Mariana Mostoc (coord.)

Midilina Buga-Moraru, Eleonora Bulboaci, lrina Cipit6ni, Sabina Ciorogar,Nicoleta Cringanu, loana Dinetiu, Alexandra Dragomirescu, Violeta Fuici,

Maria Gheorghe, Ela lakab, Dan lonescu, Eugenia lonitS, Tihomir Milin,Dorina Moraru-Drighici, Mariana Mostoc, Emil-Valentin Mugat,

Gristina Popescu, Gecilia Stoian, Ana Teodorescu,Claudia Timofte, Valentina Todoran, loana Triculescu

Pregitirea examenului de

BACALAUREAT[n 30 de septemini

LIMBA 9I LITERATURAROMANA

Filiera teoretici - Profil umanist;Filiera vocalionali - Profi! pedagogic

6SIG]lll

Guprins

Precizdri..... .....................5

Programa de examen pentru disciplina limba gi literatura romini............................'...7

Preciziri privind continuturile programei ...'..'....' 11

I. Recomandiriin vederea probei scrise la Limba 9i literatura romdni ............13

ll. Subiectele date la sesiunile din anii gcolari 2A1?'2014,2014'20159i2015-20{6 ............... ..............24

11.1. Anul gcolar 2013-2014.. .......24

11.2. Anul gcolar 2014-2015.. .......78

11.3. Anul gcolar 2015-2016.. .....'111

lll. Modele de subiec.te gisugestiile de rezolvare propuse de autoriighidului..........149

ENUNTURI ST.IGESTIIDE REZOLVARE

il1. MoDELE DE SUBIECTE $l SUGESTIILE DE REZOLVAREPROPUSE DE AUTORII GHIDULUI

ENUNTURIUNITATEA TEMATICA 1

Continuturi vizate prin subiectul lll: basmul cultAutor canonic: lon Creangi

TESTUL 1

SUBIECTUL I (30 de pu4g1!91

Scena VGRIG, MONA

t...1GRIG: Egtiofatd delicioasd. (O sdrutd pe obraz cu oarecare neglijentd. Ea-llasi.) $iacum,

haisd mergem.MONA: Unde?GRIG: Cum unde? Magina-iafard. Haisd mergem.MONA (simplu, fdri violentd): Nu, [..,]MONA: Pleci singur, Grig!GRIG: Singur? Cum singur?MONA: Ulte aga, singur.GRIG (ceva mai rdstit, ceva maiserios): De ce?MONAr Pentru cd.,. pentru c6... Da' n-ai sd-nfelegl. Nu, N-ai sd-nfelegi. Ar fl mai bine sd nu

puilntrebdrt g/ sdl te duci. (Cu o schimbare de ton, slmplu gi grav) Ascultd, Grtg. Tu,,, aivdzut vreodatd Ursa Mare?

GRIG: Ursa ce?MONA: Ursa Mare,GRIG: Egtinebund.MONA (Cu emotie): Grigt Asta-i drdgul.,. Asta-i cel mai drdgul luuu pe care mi hai spus de

cdnd te cunosc.,. Da. Sunt nebund. Pot fi 9i eu nebund.GRIG:Asta gfiam de mult.MONA: Da eu nu. Abia astd-noapte am aflat. Astd-noapte... Aici... Eu am tdcut o descoperire.

O sfdgiefoare descoperire, Gig. Noi nu suntem fericili.GRIG: Noidoi?MONA: Noi gitoatd lumea noastrd. Nu suntem. Ducem o viald tristd, stupidd...GRIG: Dar comodd.MONA: Se poafe. Mie nu mi-a pldcut niciodatd.GRIG: Nu {i-a pldcut. Dar li-a stat bine.MONA: Martor imi egti tu, Grig, cd nu mi-a pldcut de atdtea ori am p/dns gl n-am gtiut de ce.

De atdtea ori am vrut sd fug gi n-am gtiut unde. Totdeauna, md auzi? Totdeauna, oricdlibani am avut, oricdte rochii, oricdte bijuterii, totdeauna am simlit cd-mi lipsegte ceva, nugtiam bine ce...

(Mihail Sebasflan, Sfeaua fdrd nume)

149

Scrie rispunsul !a fiecare dintre urmitoarele cerinte:1. Numegte c6te un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelormagrna

gisfupidri.2. Explicd rolulvirguleidin secventa Plecisinguf Grig!3. Construiegte un enun! in care s6 ilustrezi sensul conotativ al cuvdntului

bijuteie.4. Precizeazd o temd a discutiei dintre personajele din textul dat.5. Transcrie, din textuldat, doui cuvinte/grupuri de cuvinte care sunt mdrciale

adresdrii directe.6. Menlioneazd o modalitate de caracterizare a personajului Mona, exemplifi-

cind-o cu o secvenli semnificativd din textuldat.7. Prezintd rolul notatiilor autorului in textul dat.8. llustreazd, cu c6te un exemplu din textul dat, doui trdsdturi ale genului

dramatic.9. Comenteazd,in 60-100 de cuvinte, urmdtoarea secvenli din text:

MONA: Maftor imi egti tu, Grig, cd nu mi-a pldcut de atdtea oi am p/rins gin-am gtiut de ce. De atdtea ori am vrut sd fug gi n-am gtiut unde. Totdeauna,md auzi? Totdeauna, oricdli bani am avut, oricdte rochii, oricAte bijuterii,totdeauna am simlit cd-mi lipsegte ceva, nu gtiam bine ce...

2 puncte2 puncte

2 puncte4 puncte

4 puncte

4 puncte4 puncte

4 puncte

4 puncte

SUBIECTUL al ll-lea (30 de puncte)

Scrie un text de tip argumentativ, de 150-300 de cuvinte (15-30 de r6nduri), despre rolu/congtiinlei in conduita unei persoane.

ln elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:- sd respecli structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in

scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimdrii unei aprecieri; 8 puncte- sd aiconlinutul adecvat argumentdrii pe o temd datd: formularea ipotezei/a

. i.. .-propriei opinii fald de problematica pusd in discutie, enuntarea gi dezvolta-rea corespunzitoare a doui argumente adecvate ipotezei, formularea uneiconcluziipertinente; 16 puncte

- sd respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele deexprimare, de ortografie gi de punctuatie) gi limitele de spatiu indicate. 6 puncte

SUBIEGTUL al lll-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu, de 600-900 de cuvinte (doui-trei pagini), despre particularitdlile de con-struclie a unui personal dintr-un basm cult studiat.

in elaborarea eseului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea persona-juluiales (de exemplu: acliune, conflict, relaliitemporale gispaliale, construclia subiectului,pe rspectivd n a rativd, mod al itd{i de caracte rizare, li mbaj etc.);prezentarea statutuluipsihologic, moraletc. alpersonajuluiales, prin raportare la conflictul/conflictele basmului cult studiat;relevarea principalei trdsdturi a personajului ales, ilustratd prin doud episoade/ secvenlenarative/ situatii semnificative sau prin citate comentate;exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul in care se reflectd o idee sautema basmului cult studiat in construclia personajului pentru care ai optat.

150

SUGESTII DE REZOLVARE

TESTUL 1

SUBIECTUL I

Text-suport: fragment din Sfeaua fdrC numede Mihai! Sebastian

1. Sinonime neologice: magina -automobil; stupidd -absurd6.2. Virgula, ln structura dat6, are rolul de a izola un substantiv in cazul vocativ de restul

enunlului.3. Cenhul vechi al capitalei ascunde adevdrate bijuteriiarhitecturale.4. Teme ale discutiei dintre personaje: plecarea, feicirea.5. Mirci ale adresiriidirecte din text verbe la modul imperativ - md auzigi substantive Tn

vocativ - Gng!6. O modalitate de caracterizare a personajului Mona, prezentd in text, este autocaracteriza-

rea: Da. Sunt nebund. Pot ft gi eu nebund.... De asemenea, personajul este caracterizatindirect in discursul sdu, prin ideile formulate, prin limbaj, prin apartenenta la un mediusocialgiprin relatia cu celelalte personaje.

7. Tn textul dramatic citat, indicaliile scenice au rolul de a dirija jocul actorilor, prin precizareamigcirii scenice, a gesturilor ficute de personaje, a emotiilor, a tonalitdtii gi a atitudini-lor acestora. De asemenea, aceste notatii au rolul de a caracteriza direct sau indirectpersonajele.

8. O trtsiturl a genuluidramatic este prozenta didascaliilot prin care se precizeazd elementeale spectacolului taatral, De exemplu, prima replici a lui Grig e lnsotiti de indicalia (Osdrutd pe obraz cu oaecarc neglijenfd. Ea-l las[), cara ne aratd gesturile personajelor. Oaltd particularitate a genului dramatic este predominanta dialogului, ca mod de expunere,fragmentul citat fllnd alcdtuit dlntr-o succssiune de replici ale celor doud personaJe: Griggi Mona,

9. Secvenla esto o confeslune a parsonaJulul femlnln care ll mdrturlsegte partenerulul cdnu a fost ferlclt! lnalnte pentru cd, ln cluda luxulul tn care trdla, avea sentlmentul cd llllpsegte ceva. Odati ce a leglt dln exlstenla opulentl po care a dus-o a putut sl-gl deaseama co anume o fdcea sA fie neferlcltd, I se pare cd lmplinirea sufleteascd vine dincontemplarea universului 9i din lucrurile mici. La nivEl stilistic se remarcd repetilia advar-buluide timp totdeauna gi enumeralia, oric{fi bani am avut, oricdte rochii, oric€te bijubfl,tehnicifolosite pentru a lntiri ideea transmisi de Mona, pentru a-l convinge pe Grig deadevdrul spuselor sale.ln acelagitimp, se remarci trdirea intensd a personajuluifeminincare Tgi deschide sufletul in fata bdrbatului gi di glas unor frim6ntiri interioare

SUBIECTUL a! ll-leaText argumentativ pe tema: rolul congtiinteiin conduita unei persoane

Plan de idei. Congtiinta este cel mai aspru judecdtor al omului.. Mustrdrile de congtiintd pot strica echilibrul interior al unei persoane.. Congtiinta il averlizeazi pe om atunci cdnd e pe cale sd siv6rgeascd fapte imorale.

Rolul congtiinleiin conduita unei persoane este unul important avdnd in vedere cd nu pu-tem sd acliondm la int6mplare intr-o societate, ghid6ndu-ne doar dupd implinirea intereselor

2U

personale. Se spune despre congtiintd cd este cel mai aspru judecdtor al omului, dincolo deorice altd institulie creatd intr-o societate gi, dupd parerea mea, nu ne putem sustrage ju-decdtii congtiinlei noastre indiferent cdt de justificate ne sunt actiunile de motive exterioare.

ln primul rdnd, congtiinla este acea voce interioard care ne spune cd cineva ne vedecdnd sdvdrgim o fapti ce se abate de la normele noastre morale. Astfel apar mustrdrile,regretele care, in functie de gravitatea faptei, pot mdcina incet sufletul gi pot distruge echili-brul interior al unei persoane. De pildd, sunt elocvente cazurile pugciriagilor care, degi gi-auispdgit pedeapsa datd in urma judecirii lor in tribunal, nu au putut sd-gi regdseascd linigteade dinaintea sdvdrgiriifaptei, ceea ce duce la o pedeapsd interioard permanentd.

ln aldoilea r6nd, prin congtiintd omuleste anuntat asupra uneifapte rele pe care ar urmasd o comitd. Astfel se intdmpli gi cu Apostol Bologa, personajul lui Liviu Rebreanu din roma-nul Pddurea spdnzuralilor, care, pus in situalia de a lupta contra rom6nilor, ia decizia de adezerta din armata austro-ungard, decizie care ii va aduce condamnarea la moarte.

in concluzie, dincolo de legile gi canoanele unei societdfi, existd propria congtiin!6 carevegheazd asupra faptelor noastre, care ne este judecdtor neobosit gi pe care nu putem sd-lmituim, sdJ migulim sau sd-l intimiddm prin amenintdri astfel inc6t sd se abatd de la jude-cata cea dreaptd.

SUBIECTUL al lllleaEseu pe tema: particularititile de constructie a unui personaj dintr-un basm cult

studiatTextul literar ales: Poyestea lui Harap-Alb de lon Creangi (Harap-Alb)

Pov*tea lui Hanp-Alb de lon Creangd este un basm cult publicat la 1 august 1877,in revista Convorbiri literare. Pe l6ngd particularitdtile basmului popular (opozilia bine-rdu,intdmplirifantastice, personaje imaginare, formule tipice, de inceput, de mijloc, de sfdrgit),identificdm giaspecte prin care nara[iunea lui lon Creangd se deosebegte de basmul popular.

ln primul r6nd, in Povestea lui Harap-Alb tema confruntdrii binelui cu rdul este subor-donatd temeicentrale, gi anume norocul, implinirea destinului. Mezinul craiului este predes-tinat sd devind impirat in locul unchiului sdu, impdratul Verde, pentru cd are noroc. Sf6ntaDuminicd ii spune fiului de crai: ,,... mare norocire te agteapt5. Pulin mai este gi ai sd ajungiimp-arat, care n-a mai stat altul pe fala pdm0ntului aga de iubit, de sldvit gi de puternic."

in al doilea r6nd, personajul principal din basmul lui L Creangd evolueazi de la bobocin felul sdu, deci naiv, la impdratul iubit de to!i. Fdt-Frumos, personajul principal al basmuluipopular, este static, trisdturile sale de caracter rim6ndnd neschimbate pe tot parcursuldes-fdgurdrii acliunii.ln comparalie cu eroul din basmul popular, personajul creat de l. Creangdeste un antierou.

. Prezentarea a patru elemente ale textutui narativ, semnificative pentru realizareapersonajului (de exemplu= acliune, conflict, relalii temporale gi spaliale, construcliasubiectului, perspectivi narativd, modalitili de caracterizare, limbaj etc.l

Acliunea basmului se petrece intr-un spatiu gi intr-un timp nedeterminate, ce tin dedomeniul fabulosului. int6mpldrile respectd in bund mdsurd convenlia basmului: situaliainitiali de echilibru (expozilia) este stricatd de un eveniment (intriga), care produce acumu-larea de int6mplSri - probele la care este supus eroul, apari[ia ajutoarelor (desfSgurareaactiunii gi punctul culminant) - pentru ca la final sd se restabileascd echilibrul gi eroul sd igiprimeascd rdsplata (deznodimintul).

Pe scurt, actiunea basmului se prezintd astfel: un crai care avea trei feciori primegte dela fratele sdu, ?mpdratulVerde o scrisoare prin care ii cere sd iitrimitd pe cel mai destoinicfecior al siu ca sd-i mogteneascd impirS[ia. Dupd ce trece de proba ursului, menitd sdtesteze curajul fiilor de crai, probd la care primii doi feciori egueazd, mezinul primegte bine-

205