nume în anii 1918-1919, numindu-seapoi „Liga Zeglugi Polskiej” (1919-1924).Între 1924 ºi 1930 s-a numit „LigaMaritimã ºi Fluvialã” (Liga Morska i

Rzeczna), iar între 1930 ºi 1939„Liga Maritimã ºi Colonialã” (LMiK= Liga Morska i Kolonialna-Tadeusz Bialas, Liga Morska iKolonialna 1930-1939,Wydawnictwo Morskie Gdansk,1983). În 1935, LMiK avea peste500.000 de membri, numãrul lorajungând în 1937 la circa un milion,constituiþi în 1556 de filiale ºi 2000de cercuri ºcolare. A editat treireviste numite în traducere „Poloniape Mare” (tiraj 235.000 deexemplare), „Marea” (150.000) ºi„Furtuna” (40.000). A organizatstrângerea de fonduri pentruconstruirea navei-ºcoalã „DarPomorza” (donatã marineicomerciale), a unui distrugãtor de

tip „GROM” de 2.300 tone (donat marineimilitare) ºi a ªcolii Marinei Comerciale.

Situaþia grea prin care trecea þara adus la desfiinþarea LMiK în 1939. În 1944a fost reînfiinþatã sub numele de LigaMaritimã (Liga Morska), nume pe care l-a avut pânã în 1953, când iar s-adesfiinþat. Reactivatã în 1981, eafuncþioneazã ºi în prezent, dupã ce în1999 a revenit la vechiul nume „LigaMaritimã ºi Fluvialã” (LMR = Liga Morskai Rzeczna).

PORTUGALIAFILIALA Bucureºti a

Ligii Navale Românemenþine de mai mulþiani legãtura princorespondenþã cudiverse persoaneparticulare, precum ºi

Nava ºcoalã „Jadran“

cu redacþia RevisteiMarinei MilitarePortugheze (Revista daArmada), cu careefectueazã ºi unvaloros schimb depublicaþii. În presa demarinã din cele douã þãri se publicãmateriale despre Marina Portughezã ºirespectiv despre Marina Românã.

În Portugalia existã o serie deorganizaþii regionale ale marinarilor dinaceastã þarã, organizaþii numite

„Associaçao de Marinheiros”, „Grupo deMarinheiros” sau „Nucleo de Marinheiros”(urmate de denumirea localitãþilor dereºedinþã), precum ºi organizaþii pespecialitãþi, cum sunt cea a mecanicilornavali („Associaçao dos ManquinistasNavais”) ºi cea a infanteriºtilor de marinã(„Associaçao dos Fuzileiros”).

RUSIALiga Maritimã („Morskaia Liga“) a

funcþionat în Rusia din 1905 pânã în1922. În prezent se discutã problemareînfiinþãrii ei.

SPANIALiga Navalã RegalãSpaniolã (Real LigaNaval Espanola) areorganele naþionalede conducere laMadrid ºi estemembru fondator alF I D A L M A R

(Federaþia Internaþionalã a Ligilor ºiAsociaþiilor Maritime ºi Navale), carefuncþioneazã pe lângã sediul LNRS.Preºedintele LNRS este totodatã ºipreºedinte al FIDALMAR.

Page 46: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

45

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

Ideea unei legãturi directe cu asociaþiasimilarã LNR din Republica OrientalãUruguay a avut-o comandorul (r) DanGhimbãºanu, secretarul filialei Constanþaa Ligii, aflat în vizitã privatã la Montevideo.

Cu aceastã iniþiativã au fost de acordpreºedintele de onoare al LNR, viceamiralul(r) Ilie ªtefan, preºedintele Ligii,contraamiralul (r) Ioan Chiril ºi ºefulDepartamentului Relaþii Externe dinConsiliul Director al LNR, comandorul (r)Neculai Pãdurariu.

Redactorul-ºef al revistei „MareaNoastrã“ a redactat textul cu propunerilede colaborare care are urmãtorul cuprins:„Cãtre Liga Maritimã Uruguayanã, LigaNavalã Românã, asociaþie de culturã ºipropagandã marinãreascã, de promovarea intereselor pe apã ale României, înfiinþatãla 8 martie 1928, întreþine relaþii decolaborare cu asociaþii de acelaºi profil dinnumeroase þãri.

Vãzând pe internet prodigioasaactivitate a Ligii Navale Uruguayene avemplãcerea sã vã propunem colaborarea prin:

- schimb de informaþii privind activitãþilerecent desfãºurate ºi programele dinviitor;

- schimb de publicaþii periodice;- trimiterea unor articole

de istorie navalã în vedereapublicãrii lor;

- acordarea de Diplome deexcelenþã personalitãþilor cuun rol deosebit în colaborareadintre asociaþiile noastre.

Delegãm pe comandorul(r) Dan Ghimbãºanu,secretarul filialei Constanþa aLigii Navale Române, aflat laMontevideo, sã discute cudumneavoastrã cele propusemai sus. Cu deosebitãconsideraþie ºi respect,Preºedintele de onoare alLNR, Viceamiral (r) Ilie ªtefan“.

Textul a fost tradus în spaniolã prinamabilitatea doamnei Maria Grosu ºi adoamnei Adela Rossler (s-a nãscut ºi acopilãrit în Bucureºti, acum locuieºte laMontevideo; cunoaºte foarte bine limbaromânã ºi evident spaniola). O reproducem.

„Para La Liga Maritima Uruguaya,Señor GONZALO DUPONT

La Liga Naval Rumana, asociación decultura y propaganda marina, depromoción de los intereses de Rumaniasobre el ambiente acuático, fundada el 8de marzo de 1928, tiene relaciones decolaboración con asociaciones delmismo perfil de numerosos paises.

S-a „înnodat” o legãturã a LNRcu Liga Maritima Uruguaya

Viendo en el internet la estupendaactividad de La Liga Maritima Uruguayatenemos el placer de proponerlos lacolaboración a traves de:

- intercambio de informaciones sobrelas actividades recién desarrolladas y losfuturos programas;

- intercambio de publicacionesperiodicas;

- el envio de articulos de historia navalpara su publicación;

- la concesión deDiplomas de excelenciapara las personalidadesque cumplen un papelmuy importante en lacolaboración de nuestrasasociaciones.

Delegamos alcomandor (r) Dan Ghim-bãºanu, el secretario dela filial Constanza de laLiga Naval Rumana, quese encuentra en Monte-video, para conversarcon ustedes laspropuestas anteri-ormente mencionadas.

Con especial consideración y respeto,

El presidente de honor de la LNR,Vicealmirante (r) Ilie ªtefan“.

Pe data de 19 februarie 2009,comandorul (r) Dan Ghimbãºanu, însoþitde d-na Adela Rossler, au fãcut o vizitã lasediul LMU, unde s-a întâlnit cuconducerea acesteia ºi s-au fãcut fotografii.Din Uruguay ne transmite urmãtoareainformare: „Cãtre redactorul-ºef al revisteiMAREA NOASTRÃ

Pe o zi groaznic de caldã, la ora 14.30 am avut întâlnirea cu mai marii L.M.U. Amfost primiþi foarte amical. Au sediul într-ocasã memorialã ce aparþine statului ºiamenajatã ca muzeu; statul a dat-o înfolosinþa L.M.U. Am discutat pe baza

adresei pe care mi-ai trimis-o. Obiectivelelor, oarecum, converg cu ale noastre. ªiei trãiesc din sponsorizãri ºi cotizatiimodice. Lunar desfãºoarã conferinþe încadrul cãrora fiecare participant facereferiri la activitãþile desfãºurate în acealunã, dupã care urmeazã o masãcolegialã. Cele discutate se publicã într-o cãrþulie, lunar, din care am primit ºi euuna.Tot lunar, mai publicã  un Buletin

care conþine zilele de naºtere ale unormembri marcanþi ai L.M.U. ºi alte dateimportante pentru acea lunã. Le-am lãsatrevistele (80 de ani ai LNR ºi S.O.S. Stihi,precum ºi „Marina românã“ ºi „Timona“,pentru a-ºi da seama cã marina este înatenþia mai multor categorii de marinariºi foºti marinari). Au rãmas plãcutimpresionaþi când le-am spus cã din 2008L.N.R.a intrat în rândul asociaþiilor deutilitate publicã. Ne-am  fotografiat, iar ladespãrþire au oferit L.N.R. o plachetã. Le-am promis cã le vom trimite urmãtorulnumãr al revistei, cu comentarii ºi imaginide la aceastã întâlnire. Toatã întâlnirea adurat  douã ore.

Îmi pare bine cã am reuºit sã faclegãtura între LNR ºi LMU.

Comandor (r) Dan Ghimbãºanu“.Domnul Gonzales Dupont Amo,

preºedintele LigiiMaritime dinUruguay, ne-aadresat un mesajprin care nem u l þ u m e º t epentru iniþiativã ºine face urãrimarinãreºti.

Întreaga corespondenþã s-a purtat prine-mail de cãtre redactorul-ºef al revistei„Marea Noastrã“.

Preºedintele L.M.U. Gomzales Dupont (primul dindreapta) ºi cdor (r) Dan Ghimbãºanu (în centru)

Redacþia

Page 47: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

46

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

La Librãria AsociaþieiGenerale a Inginerilor dinRomânia am avut plãcerea sãdescopãr - din pãcate, cuîntârziere - lucrarea ,,Porturi”,

semnatã de Corneliu Dan Hâncu ºi MihaiFlorea (Editura Matrix Rom, Bucureºti,2004), o abordarematematicã, aº puteaspune, a infrastruc-turii portuare româ-neºti. Adresat îndeo-sebi viitorilor specia-liºti în Construcþiih i d r o t e h n i c e ,volumul este structu-rat astfel încât sãfaciliteze înþelegereaºi aprofundarea modului de proiectare, deconstrucþie ºi de exploatare a amenajãrilorportuare. În acest context, autorii trateazãprincipalele elemente de hidrologie fluvialãºi maritimã, elemente de teoria valurilor,funcþiile ºi elementele constitutive aleporturilor, amplasamentul ºi dispoziþia înplan a porturilor fluviale ºi maritime,depozitarea ºi circulaþia mãrfurilor în port,construcþii exterioare de apãrare aporturilor, construcþii de acostare, calcululconstrucþiilor portuare ºi ºantiere navale.

Tratatã la un ridicat nivel ºtiinþific,problematica portuarã este susþinutã de unbogat material grafic ºi numeroase date ºielemente de calcul prezentate tabelar.

Comandorul (r) Anton Bejanºi-a încununat opera cu volumulII al deja epuizatului „Dicþionar

Enciclopedic de Marinã”, apãrut în lunadecembrie 2008 la Editura bucureºteanãSemne. Alãturi de perseverentulencicopledist au trudit la finalizareaproiectului contraamiralul (r) RaymondStãnescu, dr. Carmen Atanasiu,comandorul (r) Neculai Pãdurariu ºi alþi 21valoroºi ºi apreciaþi colaboratori ºi

consultanþi. Comple-tând problematicaabordatã în volumulprecedent, cel de-aldoilea adaugã noiinformaþii, articole ºistudii documentare dintoate domeniile ºtiinþeiºi tehnicii navale,

precum ºi nume proprii (personalitãþi,denumiri geografice, nave istorice ºi actualeetc.). În cele 16 anexe sunt prezentatesuccint caracteristicile principalelor tipuri ºiclase de nave militare româneºti,comandanþii Marinei Militare, Diviziei deMare, Diviziei de Dunãre ºi ai navei-ºcoalã,,MIRCEA”, Navigaþia Fluvialã Românã,Serviciul Maritim Român, directoriisocietãþilor de navigaþie maritimã ºi ai

portului Constanþa, eroii Marinei Române,porturile României, ºantiere ºi atelierenavale româneºti, armament ºi muniþie,legislaþie naþionalã din domeniul dreptuluimaritim, principalele fluvii navigabile de peglob, capitalele ºi principalele porturi alestatelor lumii, unitãþi de mãsurã uzuale etc.Un proiect deosebit de preþios, util ºinecesar, care trebuie neapãrat continuat,îmbogãþit ºi relansat, poate ºi într-o formãunitarã.

Dincolo de prodigioasaactivitate din domeniulmuzeologiei, Muzeul Brãilei se

remarcã ºi printr-o susþinutã ºi notabilãproducþie editorialã de înaltã þinutã ºtiinþificã.Astfel, în Colecþia Teze de doctorat - Istorie,am remarcat lucrarea „Evoluþia intereseloreconomice ºi politice britanice la GurileDunãrii (1829 - 1914)”, apãrutã în 2008 laEditura Istros din Brãila. Aºa cum constatãîn Prefaþã reputatul istoric Constantin Buºe,autorul - Constantin Ardeleanu -argumenteazã cu probe indubitabile,,însemnãtatea istoricã a Dunãrii pentruîntreaga zonã sud-est europeanã, ponticãºi Mediterana Orientalã, din punctul devedere al intereselor marilor puteri, între cares-a ajuns la dispute ºi rivalitãþi de lungãduratã, protagoniºti fiind Rusia ºi Austria,Anglia ºi Franþa, victime ale acestora, subforme variate, fiind Imperiul Otoman ºi, ovreme, Þãrile Române ºimai apoi România”.Sunt evidenþiate mo-mentele esenþiale dinactivitatea ComisieiEuropene a Dunãrii,disputele internaþionalepentru controlul asupraDunãrii de Jos ºi anavigaþiei pe CanalulSulina, comerþul la gurileDunãrii, politica navalã, economicã,comercialã ºi vamalã a autoritãþilor române,evoluþia traficului maritim ºi fluvial ºi aschimburilor comerciale româno-englezeetc.

Conf. univ. dr. ConstantinAnechitoae continuã sã nesurprindã constant ºi plãcut cu

noi apariþii în domeniul sãu preferat - dreptulmaritim. Astfel, în anul 2008 a vãzut luminatiparului, la Editura Top Form din Bucureºti,

în colecþia Juridica,volumul „Introdu-cere în drept inter-naþional maritim“,note de curs. Lucra-rea este structuratãpe trei teme majore:Consideraþii gene-rale în problematicaprivind dreptul mari-

tim, Introducere în problematica dreptuluiinternaþional maritim ºi Instituþii de dreptmaritim ºi ºapte anexe. Dincolo deabordarea riguros metodicã ºischematizatã impusã de uzul didacticuniversitar, autorul trateazã cumeticulozitate problemele dreptului mãrii,convenþiile internaþionale maritime, statutuljuridic al navei maritime de transport,personalul navigant ºi echipajul navelor,accidentele maritime, protejarea ºiconservarea mediului marin º.a., fiind unghid sintetic ºi sistematizat, util oricãrui cititorinteresat de acest vast ºi mereu perfectibildomeniu.

În colecþia aceleiaºi edituriau apãrut în 2008 ºi notele decurs „Organizaþii ºi convenþii

maritime internaþionale”, avându-i caautori pe Constantin Anechitoae ºi FeliciaSurugiu, o introducere în „DreptulOrganizaþiilor Internaþionale“, adresatãstudenþilor de la Facultatea „Navigaþie ºiTransport Maritim“din cadrul Univer-sitãþii Maritime Con-stanþa.

Lucrarea estestructuratã pe patrucapitole - Organizaþiiinternaþionale, Orga-nizaþia NaþiunilorUnite ºi alte organi-zaþii internaþionale, Alte organizaþii ºiasociaþii în domeniul activitãþilor maritimeºi portuare ºi Convenþii internaþionalemaritime, detaliat prezentate, precum ºicinci anexe.

Alãturi de alte asociaþii ale portuarilor,este nominalizatã la loc de cinste ºi LigaNavalã Românã. Autorii dedicã unsubcapitol Sãrbãtoririi pe plan internaþionala Zilei Marinei, prezentând Ziua Mondialãa Marinei (de regulã, în ultima sãptãmânãa lunii septembrie, sub egida OrganizaþieiMaritime Internaþionale), Ziua MaritimãEuropeanã (anual, la 20 mai, sãrbãtoareinstituitã de Comisia Europeanã,Parlamentul European ºi Consiliul UniuniiEuropene) ºi, evident, Ziua MarineiRomâne (15 august, zi nelucrãtoare,sãrbãtoare naþionalã).

Printre lucrãrile care aumarcat, în plan editorial,împlinirea a 130 de ani de la

reintegrarea Dobrogei la statul român senumãrã ºi albumul „Dobrogea întremedieval ºi modern. 1406 - 1918”, apãrutîn 2008 la Editura Ex Ponto din Constanþa.Cei trei autori: Virgil Coman, CarmenDobrotã ºi Claudiu Turcitu, au selectat dinpatrimoniul arhivistic al Direcþiei ArhivelorNaþionale Istorice Centrale, precum ºi aldirecþiilor judeþene ale Arhivelor Naþionaledin Constanþa, Tulcea, Brãila ºi Galaþi oserie de documente „care se constituie înargumente indispensabile cercetãrii istorieiarealului multicultural ºi multietnic cuprins

Semnale editoriale

Page 48: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

47

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

între Dunãre ºi Marea Neagrã“. Printrenumeroasele mãrturii inedite incluse învolum vi le semnalãm pe cele care privescnavigaþia în arealul vest-pontic, respectivRaportul cãpitanului portului imperialotoman Sulina, Th. Fotis, înaintat la 25octombrie 1859 preºedintelui ComisieiEuropene a Dunãrii, generalul OsmanPaºa, referitor la accidentul suferit de navasub pavilion austriac ,,FERDINAND I” laintrarea în acest port; Telegrama adresatala 4 august 1860 de Charles Hartley,inginerul ºef al Comisiei Europene aDunãrii conducerii de la Galaþi, prin careinformeazã asupra începerii inspectãriibraþului Sulina; Adresa înaintatã la 16august 1879 ministrului de Interne, MihailKogãlniceanu, privind înfiinþarea unoragenþii navale la Ostrov ºi Hârºova; Actulde fundaþie al portului Constanþa (6octombrie 1896); Actul de inaugurare aprimei magazii de cereale ºi a instalaþieipentru exportul petrolului din portulConstanþa (27 septembrie 1909) º.a.

Cu prilejul aceluiaºi momentaniversar, Editura Ex Ponto areeditat volumul eruditului

publicist, jurist, om politic ºi de culturã IoanN. Roman „Despre Dobrogea ºidobrogeni”, ediþie stereotipã, însumândarticolele ,,Pagini dinistoria culturii româ-neºti înainte de 1877”,apãrut în 1920 laInstitutul de Arte Grafice,,Victoria” din Constan-þa”, „Proprietateaimobiliarã din Dobro-gea. Condiþiunile eijuridice ºi chipul cum sestãpâneºte”, în ,,Arhiva Dobrogei”, vol. II, nr.1, ianuarie - aprilie 1919, ,,O ,,eroare” cenu pare a fi o eroare”, în ,,AnaleleDobrogei”, II, nr. 2, aprilie - iunie 1921,,,Drepturile, sacrificiile ºi munca noastrã înDobrogea faþã de pretenþiile bulgarilorasupra ei”, în ,,Analele Dobrogei”, III, nr. 4,octombrie - decembrie 1922. Actuala ediþieeste îngrijitã ºi prefaþatã de dr. Virgil Coman,directorul Direcþiei Judeþene Constanþa aArhivelor Naþionale ºi însoþitã de o postfaþãde prof. univ. dr. Radu ªtefan Vergatti. Dintresubtitlurile lucrãrii, vã semnalãm „Politicacomercialã a României ºi portul Constanþa”(p. 110 - 117), în care sunt abordateprobleme precum navigaþia pe Dunãre ºineajunsurile ei, nevoia creãrii unui port lamare, lucrãrile portului Constanþa,capacitatea portului Constanþa, importanþaînfiinþãrii Serviciului Maritim Român,activitatea comercialã a portului Constanþaîn comparaþie cu Brãila ºi Galaþi, miºcareamaritimã a portului Constanþa º.a.

Editura Istros a publicat pânãîn prezent 22 de teze de doctoratprintre care cele referitoare la

istoria Brãilei (pânã la jumãtatea secoluluial XVI-lea) - autor Ionel Gândea, Veneþia ºi

Marea Neagrã în secolele XIII-XIV (OvidiuCristea), evoluþia intereselor economice ºipolitice britanice la gurile Dunãrii (1829-1914), de Cosntantin Ardeleanu. A 14-alucrare din ciclul Istorie este „Veneþia ºiGenova în Marea Neagrã. Nave ºinavigaþie (1204-1453)“, editatã în anul2008, autoare fiind muzeograful AndreeaAtanasiu de la Muzeul Marinei Române.Având un îndrumãtorde doctorat deosebitde exigent în per-soana profesoruluiªerban Papacostea,autoarea a reuºit sãelaboreze o tezãapreciatã cu super-lative de specialiºti.

Dupã o introdu-cere despre MareaMediteranã ºi MareaNeagrã în Evul Mediu urmeazã un capitoldespre conflictele militare pentruhegemonia ponticã, capitol care conþinenumeroase aspecte noi faþã de ce s-apublicat anterior.

Rutele de navigaþie ºi porturile folositede italieni încheie prima parte a lucrãrii.

Partea a doua despre navele folosite,personalul navigant, armamentul de bord,reglementãri legislative privind navigaþia ºicomerþul în bazinul pontic, instrumente ºihãrþi de navigaþie au toate premisele sãprezinte un deosebit interes în rândurilemarinarilor, dar ºi ale marelui public.

„Clubul Amiralilor. Anuar2007-2008". În editura CentruluiTehnic Editorial al Armatei a

apãrut lucrarea „Clubul Amiralilor. Anuar2007-2008". Autori: viceamiral (r) ConstantinIordache ºi contraamiral (r) George Petre.Volumul a fost realizat pe baza CV-urilor,întocmite de membrii Clubului. Cuvântul

înainte este semnatde clc Traian Bãses-cu, preºedinteleRomâniei, membrude onoare alClubului Amiralilor.

În prima parte, aufost publicateextrase din StatuluiClubului, urmate deCV-urile amiralilor

activi, în rezervã ºi în retragere care facparte din aceastã asociaþieneguvernamentalã. La fiecare este inseratportretul ºi una sau douã fotografiisemnificative din activitatea desfãºuratã.CV-urile sunt editate în ordine alfabeticãavând în faþã amiralii cu înalte funcþii deconducere în armata românã: amiralulprof. univ. dr. Gheorghe Marin, ºeful StatuluiMajor General ºi contraamiralul Dorin

Dãnilã, ºeful Statului Major al ForþelorNavale.

În partea a doua a lucrãrii suntprezentate Premiile acordate de ClubulAmiralilor: „Ofiþerul Anului” (2005, 2006 ºi2007) ºi premiile anuale pentru cele maibune cãrþi cu subiecte de marinã editate înanul 2007.

Volumul a apãrut într-o þinutã graficãdeosebitã.

La Editura Ex Ponto dinConstanþa a vãzut luminatiparului lucrarea enciclopedicã

„Dobrogea. 1878-2008. Orizont deschis demandatul european”.

Volumul a fost coordonat de reputatulistoric prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, iareditarea a fost finanþatã de ConsiliulJudeþean Constanþa.

În cuprinsul celor 800 de pagini (formatmare) sunt inserate studii recente ale unorcunoscuþi ºi prestigioºi istorici,academicieni, doctori în istorie, profesoriuniversitari ºi muzeografi.

S e m n a l ã mfaptul cã printres e m n a t a r i istudiilor se aflã ºimembri ai LigiiNavale Româ-neºti muzeografide la MuzeulM a r i n e iRomâne.

La începutullucrãrii citim scur-te pasaje dinopera marilor gânditori români (NicolaeBãlcescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorgaetc.), precum ºi însemnãri ale unor iluºtriistorici contemporani despre Dobrogea.

Capitolul II se intituleazã „Noi paginidin geografia, istoria, cultura ºi geopoliticaDobrogei”. Cei 75 de autori abordeazã otematicã largã ºi deosebit de interesantã.

„Instituþii dobrogene pe drumuldezvoltãrii europene” este titlulcapitolului III.

În sfârºit la capitolul IV se publicã„Dobrogea în documente fundamentale”.

Lansarea cãrþii a avut loc în lunaianuarie 2009 la Universitatea „Ovidius”din Constanþa, prilej cu care a luatcuvântul ºi redactorul-ºef al revistei„Marea Noastrã”, contraamiral (r) GeorgePetre.

Prin acest volum cu incontestabilãvaloare ºtiinþificã, enciclopedicã setezaurizeazã pentru viitorime un demersde împlinire a 130 de ani de la reunireaDobrogei cu statul român.

Rubricã realizatã de comandoruldr. Marian MOªNEAGU

Semnale editoriale

Page 49: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

48

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Nave de croazierã la ConstanþaNumãrul turiºtilor care au trecut anulacesta pe la terminalul de croaziere

al portului Constanþa a crescut cu 20 la sutãfaþã de 2007. Astfel, nu mai puþin de30.000de persoane ne-au vizitat anul acesta litoralulromânesc. Conform Companiei Naþionale„Administraþia Porturilor Maritime” S.A.Constanþa, peste 80 de nave de croazierãau acostat, în primele luni ale acestui an, înportul Constanþa. Jumãtate dintre acesteaau fost nave maritime.

(„Adevãrul de searã”,18 decembrie 2008)

Delta Dunãrii la ... târgDelta Dunãrii a fost promovatã în mod

special la Târgul internaþional Caravan-Maritim-Turism, ce a avut loc în perioada17-25 ianuarie, la Stuttgart în Germania.Evenimentul aflat la cea de-a 41-a ediþie,este considerat una din cele mai importanteexpoziþii pentru industria turismului,România fiind pentru prima datã partener alorganizatorilor.

Portul Constanþa, ªantierul navalConstanþa ºi Canalul D - M.N

• Traficul la nivelul portului Constanþa s-aredus aproape la jumãtate iar perspectivelepentru primele ºase luni din 2009 sunt„îngrijorãtoare”. Aceastã scãdere este pefondul reducerii la nivel naþional, în noiembrie2008, a exportului cu 9%, iar a importurilor cu17%. Situaþia traficului maritim s-a agravat îndecembrie 2008 ºi în ianuarie 2009.

• CNAPM Constanþa a înregistrat ocreºtere de 9% a profitului în primele luniale anului 2008. Scopul companiei esteasigurarea veniturilor care sã permitã o bunãadministrare a porturilor Constanþa,Mangalia ºi Midia.

• La 14 octombrie 2008 la ªantierulNaval Constanþa a avut loc botezul tanculuichimic de 41.000 tdw „Norient Star”. Este a441-a navã construitã pe parcursul celor 116ani de existenþã a ºantierului ºi a 11-a înserie.

Nava a fost lansatã la apã la 15septembrie 2008 ºi a efectuat probele demare în perioada 3-5 octombrie. Alte patrusurori ale acestei nave sunt: „Histria Perla”,„Histria Amber”, „Norient Saturn” ºi „NorientSolar”. La aceste 5 nave coordonatorulproiectului a fost inginerul Marius Cornea.

• Octombrie 2008 - Laminatele au camdispãrut din exporturile derulate prin portulConstanþa. În anii trecuþi, nu era zi în care sãnu se încarce una-douã nave cu foi de tablã,role de tablã ori alte laminate fabricate lacombinatul siderurgic Mittal Steel din Galaþi.

Cronica navalãNava de comandament „USS Mount

Whitbey”, aparþinând Marinei Militare aSUA a efectuat o escalã în portulConstanþa, în perioada 31 octombrie-4noiembrie 2008. Programul vizitei acuprins întâlniri la Comandamentul Floteiunde au avut loc convorbiri pe problemeadministrative ºi logistice. De asemenea,s-a desfãºurat un exerciþiu de cãutare ºisalvare pe mare, în comun cu nave aleForþelor Navale Române.

Dragorul maritim „LocotenentDimitrie Nicolescu”, navã dincompunerea Dn146 nave minare-deminare a sosit în portul Constanþa pedata de 12 noiembrie 2008 dupã ce aparticipat timp de 10 zile la exerciþiul„NUSRET 2008" organizat de ForþeleNavale ale Turciei. Nava româneascã aparticipat la exerciþii alãturi de nave dinþara gazdã, ale Germaniei, Mari Britanii ºiGreciei. Nava, comandatã de locotenentcomandor Ion Tatarici a avut la bord unechipaj de 71 de marinari, dintre care 10ofiþeri.

Fregata „Regele Ferdinand” careîncepând cu 19 septembrie 2008 a

participat la Operaþia „Active Endeavour”,a acostat pe 26 noiembrie 2008 în portulmilitar Constanþa. Aceasta a fost cea de-apatra participare a Forþelor NavaleRomâne la misiuni în Marea Mediteranã,în cadrul Alianþei Nord Atlantice. Misiuneas-a încheiat cu o vizitã oficialã în portulHaifa în perioada 14-19 octombrie, fregata„Regele Ferdinand” fiind prima navãmilitarã româneascã ce a fãcut escalã într-un port israelian. Fregata, comandatã decãtre comandorul Marian Sãvulescu, aavut la bord pentru aceastã misiune unechipaj alcãtuit din 203 marinari. Laceremonialul prilejuit de sosirea navei aparticipat ºeful SMFN ºi alte oficialitãþi.Felicitãri navei „Ferdinand” ºi la cât maimulte participãri la astfel de misiuni.

Makassar - peste 260 de persoane,plus 17 membri ai echipajului ºi cãpitanulsunt daþi dispãruþi în urma naufragiuluiunui feribot indonezian, la 11 ianuarie2009, în largul insulei Sulawesi, anunþãAFP. Condiþiile meteorologice erau extremde dificile în momentul naufragiului.(„Compact”, 12 ianuarie 2009).

cam fl (r) Dan LEAHU

• În primele 9 luni ale anului 2008 traficulpe canalele navigabile din Dobrogea aajuns la 20,74 milioane tone capacitate,depãºind cu 1% prognoza iniþialã aAdministraþiei Canalelor Navigabile (ACN)Constanþa.

• În portul Constanþa traficul a crescut cu10% în primele nouã luni ale anului 2008.

Informaþii reþinute din articole semnatede Ioan Tiþa Cãlin în cotidianul „Cugetliber”.

FORÞELE NAVALEEVENIMENTE

Marþi 9 septembrie 2008 la sediulBatalionului 307 Infanterie Marinãdin Babadag, SMFN a organizatceremonia sosirii detaºamentului

Ro FND XVI din teatrul de operaþiuni Kosovo.A fost prima misiune în teatrul de operaþiiKosovo. A fost prima misiune în teatrul deoperaþiuni la care Forþele Navale Româneau participat cu o structurã din compunereabatalionului. Cei 86 de militari, comandaþide maiorul Marius Gheorghescu, au fãcutparte din Detaºamentul Naþional de Forþe

RoFND din compunerea Grupului de LuptãMultinaþional de Vest al misiunii conduse deNATO în Kosovo, KAFOR.

Cu prilejul Zilei Armatei Române, 25octombrie, în garnizoana Constanþasau desfãºurat ceremoniile militare

ºi religioase, cu depuneri de coroane deflori la monumentele ostaºilor cãzuþi pentruindependenþa ºi suvernaitatea þãrii

Luni 12 ianuarie o nouã serie desoldaþi voluntari au început perioadade pregãtire în cadrul Centrului de

Instrucþie al ªcolii de Aplicaþie a ForþelorNavale din Mangalia. Cei 147 de militari,dintre care 4 fete, vor parcurge 4 luni deinstrucþie bazatã pe pregãtirea militarãgeneralã, tacticã ºi de specialitate. Le urãmsucces în pregãtire.

Duminicã 1 februarie 2009, Dn 88V. Fl. al Forþelor Navale Române asãrbãtorit împlinirea a 50 de ani de

existenþã. Cu ocazia acestui eveniment îngarnizoana Brãila au avut loc mai multemanifestãri, proiecþii de filme cu aspecte dinviaþa ºi misiunile marinei fluviale, unspectacol susþinut de ansamblul Doina alArmatei, Ziua Porþilor Deschise. Laceremonia oficialã au participatreprezentanþi ai Ministerului ApãrãriiNaþionale, SMG, SMFN, oficialitãþi locale,personalitãþi ale vieþii politice, reprezentanþiai Asociaþiei cadrelor militare în rezervã ºiretragere. La mulþi ani ºi din partea redacþieirevistei „Marea Noastrã”.

Page 50: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

49

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

Liga Navalã Românã-filiala Constanþa ºiMuzeul Marinei Române, sub egida StatuluiMajor al Forþelor Navale ºi BibliotecaJudeþeanã „I.N. Roman” Constanþa, aorganizat, vineri, 13 februarie 2009, o dublãlansare de carte. În prezenþa unuipublic numeros - ofiþeri activi, înrezervã ºi în retragere ai MarineiMilitare, veterani de rãzboi,comandanþi de cursã lungã ºi alþireprezentanþi ai unor instituþii deînvãþãmânt ºi culturã constãnþene,ziariºti - care a umplut pânã la refuzsala de conferinþe a biblotecii, au fostprezentate: Dicþionar enciclopedicde marinã, vol. II, Editura Semne(fosta Editurã a Scriitorilor Militari),Bucureºti, 2008 ºi lucrarea semnatãde dr. Andreea Atanasiu, Veneþia ºiGenova în Marea Neagrã. Nave ºinavigaþie (1204-1453), Muzeul Brãilei-Editura Istros, Brãila, 2008.

Dupã apariþia în 2006 a DicþionaruluiEnciclopedic de Marinã I (DEM I – 2006),o parte din colectivul de redactare alacestuia, având în vedere interesulmanifestat de cititori ºi sugestiile lor ºi-apropus sã continuie lucrarea ºi sã editezevolumul 2, care include noþiunile ce nuau putut fi cuprinse în DEM I – 2006,informaþiile ºi ilustraþiile obþinute ulterior.Lucrarea a fost apreciatã ca fiind un

Dublã lansare de carte la Constanþamaterial ºtiinþific de un real ajutorprofesorilor, cercetãtorilor ºi istoricilorcare trateazã sau abordeazã vastatematicã a navigaþiei ºi Marinei îndesfãºurarea sa istoricã.

Cel de-al doilea volum lansatreprezintã teza de doctorat a autoarei, dr.Andreea Atanasiu, muzeograf în cadrulMuzeului Marinei Române dinConstanþa, susþinutã la Institutul de Istorieal Academiei Române „Nicolae Iorga”Bucureºti, sub indrumarea domnuluiacademician ªerban Papacostea.Autoarea ºi-a propus sã trateze prezenþaveneþiano-genovezã in bazinul pontic însecolele XIII-XV, abordând subiectul dindouã puncte de vedere al istoriei politico-

economice ºi cel al istoriei ºtiinþei ºitehnicii navigaþiei.

Printre cei care au luat cuvîntul s-aunumãrat: dr. Liliana Lazia - DirectorBiblioteca Judeþeanã „I.N. Roman”,

Constanþa, din partea instituþieigazdã, contraamiral (r) dr. ing.Corneliu Cristescu - preºedinteleLigii Navale Române-FilialaConstanþa, contraamiral de flotilã (r)Dan Leahu – Consiliul Director alLigii Navale Române-FilialaConstanþa, prof. univ. dr. ValentinCiorbea, din partea Universitãþii,,Ovidius” Constanþa, contraamiral (r)George Petre – redactor-ºef alrevistei „Marea Noastrã”, dr. CarmenAtanasiu - Consiliul Director al LigiiNavale Române-Filiala Constanþa,dr. Ovidiu Cristea - directorul

Institutului de Istorie al Academiei Române„Nicolae Iorga”, Bucureºti, conferenþiar dr.Dominuþ Pãdurean. Fiecare vorbitor aapreciat la superlativ contribuþia autorilorºi a subliniat faptul cã titlurile lansateîmbogãþesc considerabil bibliografiaistoricã de specialitate.

S-a remarcat prezenþa largã amembrilor LNR-filiala Constanþa, care aucontribuit din plin la mobilizarea auditoriuluiºi buna desfãºurare a activitãþii.

Redacþia

Contraamiralul Dorin Dãnilã prezintãsintetic „starea” Forþelor Navale în pragulanului 2009, apoi putem citi articolele„Regele Ferdinand (F221) afirmat NATONivelul II”; „Cu «Regele Ferdinand» prinMediteranã” care sintetizeazã activitateanavei la a patra participare la ACTIVE

ENDEAVOUR prentuForþele Navale.

Luãm cunoºtinþãdespre: preocupãrilemarinarilor de la fluviu,aspecte noi privindForþele Armate aleRusiei, andocareanavei-ºcoalã „Mircea”,

vizite ale tinerilor ºi copiilor pe navã laBrãila ºi pe navele marit ime (laConstanþa ºi Mangalia) cu prilejul ZileiArmatei.

Talentatul jurnalist Bogdan Dinu scriedespre festivalul maritim „Armada deRouen 2008", cea mai mare serbarepopularã gratuitã din Franþa ºi din Europa.

La rubrica „În siajul Istoriei“ estepublicat articolul „Marinarii în apãrareaGalaþiului - 1918" (comandor PetricãComan ºi dr. Mariana Pãvãloiu).

Comandorul dr. Marian Moºneagusemneazã prima parte a unui serialdespre mascotele navelor româneºti.

„Pescar modern”,revista pescarilor sportivi,nr.100/2008. Vãzândprobabil cã am abordatîn nr.69 al revistei noastrepro-blemele pescuituluiîn România, cineva ne-atrimis acest numãrinteresant al publicaþieiamintite.

„Timona”, 128 din ianuarie 2009publicã pe prima paginã un eseuconsacrat lui Mihai Eminescu ºi semnatde talentatul eseist maistru militarprincipal (r) Dumitru Mihãilescu,preºedintele de onoare al Ligii MaiºtrilorMilitari de Marinã, redactor responsabilal publicaþiei.

„ F r u n t a r i iDanubiene“, nr.1,august 2008,Tulcea - revistãmagazin, fondatãîn anul 1996 ºieditatã de laapariþie pânã înprezent de CerculMilitar Tulcea.

Revista revistelorcontinuare din pg.43

DONAÞIIDONAÞIIDONAÞIIDONAÞIIDONAÞII

• Ing. Dumitru Diculescu, membru actival filialei LNR Bucureºti a donat, la 22ianuarie 2008, o picturã marinã, siluetãde navã. Tabloul era expus în biroul sãu,atunci când era manager la compania„ALBA SHIPING”;

• În decembrie 2008, contraamiralul (r) dr.ing. Corneliu Cristescu a donat pentrufinanþarea editãrii revistei „Marea Noastrã”suma de 120 lei. În acelaºi scop comandorul(r) Neculai Pãdurariu a donat suma de 155 lei;

• Pictorul Petre ªerban, membru marcantal Asociaþiei Artiºtilor Plastici ºi al filialei LNR- ambele din capitalã - a donat lucrarea sade 50x60 cm în acrilic, intitulatã „Peisajmarin”, spre înfrumuseþarea sediului centralºi al filialei din Calea Griviþei 121 Bucureºti.Maestrul Petre ªerban este un permanentdonator pentru Ligã, fapt pentru care îiaducem respectuoase mulþumiri;

• Domnul Marin Nãsturaº, pictor amatorºi membru activ al filialei LNR Bucureºti ºi-aînscris numele în rândul donatorilor cu o nouãlucrare personalã. Pictura este un ulei pecarton - înrãmat, cu dimensiunile 51x46 cm,intitulat: „La adãpost în Galaþi“. Lucrareareprezintã nave la malul Dunãrii.

Ilarion BARBU

Page 51: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

50

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

Din viaþa Ligii Navale Române

LNR la sãrbãtoareanaþionalã a României

La 1 decembrie 2008, o delegaþie aLigii Navale Române a participat oficialla depunerea de coroane de flori laMormântul eroului necunoscut, situat înparcul „Carol I“ din Bucureºti.

Ministrul Apãrãrii ºi ªeful Statului MajorGeneral au invitat delegaþia sã participela Parada Militarã, de la Arcul de Triumfdin capitalã, ceea ce demonstreazã încão datã prezenþa ºi implicarea Ligii NavaleRomâne în viaþa publicã.

Mihail Lucian CÃCIULEANU

Careul MarinarilorCareul MarinarilorCareul MarinarilorCareul MarinarilorCareul MarinarilorLa 10 decembrie 2008 a avut loc

întâlnirea lunarã a membrilor „Careuluimarinarilor”.

O delegaþie a studioului cinematografic„Sahia” (producãtor general, scenograf ºioperator) a prezentat documentarul„Submarinul Delfinul”.

Comandorul Ion Gavrilã din StatulMajor al Forþelor Navale a dat citireOrdinului de Zi nr.23 din 16 iulie 2008 alªefului SMFN prin care s-a acordat„Emblema de onoare a Forþelor Navale”comandorilor (rtg) Nicolae Mujicicov (88de ani) ºi Mircea Caragea (89 de ani). Auluat cuvântul cei onoraþi cu înalta distincþie.

Comandorul (rtg) Romeo Hagiac a datcitire mesajului primit de la comandantulfregatei „Regina Maria”, cãpitancomandorul Valentin Iacovlev.

DistincþieDistincþieDistincþieDistincþieDistincþieLa 18 decembrie

2008 Yacht Club RegalRomân a acordat oDiplomã de excelenþãLigii Navele Române, însemn de aprecierepentru sprijinul acordatyachtingului românesc.Diploma este semnatã

de ing. Valerie Timofei, vicecomodor alYCRR.

De CrãciunDe CrãciunDe CrãciunDe CrãciunDe Crãciun

ºi Anul Nouºi Anul Nouºi Anul Nouºi Anul Nouºi Anul NouConducerea MApN a invitat la o masã

festivã reprezentanþi ai veteranilor derãzboi, cadrelor militare în rezervã ºi înretragere ºi ai unor asociaþii. De la LNRau participat 6 membri ai ConsiliuluiDirector Naþional.

Precizãri privindPrecizãri privindPrecizãri privindPrecizãri privindPrecizãri privind

identitatea LNRidentitatea LNRidentitatea LNRidentitatea LNRidentitatea LNRLNR nu este o asociaþie de pensionari

În Comunicatul de presã nr.66 din 7martie 2008 consacrat împlinirii a 80 deani de la înfiinþarea Ligii Navale Românese aratã: „Liga Navalã Românã a luat fiinþãla 8 martie 1928 ºi reuneºte cadre militare,în rezervã ºi în retragere, care au activatîn structuri ale Marinei militare -comandamente, unitãþi maritime ºi fluviale,precum ºi personal pensionat din marinacivilã - ingineri, specialiºti în construcþii denave, naviganþi în marina comercialã ºide pasageri“. Comunicatul este semnat deBiroul de Presã al Ministerului Apãrãrii.

Redactorul-ºef al revistei „MareaNoastrã” a reacþionat la rãspândirea acestuineadevãr adresând forului respectiv oscrisoare cu urmãtorul cuprins:

„Am observat cu mirare o Nota laComunicatul de presa nr. 66 din07.03.2008, din care rezulta cã din LigaNavalã Românã fac parte doar pensionarimarinari. LNR este o asociaþie de culturãmarinãreascã, de promovare a intereselorpe ape ale României. În filialele de laDrobeta Turnu Severin ºi Galaþi, condusede directorii cãpitaniilor portuare zonale(civili), nu face parte niciun pensionar. Lafel la Sulina unde preºedinte este uncãpitan portuar, tot civil. La Constanþa ºiMangalia din LNR fac parte oameni careîndrãgesc marea ºi Marina: cercetãtoriºtiinþifici de la Institutul National de CercetareDezvoltare Marinã GRIGORE ANTIPA,elevi ºi profesori civili, funcþionari, scriitori,pictori, muzicieni, ofiþeri în activitate dintoate armele. La Bucureºti gama profesiilormembrilor LNR este ºi mai largã. La Tulceasunt în Ligã cercetãtori de la Institutul deCercetare Dezvoltare Delta Dunãrii,marinari fluviali în activitate. Este drept cãîn organele de conducere sunt relativ mulþipensionari din Marina militarã ºi din Marinacivilã, ºi aceasta din simplul motiv cãaceºtia au mai mult timp sã organizezenumeroase activitãþi, potrivit scopurilorasociaþiei noastre. Un membru foarte actival LNR este cãpitan comandorul dr. MarianMoºneagu, jurnalist profesionist, ºefulServiciului Istoric al Armatei, redactor-ºefadjunct al revistei MAREA NOASTRÃ,organul oficial de presã al Ligii NavaleRomâne. Este el ofiþer în rezervã sau înretragere? Dupã cum ºtim nu este, fiindîncã tânãr. [...].

Nu vã supãraþi pe noi. Am vrut doar sã vãinformãm cã LNR nu este militarizatã. Prin

Hotãrârea de Guvern din 10 octombrie2007, Liga a primit statutul de asociaþie deutilitate publicã; girantul nostru esteMinisterul Transporturilor, nu MinisterulApãrãrii. Este drept cã avem o colaborarefoarte bunã cu MAp, cu SMG ºi cu SMFN.

Ne-am bucura dacã aþi primi cu înþelegereacest mesaj al nostru despre o structurãnaþionalã distinctã a societãþii civile.

Sperãm cã veþi confirma primireaacestei comunicãri“.

Nu s-a confirmat primirea ºi nici nu s-adat vreun rãspuns.

Publicaþiile LNR nu sunt redactateîn exclusivitate

de marinari pensionari militariÎn ziarul „Observatorul Militar”,

numãrul 11 (19-25 martie 2008), sub titlul„Semnal editorial”, s-a menþionatpublicaþia „Matelot”,arãtându-se cã ea „senaºte din ataºamentul unor oameni faþãde tradiþiile militare marinãreºti“. Dl. M. L.Cãciuleanu a adresat redacþiei oscrisoare, din care spicuim: „Ca membrual colegiului de redacþie al revistei„Matelot”, vreau sã fac câteva precizãri:Revista „Matelot” a luat naºtere dininiþiativa ºi prin strãdania unor ofiþeri dinmarina civilã, respectiv dl. Florin Gusman,ofiþer electrician maritim care ºi-a dãruittinereþea navelor de pescuit oceanic ºidl. Nicolai Tudor Stãnciulescu, ofiþermaritim punte, care a navigat pe cargouri;Cei care au navigat pe navele româneºtide pescuit oceanic, deºi proveneau înmajoritate din marina civilã (maritimã ºifluvialã), îºi amintesc cu respect colegial -pe care îl poate naºte numai „Oceanul” –de oamenii care, temporar sau definitiv aurenunþat la cariera militarã, devenind ofiþeripe traulere.

Dintre aceºtia, vreau sã menþionezcâþiva, cu care am navigat împreunã: clcBurlacu Nicolae - nu mai þin minte gradulmilitar, dar din câte ºtiu a fost comandantde V.P.R. (a fost comandant de vedetãtorpiloare ºi profesor de sport ºi educaþiefizicã la actuala Academie Navalã - n.red);ofiþer I maritim (cpt. rg. II) Stângaciu Lucian- lector la Institutul de Marinã din Constanþa(la puntiºti), (ºi alte funcþii superioare celeide lector, membru al LNR din anul 1947 -n.red); ºef mecanic (cpt. rg. II) Predoiu Ioan- lector la Institutul de Marinã (la mecanici);clc (cpt. rg. II) Leonte Alexandru (comandantal Navei Hidrografice „Eugen Stihi” – n.red.);of. II maritim (cpt. rg. III) Matei Ion.

Cei enumeraþi ºi alþii pe care nu i-amamintit, pot spune cu convingere cã aufost buni comandanþi, buni ofiþeri ºi, în

CONSILIUL DIRECTORCONSILIUL DIRECTORCONSILIUL DIRECTORCONSILIUL DIRECTORCONSILIUL DIRECTOR

NAÞIONALNAÞIONALNAÞIONALNAÞIONALNAÞIONAL

Page 52: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

51

Marea NoastrãIanuarie-Martie 2009

C M Y K

Din viaþa Ligii Navale Române

primul rând, buni marinari.În ceea ce priveºte convieþuirea dintre

marinarii militari ºi cei civili, vreau sã-lcitez pe domnul Teodor Meleºcanu,ministrul Apãrãrii, care, cu ocazia primeiparticipãri a reprezentaþilor LNR (în 2007)la festivitãþile de la 1 Decembrie, laîntâlnirea avutã cu aceºtia, a spus: «Amvãzut cã aveþi ºi reprezentanþi ai marineicivile. Asta e bine!».

ªi avea dreptate! Liga Navalã Românã secompune în egalã mãsurã atât din ofiþeri careprovin din forþele navale, cât ºi din ofiþeri careau navigat pe traulere, cargouri, mineraliereetc. purtând cu demnitate ºi mândrie tricolorulromânesc pe mãrile ºi oceanele lumii. ªicredeþi-mã, toþi au un numitor comun: Aufost ºi au rãmas marinari! Mihai LucianCãciuleanu, Of. electrician, membru al LigiiNavale Române din 1990“.

Filiala BucureºtiReuniune lunarã

La 2 decembrie 2008, în sala „ªtefan celMare” a Palatului Cercului Militar Naþional,a avut loc reuniunea lunarã de comunicãria membrilor filialei LNR Bucureºti.

Domnul viceamiral în retragere ªtefanDinu, fost ºef al Direcþiei de Informaþii aArmatei a prezentat comunicarea: „Opinii cuprivire la fenomenul terorist-diversionist dindecembrie 1989".

Domnia sa a descris evenimente trãiteîn acea perioadã pe care le-a expus ºi laInstitutul Revoluþiei Române din decembrie1989, la Institutul de Istorie ºi la Societateade ªtiinþe Istorice.

Amiralul Dinu a spus cã intenþioneazã sãpublice o carte intitulatã „Condamnat ladiscreþie”, prin care doreºte sã facã o analizã arãzboiului pe linie de informaþie, propagandãºi manipulare; simulatoarele utilizate; cifraavansatã de zece mii de teroriºti; numeroaseleapeluri telefonice; confuzia; panica; înþelegerisecrete ºi multe alte aspecte misterioase.

Au urmat întrebãri ºi dezbateri.

S-a petrecut în decembrie 2008...

• La 17 decembrie, la sediul central alLigii Navale Române, complet înnoit demembri Careului tineretului lenerist, aavut loc tradiþionala serbare de Crãciun.Invitaþi de onoare: membri ai CDN ºi aiCD – filiala Bucureºti; Careul Doamnelor;artiºti plastici; poeþi; pãrinþi ºi copii. Corul„Triolet” al ªcolii 87 „Mihai Botez”, dirijatde prof. Arta Marina Barbu a susþinut unconcert de colinde, în aplauzele celorprezenþi. Cu acest prilej s-au înmânatcarnetele de membru LNR pentru ºapteelevi, ajungând astfel ca subfiliala

„Comandor Eugeniu Botez” a ªcolii„Mihai Botez” sã numere 15 membri.

• De Ignat, la 20 decembrie, seara,membri LNR din capitalã însoþiþi demembri familiior lor, au sãrbãtoritCrãciunul, dupã datinã, în SalaNorvegianã a Palatului Cercului MilitarNaþional. Pomul de Crãciun, colindele,voia bunã, gustãri ºi bãuturi alese au fostprezente timp de cinci ore în salavikingilor din Bucureºti.

Filiala Constanþa150 de ani de la Unirea

Principatelor RomâneStatul Major al Forþelor Navale, Academia

Navalã „Mircea cel Bãtrân” ºi Liga NavalãRomânã, filiala Constanþa, au organizat osuitã de manifestãri consacrate împlinirii a150 de ani de la Unirea PrincipatelorRomâne printre care ºi un simpozioninteresant. În cadrul lui au vorbit comandanþiiunitãþilor gazdã despre însemnãtateaaniversãrii, dr. Mariana Pãvãloiu muzeografla Academia Navalã „Mircea cel Bãtrân” ºicam (r) George Petre, membru al ConsiliuluiDirector al filialei Constanþa a LNR ºiredactor-ºef al revistei „Marea Noastrã”.

În faþa unui numeros public, la ªcoala deAplicaþie a Forþelor Navale „ViceamiralConstantin Bãlescu“ din Mangalia au fostevocate momentele unirii de acum 150 deani ºi personalitatea colonelului AlexandruIoan Cuza.

Aceleaºi subiecte au fost abordate ºi înfaþa cadrelor de la Divizionul de Monitoaredin Brãila, a echipajului fregatei „ReginaMaria”, precum ºi a invitaþilor ºefuluiCercului Militar Tulcea ºi ai preºedinteluifilialei LNR din acelaºi oraº.

Cu acest prilej a fost prezentatã ºi cartea„Rememorãri la þãrmul mãrii”, autor cam (r)George Petre în cuprinsul cãreia un capitolsubstanþial se referã la Unirea din 1859.

Un numãr mare dintre participanþi auintrat în posesia cãrþii fãcând donaþii învaloare totalã de 1.300 lei.

Cartea a fost prezentatã cu un discurscritic bine conceput de reputatul istoricnaval, dr. Mariana Pãvãloiu.

Ilarion BARBU

Activitãþi cu membri juniori ai LNR

•Pentru membrii juniori din ºcoalageneralã I.A.S Nazarcea, ziua de 7 noiembriea însemnat „botezul” la bordul fregatei„Regina Maria”. Echipajul navei a fost încântatsã constate cã interesul pentru marinaromânã se manifestã încã ºi în rândul elevilor

Sucursala Mangalia

care îºi desfãºoarã instrucþia ºi educaþia înlocalitãþile limitrofe portului Constanþa.

Gazdele au dat dovadã de ospitalitateºi de o bunã comunicare cu tinerii careîncep sã gândeascã o carierã profesionalãpentru viitorul apropiat. La finalul activitãþii,conducãtorii grupului de elevi, prof ElenaStãnescu ºi cdor (r) Valentin Botezatu le-au oferit acestora posibilitatea de a vizitanoua Garã Maritimã.

• Ziua Naþionalã a României,1 Decembrie, a fost marcatã în subfilialeleconstãnþene ale LNR prin activitãþi atractive.La sediul subfilialei „Vasile Urseanu” dinºcoala generalã nr.9 „Ion Creangã” elevii audesfãºurat un program artistic muzical-literardedicat Marii Uniri, ce a încântat publiculformat din cadre didactice ºi elevi. Din parteaLNR - filiala Constanþa, a fost prezent cainvitat de onoare d-nul cdor (r) ConstantinAurel.

• Pe data de 15 ianuarie, poetul naþional ºiuniversal Mihai Eminescu a fost aniversat cudragoste, pioºenie ºi recunoºtinþã de membriitineri ai LNR, într-o atmosferã liricã emoþionalã,la sediul subfilialei „Amiral Petre Bãrbuneanu”din ºcoala generalã „Mihail Koiciu” unde aufost invitaþi ºi reprezentanþi ai subfilialei de laºcoala generalã I.A.S. Nazarcea. Elevii pregãtiþide doamnele prof Radu Luminiþa Carmen(director al ºcolii „Mihail Koiciu”), Bosnea Elena(prof de muzicã la aceeaºi ºcoalã) ºi StãnescuElena (profesor ºi preºedinte al subfilialeiNazarcea) au recitat, au cântat ºi au închinatgânduri pentru eternul poet. Comandorul (r)Constantin Aurel, vicepreºedintele filialeiConstanþa a LNR, invitat de onoare, a adresatparticipanþilor cuvinte de apreciere privindprogramul artistic desfãºurat ºi dorinþa elevilordin subfilialele LNR de a colabora la activitãþicomune, de o înaltã þinutã moral-civicã.

La iniþiativa Ligii Navale Române, filialaMangalia, ºi a ºefului Cercului militar, înzilele de 11, 12, 13 februarie a.c., s-adesfãºurat campionatul de Tenis de masã.

Pe primele locuri s-au clasat: Locul I –Panaite Ionel, m.m. cl I de la UM 02155 ; LoculII - Barbu Mircea, mm cl. I de la UM 02133(cpt.cd. II Cãtuneanu Alexandru); Locul III -Nedeleanu ªtefan de la ªcoala Militarã deMaiºtri a Forþelor Navale “Amiral IoanMurgescu” Recyling, Mangalia.

Informãm pe cititorii revistei cã la cerculMilitar Mangalia se desfãºoarã activitãþimultiple organizate de cdor GabrielComoºanu, ºeful Cercului.Ghe. VLAD, secretar LNR Mangalia

prof. Elena STÃNESCU

Maria GROSU

Page 53: o legendă itinerantă - nava-ªcoală ,,mircea

52

Marea Noastrã Anul XIX, nr. 1 (70)

C M Y K

- EDITORIAL: În siajul tradiþiilor navale - contraamiral (r) George Petre- Editorial: In the Wake of Naval Traditions – RAdm. (ret) George Petre- Hotãrârea Tribunalului Internaþional de la Haga privind delimitareaplatoului continental al Mãrii Negre între România ºi Ucraina - cam (r)dr. Eugen Laurian, pp.2-3- Judgment of the International Court of Justice on Maritime Delimitationin the Black Sea Continental Shelf (Romania v. Ukraine), RAdm (ret)Eugen Laurian PhD- 70 DE ANI DE LA INTRAREA ÎN SERVICIU A NAVEI ªCOALÄMIRCEA”- 70 years since the commissioning of training ship „Mircea”- O legendã vie - nava ºcoalã „Mircea“ - cdor dr. Marian Moºneagu, pp.3-7- Training Ship “Mircea” - A Living Legend – Capt. Marian Mosneagu PhD- Campania naþionalã „S.O.S. Mircea” 1997-2002 – G.P., p.8- National campaign “S.O.S. Mircea” 1997 – 2002 – RAdm. (ret) G. P.- Nava ºcoalã „Mircea“, personaj literar - cdor dr. Marian Moºneagu, p.8- Training Ship “Mircea” – a literary character – Capt. M. M. PhD- Recenzia cãrþii „Mircea - pasãrea Phoenix a Marinei Române“, col. (r) V.Moroianu, pp. 9-10- „Mircea – The Phoenix Bird of Romanian Navy” – book review – Col.(ret) V. Moroianu- Jurnal de cãlãtorie cu bricul „Mircea” în perioada 18.06-28.07.1979 - Capt (r) N.ªtefan, pp.11-12- Travelogue - Onboard TS “Mircea” 18.06 – 28.07.1979 – Capt. (ret)Niculae Stefan- Bricul „Mircea“ (bric cu artimon), un strãlucit ambasador al României- M.M., pp.13-15- Training Ship “Mircea” – an outstanding ambassador of Romania – Capt.Marian Mosneagu PhD

- Principalele vizite în strãinãtate- Main ports of call abroad- Vizite în perioada 2003-2007 - P.G., pp.13-14- Port of calls within the time range 2003 – 2007 – G. P- Marºul de instrucþie 2008 al N.S. „Mircea“ - Bogdan Dinu, pp.14-15- The 2008 training voyage of T.S.”Mircea” – Bogdan Dinu

- Patrimoniul naval naþional - dr. Carmen Irene Atanasiu, pp. 16-20- National Naval Heritage – Carmen Irene Atanasiu, PhD- Am fãcut parte din ultimul echipaj de rãzboi al submarinului„Delfinul” – contraamiral (r) Traian Anderson, p.21- I was a crew member of the last wartime complement of “Delfinul”submarine – RAdm (ret) Traian Anderson- Când Lordul Jellicoe cerea cu insistenþã submarine de mare vitezã lasuprafaþã ºi înarmate ca un distrugãtor - ing. constr. naval, Silviu Morariu,pp.22-23- The time when Lord Jellicoe urged for submarines capable of highsurface speed and fitted with destroyer level weaponry – Silviu Morariu,eng. naval architect- Elicopterul ambarcat pe fregatã. Personalul, Misiunile ºi Pregãtirile -Comandor Alexandru Mârºu, Comandantul Flotilei de Fregate, pp.24 ºi 37;- The shipborne helicopter - fregate-based: manning, assignments,training – Alexandru Mirsu, CO Frigate Flotilla- Cinematica navalã (exerciþii) - contraamiral (r) Dan Leahu, pp.25-28- Naval Kinematics (exercises) – RAdm. (r) Dan Leahu- Naufragiul navelor „Paris“ ºi „You Xiu“, p.29- Starea resurselor demersale din Marea Neagrã - dr. ing. ValodiaMaximov, dr. ing. Simion Nicolaev, dr. ing. Tania Zaharia, pp.30-31;- Condition of Demersal Resources in the Black Sea – eng. ValodiaMaximov, PhD, eng.Tania Zaharia, PhD- MAREA NOASTRÃ PENTRU TINERET, pp.32-33

- Chemarea depãrtãrilor albastre - scriitorul Ion Aramã- Legarea parâmelor (imagini)

- „Marea Noastra” for the young- The Call of the Blue Far-off Places – Ion Aramã- Mooring lines – securing

- Pagini literare despre fluviul Dunãrea, pp.34-35- Literary Pages related to River Danube- PAGINILE AUTORITÃÞII NAVALE ROMÂNE, pp.36-37

- Reglementãri legislative ºi aspecte privind psihologianavigatorilor ºi fenomenul de disonanþã cognitivã – Consilier juridic laAutoritatea Navalã Românã Avram Cristian- ANR Column: Legal regulations and issues regarding the seafarers’psychology and the cognitive dissonance phenomenon – AvramCristian, legal counselor ANR

CUPRINS - CONTENS - LECÞII DE INIÞIERE ÎN NAVIGAÞIE MARITIMÃ, , pp.38-39- Folosirea GPS-ului, – Locotenent Codrin Misarãº- Initiating Lessons in Maritime Navigation - Use of GPS – Lt

Codrin Misaras;- 100 DE ANI DE LA ÎNFIINÞAREA CORPULUI DE MAIªTRI MILITARI DEMARINÃ- 100 years since the Establishment of Naval Warrant Officer Corps

- interviu cu preºedintele de onoare al Ligii Maiºtrilor Militari de Marinã, Maistru militar principal (r) Dumitru Mihãilescu, pp.40-41- interview with the honorary chairman of the Warrant Officers League, Dumitru Mihailescu CWO-5 (retd)- ªcoala Militarã de Maiºtri Militari de Marinã a Forþelor Navale „Amiral Ioan Murgescu“ - trecut, prezent ºi viitor - cdor Marian Bardan, comandantul ªcolii, pp.42-43- Navy Warrant Officers School „Admiral Murgescu” – past, present and future – Marian Bardan, captain, Commanding officer;

- REVISTA REVISTELOR, pp.43 ºi 49- Review of reviews- Ligi Navale strãine - comandor (r) Neculai Pãdurariu, p.44- Foreign Naval Leagues – Capt (ret) Neculai Padurariu- LNR ºi Liga Maritima Uruguaya, p.45- SEMNALE EDITORIALE, pp.46-47 ºi 49- Editorial signals- INFORMAÞII…NOUTÃÞI, p.48- Information …. News- VIAÞA LIGII NAVALE ROMÂNE, pp.50-51- The Life of Romanian Naval League

REDACÞIA

Director: v.am (r) ing. Ilie ªTEFANDirector adjunct:

c-dor (r) dr. Ion IONESCURedactor-ºef: c.am (r) George PETRE

Redactor-ºef adj.:c.am.fl. (r) Dan LEAHU,

cdor.dr. Marian MOªNEAGUConsilieri: cdor (r) Doru IONESCU,

dr. Ioan PORUMBSecretar de redacþie: Maria GROSU

Redactori: ing. Ilarion BARBU, cdor (r)Neculai PÃDURARIU, ing. FlorinGUSMAN, ing. Silviu MORARIU

(Bucureºti), dr. Carmen ATANASIU, prof.Elena STÃNESCU (Constanþa),

Petre MARAVELA (Brãila),Fotoreporter Maria GROSU

Corecturã: ing. Ilarion BARBU,cdor (r) Neculai PÃDURARIU

Tehnoredactare computerizatã:Maria GROSU, Sorina CAZACUTIPOGRAFIA: C.N. APMC. S.A.

Editor: LIGA NAVALÃ ROMÂNÃFiliala Constanþa

Str. Traian nr.39, ConstanþaTelefon: 0744/341.187Tel/Fax: 0341/431.351

e-mail: [email protected] I: Valentina LEAHU,

Sorina CAZACUCostul unui abonament anual: 20 RONVânzarea cu amãnuntul: 6 RON/buc.

ISSN: 1223-0332

Responsabil de numãr:

Maria GROSU


Top Related