8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 1/74
N VOR ST
P RINT L
LEOP
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 2/74
VOR ST E
P RINTELE LEOP
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 3/74
NE VOR ST
P RINTELE CLEOP
Carte n parf r a e ll b l n e u v n t re
I P S TEOFAN
Mitropol itul Moldovei ucov n
E I T lJR M N sT IR Sl l i s T RI
2
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 4/74
Rcfercntf
Pro Prof. Dr. Gheo rghe Petr aru
Pr . Lcct. Dr. Mihai Vizitiu
Ilescricrea CI P a Bibliolccii Nationale a Remdniei
Nc vc rbeste parintclc Cleopa sub ingriji rea arhim.
loanichie Balan. - Roman: Editura EpiscopieiRomanului s Hustler 1995
Vol. 18. - Vanatori-Ncam]: Manastirea Slhasrrla,
20 12. -
ISBN 978-606-8217-09-3
I. loanichic Balan, arhiruandrit (ed.)
281.95(047.53)
CUVANT
LA iNCEP UTUL POST ULUI M RE
Cand au fost alungati stramoslt nostri din rai,
Durnnezeu a pus heruvimi cu sabie de foe sa nu se
mai apropie nirneni, nici sa mai intre om inapoi in rai.
lar dam Eva au plans nemdngdiatl multa vrcme :
..Doamnc, am gresit Da-ne voie inapoi in rail Sa
venim inapo i in raiul desfatarii eel prcadulcc
preasfant . Si ar fi vrut sa pJanga mai mult, li-a seos
din atata desfarare. din atata frurnuse te, d in arata
dulceata lumina. sl i-a aruneat pc parmim Dumnezeu
pentru calcarea poruneii Lui, dar s-a ararat arhanghe
lui Uriil din ccr, unul din cei saptc arhangheli, Ie-a
spus:
- Adame si Eva, de cc plangeti?
- Doamne, pliingcm d am suparut pc Ziditorul
nostru Dumnezeu si iata ne-a dat in accasta vale a
plange rii si a ispitirii , pc aeest pamanl pustiu.
Si atunci arhanghelul Uriil le-a spus:
- Nu mai plangejl. Adame, ia pc sotia ta Eva,
upucati vade sapa t parnantul, sa vii cunoastcti unii pc
ulti i sa nasteti eopii, ell Dumnczcu nu va mai baga
in rai p
a la plinirea vrcmii. Dumnczcu cste prea
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 5/74
drcpt si, pcntru en a\i ascultat pc satuna sl a\i cal cat
porunca Lui, v-a dat canon pc acest pamant. tnsa la
plinirca vremii. prin noul Adam care va vcni in JUInc
voi Yeti intra in rai pentru vcsnicie. De acum
IU3\ i vc1 de o grija. ca in rai nu intrati asa de curdnd.
Si au trecut de atunci pana la vcnirca nou lui
Adam, l isus IIristos, 5.508 ani, di t a stat tot ncamul
omencsc in iad. Marc ie Vasile, in al patrulca cuvdrn
pcnt ru rai. zice asa: ..Care a fost pricina plangerii lui
Adam a izgonirii? A fost calcarea poruncii postu
lui , C:1 i-a spus Durnnezcu: Din tott pa mii raiului vei
mdnca jar din pomul cunostintei binelui st a rautui
<; nil mamin ei. cil in orice zi vei man ca. ell moarte
vei muri. Dcci numai pentru ca nu au postit Adam si
Eva nu de toatc bunatatilc raiului, ci numai de pomul
accla. i-a izgonit Dumnezeu din rai pc pamaru ...l'cntru ca n-am postit. zice Marele Vasile, am iesit
din rai. postirn, zlcc. noi , ea sa in tr am in rai .
in locul postului cclu i di n rai, Biserica lui
Hristos. care estc mircasa lui ll ristos trupul lui
Ilristos. a pus in cursul anului patru posturi. apo i
micrcu rea si vinerca, :;;i lunea pentru crestinii buni. sl
alte posturi r:induite de Biserica. Noi, dace am fi stat 0
zi in rai, sa vcdcrn cat e de frumos acolo. am fi plans
i no i o suta de ani, ca am ca lcar porunca postului.
Dar fiiud ca n-arn stat, ci prin credintii umbldm nu
prin vedere cum zice ma rcle apostcl Pave l. de accea
nu st im cata fcrici rc sl dta. bucurie cstc aco lo.
Acolo. cum zice Sm nta Scripluru, p ornirile
raul ilor vese/esc cera en Illi Dlimnezeu. Raurilc
Duhului Scant au f1\cut din rai num itlll Gan Ede n.
7
udica dc sfatarea lui Durnnczcu eea vcsnlca ell tiii Lui,
ingeri oameni ca re nu poate fi euprins : nici de
minte, nici de limba de om, pentru ea : sc poves
rcasca. Asadar Dumnezeu. in iubirea lui de oamcni
cca ncmarginita, a st int ncput inta omului sl. ea un
rata prcabun ee z ice? ..Am sa-i trimit odatu un
lzbavitor neamu lui omcncsc sl Accla 0 sa-l lnvete pc
om rea te porunei le Mele am ill Ie pu n post ; si
fiindca n-au postit. i-am scos din rai st. daca vor posti,
am sa-i bag in rai .
Dcci noi sa ne aduccm amin te c pos tul. care e
randuit pentru noi. este prea uso r de bueuriile
care ne astcapta acolo, Si nu numai postul. toata
ostcncala faptei bune est e prea midi fa p de hucuriile
raiulu i care ne asteapta acolo. Cc zice marelc Apostol
Pavel? Nit sunt vr nice pdtimirile vremii de ocum
pentru slova aceea ce va sa se descopere JO a
ceruri
Dc am posti noi 0 mie de ani. de am pmimi de 0
mie de ori martiriu pentru Hristos, de am face toate
faptclc bu ne si toatc porunci lc lui Hristos mii de ani,
nu suntem vrcdnici sa petrecem 0 zi ecole. atatafrumusctc bucurie e acolo. Dar pcntru en mcrgem in
viata aceasta prin credinta nu prin vcdcrc. :;;i
crcdinta noastra cst c sl b nu ponte sa-s dca seamu
cc estc ucolo. cc bucuric. cc sla va. cc mfingfiicrc.
Acolo Ilorile pururca in llorcsc niciodata nu sc
ma i vcs tcjesc. Acolo cstc buna alcatuirc a cclor pat ru
stihii. Acolo nu cstc vallt, nu cstc ger peste m:1sura, nu
es tc pcste masur , nl cs tc ner otravitor. Atata
po trivirc cs te in cele patru stihii aco lo, spune Marcie
N VOR ST,
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 6/74
si inca nc luptarn cu putcri lc raului. eu pat imile
trupcsn. eu diavolii, eu mintea si eu difcrite ispitc.
pana cdnd, eu darul lui Hrtstos. vom ajungc aco lo. Si
in Iupta usta dubovniccasca pc care trcbuie sil 0
ducem. de marc folos ne este postul. Postul
rugaciunea, ajutat de milostcnic. sunt ccle trci fapte
bune in ehipul Sfintei Treimi. postul milostcnia
sum aripile rugaciunii, cum arata Sfintii Poirin\i. 0
due pc ea lnaintca lui umnczcu.
Am sosit aeum in pragu l Postului Marc. Biserica
lui Ilris tos din primcle veacuri a pus lip ic, adica 0
nlnduiula in Hiscrica, cum sa faccm noi in saptamana
Intfii in tot Postul arc in saptamdna s fintelor
patimi pan la prcalurninata in viere. in tipic se rie cain saptamdna int:ii s: se dea masa micrcuri seara
vineri scam. dupa cc se face Liturghi a Sfantului
Grigoric Dialogul , a darurilor mai inaintc s fi ntite.
Dar. spune in tipic. cine vrea sa postcasca p:ina vineri.
sa lin< pana vincri. asa mai dcpartc.
Postul insa. nu cstc toata fapta buna. Postul cstc
o uncaltg eu care lucram la fapta buna, Rug: e iunca
cstc alta. mi lostenia este alta. Numai dragostca cstc
lcgatura desavarsita. in ca se euprinde toata tilosofia
faptei bune. Dragostea de umnezcu de aprocpclc.
Postul cstc masura t pcntru ficcarc. Marcie
Vas ile zice di ee l mai bun drcptar pcntru a posti
cineva cstc ea masoarc omul puterca sa fireasca.
ar masura infranarii . z iee cl. sa se ia dura ltlasu ra
puterii trupului. Unul c tare l I 1 a poutc posti 0
silp t lmina foartc Altul abia poate posti 0 zi
roar
tc greu. Unul sc nce:ij
c sa tina0
zi de pos t. ii
NE VOR E TE
Vasile. Incat numai aerul curentii din rai atata viata
ata ta bueurie aduc suflctclor. tncat Ii se par lor
ucolo 0 mic de ani numai ca 0 zi. asa de usor treec
timpul aeolo. Aeolo canrarilc ingerilor si ale
hcruvimilor si ale seratimilor sl ale pasari lor raiului.
care nu au niclodatn in veaeu l veacului numar. si
forme c lor. care sunt ncgraitc. si Iloarca aripilor lor c
privita eu mu lt dor de toate. ca acclca sunt plinc de
Duhul lui Dumnezeu cdnta neincetat lauda pc
Dumnczcu ffira de odihna. Am scris eu undcva, in
nistc vcrsuri. dcsprc cle, dupa Usa pocaintei
Acolo atata bucurie duhovnlccasca cste s utdtea
trcpte de fericire sunt, indi t eel care c pc trcapta ccu
mai de jo s se pare ca estc eel mai fcricit om din
ceruri. Omului oricate bueurii i-ai aduee aiei nu-i po\i
saturn inima lui. Ori ce i-ai da nu este multurnit
mai cauta ccva . pcntru en nu c patria
noasira a id nu poate niei 0 bueurie de sub cer sa ne
umple inima noastra, ei numai atunci vom fi lrnpliniti
cdnd. cum ziee Scriptura, siitura ma vai cdnd mi se va
arato slam Ta. Nu mai poate dori inima noastra in
vcci nimic. nu mai poate naluc i mintca noestra nimie
mai mult oriee simtire din cele einci nu mal poatc
sa cuprinda mai mult, nici nu se pricepc. atunci cdnd a
intrat in ferieirea eea vesnica.
Dar noi suntern inca in lupta. Biscrica lui
li ristos sc impanc in doua. Estc Biscrica cea
biru itoarc din ccruri , care a biruit. eu daru l lui
Dumn czcu. putcri le rau lui aeola se
i i n \ u i in vecii vcc ilor. mai estc Biscr iea
lupt
toarc de pc pamanl . ai d irei membri suntcm noi
P RINT L C L E O P A 9
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 7/74
vine grell. Altul tine tre i ltul tin e cinci altu1 0
saptamana. Sunt multi de aici care au Incercat 0
SapIa mana de post si Ii s-a parol user . Dar dad ornul
nu are darnI acesta sl puterca aceasta sl el line 0 zi
are ostencala pentru ziua aceea el are plata ea si eel
ce tine o saptamana. Dc aceea ell toatc d i tipicul
spune ell in saptamana Intdi sa sc dca masa num ai
micrcuri seara vineri seara iosa este acolo 0 notija:
lar pentru cci batrani si sJabi care nu pot. sa Ii se dea
dite 0 bucata de paine sl apa seara in fiecarc zi.
Oeci asa va fi pcntru toil: cine arc sl i poata 0 sa
tina tre i zile cine vrea. cinc i Domnul stie pc fiecare
si asezarca fiecaruia. Iar cine nu se va duce la
chelar ia m n stirii si ii va da chelarul 0 bucata de
paine si un pah r ell apa calda. s se rccomanda la
post. Asa e dupf Sflmi l Par inlL nu trebuie sa li silim
pc tuti dcoporrtva. cil nu pol toil la rei zice Sfantul
Marcu Ascctu l: .Cata dcoscbire are arama de fier
lieru l de gateje adica de vreaseur i atata dcosebire
este intre un trup altul . Un ul c t re ca fieru l altul
e slab ca vrcascurile cc lc uscatc nu po t sa fie tot l la
acccasl rnasur .Cat sc va si li omul din dragostea lui ma re plata
are . ca Dumnczeu este drept vcdc osteneala
fiecaruia. um i Oumnczcu stle pc ficcarc cat poa te
sa faca Iapta buna si cat vrea. Ca mu lti se lasa pe
tanjala: ..Pot eu mai mu ll sa fae dar a las pc tiinj la
nu vreall . Ei. la Oumnezeu este drcptate. Va plati
accl uia care sc t va raspIati lieearuia dupa
faptele lui. Dumnezcu nu caula la haine la barbilc
noastre la uniforma noustra EI caUla la inima. El in
ziua j udcc ti i nu sc va uita ca ai fost arhiereu ca ai
fos t stare r di ai fost prcot ca ai fest duhovnic ca ai
fost calugar. ca ai fest mirean. EI stie ccrceteaza
inimile tuturor sl flecaruia ii va rasp lat l dupa
ostenea la ell care s-a osten it in viata de aici.
v reau sa va spun un lueru tinet i minte ce auziti .
Pornind acum la noianul postului de saptc saptamani.
sa avctt in vedere en postul nu cste numai de mancare.Postul arc doua parti 0 parte este partea postul ui
trupcse - sa nu mancam - si alta cste a p5f\ ii
ncv zutc a sufletului postu l duhovnlccsc. Ce folos
deca pantccclc meu va f go l de mancarc iar min tea
mea va f pl ina de g nduri spurcate inima rnea va f
pi ina de ura asupra trate lui sau de zav istie sau de
rautate sau eu tincrea de minte a raului. sou eu
do rinta de razbunare? Dcgeaba postese atunc i ca auzi
ce ziec Isaia Prooroeul: Nitacest post am ales ell, zice
Domnul... co de (t-at strdmba ca llt1 cere grumazul
tau si de ai asteme sub tine sac si cenusii. nici acestpost nu I-am primit Eli, zice Domnul, ci dezleagd
nedreptdtile tale, adapd pe eel insetat, primeste pe eel
strain in coso fa. diipaine celui fldmd
ndsi celelalte ... i venit s ne Intrebdm. zice Domnul, de vor
piicatele voastre ca mohordciunea, ca ziipada Ie vot
albi. iar de VOl ca roseola . co Idna Ie voi albi sice lela lte.
Ai auzit? Cere Dumnezcu odara eu postu l
trupcsc pc eel duhovnicese. Oaeil nu va posti limba
noastni de clcvetiri de vorb irc de rau de g lume de
rasuri dudi nu l posti ochii de a privi cdc
rele eu patima dadi nu va post i o
i urec heaIl
oastra sa
RINTEL E C LEO PE VOR BES TE0
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 8/74
nu auda desertaciuni. daca nu va posti mana noastra
sa nu 0 intindcm la lucruri ncdrepte sl la furat sau la
iscalit ceva zapise sau acte nedrepte impotriva frate
lui, dace nu va posti si piciorul sa nu-l duccrn unde nu
trebuie sl sa mearga in ealea poruncilor lui ll ristos,
dad nu vorn simti ell toatc simtirile noastrc ell
inima ell mintea, postul nostru eel trupcsc prea
putin foloseste, dace nu aproape deloc.
Deci para lel ell postul trupesc trcbuic sa meargf
si postul duhovniccsc . N-avem prctentii s ziccrn di
suntem nici in una, nici in alta, dar cdte
putin, cate putin postind trupeste, sa ne Invatam sa
postim duhovniccstc. Auzi ce spune Sfantul Tcodor
Studitul: C i te putin, cdte putin sc lmbogatcstc cincva
sl la cele trupesti la ccle duhovniccsti .
Tipicul Sf intilor Pi irinli arata ca saptamana
accasta nu se mnnanca, dar nici nu se vorbcstc. Taceresa fie in biserica sl spun aceasta pcntru crcdinciosii
veniti aici, dcoarccc avem un numar de crc stini
veniti la rugaciune. Sa paziti tacerea, sa ascultati eu
marc atentie. ca sunt atatea invataturi sl atatea cantar
frumoase ea niciodata acum in biserica. Daca ti-esomn in biseridi. nu c nici un pacat. Du-te lnccnsor
afare. spala-te cu apa rcec, fa cdteva inchinaciuni . iar
daca csti prea obosit. du-te acasa la camera st tcodihncste, ca nu-i pacat. Dar ca sa sta i in blsc rica sl sa
vorbesti sau sa glurnesti sau sa faci alrccva, impiedici
linistea celortalti sl nu e binc deloe.
Veli sta aici 0 zi-doua, cal are sa ingaduic
adminislratia manast ir ii, sau p rn miercuri, care vor
voL i i
yin dupa accca allii altii nu mai sunl
cumcrc. Dar totusi. pcntru accstia care ali venit, vapropuncm sa intrati in randuiala manastirii, adlca
rncrgeti la toatd praviJa, iar daca sunteti oboslti stati
acasa; sa avcti cate a carte de eitit sau sa va odihniti si
sa va rugati si acolo, cand nu sc poatc in biscrica.La fel calugadi. cum au iesit din biserica, sa nu
stea de verba pe eerdaeuri. Fiecare la chilia lui, incuie
chi lia, or i sa sc odihncasca. ori sa citeasca la Psaltire,
ori sa se roage, ficearc sa pazeesca Iinistea saptarna
nala. Se va pune molifla de spovedanie marti joi
dimineata dupa acati st si atunci (iecare e dator sa sc
duca In duhovnicul lui sa so marturi seasca. Aici rna
refer mai mult la soborul manastirii. care vor sa sc im
r r t ~ c s c unii miercuri, altii vineri, iar altii sambata.lata ce mai trebuie sa avcm in vedere. Asa e
trudit iu rnanastirii accstcia sl asa ne spunca noua
bdtrfinul stare] cu care am inccput aici viata caluga
rcasca, Parintele loanichie Moroi . E foarte bine ea de
13 inccputul postu lui parintii si fratii sa-si ia de la
biblioteca 0 carte de studiat. Asa ne-a lnvatet batranul
starct: .,Mai, luatl-va 0 carte in Postul acesta Marc,
cand vii de la ascultare sau ai oleaca de vreme, clteste
de aici, punc zaloaga mai incolo, ca la Past sa 0
termini .
Omu l, fiind acum postit in rugaciunc mai
multa. 0 studiaza si ii ramdne ceva in inima lui, ca din
citirea Sfintelor Scripturi se dcstcapta foarte mult
inirna calugarilor a crestinilor sprc lupta cea duhov
nlccasca. De cst t tu lburat nu poti sa te rog i in chilic,
Sfiintu l Isaac Sirul zicc: Cfmd tulburat in milltca
ta, 0 monahu lc, mai mull eu cilirea cartilor sa le
13ARINTELE LEOPE VORBE TE
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 9/74
Pc langa accasta. pc langa citirc si rugaciunc,
cs tc sfan ta asc ultare. Sa un lucru, la Sfantu l loan
xcnrarul zice aeo lo pcntru ascultator, cuvantul 4 :
..Dcschidc mintea noilor lncepatori, care au int rat in
nscultarc , 'le i gas i acolo dorinta de pustic, ravna depost peste masura, dorinta de dcscoperiri dumneze
tcsri . spunc: Cc vrea sa faca ascultatorul? Sa sara
de pc trcapta eea dint ai tocma i la cca dc sus . Ae itit
c l undc va, a gasi t di sfintii au fas t asa, cl vrca aeum
aseultarc sa ajungf la ccr. Pentru accsta zicc in
l'utcric: Can d 'lei vcdea pc eel tanar ca vrea sa se
sutc la eel', s3-1 tragi de pieioarc inapoi in jos, nu
cumva sa zboare prea repede .
Nu usa. daca ai intrat in manastirc csti inusculta rc, auz i ce spune Sfantul loan Scararul, cititi
cuvant ul 4 din Scm a ca de ce sunt carlile aici? Eu
lc-nm luat in gl uga sl m-am dus dupf oi, ca eu am fost
ciobun atatia ani. nu m-a pus nimcni sa lc iau , le-arn
luat cu sa Ie cftesc, ca stateau oile trur-o poiana sau
undcva sl se asezau Ia pascut, iar eu luam cartea
cite a m si nu le ma i uit pana ce rna voi duce in groapa.
Zice: N u cere Dumnezeu de la noii lncepatori
rugaciunc fiira raspandirc , d i au venit cativa, zlcand:
Lcp ad si uscultarc toate, ca nu rna pot ruga, ca
mintea mea se duce in toate locurile . Ca auz i ce
spune: A ingerilor este nejefu i rea, nu a noilor ince
patcri din ascultari' ' . Tu du-tc la aseultare ia
rugjiciunea aceasta: Doamnc Iisusc I Iristoasc , Fiul
lui DUl ezeu . pe mine. pacatosul . Sa u
pacatoasa , care la manastire de maici sau in
lume. Zi aceasta mereu.
14
ocupi decdt ell rugaciunca, citirea are darul de a
aduna mintea in frica lui Dumnczcu . Si odata
adunand-o, 0 pune in pozitie de rugaciunc si omul asa
se Intarestc. Sutletul se ajuta reciproc prin doua
Iucrari : prin c itirc rugaciune. Auz i co zicedumnczeiescul pari ntc Isaac Sirul: S ufle tu in
vremea citirii se lumi neaza prin rugaciune in vremea
rugaciunil so aj utoreaza prin citire .
Vreau s citesc 0 carte. Nu 0 intelcg. la s stall
la rugaciune 0 jumaratc de ceas ell toata inima.
vczi eu 0 tntcleg pc urma. Care a fa st pricina? Am
chemat pe Duhul Sfant sa rna lumineze sa Intcl cg cele
ca re au fast scr ise in duhul in care s-au seris. Sau stau
la rugaciune daca nu am ga ndur i de culoarea Irudi,
cum zice Sfantul Efrcm, rna apue sl citesc. en
gandurilc noastre, zice el, sunt ca niste ostasi care bat
razboi impotri va vrajmas ilor lmparatului. Si cum
gandurlle noastrc 'lor bate raabot Impotriva satanei
a ostlrit lui in vrcmca rugaciunii? Gandurile cclc bunc
Ie resping pc cele relc. Spunc lntelepc iunea lui
So lomon: cui pe cui se scoate Dar dace ai cit irca la
baza, tc ajuta mult in vrcm ea rugiiciunii.
Vrcau sa adun rnintca in fr ica lui Dumnczcu.
Gdndu rilc noastrc bat razboi lmpotriva ga ndurilor
re le. Ele sunt os tasi. adicii mai binc zis sunt date de
sfintelc putcri pentru a lupta lmpotriva gfindurilor
rclc. Dar daca ai citi t, [i-aduce ingerul Domnului cele
cc ai citit, cutare lucru din Scripturi sl cutarc, si cu
ace la indata poti sa aduni mintca in inima sa te rog i
lui Dumnezcu aeolo. Dcc i e de marc ncvoie
calugarului sa citeasca.
PA R I N T E L E CL EO A 15
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 10/74
Numai ca estc 0 lupta. Si care -i lupta? Uitarca.
Cc zice Sfantul Isihie Sinai tul. mare lrczvitor din
Sinai, in ilocalie Prccum apa stingc focul , usa
uitarea stinge lucrarea rugac lunit din sufletul
calugarulul . Ai uitat? Trezeste-re iar, en impotrivauitarii lupta frica lui Durnnczcu Mai, parca eram ell
ceva in minte, parca avcam 0 rugaciunc. Unde rna
a uT
Fa ascultarea ell atentie ell dragoste. dar nu
uita rugaciunea. eli dace faei numai asc ultarc Intr-o
manastire sl nu ai rugac iune , esti argat. Asa spune
Sfdntul Isaac Sirul. ee l care face trcaba multa sl n-arc
rugjiciunc, cstc exact ca cum ai stu argat 1a un boi cr.
Nic i 0 plata nu ai de la Dumnczeu. Aceasta putcai sao faei si acasa, sa faei trcaba multa. Aid ai venit sa
slujesti lui Dumnezeu eu trupul si eu sufl ctul . Pe
Marta pune -o la trcaba. ea Marta este trupul. iar Maria
sa stea la picioarcle Domnului. Marcie Vas ile spune:
..De- a pururea Inj uga accst i do i boi : Mar ta si Maria .
Marta cste trupul: rna ostcncsc la bucatarie. la trapeza,
rna due la chelaric, alerg unde e ascultarea mea. dar
sufletul sa stca la pici oarele Domnului : .,Doamne
Iisusc Hristoasc . . . . Si cdnd nu arc rugaciune. sa aiba
mncar 0 lucrarc a mintii, adica 0 cugetare duhovni
ccascn. Ca daca mintca noastra sta goa la. 0 umple
satana. Ali vazut ce zicc in Molitfelnic la rdnduiala
pentru spovedanie? a satana de-a pm ur ea cauta
rnin]i tara de grija, adica care nu sc ingrijcsc de celc
duhovnicesti.
Daca nu ii dai tu de lucru mimii, ca pr in flrea ei
e lUcuHi de Ziditoru l sa nu stca dcgcaba. arc
accasta sa izvorasca vcsnic gfulduri si bune rclc.
Daca nu ii darn noi cele bune ca macina cc gascstc
inai nte, ad ica ce le rcle . Dar nu c de vina moara ca
mac ina neghina }i nu mac ina grau. E de vina morarul
eli nu i-a dat treaba sa faca. Deci daca nu e 0
rugaci unc. sa aveti macae 0 lucrarc a minti i in ascul
tari. Nu cartire, nu judecata, nu vorbirc de rau, nu
glurna, nu ras. nu Imprilst icre, nu ganduri spurcatc.
Da-i de lucru, ca Dumnezcu c in mintea ta }i stie cc
gandcsu tu. Da-i lucrare duhovn iccasca pururea. De-a
pururea trebuie s te gandesti: Ce vorbesc eu euDumnczcu acum? .
A\i auzit ca in Pateric era un barren care staten
rnai sus de locul cc se chema Isra il. Era asa 0 pustici-au pus numele Israi l, adica loc ales. Si batranul ace la
uvea accasta lucrare: impletca la cosnttc. Ia coscrcl.
Dar nirneni nu stia lucrarca lui, nurnai atat auzcau
ccilalti care cra u cu chilia aproape: .,Oarc cc va sa
fie? . Mai lucra olcaca iarasi : ,.Oare ce va sa fie? .
Sau dadea din cap batranu l si-l auzea vreunul: ,.Cc
cste. frate? Unde suntcm acum? . Vorbea cu sine
insus i. Si zicea cel care- I auzca: .,CaIugarul ace sta
cste barnln, se vedc ca e cam ticnit la minte, vo rbcsrc
singur . Dar ce vorbca? EI imp letea Ia coserci, la
pancrc, cc facca cI acolo, iar zicca: Da rc ce va sa
fie? Oa re ce va s fie? . Din cand in cand suspina d in
adanc: Cc cstc, frate? Undc suntcm acum? .
Ai vazut? se ducca Cll rnintea prin iad, prin
ccr, la lrnpara tie, la slave drcpti lor, la moarte, la
chinurilc iadului, sc gandca cc are sa faca cl cand
va aiunge aeo lo: ,.Oare cc va sa fic ? . Si iar intrcba:
16 NE VORBE TE P RINTE LE LEOP 17
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 11/74
..Cc este, frate ? Unde suntem? . intreba pc sutletul lui
adica: ..Ne gasim noi in rugaciunc? SHIm inaintea lui
Dumnezeu acum? . A auzit satana accasta lucrare a
batrdnului, ca sc trczca ell mintea. atdta I-a ural pc
acest calugar trczvitor . ca re avea marc trezvia atentiei,Incdt a venit aicvea sl i s-a aratat de rata:
- la asculta. batranc. sa rna crezi, ell toa te ca esti
usa de treaz ell mintca pururea sta i inaintea lui
Dumnezeu ell cugetu l te lntrebi unde est i si pururca
tc gandesti la moarte la judecata la ghccna la
foeul ghccnci si la rai s la toate cc lclaltc. dar tot n-ai
sa tc mdntuiesti .
Dar batrauul . avdnd nadejd cu 1a mila lui
Dumnczcu sl la lucrarca lui de toetn clipa, i-a zis:- Aacuua. drace , ce am ski spun sl cu. Nu e
trcaba tao Ori am rna mantuiesc, or i nu m-oi
mamui, dar eu una sriu. tu ai sa fii mai dedesubt dccat
mine $i eu deasupra ta, chiar dad , m-oi duce in iad.
Si a pierit drac ul, ca a vazut cA batrdnul are
nadejde de man tuirc. Nu l-a mai vazut batranul, n-a
mai venit sa l ma i necajcasca ca nu se mamu teste.Ce vreau sa spun de aici? Ai vazut cum era vieta
sfintilor? Totdeauna sc gandeau: ..Unde suntem? Cc
fae eu acum? Ce gandesc eu acurn i i place lui
Dumnczeu? Ce ir nentloncz eu acurn ii place lui
Dumnczeu?
Tot vin fra\i din tineri la mine: ..I)arinte,
rna luplAga ndul cutarc . Gandu l te lupt :1. pcntru ca te
N-arc plltere gandul sa inlrc in sliflel daea
III e$ti Ireaz. C: tll ai aliat in nev :1zlItul l i lu razbo i pc
cine? Pc ee l ee a facut eeru l $i pamanllli. Daca. am
uitat pc Ilsus, sa-L chcmam din inima, nu-i vina lui
ltsus nu-i nici vina dracului macar. Dracul nu poat e
eu sila sa te ia cu asalt. daca nu-i dai tu vo ic. Daca-l
dai apa la moara, el macina. Daca l-ai oprit sc ducc.
Dar eu ee- l opresti? Cu ..Doamnc lisuse.. . din inima.Nu zi num ai de pc limba, ca n-are putc rc. Chcama-L
Cll suspinul inimii pc Domnul si zi de cateva ori, cal ai
ars pc dia vol. Dumnczeul nostru este foe mistuitor.
Nu poat c sta dracul impotriva numelui Dumnczcului
cc lui viu, ca nu noi iI batem, iI bate numelc
Domnului. Ce zice psa lmul? Inconjurand m au incon-
i trar st Intru numeie Domnului i am biruit pe ei.
Inconjuratu m au co olbinete g urul si s au aprins
ca fo cul in spini si intru numele Domnului i am biruttpe ei.
Sc aprind in noi mania si polta, ambelc sc
aprind. Una se aprindc spre ura. spre zavist ie. spre
rautate, alta spre dcsfranare, dar intru numelc
Domnului sc biruiesc. Lcncu noastra. ncgrija noastra
de a chcma pe Iisus tndata. nc face sa ne luptam apoi
eu patimilc sl cu gandurile s sa dc a razboi trupul
sa te duca in gheena. Cine c Ireaz cu rniruea, eI
imcdiat a sirnt it ca a intrat in razboi eu un pacat.Imcd iat chearna pe Iisus. Stai in genunchi, daca c
pos ibil, daca nu , in ograda. la ascultare. Chcurna pc
1isus din susp inu l inimii ai tai at putcrea satanci de
la inceput. lar daca slam de yorba. nc compluccm,
toa ta estc iubire de sine. Cll din iubirea de s ine se
mila de sine din mila de sine crutarca de sine
apo i parcrca de sine. ind ntarea de s ine, pl:kcrea de
sine ce lclalte treple. N-a i Hiia t p:lc alu l. inseamna ca
19 IiINTt Lt OPt VO II BESTES
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 12/74
tc iubest i pc sine . i\i place sa stai de ve rba ll gfindul
patimas sau ell gandul de razbunarc sau ell cc lclalte.
De aceea, vorbind acum la inceputul pos tului ca
a nis te ostasi ai lui l isus Hristo s, va spun de la
lnce put care sunt armele ce le mai puternice. in timpulPostului Mare mai mari ispitc avern, pent ru en mai
mar c cs te fapta bun a: se cura ta se lamurcstc un om
aid in Postul Marc, care arc lucrare , ca t s-ar curatl in
zcce ani, numai s a alba lucrare. Alat se ~ u r Intr-un
Post Mare, da cn trur-adcvar are lucrarc duhovniceasca
dupa locul acos ta si dupa fagaduinta pe care a pus-o
lui Dumnezeu. Numai sa f treaz ell min tca sl fiecare
clipa sa 0 foloscc sca in scop ul de a sc sui, e ll darul lui
IIrtstos, di n trcapta in treapt a s din putere in putcrc.Lc spun ee i tineri Ie spun si la crcstinii
acestia, Sa nu crcdcti ca voi, cres tini i de la tara.
surucu scutiti de ispitc . Si la voi vine man ia sl ura, si
lacomla, rautatca. sl ganduri necurate, ca diavo lul
bate razboi. did suflct cstc si la voi . ca si la no i. Lui
nu-i pasa ca a castlgat un suflet de calugar sau unul de
mirean, tot sufl et estc, sl un suflet este mai scump
dedi t toata lumca. Dcc i sl voi sa luati aminte, pururca
sa fiti ell rugac iunea in minte. De nimic nu sc supara
satana ma i mult. decat cdnd vcde ca cc ri ajutorul lui
Dumne zeu, ca stic ca nu iI biru iesti tu. Tu il chcml pc
Cc l care poate toatc sl sue toate.
Dad noi rarnanem cu rugactunca lui Iisus sau
cu orice rugaciunc in Dumnczeu, noi n-avcm gr ija ce
sc va intampla Cli sul etul noslfli. i l dam pc satana pc
Imna lui Dumnczeu s -1 baH lar daca nu, nimica nu
putem . Cc zicc? Riimdne i in/ru Mine Ell infru vai
POCA INTA AMANA SF RS ITUL LUMII
21 R N TE L E CLEOP
Frati i mci, nu stim cand va veni sfarsitul, ca mila
lui Dumnezcu e ncmnsurata. nu botarnsrc chiar
vrcrnca: Maine am sa va picrd pc toti l . EIintoaree lndurarea Lu i dupa cum sc intoarec lumea .
Uite aCUln, e5 incepe razboiul aeesta l tot aud ea se
1 CUV[l l t rostit in anul 1990, inainte de inccputlll
razboiului d in Golf.
eiifiirii de fine nuputeti[ace nimic. Cat de treaz ar fi
omul eu minte a, cat de dcsavarsit, daca ineepe savcrbcasca pacarului eu vorbirea de sine, adica: •.Du-te
inapoi. satano , sau il scui pa pc el, satana rdde.
Adic a te increzi in sine, ea iI poji tu goni. Nu teIncredc, i ziee in Scri pture : e el ce se lncrede in sine
va ciidea ciidere j alnicii. Chcama pc lisus s i-t arzi. in
numc lc DumnezcuIui ce lui viu c putcrea si scaparca
noastra. Cauz a pentru care ne biruim de pacate es te ca
nc uitarea si uitam lucrarea rugaciunii d insuflct. Asta c eauza.
Ai vazut co sp une Sffintul Pimen ee l Marc?
Monuhul sc ascamana unui om care are intr-o m5na
apa si intr una foe, Foeul estc samama vrajmasului. caii d5 raz bol ori ell man ie, ori eu curvie , ori eu altpacat, iar apa cste rugaciunca. Toama apa sl st inge
focul. Sa nc ajutc Bunu l Dumnezeu ca in acest post sa
stingem toatc bantuiclile vrajmasului, sa ne aratam
bi ruitori asupra pacatu lui si fara de osanda sa aj ungem
a ne inehina Sfinte i Invieri. min.
NE VOR ESTE0
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 13/74
prcgatcsc ultim atumuri . Dar lui Durunezeu i i cstc
mi la, cii I IlU vede ca omul, EI vede inimilc tuturor si
vcdc eft mu lti grcsesc din nestllnta, alti i din ncputinta,
alti i din ispita draci lor, altii sunt nevinovati , cum sunt
copiii, altii sunt bolnavi , altii sunt saraci, alt ii sunt pcla inchi sori, ncdreptatiti. El toate Ie sde. El nu vcdc
numai ln tr-un loc, EI este prezent in toate. Nu cxista
la cl nq tiinta sau nepurinta. Si, de aceca, daca He
rugam 1a El, El intoarce mania.
Al i vazut la cctatca Ninive. Dumnezeu a trimis
pc prooroc ul lona sa Ie spuna ca mai sunt patruzcci de
zilc cc tatca N inive se va pierdc. Lui lona era frica
sa mearga, ca acolo crau popoarc pagdne. Stili voi
unde este Nini ve? To t acolo unde este Irakul. intrenlu r ilc Tigru si Eufrat. Acestea sunt raurilc care
izvorau din rai, ca inainte de potop acolo a fas t ra iu l
unde a stat Adam s-a rid icat in vazduh dupa potop.
Trebu ie sa cand yeti auzi de Haldeea, Aslria,
Babi lonia, toa te sum aeo lo, unde sta acum sa tnccapa
razboiul. Cele mai grozave istorii ale lumi i aco lo au
fost.
Aco lo a fost turnul Rabel, facut de Nimrod,
lm paratul Babilonului, singuru l urias care s-a nascutdupa potop si a imparat it in Babilon 56 de ani. Aeolo
s-a pogorat Sfanta Treime sl Ie-a amestccat Iimbile,
cand zideau turnul turnul s-a cutrcmurat a cdzut
pe Nimrod I-a ucis. Am istoria toat a. Deci se poate
Intampla ca tocmai de aco lo sa vina si pieirea lumii. E
eea mal veche tara din lume. Acolo a fest sl ra iul, in
care a fost Adam. Dupil potop s-a ridi cat in vazduh
spre rasarit.
Dar ce vreau sa va spun? Nu stim, saracl de noi ,
dar Ma r nuitorul ne-a inarmat pe noi cu 0 anna pana la
sfa rsitul lumii, ea sa ne putem mantui. Ce zice?
Privegheati st vii rugati cii nu ziua nici ceasul
A\i auzit in Evanghelie.Cc tatca ninivitcnilor era cea mai mare cetate pc
vremea aceea. Acolo a imparatit nu numai Nimrod, ei
atatla tmparati. Ati auzit de Sem iram ida, lmparateasa
Babilonului. Multe istorii sunt legate de loeul ace la.
luna s-a temut sa se duca acolo sa prooroceasca
pieirea cetatii . ca cvrcii erau rob i in 3abilon , erau
robiti, 70 de an i au stat rob i aco lo. Acolo a murit
Jeremia proorocul dupa 40 de an i.
S a temut lana sa faca porunca lui Durnnezeu:.,Ma i, rna due la niste oarneni salbatic i sa Ie spun ca
vine pieirea. Mor. Au sa ma omoare . A fugit in
Tarsul Cilicie i, in Asia Mica, de unde era apostolul
Pave l. lar Dumnczeu a zis: U ndc pot sa fugi tu,
omule, de mine? Ia sa pun eu marea la treaba .
Cand a int ra in corabia care sa-l duca in Ta rs,
aco lo era mul tf lumc. Noaptea a venit un mare vant, 0
furt una, sc cutrcmura pamantul. Era gata-gata corabia
sa se scu fundc, dar lona adormise mort, sforala. To]isc rugau la Dum nezeu sa nu sc scufundc corabia, ca
crau gata sa ajunga mancarc la pcsti, iar lo na dorm ea
sforaind in fundul corabie i.
- l-auzi , ma i, unul doarrnc. No i ne rugam sa nu
pier im si ace la doarme, n-arc nici atata grlja nu vede
ca murim.
Nu se vedeau nici ste le, nici luna. nici nirnic .
[numeric, valuri le dadeau in corabie, gata-gata sa se
scufunde. Se duce unul la Iona:
NE VO R E STE P RIN TE L E LEO P 23
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 14/74
Pacific, mananca unul Intr-o zi cat doua erase. Arc 0
gura ca t 0 vale un stomac cat mai multo case din
acestea . Si cand l-a inghitit pc lona, ace la mergea in
pic ioare prin pan tecclc lui . S-a pus in genunchi s-a
apucat sa se roage .A i vazut rugaciunea lui lana din pantecelc
chitului? intru addncuri am strigat cafre Tine
oamne oamne auzi glasul mel l Se ruga la
Dumnezcu sA-I icrtc. Si trei a ile lrei nopti a stat in
stomacul ch itului in genunchi se ruga. Cand tragea
balcna aceca ucr, tragca vagoanc de ac r odata, puteau
sa stca 0 sutn de oameni in pdntcccle ei, nici nu Iepasa. Avca si ncr, ca lduri i. avea , stntca binc aco lo, Si
era simbolul st: rii Mdntuitorului in mormant . Prccurna stat lona in panteccle chitului trci zile , asa uvea sa
?i Fiul Dumnezeu in inima pamamului.
Ingroparca sl Invicrca Domnului. Teate celc din
Legea Darului au avut umbra au fost ma i inainte
inehipuitc prin umbri re in legea vcchc . lar dupa trei
z ile sl trei nopti a poruncit Dumnczcu chitului l-a
uzvdrl it pc lana pe un munte inflor it Irumos. Cdnd a
vazut el soarc le, nu mai putea de bucuric. l-a zis
Dumnczcu:
- lana. fcciorul lui Arnati, di asa il chema pctatal sau.
- Da, Doamnc.
- Unde ai vrut tu sa fugi de Mine? Poti sa fug iundcva unde nu sunt Eu?
- Doumne, am grcsit, ce sa rae?
- Du-t c. la na, undc te-am trimis, la cc tatea
Ninivc, s: strig i trei zile trci nopti in gura marc pc
25 R INTELE C L EO P
EI era foarte constlcnt eil pentru el s a tulburat
marca sl si-a zis: D e ee sa mom atata lume pentru
mine? . Atunei au lnceput ei sn se teama de
Dumnezcu:
Mdi dar cum s3-1dam, mal? I-om da s a
ineca mal degraba corabia.. .
- Nu, datl-ma repcde, rcpcdc, ca dacn rna dati pe
mine, scapa\i voi. Ca eu fug de la fata Domnului. N-am
facut aseultare si, lata, Dumnezcu din cauza mea vrea
sa va piarda pc toti,
Atunci s-au rugat toti :
- Doamne , sa nu fie pacat Inaintea tao ca cI se
cere sa fie aruncat.
Si l-nu azvdrlit in marc. Cdnd l-au azvdrlit in
marc, Dumnczcu a poruncit unu i ehit marc sa- l
Inghl ta. At i auzit de car ida verida din occanul
- Scoala. mAL nu vez l ca picrim? Tu dormi?
S a sculat.
- Nu vczi ca pierim? Uite intuneric . valurile sum
eat corabia, gata, murim, sl tu dormi? Cine est tu? De
undc vii tu si unde mergi?Dar cl, desi somnoros. insA era eu frica lui
Dumnczeu:
- Oamcni buni , daca vrct i sA scapati, sa nu sc
lnccc corabia aceasta acusi, luati-ma pe mine
arunca ti-ma in mare. Eu sunt lana prooroeul sl eu fug
de la fata Domnului. M-a trimis sa predic la niniviteni
m-arn tcmut sl fug. Daca rna dat i rcpcde pc mine in
marc. scapatl. daca nu, va inccati toti.
- l-auzi. mai , acesta sc cere s5. 1darn in marc pe
el.
NE VOR ESTE
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 15/74
straztlc cele mai mario ca inca trei zilc mai sunt
ccta tca Ninivc se va pierdc. Te dud
- Mil due, Doarnne. vai de minco
S-a dus lona, acum nu s-a mai ternut, pentru en
l-a seas Dumnczcu din pdntecele chitului i-a xis:..Du-tc ucolo 13 treaba. Tu crczi ell Ell nu sunt in
marc? Dar marca a cui c? Cine a facur-o .
Si a inceput a striga Jona:
- Oamcni buni, oameni buni, inca trci zi le si
eetatca Ninive sc va pierde.
Si Imparatul nin ivitenilor, cand a auzit, a zis:
..Mal. acosta cstc unul din cei care slujesc
Dumnczcului cclui mare, din evrei . A prins 0 frt ca a
pus ccnus a pc cap el jmparateasa a dat ordin
trei zilc sl trei nopti in cctatea Ninive toti si\
posteasca. sA nu gustc 0 lingura de apa, nu numai
oamenii. nici viteii sA nu suga la vaci , mid i sil nu
suga la o l. copiii silnu suga la mamele lor, pasarile sa
nu rnanancc, nimcni. tot ce era viu in orasul acela
marc care uvea 120.000 de suflete - era de doua ori
cat Piatra Ncarnt - . sil nu gus te nimic. Si postea si
Irnparntul si imp< iriltcasa.
lar lona. dupa cc Ie-a spus a do ua oa ra eli se
picrdc Ninivc, dc-acurn s-a dus sa veda cum li picrdc
Dumnczeu. Era sigur cil dc-acum e gata, ii prapadcstc.
S-a suit pc un muntc . Cctatca Ninive era pc un :lCS,
langil Eufrat. EI s-a suit pe un mun te sa vada cum
sa- l piarda Dunmczcu. Sc gdndea ca poate 0 sil-
piardil ca pc Sodoma i Gomora, sa Ie scufundc
sa- i ardil. poatc in alt chip, poate 0 sa- i piarda
cu fulgerc, eu trllsnctc. poate in cine cc fel
va
picrde , ca Dumnezcu poatc sa- l piarda intr-o clipa pc
tOl i de pe fate pamantului .
S-a dus lana sa se uitc. dar nu baga in scama
pocainta lor, ca ei de trei zile si de trci nopti n-au
mdncat n-au baut nirnic , Copiii n-au supt la marne Ielor miei i la oi, si viteii la vaci, i tot ce era viu in
cctatea Ninive postea. nu baga in scarna pocalnja
lor, dar Dumnezeu a VAzUI-O: i a viizltl Dumnezeu
lucrurile lor cii s-au lntors de la ciiile lor cele rele sii-a p rut rail lui Dumnezeu pentru riiul care a zis saIe ca lor si nu I-afiic ut
insa lana astepta sa vada cum arc sa-l piarda
Dumnczeu si. cand a VaZU I c:l nu-i picrdc , s-a mahnit
i a inceput a zice:- Doamne, ell de aceca am vrut sa fug la Tars ,
c l am stiut ca de multe orl Tu mai bine vrei sAr:lmdi
mincinos dccat sa tc ar:lli nernilostiv . Ai zis ca-i pierzi i nu i-ai pierdut.
i i parea rau lui la na ca nu se implinea proorocia
pc care a facuse in ce tate. Nu baga in seama pocalnta
oamenilor sl ca Dumnezcu nu vrea moartea pacato
sului, ci sa se Jntoarca de la cai le sale rele sa fie viu,
Si a xis lona
:- Doamne, ia mai binc sull elul de la mine, ca
mai bine este mic a muri dccat a f viu.
Si atunci Dumnezcu, ca sa- l tnjclcptcasca pe
luna, cc a facut? lona era om plcsuv, n-avea par pe
cup. sl it batea soare le. Voi nu ce caldura este
ucolo, dar ell am fost in larile ace lea. Cdnd am ajuns
la Marea Moarta crau 50 de grade Ja umbm, dar la
soare, daca stai in miezul zilei, sunt 60-70 de grade.
Se coace oul in nisip. Mori. nu mai pol io
26 NE VORBESTE PARIN ELE LEOP 27
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 16/74
fest ~ i v din manastirea aceasta sau poa tc
aproape toti pc la fratcle nostru, monahul Paisie, carc
cuvANT LA iNMORMANTAREA
MO NA IIULU I PA ISIE NICI IiTENCU
29ARI N TIiI i C I I iOPA
s-;] dus la Domnul, care acum nu mai este viu eu
trupul, ei eu sufletul, care, acolo unde Dumnezeu l-a
randuit ingcrii lui Dumnezeu il duc , de-acum aeolo
sc ducc .
Eu eu nevrcdnicie i-am fa st duhovnic ilcunosc binc pc Parlntclc Paisie. EI uvea 0 mare frica
de mune a iadului . Daca l-ati vdzut, ca a tra.it in
mijloc ul nostru , mai toata vrcmca era cu lacrim ilc in
ochl si in toata vrcmca cu rugaclunea D oarnne
lisusc... in minto sl pc limba s pc buze. Nu am uvut
nici un calugar si nici nu ercd 5il cvcm astaai in tre noi
vrcunul asa de prezent ill rugaciune sl asa de umili t ca
Pnrintclc Paisie, Dunmczeu sa- l odihncasca cu dreptii .
Nu a avut sarcina de diacon, nici de preot , nici
de duhovn ic, dar a facut celc duhovnicesti mai mult
dccdt noi toti din menastlrcu aceasta. Pururea laude pe
umn czcu in mintca in limba lui, pururea a plan s
s spunca: Jvlai, pared m;) tcrn ca mi-arn picrdut
sufletul, tare-s pacatos . Avca atata srnerenie, incat
cred ca numai srncrcnia aceea cstc piatra cea mai
prctioasa din viata lui, pcntru care i-a facut parte
Dumnczeu de mdntuirc de vcsnica bucuric.Nu era el ocupat cu cc face altu l din manasti rc,
nu i intercsa cdte vaci avcm cal i boi sl cdte oi si
care stoguri de ran cdtc gradini cate beciuri. Nu-I
interesa pc dansul cata cbcrestca avcm si cat a dranita
si cdtc case am facut cdtc starctii sl toate ec mai
faccm noi pc aiei. Nu. Una era in mintea lui. cum sa
scape de lad . cum sa scapc de munca, plangea in
timpul. Mai rar calugar din accstia.
»t: VOR E TE
Si a dat Durnnczcu porunca intr-o noaptc a
crescut un brustur mare , care-i tinea umbra lui lona.
S-a bucurat lona strasnic ca i-a creseut umbrar. insa s-a
bucurat numai 0 zi de umbra aceluia. ea in noaptca
urmatoare i-a poruncit Dumnezeu unui vierme a rosbrusturul pe dcdcsubt, la radacina., sl s-a uscat. Sidupa ce a ras:lrit so arclc. a trimis un vant cald ell
zaduf si a lovit soarc lc cap ul lui lona, incal murca de
caldura . Si nu rnai avec gr ija Ninivei, acum uvea grija
ca moare cl din cauza cnldunl . Si aude g las:
- lona, liu l lui Amati
- Ce cstc , Doamne?
- Foartc tc-ai int ristat tu pentru umbrarul accla
ca 5 3 uscat?- Doamnc, foartc m-am intristat, ca me r de
caldura aici ,
- T ic i\i pare n1u de un brustur. pc care nu l-a i
rasadit tu. i l -a noapt c a creseut si intr-una s-a uscat .
Si mie sa nu-mi padi rau de 120.000 de suflc tc de
ata tea mii de dobitoacc carc postesc si sc roaga? Sa
sti i ca i-arn iertat .
Iaca. asa-i sl acuma. Daca oamenii s-ur intoarce
la Dumnezeu ar f buni si ar cauta fiecare s< faca
bine. cc- i la Dumnezcu s< mai ~ i n lumea 0 mic de ani?
28
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 17/74
L-a adus Dumnczcu in obstea noastra de la
Manastirea Dragomirna, unde a facut ascultarc de
bucatar 30 de ani. N-a mdncat came de d od s-a racut
calugar . Si a fost eel mai tacut calugar din manastirea
ncastra. Nu uvea grija nimanui. nu vorbca de nimeni,uvea 0 lr i marc de Durnnczcu de munca de iad.Si de aceea a fost asa de trcaz el l rnintea palla Ia
ult ima lui suflarc ce a mai avut de suferit a su fcrit
in trup in viata aceasta sl s-a J us la Domnul la odihna.
Asa ered, e ll mila si eu darul lui Dumnczcu.
Dar, parintilor , oare pc noi nu nc iruercscaza
acest lueru? Noi nu trcbuie sa gandim la moarte la
iad? Nu mergcm noi pc drumul lui? Nu mc rgcm pc
acclasi drum cu dansul? Nu mcrgcm la vtata de veci?Unde mcrgcm noi? Sa nc lntrcbam in ficcare minut, in
liecarc ceas in fiecarc clipa : ..Unde mcrgem noi? Siunde merge tot mur itorul de sub cer? . La groapa, la
groapn. la mcrrrulnt
Dupa cum vedem soarele, ca daca a rasan t
mer ge spre apus, asa si tot eel ce s-a nascut merge
spre moartc asa mergem si noi, pacatosii. Cllpa de
clipa la iad la moarte nc ducem, dacn nu bagam de
scamd si dace via ta noastra cste moleslta. coplcsita dencs imlire, de trdndavic. de negrija, de ncfrica de
Dumnezcu, de ncluarc amintc.
Vai de noi , daca nu victuim cu frid i de
Dumnezeu si nu vom avea frica lui Dumnezcu cum a
avut-o Parimclc Paisic - Dumnezeu sa- l odi hncasca
eu drcptii EI pururea plangcu pururea se tcmea d i
nu sc mdntuicste. Care din noi mai arc frica lui, care
mai are umilin\a lui grij a lui? Nu· 1interesa materia,
nu- l intcrcsau bogatiilc, nu-I interesa ce fac altii.
Pururea phi ngea in suflctul sau, de parc a era numai cI
Dumnczcu in lumen uceasta. S i asa trebuie sll fim
toti. zicc avva Alonie in Pateric: Dc nu va socoti
omul cil cste numai cl singur in lumea asta siDumnezcu. nu se poa te mantui . Pentru ce? Pururca
stam in rata lui Dumnczcu, pururea gandurilc noast re
si cuvintcle noastre si intentiilc noastre sunt mnsuratc
i cantaritc de atotstiinta lui Dumnezcu . Si celcnclueratc ale noastrc lc-au vazut ochii Tai. cum spune
in Psaltire, cel e gandite de noi de departe Ie-a
cunoscut Dumnczeu .
Dcci daca avem un Dumnezeu al inimilor. are
este aco lo sl strabete pana la despdrtirea sufletuiui sia duhului cum ar trcbui sa victuhn noi cum vietuim
no i? Suntem plini de grij i, plini de sine, plini de
iuhirca de sine, plini de ncsimt irc pared n-o sa ma i
murim. Asu c viata noastra . dar moartca nu ne cruta.
Moartea vine negreslt la fiecare cand 0 trimite
Dumnezcu si 0 sa dam fieeare scama cum am vietuit
no i pc pamant. de ficcare clipa, cc am gandit si cc am
vorbit sl cc am luerat.
Dar ce sa tacem ea sa scapam de iad demoartc? lata ec ne spun dumnezciestii parint]: Dmule.
daca vrci sa scapi de iad si s nu mostenesti iadul,
pogoara- tc cu mintea in iad si in toatn clipa sa petrcci
in iad. Daca vre i sa scapi de moarte, nu uita moartca .
Stramcsii nostri in rai, cum au uitat rnoartea, au
mostcnit moarte a dubl a: si cea rrupcasca si cea
sufletcasca. Le-a spus Dumnc:tcu: or; in ce zi ve{i
manca din pom moarle veli mllri Si cata vrernc se
3R I N TE L E CLEO PE VOR ESTE0
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 18/74
apropiau de porn aduceau amintc de moarte, numancau din porn. De ce? A zis Dumnezeu: cand vom
rnanca din pornul accsta vom rnuri . Si vazand satana
ca sunt inarmati eu frica mortii, a intrat in sarpe, Si
spune Marcie Vasile eli inaintc de caderca lui Adamtoate vietuitoarelc in rai vorbeau: cerbii, si serpii ,caprioril. si toate, si pasarile, toate vorbcau. MarcieVasi le arata aceasta. Si s-u luat daru l vorbiri i de d oda cazut Imparutul zidirii, ernul, din rai.
Si a intral diavo lul in sarpe si i-a intrebat: . ee aspus Dumnezeu? , A spus ca 0 sa murim dacamancarn din copaeul acosta . N u e adcvarat, nu veu
muri ell moarte , Deci Dumnezeu, care i-a facut, Ie
spune ca vor muri ell moarte, sl ei pana la urma eredpe un diavol, care se baga in si Ie sp ne ca nuvor muri eu moarte. Si erede omul acestui duh viclean
si indrazncste sa guste Eva intai din porn apoi sa-ldea lui Adam. Si se prabuscste tot neamul omenese
5.508 ani se munceste in ghcena. Pcr uru cc? Pentru caau uitat protoparintii nostri de moarte.
Asa face cu noi, pacatosii. Cum uitarn demoarte, la moartc ajungcm . Cum vom uita de iad, la
iad vom ajunge. Cum vom uita de ghccna, in ghecna
Yom merge. a auzi ce spune dumnezcicscul ura de
Aur: ..Nirnenea din cei ce cugeta la gheena nu vaajungc in gheena. Nimenea din cei ce cugeta la iad nu
va ajunge la lad. Nimenea din cei ce cugeta la moartenu va ajunge la moartea eea duhovniccasca, adica la
moartca sullctului lui . Asa cugeta preaint clcptul Isus
Sirah in cartca lntelcpciuni i lui: Pururea adu tiaminte de cele mai de pe unrui ale tale i in veac nu
vei gresi
33 RIS TEL E LEOP
lata filosofia crestin ilor sl mai ales a monahilor.
Pururea ar trebui sa cugetarn ea Parintcle Paisie la
moarte, la munca si la ghcena. Dace vom eugeta la
acestea nu vom ajungc la ele, dar, dace uitam, sigur
vcm ajungc la e e , nu va f folos de viata noa stra peaccs t pamant si. mai repet , vom merge de la accasta
Yiat i ticaloasa, plina de scarbc si neputinte sl pacatc,la munea eea raea de sfarsit.
Ca lca spre eer, zie Sfintii par inti, estc inver s, eu
toate ea ecrul e sus pamantul e jos. Data, vrci sa te
ridici in eer, 0 omulc, zie l i n ~ i i Parinti, pogoara-te in
jos eu mintea. Unde? La iad, la moarte, la ghecna. De
vei sta eu mintea aeolo jos, ell sufletul te ridiei in sus
la eer. lar cin e sc inalta eu mintea, se mdndreste, aee lase pogoara in iad de viu. Tot asa au cazut ingc rii si
s-au facut draci , ca nu crau multurniti eu starea lor de
fericirc s-au dus. Cum zice la Isaia 14, 14: z s in
gdndul tau: Deasupra cerului r a vot sui md voi sui
pe mumtt eei de miazdnoapte care sunt in ceruri voi
{ une scaunul meu deasupra stelelor cerurilor si voifi
asemenea Celui Preainalt. S-a tnaltat satana sl sl-a
imaginat ca este intocmai ell durnneze irea s-a
pogorat in fundu l iadului.Asa patirnim si noi eata vrerne nadajduim la
puterca noas tra. 1a cutezanta noastra, la incrcderea in
noi. Si eata vrcme nu cunoastcm ce este smcrcnia eea
adanca din adancul inimii, ea sa coboram eu mintea
mai jos de toat e ffipturilc lui Dumnezeu in iad, noi
suntem pururea in caderc sl in cele de jos mcrgem. Casa ne suim in eer trebuic sa ne pogorsm in jos, sa ne
pogoram la lad, la ghecna. la moarte, la muncilc eele
NE VOR ESTE2
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 19/74
ncgandite sl negraltc. cugetfmd asa, ne su im in cer
sl su lletul nostru va f pururea viu,
Dar ce este acolo in iad? rand zicem cuvantul
iad inte legem toa te muncile acelea de care mime de
om, sau nici ingerii , nu se poate atinge ea sa spuna catsunt de grcl c. Aco lo e intuneric pipait, tal ell
toporul , cum a fost in Egipt, in partea aceea, cand a
lntunecat Dumnczcu Egiptul trei zile eu intuncricul
sau. Dar ell cal mai mult in iad? in iad e plangerea
scrdsnirea dintilor, duhoarea eea rca, foarnea sctca
de nepotolit, Irigurile tartarului, acolo e foeul eel
nest ins, aco lo c ghecna, aeo lo e deznadajduirea, aco lo
c vcsnicia eea lara de ruargini , acolo foeu l nu sc
stinge si viermele nu doanne. in iad cste aceea cespun dumnezeiestii parinti: vesnic ia eea tara de
margini a muneilor eclor rara de sfarsi t, Din toate
muncilc iadului cca mai grea este vesnicia. d ind
aduc amin te cci de aco lo ea nu va mai f izbavirc
iesirc de acolo.
uzi ec spune dntuirea cotosilor De-ar f
un munte de nisip al carui varf s1 1 ajungl'i 1a eer uningcr s-ar pogori in fiecare an si ar lua care un graunte
de nisip, piina si muntele aeela s-ur ga ti cdndva. dar
munea iadului nu are s farslt. vesnicc ncmarginitc
sunt muncilc acclea care ne asteapta pe noi , pacatosil.
daca vom fi tara de grija vom vic\ui in in lene, nu vom avea dragoste friea de Dumnczeu
in toata vremca.
Parin\ ilor. nu vreau sa lungese euvantu l, dar,
aduc:indu-mi umintc de Parintelc Puisie, cum a
cllgetat cI la moarte, la munc l i la Dumnezeu. tn-am
34 NE VOR E STE P RIN TEL £ C LEO P
gandit sa Vfi adue amintc. si sa-m aduc aminte mie,
paditosulul,. ca .gheena iadul si munci le nc asreapta
dace . ~ O I ~ VIe\UJ lcncvlc. eu ncs imtirc. eu ncpurtare
de gTlJa tani frica de Dumnczeu in veacul de acum.
Sa Be ajute Preabunul Dumnezcu Preacuratalui Maica si mie, pacatosului, si tuturor, cu s , avern
mime trcaza inima veghetoare in toata vremea sa
cugetam ca Parintele Paisie: Dare ne vom man tui? ,
Sa ?e .dea Du.mnezeu noua darul umilinte i a l
n m ::1c1 ell n-au scapet sfintii de foeul
e ~ a t numar eu plfingere i a r ~ pldngcre si
lacrimi. Daca nu vom plunge aic i put in, 0 saplangem acolo tara de margine.
Zic e dumnezeieseu l Parime Teofan Zavoratul:,,:rcau sa sc . omul. vreau sa te vezi pc tine
eata smcrenre ar. In vrcmea rugaciunii poti face asta,
ca zicc dumnczeiescul loan Scararul ca rugaciunea
og linda omului. Dace nu ai lacrimi la rugaciune.
eu scama cand esti singur in ehilia ta , s; st ii ca
111 uurna ta este sau ncsirnt irea san mandrin sau
lcnevla. Accstea trei lmpiedica inima ca sa tc smcresti
si sa ineep i a plange. dace nu ai lacrimi, zicc, ziua
in care n-ai plan s sa 0 socotesti picrduta inaintca luiDumnezcu.
. e ~ u i c ~ e ~ i m i str;1duinla in fiecarc c1ipa in
ficcare rmnut 111 ficcarc zi. De nu vom pldnge aic i.
\ o rn plangc aeolo, dar tara de nic i un folos. Acolo
scra}nirea dintil or eea tara de s m r ~~ l l l Iu l a Maic ii Domnului s: ne ajutc
totl sll nu ulUim moartea, 5;1 nu uitam iadul, sll nu
lII ; m ghccna, sa IlU uit: m a ne aduee amintc de
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 20/74
SFINTELE SARBATORI
Dumnczcu in toata c1ipa in toata vremea sl sa ne
amintim de pacatclc noastre. Amin.
Preabunul Dumnezeu a lasat Dum inicile sl
sar bator ile de peste an ea pc nisre limanur i pentru
corabiilc sufl etelor noastre ca re alcarga prin valuriIe
furtunilc vietii , ea pc nistc popasuri de odi hna
pcmru ca laroril tmpovarau cc suntem, popasu ri
duhovnicesti pentru odihna sufletelor noastre care in
fiecarc zi si ceas se ana in lupta ell val uriIe veacului
de acum.Dupa cum stim ell totii, omul muncind sc
osteneste ell trupu l si ell sutletul sau. Cu trupul
Hindea orice lucru - si mai ales munca eea grca - cere
sfortare, truda si oarecare durerc p ce se duce la
indeplinire. Vedcm uncori ca si dupa un eeas sau doua
de munca grea obos im; dar nevoia de cclc strict
necesare pentru viata de aie i ne face sa ne silim la
munca nu doua-trei ceasuri, ci zile intregi uneori
chiar sl noptile Ie facem zile, pentru a lucra sl a spor iin cele ce ne sunt de trcbuinta.
Nu c rca munea, ci este un lucru einstit si de
nevoic tuturor oamenilor ; ba chiar dupa lnvatatura
Sfintei Scripturi munea cstc sl obl igatorie pentru
neamu l omcncsc Ics. 20, 9; Dcut. 5, 13; Eecl. 9, 10;
11 6 ; Rom . 12, ; Efes. 4, 28; 1Tcs. 4, s.a.). inc
vedcm ca Dumnezeu i-a dat lu i Adam porunca - chiar
in rai Iiind el sa-l lucrczc sa- l pazeasca pe el Fac.
37 RIN T E L E CLEO I
2, 15). lar dupa caderea stramosilor Adam Eva, mai
cu dinadinsul Ii s-a poruneit sa munceasca si intru
sudoarea felei lor sa-s i manancc pain ea pana ee se vor
intoarce in pamantul din care au fost luati Fac. 3, 18
19, 23). Munea este deci de neaparata trebuinta pentruimp lin irc a ncvoilor noastre Prov. 27, 23-27; Fapte
20, 34) si pentru imp linirca trebuintei aha ra Efes. 4,
28; Prov. 12, 4, 11). Marcie Apostol Pavel, aratand ca
munca este un lucru cinstit sl de mare nevoie
oamcnilor, a zis: eel e nu lucreazd nici sa nu
n n e II Tcs. 3, to .
Dar cum spuneam mai inainte, omul la ruunca,
mai ales la munca grea, oboseste nu numai cu
lrup ul, ci cu sufletul sau, prin grij a si incordareaatentiei ce trebuie a 0 depune spre a face lucrul bun
cu spor. Omul oboseste sl eu partea vazura - adlca
trupul - cu cea nevazuta a sa - sufletul - la luerul
sau de fieeare zi sl ceas . Pentru aceca Prcabunul
Dumnczeu, Care a zid it pe om si srie neputinta lui, i-a
randuit lui anumite s rbaron peste an, ea pe niste
popasur i in care el sa se odihncasca sl eu trupul eu
sufletul sau de mullel e sale grij i ostcncli .
Iar fiindca sufletul omului este nemuritor si arcca patrie ec ruI vcsnicia veacului viitor, Dumnezcu
i-a randuit lui sarbatori e spre a Ie praznui pc ele nu
trupcstc pagancsre, ei sutleteste si duhovnicestc,
dupa cum auzim ca ne lnvata sfanta sl dumnezeiasca
Scriptura, zicand: Tot Iucrul trupesc nu veti face intr-
insele Lev. 23, 35); iar in alt lac ne spune
dumnczeiasca Scriptura ca in zi de sarbatoare sa nu
facc rn ntct un iucru jiira numai cele ale sufle tului
NE VO R BESTE6
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 21/74
Deut. 16, 8). Dar care sunt cele ale suflctului? lata
carc: sfatuirea cea duhovniccasca. rugaciuni le cclc de
acasa, rncrgcrea la Sfanta Biserica, slavoslovlilc,
citirea Psaltirii. ascultarea dumnezcie stii Liturghii.
milostenia la sarac i , citirea Sfintelor Scripturi si ace lorlalte cart i sf inte, ajulorarca vaduvelor, cercctarca
celor bolnavi, faccrca de bine la cei din ncvoi alte le
de acest fel. Si rnacar eli aceste fapte bune sc cuvi ne
crestinului a Ie face in toata vremea, tnsa mai ell
oscbire este bine a lc face pc ele in duminici
sarbatori.
inca Ii sc cuvine crestinilor in zilclc s linte ale
sarbatori lor a aducc dupa putere din agonisita lor
jcrt fii 1a sfintele bisc rici, spre a f binecuvantati deDumnczeu ei sl toate celc ale lor. Deoarcee [nsusi
Dumnezeu a poruneit, zicand: Sii nu te ariiti inaintea
Domnului Dumnezeului tall desert in biserica).
Fiecare dupd puterea mdinilor voastre sa. aduca) ,
dupii binecuvdmarea Domnului Dumnezeului tiiu
care ti a dat fie Deut. 16, 17). Iar daca cineva estc
snrac si nu are de unde aduce jertfe la Biscrica, apoi
s5 -1 aduca lui Dumnczeu duh umilit, inirna infrcinta si
emerita. care sunt jertfe bincplacute lui Dumnezeu Ps. 50. 18).
Si iarast Sfanra Scriptura zice: te vei veseli in
ziua siirbdtorii tale inaintea Domnului Dumnezeului
tau. lu sifectorultou si fata ta sluga ta si sluj nica
fa si levitul care e.src in cetiuile laic si nemerntcul.
sdracul. viiduva care este intre voi Dcut. 16, .
Dar cc fel de vcsc lic ne lndeamna sa faccm no
inaintca Domn ului in aile de sarbaroarc? Cu udcvarat.
veselia cea vrednica de placerca Domnului, adica cea
rnr: de pacat, eea adevarata si duhovnlceasca. ccasta
bucurie duhovniceasca ne-o pricinuieste lucrarea
tuturor faptelor bune mai sus aratate.
lar daca nci, in loe de faptcle care suntfolositoarc sufletului, vom face in zile de sarbatori
lucrurile ceJe rele trupesti sau, ma i binc zis, pacate
grele, atune i sarbarodlc Domnului nu vor mai fi ale
Lui, ei ale noastre. Jar dace noi vom spurea eu
pacatelc eu faradelegilc noastre zilele Sfintei
Duminici si ale sfintclor sarbatori vom praznui
pagancstc s draceste, apoi va veni peste noi mania
cca drcapta a lu i Dumnezeu si vom auzi de la :
SarbiiJorile si praznicele voastre le a unit sufletulMeu. Fdcutu v ati Mie spre satiu si nu vot mat suferi
piicaJele voastre lsaia I, 14).
Cine in duminici si in sfintclc sarbatori se duee
la crasma nu la biserica. unul ca aeela sa asc ulte
glasul lui Dumnezeu care zice: Vai celor ce se scoalii
dimineata si umbla dupii biiulurii imbatatoare.
piina seara se infierbdntd cu vin Is. 5. 11). Cine in
accste zile sfinte se pune pe baut tocmeste Iautari
sa-i came. se face partas accluiasi vai din partea luiDumnczcu ca re zice: Vai celor ... ce cu chitare. e atoute cu timpane cu fluiere beau vinul iar
lucrurile lui Dumnezeu nu Ie eautd Is. 5, 13). ine sc
impodobcstc ell haine luxoase pune podoabc de
mult pre] pc cap pc mdini. sprc a fi laudati de
oumcni, si sc dau ell parfumuri miresme scumpc,
sprc a mirosi pc drumurl, sa auda glasul Domnului
care ziec: Vai celui f de tege cii rele V l vent
38 NE VOR ESTE P RI N T E I E C L E O P A 39
. -
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 22/74
Dumnczeu. lar vo i la teatre v-at l suit si din fum in foe
a\i sarit in alta prapastic mai cumpIita v-ati aruncat'
(Din Cuvant catre cei ce au panisil biseriea si s-au
dus la teatr e sl alergari de cai' ' in Putut p. 148 ,
Iluzau 833).lar flindca un ii se lndrcptateau, spunand ca nu
sc smintese de cele co vnd si aud la teatre si la
distractii cand se due aco lo in zile de sarbatort. sfaruu
lc dovcdcsre eu marturii din dumnczciasca Scriptura
marea primejdie sufleteasca pc care 0 iau de aeolo si,
mustrandu-i, Ie zice: Si lndrazn esti a zice ca din vcde
rea eea de aeolo nu patimcsti nimic omenesc? Au doara
piatra cste trupul tau? Au doara csti tu mai filosof
dccdt barbatii eel mari viteji, care din simp la vedereau cazut? Nu ai auzit ce zice Solomon? Au va umbla
cineva pe cdrbuni aprinsi nu si va arde p ieioarele
sale? Au doard va ascunde cineva fo c in sdnul siiu si
nu si va arde hainele sale? {Prov o6, 27-28) .
Si apoi, aratand vatarnarea cc se naste in fami lii
din vederea femeilor eclor goa lc de pc la teatrc
comcdli Ie zice: Maca r ca tu nu te-ai lmpreunat ell
curv a (ce ai vazut-o), dar cu pofla te-ai impreunat cu
Jansa sl cu min lea ai lucrat pacatul. Si nu numai invrcmea aceea, ci du ra cc s-a sfarsit teatrul , dupa cc
S jJ dus ca, ida lui ei zace in sufl ctu l tau... Au nu sunt
Jc aici rastumarile easelor, despal1irilc nuntilor
nizhoaic lc cclc din fami lie, vrajbcle cclc din casa
gcluziile? . . Caei dupa cc te vei umplea de pri virca ci,
te vci duce acasa rob it, fcmcia ta t i sc va parca mai
tmitli, copiii mai impovani tori, casa de prisos, iar
grij ilc ecle sprc randui ala lucrurilor tie
40 N E VORBE STE
asupra 1 i dupii f aptele lui (Is. 3. 10). Si care sunt
accle rele, iatn: in Iocul parfumului si 1 mirosului
celui fru mos vafi praf si in lac de brdie scumpe te vei
incinge ell un in Iocul podoabelor eelor de aur ale
capului vei Dvea plesuvie pentru Japtele tale si inlocul hainelor eelor de porfirii te vet imbriica e sac
si fiul tau eel frum os. pe care if iubesti de sabie va
cddea vor pltinge sicriele podoabelor voastre si vet
riimdnea singurii si te vet lovi de pdmdnt (Is. 3, 23-25).
Dar zic iubitorii de dezmierdari si ce i betivi si
iubitori de pctrcceri necuvioasc: A bea a juca. sl a
rna im podobi ell heine luxoase, sl a chefui nu cstc nic i
un rnu . Unii ea acest ta sa auda glasul lui Dumnezeu
prin Isaia proorocul care zice: Vai celor ce zie niuluibine si binelui riiu celor ce numesc lumina intuneric
si intunericul lumina care socotesc amarul dulce st
dulcele amar (Is. 5, 20). Si iarasi zicc : Vai celor
intelepti Intru sine si singuri inaintea lor stiuti. Siiarasi zice: Vai celor tari care amestecd vinul celor
ce dau dreptate celui nedrept pentru mit Iepiiddnd
dreptatea dreptului (Is. 5, 21-23). Apoi , aratand
pedeapsa cc urmcaza asupra lor , zice: Pentru aceasta.
in ce chip arde trestia de flacdri. asa riiddcina lor ca[drdna va i si floarea lor ca proful de pulbere se va
inalta. cd l1 all voil sa filea legea Domnullii Savaot
cllvantul Sfiintului Illi Israi au intaratat (l s. 5, 24) .
Asemcnea Stantul loan Gura de Aur zicc
catre acei care au lil at in ziua de sarb toare
biscrica lui Il ristos au alergat la tcatre la joeuri
la alte stric.Uoar e de suflcte: ,,in ziua de
sarbatoarc lrcbui a ca voi sa va odihnili sa slav il i pc
PAR I N TEL E CL EO A 41
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 23/74
nevoic ti sc vor parea suparatoare. . . lar pricina estc d .
nu te mai intoed s ingur acasl . ciimpreuna ell tine ai
pe curva pc care ai vazut-o aeo lo, nu ararat la
vcdere, lucru care ar fi fost mai use r. ca degraba ar fa
gonit-o pc ea fcmcia ta, ci sezand in inchipuirea rnintiitale aprinzand dinauntru cuptorul eel babil onesc al
patimii care te face vinovat de foeul ghccnei Pulul
p. 149).
Apoi pe loti cc i care luscsera la teatre la
privelistea alergarilor de ca i in zilc de sarba ton . ameninta ell pedeapsa grca, zicandu-lc: Pentru
acestea spun mai inainte ell glas luminal strig : daca
cineva, dupa sfatuirea accasra dupa tnvatatura
aceasta, va mai merge la vatamarca eea calcaroarc de
lege a teatrelor a alc rgarilor de cai, nu- l voi mai
primi pc el tnlauntru curtilor acestora, nu iI voi mai
cu Tainelc, nu l voi mai lasa sa sc annga de
Sfiinta Masa. Ci precum pastorit pc oile celc pi inc de
raie Ie despart de cele sanatoase, ea nu pe acc lca sa
lc molipseasca, asa voi face cu . Ca daca in vremea
veche Icprosului i sc poruncca sa sada afara din tabara
- si ehiar imp rat de ar f fost , se scotea afara eu
coroana - , cu mult mai vdrtos noi pc eei lcpros eu
sufletu l ii vom senate afara din aceasta smota tabara
(ibidem. p. 150).
Si mustrandu-i tot pc acestia, mai departe zice:
..Nu te temi, 0 omule. e ll acciasi oehi sa privesri spre
casa de comcdii, unde se lucrurile cele spur
cate ale prcacurvici, si sprc masa aceasta prcasfanra
unde sa savarscsc Taincle cele prca Infricosate Cu
urechi sa ascu l\i pc curva, gra ind cuv inte de
P iR I N TEI E C I.E O PA
ocara, pc prooroei pe apostoii tnvatandu te cclcde taina? .
lata dar cum din cclc de pana aic i, eu marturli
din Sfanta Scriprura de la Sflntf Parimi, am ararat
cat de mare este primejdia sufletcasca pentru crcstinlicare in Duminici sarbatori, in loe de a merge
la sfanta biserica, sc due la privelistile cele vatamatoare
de suflet, la bctii la dist ractii le ce le neingaduite de
legea lui Dumnczeu, unde varnma sanatatca,
cinstca sufle tul lor. care cstc ma i scump ded it toat
lumea ( ater 16, 26; Marcu g, 36-37; Luea 9, 25).
Asadar, cine in allele Sf intelor Duminici
sarbatori nu se duce la sfintele biserici, ci se duce de
bunavoie aco lo unde sunt privel isti picrzatoare desufl et, accla batjocorestc zilcle sfinte ale Domnului
sc face vinovat de man ia cea prea dreapta a lui
m n e z e u in veacu l de acurn si, de nu se va lndrcpta
adcvarata poca inta, apo i va merge
n munca iadului cea tara de unde foeu l nu sc
stinge vicrmcle nu rnoare, prccum a zis Mamuitorul
nostru Iisus Hristos (Matei 18, 9; Is. 66 , 24; Matci 5,29; Mareu 9, 47-48).
Dar ca re, frajilor, numai in Duminici sl in
sn : batori sc cuv ine nouna face fapte bune si porunc ile
lui Dumnezeu? Ncgrcsit dl nu. Pentru ca viata
adcvaratului crestin toata estc 0 ssrbatoare Inaintca
I omnului. lar aceas ta nu 0 zicem intel egand ca sc
cuvinc nou a a sarbatori sl a nu lucra in toate zilcle, cien in oricc zi si ccas sc cuvinc noua a lucra ce lc cc
pluc lui Dumnezcu, nriunde nc-am afla la lucrul
uostru la sluj ba care ni s-a incredintal noua; caei
NE VORBE :iTE
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 24/74
constransi de necesitatea timpului de a Ie praznui,
ascultati ce zice Pavel : Pentru aceasta siirbdtorim I
Cor. 5, 8) ; desi nu era sarbaroarc atunci cand seria
uceste cuvinte, nu era nici Pastcle. nici Epifania, nic i
Rusaliile. Totusi ca nu timpul face sarbatoarca,ci constttr ua curata. Intr-adevar, sarbatoarca nu este
altc cva dedit vesel ie, nimic altceva nu face vcsel ie
dubcvniccasca si spi rituala dccat con stilnta fapte lor
bune. lar ee l care are consti inta fapte lor bune de accst
fel totdeauna poate sa sarbatoreasca. Aratand acest
lueru marcle Apostol Pavel zicea: Pentru aceasta sa
priiznuim nu in aluatul eel vechi nici in aluatut
ralltiilii al viclesugului ci in azimile curatiei si ale
udevdrului I Cor. 5, 8). Vezi ca nu te-a legat deconstningerca timpurilor, ci a poruneit sa ai constitnta
curata {Sfantu l loan Gura de Aur, Cuvdntdri la
praznice impdriitesti Cuv. I la Rusalii, Bucurestl.
1942, p. 248-249 .
lata ca am auzit din cuvintcle dumnezeiescului
loan Hrisostom cum se cuvine a praznui crestinii
sfimele sarbatori cu fapte bune constiinta curata, si
totcdata felul in care putcm noi in toata vrcmea sa
sarbnrorim inaintea Dcmnului, nu cu nelucrarea, cimai a les pr in lucrarea faptelor bune pe care noi Ie
putcm lucra pc ca re trebuie a lc luera utunci cand
lucrarn eu mainile atunci cfind nu lucrum.
Daca noi, atunci cand ne a num la munca la
lucrul ee l randuit noua, ne vom afla ea in fata lui
Dumnezeu ne vern sili a face lucrul nostru ell
clnstc. eu sinccritate, tara viclesug, minciunf sl
furtisag, nu vom voi raul nirnanui , vom f supusi ee lor
NE VOR ESTE
Dumnczcu cstc de fa\a oricdnd sl oriundc am f noi,
El fiind Accle cc umple ecrul si pamdntul le r, 23, 24;
III imp. 8. 27; II Par. 2. 6; 6. 18 s.a.).
Si de vom face lucru l nostru e ll sinceritatc Cll
[rica lui Dumnezeu, ca lnaintea lui Dumnczeu,pururea noi Yom f sarbato r tnd Domnului. Acest lueru
il adevcreste marcle dascal al lumii , dumnezcicscul
Par inte Joan Gum de Au r, zicand: Trebuie sa aflati
ca intotdeauna este sarbaroarc . Apoi adauga: Sa va
spun pric inile sarbatorilor atunci eti cunoaste ca in
ficcare zi cstc sarbatoare.; La noi cea dintaisarbatoarc cstc Epifania Botezul Domnului). Care
este pr icina acestei sarbatori? Ca Dumnczeu pe
piinuint S a ardtat si cu oamenii a petrecut Baruh 3.38). Penlru ca Dumnczeu, Fiul Unul -Nascut 3 lui
Dumnczeu, a fast cu noi . Dar acest lucru cstetotdeauna, caci spunc Domnul : latii Eu eli voi sunt in
toate ziJele pana sfarsttut veacurilor Matc i 28,
20). Pcnt ru aceca putem sarbatori Ep ifan ia in toate
zilele. Cc tnscmnaterc are sarbaroarca Pastelui? Atunci
vcs tim mourtca Domnului . Acest lucru tnsemncazn
Pastclc. dar nici Pastcle nu-l facem intr-un anumit
limp . Cad Pavel, voind sa ne slobozcasca pc noi deconstrangerca timpurilor aratand ca sc poate
praznui totdeauna Pastcle, zice: Ori de cdte ori vestmcinca pdinea aceasta si veti bea paharul acesta
vestlti moartea Domnului I Cor. I I , 26). Asadar,
pcntru cil putem sa vestim lotdeauna moa rteu
Domnului, putem sa praznuim totdeauna Pastclc. Si
ca sa a atl ca putem sa sarbatorim Rusaliile
totdcauna sl nu cstc un timp anumit niei nu suntem
P WR NT L CLEOP 4S
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 25/74
cc nc conduc. vom cinsti ei ea pc cc i rdnduiti de
13 Dumnezeu vom pazi stllnta gdndului oostru
cura ra de orice pacat, atunci noi ne vom alla pururca
prazn uind lui Dumnezcu pururea sarbarorind. lar de
vom face cele rele cu voia Cll stiinta noastra invrcmea sfintelor sarbarori. apo i nu snrbatoare a lui
Dumnczeu este aceasta, ci picrzarc vrcmclnica
vesnica pentru noi.
Asadar, fratii mel, in zadar ne vom lauda noi ell
nclucrarea in Duminici sarbarorf daca numai de la
lucrul rnainilor noast rc nc vom opri, iar de la lucrarca
ec tor rele, care manic pc Dumnezcu, nu vom Inceta.
Cac i so cuvine noua ca, oda ra ell Inceturca de la lucrul
mdinilor, sa lncetam de a lucra sl ace lea care varamasufletul nostru. Ba mai mult: lucrul rnainilor se
cuvine a-I paras in Duminici sarbatort, dar lucrarca
fapte lor bune nic iodata. nici un ceas sau minut d in
viata noasua.
Sarbatortle lui Dumnczeu sunt sarbatori
duhovnicesti trebuie praznuite duhovnicestc . Dar
poate va zice cincva: um sa praznuim sarbarorile
noastrc duhovniceste? lata cum :
Cine cerceteaza pc bolnavi la caselc lor in zilede sarbatori sl face milostcnic ell ci, dupa a sa putere,
acela duhovnice ste praznu icstc.
Cine s fatuicste de bine pc fratcle sau sa nu
grcscasca in sarbator i si in oriee vrcrne, accla
duhovniceste praznuicstc.
Cine lamurcstc pe eel ncdumerit s l ratacit de la
adcvar in zile de snrbatoare, accla duhovnicestc
praznuicste.
Cine posteste sfintclc posturi de peste an,
micrcurile sl vinerile - lli dc poate si lunile - unu l ca
acela duhovniceste praznulcstc, ehiar cdnd nu este
sarbatoare.
Cine in zj de sarbatoerc merge la sfanta bisericasa asculte cuvinte le lui Dumnczeu dumnezciasea
Liturghie, aeela duhovniccste praznulesre.
Cine lnveta pc eopiii lui si i i st runestc a nu se
duce in zile sfinte la distractii privelisti otravitoare
de suflet si crcste pc ei in frica ccrtarea
Domnului, unul ea acela duhovn icestc praznuieste.
Cine in zile de sdrbatori petrcec in citirea
cartilor sfinte pentru sine pentru altii , acela
duhovniccstc praznuieste .
Cine mangale ell cuv inte de Intarire pc cci
lntristati necajiti in vrerne de sarbatoare, aee la
duhovnlceste praznuiestc,
Cine primeste pe cci str ini s l calatori in casa sa
si ii odihneste pe ei, ddndu-lc eele de trebuinta, aeela
duhovniceste praznuicste.
Cine in zile de sarbatori se duce sa cerceteze pe
eei bo lnav i de prin spitale si pe cei de la inchisori.
ace la duhovniceste praznulcstc.
Deci cine petrece astfcl in zilele s li ntelor
sarbatori. acela duhovniccstc praznuicste este
adcvarat flu al Biscr icii lui li ristos, iar cine lucrcaza
cele irnpotriva aeestora in sfintcle sarbato ri, estc fiu al
pierzarii si se face de bunavolc mostenitor al munci lor
eelor vcsnice ale iadu lui, de care sa nc izbaveasca pc
noi Preami lostivul umnczcu Cel in Trci rnc Inchinat .
Tatal, Fiul Sffintul Dull. Amin.
46 N£ VOR £ST£ P R INT£L£ LEOP 47
I
J _ •
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 26/74
N VOR ST p i NTELE C LEOPA 49
PRED ICA LA DUMIN ICA SLAIlANOGULU I
DUMNEZEU PEDEPSESTE pACAT UL
Ilristos a jovial
lubiti credinciosi, dumnezeiasca Evanghclic de
astazl cstc de asa fel, ca parca n-are ncvoic de talcuire .
Dar cuvintclc durrmczeiest ilor Scripturi se aseamana
cu icrburilc celc bincmirositoarc, cu menta sau ell
husu iocul sau cu altele, care, cu c t Ie freci mai mult
in palma, ell atat mai frumos miros, sau cu obiectclc
de aur sau de argint, care, pc cat Ie frccam sl Ie
curatim. pc alai rnai tare stralucesc mai mul tara ta frumusetea si podoaba lor. De aceea cuv intele
dumnezcicstilor Scripturi, cu cat se tdlcuicsc rnai
mult , cu atdt raspandesc 0 mireasma tot mai marc a
Duhului Sfaot rcflccta 0 lumina tot mai putemica.
Ali auz it cum incepe dumnezeiasca Evanghelic:
in vremea aceea S-a suit Jisus in lerusalim. De unde
S-a suit? Din Galileea neamurilor. in Ga lileca. la
Cana, facuse prima minune, dar tot aeo lo facusc
minunea eu sluga sutasului imparatesc, pc care 0
vindccasc. iar vestee aceasta ejunsese pana la
Ierusalim. Dcc i Mantuitorul S-a suit din Cana Galileii
in lcrusalim, la sarbatoarca evreilor, care se chcama
Cincizccimc.
acolo - zice dumnezeiasca Evanghelie - S-a
pogordt la 0 scnldntoerc numita s di lda toarca oiler .
De cc S-a dus Stnpanul lisus aco lo? Pen tru ca stia mai
dinainte cc arc de f cut ucolo. Sl de ce sc numea
scmdatoarca aceea 3 oilor ? Pentru ca aco lo, cend se
aduceau jertfele cele sangeroase la templu, se spala
camea oilor a micilor care era taiat prin junghiere
maruntaiele lor , care se aduceau ardcri de tot.
Accas ta scaldatoare a oilor se mai chema in evreiesteVitezda, care tnseamna Casa faecrii de binc''
[Kiriacodromion Bucuresti, 1857, p. 61). Si pentru ce
se ehema asa? Pentru c la aee l izvor se facea mare
faeere de bine celor bolnavi.
Aceasta scaldatoarc era inconjurata de cinci
pr idvoare, dupa cum ati auzit in Evanghelia de astaz i.
Scald atoarea era in mijloc, iar imprejur se aflau
pridvoarele eu paturi pentru eei bolnavi. Pe ele zaceau
orbi, schiopi, uscat i si slabanogl, asteptand miscareaapei. Cum se rnisca apa aceasta? Ne-o spune
dumnezeiasea Evanghelie mai departe. ingerul
Domnu/ui /a vreme se pogora st tulbura apa. ingeruJ
se pogora tulbura apa, iar eel ce intra primul in apa ,
dintre eei bolnavi de pc acele pridvoarc, se facca
sanaros . Coborarea ingeru lui peste scaldatoare era
simbol pent ru legea darului, pentru coborarea Duhului
Sfdnt peste eel ee se boteaza in apa sfintita de El
K iriacodromion p. 6 1).Dar ee spune dumnezeiasea Evanghclie mai
departe? Venind Mantuitorul la aceasta scaldatoarc, a
atl at aeo lo un slabanog de 38 de ani. Vazandu-l
Mantuitorul pe acela, I s-a facut mila si I-a intrcbat:
Vrei sa te fa ci sandtos ? Dar oare de ce lntrcaba? Nu
st ia oarc Dumnezeu ci i el voia sa se faca s n rcs Sau
care dinlrc bolnavi nu vrca sa sc faca snnntos? Auzi.
sa mai intrebi un bolnav de 38 de an i dacn vrea sa sc
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 27/74
50 N OR ST P A·R 1NT L E L E O P A 51
faca sanatos De ce il tnt rcaba deci l lristos? lata de cc
intrcabd. La orice vindecarc pc care a 13cut-o Hristos,
mai intdi ce rca credinta de la cei pe care voia sa-i
vindcce. lar acestu ia, care era un om pacatos pent ru
pacatele lui zacea acolo de 38 de ani, li era detrebuinta vointa tare ea sa se calasca. Dcci nu se putea
vindcca dedit daca se hotara ell toata voi nta lui sa
puna inceput bun, ea de azi lnai nte sa se faca sanatos
si ell sufletul. Dec i Hristos i Intreaba: V rci sa unnezi
lui Dumnczcu sl sa nu mai faei pacatc? . Aceasta il
lntrcaba l lristos, cand i tntrcaba daca vrea sa sc face
sanatos. Nu vorbea de sana tatea trupului, ci de a
sutletului.
Ia r el, saracul. n-a mai apucat a spune ca vrea, cia inccput a marturisi amaraciunca sufletului sau eea
de 38 de ani : Doamne I-am om care sa ma bage in
scdlddtoare dnpd tulb urarea apei. Vez i cata rautate
aveau aceia care treceau pc ltinga bolnavi sau aceia
care aju tau pe cci boln avi? Poatc vor rnai f fost acolo
bolnavi, dar nici unul de 38 de an i. Acesta suferea ee l
mai mult nu voia nimcni sa-l ajute sa intre in
sca ldatoarc. Si el Ii spune Mdntuitorului: D oamne.
n am un om eu tragere de inima, n am un om euinima buna . n-am un om sa-i fie mila de mine, de
aceea, pana sa merg eu, altul intra sl eu am ramas aici
de 38 de ani si m- am uscat netamaduit .
Jar Mdntuitorul n-a mai asteptat sa-L roage
nimic, ci i-a zis imediat: Scoata-te ridicd-ti pa tul si
umblii. Vczi ce ne inva\a Mdntuitorul? Cdnd vcdem
un am in nccaz, in scarhe, in pagubc si-n boalil, sa nu
sa ne roage mult timp sa-i faccm bine, CI,
chiar mai inaintc de a ne ruga el, sa facem lnda ta fapta
cea bunn trebuitoare lui. S la cuvantul lui Hristos
Dumnezcu, Care a zis la inceput sa se faca lum ina s i
s-a facut lumina, sa se face taria s-a facut. sa se dea
apcle in laturi sa se urate uscatul si ce lela lte,slabanogul s-a scu lat deplin sanatos, si-a luat patul
sau pc umcri umbla. S l-au vazut farisei i si
cfirturarii si legiuitorii lcgii vechi sl au inccput s3-1
mustre, zicand: Nu se cuvine il l ziua sdmbetei ridici
patul tau. lata zav istia rautatea , lata viclenia eclor
ee cond uceau atunc i poporul Icgii vee hi. De aceea i i
mustra Mantuitorul : morminte varuite nebuni st orbi.
N-au Intrebat : .,Omule, cum de te-ai Iacut sanaros asa
de repede, ca te-am vazut zacand 38 de ani acum aiputere sa ridiei patul tau sa umbli? . De sub masea
legii vechi i mustra ca-si ridica patul sambara. Auzi
ciit a zavistie, numai ea sa nu recunoasca m inunea luiHristos
E adcvarat, sc scria in Sfanra Scriptura sa nu sc
ridicc 0 grcutate in ziua sdmbetei. Dumnezcu a zis
prin proorocul Jeremia: u veri ridica greutiiti in ziua
sdmbetei. nu veti duce Iucruri de greutate pe umeri
(Ier. 17, 20-2 1; Neem. 13, 19). Dar oare trebuiau s segandeasca Ia aceasta, cand au vazut pe bietul
slabanog, caruia i se rnacinau oase lc acolo de 38 de
ani, duec patuJ pc umeri ? Nu trebuia sAbiruiascn
minunca asupra literei cclci moarte a Icgii? Dar
zav istia nic ioda ta nu vcdc partca cea buna, niciodara
nu vcde binclc altuia.
Bictul s tabanog voia sa trcaca prin multime, cn
era popor mul t. Dar ei, sraruind, l-au Intrebat: ,.Dar
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 28/74
52 NE VOR B E iTE P R INTELE C L E O P A 53
cine ti-a spus tie ici patul tau sa umbli ell el in
ziua sambetei sl sa calc i poruoca legii? . EI zise: ..Un
om care m-a vindecat, accla mi-a spus . Adica:
A cela care a spus: rldica-tc. tot Acela mi-a spus sa
ridic sl patul . Si. auzind ci aceasta, cdutau s:1 aflecine cstc accla pana urma slabanogul a trebuit sa
spuna ca l isus estc Acela care I-a vindcca t si tot El i-a
spus sa-s l rid icc patul .
Accasta este istorisirca Evanghclici. Acurn sascoatem a lUi din Evanghclia de as tazi.
Fratilor. asa cum razcle soa re lui lumineaza in
toatc partil c. asa lurnincaza cuvdntul lui Dumnezeu
dintr-o pcr icopa a Evangheliei sau dintr-un singur
cuvant 0 rnultime de lnvatamirue. No i insa vomseoate acum numai cc ne trebuic noua din accst izvor
de lum ina, care este Evanghcl ia de astazi, adica
tnva taturc care trchuie pcntru fiecarc din trc noi. lata
ec lum incaza mai mult lata cc trebuic sa [inem
minte rna mult din Eva nghcl ia de astazi:
Dumnczcu pcdcpscstc pacatul. Caci Iisus. lntd lnind pc
slabanog. dupa ce acosta il marturisea iude ilor ca
vindccator al sau, auzi ce ii spune: latii. te a; facut
siiniitos. de acum sa l ll m t g resestt Dar pentru cc?Zicc: Ca nu cl mva sa I; se intdmpte lie ceva mai rau.
Adica: ..pentru pacatelc tale te am pedepsit 38 de an i
acum am venit Eu. izvorul milei al iertarii, te-am
iertat si te am curatit: dar de acum nu te ma i indulci
de pJ cat , nu te ma i int oaree la paeat. ea sa nu-li fie
ccva mai r lu'·.
Sa fratil or, d\ toate boli le, toatc scarbele,
toal e sup J rJ.rile. toate primcjd iilc toate ri iutJ \ ile vin
pen tru pacatele noastre. C:1d spune Isu s Sirah dcspre
bolnav: eel ce mdnie pe Facatorul so u. va cddea in
mdinile doctorului (38, 15) . lata, pcn tru pacatc le
noast re trcbuic sa ne ducem la doc tor. L-am maniat pc
doc torul sutlctclor din cer si ne da pc mana doctoruJuitrupesc sa ne ta ie, sa ne opcrcze, sa nc nccajcasca.
l'cntru pacatc, decl, eadem in mainile doetorului,
pent ru pacntc vin scarbc primejdii , nu numai peste
noi, e i peste toata lumea. Dumnezeu u pedepsit
pacatul nu de az i sau de ieri, ci de la Inceputul lui.
Ca in a fost primul om care a facu t pacat dupa cadcrca
oamenilor in lum e si a ucis pe fratele snu. Abel. De
aceea l-a pedepsit Dumnezeu eu sapte pedcpse i-a
pus a ll canon. Cacl zice: cine te va uctde pe tine desapte ort sii fie mai biestemat decdt tine (Fac . 4. 15).
N am timp sa va vorbcsc despre ce le saptc
pedepse, cac i cuvdntul nostru merge in alta dirccti c,
nic i desprc blcstemul ee l inscpt it care a venit asuprn
lui Lamch, ca re l-a uci s pe Cain din grcseula. Dar
pacatcle din aintc de r o to r au fost ine cate cu apa. E
ve rba de imparli\ia uriasilor, a carer impar:1\ic a durat
200 de ani inainte de potop ale ca rer farlidclcgi nu
SC po t dcscr ie , cum sp un S fintii Parinti. dcspre care
Scriptura spline eli erau rome ral Inaintea lui
Durr mczeu. Pcntru ei si pentru pacatcle lumii cclei de
dinaintc de potop, a ven it potopul a inecat toata
lumea. A cru\a t Durnnezcu doar opt suflcte din lurneacea din tiii.
Pcntru plicat e a pierdul Dumnelcu
Sodomci Gomorei , pcntru pacutc a inccat pc
egiptcni Cll touta oastca in Marea Caci erau
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 29/74
Si n-a sta t poporul lui lsruil numai 400 de ani in
robia Egiptului, ci 430 de ani. S a Intrcbat Moise:
.D oamne. s-au implinit cei 400 de ani de canon pe
care i-ai pus mai demult lui Avraam? . Si i s-a ras
puns: A ni i s-au imp linit, dar pacare lc poporu lui, nu''.Dcci, pcntru pacate le-a mai dat ind 30 de ani sl a
stat poporul lui Israil in rob ia faraonilor 430 de ani.
Dar cc a pii\it pentru pacat sl Moise, eel mai ales
om al lui Dumnezcu? Cacl se spune la Numerii:
Moise insii era omu/ eel mai bldnd dintre toii oamenii
de pe pdmdnt (Num. 12, 3). N-ar f putut nimeni sa
alba rabdarca lui Moise, sa rabde un popor efut itor s i
lndaratn ic, care mani a de atdtea ori pc Dumnczeu: sa
rabde atiitea eu ei 40 de ani in pustic. Dar i-a dat
Dumnezeu darul blandetii , Si acest bland Moise era
ata t de ales, ca Dumnczeu a pcdepsit-o pc Maria. sora
lui, fccioara si prooroc ita, si a scos-o din taba ra pcntru
ea a grait cuvant impotriva frate lui ci, zlcdnd: ,.Ce,
numai eu Moise a vorbit Dumnczeu? . de accca a
xis Dumnezeu ca trc Maria, sora lui Moise: ..Dc ec ai
grai t de rau pc fratele tau? Cacl chiar daca va fi
prooroc in lume in Israil , nu va f nirncni ea Moise,cu sa vorbesc cu cI fala entre fal: cum vorbcsrc total
ell fiul sau. pentru ca ai g rcsit I < Ii vorbit de rau ,
tu si Aaron, vei ies i leproasa din tabara . S t s-a
umplut toata de lepra a scos-o a fara din tahara opt
zilc, pcntru ca a vorbit de rau pc fra tclc sau, care era
prooroc marc eonducatorul lui Israil. dupAnceea
s-a rugat Moise a adus jertfa cl Amon, a icrtat
hmmezeu pc sora sa.
NE VO R ESTE
impictriti nu voiau sa dca drurnu l poporului lsra il
din robic. ca sa educe jcrtfa lui Dumnczeu in pustic.
l'cntru pacutc. daca strabatem dumnezeiasca Scriptu
fa. a orbit Ozia. pcntru ca a intrat in biserica si a pus
mana pc cade lnita, de a crapat catapc tcasma biscricii
11 e1 s-a umplut de lepra (II Par . 26, 16-19). Pen tru
pacate Scnaherib tmparatul a venit ell ostirile sale
intr-o noaptc a trimis Domnul pe ingcrul Sau s i a taiat
185.000 de ostasl. pemru ca vencau sa robcascaIcrusalimul tara ca Durnnczcu sa- i fi poruncit. Si dace
ma i priv im in Scr ipture, vcdcm ca pcntru pacatc au
fost pcdcpsit i nu numai cci pacatosi. ci cci drcpti
dod au uncle pacatc.
Cc-a patit Avraam, care era prietenul lui
Dumnczcu caruia Dumnczeu i-a zis: Ell sunt Domnul
Care Ie a seas din Urul alde eo sa ti dau p uin-
tul acesta de mostenire? lar Avraam, Indoindu -sc, a
raspuns: Suipdne Doamne pe ee vot cunoaste ca l voi
mostent? Atunci a zis Domnul ca trc Avraam , dandu- i
pe lac pedeapsa pentru accasta tndola la a cugetului
sau: dstii bine eo urmasii tiii vor pribegi in pdmdnt
strain. unde vor robin apdsati patru su te de ani.
Dar pe neamul ace/a care ti va robi. i/ voi [ udeca Eu
f ae . 15, 7-14).
Vcdcti cat c de unit lui Dumnezeu pac atul? Un
singur cuvant al oamenilor drcpti e vrednic de 0
pcdcap sa de sute de ani. nu numai pc seama lor, ci a
ur rnasll or lor. Si aceasta num ai pentru un cuvdnt de
indoiala al lui Avraam. care era prietenul lui Dumnczeu
liind foarte smerit, zicea: Doamne. sunl prof
caruia f)umnczeu i-a zis: Nu Ie vei nlimi
Avram ci Avraam adicii laid a mai mu/te neamllri.
P RIN TEL E CLEO PA 55
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 30/74
56 N VIIR ST 57
Dar acest Moise, care a facut minuni, care a
lost. cum zice Scriptura, dumnezeul lui Faraon, a zis
ell multa smcrenie: .,Nu ron trimitc, Doamne, la
Faraon, ca sa scot pc Israil din robie. Eu sunt om
gfingav ncpriceput, nu pot sa vorbesc . DumnezcuInsa l-u poruncit: ..Du-tc, Moise Du-te ell fratclc l:1u
Aaron care vorbestc bine. Tie-ti voi da priccpere lui
limba. Tu vci fi capul lui Aaron, iar Aaron va fi gura
ta te vo i pune pc tine capul lui Aaron si dumnezeu l
lui Faraon. Si vo i face minuni voi bate Eg iptul prin
mdinile talc (Ies . 4, 16) . Si nici atunci Moise n-a voit
sa se duca. De trei on a rcfuzat porunca, zic:ind:
••Doamnc, trimitc pc cine vrc i, trimite pc cine arc
priccpcre; eu nu mil due . ca eu sunt un c ioban prost sin-arn si i pot scoatc un popor de 638.000 de oamcni
din robia lui Faraon, de a carui furic am fugit acum 40
de ani si am stat aici pastor de oi in pustia Madiam .
..Du-te, Moise . ••Nu due . Doamne'' . Dumnczcu
vorbea din rug, din parA de foe, sl i-a zis: .,Seoate
tncaltaminrea din picioarele tale, ca locu l pc care stai
c sfant . Si el tot nu se incumeta la 0 misiune asa de
mare. .,Sa rna due cu, un gangav, un cioban
ncprlccput. sa rna due in rata lui Faraon, sa scot unpopor din robia de 430 de ani? Nu pot. Doamne, sunt
un om pacatos. ncputincios . ..Moise, cc ai in mann? .
•.Un toiag •Da l jos . toiagul s-a facut • Ia- I
de coada . Si s-a facut toiag. Sl i-a zis
Dumnezcu : .J ata, asa ai sa faci in fata lui Faraon si
arc sa te crcada .
Dupe ce l-a lnarmat Dumnezeu cu toiagul cu
putcrca facerii de minuni si i-n spus cd-i dii pc Irutclc
snu Aaron in ajutor, a luat euraj s-a dus. S i a facut
mari semne inaintca lui Faraon, dupa cum a batut
Egiptul eu ccle zece plagi si a scos din robia eea
arnara poporul lui Israi l.
Dar oricat de iub it a fost Moise lui Dumnczeu, afost pedepsit el numai pentru 0 Indoiala ea accasta:
cand a trecut poporul Marea Rosie i a ajuns la Mera
cca amara, din care nu se putea bee apa , Moise a zis
catre Dumnezeu: D oamne, carteste poporul, mor
dob itoaeele. Am vazut apa in pust ic, dar c amara .
..Moise, ia un lemn arunca-I in apa '' . Si cdnd a
baga t lernnul in apa, s-au indulcit ape le de la Mera.
Acest lemn era simbolul Sfintei Cruci, caci noi, cand
dam de necazuri, de scdrbe. de bali, de pagube. derazboaie, de robi i, daca ne aduccm aminte de lemnul
cruc ii lui Hristcs. se lndulceste umaraciunea victii
noastrc sl ne linistim. Cacl ne intrebam: dar Mdntuito
rul cum a rabdat? Si atunci se lndulceste apa viejiinoastre.
Mari simboluri si tainc crau aee lea. Caci spune
marelc Apostol Pavel ca legea veche era umbra a
cclor viitoare. Cele din Veehiul Testament s-au
luminal in legea darului.Dupa ce au vazut minunea de la Mera, au ajuns
la n1sarit de muntele Sina i si poporul cfirtea iar ca
moare de sere: si a zis Dumnczcu lui Moise: Poporu l
aces ta M emaraste. can este. n-a vazut minunile
Mete. n-arc crcdint e . lar Moise a zis: ..Doarnnc, da-le
p ca mor si rna omoara eu pietrc ca i-am sees din
Egipt . A zis Dumnezcu: Mo ise. ia toiagul, du- tc la
stance aceea uscata (era stance Rafidin), lovc ste in
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 31/74
58 N VOR ST / , i R / N T E L E C LE O / A 59
stanccl si va apa multa vor bea sl poporul
dobitoacele .
Dar Moise, asa bland, asa tcmator de Dumnezeu
sfaru cum era. s-a indoit putin, ea Avraam. Sl
mcrgand la stance Rafidin n-a spus: .A sculta. Israile.din stance aceasta are sa vel den Dumnczcu apa , ci a
zis un cuvflnt de indoiala. Lovind stance n-a zis: Deli
apa de aici, d in izvor , nu, ci a zis: Ascultati-ma cei
neascultdtori, au din piatra aceasta V l scoate v ila
apa? Si ridicdnd Moise mana sa, a lovi t pla tra ell
toiagul de d U ori, si a iesit apii multd. bout
odnnarea dobnoocete lor. lar Domnul a zis ciitre
Moise si catre aron: Pentru cd n-ati crezut sa Mil
sfi n{ifi inaintea fit tor lui lsrail, pentru aceea vel;biiga V l adunarea aceas in pii mdntul pe care I-am
dar lor Num . 20,10-12).
Pentru ci Moise n-a zis de prima data: de aici
Yeti bca apa , c i au din piatra uceasta voi scoatc vow)
cpa? . Dumnczeu i-u gra it: Moise, de cc ui stat la
Jndoiala. de ce nu M-ai proslavit inaintea fiilor lui
Israil? De ce ai zis: au doara de aici am va dau
apa? . Moise n raspuns: .Doarnne, am grcsit . Atunci
Dumnezcu i-a I.iS: ,.Pcntru ca ai gresit, trebu ic sa faeiaici canon vremelnic, ca s nu faei dineolo canon
vesnic . Pentru ca ai grcsit. n-ai sa intri in pamantul
tagi iduintei. Ai suferit amaraciunea pcntru carrlrca
poporu lui, ai suferit arsita si ostcneala, ai rabdat
neeazurilc, au vrut sa te ucid:1 eu pietre . Dar orieatc ai
suferit , nu sunt de ajuns : te seape de pcdeapsa
pcn t ru indoiala. N-a i sa intri in pamantul tagaduinlei .
dae< a,i eit it Seripturile, ea n-a intrat in
parnantul tagAduinlci, ci a murit pe rnuntele Nebo
(Dcut. 34, 1-5). Dumnczcu i-a aratat numai de
dincoacc de lord an acel pamflnt: .Jata pamdn lul din
care curge lapte s mierc, dar tu n-ai sa intri acolo.
Are sa intre numai Isus al lui Navi Holev dintre ceicare au pom it eu tine din Egipt .
Vezi ca sunt pcdcpsiti si eei drept i cand paca
tuiese? Binc zice dumnczeieseul loan Scarar ul asa:
..Pacatul monahilor cu gandul e mai marc decdt
pacatu mireoilor eu lucrul , Pcntru ce? Pentru ca ei
stiu .muhe. Si este seris: cei tari, tare se val cerca;
CUI se va da mull, mai mull se va cere de la ddnsul:
sau: mai mull Sf va bale sluga care sue v o i ~Domnului st n-o face. Deci sa b:1gi im de seama eei cesuntcrn eu crueea eu Evanghe lia in m ln a, ca
pacatelc noastre eu gandul sur a mai grele decal celeeu lucru l ale mirenilor.
Sa mergem mai departe . A pcdcpsit Dumnezcu
pc Cain, a pierdut eu apa potopului toata lumea cca
de inecat pc cg ipteni in apa. l-a
pedepstt pe MOise pe Avraam pc sora lui Moise.
Dar poate vor zice unii: A pedcpsit Dumnezeu gre u
pe tot omu l eu pacate grelc, dar nu a pedepsit asa delarc. pacatcle celc mici , Dar cele ale lui Avraam
MOise emu mici indoieli de crcdinta. Iar Iacob
apos tnlul spunc: Bdrbatul indoielnic este nestatomic
in toate catte sale ( 1, 8). apoi spune ca cei ce nu
ell t?rie sunt ca nori tara dt: apa purtati de
van . Adlea precum norul secelos poale i purtat in
loale part ile, omul indoiclnic lesne se da tina
zicand: •.0 fi sau 0-0 fi Dumnezeu Sc
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 32/74
cand nu credem Cll tari c in EI. Si s-a zis la Apoca
lipsa: Fiindcii estt ciildicel nu esti niei fie rbinte nici
rece. am te viirs din gura Mea (Apoe. 3, 16).
Dumnczc u nu vrea sa tim cald ice i. Vrca s tim tari
fierbinti p la moarte; accas ta e credinta ncindo ielnicd care face minuni si duce pe om aproape de
Dumnczcu.
Dar sa va dau doua piIdc, una din legea vcche si
alta din legca darului. Veri vedea din etc de ce
pacatclc accstca mai mici sun t pedepsite si elc greu de
Dumnezcu. Am vazut cum pc slabanog l-a [inut
Dumnczcu 38 de ani bolnav, pana a venit El in tru p,
cac i poate altfel rarnanea asa pana la moarte. A venit
insa Izvorul milci sl al dreptatii ea sa ne urate capcntru pacate a sufcrit ace I slabanog 38 de ani.
Dar cc a patit David? Si cine era David? i\uzi ee
spune Dumnezeu prin Samuil: Pe David. fiul lui lesei.
I am giisit dupii tntma Mea. David a fost eioban la oi,
dar I-a ales Dumnezeu rcge al lui Isra il. Dumnczcu I-a
trimis pc Samui l in Betlecm si i-a spus: ..Urnple
cornul tau eu untdclcmn, ca vrcau sa pun all rcgc in
locu l lui Saul care s-a razvratit nu Ma asculta .
Si lcsei, tatal lui David, sl-a adLIS pc l \i fiii,sapte la numar, toj voinici, frumosi tari, i-a arata t
lui Samuil: .Ja ti fcciorii rnei. Daca alege
Dumnezeu rege din fami lia mea. trebuie sn-I ara t pe
cci mai buni mai frumosl . Si a zis Samuil: ..Nu a
ales Dumnezeu pc nici unul dintrc acestia . Raspunsc
Iesel: Mai am un baict cl de vrco 16 ani, dar e la oi. Ja
muntc. Nu ered sa-l aleagn Dunmczcu chi ar pc ace la,
ca acc la-i eel mai mic eel ma i prost' . Si a zis
Samuil: A du-I si pc accla lncoace . Sl a venit ace la,
eu gluga in spate eu prastia, caci vane vu lpi. Sicand I-a vazut Samu il pc accst baietel balat, ell parul
blond si eu ochi i albastri, a zis Duhul Sfiint catre e :
Toama untdelemn peste dansul de az i inainte vaveni Duhul Sfant peste el . Si a ven it Duhul Sfiint in
ziua aeeea peste David si a ales rcgc peste lsrail pe un
baiat de la oi. i-a zis Dumnczeu lui Samuil: la
scama ea n-am uns pc nieiunul din ccilal]i sapte
fcciori voinici sl frum osi. Omul cauta la fata, iar Eu
caut Ia inima I Imp. 16, 7) . Si a mai zis: Aeum
Mi-am gasit barber dupa inima Mea . L-a ales pe
baietelul acela de la oi, caci Dumnezeu cauta la inima
n-are nevoic de Intelepciunea noastra, de frumuse jeanoastra, de puterea noastra. Si stim care popoare a
biruit David, cate lucruri rninunat c a facut.
Dar a gresit si cl s-a cait ell amar. A grcsit ell
Butseba, sa varsind prcaeurvie si ucidere de om, de
care s-a cait toata via ta. Si pentru aceasta greseala a
fost pedepsit. Dar a mai savar it 0 greseala, caci i-a
spus Dumnezcu: Cat ai sa Iii imparat pes te lsrail, sa
nu nume ri poporul... Eu am spus lui Avraam c sc va
inmulti ea stclcle ccrului. Dcci. dupa cum nu poti sanumeri stclclc cerului, asa sa nu nurnere nim en i pc
lsrail , Si a [inut cl 0 bucata de vrcmc ascultarca
aceasta, dar odata. cum se scrie la Cronici, a miscat
satana inima lui David, ca numerc poporul sau,sa vada cali barbuti are care pourta arrnc de rnzbo l
d la putere de ostire. a dat ord in lui Ioab, ee l mai
de scama general, sa numere poporul. Si l-u numarat,
a venit a dat raportu l irnparatului: Maria Ta , am
60 N VO R B S T P R I N T L E C LE O PA 61
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 33/74
62 NE VOR E P R INTELE C LEO P 63
numara t poporu l am gas it 800 .000 de israclitiberbati tari care pot purta sabic 500.000 din
scmintia lui luda . Deci 800.000 inca 500.000, crau
la un loc 1.300 .000 de ostasi care puteau sa sustlna
razboiul. Si cand a auzit David cil are atata ostirc alnccput sa sc mand rcasca, zicandu-si: Mai dar multa
ostire am . Si atunci i-a spus Dumnezcu: ,.Ce ai
fscut? . Doamnc, am grcslt . Ai gresit, cact it-am
spus sa nu numeri poporul .Dcci a tr imis Dumn ezeu 1a el pc Gad proorocu l,
precum l-a tr imis altadata pc Nata n proorocu l, sn- mustre pentru ccatalta gresca la. Si i-a spus Gad : lata
ce graicstc Dumnczcu: Fiindca ai numarat poporul
n-ai ascultat pc Dumnczeu, care ti-e spussa
nu-Inumeri, il i da Dumnczeu putinta sa alegi una din trei
pedepse: ori sapte ani de foamete in toata \ara , ori sa
fugi trei luni din calea vrejmasilor tai. ori sa lie tre i
zile moartc in lsrail . Si s-a gandit putin David a
zis: Mai bine sa ead eu in mana lui Dumnezeu decdt
in mana lurnii, adica decat sa rna goneasca vrajmasiisau sa fie secctf trei ani. Mai bine sa fie moarte trei
zile in lsrail, ca stiu Indurarilc lui Dumnezeu ea
mila Lui cste marc .Si tndata ee a vorb it David, a venit ingcrul
Domnului si a lntins sabin peste tot Iordanul . Si
inccpdnd de la prdnz, trur-o zi de vara, a ucis ingerulDomnului 70.000 de barbati in lerusalim. Si cdnd a
vazut David ca au murit 70.000 de oarneni pentru
greseala lui s i ca au sa mai moara inca doua zile
jumatate, s-a intors cu fate la Dumnezeu a zis:
D oamne, eu sunt pastorul. eu am grcsit, omoara- rna,
picrde-ma pe mine sl toata casa mea. De ee bal i oilein loc de pastor? Am grcsit eu, bate-rna pe mine .
Caci era strigare si jale in lerusalim. Bate-rna pe
mine, Doamne, chin uiestc ma . dar la a poporu l, lasa
poporul1 .
Si a venit ingeru l Domnului si i-a spus: D avlde, Si-a adus aminte Dumnezeu de tndurari e
Sale sl de viata ta placuta de mai inainte si mi-a datporunca sa trag Imina inapoi de pc lcrusalim . Si zise:
IaUi rna due in aria lui Aravna Icbuseu l; vino acolo
sa aduci je rtfe de icrtare pentru impacar ea luiDumnczcu . $i s-a dus ingerul. cand a venit la ar ia
lui Aravna lebuseul , ea era vremea secerisulu i, si I-a
vazut Aravna pc inger ca [inca sabia cu varful in jos sicurgea sangele de pe amandoua partile ei, s-a speriatAravna sl a fugit la rege. lar rcge le avea porunca sa se
duca la aria aeeea. Si lntalnlndu-se ei, i-a spus regele:
Omule, vinde-mi aria aecasta pe care a sfintit-o
ingerul Domnului prin venirea sa . ace la zise:
,,S ipane, iIi dau toate: si boii sl uneltele, aria
dcgeaba, ca eu sunt robul tau . Zise David: N u, viucste Dumnezeu, n-am sa iau nimic de la tine degeaba;
vreau sa platcsc in argint, ca vrcau sa fae ai djertfelnicul lui Dumnezeu s nu vrcau sa fiu mustrat cati I-am luat tara bani , Si i-a platit lui Aravna lebuseul
a cumparat aria. Apoi a facut David jcrtfelnieul
acolo a adunat poporu l, si au plans de dimineata
pana seara, si a incetat mania Domnului in lerusalim.s-a auzit cuvant ca a primit iertarc de la Dumnezeu.
Ai vazut ce pedeapsa mare a adus Dumnezeu
pentru eli David a numarat poporul? Au murit 70.000
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 34/74
N E VO R ESTE P RINTELE LE OP 65
de oamcni aveau sa mai moara, dace nu era
indurarca lui Dumnczcu pe care David a cerut-o,
rugandu sc sa vina peste el mania DomnuJui.
Astfel de lntamplari avem nenumarate si in
Icgcadaru
lui.Dar va
voi mai spunenum
ai una si vo iincheia .
lntrcaba unu l: Dad spun 0 minciuna, e pacat?
Ce pacat e daca voi minti 0 data? . Ia seama Dace
spune ornul 0 minciuna se pocaieste. 0 iarta
Dumnezeu. Dar in rata cui 0 spui? 0 minciuna spusa
in rata unui prcot , in rata unci fete bisericesti, e pacat
marc, dar in fata unui prooroc e mai marc. lar in
fata unui apo stol e de atatea ori mai marc. Apoi, mai
depinde si cine a mintit . Un om de rand sau un ommare?
La inceputu crestinismului toti crestinii care au
crczut in IIristos erau una. Cacl se spune Faptele
Apostolilor ca au erczut in Hristos odata 3.000 si apoi
s-a aj uns la 5.000 de oamcni si cra inima eelor ee au
erczut una si toti vindeau averile lor si adueeau pretul
lor la pic ioarele apo stolilor. Ad ica totul era de obste,
cum vedem la manastire. Crestinii veneau la biserica
sl faceau mcselc langa biserica. Cdnd icscau d inbiserica, statcau tot i la masa petrcceau toti in
rugaciune in cuvdntul lui Dumnezeu. Asa a fost la
inccputul Bisericii crestine. Mesele erau agape sau
prilejuri de aratarc a iubirii dintre crestini. La uccste
meso nu era numai mdncarc, c i cuvantul Domnului .
Prcotul suu diaconul sau apos tolul Ii hranea pc crestini
;>i cu cuvdnt de invatatura. Aceste rnese erau un lueru
Ioarte placut lui Dunmczcu. Cac i i i placca sa ti e una
crcstinii, pentru ca l Iristos, cdnd a venit in lume, cum
zice Sffintul Teodor Studitul, n-a dus nici viata
pusmiceasca, niei schivniceasca, ei a dus cu uccnicii
Sai viata de obste, avand 0 punga si 0 rnasa tnsotltc de
cuvantul lui Dumnczcu.
Dar in aceasta obstc ton crestinll trebuiau sa
aiba cele de trebuinta, hainc si hrana. Dcci. pc langa
a ltii care aduecau pre tul rnosi c l la pieioarcle
apostc lilor, sl-a vandut rnosia ; i un oareeare Anania
eu sotia sa Safira, ea sa dea si ei pretul tarinii la obste,
unde se hraneau toti , unde se hraneau si sarac ii si se
facea rata trebuintelor Bisericii. Dar s-au sfatuit unul
cu altul sa nu dea ehiar tot , spunandu-si: Sa 1 53m
ceva la 0 parte, ca suntem batrani ; i poate 0 sa avem
treb uinta de ceva . Astfel au pus ceva deoparte din
banii luati pe mosie ; i 0 parte au hotarat sa 0 dea
Bise ricii. Dar nu s-au dus sa manuriseasca gdndul
aeesta vreunui apostol. Nu i-au spus: latA Doarnnc,
ce am gandit: Vrcm sa dam 0 parte Bisericii 0 parte
sa ramana a noasrra . Cacl nu ar f Iost nici un pacat.
S-au sfatuit deci sa minta pe aposto li. Au zis unul
catre altul: Sa dam atdta. De te-a int rcba eu eat am
vdndut tar ina. sa nu spui drept,ci
sa spui ca amvdndut-o eu atata, ell mai putin .
S-au sfatuit sa mintf pc apostolii lui l lristos, pe
stdlpii Biscricii, care conduccau obstea din Icru salim.
Astfe sfatuindu-se ei, cand a ajuns Anania in rata lui
Petru, acesta l-a intrebat: Anania, ell cat ai vdndut
tar lna? . Perea aposto lul, care era plin de Duhul
Sfant, nu stta Cll cat a vdndut-o? Anania zise: C u
atdta , Doamne'' . .,Ai mintit, Anania, ui vdndut-o Cll
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 35/74
t . N E VOR ESTE P RIN TELE CL E 0 1 A . 7
atara. Ai socot it ca minti pc Duhul Stant . Si tndata a
cazut Anan ia jos a murit.
Si I-au luat altii si I-au dus sa-I ingroape.
lndata a intrat si Safira, dar ea nu stie ce-a path
barbatul ei, ca nu mai era aeolo. Cu cat ati vandut,
Safira, tarina al caret prot vreti sa-l dati Biser icii? .
Cu atata, Doamne . Si Petru a zis: Ai mintit
Duhului Sfant asupra sutletului tau. lata cei ec I-au
dus pc barbatul tau. te asteapta si pe tine . Si a
cazut si ca j os moarta si au dus-o si pe ea au
inrnormantat-o {Fapte 5, 1-10). Deci luati pilda ca
pacat de moarte este minciuna, mai ales cand se
face in fata unor fete bisericesti sau pentru lueruri
sfinte care se dau Biscricii sau lui Dumnezeu.in general, pacatul fie mic, lie mare, atrage dupa
el mare pedeapsa asupra noastra sl, daca nu suferim
pcdeapsa aici, avem s 0 suferim dincolo. Dar sa ne
fercasca Dumnezeu sa 0 suferim dineolo. De aceea
spune un sffint din Patcric: a mi Doamne, boala
aici, chinuieste-ma aici, trimite-rni si draci din iad sa
rnunccascn. numai sa nu rn chinuiesti dincolo, ca
acolo pcdcapsa nu are sfarsit . Acolo nu tine boala
chinul, si ca inta, sl focul. viermii un an sau 0 sutade ani, ci vcsnic, cac i prceum vcsnic cstc Dumnczcu,
vcsnica cstc vlata raiu lui vesnica este si munea
iadului .
Frutii mei, totdeauna cand va sculati dopa 0
boaln. sa vii aduccti amintc ca boala accasta a fost un
mijloc de a vii curati, de a va usura , de a vn lumina
viata. Cue zicc dumnezeiescu l Parinte Isaac Sirul:
.J recum locul cura\a rugina de pc fier, asa boala
curala pacate le de pc om . 0 boa la, daca 0 sufcri e ll
muljumlre daca te spovedcsti pare rau de
pacatul it i ridica tot canonul, pcntru ca in
boeta nu se cere omu lui nici post de mancare, nici
mctanii, nici priveghere. Cine prirneste boala ell
dragoste ell multumire si ell dragoste, ea un
pcdepsit de la Dumnczeu, cur la sufletul sau de
pacare in timpul de aici . tar dad. sc cUfala si mai
tralcstc este sanatos. sa-s; aduca aminte de cuvdntul
Mantuitorului din Evanghel ia de astazi: latii te-al
fiicut sanatos de aelim sa nu mai gresesti co sii nu-ti
fie lie mai rou . Amin.
PEDEAPSA OOIERUL UI GI/ITESCU
Accasta intamplarc am spus-o la 0 conferlnra de
preoti. Parintele Bogdan, proto iereul de Radauti . a
avut 0 prelegerc scrlsa pc care a citit-o in fata
cclorlalti dcspre pomenirea mortilor, aducand dovezi
din Sfiinta Scr ipture din Sfintii Parinti despre
pomenirea mort ilor. ca sectarii nu vor sa porneneasca
mortii. Si a term inat-e cl de citit , numai 0 marturien-am auzit-o eu, capoatc a citit-o inainte de a veni eu,
ca atunci cand am venit el citea. Aceea de la Macabei
trcbuia sa 0 mai puna, cand Iuda Macabci a facut
pomcnire pentru ostas ii rnorti pc front.
Si pc urma am povcstit eu, ca s-a ridicat un
prco t acolo si a zis: .Parintc. daca cineva injura pc un
prcot il bate si preotul nu- l dczlcaga, cum arc sa
lie? . Cncl a pa\it el. A intdlnit un 0 de acolo beat
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 36/74
68 NE VORBE TE 'ARIN TEI E C LEO ' 69
prcot ul atat i-a spus: Frate, ai copii, ai nevasta,
scoa la-tc , ca acela era C z UI jos in glad, asa era de
beat. Si acela S 3 sculat i-a dat doua pa lme preotului
i-a zis: Scot cutitul tc tai . Prcotul a fugit . d era
sa-l omoare. Cc ai ell mine? . L-a injurat de catc depc lume pe preot. Si au sarlt oamcnii: Uile acela safela prcot . Si prcotul n-a avut nirnic, numai atflt a zis:
•.Dumnezcu sa tc lumineze sa-\i cunosti pacatul . Tot
de bine i-a zis preotul. Si asa mi-a povestit cc-a p titell Ie-am spus altA istorie ell boierul Ghltescu de la
Falt icen i, pc care am auzit-o sl ell de la parinte lc
Cosma, Dumnezcu s -1 ierte, care a murit la Slatina
care a fo st stare] aeolo. EI a apucat timpul acela.
Aceasta-i foarte tnfricosata. Ghltescu avca rnos iimari, eI a avut feciori ministri, gcnerali. Erau mad
boieri. EI a fi ic ut si biserici multe, d . era om
crcd incios in felul lui. Si a avut duhovnic pc unul
Varuh Socea de la Manastirea Slatina. Acesta a fost si
secretar pc la mitropolie. Si bolerul intr-o toamna a
intarziat eu aratul a pus s3 sc arc duminica, cum
crau pc atunci pluguri din acelea eu doua flare , eu trei.
daca ali vazut, coarda se cherna.Duhovnicul mergca la Falrlceni, la targ, vcde
pe ogoru l lui Ghitescu ca arau in ziua de duminica.
Cum atunci era strictete, duhovnicu l a intrcbat:
- Mai, cine v-a pus la arat?
- Boierul Ghitescu, ca a zis ca trebuie arat, ca a
intdrziat eu scmanatul.Acosta, duhovnic rdvnitor. se duce la boicr
acasa, di era duhovnieul lui al sotlct al
copiilor. Cand ajungc aeolo, gascste boieru l la masa.
la pctrcccre. Boierul era batran. ii zice p:lrintelc:
Cucoane, nu vczi ca esti eu paru l alb, ai sa
mori. Dc ee ai pus sa are duminica?
Ace ta i-a raspuns:
- Ce, rna mustri in casa la mine?...
- Cueoane, de ce faci lucrul acesta, Gii csti boiercrestin? Arc sa tc pcdcpseasca Dumne zeu dai pilda
rca poporului, cutare.
Sc scoala boierul de la masa, ca era cu feciorii
lui.
- Cum, in casa la mine? t.asa ca-ti dau eu piIda.
da dcua palme duhovnicului. Fcmeia aprotestat:
- De ee ai batut preotul?
Ei, si a inceput a injura pe prcot. lar preotul,cand a auzit, a plecat imediat de aeolo. Dar i-a zis:
a nu putrezesti p nu te-oi dezlcga cu.
Si a plccat prcotul suparat batut de aeolo.
Dar Ghitescu nu s-a lasat eu atata. E e
cunostea eu mitropolitul, cu cci mari. Nu srlu care era
mitropolit la Iasl pc atune i. Boierul a spus la
mitropolic:
- Pe Varu h Socca sa-l dezbracati de hainclc de
calugar sa-l excludc ti din monahi sm. A venit incasala mine rna amcninta cu blcstcmc, eu cutare.
Mitropolitul s-a gandit:
- Mal. Ghit cscu c cincva, arc boieri ministri. Si
ve rba accea, arc autor itatc marc in tara .
Si sc apuca si-l exclude pc Varuh Socca. Tri rnitc
ordin la manastirc: Seos din monahism, dezbracat de
uniforma si acusa, sa intre in viata civila . Si vine
ordin, iar aeela a zis: ,.Deci asa boierul, nu-i destul d\
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 37/74
70 NE VORBE TE P R INTELE LEO P 71
rn-a batut, rna scoate si din rnanastirc. MA due mal, ca
Dumnczeu estc in tot 10Cll' . A lasat saracul haina,
fcsul, toate, S 3 Imbracat civil. Barba nu si-a barbierit-o.
ca era sl c l acum am in viirsta.
Sc duce in Fi'ilticeni sc inralneste ell un evrcu.prieten de-al lui.
- Parinte Varuh, dar cc-ai patit, uncle ti-i haina?
- Mai , n-ar mai ajungc Ghitescu Uite, i-am
spus sa nu arc dum inica, rn-a baret si uite , m-a u
dczbracat din cauza lui.
- Parintc Varuh, uite eu am 0 casa colo ing
iarmaroc. Am cumparat-o de la cineva ca m-a rugal.
Nu sla nimcni intr-insa si copiii strica gcarnuri lc
aco lo, a eu am dughcana mea.DU Ie
acol o si stai, ciinu-ti cer nirnica. dc-abia n or mai sparge copiii
geamurilc, di fu ra tot de acolo.
Parintclc a lnvatat in manastire sa-si faca linguri
eo fe. S-a gfindit: .Buna treaba, Casa am, aeo lo e si
iarmaroe. Fae Iinguri Ie v:ind sl traiesc cu. Poate
o da Dumnezeu m-or ierta astla vreodata, dar
deoc amdata sa traiesc de pe azi pe maine .
S-a dus bietul prcot acolo, a curatit chiliuta, a
prcga tit roatc. Fncea Iinguri, cosarci iesea in targ.Un mcsncag eu linguri.
- Cine-i asta?
- Asta a tost calugnr. a fost preot pe vrcmuri.
St ia lumea de el si rraia aeo lo in smerenic.
laca dupa vrco snpte an i moare Ghitescu , ca era
batr dn, s i-l lngroapa. lar dupa inca saptc ani i l
dczgroapn. Au venit baic tii lui: generali, colonel ,
mini str i, i-au facut dczgroparca. Cand il dczgroapa
pc Ghitescu, nu-i gascsc nici limba in gura pu trcda.
Era intreg. Putrezise sicriul haincl e. dar cI era cu un
cal. negru si umfl at ea doba ural. Copiii, cand l-au
vdzut, rusinea lor. Chcrnasc ra vreo tre i ep iscopi la
dezgropare, ea sa-i faca praznic marc. Vai de mine,
rusinea lor, ca erau de [ata mitropoliti, cpi seopi .
- Ce-i de facut ?
zis un cpi scop:
- Scoateti-l rezemati-l de blscricn.
Si au pus un ccarsaf alb pc el, s nu-l mai vada
lurnea, ca era groaza lumii, parca era un diavol. Barba
ii crescuse atata unghiile ii crcscusera parol iicrcscuse era negro uni t. pedeapsa de la
Dumnezeu. Si au intrebat ei ce-i asta . Ca l-a dezlegat
episcopu l cu dezlegare arhicrcasca nici un scmn, nu
s-a dezlegat. Si atunci au intrebat de ceo Si a zis
cpiscopul:
- Sau l-a pedepsit Durnnezeu ca a ncdrcptatit pc
tarani a luat de la cei nedi j iti dreptul lor - col cI a
lost boier sl poate l-a blcstemat poporul - , sau l-a
bles tcmat vreun preot prcotu l acela inca traiesre.
l' cntru aeestc doua prici ni n-a putrezit.
Daca este de la furat, nu sc dczleaga pana nudau inapoi neamurile lui ca t a [ural. C l asa-i canonul
pentru fural. M-a lntrcbat acum la confcrinta un
consilier: .Parintc Clcopa, ca re pacate nu Ie poate
dez lcga prcotul? . Si apoi Ie-am spus: .,Cele de
hirotonic, cclc de furri sag.. . . Le-arn spus care nu Ie
ponte dezlega au seris totl, au luat note. lo st
conferinta mare , ca am vorbit patru ore.
Si a zis episcopul:
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 38/74
72 N VOR ST P lR NTELE CL E O A 73
- Doud lucruri a facut: ori a furat, a luat bani
straini si I-a blcstemat popo rul. A lua t cu nedrcptatc,
i-au muncit oamenii pc Ian si nu i-a platit. Sau a luat
de la unul sarac . l-a luat ceva avere l-a blcstemat.
Sau l-a blestemat vreun preot care indiotraic ste .
Ca dace te-a blestemat vreun preot si el tralestc.
nu tc poate dezlega nici patriarhul pfuta nu moare
acela. Numai dupa moartea lui te poate dczlega altul.
Cat traieste numai acela poate sa te dczlege. Asa-i
legatura c nonica . A zis bine episcopul, dup cum st ia
din pravilcle Biseric ii. Si atunci un baiat al lui
Gbitescu, care era ofitcr, a zis:
- Marna, nu stii ca tata I-a batut pc Varuh Socca,
pc duhovnicullui? Nu stii ca l-a batut odata la rn s ?
- Da, mai- Dar nu preotul ce a zis, ca a plecat
plang nd de la noi? Era sa-l beta mai rau . dar a fugit
preo tul. a zis: ..Sa nu putrezcsti pana nu te-oi
dezlega eu .St-e adus aminte si malea-se:- Mal. rnai Dar oare n-a murit prcotul acela?
S-au dus si au lntrebat la Statina la manastire:
- Nu stlti. n-ati auzit de un duhovnic Varuh?
Dar c lug rii mai batrani au zis:- Pe acela l-a batut Ghitescu cl l-a blestemat.
Dar tnca traieste, c prin Falticeni. E un mosncag
batran, arc aproape 90 de ani. Vinde linguri.
Ceud au uuvit, gata, au pus mana pc cai, au luattrasurn. Nu crau pc atunci maslnl. Se due sa cau tc, sedue in toatc partilc. Si Ie-a zis lumca: ,.Mai, cste acolo
la iannaroc unul batrfin se aude ca a fost ca lugar .
Si vine trasura lui Ghitescu, trage la poarta:
- Bun: 1 ziua, mosu le.
- Buna ziua, cucoane.
- Mosulc. matalc ai fost calugnr. preot. cc ai fostin viata matale?
- Am fost, cucoane, pc la S latina. Am fost
preot duhovnic protosinghcI. Am lost sec retaru lmitropolici, am lucrat la mitropolie.
- Mosule, mata le n-ai cunoscut pc Gbltcscu?
- Mai, n r mai ajunge Gh itcscu din cauza lui
sunt eu aici , Ca Ghi tescu m-a dezbracat de haine, a
vorb it cu mitropolitul rn-a pcdepsit e: i-am zis de
ce a arat duminica. Si iaca sunt aici acum.
- Dar de cand esti?
Cutare. le-a spus, ca el nu stia ca a murit
Ghitescu, Si i-au spus feciorii boicrului cum l-eu gasitla dezgropare.
- Asa? s-a minunat parintcle de pcdeapsacare-l ajunsese pe boier.
- Asa, parinte, ca au vazut preasfin titii si toata
lumea care a venit 13 pomenire. e lucru lnfricosat la
vcdere. au zis episcopii ca numa i daca il dczlcaga
eel care l-a blestemat se po te Izbavi tata , Altfel nu.
Atunc i i-a p nn rau parintclui de blestemul pc
care l-a spus la manic. S-a inmuiat inima lui, v ndnapasta boierului chinueile lui, ca accla se muncea
in iad de atalia an i. fiind legal. A oftat si-a adus
nmin tc ca i-a fast duhovnic multa vrcmc. Nu a mai
[inut minte raul, ca a fost izgonit d in mannstirc sl a
trcbuit s t tra iasca din mila ah r . a zis:
- Mai copii, sa ne fcreasca Dumnczeu pc toti de
pcdeapsa Lui cea drcapta Vedeti cc patesc cei ce se
scoala Irnpotrlva lui Durnnczeu a prcotllor Lui
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 39/74
74 N VOR TE P RINT E L E L OP S
Si a primit sa mearga sa-i citcasca dezlegartlc
sa-i den icrtare.
- Ducctl-ma la el.
Si I-au dus la cim itir. Acolo era adu nata lume
rnulta in fruntcellmitropolitul
siasteptau . Boicrul era
ca lli inaintc, rczemat de biscrica acopcrit, ca era
tnfrlcosmo r In vcdere. ii facuscra rugaciuni sl preoti
icromonahi si cpiscop i mitropolitul, dar nu sc
schimbase deloc.
Oeci l-au adus pe parintele Varuh ee l batran
i -au facu t Joe in fata mortului. Si cand l-a viizut
balranul pc boicr groaza aceea, a inceput a phinge
a zis d in inirna:
- Cucoane Ghitescu, sa
dezlegat de mine si ineer si pe pamant.
Si cand a zis accasta, in fata tuturor, trupul
boicrului s-a facut ea praful , iar oasele au cazut
gri\majoara Ia parnant . S-au minunat toti. vazand cat
de putcrnic c cuvantul unui preot. Apoi au rasu flat
usuratl. d \ sc izbavisc un suflet din muncile iadu lui,
dupa ee neuse ace canon infricosat.
Si au strans oasele, le-au spalat. s-a facut
pomenire marc. lar mitropolitul a spus parintcluiVaruh:
- Tot acuma, lmbracat asa cum estl, tc duci la
manastirca matale.
EI s-a dus acolo, la chiliuta lui, ma i avea ceva
dirt i. S adus la manastlrca lui, inapoi cu drepturile lui
de prcot, dupa ce l-a dcz lcgat pe Ghitescu. Si s-uu
minunat boicrii: Mai marc put ere au preotii de la
Dumnczcu .
Si stii cat a mai tra i cl, saracul? Patruzcci de
zilc. Si a murit el. Durnnezeu a vrut sa traiasca
pcntru ca sa-l dezlege pe acela.
Apoi, Doa mne fereste. numai daca-l amarastc
cinevape
un preot , tara s ·1 blesteme preotul, aecla
cade tara sa vrea sub blestem, pentru e: l-a amardt.
Preotul n-arc vo ie sa blestcmc, numai la marc ncvoic.
Ponte sa blestcmc si preotul episcopul, dar , daca
n-arc dreptate, nu se prinde de tine. lar dad i preotul
arc dreptate, numai da ca l-a suparat cinevu, rara s i
zica preotu l vreun cuvant, aeela care l-a suparat
capata legatura nedezlegata, eade sub blestem.
De aceea va zic, cate sunt scrise in sfintclc carti,
pcntru a noastra invatatura s-au scris. eas
luamaminte sa ne pazlm sa nu eadem sub osanda.
DESPRE POCAINTA SI RO D EL E EI
Cand dumnezeiescul loan lnatntcmcrgntorut si
Botczatorul Domnului a inccput propovaduirca sa in
pustia Iudeii, mai inainte de toatc a vorbit de poe:linla.
zicand: Pociiiti vd eii s a apropial impiiriitia cerurilor(Matci 3, 2) . La fel Mantuitorul nos tru Iisus
llristos, dupa ee a auz it ca loan Botezatorul a fest
inchis de lrod in temnita, parasind Iudcca, a plccat in
Ga lileia , in panl le Nefta limului si ale Zabulonului,
unde Si-a ineep ut lucrarca Sa. prcd icand Evanghelia
lli zicand: Pociiitl vii ciici s a apropiat impiirii/ia
cerurilor (Mate i 4, 17). Vcdetl cd atat Mcrgatorul
inaintc al Domnului , cat Domnu l Dumnezcul
77
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 40/74
76 NE VORBE TE P RINTELE C LEO PA
si Mantuitorul nostru Iisus l-Iristos, eli cuvantul despre
pocalnta si-au inceput propovaduirea lor in lume. inca i dumnezeicstii ucenici apostoli ai Domnului, care
au fast trimisi de Domnul sa propovaduiasca Evan
ghclia in toa ta lumca, eli cuvantul dcspre pocalnta auineeput Mareu 16, IS).
Tar cdnd Sfantul Apostol Petru a inceput ell mare
tndrazncala sa pred icc vanghelia lu i Hristos in
Ierusalim, dupa pogorarca Preasfantului Duh, 1a auzul
cuvintelor lui, cei ee-l ascultau ell atentie i ell cvlavie
au int rcbat pe apostoli, zicand: Barbati rati ce Iii
facem? lar marele Petru, mai lnainte de toate, le-a
vorbit de pocainta, zicand catre ei: Pocdisi-vd s se
boteze jiecare din voi in numele lui Iisus Hristos spre
iertarea piicatelor voastre si yeti primi darul Duhului
Sfdnt Fapte 2, 38) . Inca si vasul alegerii, marele
Apostol Pave l, a aratat ca toti oamenii au nevoic de
pocainta, zicand: Dar Dumnezeu. trecdnd eu vederea
veacurile nesiiintei. vesteste aewn oamenilor ca toti
de pretutindeni sa sepocdiasca Fapte 17, 30) .
Dar , fratilor, se pune intrcbarea: Ce este
pocainta si care pocainta este adcvarata si mamuitoare? La aceasta intrebare vom raspunde asa:
.Pocainta cste 0 intoarccre de la starea cea impotriva
firii la starea cea fircascd si de la diavolul catre
Dumnczeu, care se face cu osteneala cu ncvo tma
Sfiintul loan Damasch in, Dogmatica cartca a II·a,
cap. 47). Dar adevarata pocainta este accca care este
urmata Impreu nata cu roadele pocaintci, adica eu
faptele celc bune.
Aceasta a aratat-o noua dumnezeiescul loan
Botezatorul, cand a zis: Faceti. dar. roade de pociiin ii
Luea 3, 8). Dar care sunt roade le pocaintei, pe care
trebuie a Ie luera eel ce adevarat se pocaleste? upa
invatatura Sfintci Seripturi, lntai este cunosunja
pacatu lui zdrobirea inimii omului pentru cele ce a
gres it imp. 8, 38; Ps. 50, 4; Fapte 2, 38 s.a.).
Alta fapta buna care trebuie sa insoteasca
pocainta noastra cste smercnia II Par. 7, 14). Dupe
smerenie urmeaza intristarea ca inta cea adevarata
Ps. 37, 17-18; Isaia 61, I ; Ier. 3, 21; loil 2, 12-13;
Matei 26, 75) . Alta fapta buna care trebuie sa lnso
teasca adevarata noastra calnta este rusinea Ezdra 9,
6; ler. 31, 19; lez. 16, 63; Dan. 9, 7-8 s.a.). Al ta fapta
buna care trebuie sa tnsoieasca pocainta este
spovedania pacatelor noastrc la prcotii duhovnici,
care au luat putere de la Dumnezeu sa lege sl sa
dcz lege pacatele oamen ilor pe parndnt Fap te 14, 23;
loan 20, 22; Matei 16, 19; 18, 18 s.a.). Alta fapta buna
car e ajuta la pocainta eea adevarata este parasirea
pacatelor noastre II imp. 8, 35; II Par. 6, 26; 7, 14;
lez. 18, 27-28, 30 s.a.). Alta pt buna si de capetenie
care trcbuic sa tnsotcasca poca lnta noastra esterugaciunea II imp. 8, 33, 47-49). Alta fapta buna
care trebuie sa urmeze pocalmei noastre este ura fata
de pacat lez. 20, 43; 36, 31). Aeestea toate, preeum
altele - cum sunt milostenia, hotararea de a nu mai
pacarul si alte faptc bune vrednice de pocainta cea
adevarata ler. 5, 7; Mate; 3, 8; Luea 3, 8; Fapte 26,
20 s.a .) - , pcntru ca nu am aici locul de a spune toate
tnvataturlle Sfintei Scripturi despre ele, le-arn trecut
78 NE VORBESTE P RI NT EI E C I.E O PA 79
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 41/74
doar asa, cu trimitcri in Sfanta Scripture, pcntru ca eel
ce doreste sa Ie stie mai pe larg, sa Ie citeasca de aeolo.
Asadar, fratii mei crestini, s [ineti minte ce cste
pocainta eea adevarata care fapte bune trebuie sa 0
tnsoteasca pc ea , sprc a fi rodnica mantuitoare.
lar ea sa ca nu toata pocainta este bunaadevarata, am s va aduc inainte doua pilde din Sfanta
Scripture. si anume luda, eel cc a vdndut pc Domnul
Iisus, vazand ca Mantuitorul a fost osand it la moarte,
s-a ca it s l a adus inapoi arhiereilor sl batranilor cci
treizcci de arginti, z icand: Am gresit vdnzdnd sdnge
nevinovat. oruncdnd argintii in templu a plecat st
ducdndu se s a spdnzurat Matci 27, 4 -5). Vcde ti,
tratilor, pocai nta eea rca nerod itoare a lui luda, care
I-a dus pe el la dcznadajdu lrc la spanzurare? Si
aceasta fiindca pocainta lui nu a fost din inima. nici
nu a fost lnsotlta de roadcle pocaintei, pc care lc-am
aratat rnai sus.
Dar iata d i marelc Apostol Petru a facut un
mare pacat, ea de trei ori s-a lepadat de Mantuitorul,
dupa cum ne ara ta S fiinta Scripture Luca 22. 56-60).
Dar marele Apostol Petru, v z ndu se in asa marc
pacat, nu s-a deznaddjduit de a sa mantuire, aducandu-siaminte de mila de Indura rile ce le tara de margini
ale Ziditorului sau. din adancul inimii a Inccput a sc
cdl a cere iertare eu multe lacrimi de la Domnul
Dumnezeul si Mantuitcrul sau si usa, iesind a fara d in
curtca arhiercului , a plans cu arnar Luca 22, 62) .
lata , frutii mel. 0 pocaln ta adevarata lnsotltn
de roadele pccalntel : de lacrim i si de plans e ll amar,
care nu munai cil a acut sa lie iertale pacatelc lui
Petru. ci sl vrednic de indurarea Domnului l-a facut pc
cI sl de chemarea cea de a doua la apostolia din care
cazuse prin pacat. Caci dupa [nvi ere. preabunul nostru
Man tuitor, aducandu-Si aminte de dragostea cea
dintdi a lui Petru de lacrimile care le-a varsat din
adancul inimii, cu durere si cu cainla. I-a chemat
de tre i on spre a vindeca cele trei lepadari ale
lui, iarasi intru cinstea si dregntorla sa de apostol si
de ucenic preaiubit l-a pus pc cl loan 21, /5-17).
Asadar sa tineti mintc ell nu orice pocainta este
adevarata, buna, roditoare aducatoare de mantu lrc.
ci numai pocain ta ca re se face dupa tnvatatura
Bisc ricii ce lei dreptmaritourc a lui Hristos care esteinsotita de faptele bune ce s-au ararat mai sus . Nu va
luati dupa cei ce se zie pocaiti. caci pocainta afara de
Biserica lui Hristos cea drcptm:lritoare nu poate fl canu tuturor a dat Dumnezcu putere de a lega si dczlega
pacate le oamenilo r, ci numai icrarhiei Biserici i Sale.
adlca arhiereilor si preotilor duhovnici, cine nu
asculta de eonducerea duhovniceasca a Bisericii si nu
sc marturiseste de toate pacatele sa le la preotii
duhovnici. nu poate fi iertat sau dezlegat de Dumnezeu
de p:lcatelc sale nici nu sc poate chema adcvarat
pocait sl indreptat lnaintea lui Dumnczeu. Iar fltndca
dcsprc pocainja roadcle pocaintei ne-a fost cuv:intul
mai sus, vom arata a id l mai pe seurt care sunt
part ile cclc cc alcatui csc taina pocaintei in Biscrica lui
l lrtsros. sl anume: frangcrca inirnii. marturisirca la
duhovnic, implinirca canonului dat de duhovnic si
dczlegarea pacatelor, care sc face de daru l Prcasfan
tului Duh. pr in duhovnic.
Hll N VO R B S T E P R IN T L E C L E O P A HI
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 42/74
Pcntru a arata ca adcvarnta pocainta trcbuie a f
insol iUi de lacrimile pocaintei si plfmgerea durerea
inimii pentru pacatele ce le-arn faCUI inaintca lui
Dumnezcu, voi spune aid 0 istor ioara adevarata din
cartea ce sc cheama Pateric
Era un [rate ilug r care sedea singur, aparte,
in Manastlrca Monidriil or. Accsta pururi sc ruga e ll
accasta rugaciune catrc Dumnczcu: Doamnc, nu rna
tern de Tine, si pcntru aceasta trimite-mi sageata de
fulger, sau alt chin, sau boala, sau draci, ea macar asa
sufletul mcu eel impietrit sa vina intru [rica. Apoi ,rugandu-se, iarasi zic ca : Stiu ca multe am gres it Tie,
Stapane. si nenumarate sunt grcselile meIe. Pentru
ace ea nu indraznesc sa zic sa rna ierti, dar, de se
poate, pentru indurarile Talc, iarta-ma. lar de nu se
poate, pedcpseste -ma aici nu aeolo. lar daca
aeeasta este ell neputinta, da-m i aici 0 parte din
munca acolo sa-m i faci mai user ehinu . Numai sa
Incepi de acum s r pedcpscstl, insa eu mila s i nu eu
mania Ta, Stapane.
Oeci s-a pocait el asa un an int reg si s-a rugat eu
laerimi ficrbinti, zdrobindu-si trupul eu post si eu
priveghcri in rea patimire sl smerindu-si sufletu l
sau. Jar trur-o zi, stand el jos plangand dupa obieci
tare tanguindu- se, din multa suparare i-a venit lui
somn si a adormit. Si iata, statca de fat l lri stos,
zic:ind eu glas bland: Ce ai, omule? De ec plangi asa?
Jar el, cunoscandu-L pc Jisus eine estc, a raspuns
Inspaimantat: Am gresit, Doamne l-a zis lui ee l ee S-a
ararat: Scoa ta-tc Dar el a zis: Nu pot, Stapdnc, de nu-m i
vci da mana. i l isus, Inunzand Imina apucdndu-I, l-a
sculat. Dar aceta, sculandu-sc, foarte tare plangea.
Atunci i-a zis iaras i Cel ee S-a ararat, de asemenea eu
glas lin si bland: De ce plangi, omule? De ce te
mahnesti? Raspuns-a fratele: Nu vrei, Doamne, sa
plang si sa rna mahnesc, caci eu atatee Te -am m Thnit ,
cu, eel ce am dobandit de Ia Tine atatea bunatali? larAcela Intinzdndu-Si din nou mana, a pus-o pe capul
fratclui sl i-a zis: De acum nu te mai Intristar car de
vreme cc tu te-ai intristat pcntru Mine, nu Ma voi mai
scarbi asupra ta l Cacl daca Sangele Meu l-am dat
pcntru tine. cu mult mai mult iti voi da icrtare si tie si
la tot suflctul eare se pocaieste eurat. Deci, venindu-si
in sine fratclc, din acea vedcre si-a aflat inima plina
de toeta bucuria si s-a incredintat ca a facut Dumnezeu
mila cu dansul. Dc atunci a pctrccut totdeauna inmulta smerenie, multumindu-Llui umnezcu .
Am amintit aceasta istorisire sfanta sl adcvarata,
pen tru un suflet care s-a pocait cu adcvarata pocainta
care a aratat eu adevarat pocainta lui si roadclc
pccaintci, adica mare multi me de lacrirni, intristare,
post, privcghere st mare mahnire pentru pacatele sale,
i care, pent ru accasta pocainta adevarata sl plangere
necoruenita. s-a invredn icit de la [nsusl Dornnul
Durnnezeul Mdntu itoru l nostru Iisus Hristos de
iertarca pacatelor lui de mare mangaiere de la ceta
care a zis: Fericiti eei ce pldng cii aceia se vor
mdng min.
82 NE VOR ESTE P RfNTELE LEO P 83
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 43/74
DES PRE PREG TJRE CELOR E VO IES
A PRIM I PREACURATELE T INE
AL E TRUPULU I SI SANGELUI DOMNULU I
Cclor cc voiesc a se apropia de infricosatele
Taine ale lui IIristos, sfat potrivit calc de mijloc saIe fic accasta: nu trebuie nici toatc s Ie lase ei in
scama lui Dumnezeu s se leneveasca de pregatirea
dupa puterc, dar nici silindu-se dupa putere sl 051e·
nindu-se, sa Ii se para ca toate Ie-au ispravit sa sc
mandreasca ca se apropie cu vrcdnicie de Sfintele
Sflntilor. in ccle de mai jo s se vor arata put ine din
ccle care sunt prea de nevoie pentru cei care doresc a
se un i Cll Hristos pr in impartas irea cu Prcacurate le
Taine.
Mai intai trebuie ci sa inteleaga eli pregatirea
pentru Sfaota [mpartasanie este tndoita, adica
trupcasca sl suflcreasca.. Cea trupeasca consm in post,
Infranare de la po fie trupestl, privegherc aile oste
ne ll. pr in care sa se curete sl sa sc usureze tru pul de
ecle care i ingrcuiaza, i aprind si i spurca pc el.
lar pregati rca cea duhovniceasca se euprinde in:
spovcdanic curata la duhovnic, citirca pravilei, adica a
rugac iunilor dupa randuiala cca din Ccaslov si a altor
rugaciuni cat rnai cu trice de Dumnezeu, eu
luare arninte ell umilinta.
Alta stantti pregatire este tmpacarca eu toti: sknu fie certat eu nirnenea, sa nu ib manic impotriva
cuiva, sa ierte tuturor cclo r care i-au gresit ceva,
educandu-si aminte de cuvintcle Mdntuitorului Care
zicc : De veti ierta oamenilor greselile lor si Total
vostru Cel din Ceruri va va ierta voua greselite
voastre Si dupa putcre sa se sileasca ea nimenca sa
nu aiba ceva asupra lor nva/atllra de credintd
ortodoxa Bucuresti, 1952, p. 296-297).Si Hindea mai sus am amintit ca una din faptele
eclui ce se apropie de impanasirea eu Preacuratcle
Taine cste si postul , apoi trcbuie sa lmclcagjt oricine
ca indoit estc postul : trupese sl duhovnicesc.
lar pentru eel care nu cste bolnav, postul eel
trupesc s-ar margini cam intru accstca : postirea celor
patru posturi de peste an, care sunt randuite de Sfinjii
Apostoli si de Sfintii Parinti, la fel postirea miercu
rilor a vinerilor. lar cine va voi sa-i pri soscascadrcptatea lui, sa tina postul de lun i. Aceste zile se
vor posti in tot timpul anu lui, afara de timpul cand
cstc dezlegarc in Bise rica dupa Tip icul mare. inca
rrebuic a posti ziua de 5 ianuaric, ajunul Boborezei;
ziua de 29 august, Taierea capului Sf. loan Botezato
rul ; 14 scptembric, ziua inaltar ii Sfintei Cruci.
Infranarea la masa Inseamna a nu manca peste satiu si
abtinerea de la masa de sea ra cdnd a doua zi au a se
tmpartasi.Apoi Dentm cei casato riti. in fr narca de la
imp rcunarca eu sotiile lor in sa rbatort, sdmbata,
Duminiea, in posturi, in timpul scurgcrilor lunare si
cu 0 zi 0 noapte inainte de a sc cu
l rcacuratele Taine ale lui Hristos. in sa uccasta intra
narc de la lmprcunarl sa fie eu invoirca amandurora
sotilor, dopa cuvantu marelui Pavel , care zice: Nu vli
84 NE VOR ESTE P R NT U ; C I E O P A 85
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 44/74
Iipsiti unul de altul decdt doara prin bund lnvoiala
pentru a vreme ca sa va dedati fa post si rugiiciune
Cor. 7. 5; Sf. Timotei, can. 5, 13; Sf. Dionisie, can.
3; P.M.B., gl. 171; Sf. Simeon Tesaloniceanul lX, 16).
r efilm c1crici sll tic aceasta:
.Pazeasca-sc pc sine cci hirotoni siti de lcga tu raell sotlile lor. cdnd vor slojeasca Liturghie lntru
acea zi, ea cei ce sunt cinstit l ell cuminccatura . Dcci
daca nu mai rnult. ee l putin in ziua in no aptea eea
dinaintca Liturghici , trcbu ie neaparat a se paz (Sf.
Simeon 1 C5. IX, 14-15) . Valsamon in raspunsul 49.
catre Marcu at Alexandriei, zice: eel ce nu sc
lnfrancaz a de trupcasca impreunarc ell sotiile lor
legitime sdmbata si Duminica. se cuvine ell potrivitc
canoni siri a sc indrcpta. Si apoi adauga ca sc cuvine
sa se fcreasca ci de imprcunare si intru tot Sfantul sl
Marcie Post sl intru toatc vinerile sl micrcurile Vc zi
Pidalion de Neamt, 1844, lila 451). inca s se sric ca
nici Prcacu ratcle Tainc, nici sfanta anafora. nici
agbla zma marc sau mlca nu poate lua. nici s fintclc
icoane nu poate a Ie snruta accla care in ziua aceea s-a
allat trupcstc eu sctia sa (Vczi canoanelc cc lc de mai
sus si I .M.B., gl. 166-17ll, Sf. Simeon Tes., IV, lOll).
Inca ara t aici ca mai fericiti si mai cucem ici sunt
aecia care nu 0 zi, ei macar trei zile inaintc dc a sc
tmp nasl cu Preacuratcle Taine se tnfrancaza de la
lmpreunarea eu sotlllc lor si se pregatesc pe sine eu
post e ll rugj i iunc staruitoare. Pcntru ca daca Mo ise
a primit porunca de la Dumnezeu sa curatcasca pc
poporul lui Israil ell post. cu rugaciune cu rnfranarc
de la sotii trei zilc mai inainte de a sc pogor i EI pc
muntcle Sina i, sprc a se face ci vrcd nici. nu de a se sui
p muntcle Sinai, spre a vcdca a sta de ve rb a eu
Dumnezeu, ci de a se apropia nu mai de po ala
muntclui pe care era a se pogori Dumnezeu, deci cu
cat mai mare pregatirc ar trebui sa alba ace crestini
care se apropie nu de rnunte, ei de Dumnezeu?Oare d a d. atuneea s- a zis di cine se va atinge de
muntele Sinai. unde era a sc pogori Dumnczcu. eu
pcdeapsa uciderii eu moartc se va (Ics . 19) ,
apoi crest inii, care nu se apropie si se atinga de
muntclc Sinai, ei vor sA se at inga sil se tmparta
seasca cu Trupul cu Sangelc Fiului lui Durnnezeu,
de nu se vo r pregati pc sine mai mu lt ea aceia, cum
vor scapa de pedeapsa pcntru negrija neevlavie?
Aeeste putine fie arata tc pentru postul eel di n
afara si trupese. Si inca putine estc cuvi lncios a aduce
in mij loe pentru postul eel mai inalt s l duhovnicesc .
Hi ndea aeesta cu eat este sl mai folositor, cu alat estc
mai gingas a se pazi . insa pcntru ce i ce au minte
trcaza, user se fae uncle dintrc cclc ce Ie scriem
met.
Mai lruai, prin luerarca lui. postul duhovniccsc
este a se sili cineva de a-s paz i rnintca de ganduri lc
care 0 spurca 0 raspandcsc pc ca . Cae i prce um
trupul are lumea lueru rilor. asa si minlea arc lumea
ispitelor sau a gandurilor. dup cum trupul poatc
curvi, sau altfel de pacat poatc face pr in lucruri, asa si
mintca curveste sau alte pacate face prin ganduri
(Ve zi Filocalia Il, suta a doua. eapcte despre
dragoste. cap. 64. suta a trcia , cap. 53). lnca trebuiesa alba mare grija ee l ec sc apropic de tmpartaslrca cu
86 NE VO R BE TE I ARI NT ELE CLE O I A 87
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 45/74
Sflruclc Ta ine de paza eclor cinci simturi: a vazului. a
auzului, a mirosului , a gustului si a pipaitului. Cac i
accstca. dupa cuvfintul eel proorocesc. sunt fcrcslrclc
prin care intra in suflet pacatele (Ier. 9. 21) . Apoi
paairca limbii de a mai vorbi minciuni, g lume si
cuvinte care intanita inima sau rasul, aducandu-siamintc de cele scrisc. ca lovitul limbii friinge oasele;
iarasi, muir; au ciizut prin uneitirile limbii (S ir. 28.
18 9). Sa posteasca nu numai lirnba de cuvintc
dcsarte, ci mana sa nu sc atinga de lucru strain, sa
I U lndrazneasca a iscali ell ddnsa acte nedrcpte, sl nici
a pipili e ll ea cele cure due la pacat... posrcasca
piciorul sp re a nu sc duce aeo lo unde nu place lui
Dumnczcu.
Si, in sfarslt, pc lfutga acest post indoit , dcsp re
care in put ine cuvinte am amintit aici, sa sc sileasd\
eel carc vcicste a sc apropia de tmpartaslrca cu Trupul
Sdngele Domnului, sa-s i castlgc smercnia inimii si
sa-si pazeasca stiinta gandului sau curata nepri
hanita fata dc totl . Si peste toate trebuie sa nu crcada
cineva ca fericirca lui sta in a se trnpartas t cat mai des,
ci sa intcleaga ca fericirea std in a sc tmpartast ell
bun;} pregatire dupa a sa putere.
La aceasta inv;}taturn aduc manurie pc dumne
zciescul Hrisostom care zice: ..Multi cu Tai nelc
uccstca 0 data intru tot anul sc lmpartascsc; iar de
doua ori. iar altii de mai multc ori. Deci, zice ct, catre
to\i nc este noua cuvdntul. nu numai catre cci ce sed
aici. ei si catre cci ce sed in pustie, caci accia 0 data
in an sc Impartascsc. iar de multe ori dupa doi an i ,
i\ poi adauga zice : Ce , dar, care sunt mai primiti?
Cci ce 0 data, cci ce de muhe ori, cei ec de putinc ori
se irnpartasesc? . Aratand apoi care este adcvarata
dato rie a cclor care voicsc S< se apropie de cc le sfinte,
zice : .,Cc i ce au i n t a giindului curata, eei ec sunt eu
inima curata, eei ce au viata neprihanita, totdcauna sa
se p r o p Iar cei ce nu sunt intru aees t fcl, nlciodatamacer lmpartirea de grau , Buzan, 1833, cuv . 53. p.
..t49). Asadar, de aici poate tntclege oricine cil
fericirea cclui ee sc impartascstc nu st } in a se
des sau rar, ci in a sc lmpartasi ell inimacurate si eu ncprihanirc.
Dar va zice cincva: ..Dar cum pot eu sa ml f c
vrcdnic de 0 lmpartastrc atat de scumpa, care cere
atdta prcgntlrc?'' La accasra intrebare nu vc i raspundc
cu cuvintelc mcle, ci cu cclc ale Sffintului AnastasicSinaitul care zice asa: ..Numai dad . vrei. omule, te vci
face vrednic : sl apoi , aratdnd care sunt pricinilc cclc
mai de nevoie spre lucrarea acestei vrcdnicil. zice:
C unoaste-te pc sine ell esti pacatos, parascstc-tc de
pacate, Iipseste-te de viclcsuguri si de manic, aruta
de pocaima, apuca-te de \curatie de bldndctc,
indelung rabda, arata urnilinta, de milostenie la saraci
la strain din rcada drcptatii si roaga-te lui
Dumnezeu cu sutlet infr.int si asa te vei face vrednic
(Vezi fdrgiiritarele Sf. loan Gura de AUf. Cuv . 7 al
Sfdntul Anastasie Sinaitul, p. 225) .
Asadar, frate. ti-am adus in celc de mai sus
marturie de la dumnczciescul I lrisostom, ca fcriclrca
cclui ce sc lmpartascste nu sta in dcasa. nici in rura
lmpanasirc, ci in a se cincva pregJti rc sicu vrcdnicie.
HH NE VOR BE T E P R I NTELE C LEOPA
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 46/74
lar pentru a arata care sunt faptele cclc bune
prin care te poti face vrcdnic de irnpanasirca SfintelorTaine, [i-am adus in mijloc sfatul S fiintului nastasic
Sinaitul, prccum eel al Sf'antului loan Hrisostom,
care toate conditiile Ie grupeaza in trei, anumc:
I. A avea gdnduJui curata;2. A avea inima curata;
3. A avea viata ncprihan ita.
Dar, intrucdt cuvintclc Sfantului loan Guru de
Aur de mai sus par a ft prca subriri pentru un ii este
binc sa facem putina dcslusire la ele.
Ce Inscamn a a avca stiinta gandului curata?
in searnna a nu fi mustruti de constilnta pcntru vreun
pacat trupesc sau sutlctcsc, sau pentru ca cincva arc
ceva asupra Oa S Ta dcoarccc l-am nedreptatit.
A avea inima curata insearnna 0 marc curattclauntrica. Cacl numai cc i curati cu inima vor vcdca pc
Dumnczcu. Si inima curate sc poate zice aceea care
cste curata de pacate curara de rautate. lar viata
neprthanita este 0 intrcgimc de sfintenic a mintii, a
inimii a trupului. adica a nu fi patat cu vrcun pacat
niei Ia inima, niei la mintc, nici la trup. aceasta cstc
cuImea eea mai mare a feeioriei duhovn icesl i. adica a
desavarsirii. Si pc unii ca acestia ii fericeste Duhul
Sfdnt cand zice : Fericlti cei jQrii prihand in cole care
limb a in legea Domnului (Ps . 118, I), adica acc ia care
in ca lea veaeului acestuia curgator se silcsc sa sc
pazeasca pc sine curati eu inirna, eu mintca eu
trupul.
Scriind accstca rna gendcsc 1a uneltiri lc dracilor
prin care ei dau razboi atdt calugart lor cat sl mircnilor
crcdinciosi, pentru a nu ajunge nimeni la accastn
ncprihanire spre a Ie aduec nespusa paguba duhov
niceasca, de a nu se putea ei uni prin Preacuratele
Taine ell Hristos, asa cum voieste EI. omnul nostru
lisus Hristo s a venit din iubire pcntru noi a patimit
pentru a noasrra rnamuire in accastn infricosataTaina sc da pc Sine int reg noua . ar volcste ca noi
cu in tregime sa ne dam Lui, neprihaniti avand inima,
mintea si trupul nostru . numai EJ stie cat de purinise unesc cu Iintru aecst chip.
Pc unii ii vicleanul cu smerenie fatarnica,
cii nu sunt vrcdnici, din uccasta pricina i i arunca in
ncpasare si in nesimtire fa\ i i de folosul eel ncgrait al
Sflntclor Taine. Pe altii face a amana vrcmca
de Ia un an la altul, de la un post la altul,sl asa, dcpartandu-se prea mult de lmpartaslrea eu
Trupul Sangele Sti ipanu lui, nu pot nie idceum a
spori in ca lea poruncilor lui Dumnezcu . cum ar
putea, de vreme ce nu voicsc a se uni ell Acel a care a
zis: Riimdneti intru Mine # Eu intru VOl cad fiirii de
Aline nu puteti face nimict
Pc altii nici ehiar in vrerne de batranete, nici
cand se vad slabi bolnavi, nu-i lasa satan a a sc
apropia a se uni cu I lristos.
Prima grija pe care trcbuic s 0 aiba crestinii
cste accca ca, atunei cdnd vor vcdca pe eincva din
familic sau din rudcnii c:1 s-a irnbolnavit, sa cherne
prcotul si s3 -1 sfatuiascn pc bolnav a-s marturisi eu
dc-amanuntul toa te pacatclc pc care [inc mintc cn lc-u
facut in viata, ca ape prcotul. daca va gjisi de
cuviinta, sa-l tmpartascasca.
90 N VO RBE:> TE P i NTEL E C O PA 91
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 47/74
lar dacd cstc aproape de moarte, oricum sa nu- l
lase nclmpartasit. Cac l in acest caz arc or ic ine voic
d in cc i drcptcredinciosi a f dezlcgat pcntru aceas ta
mcrinde, sprc calatoria vietf de veci. lar daca sc va
face sanntos dupa lmpartaslre de a avut vreo oprirc,
sa. riimani i lntru pocaima an ii porunciti de canoanc(I' .M.Il., gl. 320).
Am auzit tnca alte sfaturi ale vicleanului d in
gura unor crestini. •.Nu chema, zice, pe popa. dad
csti bo lna v, ca de va veni acela este semn ca nu va
trece mult si te va duce 1a c irnitir; lasa ca de va f
marc ncvoie apoi it vci chema atunci cand te vei simti
slab de tot . Aecasta este 0 mare lnselaciunc a
dracilor prin care se s ilesc ci sa nu lase pc bietul
crestin niei rnacar in ceasul al unsprezccelea sol sc
apropic s i sA se cuminece cu Hristos.
Mult i, ascultand de aceste sfaturi viclene. s-au
dus de aici la vesnica osanda, cac l moartea i-a raplt pc
ci atunci cand a trimis-o Dumnczeu nu atunci cand au
voit ci sa vie. inca pe multi al,ii i-a lnselat satana,
ddndu-l e in gand ca fericirea sl folosul sflntirii
Preacuratclor Taine sta in cantitatea cat mai marc a
Sfi ntelor Taine, adica de a se m p m cat mai des,
tara sa tina seama de prcgarirea cea cuviincioasa sl
uitand sfaturile marclui Pavel Apostolul, care zice: Sa
se tsptteasca omul pe sine asa sa mananee din
paine si sa bea din pahar; cd eel ce miinanea bea
cu nevre dnicie j udecata luisi miinancii st bea.
nesocoti Trupul Domnului I Cor. 11 , 28-29) .
lar daca unii ca pc acestea Ie-au uitat
Ie dcHlima. adudi amintc sa se cut rcmure
rna-ca r de ingroziri le ccle mai tnfri cosatc ale Sfantului
Apos tol Pave l, care zice asa: Dacii eel ce Ieap dd
tegeo lui Moise. in urma marturiei a doi SOI t trei mar-
tori se pedepseste flira cn uare eu moartea apoi eu
cat mai omara munea socotiti cii \ 0 Iua eel ce a
cdlcat pe Fiul lui Dumnezeu si a socotit a f i de obstesdngele legit cu care s a sfimit. st a ocardt Duhul
daruiui? (Evrci 10, 28-29). Jar cum cineva cede sub
aceasta marc osands, de a calcc pc Fiul lui
Dumnczcu . sa ne tnvatam de la dumnezeiescul
Ilr isostom, care zice: Ca nd tu te impartascsti cu EI in
Sfintclc Tainc Iaci pacat, spune-mi, au nu Lcai
calcar pc EI? Au nu L-ai defaimat pc ? Ca precum
pcntru cele ce se calca de noi, nici 0 gr ija nu avcrn,
usa ce gresesc, de Hristos nici 0 grij:i nu au
(Vcz i Imparttrea de griiu cuv. 53, p. 448).
inca daca vrei sa stii si cum Sangele lui Hristos
il socoresre cineva de obste, prin lmpan asanie ram de
pregatirc cuviincioasa, ascu lta pe acelasi mare dascal
Gura de Aur, care zice: .,Tu ai soeotit sangelc Legii
prin care tc-ai s fintit a f de obsre . Apoi zicc: lICe
cste de obstc? Necurat sau nimic ava nd mai mult
dedit celelalte. AdicAai socotit sangcle lui Ilri stos ea
or icare alt sange al vreunui om de rand sou dobitoc .
Iar cum ocaraste cineva Duhul Sfant. arata zicand:
Ce l ce nu prirneste f .ce rea de bine a ocarat pe
facatorul de bine (Vczi lmpdrtirea de grdu cuv. 53).
Dar ee zic cei navalnici sprc dcasa m pNo l vrem sa ne impartaslrn cat ma i des sprc a urma
pc pr imii c tin i care sc pc limpu
sfintilor aposto li apro ape in fiecarc zi . Cli adcvarat
9 NE VORBE TE P RINTEL £ C LEOPA 93
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 48/74
buna fapta sl ravna este aceasta, lnsnorice fapta buna,
daca estc Hpslta de smcrenic si de dreapta socoteala.
nu numai ca nu folosestc pc eel care 0 lucreaza . ci
la rnunca i duce. Daca cincva dorcste sA se trnparta
seasca mai des, prccum accia, apoi nu cstc de ajuns
aceasta dorinta, ci trcbuic a urma pc accia si cu
faptelc. ll daca atunci, cdnd Biseri ca era in s a
fost put ina vreme aces t obicci de a sc i r n p mai
des, apo l sA vcdern cum Ie era pct reccrca la cei dintiii
crestini si, dupa cc vom alla, sa facem ascmanare
Intre viata sl pctrcccrca lor sl a noastra. Si de ne vom
gas i pc noi uvand ucecasl pctrcccrc victuire intru
frica lui Dumnczcu ea ci, apoi Indraznim ea
dansi i a ne apropia de Preacuratele Tainc.
Dar vci zicc: Cum au petrecut ei si ce fel de
fapte bune faceau ei de se incumetau a se apropia de
cele sfintc mai des? Vrei si i st ii? Ascult a nu de la
mine, ci de la cel cu gura sl limba de aur, care zice
asa: omu le care dorcstl sa te tmpartascsti.ce au facut sfimii apostoli cand s-au apropiat de acca
Smnta Cine? Au nu s-au intors la rugaciuni la
laude? Au nu la sfinte pr ivegheri? Au nu la i i ~ alnde lungata plina de multa filosofic, ca cel c mai
mari preaslavitc atunci Ie poruncea si lc povestea
lor MiintuitorulT . Apo i adauga : ..N-ai auzit cum
ccle 3.000 de sutle rc care s-au indulcit atunc i de
tmpartaslrc. totdeauna cruu ustcptand intru rugaciunc
invatatura, nu Intru betii intru mancari? Vezi
tmp n ire e Krau cuv. 53. p. 451).
Ai auzit, frate, cel ce sa te i i r tmai des, prceum prim ii cum era pctrecerea
ace lora? Ei erau, dupti cum ati auzit din gura Sffintului
loan Gura de ur, in toata vrcmea indeletnicindu-se
in laude, in privegheri, in invata tura indelungata si
totdeauna astcptend in rugaciuni. Tu doresti sa te
impartasesti ca accia; dec i fa fapte le bune pe care Ie
faceau aceia nimenca nu te va putea opri de la cecace ravnesti.
Dar, pcntru a spunc adcvarul. care din crestinii
de astaz l zabovestc in biscrica in toatf vremea, adica
sa asculte in fiecare zi ce lc saptc laude? Adica de cu
seara Ceasul al noualea, Vcce rnia Pavcccrnita, Ia
miezu l nopt ii Miezonoptica, Utrcnia, CcasuJ lntai, iar
a doua zi Ceasul al treil ea, al sasclca, Obednlta sl
peste toate dumnczeiasca Liturghic. Oar poate vei
zice : .. ccste slujbe Ie-am ascultat candva la manastire , cand ne-am Impartasit .
Vczi ca cci dintai crestlni nu lc ascultau numai 0
data. ci in toata vremca emu astcptand intru rugaciu
ne; nu numai intru rugaciunc, ci si Intru ascultarca
dumnczeiesti lor lnvataturi. adica, dupa ec tenninau
rugaciunl lc. znbovcau ascultdnd durnnczciestile tnva-de la sfintii aposto li. Dace ar vcni crestinii de
azi in toatc allele sl nopti lc la slujbele Biserieii pc
care vi Ie amararat mai sus, si dupa s lujba ar ramanemulta vrcme ascultand cuvdntul lui Dumnczeu, apoi
ar fi ei ca cei dintai crcstini dcspre care ai auz it ca
cruu in toata vremca ustcpuind intru rugaciune. Dar
dacn cre stini i de azi yin numai la sarbatori mari in
unc le Dominici. iar altil cu lunilc si anii nu vin la
biscrica. petree in toata vrcmca in gr iji i in pacatc
in raspandire, apo i c5 ta ncbunie nesocoteala estc
N E VOR E STE P R INTEL E C LEO P 95
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 49/74
Multa lepadare de sine, mult a frii ie , mulra
indurare, multa dragoste mil de ncvoilc al tora se
vcdce in viata aeelor fericiji crcstini. Aceasta 0 arata
noun prealuminat Sf nta Scripture. ziciind: toti cei
ce au crezut erau Iaolalta si aveau loate de obste. Si
mosiile si averile Ie vindeau si Ie impiirteau pe eletuturor dupii cum fiecare avea tipsa {Fapte 2, 44-45).
Apoi zice eli pe langa aceste mari milos tenii pe care Ie
faccau spre folosul de obstc erau in toatc zilelc la
slujbclc din biserica. Si i toate zilele erau asteptdnd
cu U euget in bisericii (Fapte 2, 46).
Pricina care rn-a facu t sa aduc aici purine
marturii despre viata primilor crestini a fost spre a
lamuri pc unii din crestinii care m-au intrebat de ce
azi preorii opresc pc crestini de la impartasirea maidcasa cu Preacuratelc Tainc de cc nu Ie dau voie a
unna cu impartaslrea pe primii crestini. Citind cineva
cele scrise aid facand ascmanerc intre viata
crcstinilor de azi a ce lor dc atuncl, de va fi om cu
fric ll de Dumnezeu, singur va lmelcge care cstc
prici na pentru care duhovnicii nu lngaduie acum
impartasirea deasa ca atunci. inc a trebuic sa srieoric inc ea aceasta scurnpatate pentru impartasirea
Preacuratelor Ta ine nu a fost pusa acurn de curand, cichiar din vremi lc ccle vech i ale f intilor po stol sl
ale Sfintilor Parinti,
Aceasta 0 va lnt elcge cin cvu prcalurninat daca
va citi canoanele Sfintilcr Apostoli sl ale Sfin\i or
P: rinl i care S U facut la sinoadcle Ecumenice
loca le, inca canoanele care s-au 5cris in part e de
Slinlii Par inti. Si fiindci\ aceste stinte canoane nu Ie
a dczlcga cineva din prcoti de a sc tmpartasl crest inii
de az i ea cci dintai,
trcbuie sA intelegern ca primii crestini nunumai en cra u in toa ta vremea in biscrica, astcptend
intru rugaciuni si ascultdnd dumnezeiestilc tnvataturi,
ci erau traind in marc fni \ie si dragostc toaic avcrilclor Ie vindcau si Ie puncau la picioarclc apostolilor
spec folosu l de obs te al Bisericii. Acest adevar cs tc de
netagjlduit. cad auzi ce l ice Sianta Scriptura : Toti
acestta lntr un cuget stiiruiau in rugaciune - ; incerere ell fe meile si ell Mo ria mama lui isus eli
[ratii Lui (Fapte I , 14). Si ara tand ca pc langa
rugaciunc e rau ascultdnd tnvataturtle sfintilor aposto li
sl traind in marc dragostc unire ell fratii, zice: $;
stiiruiau in invii/iilUra apostolilor i in via/a friueas-ca infrdngerea pdinii si in rugiiciuni (Fapte 2, 42).
Vezi, frate, la primii crestin i pctreccretngcrcasca? in toata vrcrnea se ingrijeau numa i de
ccle ce rcsti, de ascultarea cuvantului lui Dumnezcu side a trai in dragoste in [ratie de a zabovi in
Impartasirca Prcacurate lor Taine in rugaciuni . Dare
ca ta deosebire are viata crestinilor de az i fa\a de a
acelor fcricit i crestini? Pe care din crcstinii de az i ii
vez i in toat
vremea nurnai la ascu ltarea cuvintelor luiDumnezeu? Care din crestini traiesc in dragoste
duh ovniccascf sl se iubesc ca frati i? Care se vad
zabovind intru rugaciuni in laude intruprivcghcri, cum a\i auzit ea traiau eei dint di crcsrlnl?
Care din de azi sc Icaplida de \arine de
pentru ea sa Ie viind<1 iar banii de pc de sa-i
dea spre fol05ul de al cclor sarac i
seapatali?
96 NE VOR ESTE P RIN TEL E CL EO PA
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 50/74
poatc uvea in casa orice crcstin. sprc a lc citi a sc
orienta, estc binc ea c sn se man urlseasca curat de
toatc pacatele sale la pariruele sau duhovnic de la el
sa ceara sfat dace se poate sau nu sc pocte tmpartasi
ell Preacu ratele lui Hristos Taine. Sa alba incredere c<
preo jllor Ii s-a dat a iconomi ai Ta inclor luiDumnczeu, sl ei, c rlentandu sc dupa scumpa ta tca *iiconomia sfintclor canoanc, au putcre de a hotarl in
Biserica vremea cdnd poate cincva a se apropia de
irnpartasi rea Cl l Preacuratele Taine ale Trupului si
Sangelui Domnului. Iar pentru a adeveri ce le de mai
sus, eli din celc mai vcchi timpuri s-a pus marc
str ictctc pezn in Biscrica spec a nu se da Sfanta
[rnpartasan ie eclor ncvrcdnici nep regatiti, se r iu a ici
putine despre cele patru trepte de canonisire pentrueci ee pacatuiau. laH in ce eonstau aeestea:
Plangerea - era ea omul pacatos sa stca afara
de biserica afara de curtea sau tinda bisericii; sa
cada inaintea tuturor celor cc intrau in biserica,
ccrandu-lc eu laerimi sa se roage pentru dansul. El era
lcpadat arm de curtea sau tinda biscricii ea sA se
pocaiasca atata vrcme edt ii era poruneit.
2. Aseultarea - era ca omul eel pacatos sa as
eulte dumnezciasea Scriptura stand langa ustle
bisericii , in curte sau in tinda, iar in biserica nu-i era
iertat n-avca voie sn intre, p i i n ~ cc sc sfarsca timpulporuncit lui.
3. Cilderca - adica poslusania. Ccl cc grcsca
stnrca inaumru in Biscrica. mai inapoi de umvon. panaIa Sfiinta Evanghelie, cand ziee diaeonu l: Ce i
chcmati iesiti . Atunci icsca si cl cu cci chemat i
statea ufara de biscrica panii ee sc sfarscu dumne
zetasca slujba.
4. Starea eu credinciosii - omul smtea eu
credinciosil inaururul biscricii pana la sfarsitul
dumnezeiestii slujbe, dar nu sc tmpartasca pana ce isi
irnplinca poruncita lui vrcmc, lar daca imp lincavremca stand eu crcdinciosi i atune sc invrcdnicea
Impartasirii cu Preas f5 ntul Trup Preacuratu l Sange
al Domnului lisus Hristos. ..Deci cu accstc patru
lueruri se savarscste se implineste toata pocainta.
Drept aceea cade-se cpiscopilor sau preotilor
duhovniei, sa im parta toata vremea canon lsi rii. ori
multa, ori puttna, pc acestc patru lucruri s i usa sa
curete de pacate pe eel ce se calcste se pocaicsre''
(Vezi P.M.B., p. 498; Sf. Grigorie de Nyssa, can . 4;
Sf. Vasile eel Mare, can . 59).
Am scris acestea aici pentru ea va pute [i da
seama catli au avut Sflntli si dumnczeiestii
Parin]i pcntru a pastre cu marc scumpatate cinstirca
Prcaeu ratelor Taine si ca nimcnca sa nu se apropie de
e e p i n ~ nu sc va curati cu Impatrita pocainta r ~ t tmal sus.
Dar poatc vor ziee unii: ..Daca atata strictcte s-a
pus pentru eel ce grcscste, sprc a nu se apropia de
Sfintc c Taine, apo i mai binc sa nu ma tmpartasesc
deloc, sau toemai la sfars itul vietii . Marc pacat vei
face de vci judeca asa: strictctca sfinteJor eanoane nu
S- 3 pus ea s< opreasca pc eincva de a sc i u 1 . ci
pentru a nu se apropi a cineva nepregatii si pcntru ca
toti sa faca roade le pocaintei, Caci cine face fapte
vrednice de poca irua. duhovnicul are drcptul a-i seurta
N VO R ES T P RINTELE CLEO P 99
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 51/74
vrcmca pocaintci si a-I apropia de Preacuratelc Tainc .
Asa di nimen i sanu aleaga ce este rau. adica sau sa scapropie prea des de Sfintele Taine, tara ev lavie si taraprcgatire, sau din lene sau deznadejde sa se departezc
prca mult de elc, ci ell smerenie ell dreapta soco
teala sa tinaca lea de mijloc, de vreme ce la toata faptabuna - zic Sfintii - marginile sunt ale draci lor,
iar mij locul este al lui Hristos. Deci ca lea de mij loc
cste cale tmparateasca pe care au calarorlt toti sfintii
spec eer.
Si poate va zice cineva: Care ar fi ca lea de
mijloc in vcderea Impartasirii ell Preacuratcle Taine
ale lui Hristos? . La aceasta raspundem asa: Fiindca
impartasirea estc strans legata de spovedanie, iar
spovedania, dupa porunca a patra a Bisericii, trebuie a
se face pentru mireni de patru on pe an, adica in ce le
patru posturi, atunci m p r t ~ i cu Sfintele Taine,
dace cincva din crestini nu are vreo opri re canonica,
este bine a se face in toate sfintele posturi . lar dad
unii due 0 viata de post, de rugaciune si curette. se po t
tmpartasl s i 0 data pe luna sau la 40 de zile. insa toate,
a ta t departarea cat si aprop ierea, ram an la chibzuinta
duhovnicului , care are putcrca sa emane sau sa
dezlcge, or ientandu-se dupa s finte le canoane si dupa
cat cunoastc cI ca a sporit cineva intru indreptarea
sufletului sau, facand roadele pocabuei (Vczi Sf. loan
Il risostom . Cornentariu la II Cor. XIV; Sf. S imeonTcs. V, 25 1-264).
Un lucru s i r lmana tnsa de [inut rninte, ma i ales
pcntru cci care voicsc adcsca a se impartasi, ca acelea
pc ca re ci le dorcsc sunt Sfin tele Sfinti lor sa nuda
cc zice dumnczeiescu l Hrisostom: Vez i. zice el, ca
atunci cdnd zice preotul «Sflntelc Sfiruilor», aeeasta
zice : «daca nu este c ineva sfant, sa nu se apropic». Nu
numai curat de pacate, ei sfant . Apoi adauga:
...dumnezelestile Taine se fae pricinuitoare de mare
munca la cei care sc tmpartascsc eu nevrcdnicie (Cuvantul 27 la episto la I entre Corinteni). Si
dumnezeiesti le canoane acelast lucru hotarasc, aicand:
.S flnte le se dau celor sfinti, iar s fintenia se capata
prin post si rugaciune (Vezi Sinodul VI ecumenic,
can . 29 sl Cartagina 48).
UNSPREZECE PRICINI
PENTRU CARE iNGADUIE DUMNEZEU
sA pATlMEAScA DREPTIl
iN LUMEA ACEASTA
Unii din eei slab i in credinta se srnintesc vazand
necazurile ispitele ce vin asup ra dreptil or. Dar
Sfantul loan Gura de Aur Sfanta Scripture ne spun
luminat cateva pric ini pentru patimirile ace lora:
Pentru ea sfintii sa nu se rnandrcasca de
marirea faptelor bune a minunilor pe ca re Ie fae ei.
Pentru ca sa nu socoteasca cineva di sfintii
sunt dumnezci, iar nu oamcni.
3. Pentru a se arata ea puterca lui Dumnezeubiruiestc pr in cci slabi sl ncputincios i sl prin ci sc
propovaduieste Evanghelia lui l Iristos.
4. Pentru a se face mai aratata rabdarca s fi ntilcr
si ca ll slujesc lui Dumnezcu pentru plata.
100 NE VOR EST PARIN T L E C LEO A IOJ
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 52/74
5. Pcntru a ne lntelepti pc noi a filosofa dcsprc
invicre. Caci daca vei vedea ca un om drept si avand
multe fapte hune a patimit multe neeazuri lli nevoi sl
usa s-a dus de aiel. chiar si nevrand, tc gandesti ea
trchuie sa fie 0 judccata de apoi . Caci daca oamcnii
nu lasn tara plata pe eei ee Ie slujese, eu atat mai multDumnczeu nu va lase neincununati pe cei ee patimesc
se ncvoicse pcntru E , care sunt dreptii sfintii.
6. Pcntru a avea destula mangaiere toti ee i ec
cad in ispite, privind ei la ispitcle sfintilor.
7. Pentru ea atunci cand ne Indeamna pe noi
inv:1 to rii nosui s: unn:lm fapla buna a sflntllor
nevointcle lor, zicdndu-ne: ..Urmeaza, frare, aposto
lului Pavel , sau .jj rmeaza lui Petru , no i sa nu ne
lenevim a Ie unna, socotind, pentru multimea faptclor
lor ccle bune, ca au alta fire decat a noastra.
8. Ca atunci cdnd treb uie sa ferieim pc cineva
sau sa-l jclim, sa pe care sa- l socotim fericiti
sl pc care ticalosi si mise i.9. Pen tru cil nccazul face mai alesi si mai
straluciti pe eel ce sunt necajiti si patimesc. cac i dupa
apostolul, necaznl Iucreazii rabdarea iar riibdarea
eercarea iar cercarea nddejdea iar ntidej ea nu
rus ineaza Rom. 5, 3-5). Dupa cum zice sl intelcpt ul
Sirah: Cd in f oe se liimureste aurul iar oamenii cei
primiti in cuptorul smereniei (2, 5).
to . Pcntru ca. daca mai au oarceare pete de
pacate. s< le spcle pc accstca pri n ispite necazuri.
I I. Cu s< prisoscasca lor eununile si darurilc,
prin necazuri. Cad cu cat mai multe vor f nccazurilc,
Cll utdt mai multe vor f sl daruri le rasplatitilc.
Dcei sa stim ca nic i 0 icrtare nici 0 indrcptarc
nu vom avea, daca ne vom sminti de ce le cc sc
irndmpla sfi ntilor.
MO RTEA UNUI CREDINC IOS
Ati auzit ce spune in Psa ltire? Moartea
pacatosilor este eumplitii si eei ee uriise p eel drept
\ Or gresi zice la Psaltire, iar noi vedcm adesea
aceasta cu ochii nostri. Si nu Yin aici si ne
povcstese cum au muri t uni i plin i de pacate? tot
la Psaltirc spune: Seumpii este inaintea Domnului
moartea cuviosilor Lui Si am vazut si am auzit
cazuri din acestea.
Jatli sa va spun cum a moot un om drept. l-am
fast duhovnic. Era de Pascani. Matusa Aglaia,
sotla lui, dc-abia acum a murit saraca. Ea tot venea pc
la mine. Dar acesta a fost ucenic de-at Parintelui
Nicodim Mandita, uite asa 0 barba avea. Citea ce1c
saptc laude, mergea la biserica, il ajuta pc preot.
invilta lumea sa nu fumcze, sa nu injure. sil nu fore , sa
nu trai asca necununati , ca un prcot facca datoria.
EI, saracul. tra la cu matusa Aglaia in curtqie de
patruzeci de ani. Au avut un baiat 0 fat } pc care i-aucasatorit. avea cas a lui de 0 parte, d irt i icoanc. iar
ca de alta parte. Ea a luat 0 ncpoticc. a Infiat-o. ca sa
aiba cu cine vorhi si ea. di fata li era Illc iritatli in alt c i
parte. Stand el la rugaciune in Postu l Marc, in ziua de
7 aprilie, la miezul nopti i, aude un glas:
- Constantine, Constantine
102 NE VOR ESTE P RINTELE C LEO PA 3
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 53/74
EI se temea nu fi e diavolul ell :;;i diavolul
poate sa tc strigc.
- Cine-i?
- Constantine in ;; i te tmpartascste rcpcdc di 0
sA da i de 0 suparere
A fugit 13 parintele sl i-a spus. Parint ele l-aspovedit si I-a lmpartasit iar peste trei zile ga la S- 3
Jmbclnavit Cll inima. Infarct. L U pus rcpede in
salvarc ;; i l-au dus la lasi. Operatia a fost foarte grca.Ca prin urechile acului a sea pat. A stat trei luni in
spital s a faCUI hinc i apoi a venit acasa.
- Miii ferneie am trecut chiar pr in fata mort ii.
S-a facut sanatos luera. Ayea vie langA casa
Iivadc .. . Dar cele sapte laude Ie facea mereu:
Pavecerni ta. Ceasurilc Utrcnia si toate. Citea la
Psaltirc. Dupa trei ani de zile exact in aceeasi zi
noaptea aude acelasi glas:
- Constantine Constantine
- Cine-i?
- Prcgateste-te cd mai ai trei zile trcbuic sa vii
la noi
I-a zis se pregateasca de moarte . EI a venit la
Ag laia care era ea la rugaciune ca era la miezul
noptil. Pacea ea Miezonoptica cu fctita ei pc care 0
in liasc.
- Vai mai Aglaie de acum a due. Mi s-a
vcstit uite acum.
S-a dus la prcot. s-a spovedi t s-a tmpartaslt. il
avca aeo lo pe Parintele Popovici un prcot bun. pc
care I-am cunoscut cand a fost refugiat aici in razboi .
Acela i-a spus:
Vile Constantine dace ai vcdea ca 0 sa te
duci sA rna mai chemi 0 data.
A trecut 0 zi-doua a slabit cu inirna a tot slabit.
- Mai femeie Aglaie du-te chcarnancamurile noastre sa ne luam rarnas bun.
S-a dus femeia a chemat pc preot . Accla avenit a u venit fratii. L-a intrebat preotu l:
- Moe Costache te mai lmpan asesc 0 data?
- Daca vret i.
A trcia zi I-a irnpartasir din nou. EI avea catcva
kilograme de lumanari de ceara curata langa dansul.Si i-a chema tpe cunoscutl staten de yorba ell ci :
- Fratilor iaca asta e viata pc pamant. Ai vazu t
cc spune de noi Duhul Stant? Omu/ desertdciunii s a
asemiinat zilele lui ca umbra tree. Astazi suntemma ine nu mai suntem. Suntem ea umbra. Oameni
bun i nu puneti baza pe viata asta. Mdntuitorul a spus:
Privegheati st vii rugati cii nu ztua. nici ceasul.
Sa va spovcditi sa va m p ~ sa mergeti lu
biserica sa fl ti in pace sa nu va sfaditi unii eu ahii.
Cc s-a intamplat? EI Ie vorbea la oamcni ca
avea darul cuvdntului. citise atatea e rt i. Deodata
stand el in casa zice:
- Aglaic va i de mine ce oameni vin la noiA vea ograda cu doua port io Era 0 ograda sus cu
un rand de porti mai la vale 0 alta og rada. a zis
rnatusa:- Unde sunt?
- Sunt la ograda de vale. Du-te Ie dcschidc
portile. Val de mine cc Irumcsi sunt Parch suntsoarelc. Dar nu stiu ca re sunt arhicrci? Estc 0 lumina.
o frumusctc mare sunt multi.
104 NE VORBESTE P f RINTELE LEO lOS
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 54/74
A ma i stat olcaca. apoi a zis din nou:
- Vile, Aglaie, au aj uns la poarta din mij loc.
Dar oamcn ii se uitau nu vedeau nimic.
- Fratilor. Aglaie, aducett scaune. N-avem
scaunc dcstulc. Cum primim noi oamenii aces tia atat
de mari ? Sunt ea soare le de frumosi.Dar ca. sara ca. ea sA-I impace, a mai adus din
casa ccalalta di tcva scaunc .
- Ei. zice, sunt multi. Uite au ajuns la ccrdac,
aprindeti lumanarllc , oamcni buni, sa-i primim ell
lumanarile aprinse .
EI a luat doua lumdnari in mana. O. Doamnc,
vezi cum moare omul drept, omu l slant Au pus
scaunele, oamenii stateau.
- Vai de mine, ce frumusete vine 3noi Dati-le
drumul ca sun
Apoi a mai zis atata :
- Bine ati venit 13 noi
Si i-au cazur lumanm le din mana a murit. Si
cand a murit a venit 0 mireasma de pe sa la aceea.. .
Oarnenii atat au sirntit : a mireasma de crin, de
trandaflri. dar n-au vazut nimie.
RI atat a zis:
- Bine ali ven it la noi a dat drumu l la
lumanari.
Constantin l.acatusu saracu' Vczi cum moare
un om sfant? Un om eare a sluj it lui Dumnczcu toat
viata. Vezi cum vin ingerii iI iau de acasa? Cilta
frumuscte a fe st Si a raruas matusa , care tot venea pc
la mine. Mi-a adus cart ilc lui. Sa vczi cart tlc lui.
Psaltircu, Ccaslovul, Acat istiere lc, cartilc de rugaciune.
Erau negrc filele, cat a citit el pravila din c1e. Acestia
sunt crcstini. Accstla merg d in viuta aceasta la 0
bucuric care nu arc margini in vcci i veei lor. Da. Era
om cu viata curata, de 40 de ani traia in curatle ell
sojla. La biscrica era eel dirudi. Cartlle Ie citca, theca
cdc sapte laude, se spovedea si se lmpartasea des. sila 0 luna de zile aproape. Si au ven it ingcri i si l-auluat.
Stiti de ce vA spun? Fericit de trei ori fericit
cste crcsti nul acela care arc frica lui Dumnezeu
pctreee viata lui in rugaciune, in post. in spovedan ie
curata vai amar de acela pc care-l ap uca moartea
nepregatit. Mai bine era de 0 mie de on de nu sc
nastea pe fata pamantului. Manca-v-ar raiul sa va
manance
DI LOG DESPRE VISE VED ENII
Partn t ele Cleopa Cartca spr vis # v nii
am seris-o la pustie. Eram la douazcci de kilometri
departure de sat. Un an s l trei Iuni am stat aeolo.
Aveam un mosneag 0 babe aeolo, pc muntelc
Cladita, care rna mai ajutau. dar bordciul meu n-a
stiut nimeni unde e. M ll mai intfilncam cu unii par inti,
de care st iam ca sunt oameni seriosi, duhovnici buni.
I.e zieeam dinainte: .,Ne Imalnim in curare lee, in
cutarc vreme , dar ci nu stiau undc stau ell. Si apoi
usa a venit un parinte mi-a spus:
- Scric ceva, ca est la linistc, in problema
visurilo r si a vedcn iilor.
106 N E VOR EST PA-RINTE L E C LE O PA 107
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 55/74
- Mai, n-am hartie, n-am nimica. Am doar doua
crcioane .
Si mi-a adus el, saracul, caiete. CArli aveam title
mi-am mai luat ell intr-un rucsac. M-am luat up
Sflruii Pavel din Latro, Simcon Noul Teolog. Nichita
Stithatu l, cei care au talcuit ce este visul, ce estevedenia, cu cal e mai inalta dcscoperirea s l cine poatc
talcui un vis si \ cunoasca de unde este. Numa i acela
poate talcui un vis. care arc darul deslusirll duhurilor,
ca Sfflntul loan Evanghelistul spune: FWo . cereal
duhurile eli nu toate duhurile sun de fa urnn ezeu
Si daca unul nu are darul deslusirii , nu tnte lege sc
in.p la si el din vise sl din vcdenii. Dar sunt criteriilc
Sflrui lor Parinti.
Sa va spun numai un mic crampei din visurilc
de la Dumnezeu, care sunt foarte rare in viata omului.
Sunt vise de la Dumnezcu sl vedcnii. Dar aco lo am
ararat cum e lum ina de la draci si cum e lumina de la
Dumnezeu, cum c visui de la Dumnezeu cum c de
la draci, ce unne las a in sutlct un vis de la drac i sl cc
unnc lasa in suflet un vis de la Dumnezeu.
Un vis de la Dumnezcu e cand te-ai trezit
vorbeai cu cincva noaptea intr-o campie tnflorita sau
trur-o curte. lntr-o gr idinl i frumoasa sau intr-un oras
strain, spunea lucruri mari si inima ta se
aprindea. cum zice apos tolul Cleopa - u era inima
str arziind? - , cand vorbca cu Mdntuitorul .
Macar ca nu-L cunostea, dar inima slmtca. Si te-al
trczlt din visul aceta ell lacrimi curgand pc obraz
ardc inima ta ea sa se mai prclungeascn bueuria
visulu i. Si cugcti: ..M i. dad as mai tl aeolo eu
acela . Ai vrea sa se mai prelungcasca visul, sil mai
vezl pe aecla . Si nu mai apare acela, dar el lasa in
suflet umilinta, dragoste mare de Dwnn ezeu sl
dragoste de martiriu. Si stii ce zici? .. vrea sAmor
acum pentru Hristos, numai sa fiu aeo lo unde eram eu
aee la mai inainte . Aces te visuri, care te trezesc euhotara rc mare de a sluj i lui Dumnezeu eu inlma
ran itA de dragostea locului ace luia sfant unde ai stat
eu acela de yorba, toate sunt de la Dumnezeu.
Nu Ie arata Sfintii Parinli? Doar dupa Sfintii
e lucrata cartea aceea. Dar eu nu aveam carti,
saracul de mine. La multe Ie-am pus nota n-am
precizat unde estc locul cha t, ca cram in padure. and
am venit in manasttre am cnutet cani lc am pus
trimiterca. Unde aveam eu bib lioteca eu mine in
pustic? Uite, aeestea au fost eu mine: Razbotul
neviizut Biblia NO i Testament 0 Psaltire . .. , 10-15
carti daca aveam.
Un credincios: PArinte, dar daca te visezi eu
pari ntii eare sunt rnoqi te visezi eu ei adeseori de
groaza ii pomenesti la Sfanta Liturgh ie, iar up
aceea nu te mai visez i asa eu ei, aeeasta din ee cauza
cste?
p e.: Hi ndea te-ai eoncentrat asupra lor.
Un teo log: Dar nu eumva ei eer sa Ii pomenestt
la slujbc ehiar atunci ?
P.C.: Dar nu ne spune Biscriea sa-t pomcnim?
Un credlncios: De cxcmplu, tatal meu c mort
de sasc ani.
I .C.: Dar trcbuie sa-ml spunh visul sa- i raepomcnirc? Nu ne spun Sfintf Parinti sa faccm
108 NE VOR ESTE P RINTELE C L E O P A 109
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 56/74
pomcnirc pentru dansi i? Nu spune S fiintul Apostol
Pavel? Pururea fae pomenire de vot intru rugiiciune
Nu ne spune sa. oe rugam unii pentru altii? in sli visul
de 1a Dumnezcu are semnele ace stea: te trezcsti in
lacrimi, eu umil inta, ell mare dragoste de Dumnczeu
sl ell hotnrarca de a-I sluji Lui, ell mare dorinta de a
mai vedca aceu ratA care te-a mangaict. Nu 0 rnaivcz i, dar acelea sunt vise care lasa unne dumnc
zciesti: dragostc de Dwnnezeu in sufletul tau,
umilinja hotar fire de a- I sluji lui Dumnezcu.
Dar Sfl njii Parinti spun asa: daca n-ai vrea s a
crez i in uccstca, e pacat? Nu-i pacat. Sa-ti dau 0 pllda,
zice Sfantul Diadoh al Foticeii. Un boier marc, care
arc curt i, arc palate , arc mos ii, are un sluj i tor foarte
crcdincios, pc care I-a creseut eI de mic are
incredcrc in eI mai mare decat in copiii lui. Si arc de
plecat undcva lntr-o tarn straina sau in depi irtarc sl
cheama sluga nccca si-i spune : Mai Ioanc, sau cum iI
chcama, iti las chcile de la cascta eu ban i, iti las cheile
de la hambar, ili las chcile de la curte, ili las chcilc de
13 camera. de la sufragerie, de la tot. Fii atent, lcaga
un caine la poarta. pazeste-te si sa nu da i drumul la
nimcni in tirnpul noptii. Si chiar ziua dace voi veni, sa
te uiti hinc 1a mine daca sunt cu .
Si accla, slujitor crcdincios, e sincer, pazcstc. Sc
poate lntdmpla ea. boicrul a tenninat trcaba pe unde S-3
dus vine in timpul noptii si bate la poarta.
- Cine e?
- Eu sunt, mai loane.
- Nu.- Mai, dar nu rna. cunosti?
- Nu, nu . Mi-a spus stapdnul sa- I vad ziua, sa
las sil rasera soarclc, sa-l vad la rata , Peate altul a lual
glasul stapanului vine si-mi spune mic ca cste el.
- Mai , dar sunt cu.
- Nu, nu, nu. Stai aco lo. Mi-a spus sa deschid
cand se face ziua.
Si iI tine pe stapan pana rasure soa rele, Crczi ca
se supfu a stapdnul? Nu, ci zicc intru sine : Bravo,
sluga. A auzit glasul rneu, a stiut ca sunt eu, dar nu,
lasa sa rasara soarele, poate c altul . Asa it lauda
Durnnczcu pc eel care nu crcde in visuri. Ch ia r daca
a fos t adevarat, el se teme sa nu ia pc diavol in loc de
Dumnezeu, sa nu ia intunericu l in loc de lumina.
Temdndu-se de aceasta, Eu it laud c nu s-a inerezut
in g lasuri si cutare, pcntru ca a fost cred incios la cecace i-am spus Eu .
Ce spune apostol ul? intuneric este veacul de
acum . Este intuneric si rna tern de intuncricul vcacului
acestuia. Nu. Las sa vina ziua cea marc a lui Il ristos.
Si rnai ales un vis de la Dumnczeu sc repeta de doua
trei ori. Si nu it i arata numai tic, ci se arata la doi -trci
in acclasi limp spune: .Du-tc i sfatuiti,
cutare.. . . Si cdnd sunt doua-trei milrturii, atunci cu
marc greutate sa crczi in vise. Nu spunc Scriptura di
pe multi visurile i au inseku au cdznt cei care au
ndddjduit in ele? Si precum este omul care fuge dupd
v m vrea s prin o umbra sa asa este omul carecrede in vise.
Si daca c adevarata 0 vedcnic si n-o crczi ,
Dumnczcu sc descopcra la ma i mu lti, atune zici:
Mili, asta poa te fi ca s-a vestit la ma l multi . Dar si
110 NE VOR ESTE P RIN T E L E C L E O P A atunci trebuie unul care arc darul deslusirii duhurilor, calc pe acela sa vina sa-ti face rau, nu stle el ca
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 57/74
di atunci poate sA te insele , Da. De aceea a zis
apostolul : Prin credirua umbliim nu prin vedere Dc
aceea a spus llri stos fericirea a zecea dupa inviere. Ce
zice? Fiindcd m at V Zut Tomo ai erezut. Fericiti eei
ee n au vdiut si au crezut. N-am nevoie s vad ca sacredoMi-a spus Il ristos sAcrcd fara sa vad. Cli tocrnai
aceasta estc putcrca crcdinjci: adeverirea eelor nddiij -
duite dovedlrea lncrurilor ceior neviizute tara sa
vezi. Asa este.
Omul usor aluncca sprc visuri, spre vcdenii,
spre cutare. lar lui Toma i-a spus: Vino i ada mona st
pune a aici in coasta si vezi . Dar i-a spus: Fiindeii
m ai viizut ai crezut. Fericiti cei ee n au viizut si au
crezut. pana. la vcnirea a doua Eu n-am sa mai yinsa-Mi pun toti mana in coastn. Trebuie sa creada cc
am
Teologu l: Dar acesta nu cste vis prevesritor de
la Dumnezeu, care te atcntioneaza ca urmeaza 0
prapastie, ca sa te fcresti, sa ai grija?P C Da, poate fi un avertisment de la Bunul
Dumnczeu. in mila Lui, EI dAmulte semne . Dar sa nu
te incrczi prca mult in vise.
Teo
logul: Nu sa cred, dar asa ceva mi s-aintamplat mie. De excmplu, eu rna duceam undeva
undc se hotara ceva Impotriva mea. Dar seara, cand
rn-am culcat, visul mi-a spus: Fii atent ca maine 0 sA
ai problemc . Si in ziua urmatoarc s-a intampl at exact
ceea ce a spus visul. Nu trebuie sa te increzi in el,
acesta-i adevarul. dar . ..
r.c.: Stai, parintc teolog, manes-te-ar raiu l sa tc
manencc l Dar ce, dracu l nu stie? Daca el i pune la
vine? Nu-]i prooroceste el si eu 0 lun inainte mai
mult: Are sa vina cutare ? N-ai vazut in Pateric?
Unul se incredea in diavcl , care venea in chip de inger
si-l zicea: Vite ce, baga de scama, maine la ora
cutare au sa prade pe cutare pustnic . Dar tot el pusese pc aceia s se dud la pradat . Si a auzit acesta
cA I-au pradat pc pustnie. E i, dar nu mi-a spus mie
ingerul ase ara? Nu mi-a spus rnic ca au sa prade? .
Dar se duce la un batran care era iscusit, iar acela i-a
zis: Mai desteptule, pc aceia i-a trimi s sa fure a
ven it tie sa-ti spuna. Te-a pacalit pe tine pcaccia . Vai de mine
Teo loguI: Dar. Parinte Cleopa, va mai intreb
ceva. Deexem
plu, visezi moartea sau ce va rau apoivine boala, te lmbolnavesu. A.sta e din natura sau ce,tot de la draci e?
P.C Nu-i d mCI 0 atentie, Boala 0 trrrmte
Domnul cand vrea EI. Nu-i da atentie, Zi: •.Eu suntTo rna necredinc losul .
o credlnctoasa: Eu visez rnulte icoane. Cetnscemn asta?
P.C.: Deapai dracul sc face si in chipul lui
I lristos de straluceste ca soarclc, nu numai icoana.Ce- l lipseste lui sa zugraveasca nistc icoanc sa te
spcr ii de frumoase? Nu- i da atcntie.
Ai vazut in Pateric la un biltnin? EI lucra la
cosnitc, Numa i ce-I vede intr-o noaptc pc H ristos''.
Stralucea ca soarele. Si batrdnul. cdnd a vazut. ainchis ochii.
- Batrdnule, batrdnulc
- Ce-i?
112 NE VORBE TE P RIN TELE CL EO PA 113
Deschide ochii, ca pentru viata ta sfanta, P.C.: Dar Ie cunoastem singuri, frate. Visarn
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 58/74
pcntru pustnicia ta, yin s ~ i 1 aduc putcrc asupra draci lor.
- Dar c ine esti?
- Eu sunt Hristos.
- Nu, eu sunt pacatos, nu sunt vrednic sa-L vad
pe Hristos. Du-te 1a altul. Eu am pacatc multe.- Calugarc blestemat, m-ai cunoscut, a zis diu
va lul si a fugit.
C rcdinciosul: Parinte, in Filocalie am gastt
scris en dupa vise poti sa-ti dai seama de starea
duhovniceasca in care te gnsestl.
P.C.: Dar care vise? Daca te tulbura visuri
pacatoase ell muieri din astea, sa stii Gil esti patimas
ai ncvoi de rugaciunc multa de infranare. Daca te
lupta visuril e maniei ai spaima mare prin visuri, sastli ca esti biruit de manic . Daca it i vin din partea
rat lonala si Incurca lntelesurile Scripturilo r dau
credinta stramba hula nebunie si eres si uitare,
din aceasta sti i ca nu csti lamurtt in tntclcpclunc. Da.
lata ce spune Sfdntul Maxim: Cand stapanesc in suflet
doua virtuti : dragostea si lnfranarea, nici un vis nu
poate sa tnsc le pe om. infranarea ucide toate visurile
care sunt din partea poftitoare, iar dragostea pe cele
din partea manioasa si rationale . Cdnd stapanescaceste doua virtuti intr-un om, nici un vis nu il poatc
tnse la. N-ati citit la Sfintii Parinti ?
C redinciosul: Da, scriu Sfintii Parirui ca dupa
vise poti sa stil in cc stare csti. Dace ai vise de un
anumit fel, tnseamna ca esti patimas in problema
cutare.
numai mancare si bucate bune femei si dracii, ca
dracul nu sra degeaba, mal. e zugrav vechi, asa ii
zic Sfintii Parinti : pictor vechi. iti picteaza el in
timpul noptii care vrei tu.
PREDICALA DUMINICA SFINTELOR MIRONOSITE
DESPRE ROLUL FEMEII iN FAM ILlE
Cine a aflat a femeie buna a aflat daruri si a
luat de Dumnezeu desflitare Prov. 18 22 .
Asraz Biserica lui Hristos cca dreptmaritoarepraznuieste marimea de suflet a Sfintilor losi f si
Nicodirn, precum a sfintelor mlronosite si fapta lor
cea cu adevarat barbatcasca si preaminunata.
Praznuieste barbatia de cuget a acestor sfinte si
prealaudate fernei, care le-a facut pe cle vrednice de a
sc nurni intocrnai eu apostolii, vrednicc de a fi ele
prirncle rnartore ale Invierii lui Iisus Hristos, de a Ii se
vesti lor mai intai bucuria mantuiri i nearnului
omenesc vredniee ea de la ln sus l Mdntuitorul lumii
sa uuda acest cuvant: bucurati vii Matei 28, 9). Deci
multe prea multe cuv inte de lauda s-ar putea spune
in prediea de astazi despre fericirea si vrednicia la
care s-au suit aceste sfintc mironositc ale lui IIristos
prin crcdinta lor cea tare li prin marimea de suflct cu
care au slujit Mantuitorulu i in accasta lume, prccum si
Ia preaslavita lui ingropare.
114 NE VORBE FE P RI NTEL E C LEOPA 115
Dar fiindca scopul predic ii acesteia este de a Alta datorie smota a femcii in famili e ea
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 59/74
indcmna pc toate fcrneile crestine sa urmcze, dupa a
lor puterc, pi lda vietii sfintclor mironosite, in ce le ce
urmeaza rn-am gandit arat rolul femeii in familie.
Prima datori e a fcmeii in familie - dupa
inva\atura Stintei Scripturi - estc de a fi ajutatoarebarbatului sau Fac. 2. 18). Dar cum se poate ca 0
ferneie s irnplincasdi accasta porunca sranta data de
Dumnezcu? lata cum. Prin rabdarea in toata vremea
vietii sale, lrnpreuna ell sotul ei, a tuturor necazurilor
supinelor din acest vca c de acum, necazuri pe care ile-a lnmultit Dumncz eu femc ii dupa calcarea porunci i
Sale, cand i-a zis: [nmultind voi inmulti necazurile
tale st suspinul tau Fac. 3, 16). Apoi prin rabdarea eu
b rbatie de cuget a durerilor nasterii de fii riinduite de
acelasi Parinte, ziditor al nostru Fac . 3,16 . Cac prin
aecs tc durcri fcmcia cea dreptcrcdincioasa dobandeste
eel mai scump lucru de sub cer, adidi mantuirea
sufletului sau, dupa marturia marclui si dumnezc
iescului Apostol Pavel, care, vorbind de calcarea
poruncii de catre femeic in rai, zice asa: Dar se va
mdntui prin nastere de fi t I Tim. 2, 15). lar daca
fcrneia se va razvratl de la pomnca lui Dumnezeu,
slujind numai placeri i, si nu va voi sa pr lmeasca
durerea nastcrii cca randuita ei de Ziditorul , va face
ceva spre impiediearea nas terii , sau spre uciderea cu
vo ie a fiilor sa i, apoi una ea aceasta , de nu sc va
pocai. nu va scapa de durerea eea vcsn lca din
ehinurile iadului. Dcoarccc nici ucigasii impardtia lui
Dumnezeu vor mosteni Gal. 5, 2 1 ; 1 loan 3, 15;
Apoc. 2 1, 8) .
ajutatoare a barbatului sau, estc de a fi supusa Inter-deauna barbatului sau, dupa porunca ee i s-a dat ci de
n e z i i n ~ i-a zis: spre bdrbatul tau va tntoarcerea ta 1 eire va stdpdni Fac. 3, 16) . Aceasta
sfanta datorie a femeii 0 arata dumnezeiesculapos tol Pavel, cand zice: Femeilor fi ti supusebdrbatilor vonrt precum se cuvine in Domnul Col.
3, 18). Dar sa tnteleaga femeile pana unde se cuvine a
sc supune barbatilor lor. Nu vorbeste sa se supuna lor
la cele relc, ci precum se cuvine in Domnu . Dacabarbctii lor cer de 1a clc lucruri nelcgiu ite care nu
sunt cu cuviinta in Domnul, nicidecum sa nu-l ascultc
pc ci. Cad de vor cere barbaul de la femeile lor
lucru ri necuviincioase, nelegiuite si afara de fire sauIe vor indemna pc cle la nccrcdirua la calcarea
poruncii lui Dumnezeu, intru accstca nieideeum nu se
cuvine a se supune lor a face voia patima lor cea
rca. de vor face uncle ea accstca, imprcuna eu
barbatii lor se vo r munci in iad.
. Daca de .exemplu un barbat rau. ncered incios si
p ~ ~ r n ar V l sa faca eu femcia sa pacare impotriva
tim sa 0 p z ~ s a nu face copii, sa 0 op rcasca
de a-t naste pc er, sau dad va face pacatul votrie i,adica de a 0 supune pe ea la un alt barbat spre a
pacatui pentru bani, sau pentru alte moti ve, sau de a-iporunci sa f c alte ne legiuiri, apoi nicidceum sa nu-l
de ar unna pentru aceasta mari primcjdii
n vrata cr. lar pentru aeeste nelegiuiri poate sa sedesparta de el de nu va voi accla sa sc indrcptc
Pravila Mare Biser iceascd 1652, Targovistc. pag.
168, 170, 236).
116 NE VORBESTE PA R I N TE LE C L E O I A 117
Asadar femeia sa sc reama de barbar Efcs . 5, (Prov. 31, II , 23; Sir. 26, 16-17). inca trebuie tinut
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 60/74
33), sa nu se ocsparta de barbar (Rom. 7, 2), dar daca
urmcaza vreo prtclna din ccle mai sus aratate, sa nu se
teams de barbat mai mult ca de Dumnezeu. in cazu l
acesta poate sc desparta de cI, daca cI este asa de
pagan si nu voicste a-si indrcpta viata a-si parasinelegiuirea sa.
Alta datorie a fcmc ii in familie este de a se
ostcni lmpreuna eu sotu ei la buna crestere a copiilor
lor: de a- i inva\a pc ei legca lui Dumnczeu, de a-i
creste pe ei in fr ica lui Dumnezeu (Deut. 11, 19; 32,
46 ; Efes. 6, 4) ; de a Ie povcsti lor lucrurile cele
minunate ale lui Dumnczcu judecata Lui (Iesire 10,
2; 12, 26; 13, 14; loil 1, 3); de a-i Invata pc ei
ascultarea sl supunerea (Prov. 4, IA); de a- i indemna
la bine, de a-i mangala ITes 2, 11); de a-i conduce la
bine (I Tim . 3, 4); de a-i indrcpta sl de a- i pedepsi
cand vor vcdea ca fae cele rclc (I Par . 29, 19 ); de a Ie
da lor pilda buna cu viata lor (IV imp. 14, 3; 15, 3; II
Par. 34, 2).
Alta datorie a femeil in familie este de a iubi pc
sotul ci, de a-I rcspccta. de a se teme de el (T it 2, 4;
Efcs. 5, 33). Ca datorii ale fcmeii in familie sunt
aces tea: sa lie taeula. Intelcapta. strangatoare , evlavi
oasa. milo stiva, clnstita. curata , buna gospodina.
plccata barbatului, haml ca, si sa aiba mare purtarc de
grija de cclc de trcbuinta ale easei. 0 asemcnea
fcmeie cstc ell adevarat mai scumpa dedi t pietrelc
eelc de mult pre; este eu adcvaret Clnllna
bdrbatului sa il (Prov . 12, 4). Accasta femeie
Incrcderca barbatulu i sau si este onoarca sl bucuria lui
minte en 0 femeie Impodobita cu virtutile de mai sus,
pr in buna ei asczare, are mare putere, chiar i tara de
cuvinte, sa schimbe pc sotul ei sprc bine, chiar de ar fi
cI foarte f necredincios . Acest lucru il adevcrcste
mai intdi dumnezeiescu l marele apostol Petru,zicand: Femeilor sup uneti va biirbatilor vostri. ra
incdt dacti unii nu se pleacii cuvdntului fie
cdstigati fiirii de propovaduire prin pu rtarea femeilor
lor. vdzdnd ei de aproape viola voastrii curatii si
plind de sfiald IPetru 3, 1-2).
Apoi dumnezeiescul Parinte loan Gura de Aur,
aratand ca fcmeia buna. harnica si evlav ioasa, are
mare putere de a schimba spre binc viata sotului sau,
zice: N imic ell adevarat. nimic nu cste mai marc
decal femeia eea eu evlavie si priceputa spre a pune in
rdnduiala viata barbatului sau a formalui (modela)
sufle tul lui in celc ce va voi. anici pc prieteni, niei
pc dascali. nici pe boicri nu-i va suferi barbatul. asa
preeum pe sopa sa eea impreuna locuitoare. cand
lndcamna sl s fatulesre impiirtirea de r ll Cuvant
pcntru morala si podoaba femcilor, Buzau . 1833 . p.
404) . acclasi dumnezciesc Parintc loan Gura
de AUf, aratand ca nu podoaba eea dinafara face pc
femcie plaeuta barbatu lui. ci asezarcu ei cca buna si
cvlavioasa, ziee: .,Caei de trebuic sa faci ceva. 0,
fcmeic, spre placerea barbatului tau, sutlc tul sc cuvi ne
sa-l lmpodobcsti, nu trupul tau. anu te face pc tine
aurul eel dimprejurul tau asa de dragastoasa si de
rofti ta de barbatul tau, prccum curfitia dragostea
cea catrc el sl a fi gata de a mur i pentru sotul tau.
118 N£ VOR £ST£ P R NT£ £ L£O P 119
Acestc fapte bune ale tale mai mult robcsc pe barbatul odinioani sfintele femei care nadajduiau in
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 61/74
tau . H indea podoaba din afara si i sc Irnpotrivcste lui,
multf chcltuiala griji i pricinuindu-i . lar dragostca sl
curaua nici griji nu pr icinuiestc, nici cbcltulala nu
face. ci ell totul dimpotriva. inc se sarura de obicci
barbatul de podoaba din afara. iar podoaba sufletului
in toate zilele inflorestc mai mare apr dc Ilacara.
Pentru aceas ta, de voiesti sa placi barbatului tau. im
podobcstc-u suflctul ell cvlavie, ell curadc, ell supuncrcasi ell purtarca de grija a ease i. Pc accstea nici batrflnc
tile nu Ie strica, nici boala nu Ie prapadcstc. Pcntru ca
pe podoaba lrupului vrcmca eea rnulta a sters-o, iar
bunatatilc sufletului nu picr niciodata (idem, p. 405).
Alta datoric a fcmcii in familie est e de a nu se
impodobi eu haine luxoase si eu fel de fel de podoabc
desarte spre smintea la si amag irca barbaulor ee lor
patimasi sl ncint emci ati in crcdinta, ci sn se poarte cu
haine smerite cuviincioase, potrivit femeilor crcstine.
Acest lucru i arata Sffintul sl marele apos to l Pave l,
zicand: Asemenea si fe meile cu podoaba de cinste, cusfiala eu curiuie: nu din par impletit din our si
din margiiritare. sou din vesminte de mult pres. ci cufapte bune, precum se cuvine unor feme; care se fo e
mdrturisire de evlavie (I Tim. 2, 9-10). Si marc le
apostol Petru, ara tand acelasi lucru fcmcilor crestine.
zice: Podoaba voaslra sa nu fie cea din afara a
impletirii piirului sau podoabele cele de ourimbracamintea Iwinelor celor scumpe. Ci sa fie omulcel tainic al inimii intru nestricacioasa podoaba a
duhului l nd lini lit, care este de mare pre/inainlea lui Dumnezeu. Cii se impodobeau
Durnnezeu, supundndu-se bdrbatilor lor. Precum
Sarra il ascutta pe Avroam si-l numea pe e/ domn. ale
caret fi ice SUn/eli dacii facet ce e bine si nu vii tentetide nimic (I Petru 3, 3-6) .
incA trebuie sA aratam aceasta c femeia,oricat ar fi de frurnoasa, de inv:llatA sau de bogata,
dace Ii va Iipsi viata cca curata podoaba faptclor
cclor bunc. nici 0 valoare nu arc in lume . Acest marc
adevar ni-l arata noua dumnczc iasca Scriptura,
zicand: Precum este cercelul de our in narileporcului, asa este frumusetea femeii de niirav rau(P rov . 22) . Dumnezeiescul si marel e prooroc
Isaia, uratand mania lui Dumnezeu care vine asupra
femeil or celor ce sc mandresc se impodobcsc cu
podoabcle ce le din afara, care sc dau cu diferitc
parfumuri sl se sulcmenesc pcntru a mirosi pc
drumuri ca re joaca prin localuri canU canrece
lumesf prin care pc barbaif cci tineri due
in prapasrla eurviei si a preacurviei, zice asa: Acestea
zice Domnul: pentru cd s-au ina//at fetele Sionului. si
au umb/at cu grumajii ridicati, clipin ell ochii si
cu pasnut picioarelor impreund tdrdsc hainele si impreund joacii ell picioarele, va smeri Dumnezeu pedoamnele fetete Sionului, si Domnul va dezveli chipul
lor in ziua aceea. Si va lua Domnul miirirea
imbracdmintei lor si podoabele lor gate ltle piirulni
lor. Si podoaba grumajilor lor si tintele lorp ooba fe tei lor locmirea podaabei celei de
marire. Sf ghirdanele bra/arile impletiturilepdrului verigile mainii drepte inelele cerceii. Si
120 N VOR ST P [RINT L C LEOPA 121
podoabele de porfira astermuurile cele de casii.
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 62/74
oglinzile cele striilucitoare ; pdnzeturile cele subtiri
si turbanele cele usoare . f haine/e rosii st visonul eel
cu aur si ell vdndt tesut si pa turile eu asternuturile
lor. in locul mirosului celui frumos va praf. si in
e de bra te vei incinge ll fu nie. sl in loculpodoabei celei de aur a capului vei avea plesuvie
pentru f aptele tale. ; in loeul hainei celei de porfirii
te vei imbraca ell sac. fiul tiiu eel preafrumos pe
care-t iubesti de sabie va ciidea st ee l a; pu ternici ai
vonrt de sabie vor codea ; se vor smeri. vor
pldnge sicriele podoabelor voastre si vei ramane
singurii ; te vei lov i de piimdnt I s. 3, 15-25).
Am adus aici rnarturiile Sfinte i si durnnezeies tii
Scripturi despre mania pcdeapsa lui Dumnezeu carevine asupra femei lor cclor rele, care se impodobcsc ell
podoabe desarte sl care se dau cu parfumuri si cu
sulcmcniri sl care se dau la jo curi la destrabalari,
prin care nu numai ca barbatilor parlntilor lor fac
mare cheltuiala, dar sunt si de mare smintea la cclor cc
Ie vad si due de rapa mo rala familiei lor si a socictautin care traicsc . Accste fcme i usoare de mintc aduc
soc letatll marc dczbinarc tulburarc, multe certuri,
gclozi i, dcspartlrt, judecati intrc soti si intre oameniipc care ii smintesc din asczarea cea buna cuvenita
crcstinllor, aduc bilUii chia r mOI i
Aceste purine Ie-am ararat despre ro lul fcmc ii in
farnilic, iar ucum. spre lnchcicrc vcnind cuvantul
nostru, zie: Sa ajute Prcabunul Durnnezeu tuturor
ferneilor ec lor binccrcdincloase sa-sl faca dat oria infamilie dupa putina noastra sfatuire de mai sus. Amin .
CUVA]\iT2AL pA IUNTELUI DUM ITRU
STAN lLOAE CA TRE ODSTEA MA.Nii.STlRII
SIHA.STRlA, iNSOT IT DE 0 PREZENTARE A
PA RINTELUI CLEOPA
Parlnrete umitru Preacuviosi parinti, cum
am spus in biserica az i d lmlneaja, to t asa spun
aici : imi este tare grcu sa vorbesc uno r parinti care se
indcletnicese cu viata duhovniceasca, care si-au facur
d in aeeasta un seop al vietii lor, cu. care nu sriu dccat
din carti care ceva, din auzi te de la unii dintre
durnneavoastra, Incdt e ca si cum ai tnvata pc unul
care lnoata cum sa Inoate, tu singur tara sa f inotatvreodata. Asa ca ier tati-ma daca imi iau indrazneala
spun sl eu cate ceva din cele ce am auzit din celeee am cit it.
Ce s vorbesc despre viata calugarcasca CU, carenu m-am atins de ea in nici un fel, decat ca m-am
intalnl t cu unii dintre parinti? Ce sa spun dcspre
asc ultare eu, care n-am facut nic i 0 zi de asc ultare? Ce
sa spun dcspre rugaciunea nelntrerupta eu, care n-arn
incercat-o niciodata? Sa-m i spun sl eu nis te ganduri,niste parer i, si yet i judeca preacuviosille voastre usa
cum usculta un parinte pc un copil - care da si e
cu parcrea desprc uncl e lueruri ale oamenilor mari ,
Ie primcste zambind pentru temcritatea cu ca revorbcste ace la.
2 Rostit in anul 1977.
122 N V ST P iRINTELE CI HO PA 123
Eu socoiesc cil viata calugareasca cstc asrazi putin binc pc ca re iI avem. EI a venit sa umple un trup
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 63/74
foartc Insemnata pcntru Ortodoxie pcntru Biscrica
noastra sl pcntru credinciosii nostri . Sunt multi care
soco tesc ca viata catugareasca apartine unor tirnpuri
trecute ca ea nu sc mai potriveste cu lurnea de as tazi
cu omul de astazt. Peate ca sunt si printre p rintiicalugari unii nu aici ci prin alte p ni care se simi
putin dati la 0 parte de societate cil nu mai au nici un
rost ca nu mai sunt oameni in actualitatea vietii de
astazi . Eu ered ca asia cste 0 j udecata grcsita. Cel
putin Ortodoxia nu poa te sa se tmp lincasca tara via ta
calugarcasca. Pc hlnga faptul d . ee l ce tmb rajlse z
viata calugarcasca si-a facut scopul pr incipal de a
inainta sprc Dumnezeu de a se curati de a se
desavarst. pc langa faptul ca lnainteaza mai multdecat ceilalti crestini in accasta viata in gener l
parinjii c lugari implincsc un rost mare in ochii
cclorlalti credinciosi pentru eli Ortodoxia nu este
numai 0 credirua tcoretica nu este numai 0 gandlrc
despre Durnnczcu numai 0 despre anumitc
fapte ale Domnului Hrtstos ci tnseamna 0 hotarata
ng j re pc acest drum al urmari i lui l iri stos.
Hristos n a venit. cum se spunc la catolici sau la
protestanti. numai ea sa platcasca pcntru pacatu l
nostru eu je rtfa Lui cu crucca Lui ca noi sa nu mai
facem nirnica ca El ne astcapta ea sa ne mantuim ci a
venit ea sa ne arate un chip de noua. A ven it ca
sa ia un trup pc care 53-1 umple de toata puterca
dumnczciusca si accasta putcrc sa nc-o comunice
noua. sa nc-o transmita noun asa cum ne trans
mitem noi unii altora pacatele si catcodata si cate
apropiat trupului nostru de toata pu tcrea dumncze
iasca accasta putcre dumnezeiasca sa nc-o transmitssl noun.
Deci viata crestina Jnseamnd dupa chipul
lui Hrisros cu puterea lui Hristos . numai acelaeste crestin adevarat c re porneste pc acest drum. iar
cei ce pomesc mai serios pe acest drum sunt parintii
calugari Eu cred ca omenirea n-a rcnuntat la acest
drum de a sc ridica pe trepte mai inalte ale viet ii
omenestl. Sau daca ni se pare ca multi au renuntat la
acest drum po i aceasta are urrnari foarte ncnoroc itepcntru omenire.
Daca sunt atatea pat imi lntre oamen i astazi d d
e atdta neoranduiala intre popoare sl in tre o meni
daca multi dintrc tineri nu mai vor sa stie de nici 0
randuiala a vierii daca oamenii se urasc cum nu s-au
unit niciodata deca oamenii se sapa unii pc altii. daca
oamenii sc urasc l t de mult astazl. Jnseamna c s-au
lnrnu ltit patimile e nu au luat in serios chcmarea lui
Hristos sprc a urma pild ei Lui si omcnirca nu vaputea scapa de eceasra stare daca nu va pom i pc acest
drum al micsorarii patimilor din ei al urmarii
chipului de vlata a lui Hristos. Si cine po te Ie arate
putinta de a urma pe aceasta calc mai mult dccat
parintii calugari? Eu cred ca ei sunt pionicrii omcnirii
ce lei noi omenirii viitoare pc care daca nu sc va
pr inde omcnirea in general nu va merge sprc hine.
Asa eli dumn cavoastra nu suntcti inapoia
omcnir ii ci suntet i inaintea ei. Sunteti modele dupa
c re trcbuie sa porncasca oamcnii suntct modclele
124 NE VOR ESTE P RINT L LEO P 125
II
unci VIC{I mai iubitoare de oameni, de legaturi mai mult pe oamcni decat piIda. Ca daca Ie vorbim, atunci
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 64/74
bune Intre oamcni, de legaturi mai calde. mai
mai prietcnesti. mai smerite, mai curate, mai blandc,
rnai rabdatoare. Acestca sunt virtuti tara de care nu
poate tra i omcnirea in general, daca n-ar cxista cat deputin intre oarncni, si numai in masura in care sc vorinmul]i acestc virtuti tntrc cl, numai in masura aceasta
va putea sa mai traiasca omcnirea , c altf c l vine
polopul eel mare al patimilor, care 0 va Iocca in
intregime.
n cal dumneavoastra sunteti inainte-rnerga tori
pc acest drum, avcf aceasta incredere eft suntcti ina
inte-mergatori ai omcn irii pe acest drum al micsorarii
patimilor, al inmultirii iubirii, al inmultirii srncreniei,
al lnmultirii rabdari i, al Inmultirii lntrajutorari i, allnmultirii tngaduirtt unuia fa i de altul . Suntcti pc
drumul acesta la treptclc ccle mai ridicate eu ffoarte fericit sa vad cat mal multi mcrgfind cu hotarare
pe acest drum. Nici un fel de zabava, nici un fel de
sovaiala sa IlU va cuprinda. ci cu toata hotardreu sa
mcrgct i pc acest drum care este drumul spre
n umnezeu si drumul sprc omen ire cat mai avansata,
drumul pe care trcbuic sa meargf omcnirea daca nu
vrea sa se piarda. Asta estc actualitatea monahismu lui
astazl mai mult decat oricand.
Omeni rca mai inaintc nu era asa de plina de
patimi nici nu era atata llpsa ca astaz l de excmple
cro ice, de excmplc putemice care sa- t sochcze pc
oameni, care sa- l impresionczc pc oameni. Si sa
d i nimie, asa spun sfimii totl in scrierile lor sunt
convinsi tot de asta, nimic nu poate impresiona mai
ei zie: A stea sunt vorbe frumoase, ca toti spun vorbe
Irumoase. dar nu- i posibil sa se lrnplineas ca luerurile
eccstca'' . Ori dumncavoastra aratatl ca este posibil sa
se irnplineasca . Aecsta este luerul unie pe care II adue
ca lugarii, arata ca estc cu putinta sa se mearga pcacest drum. Accasta am voit sa spun desprc actuali
tatea monah ismu lui.
De cc au atata admiratie calugaril din Occident
pentru monahismu l nostru din Rasarit? Pentru ca in
Occident calcgart i, ea tot i crestinii, ercd ca despre
Dumnezeu trebuie sa specularn numai, s spunem fel
de fel, ca 0 fi asa, ca 0 f pe dincolea, c i avem 0
invatat ura, dar nu sa traim dupa piIda Lui. Or, aceasta
deoscbcstc Rasar itul Biscriea noast ra, ca ia in serioscalea urmarii vieti i lui Hrlsros calea sfi ntcn ie i.
atunci DuhuI Stant lntareste accasta miscare
putem ajungc la trepte foartc inalte. Asta c ceca ce
dcoscbestc Ortodoxia de catolicism si de protes
tanti srn. care spun ca te rnantuiesti r faptc: A jungc
ca a adus jcrtfa Hristos. Cc sa mai punem si noi
faptele noastrc? N-are lipsa sA se mai puna. Nu este
de nevoie sa sc mai puna. Noi trebu ie sa credem ca
Hristos a facut totul .
Or, li ristos a umplu t trupul de toata puterea.
Hristos c rczc rvorul de putcrc al trupului. E rezervor
de putcre dumnezeiasca in trupul sl in mintca lui
Ilri stos eel omcnesc. Cum s-a spus ustazi in
Evanghelie: ,: rata , ai da t Fiului Tau intrupat stapanirc
peste tot trupul, ca sa dee cclorlalti tot cc a primit EI
in trupul Lui ca sa dea prin aceasta viata vcsn lca. Si
126 NE VOR ESTE P RINTELE LEOP 127
viata vesn ica accasta cstc: te cunoasca pc Tine
Unul adevaratul Dumnczeu pc Iisu s Hristos, pc
in jurul lui 0 buna mireasma, buna mire asma a lui
Hristos, care este mai intiparit decat ori einc de chipul
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 65/74
Care L-ai tr imis . Dar sa-L cunoasca nu ell teoria. ci
sa-L cunoasca ell fapta, ca aceasta estc adcvarata
cunostima. Altfel cunosti ceva cand traicsti inauntru
altfe l cunosu din auzite.Si asta estc viata vesnica: cand ai in tine puterea
lui Hristos puterea Duhului Sfant, care vine prin
Hristos. Sl daca il iubim pc Hristos daca ne lipim
de El, toata putcrea Tatalul care s-a pus in El, ne-o d
noua. Asa a spus EI astazi: l-ai dat Lui putere ca 5- 0
dea celorlalti , ea sa dea tot ce I-ai dat Lui, sa dea
tuturor. l-a i dat stapdnire peste tot trupul, l ai dat
stapanire peste trupul pe care I-a Iuat EI, Fiul lui
Dumnczcu, dar prin aceasta I-ai dat stapanire peste tottrupu . Ce stapanirc? Nu asa, ca sa-i poruncesti sa
mearga de colo p in colo, ci i-ai dat stapdnirea
duhului peste trup, ca duhul sa it stapancasca. Cu alte
euvinte sa stapaneasca libertatea de patimi, sa fie
trupul la dispozitia duhu lui, duhul sa srapaneasca in
am . Asta este propriu-zis Ortodoxie si Ortodoxia 0
realizeaza. in gradul ee l mai inalt 0 realizeaza
calogari l. Cu alte cuvinte, Ortodoxia se distinge prin
faptul ca nazuiesrc spre sfintenie.Sfiintul Aposto l Pavel pc toti adresantii in
epi sto lc i i numestc sfinti, Dar cei care pornesc eel mal
in series spre varfu l sfintcnici sunt cal ugarfi.
sflntenia cstc treapta cea mai rnaha de umanitatc, de
omcnitatc. Sfantul este eel mai dclicat dintre oameni,
eel mai b land dintrc oamcni, eel mai sme rit dintre
oamcni, ee l mai curat dintrc oameni, care raspandeste
lui Hristcs, care nazuiestc mai mu lt dccat toti sa
crcasca la statura duhcvniccasca a barbatu lui dcplin
care cste Hristos.
Fiecare om se umple de la Botez de Hristos, darunii fac aceasta crestere prin impreuna lor lucrare mai
mult, iar altii 0 fac mai putin. Calugaril sunt eei care
nazuiesc sa faca sa creases in ei aeest om nou dupa
chipul lui Hristos mai mult decat toti ceilalti, sa se
lnt ipareasca in ei mai adanc sl mai deplin chipul lui
Ilristos. Asa ca sa aveti convingcrea ca nu poate omul
- omenirea - sa inainteze dccat pe aceas ta calc,
facandu-se dupa chipul lui Hristos. A spus Sfflntul
postol Pavel : pana nu va lua Hristos chip in voi,pana nu yeti deveni asemenea ell Hristos, pana nu veti
creste la statura barbatului desavdrsit, nu yet i ajunge
si la cunosttnta largimii, latimii. lnaltimii adancimii
dragostei lui Hristos.
Nu-mi este mie sa va vorbesc despre calea care
duce spre accste inaltimi despre aceste inaltimi prin
care sc rea lizeaza omul adevarat si in acelasi timp
Inaintcaza spre Dumnezeu. Nu poti inainta spre
Dumnczeu tara sa rea lizez i omul adcvarat si nu potisa realizczi omul adcvarat tara sd inaintezi spre
Hristos, ea lristos este modclul adevarat. Hristos este
eel Care ne-a zidit pc noi, Fiul lui Dumnczcu, ca El
no-a zidit ca Irati, dupa chipul Lui. Si pentru ca acest
chip s-a intunecat, EI a venit ca sa urate in EI ln sus l
cum sc realizeaza omul, pentru cil noi nu nc sileam sa
realizam. Dee i ca sa nc realizaru noi ca oamen i eu
128 NE VOR ESTE P RIN T CLEO P 129
I I
I
adcvarat, trcbuie sa mergem pc calea aceasta pe care
ne-a aratat-o Hristos. EI ne-a ararat ehipul adevarat.
Toate scrieri le duhovnicesti vorbesc minunat de
ascultare. Asculta de oric ine. Cere sfatul oric ui. Dar
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 66/74
Cum s: pornesti? Ascultarea este cea dintai . 0
spun toate cart ile duhovnicesti ale parintilor. Sl
aseultarea este modelul pc care ni l-a arata t mai mull
decat orieinc Domnul nostru lisus Hristos. Fiu l luiDumnczeu eel nascut din Tatal este Fiu , are dragoste
de fiu. Nu ascultare plina de spatma. ci ascultarc din
dragoste. Dar facandu-se om, EI s-a facet ascultaror
ca om, aratandu-ne cum sa tim sl noi ascultarori ca
oameni. s-a facut ascultator pana la moarte. Din
dragoste . inca moarte pe cruce. a luat chip de
rob, adica chip de ascultator, chip de stuga. Ca
oamenii de astazt zie: Lasa, ca daca te prea smeresti,
tnseamna ca te umi lesti, te dispretuiestl. nu mai estiom cu demnitate . Ce minciuni sunt acestea Cand
ascu lti ma i mult, dar asculti nu din frica, ci asculti din
dragoste, atunci esti eel mai tiber ce l mai demn.
Cand ascul ti de Iratclc tau care i spunc un
cuvant de indcmn, atunci mcrgi pe ea lea eea mai
buna . Cand ascu lti de preot. cdnd asculti de inainte
statator in manasdrc, cand ascult i de tot omul care
spunc ceva bun. atunci te gasesti sl tu mai user pc tine
insuti. Ca nu te tu asa de user pc tine insuti, nugasestl user drumul pe care vrei 5 mergi, pentru ca e
incurcat de pacate, e ineurcat de mdndrie, e intunecat
de fel de fcl de l u r i Cclalalt arc curaj sii-li spuna: Mai sa mergi pc ucest drum, acea ca lc nu c buna .
Si asculta de cl. Si mai ales calugurului i s-a dat ,
pcntru ca el are nazulnta accasta sa rncarga pe drumul
eel drept, i s-a dat cea dintdi cerinta: ascultarea.
daca ai in manastire un Inainte-stataror sau un
povatuiror, asculta de el in mod desavarsit . Asculta de
el, eli atunci t ti-ai luat toata raspunderea. Tu nu mai
ai nici 0 grija, Asa cum un copil care , daca asculta dece i i -spune tatal sau, nu mai are nici 0 grija. EI merge
sigur cum trebuie, Asa e calugarul: acaasculta, el
si-a luat toata raspunderea. Chiar daca a facut ceva
gresit, dar a facut in baza ascultarii, nu va raspunde el,
ci va raspunde eel ce i-a spus sa fad asa, lncat spune
Sffintul loan Scararul ca eel ce asculta Implineste
toate virtutile ascultarea e drumul eel mai scurt spec
Dumnezeu, drumul prin care tai toate pacatele.
Numai de ascultare deca te-ai tine, nu ai mai
nici un pacat, in ea e si smerenie, e
lnfranare. in ea e rabdare. in ea e blandete, in ea
e si neimpotrivire; in ea e lipsa de mandrie; in ea e
Ii respect de celalalt de care asculti, Ce mare
lucru este ascultarea Inainte-statatorul iti degajeaza
drumul de toate piedicile, iti gaseste drumul drept.
Adica ll degajeaz asa cum se duce un tata la padure,
merge inainte ii deschide cararea fiului. te ducidupa el el cura ta roua, nici nu te uzi, nici nu te
impiedici de maracinl, ca el merge iti deschide
cararea. Asa iii deschide Jnainre-statatorul cararea si
merg i pe drumul eel drept. Si daca el iti va da un sfat
gresit, Il pr tveste, el va raspunde. De aceea, mai ales
pentru incepatori, drumul eel mai sigur si ee l mai
seurt estc drumul ascultarii.
130 NE VORBESTE AR INTEL E LEO 3
Ascutta vci f t1l.r:1 nici 0 grija. cI va raspunde
de tine .EI si-a luat r:1spundcrea pcntru mine . Si,
EI trcrnura in fata Domnului pcntru mine si sc la rilsp underea in fata Domnului pcntru
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 67/74
cum am spus, prin ea cas tig i toate virtutile sl prin ea
ai puterc sa scapi de toate patimile . Cc marc lucru cste
sa te incrczi in cineva Sa ai incredcrc ~ i t : in
cincva. Sa n-a i nici 0 umbra de indoial in cineva , Catte ch inuicste faptul d . te lndoie sti ca ,.a la nu c bun ,
di ..ala cine stie ce gandeste , ca ,.ala nu rna respccta
destul , ca ,.ala c asa.. . ; mcreu te chinuiestc asta.
Daca ti-ai pus incrcderea cu totul intru eel care te
conduce, in Intai-stathtor, in povatuitor, ai 0 incredcrc
nctarmurita aceasta iIi dii 0 liniste 0 bucurie: Eu
am incredcrc absoluta, eu am incrcdcre totala in
accsta, eu am gasit omul in care pot sa am incrcdere
totala ,Asa ca se va gandi cl ca are 0 raspundcrc in fata
lui Dumnezeu va avea grija sa-l i porunceasca sa
faei numai ceca ce ili cste de folos . Lasa ca arc sa
vada cl in gandul lui: Ce sa-l eer? Si cand va vedea
en eu fae ceva nepotrivit pe baza poruncii lui, va avea
el mustrilri: Nu l-am indrumat bine , ia s -1Indrept .
Dcci it ajuti s l tu, ascultatorul, pc cI sa fie mai ell
j udecata. Fiecare dar eel mai linistit este eel
ce asculta. Sa nu crez i ea aceasta este impotrivademnitat ii si impotriva puterii. E asa de marc putere
in a aseulta Aecla sc hirui cste ell adevarat pe sine
Insusi care poatc asculta. Nu din frica. ci t iber: u
libcr mi-am pus viata mea la dispoziti a lui, asa cum
si-a pus-o Hristos la dispozit ia Tatalui . Si sa crezi ca
cl rcprczinta pc Il ristos, ea eI in numele
Domnului , eI tremura in rata Domnului pentru mine.
mme. De aceca prin el imi vorbcstc Hristos.
. spune Sffintul Simeon Noul Tcolog : Sli
pnvesn pc flccarc am ca pe l lristos '' . S3-1privesti pc
flecarc ca pc Hristos. Ce marc lucru este Pentru c<1Il ristos S-a facut am, a luat fata omeneasca, JIristos
sta la baza flecarui om. Hristos trebuie cinstit trebuie
cinstita Iata fiecaruia, pentru ca IIristos vre a faca
din rata flccaruia 0 fata a Sa. Cdnd imi cere cincva
ceva, Ilristos imi cere, cand irni cere un lucru bun.
Cdnd intampin un am care arc lips de ajutorul mcu,
de cuvantul mcu, Hristos mi-I trimite ea s r apuna la
sa vada cat de mult mel pot cu invinge pc
rmne. Mi i indc amna la ccva. Hristos rna lndeamnaprin el si in primul rand prin intai-statator. stii ca in
el este IIristos care a luat chip coneret in rata sa . Asta
e calea cea mai scurta, socotesc eu, dupa judecata, nu
din experienta, va spuneam, ci dupa judecata. Le ai pc
toate, ca altfe l trebui e sa lupti cu patimile sau Cll
d r ~ c i ~ rand. Dar at.unci toti sunt aeolo sl luptl eu
tou at scapar de tou prin ascultarc. Altfel. daca iei
lupta cu unul, te lupti eu unul, dar altu tc ataca prin
te ataca altul din alta parte, niciodata nuispravesti, Trcbu ie sa ai lupta odata cu toate. Si nu
pol ' duce lupta odata eu toate dccet prin aseultarc .
Si-ti da putere sa-I afli. iti da. putere Hri stos care
cste in el s care il face sa trcmurc pentru viata t o
Adica incepatorul trebuie s;1 asculte, iar ln tdi
statatorul trcbu ie 53 lrcmurc pentru tine. ..Cum il
indrum eu pc acesta? Eu sunt pus de IIristos. Prin
II
132 NE VOR ESTE P RINTELE LEOP 133
mine se arata Hristos . lasa sA tremure el pentru
tine. Si s ai mila de el, .Llite, el si-a luat
aid , asa putern trai si in iad inca. de aici. Si iadul este
mandria rnai ales celelalte patimi. Ca toate te fac s
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 68/74
raspunderea pentru mine . Si sa-l iubesti pentru
acea sta, ca el si luat raspunderea pentru mine are
grija de mine . Deci eu asa socotesc, ca mare este
virtutea aceasta a ascultarii.Si apoi trebu ie s lnaintarn. Si rugaciunea
ascultarea trebuie sA Ie facern impreunate mereu ell
gandu l la Hristos, Hristos ne-o cere aceasta. Hristos
imi cere sa rn tnfranez pc mine insumi de la mandrie.
Ascultarea ioveste mai ales rmindria. Si mandria este
lucrul eel mai groaznic. Prin mandrie noi credem ca.
rn rog, De desfasuram pe noi jnsine. ne largim pc noi
Insine, crestem noi insine. Da de unde Crestern ca un
pufai, crestern ca 0 de sapun. Prin mandrie tegolesti pe tine , eli loti fug din jurul tau, toti te ocolesc,
nimenea nu mai e sineer eu tine. Te Iauda in fata.
poate, dar tu ii dispretuiesti. Ei, daca ai putere, te
lingusesc; daca n-ai putere, ti-o spun in fata prin
cuvinte. Si ai dimas singur, si omul singur e eel mai
neputincios. vede toata neputinta. ineat eel mandru
este eel mai singuratic. Ca sa nu singur trebuie sa
smerit si atunci toti te Inconjoara. Daca esti smerit,
toti intra in eomuniune eu tine, in comunicare eu tine,si iti transmit putere puterea aeea sta vine de Ia
Dumnezeu .Asa ea sa ne ferim de mandrie, de slnguratatca
pc care 0 aduee mandria. Aeeasta este suprema
neputinta, aces ta este golu . Ne golim de tot. Ace sta e
iadu . Asa precum putem trai intr-un fel de plinatate,
intr-un fel de arvuna a plinatatii in Dumnezeu inca de
te ocupi numai de tine insuti . Si cand te-ai ocupat
numai de tine lnsuti, te-ai izolat, te-ai rupt de ceilalti
s-au rupt ei de tine.
Viata ca lugareasca este 0 a comuniunii,a comunicarii de putere. Si unde este mai multa
comun icare de putere decat in obste? Obstea nu
trebuie sa fie numai ceva asa, din afara, ca suntem
acolo lmpreuna, ca mergem la lucru impreuna, ca
mancam lmpreuna, ca sun tem toti dintr-o manastire.
Obstea trebuie sa fie 0 legatura launtrica, frateasca.
sa te rogi pentru toti ceilal ti ca ei sa se roage pentru
tine . Sa le spui cuvant bun de indemn la toti, cu
blandete, nu cu asprime. Sa te smeresti in rata tuturor,ca ei se vor smeri in rata tao S Ie arati in toate
felurile iubirea t ca si ei sa-t i arate iubirea lor . Si
atunci se lipe sc membrii obstii, se lipesc asa cum se
Iipesc ce lulele sau madularele in t rup, cum se lipesc
toate in Hristos care putemic de tot Ie leaga pe toate.
Obstea trebuie sa fie un model de unire
launtrica, de iubire. Ai lasat pill inti , ai lasat Irati,
iubirea fata de ce i din obste trebuie sa tie mai mare
dedi t iubirea naturala, decat iubirea fireasca fata deparinji de frati . Sa te simti ca intr-o familie, sa sirnti
ca toti sunt pentru tine, dar si tu pentru toti. Sa te
intaresti unul pe altu la rugaciune sa tnveti de la
fiecare ceea ce are el bun, ca fiecare arc 0 calitatc. a
s rnA gandesc si eu sa am ealitatea lui . Sa te
socotesti ca tu nu ai nici 0 calitate si eli toti cei lalti au
cate 0 calitate . Si ia surprinde de la fiecare calitatea pe
134 NE VOR E FE P R I N T E L E LEOP 135
care 0 arc ca sa lnvcti de 1a fiecare. Sa iau pilda de la
fiecarc. Ca vreau sa iau putere de la fiecarc. Sa-l ccr
Oamenii din lumc au mult e alte g nj : gnj t
pcntru slujba grij i ca sa ej unga la un post mai inalt
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 69/74
cuvant de putere. sa- i cer ajutor. Sa-l rag se-m i arate
cum sa scap de 0 scadere sau de alta. Sa vad cum a
Invins el 0 anum ita scadere. Sa-l int reb cum a lnvins-o
casa
mcrgsi eu pc drumul lui. S
arog sa
rnaajute .Pe toti sa l rugam sa ne ajute. Fiecare sa ne ajute intr-un
fel ell ce are e l bun. Cred ca asia e viata de obste .
viata de obste nu e ceva din afara. Nu au ven it
parinti i in obs te numai asa ca sa fie la un loc aici ca
sa poata sa castlgc mai usor cele ale traiului ci au
venit in obste ca sa gaseasca 0 legatura launtrica sa
gaseasca 0 [ralictatc laumrica sa gascesca 0 caldura
in accasta comunicare intre ei. Sa se simta incalziti
ficcare de dragostea tuturor. Sa simta cum toti seroaga pcntru el sc intereseazA fiecare de fiecare la
ce trcapta cste cum poate fi ajutat ca sa inainteze.
Sa nu se simta omul singur. Nu este bine sa fie omu l
singur. Ne-a spus Dumnezeu ca nu este bine ca omu l
sa fie singur . Omul singur este omu l slab. eci asta
este: ascultarea dragostea falli de toti fratii din obste
rugaciunea pcntru totl.
Se spune in toate cartlle duhovnicesti ca nu e
bine sa avem ganduri in rugaciune. Sa ne dezlipim detoa tc gandurilc dar sa ne dezlipim mai ales de
gandurilc pen tru anumite interesc. De pilda rna rog si
mil gandcsc ca : E i uite ar trcbui sa mai am si eu in
camera ccva sa cas tig sl eu ccva sau sa ma due la
stare] sa-l spun sa-mi dea 0 haina mai buna. Ei sa rna
mai odihnese putin ca prea m-am obosit . Sau altc
lucruri.
griji ca sa roage pe cineva sa intervina griji cil I-a
suparat eineva cum sa- l raspunda cum sa sc razbunc.
Astea nu sunt bune aste a toate trebuic inlaturate cand
te rogi. ar
nu trebuie lnlaturata gr ija pentru frate lecare stii ca e pe ca le sa se piarda ca re arc lipsa de
ajutoru l rugaciunii tale. gri ja de mantuirea ficcaruia
din fratii tal . Ne putem gandi atunci la ce i care sunt in
lume care ne-au rugat sa ne rugarn pcntru ei. Ne
put cm gandi la ei la greutatile cu care se lupta ne
gdndim cu iubirc la ei cand ne rugam. sa sufcrim
pcn tru ei
venit c ineva si mi-a spus un necaz 0 femeie
necaji ta cu copii bo lnava. Sa suferim pentru durereaei cand ne rugiim sa ne gandim la dure rea ei.
Dumnezeu nu ne cere sa nu ne gandirn la durerca lor
sl la sufe rinta lor. Sa ne lnsusirn suferinja lor . sa traim
pcntru ei sa ni se rancasca inima ca sa ziccm asa de
rana dragostei.
Este 0 rana a dragostei pentru umnczeu. dar
cstc 0 rana a dragostei pcn tru oamenii ca re sufera
Sa ne simtim noi ranit i de dragostea ace lora.
Sa nu tim aid nici ficcare numai pentru csingur nici numai pcntru obstea noastra. ci sa fim
pentru toti care ne-au spus de sufc rin ta lor . sa
su fc rim pentru ei si sa nc rugam pentru ci. Sa ne
rugnm cu taric sa nu ne rugam indifcrc nt. Sa nc
rugzm suferind sa su fcrim in rata lui Dumnczcu si sa
nc rugar» cum sufera cl. Crcd di asa sufcrca Moi se
cdnd sc ruga pentru evrei . Crcd ca asa suferea
136 NE VOR ESTE P R INTELE CLEOP 137
Dornnul cdnd se ruga pentru noi: Milii Mi e de popor
Cred ell suferea. S suferimpentru ei s rugam.Impreuna din tunul acesta, ca dad. zici: ..Numai eu
vreau sa trag , nu mai facem nimic. luptam
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 70/74
Sa De gandim ell suferinta, elldaca De gandirn ell
suferinta, nu De gandim ell pofta la ei: A h, ce bine ell
nu sunt eu ca ei , A h, ce frumoasa e femeia aceeacare rni-a spus s rn
arag pentru ea , ,,Ah, ce bine ca
are at:1\ia eopii si, uite, eu nu sunt ca el si daca as aveaeu , Vile ca el face atatea pentru copiii lui si eu
nu fae pentru mine nimic . s De gandim lanecazurile lor nu la frumusetile, lucrurile bune,pozitive pe care Ie au. S ne gandim la suferintele lor,ca toate sunt legate eu suferinte. Si s suferim
rugandu-ne pentru ei atunci nu vom i ispititi de
pacate in rugaciunea noastra, $i sa strigarn eli aceeasi
forta, sa nu-L lasam pe Dumnezeu cand ii ceremaj utor nu numai pentru noi, dar nici pentru altul.
Do amne, nu Te las nu-l ajuti pe cutare
doare, nu Te las, ca rna doare sufletul pentru ell
Doamne, nu Te las, stiu ca sunt un pacatos, scapa-made pacatele mele, dar, Doamne, nu Te las panA nu itajuti j i pe celalalt
impllrAt ia lui Dumnezeu se ia cu si la, dar se ia
cu sila nu numai pentru mine. Nu caut s a iau eu
sila numai pentru mine, ci s caut sA0 iau eu silapentru fratii mei, pentru cei din obste si pentru
ceilalti. oaste lupta tot i, nu lupta fiecare soldat
numai pentru el singur. daca lupta numai pentru el
singur fiecare va lupta numai pentru el singur, toti
se vor pierde . Ia sa-rni conjug lupta mea cu el, sa
luptam imp reuna, sa tintim imprcuna spre dusman.Pune p u ~ ta langa pusca mea. Hai sa tragern
impreuna impotriva dusrnanului, sa luptam Impreunaca sa cerem indurarea lui Dumnezeu.
Obstea trebuie sa fie 0 armata inchegatA care se
apa rA nu numai pe ea, ci apllra pe fratii din lume.Asa ne vom face mai necesari lumii. De aceea vin
oamenii la noi de aceea ne socotesc oamenii
necesari. Ca dace noi nu ne vom mai ruga si nu vom
rnai face nirnie pentru ei, atunci vor zice: ,.A, pai se ocupa numai de ei, de ce s De mai dueem la ei? .
Dar asa, daca ei simt ca suferi pentru ei, ca-i ajuti lavreme de necaz, ca te rogi pentru ei, ca s-a revarsat
asup ra lor puterea rugaciunii tale, atunci vor da
seama ce rest mare are calugarul in viata Bisericiiintregi in viata poporului . Ne facem utili asa afost rnonahisrnul romanesc lntotdeauna, a fost de
mare rnangaiere poporului nostru. Sihastrii aceia au
spovedit pe voievozi, au spovedit pe ostasii care se
duceau 1a Iupta, i-au tntarit, i-au irnbarbatat de si-au
aparat tara si-au purtat greutatile in istoria noastraplina de greutati, Au j ucat un rol mare. Nu s-a vazutcum se duc ei in lupta, nu s-a vazut cum lucreaza ei
pe camp sau in rnestesugarii, dar pe dedesubt seslmtea ca era puterea lor. Asa trebuie sa slmta
acuma, sa sirnta poporul ca pe dedesubt e putereacalugarilor care ii sprij ina. Puterea lui Dumnezeu careprin calugari li sprij ina.
Eu n-as vrea sa mai lungesc vorba. Ca sa rezum,
raman acestea dcocamdara: ascultarea, inchegareafrateasca a obstii, suferinta flecaruia pentru toate
8 NE VO R ESTE P RINTEL E C L E O PA 9
neajunsurilc cc luilalt si rugaciunca pentru ei sl
sufcrinta pentru cei ce vin la noi sa ne rugam pentru ci
Asa trcbuie sa ne fie suflc tul go lit de toatc
lucrurile neordndui te nccuviincioase nccuvenitc
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 71/74
si dragos tea pentru ci dragostea aceasta curate pcnlru
ci pentru rnantuirca lor nu dragostea pcntru
placcrca lumii.
Noi nu ne mai gandim la noi. Calugarul nu semai gandcstc la eI ca atunci e tare in fata lui Hristos
cand nu sc ga ndeste la el. Cand se ga ndeste la el s-a
inchis in cl Insusi e slab. Cdnd nu te mai gandesti la
t ine sl Ie gandesti numai la puterea lui Dumnczeu la
aproapele tau atunci esti tare atunci te umpli de
Dumnezeu. Cend nu ma i esti tu piin de tine te umpli
de Dumnczcu. Te golesti de tine ea sa te umpli de
Dumnc zeu . Sa te fad vas goli t de orice lucru ri care
incurca.lntr-o case plina de tot felu l de lucruri aJandala
nu mai intra nici un oaspete. Cum va intra um nezeu
intr-un suflet care e plin de tot felul de lucruri
alandala in el? Trebuie sa fie curat in casa ta oTrebuie
sa fie curat trebuie sa fie toate aranja te bine ca atunei
intra Dumnezeu aeo lo. Trebuie s fie casa dcschlsa
pentru EI pregatita pcntru EI cUfatita pen tru EI si
atunci intra oaspeti i cu bucurie. Trcbuie sa te dud
numai la sa nu te rnai prcoeupi de tine cdnd vineoaspetclc . Cu at i t mai mult intra umn ezeu cu
bucuric cand est i in treg In sl in intampinarca Lui
in j uru l Lu i cand vine la tine cand toatc sunt
aranjate frumos in casu ta cdnd nu vcdc la tine nici
un interes pcntru tine cand nu vede ca il primest i
pentru cine sue ee intercs ci il primesti cu dragoste
fatii de El.
plin numai de atentia [ata de El - ca sa-L avem pe EI -
pl in de uimire falii de EI piin de laudii falii de EI piin
de dragoste fata de EI piin de bueurie falii de
intreg indreptati sprc EI si numai sprc EI. Sa nu ne
ma i vedem pe noi atune ne vede EI pe noi. Sa nu
mai fim intorsi spre intercsele noastre ci Into rsi cu
totul spre Dumnezeu ca sa reverse toata dragostea
Lui peste no i sa simt im bucuria. Cine iubcste cu
adevarat pc altul se bucura dcplin privindu-I pe altu .
ac a se pr ive stc pe sine nu pe altul nu il mai iubeste
dcplin pc acela nici nu se mai bucura dep lin de
aeela. trebuie sa privim numai la Dumnczeu cu
totul sil fim prinsi de privirca la Dumnezeu sl deloe cuprivirea la noi insine. Bunul Dumnezeu s ne ajute sa
va rugat i si pentru noi
arintele Cleopa: Parinji lnr fratilor era de
astcptat sa auzim de la parintele profesor acestc
cuvinte plin e de mangaiere si Intelepciune duhovniceases .
Preacuviosul parinte profesor Dumitru Staniloae
este cunoscut nu numai in tara noastra ci si peste
man si peste tari pe alte continente dar a rdnduitPreacurata Fec ioa ra Maria sa sc gandcasca in vara
accasta sa vina sa faca oleaca de popas si in aceasta
mica obstc care estc sub ocrotirea Maicii Domnului.
Si lata d i stand acolo la cen tru in Bucuresti unde se
ocupa eu atatea traduceri pcntru hrana duhovniccasca
a monahismului nostru ortodox a tuturor crcstlnllor.
iat a ca t de frumo s vede el sl viata caluga rcasca. ar
I
I
I
140 NE VOR ESTE P RIN TELE C LEOP 141
de ce 0 vede asa? Pentru eli mai mult decat noi toti, el
cunoaste pe Sfintii Parint]. eel putln asa cunosc
ducem 0 viali mai ina ltA decat ei mai aproape de
Dumnezeu.
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 72/74
pe Parintele Dumitru de zeci de ani - eel mai format
in Sfintii Parinti, ee l mai initial in traducerea lor. de
aceea el ne vorbeste asa de adanc despre viata de
obste si despre viata crestina, pentru ca el pururea esteell Sfintii Plirinti in inima in mintea lui.
Ali vazut ce a spus la inceput? Parintele profe
sor nu traieste numai in tara noastra, El aeum a venit
de la Paris, poimaine pleaca la Alena, dupa aceea
pleaca in Gerrnania sau in Elvetia . El a vazut ceea ce
estc in Occident de atatca ori la atatea congrese:
la protestant la catol ici . venind in tarl vede ce
e Ia DOi. Si vedeti ce v-a spus la inceput? limonahismul mai are astaz i un rol in viata poporului
nostru, pentnJ cA el dApilda prin traire prin trairea
lui de fiecare zi si ceas si clipa spre 0 viatA mai
desAvaq itAcrestina, de la care crestinii trebu ie sa ia
pilda in toata vremea. Aceasta a zis-o dumnezeiescul
parinte Isaac Sirul asa: Lauda Biscrici i lui Hristos
zice el - este vieta calugareasca .
Si parinte le profesor asa a intel es, ca dace noi ne
vom face datoria dupa puterea noastra - cu toat e cAnusuntem oameni asa lnvatati, cei mai multi dintre noi
sunt oameni simpli - daca ne vom sili dupa puterea
noastra sA trairn cele cc citirn si cele ce auzim, fiecare
din noi va fi un fel de icoana 0 pilda de urmat
pentru ceilalti frati ai nostri mai cu seama pentru
credinciosii din afara , care tocmai pentru aceasta
doresc ei sa vina la manastire, avand credinta ca noi
Este foarte adevarat, chemarea noa stra spre
aceasta este, spre desavarsire. CA noi am urrnat acel
cuvant din Evanghelie care zice: ee l ce vrea se Mi
urmeze Mie so v nda toate sa Ie dea sarod/or si sd Miurmeze. Eu cu acest gand am venit. Si viata noastra
aceasta, zice Sfantul Isaac, nu cere numai mantuire, ci
desavarsire. CA zice : Vrei sa mostenesti viola de veci?
Pdzeste pomncite . Si a spus acela: Le am pasit. Si
Mantuitorul i-a spus: Dace vrei so fi i desdvdrsit inca
una mai trebuie Care? Pentru rndntuire ii erau de
ajuns poruncile Iegii, pe care Ie pazise tanarul acela.
Iar pentru desavarslre i-a spus tnca una. are? Du te
vinde averile tale imparte le 10 sarod si vtno si
urmeaso Mt Mie. Cu acest g nd a pomit fiecare din
noi de la casa pari nteasca: MA due la mana stire, las
tara, marna, toate, ca sa-rni pot mantui sufletul cu
ajutorul lui Dumnezeu .
Parintele Dumitru a inteles foart e bine, a vorbit
ea un par inte duhovni cesc care a trait in mijlocul
nostru de zeci de ani. Bunul Dumnezeu sa-i dea
sanatatc si mila lui Dumnezeu sA I Jntareasca sa ducaFilocalia pan a la capat. Parintelc, saracu , are 74 de
ani , e cu doamna preoteasa aici , panA la varsta asta
I-a ajutat Dumnezeu a vazut tomul VI al
Filocaliei care acum cstc la lcgatorie 0 sA faca
pomaria ne dea 400 de bucati, Si va rugati cu
totii la Bunul Dumnezcu si la Maica Domnului s -1
Intareasca sA fie sanatos, sA n-aiba piedici de undeva,
NE VOR £ST£ P RINTELE LEOPAmea rga inaintc ell Fitocolia ca arc mari ganduri si
mai ell scama ca accas ta comoara filocalica a folosit
duhovniceasca spre folosul monahismului nostru si al
poporului nostru roman. Dunul umncz u sa l ajute
Maica Domnului sA n-aiba picdici sa- l tina sanmos
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 73/74
monahismul nostru sole de ani. EI vrca pe sfimii cci
mai marl. uncle sunt esentclc cclc rnai mari
duhovniccsti sa-l puna in Filocaliile urrnatcare.
To mul VII acum iI prcgateste urmeaza tomul VIII .IX. X si se ga ndestc pentru mai departe. Si parintclc
nostru Staniloae sc va duce 13 Domnul noi ne vorn
duce nu stirn care poa te inaintca lui dar peste veacuri
in manasrlri se va cit i la trapeza din Fi oca ii e traduse
de Parlrnele Staniloae.
EI saracu , pururea 5 : eli co ndeiul in manA zi
sl noapte pc la cursuri scric muncestc s i cdtc
dinafara vin pc capul lui? Si sora preoteasa iI ajuta de
foarte multe ori sl la scris la trades sl uite ca pc
am ando i i-a pus Dumnezeu Duhul Sfaru in slujba
monahismului si a lli scricii noastrc.
Vezi? Ar fi putut sa faca lucrarea aeeas ta un
epi sco p calugar cac i Filocalia e paradisul ganditilor
duhovnicesti dar Dumnezeu a inspirat pe un preot de
mir a adus-o pan la ju matate dup a cu m vcdcti sl
vrea s-o fad. pana la 12 volume. Da r toti suntem
datori sa-i pomcnim pc ei vor pomeni gencratilgeneratii de monahi sl chiar de crcstini pentru ell sunt
Filocalii mai usoare cum sunt I IV V. iar altele
sunt foarte grclc pc care numai monahii cei isc usiti Ie
lntclcg prcoti i teologi.
Dar va f pomenit de preo]i si de monahii
nostri un parintc care a trait in veacul nostru si va
duce mai depart c accas ta muncd grea spiritual:l
pana va vedea implinit visul idealul lui duhovniccsc
de a ajunge la sfarsitul Filocaliei3
• Amin.
.\ La doi ani dupa aparitia ultimului velum al Fitocaiiei
volumul XII i n anul 1991 Parintelc Dumitru Smniloae s-a
mutat la Oomnulla data de 5 octombric 1993 in varst:\ de 90
de ani.
14
m.
8/13/2019 Ne Vorbeste Parintele Cleopa -18
http://slidepdf.com/reader/full/ne-vorbeste-parintele-cleopa-18 74/74
m
m
dl
T
n
d
d
l
c
C U P R I N S
UV nt la inceputul Postului Mare 5 oc inta m n sfars itu llumit. 21
Cuvant la Inmormantarea monahului
Paisie Nichitencu 28
Stintele sarbatori 36
Predica la Duminica slabanogului
Dumnezeu pedepseste pacatul 48
Pedeapsa boierului Gbitescu 67Despre pocainta l i roade le ei 75
Despre pregatirea celor ce voiesc
a pr imi Preacuratele Taine 82
Unsprezece pricini pentru care Ingaduie
Dumnezeu sa patirneasca dreptii
in lumea aceasta 99
Moartea unui credincios 101
Dialog despre vise si vedenii 105
Predica la Duminica Sfintelor mironoshe Despre rolul femeii in familie 113
Cuvant al Parintelui Dumitru Stan lloae
catre obsrea Manastiri i Sihastria
insotit de 0 prczentare a Parintelui Cleopa. 121