12 pagini

n BLOOMBERG: Primul ETF cu activ suport contractefutures pe bitcoin va fi aprobat în curând, în SUA

PAGINA 9

n TURISM / Familiile preferã staþiunile montane ºibalneoclimaterice

PAGINA 10

n FÃRÃ SPRIJINUL PNL ªI UDMR /Dacian Cioloº va propune unguvern monocolor, USR

PAGINA 3

5 lein Demisionarul Adrian Oros rãmâne în

fruntea Ministerului AgriculturiiPAGINA 3

n IARNÃ GREA PENTRU BUCUREªTENI /Nicuºor Dan: Gigacaloria va ajunge la600 lei PAGINA 3

n Comerþul cu autovehicule îºi revinePAGINA 10

n PLASAMENTE ALTERNATIVE /Din nou, despre milioanelelui Ghenie

PAGINA 11

Luni, 18 octombrie 2021, nr. 201 (6981), anul XXXI

GRAM AUR = 244,4451 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,6171 RON EURO = 4,9484 RON DOLAR = 4,2646 RON

"Politica energeticãa României trebuiereconsideratã"

(Interviu cu Daniel Burlan, preºedintele Directoratului CE Oltenia)

lDaniel Burlan, preºedintele Directoratului CEO: “CE Oltenia va avea în continuare nevoie de ajutor de stat pentruplata certificatelor de CO2"l “Ne aºteptãm ca în noiembrie sã primim oferte angajante pentru planurile noastreinvestiþionale”l “Ne aflãm într-un proces de selectare a unui partener SPV care sã susþinã planul de restructurare ºidecarbonare al societãþii”l “Discutãm cu bãnci ºi alte companii posibile formule de finanþare ºi/sau colaborare”l “ Plafonarea preþului înseamnã sã se intervinã asupra efectului, corect ar fi sã se intervinã asupra cauzei”

Reporter: Cum aþi încheiat primulsemestru din 2021 ºi cu ce speranþã aþiintrat în a doua jumãtate a acestui an?

Daniel Burlan: A fost o perioadãmai bunã decât cea similarã a anului an-terior. Cifra de afaceri a crescut cu circa60% faþã de valoarea înregistratã în pri-mul semestru 2020, iar pierderea s-a di-minuat cu 50%. Cu toate acestea, rezul-tatul financiar rãmâne în continuare ne-gativ în condiþiile în care, în ultimii ani,preþul certificatului de emisii de gaze cuefect de serã înregistreazã creºteri

neaºteptate. Sperãm sã obþinem cât maicurând aprobarea Comisiei Europenepentru Planul de restructurare ºi decar-bonare propus, astfel încât masurile in-cluse pentru dezvoltarea de noi capãci-tãþi de producþie pe bazã de gaze ºienergie regenerabilã sã ne ajute sã di-minuãm emisia specificã de CO2 cu38% ºi sã redevenim o companie profi-tabilã începând din anul 2026.

A CONSEMNATMIHAI GONGOROI

(continuare în pagina 9)

Politica energeticã a României trebuie reconsideratã, este de pãrere Daniel Bur-lan, preºedintele directoratului Complexului Energetic Oltenia (CEO), care subli-niazã cã, în România, este necesarã o lege privind planul naþional de decarbo-nare care sã stabileascã în mod clar capacitãþile stategice, rezervele de capaci-tate ºi sursele de finanþare pentru tranziþia la energie verde, aºa cum este cazul

în Germania. Reprezentantul CEO ne-a mai precizat, în cadrul unui interviu, cã o eventualãplafonare a preþurilor din energie la producãtor, în condiþiile în care preþul carbonului a cre-scut necontrolat ºi ar putea sã continue în aceastã direcþie, ar afecta investiþiile viitoare alecompaniei, respectiv atingerea þintelor propuse pentru tranziþia la energie verde.Potrivit acestuia, în anii urmãtori, CEO va avea în continuare nevoie de ajutor de statpentru plata certificatelor de CO2. Daniel Burlan ne-a spus cã CEO se aflã într-un procesde selectare a unui partener SPV care sã susþinã planul de restructurare ºi decarbonareal societãþii.

Schimbare de direcþie

Aparent pe nesimþite, în fapt cupremeditare ºi profitând deconfuzia moralã indusã de pan-demie ºi de crizele suprapuse

pe care aceasta le-a provocat, politi-cienii români încearcã sã împingã þaraspre o ieºire de pe drumul pecare o pusese - într-o manierãelocventã - Revoluþia de acumdouã sute de ani, cea zisã a luiTudor Vladimirescu: drumulspre domnia dreptului ºi a li-bertãþii individuale.

Anul acesta a fost prea puþinfavorabil unei reflecþii serioaseasupra semnificaþiei politice aacelei miºcãri care a schimbat cursulistoriei româneºti. Atunci, ceea ce eradoar o linie difuzã de dezvoltare în tim-pul domniilor fanariote, anume deschi-derea cãtre occident ºi valorile liberale, adevenit nu doar un mijloc, ci chiarobiectivul dezvoltãrii unei comunitãþipolitice care tocmai ce-ºi (re)gãsea ca-denþa. Astãzi, mulþi, unii revendicând-seîn mod deschis de la trumpism, vor sã

închidã aceastã “parantezã”.Iar aceastã tendinþã, revendicatã

deopotrivã de naþional-comunism ºide autohtonism, ºi continuatã astãzi înnumele conservatorismului iliberal,pune în centrul noii construcþii politice

instituþiile obscurantismului.În locul ºtiinþei, fanatismul; înlocul raþiunii, stupiditatea!Când Urmuz, ºi mai apoi Ione-sco, au pus bazele absurduluiartistic, porneau de la contra-dicþiile unei societãþii nebuloa-se în care reperele nu se de-sluºeau încã! Iar secolul cares-a scurs între timp nu a reuºit

sã profileze mai clar conturile astfelîncât mãcar indicatoarele, dacã nu dru-mul, peisajul ºi destinaþia sã fie vizibi-le. În acest context, derapajul de la li-nia pro-occidentalã are astãzi, ca ºi întrecut, consecinþe catastrofale: refuzulvaccinului, care este în acelaºi timp ºiun refuz al statului de drept ºi alraþiunii duce la pierderea echilibrului.

(continuare în pagina 3)

Sezonul raportãrilorfinanciareimpulsioneazãbursele internaþionalel Rezultatele peste aºteptãri ale bãncilor din SUA au dusla cea mai bunã dinamicã sãptãmânalã a indicelui DowJones, din iuniel La Bursa de Valori Bucureºti, sezonulraportãrilor financiare începe sãptãmâna viitoarelMarcel Murgoci, Estinvest: “Privind în ansamblu,cred cã vom vedea rezultate financiare în creºtere, de lacompanii”l Fondul Proprietatea ºi-a reevaluat în creºterecu 1,2 miliarde de lei deþinerea la Hidroelectrica

Sezonul raportãrilor financiarepentru trimestrul al treilea a de-butat în Statele Unite, iar rezul-tatele peste aºteptãri au dus la

creºteri semnificative pentru indici,sãptãmâna trecutã. Indicele Dow Jo-nes Industrial Average a urcat cuaproape 1,6%, cea mai bunã evoluþiesãptãmânalã din iunie, în timp ceStandard and Poor’s 500 s-a apreciatcu 1,8%.

Creºterea a fost tractatã de secto-rul bancar, unde nume grele precumGoldman Sachs, Morgan Stanley sau

JP Morgan au raportat rezultate pesteestimãrile analiºtilor, redând o ima-gine mai bunã a economiei decât secredea ºi domolind, cel puþin mo-mentan, temerile legate de inflaþie ºide blocajele din lanþurile de aprovi-zionare.

Edward Moya, analist senior laOanda a spus, la CNBC: “Bãncile auilustrat o imagine puternicã ºi sãnãtoa-sã a consumatorului american”.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 4)

ANALIZÃ THE ECONOMIST

Asistãm la primulmare ºoc din eraenergiei verzil Preþul unui coº alcãtuit din petrol, cãrbune ºi gaze acrescut cu 95% din luna mai pânã în prezentl Trecereala energia curatã genereazã probleme majorel Fãrãreforme rapide, vor exista mai multe crize ºi, probabil,revolte populare împotriva politicilor climatice

Într-un moment în care liderii lumiipregãtesc mãsurile pentru trecereala emisii nete zero de carbon pânãîn anul 2050, asistãm la primul

mare ºoc din era energiei verzi, aratã oanalizã The Economist, amintind cã,din luna mai pânã în prezent, preþulunui coº alcãtuit din petrol, cãrbune ºigaze a crescut cu 95%.

În contextul dat, Marea Britanieºi-a repornit centralele pe cãrbune,preþurile benzinei americane au atins 3dolari galonul, întreruperile în aprovi-zionarea cu gaze afecteazã puternicChina ºi India, iar liderul de la Krem-lin, Vladimir Putin, tocmai i-a reamin-tit Europei cã livrãrile de gaze depindde bunãvoinþa Rusiei.

Sursa menþioneazã cã viaþa mo-dernã are nevoie de energie din abun-denþã, iar în absenþa acesteia, facturi-le vor deveni extrem de mari, chiarimposibil de plãtit; în locuinþe va fifrig, iar afacerile se vor bloca. Panicageneratã de criza din energie a expus,de asemenea, probleme mai profun-de, pe mãsurã ce lumea trece la un si-stem energetic mai curat, acestea in-cluzând investiþii neadecvate în re-surse regenerabile de energie ºi com-bustibili fosili de tranziþie, riscuri ge-opolitice în creºtere ºi buffere (tam-poane de capital) slabe pe pieþele deenergie.

V.R.(continuare în pagina 12)

CRISTIANPÎRVULESCU