Bram Stoker

MUMTA CU$APTE DEGETE

Edilie necenzurati, cu final alternativ

Traducere gi note de subsol:

Daniel Bichig

Editura $apteBucuregti - 2016

Cuprins

I Un apel.innoapte . ... . . SII Instrucliuni ciudate ... 18III Deveghe ...... 30IV Aldoileaatentat .....43V Alteinstrucfiuniciudate ....56VI Suspiciuni ..... 72\III Pagabacilitorului ... 88\[II Gisirealimpilor .. .. LOzIX Nevoia deinformalie ..... ....... LL4X YaleaYrijitorului ... L3OXI Mormintul unei regine . . . L46XII Sipetul maglc ....... LSgXIII Trezireadin transi . . L7ZXIV Semnul din nagtere . . 188XV Ce a urmiritre$naTeru . ....... 204X\rI Puterile - Vechi 9i Noi (necenzant) . . . . 21,8XYII Grota .. ZZSXYIII indoieligitemeri ....24LXIX LeclialaiKa .. 257XX MarcleExperiment ....... 27L

Finalul inifial (L903) ...... 2BGFinalul alternativ (L9L2) . . 295

303

Un apel in noapte

otul pdrea atit de rcal., incdt c1r grelJ puteam si-miimagSnez citoate ace{tea s-ar mai fiintimplatvreo-datl. $i, totuqi, fiecarc episod se derr:Ja nu ca un pas

nou in logicaLucrtrllor, cicaceva deja;tiut qiaqteptat. A;anejoacdfe{te memoria, atAtpentru cele bune, cit qipentru celerele, pentru plilceri ;i suferinte,pentru bucur ii qi necazwi. Ast-feL,iagacapitt|angastdrlce-amagiarceeacenis-aintAmplatdevine etern.

Din nou aceea;i luntre u;oari, incetind sb mai silgetezeapele caLme, cu vAslele sclipind ;i stropind, se ascunde de soa-rele nemilos al lui iulie, lunecAnd prin umbra rdcoroasi a ra-murilorsilcilorpling1ttoare.Er,ridicatpe*ebarcaleg6ndnd4ea alungitd qi ticuti, ferindu-se ca degete agiLe de nuielelefizlele gi de obrdznicia crengior ce seindreptaainsistent spreea. Din no:u, apa capltti nuante cafeniu-asrii sub fuunzilulverde,translucid; iar \Lrmrl,pLin de iarbd, arc o nuanf| de sma-rald. Din nou suntem in umbra rilcoroasil,in care nenumS.ra-tele zgomote aLe natafii,venind diniuntrul ;i din afara ascun-zi;dui nostru, se amalgameaz| intt-ttn zamzet adormitor,formAnd un mediu atAt deincdntbtor,incdt restul lumii, c1t rle-cazralile ei enewante, dar gi cu tulburiltoarcle ei bucurii, poatefi ugorignoratl.Dinnou,inaceabineclwilrrtatilizolarc,tdndra

*5

fat[. rcnt;rt$.la convenfiile unei educafii formale gi fi$de, vor-bindu-mi cu un aer firesc ai visitor despre singuritatea noiisale viefi. Cu o nuanfi detristelein glas, mlface s5. simt cdt deizoLat;sunt to,ti cei cetriiesc in vasta clidire in carclocuia, da-toritd,mirefiei perconalitAtli tat6lui siu gi a propieipersona-Litdgi; ci acolo nu existit nici un altar aLincrederii gi nici unsanctuar al. infelegerii; cit pdnd gi chipul pirintelui siu sedovede{te La fel de distant pe cit de indephrtati e*e vialatradit;onalddelalarl.f iinciodat6,inf elepciuneabirbitgieimele gi expefienla anilor mei se inclini infafafetei.

Era,pe cit se pare, datoria 1or s-o faci4intracAt Eul meupersonal nu avea nici un cuvAnt de spus, ci doar- obligalia de ase supune unui imperativ absolut. $i din nou clipele fugarc seinmul,teaulanesf irgit.Cilciinlegea.tainic|aiselor,realitiltilese contopesc gi se reinnoiesc, se preschimb[ gi totugi rbmdnaceleagi - Ca sufletul unui muzician intr-o fugirr. $i astfel, me-moria mi ertaziagi apoi md adormealaloc, iardrgi giiarigi.

Se pare ci niciodatl. nu a existat odihni perfectl. Chiar9i in Paradis, garpeleigi inaln capul printre ramurile incircateale Arborelui Cunoagterii. Linigtea nopfii fixivise e*eintre-rupti devuiettl,rez.eworului de la toaletil;de guierul revirsiriibrugte; de clinchetul clopotului unui tramvai careiqi anunfitrecerea printr-un orag american cufundat ln somn; de ples-ciitul unor vAsle depfutate, pe marc... Oricare din ele tulburivraja Edenului meu. Baldachinul de verdealb de deasapranoastr6, instelat cu neJtemate de lumini, pbrea ch se cutre:-mur6, de zgomofi.il, continuu d,vislelory iar clopofelul neryosparcL nu mai voia deloc si se opreascd...

Brusc, porlile somnului au fostlargdeschise gi auul. meutrezit aidentificat sursa sunetului carc mi deranja.in stare de

L. Compozrlre mazicaLi pol$onicd pe doui sau mai multe voci,in care o melodie, expusi de o voce, este reluatd, pe r6,ndde celelaltevoci gi dezvoltatd dupile$le contrapunctului.6

"eghe existen\a eSte destul de prozaici - cineva bitea 9i suna

la o ugi pe strad6.Eram destul de obignuit ca in locuinfa mea dinJermyn

Street sb ajungb zgomotele din jur; de obicei, fre ch eram treazsau dormeam, nu mbpreocupam de acfiunile, desful de zgo-motoase, ale vecinilor mei. lnsi hirmSlaia de acum era preacontinui, prea insiste ntl, prea imperativit ca sL fie ignoratl. Ovoin!5 a€tiv| se ghiceain spatele ace*or sunete neintrerupte;iar in spatele ace(iuei voinfe era o tensiune sau nevoie. N-amfost niciodati egoist gi,La gindtil. ci cineva avea nevoie de ajlt-tor, am sirit din patimediat. Instinctiv, m-amuitat la ceas.Eraexact ora trei; se vedea o aqoard urmi de cenugiu pe mar$neastorului vetde ce menlinea intunericul in camer6. Acum imidAdeam se ama cil b Lteile gi ap bs arca s oneriei erau chi ar La ttg anoastt6. $i era, de asemenea, clay cbnu setrezise nimeni caresi r Sspundit. M- am infitgurat in hal at, mi- am pus papucii gi amcoborAt la uga din hol. CAnd am deschis- o, amvlztttun valetin livrea, cu o min| apilsat| ferm pe butonul soneriei, iar cucealalti lovind mereu cu inelul demetd,inug6.ln clipaincarem- a v6zut, incet6. gi zgomotnl; una din mAini i se ridic| asto -mat p dn| la borul p iliriei, iar cealaLtb scoase din blrzunar oscrisoare. infalaintririi statlonaun cupeu ariltos; caii suflaugreu, ca dapi o cwsit grirbitl. Un poligist cu lanterna inciapfinsl, atdrnatb de centr:irl, se oprise aLbt.ul",i, atras de gal6gie.

- Scazali-ma, domnule, imi pare rilu cLvS derunjez, daram ordine precise. Nu trebuia si pierd nici un moment gi sibat gi si sun pAni vine cineva. Pot si v6,intreb, domnuLe, dacidomnul Malcolm Ross locuie{te aici?

- Eu sunt Malcolm Ross.- Atunci sctisoatea asta e pentru dumneavo astth, dom-

nule gi cupeul tot pentrr dumneavoastri, domnule !Mirat qi curios, am luat scrisoarea pe care mi-o intindea

omul. C a av o cat avus esem, din in cind, tot soiul de exp efienle

ciudate, inclusiv si fiu chem at pe neagteptate. ins|, niciodathnu mi seintdmplase ceva de felul ace{ta.M-amintors in hoI,inchizindusa, dar nu detot; apoi amaprins lumina. Scrisoareafirsese reda&atlcu un scris necun oscat, de femeie. Siincepeaabtupt, fitr d,:,dr agi domnule" sau ceva aseminhtot :

"/tfi spus civrell si mi ajutali cind a; alea neyoie ;i credci ati afirmat-o tn mod s'erios. MomentuL acesta avenit mal cu-r ind decit mi, a;teptam. frm un mar e necaz ri nu $iu incotr o simi indrept ;i cui si mi adresez. Mi tem ci tatil meu a fost vic-tima unui atentet. Dar, slavi Domnului, este inci in viati, insieste total inconltlent. km trlmis dupi medlc ;i am anuntatpoligla, dar aici n-am pe nimeni care si. mi ajute. yenili Lmediagdaci p utefl. $i v i r o g sL mi iertafl. Cr ed ciL mai tirziu o si-mi dauseama ce-am {icut, cerindu-vi ajutoruL. Dar acum nu mi potginil La nimic altcev a. Y enllit y enili Lmediail

MLR:GAriET TRELAI,VNY"

in mintea mea,intimp ce citeam, se luptau durerea cublacuria; dar gdndul care mh stipdnea era cb ea a.vea necazsriqi c6 apeLase la mine - la mine! ASa civisul cu ea nu era cutotul lipsit de temei. Am sftigat afar| lavalet:

- ASteaptit! Vin intr-o clip6! $i amzburatsus pe sciri.Cdtevaminute aa fostde ajuns ca si md spit Si sb m6 im-

brac. Curdnd dup| aceea, goneampe strlzi atift cdt putea caLul,sd fug6. Er a zi de t6rr g Si, cind am aj uns in Piccadlly, locul eraphn de un nesfArgit guvoi de cilrulevenind dinspre vest; in restinsi ;oseaua afostlibefi gi arr.merc repede. ii cerusem vale-tului s[ se suie in cupeu cu mine,casl-mipoatlspune pe drumce s-aintdmplat. Stittea stdngaci cu pillriape genunchi, intimp ce-mi vorbea.

- DomnigoaraTrelawny, domnule, a trimis un om si. nespuni sd preghtim imediat o trilsurd.; Si cdnd am fost gata a8

venit chiar ddnsa gi mi-a dat scrisoar ea Si i-a spus lui Morgan

- vizitirl, - s6, zboarc. Mi-a zis sL nt pierd nicio clipi gi s|batin ugi pin|iese cineva.

-Da, gtiu, ;tiu - mi-aispus! Dar vr ea:u sd afl:o de ce atri-mis dupi mine. Ce s - a intdmplat la v oi?

- Nu prea qtiu exact, domnule, doar c\,l-au gitsitpe stb-pAn leginat la el in camer6, cr cearceafal plin de sdnge ;i cu oranb la cap. N-au putut s6-l trezeasci nicicum. Chiardomnig o ar a Tr elaw ny l- a gilsit.

- Cum deadatpe{teella o asemeneaoril? Credcaerano apte a tdr ziu, presupun.

- Nu 9tiu, domnule,rl-ama:uzitniciun aminunt.$i cum nu mai putea s6-mi rcLateze nimic, am oprit un

moment trbsura, ca si-Llas sd:orcepe capr6. Apoi, rimas sin-gur, am incep ut s6, md gdndesc in fel gi chiplatoat|intdmplareaasta. Mai erau multe lucruri despr e carc ar f putut sb-l intr ebp e s ewitor qi, cdtev a minute dup 6 plecarea lui, mi- a p 6rut r 6ucL n- am pr ofrtat de o cazie. ins6, gdndind maibine, am fo stbu-curos c5, amrezistattentafiei. Socoteam cb eramai discret sLaflu tot ce voiam despre domnfoara Trelawny chiar deLa eainsigi ;i nu de la servitori.

Am gonit in itezL peKnightsbridge, zgomobl.slab al fru-moasei noastre trhsrri risunAnd a golin aerul dimine,tii. Amocolit Kens ingf.onPalace Road qi apoi am opritin fala unei cl6-diri mari de pe partea stdngb, aflati+ dupb citt amputut aprecia,mai aproape de Notting }{ill decdt de capiltuL Kensington albulevardului. Era o casi cu adevdrat framoasil, nu numai cadimensiuni , dar gicaarhitecturl. Arittamare chiar si in luminagtearsl. a diminefii, carc tinde sb mic;oreze dimensiunile lu-crurilor.

Domnigoara Trelawny mb intdmpini in hol. Nu aveadeloc aerul cb. e{te jenat6,.Pbrea s5, condachtotul cu o autori-tate de adevilrat stilpAn, lucru cu atit mai remarcabil cs ctt era

n9

foarte agitatl. Si palid|la fall. in holul cel mare se aflau maimulgiservitori,bdrbafiistdndlaoLalt|ldngiintrare,iarf emeilegrupate toate in fata celorlalte ugi. Un ofiter de poligie stdteadevorbicu domnigoara Trelawny. Lingdel se mai gdseau doibdrbali in uniformi 9i un civil. CAnd ea imi intinse repedemAna i-am citit imediat in p riire ci se linistise ;ii-amsurprinsgi un oft at delicat de uytr ar e. M- a salutat simplu :

- $tiam c6 o silvenifi!O stringere de min|poate spune multg chiar atunci cAnd

nu intenfioneaz| si spunl. ceva precis. Mlnadomnigoarei Tre-lawny se pierd:u pufin intr-a mea. Nu pentru c6. ar fi fost omAni micl: era o rrrdn|frnL qimlildioasl,, cu degete deLicate,lungi - o minl. deosebit de frumoas h. Afostinsi un abandonde sine incongtient. $i, chiar dac|inacel moment n-am pututsi stirui asupra catzei fiorului care m-a cuprins, ace*a a re-venit mai tirziu.

Ea s-aintors cittre ofrlerul de poligie gi spuse:

- Domnul Malcolm Ross.Politistul salutl gi r6spunse:

- il cunoscpe domnulMalcolm Ross, domni;oath.Poateigi va aduce aminte ca am avut cinstea s|lscrez cu dAnsul incazd.Bnxton Coining.

Nu bigasem de searrrl.la prima yedere cine era, toatiatentlameafi indacaparatl,dedomnigoaraTrelawny.

-Da, sigur, domnule Dolary imi amintescfoartebine,am spus in timp ce ii strdngeam mAna.

Am putut si observ ci lucrul ace*a pbr:u s- o Lini;teascbpe dornnigoaraTrelawny. in atitudinea ei exista o urmd vagdde tulburar e, care mi-a atras atenfia.Mi-am dat seamain modinstinctiv cL ea ar fi, fost mai putjn inaxcatd daci ar fi pututsL stea devorb|,singuri cu mine. Aga cii-am spus indpectoru-lui:

10