MARELE RĂBOI VĂZUT PRIN
ARTĂ
Memorie. Istorie. Mentalități
Prof. dr. Maria Aurelia Diaconu
Sub ocupația germană viața cotidiană din Oltenia stă
sub semnul diverselor temeri:
•Teama continuă de rechiziționări și prădări
•Restricțiile alimentare
•Pierderea locurilor de muncă
•Scăderea salariilor
•Impunerea înscrierii în serviciul de plasare
•Muncă forțată
•Intimidări și pedepsiri
FOTOGRAFIA ÎNTRE PROPAGANDĂ ȘI
MANIPULARE
PRIZONIERII DE RĂZBOI Lagărul Thalerhof/Stiria, imperiul bicefal (anul 1917). Bucovina în faza terminală a făuririi lui
”homo bukowinensis”. Dacă nu erau uciși pe drum de milițiile ungurești, românii bucovineni -
bărbați, femei, copii și bătrâni ajungeau în lagărul de exterminare Thalerhof unde erau bătuți la
sânge și torturați. Mulți erau spânzurați. Stăteau zile întregi pe vreme rece în câmp, fără acoperiș
deasupra capului. Femeile și fetele erau dezbrăcate și ore întregi lăsate așa în frig până se făcea
”dezinfecția”... Epidemiile făceau ravagii, nu existau servicii sanitare și gărzile brutale îi obligau
să meargă prin gunoiul până la genunghi până la closete. Există teribile mărturii conform cărora
victimele internate în lagărul Thalerhof, printre care femei, fete și copii de sex masculin erau
deseori înlănțuiți și înghesuiți în vagoane murdare pentru vite, relata New York Times în
decembrie 1917
Țărani români
înrolați cu forța
de austro-ungari
în armata lor
pentru a le căra
tunurile pe front.
Dacă se opuneau
erau spânzurați -
în spate se văd
paznicii acestor
nefericiți!
Familie de țărani,
lucrători pe Domeniile
Coroanei Segarcea, luând
masa de prânz la câmp.
Imaginea a fost realizată
de W. Meissner in 1917 și
a apărut in ziarul olandez
,,Viața ilustrată'' in
toamna aceluiași an.
Sursa: Geheugen van
Nederland, coordonată de
Biblioteca Națională a
Olandei.
Populația aptă de muncă, dar și copii și bătrânii, a fost scoasă la munca
forțată, oamenii fiind pedepsiți sau închiși pentru neîndeplinirea sarcinilor.
Agricultura românească sub administrația germană în Oltenia.
Activitate la Mașină de treierat pe câmpurile de grâu de la
Domeniul Coroanei Segarcea, foto: W. Meissner
.
Sarbatoarea Culesului Viei
si Festivalul Vinului la
Domeniul Segarcea.
O fotografie din colecțiile
Imperial War Museums
London, realizată între
1916-1918 de Fotograful
Oficial al Armatei Germane
Culegerea viilor de pe
Domeniul Segarcea, judetul
Dolj.
lmagine de propaganda
realizata
de fotograful oficial al Armatei
Germane. Cel mai probabil,
aceasta imagine este realizata
in septembrie 1917, in perioada
"Gurbanului viilor",
sarbatoare care avea loc în
momentul în care se aduceau
ultimii struguri culesi din vie.
Sursa foto: lmperial War
Museum London.
Încărcarea materiilor prime pentru front la Craiova în august 1917
Realizată cel mai probabil în
noiembrie 1916, la câteva zile dupa
intrarea trupelor germano-austro-
ungare în oras, fotografia redă hotelul
Minerva și o parte a străzii Unirii.
Vizibil steagul alb arborat la Beraria
Minerva și banderolele albe ale
trecătorilor. În vreme de război,
acestea erau simbolul armistițiului, al
predării pașnice.
Fotografia face parte dintr-o serie de
imagini din anii Primului Război
Mondial păstrate la Arhivele de Stat
din Viena/Osterreichische
Staatsarchiv Wien.
”Transilvania 1916”, Războiul de Reîntregire Națională. Carte poștală românească reprezentând pe
cer chipul voievodului Mihai Viteazul, far călăuzitor în trecerea Carpaților de către batalioanele
eroicei Armate Române sub flamuri tricolore pentru eliberarea Transilvaniei, călcând sub copitele
cailor vulturul bicefal și inamicii austro-ungari. În stânga tabloului, o femeie în costum național
reprezentând Patria Română le arată calea. Pictură de marele artist român macedonean Kimon Loghi!
ARTA ÎN SLUJBA ISTORIEI
În vara lui 1917, prin Ordinul Circular Nr. 9400 din 23 iunie al şefului
Marelui Stat Major al Armatei Române, generalul Constantin Prezan, un
număr de 35 de artişti plastici au fost mobilizaţi în Marele Cartier
General de la Iaşi. Acesta intenţiona să creeze Muzeul Naţional Militar,
instituţie "în care să se păstreze pentru viitor toate lucrările ce vor
reprezenta paginile cele mai alese ale războiului, clipele de restrişte, ca şi
sforţările prin care nădăjduim a se înfăptui idealul nostru naţional„. (Barbu Brezianu - "Gruparea Arta Română", în "Studii de istoria artei", Seria arta
plastică. Tomul 11, nr. 1, 1964, p. 149-150)
În acest scop, artiştilor plastici mobilizaţi pe lângă Marele Cartier General din Iaşi,
Secţia a III-a Adjuntatură, li s-au creat condiţii speciale de deplasare în teatrele de
operaţii ale războiului, pentru a executa desene-reportaje de pe câmpul de luptă. Pe
lista pictorilor şi sculptorilor mobilizaţi figurau:
Ion Jalea, Corneliu Medrea, Oscar Han, Dimitrie Măţăuanu, Alexandru Călinescu,
Alexandru Talpoșin (Severin), Gheorghe Stănescu, Camil Ressu, Ion Theodorescu-
Sion, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Dărăscu, Grigore Negoşanu, Dimitrie Hârlescu,
Constantin Petrescu-Dragoe, Alexis Macedonski, Constantin Bacalu, Aurel Băeşu,
Dumitru Brăescu (născut în comuna Buciumeni, judeţul Galaţi, frate al celebrei
paraşutiste-pilot Smaranda Brăescu), Traian Cornescu, Otto Briese, Ion Mateescu,
Petre Bulgăraş, Alexandru Poitevin-Scheletti, Toma Tomescu, Richard Hette, Remus
Petre Troteanu, Gh. Ionescu-Doru, Emilian Lăzărescu, Ignat Bednarik, Atanasie
Constantinescu etc.
REPORTERI DESENATORI DE RĂZBOI
Pictorii D. Stoica şi Nicolae Mantu, au lucrat ca reporteri-desenatori de război pentru
ziarul "România", "organ al apărării naţionale". Scopul lor era de a oglind dramele
populației civile, ororile războiului, dar și eroismul.
Ziarul "România", cu apariție cotidiană, avea redacția în Iași, pe strada Lăpușneanu nr.
33, administrația în strada Ștefan cel Mare nr. 21, director era locotenentul în rezervă
Mihail Sadoveanu, iar ca prim redactor îl avea pe Octavian Goga. Din colectivul de
redacţie mai făceau parte scriitorii Petre Locusteanu, George Ranetti, Ion Minulescu,
Corneliu Moldoveanu, N. N. Beldiceanu, Mircea Rădulescu, Radu D. Rosetti ş.a.
Colaborau Nicolae Iorga, Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Vasile
Voiculescu, Alexandru T. Stamatiad, Zaharia Bârsan, Vasile Militaru etc.
"România" (nr. 328, duminică, 28 ianuarie 1918), sub titlul "Expoziţia artiştilor mobilizaţi",
publică două articole, unul semnat C. M. (Corneliu Moldoveanu), cu consideraţii de ordin
general, iar celălalt semnat P.C. (probabil Petrescu Constantin), cu referiri concrete la
lucrările prezentate. Corneliu Moldoveanu, de pildă, aprecia
"ideea fericită a autorităţilor militare de a-i mobiliza pe pictori şi sculptori în însăşi sfera
profesiunii lor", fiindcă "expoziţia nu numai că întrece aşteptările, dar făgăduieşte foarte
mult pentru viitor. Haina militară i-a făcut pe artişti să îndrăznească mai mult, i-a îndemnat
să atace subiecte mari şi să caute a exprima pe pânză sufletul şi psihologia mulţimii. În alte
împrejurări poate că nici unul dintre ei sau foarte puţini s-ar fi gândit să fixeze în armonii de
linii şi culori strălucitele pagini ale epocii noastre. Şi ar fi fost o pierdere ... Istoria vitejiei
româneşti are dreptul să ceară de la toate categoriile de artişti ilustrarea episoadelor
glorioase şi cristalizarea estetică a momentelor unice prin vitejie şi jertfă".
Expoziţia artiştilor mobilizaţi
Expoziţia artiştilor mobilizaţi
Nicolae Mantu a expus tablourile
"La Mărăşeşti" şi "Spionul",
ambele inspirate din luptele ce s-
au dat la Mărăşeşti, primul
înfăţişând un atac la baionetă, iar
al doilea - un grup de ostaşi călări
aflaţi în urmărirea unei iscoade a
inamicului. Ulterior, el a creat şi
alte lucrări, printre care şi
monumentala compoziţie "Şarja
de la Prunaru„ aflată astăzi în
colecţia Muzeului de Artă din
Iaşi.
EXPOZITIA ARTISTILOR MOBILIZATI
Mai puteau fi văzute atunci prima variantă a compoziţiei "Morţii de la Caşin", de
Ştefan Dimitrescu, intitulată "Un cămin din Cașin", o compoziție de un tragism
copleșitor, "Primul val de atacatori" şi "Ecaterina Teodoroiu" de Camil Ressu,
"Retragerea (Dobrogea)" de Ion Theodorescu-Sion, "În patrulare" de Alexis
Macedonski, "Capturarea unui convoi inamic" de D. D. Stoica, "Prizonierii" de
Dimitrie Hârlescu, "Grenadierul" de D. Măţăoanu, "Ştafeta" de Ion Iordănescu,
basorelieful "Mutarea unui tun", medalionul în bronz "M. S. Regina Maria" şi
"Prizonieri germani escortați de soldați români" de Corneliu Medrea, "Blocul de
la Oituz" de Ion Mateescu, "În aşteptare" de Gheorghe Stănescu, "Refugiați" de
Dumitru Brăescu sau "Patrulă" şi "Răniţi" de Oscar Han.
"Ecaterina
Teodoroiu"
de Camil
Ressu
ȘTEFAN DIMITRESCU
MORTII DE LA CAȘIN
REPRODUCERE PARŢI ALĂ DI N TABLOUL
" ULTI MUL ATAC AL GORNI STULUI RĂNI T"
A PI CTORULUI I OAN STOI CA DUM ITRESCU
CORNEL MEDREA - PRI ZONI ERI GERMANI
ESCORTAŢI DE SOLDAŢI ROMÂNI
În anul 1917, 30 de pictori și sculptori au fost trimiși pe front de
Marele Cartier General al Armatei pentru a realiza lucrări inspirate
din luptele purtate de armata română. Unul din cei mai sensibili
artiști care au evocat ororile și crimele războiului a fost Nicolae
Tonitza. Între 20 și 25 august 1916 a participat împreună cu
camarazii săi la bătălia de la Turtucaia, care a dus la pieirea
regimentului. Împreună cu Tonitza au mai căzut prizonieri
pictorii C. Ioniță, C. Vlădescu, Sever Burada și sculptorul Horia
Boambă.
Nicolae Tonitza
În captivitate, neavând materialele necesare, artistul
folosea bețișoare și cerneală din bronz preparată de
el. A pictat peisajele din jur, tovarășii de suferință,
scene din lagărul cu sârme pe care erau întinși
bocancii rupți și murdari ai prizonierilor. Aceste
desene în cerneală și creioane colorate apar în
jurnalul din lagăr ținut de Tonitza cu regularitate.
Ulterior, desenele au fost prezentate într-o expoziție
în anul 1957 și la retrospectiva Tonitza din 1964.
În perioada 8 septembrie 1917–27 februarie 1918, Tonitza a
publicat o revistă umoristică în cinci numere, care a ajutat la
ridicarea moralului prizonierilor. Într-un desen vedem soldați
extenuați, căzuți la pământ, chinuiți de sete. În altul răniții și
prizonierii sunt urcați într-o căruță. Alții rătăcesc extenuați și
dezorientați, sprijinindu-se unul pe celălalt, la fel ca cei doi
răniți dintr-o altă imagine. Pe fețele lor se citește durerea așa
cum o dezvăluie bandajele. Lucrările din lagărul de la Kîrdjali
vor compune seria numită ”Portrete din prizonierat”. Printre ele
se află tablourile ”Prizonierii”și ”Doi soldați”,
gravurile ”Convoiul de prizonieri”, ”Peisaje din lagăr”,
”Îngroparea unui soldat român”, ”Cei fără înviere”.
Nicolae Tonitza, ”Mama soldatului”,
ulei pe carton, 1919,
Muzeul Județean de Artă Prahova
Nicolae Tonitza, ”Înmormântarea unui
român în Bulgaria”, ulei pe carton,
Muzeul Național de Artă al României
Compozițiile plastice arată fețele
chinuite de suferință ale oamenilor
copleșiți de situația defavorabilă în
care se aflau. Lucrările ”Femei la
cimitir”, ”Coadă la pâine”,
”Soldatul”și altele ce-i aparțin
lui Nicolae Tonitza evocă și ele
aspectele tragice ale războiului. Din
punct de vedere plastic, operele din
această perioadă sunt sub influența
expresionismului, influență care va fi
vizibilă și în lucrările ulterioare.
ION THEODORESCU–SION
A luat parte la luptele
din timpul Primului
Război Mondial și a
fost unul din artiștii
mobilizați de Marele
Cartier General pentru
a crea opere cu
subiecte din război.
Soldați în repaus, 1917 Cercetaș