Cluj, Duminecă 26 Maiu 1929. 2 Lei exemplara!.
ABONAMENT ANUAL : Pe un an Lei 180-— Pe un jumătate.an Lei 90.— Pe 3 luni Lei 40 — Autorităţi şi instituţiuni Lei 500*—
In streinàtate dubla.
ANUNŢURI DUPĂ TARIF SE PRIMESC LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
CLUJ, STRADA REGINA MARIA No. 19
REDACŢIA : Cluj, Strada Regina Maria Nr. 4. — Telefon: 7-69
ADMINISTRAŢIA : Cluj, Strada Regina Maria Nr. 19. — Telefon : 10-86
Marile serbări ale Unirii. Borna a sărbătorit pe vremuri 120 de zile
întregi întemeierea Daciei Traiane, era deci firesc ca reînfiinţarea ei să o sărbătorim în proporţiile grandioase care au pus toată lumea în uimire.
Măreţia serbărilor dé atunci şi de acum corespund importanţei istorice a evenimentului din ambele epoci.
Poporul roman atunci şi poporul român acum s'au dovedit vrednice de ceeace ele au înfăptuit în serviciul civilizaţiunei umane.
IULIU MANIU
%
I*
%
Cultul morţilor şi al eroilor intră în obiceiurile tradiţionale şi profund caracteristice ale popoarelor latine. Eternizarea memoriei celor dispăruţi în lupte glorioase pentru ideea de libertate, de înălţare a omenirei şi a neamului lor, evocarea la intervale anumite a meritelor, jertfelor şi idealismului lor curat a exercitat asupra generaţiilor ce le-au succedat totdeauna cea mai fericită înrâurire. Educaţia noastră morală şi patriotică s'a putut alimenta cu prisosinţă din măreţele acte ale a-
• cestor înaintaşi eternizaţi, sufletele noastre şi-au găsit cel mai puternic rea-zim în altruismul lor sublim, în dâr-zenia şi integritatea lor, în spiritul de jertfă, dictat de neţărmurita lor iubire pentru neam şi ţară. Nu e deci o întâmplare că tradiţia frumoasă a cultului eroilor a prins rădăcini adânci în sufletul poporului românesc şi că legendele, miturile şi adorarea marilor dispăruţi se transmit credincios din generaţie în generaţie.
Conştiinţa naţională, păstrarea caracterului etnic, iubirea de neam şi dorinţa ardentă de a vedea împlinit visul strămoşilor noştri — unirea tuturor românilor — au trăit mai viguroase în ramura ardelenească a neamului nostru. Intensitatea acestor sentimente a primit cu timpul acea amploare metodic desvoltată de bărbaţii providenţiali pe cari ni i-a dat destinul, graţie căreia am putut vedea cu ochii noştri împlinirea celui mai mare eveniment politic: unirea tuturor românilor.
Serbările grandioase ale unirii au început cu pioasa ceremonie delà Mă-răşeşti, cu îngenuncherea neamului la mormântul sutelor de mii, căzuţi pe
câmpurile de luptă pentru ideea unirii, şi au continuat la Bucureşti în cadrul unui program vast şi fastuos, culminând în grandiosul praznic al neamului în cetatea sfântă a românismului, la Alba-lulia.
Luptele eroice ale Ardealului pentru libertate şi ţinerea în stare de permanentă vigilenţă a conştiinţei naţionale, aportul imens al acestei provincii mândre şi tenace, viguroasă şi îndrăzneaţă, în procesul istoric al Unirii, trebuiau răsplătite printr'o atenţie deosebită, printr'o serbătorire aparte a jubileului primului deceniu delà Unire. In ce chip grandios a răspuns Ardealul, Banatul şi Crişana la acest act de politeţă şi de deosebită cinste, s'a văzut la 20 Maiu a. c.
Aproape 400.000 de ţărani şi intelectuali s'au adunat în istorica cetate a Alba-Iulief pentru a sărbători cu demnitate naţională aniversarea a zece ani delà Unirea Ardealului cu patria-mumă. Spontaneitatea entuziasmului şi disciplina impresionanta a masselor dovedesc în mod strălucit cât de intensiv trăeşte în acest popor sentimentul patriotic, conştiinţa Statului naţional şi hotărârea nestrămutată de a conserva şi întări Unirea, câştigată prin atâtea jertfe. Dacă din pitorescul indescriptibil al cortegiului etnografic şi istoric au radiat iubirea tradiţiilor strămoşeşti, defilarea solemnă a armatei noa-
Reuşita grandioasă a serbărilor naţionale dtla 10 Maiu şi delà Alba-lulia se datoreşte faptului că în 1926 Tinerimea Chemăristă a ştiut să închege sufleteşte în mijlocul acţiunei sale şj întregul popor românesc de dincolo de munţi.
Fie ca- solidaritatea naţională atunci renăscută să nască an de an forţe noui de combatanţi pentru libertate şi legalitate.
ALEXANDRU VAIDA-VOEVOD
notă discordantă, aşa că festivităţile au avut un caracter cu adevărat naţional. Nici-o aluzie vătămătoare, nici o veleitate, nici cea mai mică urmă de patimă ; totul s'a desfăşurat în cea naai splendidă armonie. Absenţa celor câţi-va rătăciţi nu contează, necontând nici ei absolut nimic în viaţa acestei ţări. Pentru cei ce au luat parte la aceste serbări, dar sunt desrădăcinaţi şi n'au nimic comun cu acest popor, a treia Alba-Iulie a fost o lecţie de înalt patriotism şi de politică, deşi trebue să subliniem caracterul pur naţional al acestei sărbători. Căci Ardealul care a fost ostracizat 10 ani de-arândul n'a aprehendat, ci a ţinut să uite cu acest prilej toate umilinţele şi să ierte generos pe împilatorii lui de ieri, dând din comoara naţională a sufletului său curat şi nobil o părticică scânteietoare de înălţător patriotism şi de profundă omenie.
Deasupra tuturor acestor manifesta-ţiuni se ridică capodoperile de cuvântări festive ale înalţilor Regenţi, Miron Cristea şi Buzdugan şi a apoi a şefului guvernului, dl Iuliu Maniu. Acestea sunt perle de discursuri, cari laolaltă formează o antologie a devenirei şi evoluţiei noastre până în zilele de azi, din punct de vedere etnic, istoric, cultural, social economic şi politic, cu arătarea precisă a scopurilor ce urmărim în concertul popoarelor civilizate. Fiecare cu-
stre a subliniat hotărârea acestui neam rvânt a fost cântărit, fiecare frază cu de a rămâne pe veci unit în hotar» „grije aleasă, aprecierile aporturilor oa-actuale, pe cari la caz de n e v o e ^ j . Peni lor provinciilor şi partidelor, strict vom apăra cu armele, cu trufii şi sâni obiective şi totuşi de o minunată gele nostru. armonie concentrată şi frumuseţe li-
Ceeace merită a fi îndeosebi relevat terară. e, că înţelepciunea şefului guvernului, Alba-lulia a oferit încă odată prilejul dl Iuliu Maniu, a ştiut să evite orice ca toţi fraţii provinciilor unite, prin de
legaţii lor, să-şi întindă o mână înţelegătoare în semn de cimentare a legăturilor sufleteşti.
Iar augusta familie regală a avut parte din bucuria curată, pe care nu o poţi nici cumpăra, nici forţa: siguranţa devotamentului şi a dinasticismului poporului nostru şi posedarea dragostei acestuia, hotarnică cu adoraţia.
La aceste solemnităţi de proporţii uriaşe, impozante şi cotropitoare ale sufletului întregei colectivităţi româneşti, au asistat corpul diplomatic, delegaţiile oficiale ale ţărilor amice, reprezentanţii presei şi agenţiilor mondiale, având rarul prilej să vadă cu ochii lor proprii pitorescul costumelor şi obiceiurilor noastre naţionale, iubirea de tradiţie, revărsarea generoasă a elanului şi entuziasmului patriotic al acestei naţiuni, apoi popularitatea imensă de care se bucură Iuliu Maniu, adevăratul răscolitor de masse. Oaspeţii streini s'au putut convinge că între Nistru, Dunăre şi Tisa trăeşte un popor viguros, disciplinat cuminte şi conştient de rolul său istoric de avantpost al civilizaţiei la poarta Orientului.
Manifestarea colectivităţii românismului, care a consacrat Alba-lulia definitiv ca simbol al Unirii, a fost cea mai autentică desminţire şi punere la punct a calomniilor şi zvonurilor tendenţioase, lansate de duşmanii externi şi interni la adresa acestui brav popor şi a conducătorilor lui fireşti.
Acestea sunt momentele importante şi semnificative ale sublimelor serbări, prezidate de guvernul dlui Iuliu Maniu.
I. Martalogu.
© BCUCluj
Pag. 2 C H E M A R E A Nr. 13.
Serbările comemorative deia Alba-lulia. Peste 400.000 mii de Români au eimentat la Alba-lulia vecinicia Unirii din 1918-
n ) l n Q A Iha Iiilia SOSIREA FAMILIEI REGALE tiu întreg poporal român âin Ardeal,
u u p a Ama imia. i |B a n a t^ ş i M a r a i m u e ş K b e r a t Suntem incă sub covârşitoarea impre- j La ora 9 fix a intrai in gară trenul ; de jugul strein a proclamat Unirea şi
sie a AlIm-luMei. Sub iumulttd de ras-', regtal. In aiwsl moment clopoţel© bi- realipirea acestor ţinuturi Ia patria wtfrU'Hou- amintiri din ziua aniversară a ; sericäilior aiu început s a . &aii-e iar bate- mamă. celui dintft'm decerni ite unitate naţională, arate au tina» 101 lovi'u-r" de tunuri.; inir'un discurs care a atins înaKimi Judecând semnificaţia profund morală şt: La scoborirea diu tren a 1.'ege lui Mi- obusi**» kialtiuil Regent liiizdugaii face naţională a sărbătorii din 20 Mam şi mai] hai. a Familiei Kegtale ii a înaltei Re- • întreg: istoricul sbuciu.i.'at a l neamu-ale.s proporţiile extraordinar", ale masse-lor populare rari au animat cetatea lui Mifiai Viteazul putem afirma fără nid o exagerare, că AU ta-h dia lui 20 M aiu este una dintre cefe mai mari sărbători ale newmuhii. Cine. a fost la Alba-lulia s'a întors acasă mai român şi mai înse-zator in viitor id naţiei româneşti, fiindcă a văzut cât suntem noi românii de mulţi — de tari şi de disciplinaţi Suntem un popor matur pacink şi lin^Jit, dar se '•nţelege reacţionar, atunci când cineva ar îrtdrăsni să mai atenteze m existenţa noastră. S'a văzut - -;i-ou v&zut-o streinii — la Alba-lulia, că nu suntem un popor de improvizaţie istorică şi de vagabonzi pe aceste plaiuri — ci un popor cu caracter de permanenţă şi tradiţie pe aceste pământuri, pe cari trăit străbunii noştri trăim noi ? » w trăi strane* poţH strănepoţilor noştri.
Alba-hdia care a cunoscut in scurgerea vreme, atâtea momente neperttoar* din epopeea noastră naţională, Alba-lulia care sintetizează in mare pa: te tragedia şi sărbătoarea, românismului s'a incunu-nat cu incă. o nureolă — cea mai lumi-masă dintre toate — aureola Unităţii na-ţionrde confirmată şi consolidată pe veci 4e cei 400.000 de români. caH au reprezentat la Alba-lulia floarea neamului romanesc. Prezenţa la serbările Unirii a Regelui şi Familiei Uegide m întărit şi mai mult, legătura indisolubilă divrre Coroană şi Popor, care este una dmtie cele mai bune chezăşii a propăşirii spre mai bine a ţării întregite.
Rege, ministru, domn şi ţăran s'au simţit mai aproape şi sufletele .ttturora s'au înfrăţit sub imperiul sdenm-i sărbători.
genţe. muziioa a intonat Imnul Regal, lui nostru şi-a.poi tn-c i : lia analizarea l'e pi ; MIHI! g-ăiiii se aíuv.i meniHrui gu-•vttíirniriuá în frunte cu di Iu lin. Mamht, preşedintele Consil iului şi reprezentante i laiii'torötaţi.lor c iv i le ş i mi l i t a re din loca l i tote .
prol»!fifH*i«;r mari rari frământă România după victorie, i."egi\ 1 ăjon că din lil|..să d<* spaţiu ntu poieni <«a in întreg i t ă - iU'ttSt discurs, dii-pă cum n'aoa p n i i i i reda in tocmai moi cuvântarea
Dl Aurel Sava pr.ima/ul Alba-luliei fesliiivă a Înaltului KeFent-Pat.ria.rh Mii-ón şi nici a dlui prim ministru Iu-l'in Maniu.
DISCURSUL D-LUI I. MANIU
IXiţpă înălţătorul d i f i i r e ţâaiut da înaltul Regent, patriarhal Miron Oriis-
i tea. a vorbit dl tolliu Maniu, preşe-! dintele consiliului de miniştri, care a spus următoarele :
..Sufletul românesc de pretutindeni se închină azi marilor amintiri din
riia tjd prinioipeaa Elena iau ,oc în auto- j trecutul zbuciumat a Ţ poporului no-niiobil şd au portját lia Catedrală urmaţi Stru.
a oferit Regelui. Regiwi Maria, prinV ciipesei Tieama şi Înaltei Regenţe, tradiţionala ipâiine şi sare urându-te bun sosit în vechea cetate a tui Mihaà Viteazul şi-a Unirii tuturor românilor.
După aceasta FiaimilAa Regală a trecut in revistă compania de onoare.
LA CATEDRALA
I>uspă aoeea Regedé JdJhai, Regina. Äta
de {Minţ/iiil Nieölae >-i ex-rega.;ia Elisatoeta. In ie treilea, automobil au luat ioc prift-cipesia llieaina şi ex-regele Géorgie, iar în al ptartrtáea faajlţii Regenţi Patrieuthiiil
D-sa aruncă apoi o privire retrospectivă asupra suferinţei şi luptelor noastre din trecut, delà epoca romană şi până azi, ari-fând statornica
Maroni şi Buadugîui. Cortegiu; a pd«cat străduinţă a poporului nostiu de a M epre biserica neamului fiind aclamaţi de uni într'o singură ţară
a continuat dl Ma-rniuiţimea imeiiisă. Fanfare şi coruri i-au îiiitauvpiiiiiait ou jjmiiul reg"iJ..
Iu (''«utedlnailâ. s'a oíiűiat im te-Demn de caíre nátropotótii Bălan veotorie, Gu-
„In acest loc, niu, — s'a petrecut acttm zece ani o clipă din epoca marilor noisrre prefaceri : pecetluirea finală şi definitivă
rie. epscopii ton. al arnuatei, Gb-enadie, ' a Unirii". Ioan all Clubului Coioşa, al Araduiui, j ,Guvemul de azi, compus din fîfi Jtiistàniian Teeuffiesiiti şi Oosma al Diipării ; tuturor provinciilor romântşti, se Înde jos.
CUVÂNTUL FESTIV AI ÎNALTULUI REGENT MIRON CRISTEA
In Catedrală înaltul Regent Miron care va însemna — va trebui să însemne Ortet ea. a ţinut un frumos CUVANT-cm mai serioasă etapă, in marea operă de unificare sufletească — pe care r M
aşteptat-o şi a dorit-o cu toţii. Alba-lulia din 191H ne-a dăruit l'nrxa politică, Alba-hdia de-acum, ne-a adus }Mcea şi unirea sufletească, a. d,<ruă garamţie a ,"xis-fenţei şi-a propăşirii urmi popor.
CUM AU DECURS SERBĂRILE
Alba-lulia, 20 Maiu. toca îm revărsatul zoriltor Alba Lu Iii a început să, vxiiaiSică de lume. Bărbaţi neveste şl c o p i a în hiaine de sărbătoare au început a năvăli în coloaue de maorş pe toate porţile All»a-Iitlied. înfiiruindu-se firumos pe druinul dintiu gară şi Catedrală. Noa.ptea ţăranii veniţi din depărtări a/u fost g&zrh'.iţi- în aatele din jurul Aiba-Iuiáei. Vranea admirabiîS tea a faivoirizat extraordaiar de mult
FESTIV, în care a relevat importanţa unităţii naţionale şi mai ales sacrificiile enorme pe cari le-au făcut străbunii noştri pentru împlinii ea visului nostru de veacuri.
înaltul Regent expune intr'o luminoasă şi documentată analiză istorică tot sbuciumul poporului rorr.ânesc spre a-şi apăra limba şi existenţa împo-
chină amintirii tuturor acelora cari delà Tronul Domnesc, pât ă la casele umile unde abia pătrund lazeie soarelui, au adunat într un mănunchiu, ţărişoarele răsfirate.
„Victoriosul Rege Ferdinand, va străluci ca o luminoasa faclă. înaintea generaţiilor, care vor urma. Alături de Ei va străluci M. S. Regina Maria, tovarăşa lui de suferinţă şi izbândi
„Ţara şi guvernul se închină în faţa patriotismului plin de sacrificiu al Vechiului Regat".
1)1 Mamiu aduce ap-.ii prinosul de triva vicisitudinelor istorice de iert 1 re<îunoiş*mţ,ă cărturarii >\ şi mucenicl-şi învingerea triumfală care ne-a, lor >care prin mu nea şi jertfa kw, au adus în 1918 la Alba-lulia, c a să ne cflădit sufletul românesc al provin-unim noi ardelenii — pe veci cu o.Mlor. Patria Mamă. I C'a* de dâfrză a fo**í aiceastă oon-
! şUiinţă roimânească se vede din faptul ŞEDINŢA FESTIVA DIN ALBA- U ă dintre cete 11 neamuri, oare eraa
Í cuprinse în i'inipwinl H:ibsburgi:c, nea-l>ui]jă cuvântare/a PaÄiprhului Mi- ' mul rmnànesc a hm singurul mr»,
roii. Família Regală, ineanbráá Corpii- eu toa*e stăruinţek- şi t>r. siunite fă-riSloir Legiluiitoiare, ai corpului diplomatic precum şi miistiunile streiine s'au
t i n ţ a
Aiicli a ţinut un mare discurs toal-ti.:il Regent 15uzd.ii.gaii íji d'l Inulàu Ma-nlin. preşc-dimteite consiliului de mt-ii'iştri.
reuşita g«a«dik.^ä a şerbănii - dâa- j t r s T n
du-! o aureok deosötate. Se cifrează ^ ^ u
P
f m À v i l a ( : o m e m v i £ r i i . numărul parbicipanţalor la peste 400.000 inii.
SOSIREA OASPEŢILOR
Delà ora fi dimineaţa au început să sosiască trenurile cu invitaţi. Qara a fost frumm împodobită cu ghiriănzî şi steaguri, tricolore. Au sosit cu tceite trenuri ziariştii streini, bărbaţii pohti/i din alte partide şi o mulţime de oaspeţi special ' '<*ziwni*t următoarei© : invitaţi la serbări.
cute aisiuipna tó. a refuzat să dea în decuirsnul marelui rázboiu, o declar raţie de cnerianţă. .şi loialitate faţă de iiiniperiul austro-ungar. deoarece o atare declaraţie era potrivnică senti-iii't-tiüelicir saj'U« de Uiti.v roiuâneascâ.
,,Azi toţi aceea care acum zece ani ne-am strâns în acest lot, putem bi-
j necuvânta\ inspiraţia vrare ne-a in-DISCURSUL ÎNALTULUI REGENT ; detunat la hotărârea noastr;. de atunci.
BUZDUGAN s Nimic nu mai împiedica acum popo-j rut românesc de a răspunde menirei
IrmttuJ RegeM Buzdugan a spiis în ' Sale în lume, de a contribui şi el la j progresul civilizaţiei o.rencşti.
Cu un sentiment de legitimă emo- ! .Poporul românesc îşi va îndeplini ţie am păşit azi în cetatea is ioricä'această misiune punându-şi în va-...Mba fulia" al cărei nume şi trecut jioare munca şi înaltele sale însuşiri secular redeşteapta momente de gloriei ş i folosind totodată intr'o bună conin istoria poporului román dar şi amin- j lucrare şi calităţile speciale ale gru-tiri dureroase despre suferinţele ne- ! purilor etnice minoritare, aflate pe pă-
luilija. ]M biserica greeo-caito'nă a,u slujit i bănuite şi tot martiriul încercat de ! mântui Iui. apijscopiii Vaűeriu Fmnţiu, luJiiu Hossu şl, acest popor în lupta grea ce a trebuit I Dl Maniu încheie exprimând devo-Afltexanidiru NacoJesou asaistaii de cano-1 S ă îndure în cursul veacurilor pentru j tamentul Ţării, M. S. tfegeîui Mihal,
iscrlhăriilor. Organizată ou att.ă şi simţ istoric debilitarea n'ia fost numai o isiiiiiiplă trecere în revistă a. armaitiel româiiio 'Ştiu a da/feritelor delegaţia diai ţairă — it-tL un hotărâtor indiciu al po-siiiiH'tăţilloir de \ ia ţă vie -ş: iutemfiO, a poporului royiân. I ' r i i recapitularea alegori.'că a trevutului nostru istoric s'a da.t. ft\'t. inai crâiiic - n a lecţăe duş-II. itii'a I- uoşitri, cari mai Sj>tră intr'o ri H'itifiK'are de graniţe şi 8'<a dat cea mai grea pabiiiă i-otliem€iiiS'm;ului senU c.ire viează »'tad verzi pe păreţi. Sunt sigur că dacă Rothemere ar fi fost la Alba-lulia — ar fi constatat şi el ce nâz/bàùi'i vtiisează şi poaît ar fi deveaiit îşi el român.
[)<iiRiila.rea a înceiput la era 12 ş i a fost jiriimită de prinsul-regent Niico-ia« pîitru generali.
Defiliareta a amit lo; în ordînieai ur-mâtoare : Veterană d;ia 1 877, inva-KzÄi. societatea ..Iridetita română Oar-paţi", cein/t.role studn-nţeşti delà uni-vervstiftăţile dtn tiară intre cari trebuie s ă remarcăm in mod deosebit studenţimea, din Clluj ; ajpoi c-reitlaşii. fostál cercetaişi dflin războiul 1916—18, delegat iii, de ţărani din toate judeţele ţării, .şcoli!*» dfiin Alba-lulia, foştii voJainbari, olicanăriiştii. Românii americani cu cele 150 de steaguri, junii din Braşov, foştii Itiuptiitori efcc ..
CORTEGIUL ISTORIC
La ora 1.30 a început defilarea cor-tegîilor istorice reprezentând : DACII ŞI DECEBAL, ARMATA ROMANA şi ÎMPĂRATUL TRAI AN. Apoi epooele M RADU NEGRU şi DRA-GOŞ descălecătorii de tară ; MIRCEA CEL BATRAN şi ţ> i EFAN CEL MARE, MARII VOEVOZI, MIRAI VITEAZUL, HORIA, CLOŞCA şi CRI-ŞAN şi AVRAM IANCU.
Toate cortegiile au reprezentat foarte exact epocele şi figurile istorice respective — aşa încât au fost cele mai reuşite pun<rte din întreg programul serbărilor.
A urîniait apoi defila tea arma.te.i iu oivüiw-a următoare :
Regimentele de infan.^rie. régimen-tl le de airtilerie. reg. de roşiori, mo-tiHiia-liştiiii. .tu to i nobil el> blindate, tele-gi\v;tii;:i. tară fir, aparavde de nadlo, afvi'aliia-, a vi;i'tii;natiti-ate,ilanà şri. ta.n^ ciit-ile.
BANCHETELE
iMupă. trf'.rniiaijarea seii'iiiri.'lKv a.u lutmaA b'i'Kcihetele şi îimjpăvţ.irea. 'iliiinf.ntclior pentru ipopor ki mesele po/m'laTe. a'U avut loc- trei ban.-c.hete : al Familiei regale, al parlamentarilor şi al presei, rretiitiiiideini R*<ÎMU t.innit căilidniroase fo.ts.te jientru prea-aiiăriirea iziîet
La, bauvolietul Panuli^i Ht^ale Iruailtuil ReţwMiit-Prinţul Nicolae a inui un £puiaos •toaist. c a răMpuiiK «•ai.-vin lor căMuroam ale <lll)ui şteiaii Oick) P«:>p, ţ^raşedinitele Oaniieriii.
Ihtpă terminarea banch/'telor şi a meselor fxrpiűare ne-o-m hiat rămas bun de A/bu-hrlki eu sufleUd bogat de cefe mai nemuritoare şi frumoase ami/n-tir'f si cu o credinţă tuiul. în viitorul înflorit al neamului românesc.
TEDEUMURILE
!>elia ora S până lia ora '-) s'au oficiat Ge-deuuniuci im toate bisericiV, din Alba-
Tuiiei şi preoţi i un întreagi metropolie greco-icaitoîi'că de Alba-Tuilia ii Făgâraiş.
Ija bàserica romaaio-catolicï a slujit «piisoopiull Majláth în prezenţa d-lui mî-nitîtru Sever Bocu.
păstrarea fiinţei sale etnice, a lim bel sí. a datinilor strămoşeşti.
întreaga epopee a "Oporului român o retrăim în aceste clipe...
După ce înaltul Regent face isto-La ibiserälea greco-catolieă lua* parte j ricul celor dintâra evenimente mari
d-niii Oo^tăiohescu şi Sau.iuc Saveanu, la ] nari se leagă de numele Alba-Iuliei teeriaa refommiată dl subsecretar de sta* l continuă : D. R. loaniiţescu, iar Ia. cea feraelită dl j . . Apoi după mai bine de trei vea-m'iniiistju Voiou Niţesou. vuri la 1 Dec. 1918 iarăşi la Alba-lu-
Dînastiei şi înaltei Re^enrc După ridicarea şedinţei festive a ur
mat prezentarea misiunilor streine Familiei Regale şi înaltei Regenţe apoi toţi cei prezenţi s'au îndreptat spre platou unde an primit defilarea.
DEFILAREA
A fost cea. mai frumoasă parte a
Cântece pentru voinici.
(A se cânta pe melodia „Pe al nostru steag e scris unirea").
Trăiască România mare Şi guvernul lui Maniu, Ca să ne dea dreptate nouă Că neamul nostru iară-i viu.
De zece ani de robie Scoţând tot sufletul român, O farâ noua sâ învie Prin suferinţă de român.
(Din jwttf*l Cii*/).
© BCUCluj
B u c u r a ţ i - v ă f r a ţ i p l u g a r i . Ori câte ţări ai umbla şi tot nu
ai găsi încă un popor unde căr- J turar şi plugar să fie aşa strâns \ legaţi sufleteşte unul de altul ca: la noi în România. j
In multe ţări poporul e în luptă deschisă cu conducătorii săi, în ' ţara noastră însă ei merg pe ace- ; laş drum în luptă şi la bucurii, j
Plugarii din alte ţări trebue să- ! şi fărimiţeze multe puteri, trebue | să lupte mulţi ani şi zeci de ani, pentru a putea convinge pe con- ! ducătorii lor despre trebuinţele şi j suferinţele ţărăneşti, la noi gândul şi dorinţa ţăranului este şi gândul şi dorinţa cărturarului.
Dar la noi mai e încă ceva ce nu se găseşte în alte ţări. La noi gândul şi dorinţa ţăranului este şi gândul şi dorinţa Regelui.
Rege, cărturar şi ţăran sunt ca unul, aşa la datorii ca şi la bucurii.
Văzut-aţi şi auzit-aţi cum marele înfăptuitor al acestei mare şi frumoase Românii fieiertatul Rege Ferdinand, a stat în tranşee şi pe front alături de ţăran în războiul din urmă? Da! Regele a fost laolaltă cu poporul.
Ca după furtună timp frumos, aşa după suferinţe bucurii. Regele a fost laolaltă cu poporul în suferinţă şi iată că la marele praznic din Alba-lulia, unde s'a pecetluit încă cu un puternic pecet; Unirea pe veci a tuturor Români- i lor într'o ţară şi sub un Rege, a' fost şi acolo Regele.
Nu a fost acolo marele Viteaz Ferdinand, el ne-a privit din cer, alături de Mihaiu Viteazul, a fost însă acolo urmaşul Lui Maiestatea1
Sa Regele Mihaiu, şi înalta Regenţa : care cu atâta înţelepciune câr- j mueşte ţara în numele micuţului < nostru Rege. j
Ori-ce duşman din afară şi din j lăuntru s'a putut zgudui din | toată firea lui, văzând înţelegerea' românească dintre poporul cărtu-, rarul şi Regele din România.
Voi bineştiţi fraţi plugari că în timp de război fericirea şi izbânda o aduc puştile, sabia şi tunurile, în timp de pace fericirea o aduce înţelegerea frăţească dintre fiii ţării.
Cine a fost la Alba-lulia, a văzut că acolo nu exista nici discordie nici neînţelegere, nici ură, acolo a fost numai bucurie şi însufleţire, căci acolo a fost ţara întreagă, reprezentată prin cei mai fruntaşi ţărani şi cărturari. Acolo a fost bucuria ţării întregi.
Oricine, care a fost de faţă la Alba-lulia în a doua zi de Rusalii, a văzut că poporul românesc precum ştie să se lupte din suflet în zile de lucru pentru binele său şi a urmaşilor, tot aşa se ştie şi bucura din suflet cu ocazia zilelor mari.
Duşmanii din afară, cari pândesc fericirea acestei ţări, dacă au fost la Alba-lulia au văzut pacea şi înţelegerea dintre plugarul şi cărturarul Român.
Ei ştiu că gândurile lor nu se pot înfăptui câtă vreme nu vor şti separa şi rupe ţăranul rorhân de cărturar. Au văzut că munca lor e zadarnică şi a fost zadarnică.
Şi să ştiţi fraţi plugari că a-
ceasta înţelegere este cea mai puternică piatră a fundamentului acestei ţări.
Bucuraţi-vă fraţi plugari din întreg sufletul vostru. Suferinţele noastre ne-au creiat ţara unită, iar însufleţirea ne-o va susţinea pe veci unită.
Bucuraţi-vă fraţi plugari căci ziua de 20 Maiu a fost ziua voastrâ în primul rând.
Sandu Beiuşanu.
C e t ă ţ e n i , d a r n u m a i l a d r e p t u r i ! (at) A jubilat o (ară întreagă, zece
ani delà Unire. Ara fost Ia Alba-lulia cu toţii. Au fost reprezentate toate religiile, întreg poporul dominant şi toate minorităţile etnice, cu excepţia ungurilor.
Aceasta ţară, care după spusele [naltului Regent Gh. Buzdugan nu a fost luată delà nimeni, delà nici o naţiune, ci care a rezultat din faptul că poporul român a fost repus in drepturile sale,
Ja jubilat cu o rară înălţare sufletească I zece ani delà întruchiparea ei. i Sărbătoarea a fost emoţionanta, şi ' perfectă, ea n'a fost ştirbită decât de
S u b i m p r e s i a m a r i l o r s e r b ă r i . Interwiewuri fugar* eu diferiţi fruntaşi ai românismului.
l'roiitând d*> prezenta membrilor ' guvernului lia Alba-lulia, aibist în pragul plecărei tor la Buioureşta, am găsilt Mceile două trei minute oportune, po care s ă le jertfească domnii miouLştirl «pre a. spune un cuvânt doua, wtiito-ri.fl.or „(Themiărsei", suib imediate ikn-pruîde a gmudioaselor serbări.
N'aan voit s4 laibuzâm, nici de iim-pml, nici de bumădaspoziţaa ş i anima-t-La, d-lor miniştrii, şi înaîţi deanni-tiwnL de aceia redăm, deJeliaraţiiile mannái acelora, în a căror apropiere am la/juns dm. slnupia întâmplare : Primul ia fost dl subsecretar de stat dl D. R. luainiţesteu, stimat ça iubit mult, -şt y,io;i in Ardeal, pentru distinsed© Dsate calităţi. Oe spuneţi Domnule Ministru „Chemărei" în aceste înălţătoare momente ?
, ASUPRA ADUNAREI DELA ALBA-IULIA A PLANAT SUFLETUL TINERESC ŞI IN ARIPAT AL CHE-MARII. Ne închinăm cu smerenie în faţa acestei reînvioeri naţionale, sare a servit şi va servi şi pe viitor drept hrana sufletească generaţiilor viitoare' — fu răspunsul Domnului sub-sewreitajr de sitiat Ü. R. kaulţescu.
Ajuraşi «apoi in apropierea, mat el ui Român dr. Ştefan Cick>-Pop, Preşedintele <"Sämerei l-am întrebat, «e gând al Dentin« doreşte «a-i interpretăm : |
„Ce doreşti D-ta ca om lînăr aces-' tui popor şi ce doriţi Dv. ca oamenii viitorului,... scrieţi în acest sens şi îs- j căliţi-mă pe mine". — Marele Român | dr. Ştefan Cicio-Pop, prin aceste ' scurte, dar expresive vorbe s 'a iden ; tificat. pe sine insu şi. Va identificat pe , cel ee a fost in*otdea.u. : Dr. Ştefani Cïcïo-Pop. un tribun al neantului ro- f
mâiiesc. j
D. Subsecretar de Stat delà Domenii ! Dr. AUREL DOBRESCU, hotărâtul luptător ne-a spus:
Alba-lulia 1918 = imn al, Unirii.
Alba-lulia, 6 Maiu 1928 - imn al libertăţii.
Alba-lulia 1929 — imn al consolidării naţionale.
Depinde de munca pe care o vom depune în anii viitori, dacă asigurăm generaţiilor tinere o Românie liberă şi înfloritoare.
„Eroul" marelui jubiku dl Ministru Sever Bocu, a binevoit a ne inere-dinţa. spre tălmăcire, uirmáv: axele frumoase gânduri :
,.Personal sunt ultra fericit. Poate numai noi ardelenii ştim aprecia adevărata şi speciala valoare a importanţei acestor grandioase serbări. Delà 1918 aceasta serbare a fost cea mai grandioasă şi plină de semnificaţiile cele mai preţioase.
„In aceasta zi s'au uitat toate suferinţele, fiind ziua istorică de 20 Maiu 1929 apoteoza trecutului nostru.
,,Nu ne revindecăm nici un merit, totul îl trecem asupra poporului, care prin risipa Iui de suflet a făcut ca toată streinătatea* s ă privească a«! spra noi.
„Misiunile civile si militare din streinătate n'au găsit suficiente cu
vinte de laudă şi admiraţie pentru ziua de 20 Maiu şi însemnătatea ei.
„Eu doresc ca izbânda aceasta să dureze o veciniei»".
Mulţumind amiabilatăţii d-lui Ministru Sever Bocu, am cerut cuvântului imxifi a/rclhioreu, lajpărător binecunoscut şi apreciat al cauzei româneşti, I. P. S. Dr. Hossu, ßpdiscop de Gherla :
„Doresc ca aceasta zi de desăvârşită Unire a sufletelor să fie chezăşia binelui şi nestricatei temelii, atât a progresului cât şi a intregei binecu vântăii Dumnezeieşti.
„îndemn sufletul, care Vam vănrf a?i la Alba-lulia şi care ot-a mişcat pe toţi deopotrivă, să rămână vecinie, în aceasta înălţătoare atmosferă patrioticii '.
Intre timp trenurile speciale se perindau, în staţ ia Alba-lulia. lnbr'un gemw al umili vagon salon u observăm pe dl Ministru V. Madgearu. In cnrajat de rw.«obosita D-sale activitate pentru binele real al acestei ţări, urcăm în vagon şi ii cerem primele im •presai duipĂ marele praznic maţion&T i.l.e 20 Maiu :
..Aceste serbări comemorative ale unfrei, au dovedit lumei civilizate că România a păşit pe calea desvoltărei sale. Mai mult de cât atât ! Aceste serbări au făcut dovada strălucită, că în România există azi o reală conştiinţă politică şi o reala opinie publică naţională".
Treimii pus fiind in mişcare, 'am }>itii'ă«Lt, siailomil d-lu.i: Ministru Mad-gearu.
Coborât, din tren privirea md s'a în-emi iça t cu privirea d-lui Prof. lorga, <%irc v.\i zânubetu-ii plin de simţită buci inie mulţumea lumei ce-l ovaţiona.
Trenul fugea, iiair 'eu constrâns de-a mă iipisii de. cuvintele pline de înţe-leif.'ciRiiiie cp sunt sigur că nii-ar fi spus îua-refo Historie şi român N. lorga sub impresia, grandioaüelor serbări delta Ài'< a-îiitin, m'aim mulţumii, să4 üres d mi Prof. lorga. unisono cu zecile de j ' ; Li de români din gara Alba-íijJISia ce i •:> 'I urat, şi ei...
„Să trăiască intru mulţi ani". NU MAI PUŢIN REGRETĂM, CÄ
N'AM PUTUT ÎNTÂLNI P E D-L MINISTRU ION MIHALACHE, SUFLETUL GENERAŢIEI TINERE, CA SĂ NE SPUNĂ ŞI DOMNIA SA UN CUVÂNT DESPRE ÎNSEMNĂTATEA SERBĂRILOR.
a. t m.
stângăcia celei mai neleale minorităţi, dé absenţa ungurilor răsfiraţi în aceste plaiuri româneşti, şi care formează azi statul naţional român.
Absenţa ungurilor din această ţară, nu ne-a durut, dar am remarcat-o, şi nu o vom uita nici odată nici chiar când ei vor încerca să abuzeze de noţiunea de: cetăţean.
In pragul serbărilor presa maghiară, despre a cărei rezistenţă materială dealtfel nu prea suntem lămuriţi, semnala disidenţa maghiară verificată ulterior la marele praznic al României delà Alba-lulia. Ori câte motive am fi avut pentru a bănui lipsa chiar şi a unei aparente loialităţi, nu ne-a venit să credem că ungurii din România, prin lipsa lor de loialitate să se scoată înşişi din viaţa publică şi astfel să renunţe prin abdicare benevolă la titlul lor — de multe ori scump plătit de români — de cetăţeni ai României.
Ori absenţa lor cu aceasta egalează. Sistemul de cetăţeni, dar numai la
drepturi, şi „unguri" la datorii, mi este un sistem nou pentru noi; l'am remarcat de mult, până acum Insă n'am avut îndrăzneala să cerem învestirea lui cu sigilul legalităţii, dar azi provocaţi de atitudinea făţişă, a ungurilor cerem acest lucru alături de ei.
Cerem înţelegătorilor noştri guvernanţi să aprecieze şi să selecţioneze pe fiii acestei ţări nu numai după cvan-tumul îndrăzneţei de a se erija cetăţeni, ci mai mult după sinceritatea faptelor şi intenţiilor lor, faţă de prezentul şi viitorul acestei ţări.
După o scuză a preanunţatei absenţe maghiară, presa lor se agăţa în firul de paiu al punctelor din Alba-lulia 1918.
Dar la Alba-lulia 1929 au fost de faţă toate minorităţile, ale căror soartă era reglementată prin „punctele" delà Alba-lulia. Că delà 1918 şi până azi statul român a ştiut să mulţumească printr'un larg spirit de echitate toate minorităţile din cuprinsul acestei ţări, au verificat prezenţa delegaţiilor acestora, venite în cetatea neamului nostru, alături de noi, elementul dominant. Că delà 1918 şi până azi n'am înţeles să facem o legiuire specială pentru excesiv pretensiva minoritate Imaghiară, este adevărat! Crezând că pentru găsirea unui asemenea abuz şi absurdităţi statul român nu va găsi timp nici până la 2918, ne mărginim a ridica mânuşa aruncata de ungurii acestei ţări.
Noi ne-am ţinut de „punctele" delà Alba-lulia 1918, ba neam şi întrecut în promisiuni, după cum s'a afirmat în-tr'un discurs jubilar delà Alba-lulia, plin de argumente nerăsturnabile, dacă însă pe unguri numai motive principiale (elvi okok) i-a reţinut să ia parte la serbarea acelora, cari printr'un riguros respect şi simţ de datorie să îngrijesc de ziua de mâine a tuturor fiilor acestei ţări, atunci nouă elementului dominant nu ne rămâne altceva mai bun de făcut, decât să ne conformam dezideratului maghiar şi feliu-lui de a privi ei noţiunea: cetăţean, şi să-i tratăm în consecinţă.
O singură modificare! Ei doresc a fi cetăţeni, numai la
drepturi, noi — drept o încercare ar trebui să-i tratăm, — cetăţeni numai la obligaţii. Căci doar şi noi am avea drept la un cuvânt în această ţară.
Dar !! românul e latin şi latinul e nobil! Românul, în plus, nu uită!
Domnul Goldiş demisionează!? (at) A apărui în „Universul" un arti
col întitulat „Atunci şi acum" semnat de dl. Vasiie Goldiş. Faptul în sine nu spune nimic. Se schimbă situaţia în schimb imediat ce lămurim istoricul articolutui mai sus menţionat.
Articolul dlui Goldis preşedintele „Astrei", a fost scris pentru „Astra". Ajuns articolul în faţa comitetului de lectură al Astrei — compus numai din prieteni politici şi personali ai dlui Qoldiş, a fost refuzat. Comitetul compus într'alţii din Părintele Lupaş, gi-,nerele dlui Goldiş Dl. Dr. Silvia Dragomir, Dr. Beu etc. . . a hotărât, că articolul dlui Goldiş „Atunci şi Acum"
nu poate fi publicat şi îndeosebi în presa din Ardeal.
Dupăce comitetul de lectură l'a dezavuat pe preşedintele său, Dl Goldiş s'a făcut ca şi când nimic nu s'ar fi petrecut pela „Astra". A retuşat articolul, i-a tăiat ghimpii şi colţii şi l'a trimis spre publicare „Universului".
Ne întrebăm, dar în mod neprefăcut: are dl Goldiş de gând să mai rămână preşedintele Astrei, al cărei comitet i-a dezavuat lucrarea ?
Dacă da, nu ne rămâne nimic de făcut, decât să-1 confundăm pe preşedintele «Astrei" dl Goldiş cu politicianul Goldiş.
© BCUCluj
r. .j
- C H E M A R E A Nr. 13.
scrisori din Paris. I (jn fej de polemică. ALBA-IULIA
d e : Dr. Emil Pop. Băiigănadul, gloria Lui Ifcnaáu Vitea
zul, «are -csín strămoşeasca sabie a schimbat dureroase rosturi geografice ridicând hotarele aîl'iresti.
Balgăradiwl, martirajul lui Horea şi OLoşca, ciiustiţi ţăraini romani, de pe a căror rotată sfânta se va dăpana îmcă în lungi veau;uri ist.»: .'a suferin-ţ-eior Kon lanului da«ic.
Bălgăpadiil, vitejia armanelor uio-t'éiijtá a larucului Regele Munţilor, al cărui atare «ufLet iubitor >4c libertate reroaişte îrt sufletul fiecărui nou născut.
Bălig'ăradul lui 1 becen/o-ie 1918, când retotriá sufletului rotuâneec au stfigraJt, lumii întregi Marea Voinţă a Ardealului, ««are a idrobit n mod de-fbátiiv jugul domniilor străine de ata-tm, veiaxvuiri.
uăligăradufli iui 6 Mai 19i.'8, când înt reg NeaimuA Komâne&c, cu o dârjenie niecuMOiscaită până atunci a ;upt odiată pentru ;totdeauna barierile strimte ale urnei1 poluţiei neoneste şi miope îndrept täte coufcrta drepturilor şi intereselor gale.
Şti Acbaálutóa zilelor de azi, marea serbare a goniului, a faptelor a sule-rtiinţeHor şi îniviangeiiLor noastre — Ma.-, rea Sărbătoare a sufletului Naţiunii Romámé, j
Imaginea, ajceetui ^algärad a fliutëu- i *Ţ rat în OKMÎ ageri a i lui Avram lamciu işti ctaro în urmai minciunea imperiale i-a îrovâloit miintea^-i; lumiaată în linţoliul mohorât de tristeţea doliului vecinie.
taiaginea ajcestai Hăligarao tunat-a din gura Marelui Bărniu'ţiu pe Câmpda Ober tă ţ i i a Blajului bătrân şi' a fulgerat din gestul Drului .'.ian Raţiu, când aj spus „Drepturile luiei naţiuni nu se discută'• şi s'a ridicai ca acuzator a barbariilor ungureşti în faţa •tribunalului lumii c iv i l izau.
Mirajul! BăOlgăraduIui răzbunător al aftâtor veacuri avutu-l'a în sufletul
d e tortură ai! barbarilor ditj Budapesta şi diu alte Loctuiri, nici ultima sforţare a poMitáoei fanariote perinele nu l'an •putut zdrobi, nu Tau putut milui, nu l'a putut 'Steinumba ; Si nici nu-1 vor putea.
Kieran român cu -'.invioaie rosteşte •ai-e.<tr. ni urne. căci Albaiulia este locul' •Mide neamţul în vremi de restrişte s'a •rof-ngia* cu gândul, unde El a fost răstignit, unde ia, înviat : Alba lulia este kw-uí u n d e neamul îşi prăznueşte praz-iiiieife sale.
( I n e are Alba-lutóa, s t á - j / á n e s t e în-tii'caga Românie, fiind-eá aivi s u f l e t u l tviţiei române a trăit, cele mai a d â n c i a i w s u r i şi d e aici «'a ridicat la cele m a i mairi înălţinji. ; aici a suferit, a i c i s'a înveselit. Sufletul românesc aici a f e s t eàltiit la focul marilor fapte isto-iir.-.i. aisei a, f o s t oţetit in lacrimile su-fermtielor eekw •mat urgisite, veacuri. Aici a fost .închegată, ceeace ş i Dum-ni.-i/.eu la început a făout una, d a r vrăjmaşii au stricat şi neamul l 'a re» faluit.
Slăvită şi mărită să- fii l a i n i c ă ce* tiitf.. care demnă d e gioriocul Tău trecut, şi. iitiiruo, ou d â r j e n i e dacica a i r e zistat urgiei v r e m u r i l o r t r e c u t e şi t u turor încălcărilor. Oa vuit-uni r o i e s « în junii Tău fii Tăi, cari te au a p ă r a t .
Să nu ai face, iiar
iSCOt.
Pad;
Destinul a voit ca întreg trecutul nostru de jertfe şi de glorii să se concretizeze în sombra şi milenara cetate de pe valea Mu-
„ , , „ .„ ^ „ , , rasului, Alba-Iulia. Zidurile cetăţii sau dir. Alexandru Vaida A'oevod cand t 4 - , , „ ^ K „ „ „ „ „ . • • • . „ • „ „ , . ; arin «UvftahR«««. » , nltaÄ ,1, o e n t n i t a ^ I »t» V O r b e , 8 C d e S P r e a n t , C Ü l e g 1 0 n a i !
şi porţile, ce astăzi nu se mai închid, au văzut intrând, pe cel mai mare voevod al Românilor, Mihai Viteazul. Unitatea noastră naţională a fost pecetluită pentru totdeauna, când marele domnitor s'a încoronat în cetatea Bălgra-dului. Au fost aceste clipe de glorie în istoria neamului, a căror amintire va fi atât cât vom exista ca popor.
De-atunci şi până astăzi Albaiulia a rămas cetatea unde idealul nostru naţional, deşteptat de gla-
J sul marilor ideologi ai veacurilor .să zboare iieste Car.paţi şi sa ! următoare, a trăit atâtea clipe de
stindardul victorios al Roind- ! reculegere. Acolo la poalele cetăţii luptă-
ştorii din 1784 au avut cea mai tragică soartă ce s'a înscris vreodată în istoria popoarelor, să privească cum acei asupritori turanici ştiau să-şi răzbune. Doina Românului de pe valea Murăşului până şi azi ne povesteşte în nota-i jalnică despre acele vremi când geniul neamului era pus la grele încercări.
Revoluţia lui Iancu şi-a avut
iprin teiuivânttianea sa plină d,: demnitate, — se-Titfiinita naţiunii român.' — a ui-inftt şi zgudluit conştflinţ-ie pline d e pămte ale grafiilor şi b-x;rnilor din
Imaginea sfântă a Bàlgâradului i»-taric, - sufletul naţiunii romane, — plutitra semeţ şi majestos in zorii zilei de 1 Decembrie 19.18, reînviatJe peste hotare. câ<nd pentr.! vecii-vecl-lor s'a decretat Marea Unire : România. Mare.
FMnţa vie şi luminoasa a Băjgăra-drufai Lstoric a stăpânit, a încălzit inimile eroilor la Mărăşeşti şi Tis;j., a întărit oţelul baionetelor, a dat &or pî-cioairelor îmbrăcate în zdrenţe, a săturat, stomacurile lihnite de ioame, —> iu urma. opincilor şi raţiilor furate din cari răsărit-au multe şi păciitoaise pa
"Late, -înfigă niei în iiniina Biuiapestei. !
^Veaui'àtuil: istoric al Bălgăra<lului \ de Oidiinkiară a pus în mi.jcare ofen siva cămeşilor albe. in 6 Mai 1928 şl le-a dat pe buze Marele Jurământ pentru drepturile şi Libertăţile politice.
Slava BăLgăradului isloric, prins în d u h u l cărţilor sfinte, prop-văduite de preoţi miluiţi cu sărăcie şi puşcării, în umbra bisericuţelor zmerite, aiprims-a marea flacără ; pe bănciile şcolilor româmeşti, unde tricolorul unguresc înfipt de fiiduLitatea asiatică şi te foşnetul liniştit a filelor istoriei noastre ş i la glasul răguşit de oftică!
;'••<:; '/Je un H d« pote/mcă, pentrucă de !<tjft nu vrem să polemuAm cu unele ziare din f/rlmipm. Chiar J I acum răsr jtumleia numai în mod generai ; i vag peţitri/ a demonstra gteşa/M fundamen-iaJă eu eure unii băeţandrii angajaţi ta eáte tut ziar de (tpoziţte, înţeleg fà-ft <t,<-tâl;e rohd <:e ti n'a íncrediniat.
Opoziţki aMUUä d( motiv:' chiar ţi fie-fire pentru- inrâMmi vieţii publice Inventează ţel. şl fii de cazuri ireale spre ii-.ş-i ÎMI tea umplea eo/ounele vareUrr fără num' efort intelectual.
Numai unei asemenea grecii se pot atribui tjrozacel.e „i/affé-uri ce zùtrut „Na. [htnea." din ('inj a comte zilele «ceste
I iui-iiaiul titn.nl oficMStdui htm tpestan dm I Cluj, eu. ucuzi/i, marelui evenhiu id româ
nesc din 2(t Main- delà Alba-i Mia. Atacuril-e pătimaşe, de co.tt-imttut cî-
rura insu-şi mUtctorü, nu ouată, se tapadó, iu evi-ta lor particulara, nu meritti
. atenţia unora, ca noi, cari simion ţi eredem in cceaee scriem.
! Cum insă la mijf.ocul celei două huni ce desparte, in. razul de faţi. menlchta-t-ea noastră, de mentalitatea celor ce foc opoziţie numai pentruca „opoziţie să fie... dacă opoziţie Use zice", azi se găseşte cel mai mare eveniment, istoric din ultima ani si care nu-i permis ,:i fie umbrit in măreţia IMI CU mmic ; am. teşit din re-zff-rtfa noastră impusă eu mu't-â autodis-cipiină si cr/m răspund*' urmăioarele. :
I) Pentru a putea pune. Ui dispoziţia teamă : Sângele apă nu oaspeţilor streini la Alba-luUu, auto-mo. vulturii, pui ffe vulturi Irtfe. şi cum in Alba-lulia nu exista un
număr suficient, comitetul de ergatmzare. al, Adunărei, dm 20 Maiu a închiriat <nt plată maşini din ptdeţete meec-mate. Aşa şi din judeţul Cluj.
Odată ce maşinile an fosi inchniMe, .ce, rost avea să meargă ele goaie la Mba-lidia şi să se reîntoarcă la ţel. Persoa-
• aßlor încredinţate cu menţinerea urdinet la Alba-J-u/-iti-. li-s'a dat voe sd st transporte, cu aceste moşim la Aloc-lulia, cari altfel mergeam- goale. Atât. ')>; dtfel cu o asemenea nuaşină s'a tramp ; af şi ,,eot-nicut" Qnittiíor Ghibu decan la univ. din Cluj şi membru a/, part. poporului. Aşa-i dmmmÂe Profesor ?
2} Că ziariştii din opu:iţie nu ne- cunosc ? şi numai Iu Mba-luMa ne-au văzut, cu IxitulerijUt (U „Presa pe mână ?
14 Mai. 1929.
De ce am fost la Alba-lulia.
De dragid brr teu ne -nom părăsi traiul normal ce trăim, mergând după câţi-'oa din. ei Ut eàremmele cele mai dm urmă şi alu- loitilitai-i...
Noi. triiiui şi- ne inspiram, dh traiul cotidian, in care suntem strâns incopciaţl.
V; liacâ repetăm că dl Par.ifjl Şeiciaru mi a fost recunoscut de păzii'ini ordinet, regretăm sincer două luert/r' De ce »V» cerut dl /'. Şricuru baruliroli delà oficiu di presă, anume instituit pentru asemenea ehest iu ni, şi regret că de ce nu m'ont iutâlnit de ex. eu, dt Şeicara, pentruca intrş fi- cedat cu mândrie banderola mea. Pentru dl P. Şeicaru, care a trmatwe a fost oprii eutevi inimile de a intra ia trUiună, u-miuHm un caz analog petrecut la bariera- oraşului, unde la un anumit timp su. interzis intrarea oricărui vehicot in oraş. l>in partea (rrganiziiţui chema-riste menţinerea ordiiui Iu, t.cet sector a /ost- încredinţată, dlui I. T. M. Orice soli-filtere de a intra in. oraş era r-; uzată din partea lui invocând ordinul p.i-nät. Aşa şi dorinţa unui domn renerabd, care spunea ca prezenţa D-sale la, sert ări e indis-peusabilù. Ca ultim argument e/umoristul d-e svrriciu l'a întrebat pe demnul din rorlxi, că in ce calitate e aşa indispen-sabiM prezenta- D-sale acolo J î n calitate • te j> regeid ii H*; a l Sewatahii - drăguţule! fu- răspunsul. d-l,ut Prof, tir atu, preşedm-li le Xcnultdui. Nimeni nu s'a supărat ! ! Credem nici dl Şeic'tru, o. c.'.'rui vină in plus e că reu cine mm den în Ardeal să-l cunoască bine ardetemi.
4) „Naţiunea" să nu uite că -lespre un ecerúmeut, de, importanţa celui din 20 Maiu, nu se scrie, in acel A:<» de bule-rard" in care a scris, imitâ/td oficiosul iiuu/hiar. Responsabilitatea sensului nicţf odaM nu poate fi invocată cu mai multă justificare ca în cazul .serbărilor naţio-noU'- din urmă.
Am jertfit acest spaţiu, peni' uca să înţeleagă şi să nu uite nici cei >'dăciţi delà „Naţiunea" că o serbare oa^Miala. no c o aduiiare pottacă. ! !
Efectele gratre ale g r e j e l e i 1er, deşi m se /)ot sconta la termin fix, sigur ele n u vor mita.it/ia_
Pentru ^Friiptuiuta" n'avztn de spus idmie. Ea poftească să-şi facă de cap mai departe.
Scrisori delà Redacţie. Rubrică permanenta condusă de redactorul nostru special lutankamen.
D. ClonţesCU • com. Hoia. Greşiţi probabil din cauza aprecierilor Dv. personale. La noi femeile nu pot fi ofiţeri de poliţie.
Dl George Eseu, com. Chibrituri jud. Cluj. Visurile urâte provin ori din îacărcarea peste măsură a stomacului, ori neliniştea conştiinţei ori din ceva năcaz !a căpăfână. De unde pot şti stabili eu care caz e actual la Dta ! ? !
Am răsfoit cartea visurilor şi spune aşa : Cai albi = noroc. Vânzi caii albi = afacere. Lumea vede ce ai făcut cu" caii = ghinion
noroc, dacă luna plină şi se vede bine . . . atuaci furnizoru, înseamnă ceva rău. Dacă prin vis te obrăzniceşti cu cineva, înseamnă oa să te pregăteşti la răsplată. Ce răsplată ? ,De unde să ştiu ! Poate vre-o anchetă ; poate două, aoate . . . ce mai poţi şti, vre o avansare.
Să visezi cu covoare persiene e o mare feri cire, dacă ta China a fost recoltă buni, dac i insă zodia cumpinei e pe cale să urmeze în seria zodiilor, atunci, e mai bine fără asemenea covoare persiene.
Zilele trecute mi-a scris un loanovitz (ceva lemnar ori ce naiba) şi spunea eă şi el a visat urât de tot. N'avea cu el decât o sapă de lemn, ce după spusele lui a primit-o in vis delà un director din corn. Chibrituri, şi spunea că de când Ta cunoscut pe acesta tot visuri rele a avut şi în urmă pe când s'a trezit a rămas numai ou o sapă de lemn. M'am convins că-i aşa dar pentru el şi cojocul lui n'am ac.
Isacfliu Cuie. Intr'adevăr, Mussolini a schimbat orele de şedinţe a Camerei italiene. Dezbaterile începe seara la 9 şi durează până la 1 noaptea. Uşor e pentru Mussolini, să lucreze noaptea cu Cameta, el n'are în parlament nici liberali, apoi averescani de loc ! ! Cu ăştea nici ziua nu-' nopţii. .
uşor să lucrezi, apoi sub întunericuj
şi mizerie a dascălului român, care \ răsunetul în această cetate. Regele luminos spunea. roş:.ul veacurilor fcre- m u n ţ i l o r V O i a CU Orice preţ Să cute şi al celor vaa.toa.re : tremura de * D . , . , . r \
ocupe Balgradul şi poate ca o nouă pagină glorioasă s'ar
groază a trăit acel mare suflet românesc, care stăpâneşte azi orice col-, ţişor a pământnilui unde t iaeşte vr'unj înSCriS în istoria neamului dacă român şi va stăpâni deapururi, căci ş i r u i încercărilor s'ar fi oprit aci. Ä S ™ \ * Ş t e ! Soarta a voit ca şi de data asta
Numele: Băigărad — Albaiuliaizbuciumul de libertate să fie sub raport istoric şi politic pierdu-! înăbuşit şi marele erou să sufere tiuhşi-a pentru neam de mult scnzui J umilire în aceeaşi cetate care se esoiuşiv geografic, marile fapte isto»{ p ărea că s'a prefăcut în altarul ruce î-au dat o alta noţiune, a deveni t ! î j p i p r f f p a n Pamii1iii sintetizarea sufletului românesc, aJ s a e J e r T T e d neamului, acelui Mare Suflet, pe care niciun; Despre Alba-lulia Soldaţii ro-Baßta a l Vienei perfide, nici-o roată mâni întrebau cu-o vajnică do
rinţă în 1916, dacă mai e mult. Până la Alba-lulia nu mai era mult în spaţiu, dar în timp, mai erau doi ani de zile. Doi ani de ispăşire până la realizarea idealului de veacuri.
A fost o zi măreaţă Ziua de 1 Decemvrie 1918 când poporul românesc din Ardeal s'a adunat la Alba-lulia că să înscrie cea
fj'mai frumoasă pagină a epopeei noastre naţionale unirea tuturor Românilor.
Evenimente mari ca încoronarea şi adunarea din 6 Mai 1928 au arătat că oridecâteori poporul românesc va avea să-şi serbeze o bucurie, sau" vre-o încercare se abate asupra lui, se va aduna în acest loc, sfânt simbol al unităţii noastre.
In 20 Maiu ne-am adunat din nou la Alba-lulia, la sărbătoarea la care Românii de pretutin-denia şi-au dat mâna pentru a consacra pe vecie unirea într'o singură ţară puternică şi fericită. Lăsând la o parte meschinăriile zilei toţi Românii au mers la Alba-lulia unde trecutul a vorbit despre umilirea noastră de veacuri, unde am învăţat să preţuim jertfele trecutului, să ne iubim ţara şi neamul şi să înţelegem măreţia vremii pe care o trăim.
Am fost la Alba-lulia, căci a-colo e sufletul neamului nostru.
Alexandru Crăciun. 1 - i-ii-if-i I i r * * r y ^ , i-M-ir> • . I . r - i - i * - ! I * N " I A r . r
Redactor responsabil : Dr. A. T. MUREŞAN
Tipografia Naţională S. A., Cluj, Str. Regina Maria No.36
© BCUCluj