0
Magazine
Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de
inserţie, din septembrie 2017
Cum erau
pedepsiţi
infractorii în
România
secolului XIX?
Traficanţi,
refugiaţi şi
pedepse penale
Nr. 11 / 15 septembrie 2017
Amenzile pe
care le pot
primi
angajatorii
de la
inspectorii
de muncă
Ce facem când
părintele nu
respectă hotărârea
judecătorească
privind copilul?
1
LEGESTART
Informaţia legislativă de care ai nevoie
Legestart Magazine aparţine şi este proprietatea INDACO SYSTEMS. Revista este destinată să
ofere către public informaţii utile, ele având un caracter pur informativ. Conţinutul, designul,
structura, precum şi materialele aparţin INDACO SYSTEMS (şi colaboratorilor săi, acolo unde este
menţionat acest lucru) şi sunt protejate de Legea 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, cu modificările şi completările ulterioare.
2
CUPRINS
Amenzile pe care le pot primi angajatorii de la
inspectorii de muncă
( pagina 3 )
--------------------------------------
Traficanţi, refugiaţi şi pedepse penale în
România
( pagina 6 )
--------------------------------------
Ce facem când părintele nu respectă hotărârea
judecătorească privind copilul?
( pagina 8 )
--------------------------------------
Cum erau pedepsiţi infractorii în România
secolului XIX?
( pagina 12 )
--------------------------------------
Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi
stimulentul de inserţie, din septembrie 2017
( pagina 14 )
--------------------------------------
Top modificări legislative
(august - septembrie 2017)
( pagina 16 )
--------------------------------------
Cerere de restituire a unor bunuri (model)
( pagina 19 )
3
țară (în prezent, de 1.450 de lei).
Amendă de la 1.500 la 2.000 de lei
dacă nu înmânează salariatului un exemplar
din contractul individual de muncă, anterior
începerii activităţii acestuia.
Amendă de la 1.500 la 3.000 de lei
dacă angajatorul împiedică sau obligă
salariatul, prin amenințări ori prin violențe, să
participe la grevă ori să muncească în timpul
grevei;
pentru cei care nu respectă prevederile
legale privind munca suplimentară (ex: nu
compensează muncă suplimentară prin ore
libere plătite sau prin spor la salariu);
pentru nerespectarea prevederilor legale
privind acordarea repausului săptămânal (ex:
nu acordă repausul săptămânal de 48 de ore
consecutive);
pentru încălcarea prevederilor legale
referitoare la munca de noapte (ex: acceptă la
muncă deîncadrează în muncă un salariat în
lipsa unui certificat medical prealabil care
Informaţiile de faţă se vor demonstra foarte
utile nu doar în cazul angajatorilor, care
trebuie să ştie ce fapte constituie
contravenţie în domeniul muncii şi ce
amenzi usturătoare riscă, ci şi în cazul
angajaţilor, care pe baza acestor
reglementări legale pot sesiza ITM-ul dacă
apar nereguli.
Lista contravenţiilor şi amenzilor aplicate este
actualizată pentru 2017, în baza modificărilor
aduse Codului muncii la începutul lunii august a
acestui an.
Amendă de la 300 la 1.000 lei
pentru angajatorul care refuză să elibereze,
la solicitarea salariatului, un document ce
atestă activitatea desfăşurată de acesta, durata
activităţii, salariul, vechimea în muncă, în
meserie şi în specialitate.
Amendă de la 300 la 2.000 lei
pentru nerespectarea dispoziţiilor privind
garantarea în plată a salariului minim brut pe
ţară (în prezent salariul minim brut pe țară este
de 1.450 de lei).
Amenzile pe care le pot primi
angajatorii de la inspectorii de
muncă
de Elena Hogaş
4
cazul întreruperii temporare a activităţii cu
menținerea raporturilor de muncă.
Amendă de la 2.000 la 5.000 lei
pentru stipularea în contractul individual de
muncă a unor clauze contrare dispozițiilor
legale.
Amendă de la 5.000 la 10.000 lei
dacă angajatorul nu acordă zilele libere de
sărbătoare legală;
dacă nu acordă ulterior timp liber ori un spor
la salariul de bază, în cazul salariaților care
lucrează în unități sanitare sau de alimentație
publică acolo unde, datorită specificului
activității, acordarea zilelor de sărbătoare
legală nu este posibilă;
pentru perceperea unei taxe salariaţilor
temporari în schimbul demersurilor în vederea
hfghdgfhdgf
muncă de noapte tineri sub 18 ani ori femei
gravide, lăuze sau care alăptează);
dacă angajatorul încadrează în muncă un
salariat în lipsa unui certificat medical prealabil
care atestă aptitudinea persoanei de a presta
munca respectivă;
pentru încălcarea obligaţiei de a ţine la locul
de muncă evidența orelor de muncă prestate
zilnic de fiecare salariat (cu evidențierea orei de
începere și a celei de sfârșit al programului de
lucru) și de a supune controlului inspectorilor
de muncă această evidență, ori de câte ori se
solicită;
dacă încalcă obligaţia de a înregistra
demisia salariatului.
Amendă de la 1.500 la 5.000 lei
dacă nu acordă salariatului indemnizaţia
legală (minim 75% din salariul de bază) în
cazul întreruperii temporare a activităţii cu
menținerea raporturilor de muncă.
5
recrutării acestora de către utilizator sau pentru
încheierea unui contract de muncă temporară
(pentru fiecare persoană identificată, fără a
depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei).
Amendă de 10.000 lei
pentru primirea la muncă a unui salariat în
afara programului de lucru stabilit în cadrul
contractelor individuale de muncă cu timp
parțial (pentru fiecare persoană identificată);
dacă angajatorul nu păstrează la locul de
muncă o copie a contractului individual de
muncă pentru salariații care prestează
activitate în acel loc.
Amendă de 20.000 lei
dacă primeşte la muncă o persoană fără
încheierea unui contract individual de muncă
(pentru fiecare persoană identificată);
pentru primirea la muncă a unei persoane
fără transmiterea raportului de muncă în
REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii
activității (pentru fiecare persoană identificată);
dacă primeşte la muncă un salariat în
perioada în care acesta are contractul
individual de muncă suspendat (pentru fiecare
persoană identificată).
ATENŢIE! Încheiem cu o faptă care îi vizează
strict pe angajaţi - prestarea muncii de către o
persoană fără încheierea unui contract
individual de muncă se sancţionează cu
amendă de la 500 la 1.000 de lei.
Elena Hogaş: Redactor-şef la Legestart.ro, cu o
experienţă de cinci ani în redactarea de ştiri şi
articole din domeniile legislativ, social, economic.
6
ajungă în mod ilegal în ţara noastră. După
escortarea ambarcaţiunii la sediul Grupului de
Nave Mangalia, persoanele au fost debarcate,
triate şi evaluate medical.
În ceea ce îl priveşte pe cetăţeanul turc, acesta
este cercetat sub aspectul săvârșirii
infracţiunilor de trafic de migranţi, trecere
frauduloasă a frontierei de stat, conducerea
unei nave de către o persoană fără brevet sau
fără certificat de capacitate corespunzător și
punerea în navigaţie a unei nave fără a avea
echipaj minim de siguranţă.
Este însă doar unul dintre multele cazuri de
acest gen înregistrate în ultimul timp, Marea
Neagră dar şi granițele cu Ungaria, Serbia şi
Bulgaria reprezentând zonele preferate de
migranții care vor să tranziteze România.
Cum se pedepsesc infracţiunile privind
frontier de stat?
Codul penal stabileşte la art. 262-265
infracţiunile privind frontiera de stat, precum şi
pedepsele asociate, pe care le vom detalia în
continuare.
Anul acesta, România pare să fi devenit un
punct important de trecere pe ruta
refugiaţilor, peste 2.800 de cetățeni străini
încercând să treacă ilegal frontiera, 1.500 pe
sensul de intrare și 1.300 la ieșirea din țară.
Statistica realizată de Poliţia de Frontieră
pentru perioada ianuarie-iulie 2017 mai arată
că, deşi s-au înregistrat mai multe cazuri de
trecere ilegala a frontierei, indicatorii de
migrație ilegală la nivel național sunt mai mici
decât cifrele înregistrate la nivel european.
Un caz concret
Un caz recent îl constituie cel al unui cetăţean
turc care a transportat pe Marea Neagră, cu
ajutorul unei ambarcaţiuni, 96 de persoane de
naționalitate iraniană şi irakiană, vas interceptat
pe 9 septembrie. În urma intervenţiei şi
cercetărilor poliţiştilor de frontieră din cadrul
Gărzii de Coastă, persoana în cauză a fost
arestată preventivă pentru 30 de zile.
La bordul ambarcaţiunii se aflau 39 de bărbaţi,
21 femei şi 36 de copii, care intenţionau să
ajungă în mod ilegal în ţara noastră. După
escortarea ambarcaţiunii la sediul Grupului de
Traficanţi,
refugiaţi şi
pedepse penale
în România
de Elena Hogaş
7
continuare.
Traficul de migranți. Reprezintă racolarea,
îndrumarea, călăuzirea, transportarea,
transferarea sau adăpostirea unei persoane, în
scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a
României şi se pedepsește cu închisoarea de
la 2 la 7 ani.
Pedeapsa ajunge la închisoare de la 3 la 10 ani
și interzicerea exercitării unor drepturi atunci
când fapta a fost săvârșită:
pentru a obține, direct sau indirect, un folos
patrimonial;
prin mijloace care pun în pericol viața,
integritatea sau sănătatea migrantului;
prin supunerea migrantului la tratamente
inumane sau degradante.
Trecerea frauduloasă a frontierei de stat.
Vorbim despre intrarea sau ieșirea din țară prin
trecerea ilegală a frontierei de stat a României,
faptă care se pedepsește cu închisoare de la 6
luni la 3 ani sau cu amendă.
Pedeapsa creşte (închisoarea de la unu la 5
ani) dacă fapta a fostă săvârşită:
în scopul sustragerii de la tragerea la
răspundere penală sau de la executarea unei
pedepse ori a unei măsuri educative, privative
de libertate;
de către un străin declarat indezirabil ori
căruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de
intrare sau de ședere în țară.
Facilitarea șederii ilegale în România.
Această infracţiune reprezintă fapta persoanei
care facilitează, prin orice mijloace, rămânerea
ilegală pe teritoriul României a unei persoane,
victimă a unei infracțiuni de trafic de persoane,
ilegală pe teritoriul României a unei persoane,
victimă a unei infracțiuni de trafic de persoane,
de minori sau de migranți, care nu are
cetățenia română și nici domiciliul în România
şi se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5
ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Când fapta a fost săvârșită pentru a obține,
direct sau indirect, un folos patrimonial ori de
către un funcționar public aflat în exercitarea
atribuțiilor de serviciu, pedeapsa este
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea
exercitării unor drepturi.
Sustragerea de la măsurile de îndepărtare
de pe teritoriul României. Este sustragerea
de la executarea obligațiilor instituite de
autoritățile competente, de către străinul față
de care s-a dispus măsura îndepărtării de pe
teritoriul României ori a fost dispusă
interzicerea dreptului de ședere. Fapta se
pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani
sau cu amendă.
8
În activitatea mea practică, după ce am
obținut unuia dintre părinți o soluție
favorabilă, executorie, în materia dreptului
familiei (de exemplu stabilirea locuinței
minorului, exercitarea dreptului de a avea
legături personale cu minorul - adică
stabilirea unui program de vizitare minor
etc.) am avut de multe ori surpriza
neplăcută ca partea adversă (celălalt
părinte) să nu dorească să pună în
executare de bună-voie dispozițiile hotărârii
judecătorești respective.
Partea care este îndreptățită - de exemplu: să
aibe un program de vizitare a minorului său, să
preia de la celălalt părinte copilul minor întrucât
instanța de judecată a decis prin hotărâre
judecătorească ca minorul să domicilieze la
părintele respectiv - deși se află în posesia unei
hotărâri judecătorești favorabile acesteia,
constată – cu supărare îndreptățită - că nu o
poate pune în aplicare și pune, firesc,
întrebarea: ce este de făcut într-o astfel de
situație?
Tocmai având în vedere astfel de situații, în
prezentul articol mi-am propus să prezint
procedura de urmat într-un asemenea caz, nu
fără a atrage atenția părinților care se află într-
o astfel de situație că, în interesul superior al
copilului lor minor, cel mai bine ar fi ca părinții
să nu facă în așa fel să ajungă într-o
asemenea situație care poate traumatiza în
mod grav minorul acestora și, nu numai ...
Care este procedura în cazul în care avem o
hotărâre judecătorească privitoare la un
minor care nu se poate executa de bună-
voie?
În primul rând, părintele creditor (cel care are o
hotărâre favorabilă privind stabilirea locuinței
minorului, darea în plasament, înapoierea
minorului de către persoana care îl ține fără
drept, exercitarea dreptului de a avea legături
personale cu minorul, precum și alte măsuri
prevăzute de lege) trebuie să se adreseze unui
executor judecătoresc cu o cerere de
executare silită a titlului executoriu respectiv
(hotărârea respectivă), purtând asupra sa
hotărârea legalizată.
Ce facem când părintele nu respectă
hotărârea judecătorească privind
copilul?
de Mădălina Moceanu
9
sa hotărârea legalizată.
După ce executorul va solicita și obține de la
instanța competentă încuviințarea executării
silite a hotărârii respective, tot acesta
(executorul judecătoresc) va trimite părintelui
(sau persoanei la care se află minorul)
încheierea de încuviințare a executării
împreună cu o somație în care îi va comunica
celuilalt părinte data la care să se prezinte
împreună cu minorul la sediul său ori în alt loc
stabilit de executor, în vederea preluării
acestuia de către creditor, sau, după caz, îi va
pune în vedere să permită celuilalt părinte să
își exercite dreptul de a avea legături personale
cu minorul, potrivit programului stabilit în titlul
executoriu.
Dacă debitorul (părintele celălalt) nu se va
conforma somației executorului, acesta, la
cererea creditorului, va sesiza instanța de
executare pentru a se face aplicarea
prevederilor art. 906 din Codul de procedură
civilă pentru aplicarea de penalități care, în
cazul obligației neevaluabile în bani, pot fi între
100 și 1.000 lei, pe zi de întârziere, penalități
ce se vor percepe până când respectivul
părinte va executa obligația.
Există în această materie anumite reguli
speciale de executare?
Da, în această materie, având în vedere faptul
că la mijloc este un copil minor care practic
reprezintă „ținta” executării, legiuitorul a gândit
și impus reguli speciale, stricte de executare.
În cele ce urmează vom face vorbire despre
aceste reguli speciale în materie, dar și despre
cum se procedează dacă, deși s-a comunicat
încheierea prin care se aplică penalitățile,
părintele debitor nu își execută în continuare
obligațiile.
încheierea prin care se aplică penalitățile,
părintele debitor nu își execută în continuare
obligațiile.
Astfel, dacă în termen de o lună de la
comunicarea încheierii prin care se aplică
penalitățile, părintele debitor nu își execută
obligațiile , executorul judecătoresc va proceda
la executarea silită, adică se va prezenta la
domiciliul unde este ținut copilul pentru a-l
prelua și a-l preda părintelui creditor.
Atragem atenția asupra faptului că legiuitorul a
prevăzut faptul că o astfel de executarea se va
efectua în prezența unui reprezentant al
direcției generale de asistență socială și
protecția copilului și, când acesta apreciază că
este necesar, a unui psiholog desemnat de
aceasta; totuși, reținem că, dacă reprezentantul
direcției are calificarea de psiholog, prezența
unui alt psiholog nu mai este necesară.
Trebuie amintit și faptul că, la solicitarea
executorului judecătoresc, agenții forței
publice (polițiștii) sunt obligați să își dea
concursul la executare, în condițiile legii.
Ceea ce a impus în mod deosebit legiuitorul
(aspect de care va trebui să țină cont și
părintele creditor, cel care dorește executarea
hotărârii favorabile acestuia) este faptul că nu
10
meargă la celălalt părinte creditor, trebuie
respectată decizia acestuia, executorul urmând
a proceda conform prevederilor legale pentru
că, în caz contrar, dacă minorul ar fi bruscat
sau s-ar execita varii presiuni asupra sa pentru
a merge la părintele creditor, executarea
respectivă ar putea fi atacată cu succes pe
calea unei contestații la executare de către
partea interesată (de exemplu de către
părintele debitor), iar instanța de judecată, cu
siguranța ar admite o astfel de contestație,
dispunând anularea formelor de executare
realizate fără respectarea legii.
Cum se procedează - conform legii - în cazul
în care minorul refuză executarea (nu
dorește să meargă la părintele creditor)?
Dacă executorul constată că însuși minorul
refuză în mod categoric să îl părăsească pe
debitor sau manifestă aversiune față de
părintele creditor, va întocmi un proces-verbal
în care va consemna constatările sale și pe
care îl va comunica părților (celor doi părinți) și
reprezentantului direcției generale de asistență
socială și protecția copilului.
Ulterior primirii procesului - verbal,
reprezentantul direcției generale de asistență
socială și protecția copilului va sesiza - printr-o
cerere - instanța competentă de la locul unde
se află minorul, pentru ca aceasta să dispună,
în funcție de vârsta copilului, un program de
consiliere psihologică, pentru o perioadă ce
nu poate depăși 3 luni.
Astfel, cererea direcției generale de asistență
socială și protecția copilului mai sus menționată
se soluționează de urgență în camera de
consiliu, prin încheiere nesupusă niciunei căi
de atac, pronunțată cu citarea părinților și,
după caz, a persoanei la care se află copilul.
părintele creditor, cel care dorește executarea
hotărârii favorabile acestuia) este faptul că nu
este permis niciunei persoane (deci inclusiv
părintelui creditor) să bruscheze minorul
sau să exercite presiuni asupra lui pentru a
se realiza executarea (art. 911 alin. 4 din Codul
de procedură civilă).
Așadar, dacă minorul care este „disputat” de
cei doi părinți nu dorește să meargă la părintele
creditor, la cel care se află în posesia unei
hotărâri favorabile, executorul judecătoresc,
părintele creditor etc. nu poate să influențeze în
vreun fel copilul minor pentru a-l determina pe
acesta să facă acest lucru; de asemenea,
minorul nu poate fi luat cu forța, nu poate fi
„păcălit” sub forma jucăriilor cumpărate date în
schimbul venirii sale la părintele creditor, nu
poate fi „ademenit” cu anumite dulciuri,
bomboane etc; dacă copilul minor refuză să
meargă la celălalt părinte creditor, trebuie
11
de atac, pronunțată cu citarea părinților și, după
caz, a persoanei la care se află copilul.
Dispozițiile legale privind ascultarea copilului
rămân aplicabile, ceea ce înseamnă că, în
cazul minorului peste 10 ani, ascultarea
acestuia este obligatorie; dacă minorul nu are
10 ani, ascultarea acestuia de către instanța de
judecată nu este obligatorie.
La finalizarea programului de consiliere (maxim
3 luni), psihologul numit de instanță va întocmi
un raport pe care îl va comunica instanței,
executorului judecătoresc și direcției generale
de asistență socială și protecția copilului.
După primirea raportului psihologului,
executorul va relua procedura executării
silite.
Dacă și în cursul acestei proceduri executarea
nu va putea fi realizată din cauza refuzului
minorului, creditorul poate sesiza instanța
competentă de la locul unde se află minorul în
vederea aplicării unei penalități, dispozițiile art.
906 alin. (2) și (4)-(6) din Cod procedură civilă
fiind aplicabile în mod corespunzător.
Astfel, dacă în termen de 3 luni de la data
comunicării încheierii de aplicare a penalității
debitorul (celălalt părinte) nu execută obligația
prevăzută în titlul executoriu, instanța de
executare, la cererea creditorului (părintele
creditor), va fixa suma definitivă ce i se
datorează cu acest titlu, prin încheiere
definitivă, dată cu citarea părților, încheiere
care este executorie.
Reținem și faptul că penalitatea astfel fixată va
putea fi înlăturată ori redusă, pe calea
contestației la executare, dacă debitorul
execută obligația prevăzută în titlul executoriu
și dovedește existența unor motive temeinice
execută obligația prevăzută în titlul executoriu
și dovedește existența unor motive temeinice
care au justificat întârzierea executării.
Cum se procedează - conform legii - în cazul
în care minorul dorește să meargă la
părintele creditor, dar celălalt părinte
(părintele debitor) se opune?
În cazul în care debitorul (părintele debitor) nu
își îndeplinește obligația sa (de a preda
celuilalte părinte copilul în vederea stabilirii
domiciliului minorului, de a-i permite părintelui
creditor de a avea legături personale cu minorul
conform hotărârii judecătorești etc) în termenul
prevăzut la art. 912 alin. (1) din Cod procedură
civilă1, precum și atunci când debitorul este de
rea-credință și ascunde minorul, executorul
judecătoresc va consemna acest fapt și va
sesiza de îndată parchetul de pe lângă instanța
de executare în vederea începerii urmăririi
penale, pentru săvârșirea infracțiunii de
nerespectare a hotărârii judecătorești.
1. Art. 912 alin. (1) din Cod procedură civilă: Dacă
debitorul nu își îndeplinește obligația, penalitatea stabilită
de instanță potrivit art. 906 va curge până la momentul
executării, dar nu mai mult de 3 luni de la comunicarea
încheierii prevăzute la art. 906 alin. (2).
Mădălina
Moceanu:
Specialist cu o
experienţă de
peste 17 ani în
domeniul
dreptului.
12
Dacă este să ne luăm strict după conţinutul
Codului civil din 1818 (Codul Caragea),
pedeapsa cu moartea, ocna sau bătaia
publică erau sancţiunile de bază la care se
apela destul de des pentru a se face
dreptate. Haideţi să aruncăm o privire în
istorie, dintr-un “unghi” legislativ, plin de
informaţii interesante.
Criminalii. Uciderea era pedepsită cu ucidere
în cazul premeditării acesteia. Dacă omorul era
“necugetat”, atunci se aplicau următoarele
reguli:
“1. Cine va omorî apărându-și viața de
primejdie, nevinovat este;
2. Cine fiind copil, mic, sau nebun, sau zmintit
la minte, va omorî, nevinovat este;
3. Cine asvârlind cevaș cu nebăgare de seamă
va omorî, să răscumpere cu bani omorul, de la
rudele celui omorît;
4. Cine din beție va omorî, de va fi sărac să se
bată, și să se osândească la surghiunie de trei
ani, iar de va fi bogat să răscumpere cu bani
omorul dela rudele omorîtorului și iarăș să se
orânduiască la surghiunie asemenea;
ani, iar de va fi bogat să răscumpere cu bani
omorul dela rudele omorîtorului și iarăș să se
orânduiască la surghiunie asemenea;
5. Care la mânie lovind va omorî, de va fi lovit
cu armă, și tăind, sau săgetând, sau împugând,
sau înpușcând va omorî, să se omoare; iar de
nu va lovi cu armă și va omorî, să se
pedepsească ca ucigașul din beție.”
Tâlharii. Conform definiţiei, erau tâlhari cei
care “înarmați ies înaintea oamenilor sau îi
pândesc la drumuri, sau năvălesc la locașurile
lor, și'i jefuesc și'i despoaie”.
La capitolul pedepse, lucrurile stăteau astfel –
cei prinşi erau ucişi, lucrurile găsite asupra lor
erau înapoiate proprietarilor de drept iar
persoanele care îi ascundeau erau
condamnate la ocnă timp de 5 ani.
Interesant este ce se întâmpla cu lucrurile
furate şi apoi vândute de tâlhari. Atunci când se
lua urma bunurilor, existau două variante:
cumpărătorul ştiuse că vânzătorul era un
tâlhar sau că lucrurile erau furate, caz
Cum erau pedepsiţi infractorii
în România secolului XIX?
13
tâlhar sau că lucrurile erau furate, caz în care
pierdea bunurile ce erau returnate
proprietarului de drept;
cumpărătorul nu ştiuse că vânzătorul era un
tâlhar / că lucrurile erau furate, caz în care
proprietarul de drept trebuia să plătească
cumpărătorului jumătate din preţul tranzacţiei
pentru a le lua înapoi iar cei doi să se
“despăgubească din averea tâlharului (de va
avea ceva) luând adică stăpânul lucrurilor
jumătatea prețurilor ce a dat și cumpărătorul
jumătatea ce a pierdut.”
Hoţii. Hoţul care fura de la “om particular” era
bătut în târg, trebuia să plătească ce a luat şi
era închis la puşcărie un an. Dacă recidiva şi
era prins a doua oară, mai primea încă o bătaie
publică, la care se adăugau cinci ani de ocnă.
În ceea ce priveşte furtul de lucruri sfinte din
biserici, de lucruri domneşti ori publice,
sancţiunea este oarecum interpretabilă – “să se
osândească ca și cel ce fură dela particulari,
dar mai strașnic”. Să înţelegem că bătaia era
mai straşnică?
Plastografii. În acest caz vorbim despre
falsificare de semnături, peceţi, scrisori ori alte
documente (integrală sau parţială), iar
pedepsele erau distincte:
“2. Câți fac iscălitura domnească, sau pecetea,
să li se taie mâna; câți dreg cuvinte, ori sloviri,
ori slove, ori numere, ori veleat, ori lună, ori zi,
din scrisori domnești să se osândească la ocnă
în soroc de cinci ani.
3. Câți fac zapise mincinoase, de datorii
particulare, să plătească îndoit de ceiace era
să câștige cu zapisul cel mincinos.
4. Iar câți vor arăta cărți mincinoase prin
neștiință, și se va dovedi că nu le-au știut de
mincinoase, aceia sunt nevinovați.”
Încheiem incursiunea în istorie cu pedeapsa
dată martorilor mincinoşi – bătaia standard
prin târg şi notarea acestora în condicile
judecătorilor.
Întorcându-ne în zilele noastre, potrivit Codului
penal, omorul se pedepsește cu închisoarea de
la 10 la 20 de ani (de la 15 la 25 de ani, în
cazul omorului calificat), pedepsele pentru furt
diferă în funcţie de împrejurări şi bunurile
sustrase (cel mai mult acordându-se de la 3 la
10 ani de închisoare), iar pentru falsul în
înscrisuri infractorul va primi o pedeapsă cu
închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
14
Probabil cei mai mulţi dintre voi deja ştiu că
începând cu drepturile aferente lunii
septembrie, indemnizaţia lunară pentru
creşterea copilului a fost plafonată la 8.500
de lei. Însă ştiaţi şi că aceasta nu este
singura modificare legislativă apărută? Să
vedem, aşadar, ce s-a mai schimbat în
materie.
■ Reglementarea modificată priveşte
stimulentul de inserţie care se acordă
persoanelor ce obţin venituri supuse
impozitului: venituri din salarii şi asimilate
salariilor, din activităţi independente şi din
activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,
venituri care reprezintă valoarea obţinută după
aplicarea cotei de impozitare asupra venitului
impozabil stabilit conform legii, corespunzător
fiecărei categorii de venit.
Stimulentul de inserţie, în cuantum lunar de
50% din cuantumul minim al indemnizaţiei
lunare pentru creşterea copilului, se acordă
persoanelor care, în perioada în care sunt
impozitului.
Modificările recente prevăd că pentru
îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru
creşterea copilului obţin venituri supuse
impozitului.
Modificările recente prevăd că pentru
persoanele care obţin venituri supuse
impozitului, cu cel puţin 60 de zile înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap,
stimulentul de inserţie se acordă astfel:
până la împlinirea de către copil a vârstei de
3 ani;
până la împlinirea de către copil a vârstei
de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a
beneficia în această perioadă de concediu
pentru îngrijirea copilului până la vârsta de
7 ani şi indemnizaţia lunară pe perioada
acestui concediu, egală cu cuantumul minim
al indemnizației lunare (cea care reprezintă
85% din media veniturilor nete realizate în
ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei
naşterii copilului şi care nu poate fi mai mică de
85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară
garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei).
Indemnizaţia pentru creşterea
copilului şi stimulentul de
inserţie, din septembrie 2017
de Eugen Staicu
15
garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei).
■ Drepturile reprezentând indemnizaţii și
stimulent de inserţie se stabilesc, potrivit OUG
nr. 111/2010, astfel:
a) începând cu ziua următoare celei în care
încetează, conform legii, concediul de
maternitate, dacă cererea este depusă în
termen de 60 de zile lucrătoare de la acea
dată;
b) începând cu data naşterii copilului, dacă
cererea este depusă în termen de 60 de zile
lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor
care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii,
pentru acordarea concediului de maternitate şi
a indemnizaţiei aferente;
c) începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei,
plasamentului sau încredinţării, dacă cererea
este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare
de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-
au instituit măsurile de protecţie a copilului;
d) de la data depunerii cererii, pentru toate
celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care
cererea a fost depusă peste termenele
prevăzute la lit. a)-c).
Un text nou inserat în reglementarea de bază
dispune că prevederile de la lit. d) se aplică şi
în situaţia în care se solicită stimulentul de
inserţie pentru persoanele care obţin venituri
supuse impozitului, cu cel puţin 60 de zile
înainte de împlinirea de către copil a vârstei de
2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu
handicap.
■ Dreptul la stimulentul de inserţie încetează
cu ziua următoare celei în care copilul a împlinit
vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copilului cu handicap, cu excepţia situaţiei în
vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul
copilului cu handicap, cu excepţia situaţiei în
care există dreptul la stimulentul de inserţie
pentru persoanele care obţin venituri supuse
impozitului, cu cel puţin 60 de zile înainte de
împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani,
respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap.
Această situaţie fiind astfel modificată de
Executiv, celelalte situaţii rămân neschimbate,
respectiv încetarea dreptului la stimulentul de
inserţie când beneficiarul nu mai realizează
venituri supuse impozitului şi nici nu se află în
concediul pentru creșterea copilului sau dacă a
avut loc decesul copilului.
■ Nu uitaţi! Prevederile referitoare la
cuantumul şi plafonul indemnizaţiei pentru
creşterea copilului, modificate prin Ordonanţa
de urgenţă nr. 55/2017, se aplică începând cu
drepturile aferente lunii septembrie 2017.
16
Top modificări
legislative (august - septembrie 2017)
1. Cererea pentru restituirea taxelor auto
(ordin)
Modelul de cerere pentru restituirea taxelor auto
a fost cel mai citit subiect al lunii precedente,
mai exact ne referim la Ordinul nr. 1144/2017
pentru aprobarea modelului de cerere privind
restituirea sumelor pentru:
taxa specială pentru autoturisme și
autovehicule;
taxa pe poluare pentru autovehicule;
taxa pentru emisiile poluante provenite de la
autovehicule;
timbrul de mediu pentru autovehicule.
Cei care vor restituirea sumelor au la dispoziție
un an pentru a îndeplini procedurile necesare,
termenul pentru depunerea dosarelor la ANAF
fiind de 31 august 2018. Aceste dosare trebuie
să cuprindă, pe lângă cererea tip de restituire a
taxei auto, și documentul care dovedește ca a
fost achitată taxa (copie original), precum și
copii ale certificatului de înmatriculare și a cărții
de identitate a vehiculului.
Returnarea taxelor va fi valabilă pentru toate
formele taxei auto, introduse de Guvern de-a
lungul anilor:
formele taxei auto, introduse de Guvern de-a
lungul anilor:
pentru taxa specială pentru autoturisme și
autovehicule, taxa pe poluare pentru
autovehicule, taxa pentru emisiile poluante
provenite de la autovehicule - în perioada 1
ianuarie 2018-31 decembrie 2018;
pentru timbrul de mediu pentru autovehicul -
în perioada 1 septembrie 2018-31 martie 2019.
Statul va achita o dobândă de 0.02% pe zi
pentru perioada cuprinsă între data plății taxei și
data restituirii.
2. Plata defalcată a TVA (ordonanţă)
Al doilea material aflat în topul nostru este cel
care dă explicați detaliate despre reglementarea
plății defalcate a TVA, așa numitul “split TVA”.
Dintre cele mai importante prevederi ale OG nr.
23/2017 reţinem faptul că acest sistem este
obligatoriu începând cu 1 ianuarie 2018, însă în
perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017,
sistemul se aplică opțional de către persoanele
ce au obligația aplicării plății defalcate a TVA,
caz în care se acordă o serie de facilităţi.
de Traian Dobre
17
În conturile de TVA, deschise la unităţile
Trezoreriei Statului sau la bănci, se vor încasa
sumele provenind din:
TVA aferentă vânzărilor de bunuri/prestărilor
de servicii;
depunerile de TVA pentru vânzările încasate
cu numerar sau prin cardul bancar;
transferurile din alte conturi de TVA;
transferuri din contul curent deschis fie la
aceeași instituție bancară, fie la trezorerie;
sume încasate ca urmare a unor corecții în
urma unor erori materiale;
sume reprezentând transferul de TVA între
membrii grupului fiscal unic;
sume încasate ca urmare a corectării
facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de
impozitare a TVA.
3. Suspendarea înmatriculării (ordonanţă)
Recentele prevederi privind suspendarea
înmatriculării și procedurile obligatorii pentru
noii proprietari de mașini, publicate după
modificarea lor în Codul rutier, au fost printre
cele mai căutate subiecte.
Suspendarea înmatriculării vehiculelor,
introdusă prin OG nr. 14/2017, a intrat în
vigoare din 2 septembrie, dar prevederile se vor
aplica din 20 mai 2018. Operațiunea constă în
interzicerea temporară a dreptului de a pune în
circulație și a utiliza un vehicul pe drumul public,
atâta timp cât înmatricularea este suspendată.
Noua noțiune se aplică dacă se constată că un
autoturism circulă fără să fi făcut Inspecţia
Tehnică Periodică sau dacă circulă cu ITP
expirat. Suspendarea încetează dacă vehiculul
trece de o nouă inspecție periodică.
expirat. Suspendarea încetează dacă vehiculul
trece de o nouă inspecție periodică.
Al doilea caz în care se poate aplica
suspendarea înmatriculării este cel în care se
cumpără o mașină, iar noul proprietar nu solicită
transcrierea transmiterii dreptului de proprietate
în termen de 90 de zile de la data dobândirii
dreptului de proprietate asupra vehiculului.
Constatarea deficiențelor vehiculelor, dar și
verificările privind starea tehnică a mașinilor
care circulă pe drumurile publice, se vor face de
către poliția rutieră, care va da amenzi și pentru
noua sancțiune – conducerea unui autovehicul
a cărui înmatriculare este suspendată. Această
neregulă este încadrată în clasa a IV-a de
sancțiuni, de la 9 la 20 puncte-amendă.
4. Plata contribuţiilor pentru contractele
parţiale de muncă (ordonanţă)
Un alt articol aflat în top Legestart.ro a fost cel
legat de plata contribuției la asigurările sociale
în cazul contractelor parțiale de muncă. Prin OG
nr. 4/2017 s-a stabilit că în cazul acestor tipuri
de contracte, începând cu luna august,
angajatorii vor calcula plata contribuției la pensii
și sănătate la o bază egală cu
18
desfășoară profesii libere; metodele de
efectuare a inspecției; reguli privind verificarea
persoanelor fizice; sechestrarea bunurilor; noi
sancțiuni și contravenții.
Pentru fiecare modificare în parte, articolul
analizează situații concrete, astfel încât noile
prevederi să poată fi înțelese și aplicate corect.
De exemplu, printre numeroasele schimbări
aduse, una privește sancționarea celor care nu
respectă două noi prevederi din Codul de
procedură fiscală:
dacă un contribuabil solicită suspendarea
executării silite motivând depunerea unei
garanții bancare/scrisori de asigurare și nu
reușește această depunere în termenul de 40
zile reglementat, va fi sancționat
contravențional. Sancțiunea este amendă de la
2.500 la 5.000 lei pentru contribuabilii mari și
mijlocii și de la 500 lei la 1.000 lei pentru
contribuabilii mici și persoane fizice;
cetățenii români ce intenționează să se
deplaseze în străinătate pentru o perioadă mai
mare de 183 zile au obligația să anunțe organul
fiscal cu minim 30 zile anterior plecării. Scopul
este stabilirea rezidenței fiscale, iar procedura
se realizează prin depunerea la ANAF a
chestionarului de stabilire a rezidenței fiscale. în
cazul în care aceste persoane nu depun
chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale, vor
fi amendați contravențional cu amendă de la 50
lei la 100 lei.
Aceeași contravenție se aplică și persoanelor
străine ce intenționează să rămână pe teritoriul
României mai mult de 183 zile fără să depună
chestionarul de stabilire a rezidenței fiscale.
și sănătate la o bază egală cu valoarea
salariului minim brut garantat în plată, când
salariații realizează venituri salariale brute într-o
sumă mai mică decât salariul minim brut.
Astfel, majorarea bazei de calcul se aplică doar
pentru cheltuiala angajatorului și nu pentru
contribuția individuală a salariatului. Excepție
fac anumite categorii: pensionarii, persoanele
cu dizabilități, elevii și studenți de până la 26 de
ani, ucenicii, care au contracte cu timp de
muncă parțial, iar veniturile realizate depășesc
salariul minim brut pe țară.
5. Modificări la Codul de procedura fiscală
(ordonanţă)
Ordonanţa nr. 30/2017 a modificat, la începutul
acestei luni, Codul de procedură fiscală.
Articolul nostru pe care îl puteţi accesa cu un
click pe titlul de mai sus analizează toate aceste
schimbări, din mai multe domenii, printre care
se află: administrarea creanțelor fiscale
desfășurate de instituții publice, altele decât
organele fiscale; răspunderea pentru plata
obligațiilor fiscale de către persoanele ce
jhgjhgjgj
19
MODELE / FORMULARE
CERERE DE RESTITUIRE A UNOR BUNURI
DOMNULE PREȘEDINTE (sau PRIM PROCUROR),
Subsemnatul(a) . . . . . . . . . . ., domiciliat(ă) în . . . . . ., parte vătămată în procesul penal privitor
pe învinuitul(a) sau inculpatul(a) . . . . ., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt în
dauna mea, vă rog a dispune
SĂ MI SE RESTITUIE BUNURILE MOBILE CE MI-AU FOST FURATE,
care au fost ridicate de la domiciliul făptuitorului și se află în păstrare la organul de urmărire
penală, întrucât îmi sunt necesare. Este vorba de următoarele bunuri . . . . . . . . . . . . . . .
Restituirea acestor bunuri nu împiedică aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Îmi iau obligația ca aceste bunuri să le păstrez până la soluționarea definitivă a cauzei și în caz
de nevoie să le prezint organului de cercetare penală sau instanței de judecată.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 255 Cod procedură penală.
Data depunerii Semnătura,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
DOMNULUI PREȘEDINTE (sau PRIM PROCUROR) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
JUDECĂTORIA, TRIBUNALUL sau CURTEA DE APEL . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
(sau PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA,
TRIBUNALUL sau CURTEA DE APEL) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
20
Încă nu te-ai abonat la canalul de Youtube Legestart?
Nu mai pierde timpul – ţine pasul cu tehnologia şi informaţia!
Tot ce trebuie să ştii din legislaţie, util, scurt şi la obiect, într -o formă de
prezentare vizuală unică!
21
www.legestart.ro
www.facebook.com/LegeStart.ro/