Tema proiectului:
Sa se elaboreze proiectul de urmarire speciala a comportarii in timp pentru
obiectivul cladire de birouri, având regimul de inălţime D+P+3E.
Proiectul va cuprinde:
a) denumirea si amplasarea obiectului de constructie;
b) motivele instituirii urmaririi speciale;
c) descrierea lucrarii pe scurt (tip de constructie, caracteristici generale ale
structurii, materiale folosite, dimensiuni, caracteristici ale conditiilor de fundatie si
ale mediului etc);
d) obiectivele urmaririi speciale (proprietati), fenomene, marimi, criterii de apreciere,
conditii de calitate, limite de atentionare, avertizare si alarmare etc);
e) metode de masurare/determinare si aparatura necesara;
f) stabilirea concreta a punctelor de masura, respectiv locul de montaj al aparatelor,
plan de amplasare cu cotele de montaj;
g) conditii de receptie, verificare, depozitare a aparaturii;
h) stabilirea modului de arhivare a datelor (tabele tip, programe calculator etc.)
acordandu- se mare importanta pastrarii si accesibilitatii datelor;
i) indicarea modului de prelucrare primara si de comparare cu valori prestabile
(normale, de
atentie, avertizare, alarmare) cat si responsabilitatile in luarea de decizii in aceste
cazuri;
j) programul masurarilor, corelat cu fazele de executie sau exploatare, cat si
masurile recomandate, la aparitia unor evenimente legate de factori de risc;
Cladire de birouri, având regimul de inălţime D+P+3E
Motivul instituirii urmaririi speciale este consumarea duratei normate de viata a
constructiei.Această clădire este amplasată in mediul urban intr-o zonă periferică a
oraşului Roman.
Localitatea Roman se încadrează în zona climatică III conform Normativului
C107-2005, iar conform Normativului P100-1/2006, în zona seismică de calcul
caracterizată prin valoarea acceleraţiei orizontale a terenului ag = 0,20g şi
perioada de colţ Tc = 0,7 s.
Pentru localitatea Roman, conform CR 1-1-2-2005, valoarea caracteristică a
încărcării din zăpadă pe sol are valoarea S0,k = 2,5 KN/mp.
I. Soluţia funcţională
La demisol s-au amenajat birouri, săli de conferinţă, bibliotecă şi grupurile
sanitare.
Atât la parter cât şi la etajele superioare s-au amenajat aceleaşi încăperi ca la
demisol cu excepţia bibliotecii.
Circulatia pe verticală se realizează prin casa scării.
Peretii exteriori s-au realizat din zidărie de B.C.A. cu o grosime de 30 cm, iar
pentru obtinerea unui confort normal cu un consum redus de energie pe parcursul
unui an se procedează la dispunerea unei izolatii termice din vată minerală
bazaltică cu o grosime de 15cm.
La interior pereţii despărţitori s-au realizat din zidărie de B.C.A. cu o grosime de
25 cm, respectiv 20 cm, iar peretii de compartimentare s-au realizat din plăci de
gips carton de 1,00 cm cu umplutură din vată minerală de 13 cm respectiv 8 cm.
Soluţia de compartimentare interioară adoptată conferă unele avataje
importante ale clădirii in ansamblu, din care pot fi metionate:
- asigură obtinerea unei greutăti cat mai reduse a constructiei
- flexibilitatea in privinta reorganizării in viitor a functionalului
- scurtarea duratei de executie, cu posibilitatea eliminarii unor finisaje
umede
- adoptarea unor tehnologii modern pentru finisajele din interior
II. Structura de rezistenţă
Alegerea unei forme in plan cât mai compacte şi simetrice cât si a
funcţionalului cât mai organizat, a permis adoptarea unei structuri pe cadre din
beton armat dispuse pe cele două direcţii principale la următoarele interaxe:
- deschiderile: 2x5,7m;
- treveele: 1x5,4m şi 4x3,9m;
În direcţie verticală structura se dezvoltă pe 5 niveluri (D+P+3E) si aticul de
peste ultimul nivel, aceste subansambluri ajungând la cota +12,00m.
Urmărindu-se evitarea schimbărilor bruşte a capacităţilor de rezistenţă ale
elementelor structurale pe înalţimea clădirii în vederea obţinerii unei comportări
favorabile în domeniul postelastic de deformare s-a procedat la realizarea stâlpilor
cu o secţiune constantă pe inălţime si cu dimensiunile secţiunii de 40x40cm.
Calculul static al structurii s-a facut automat utilizând programul AXIS VM
10, respectându-se prevederile gradului de seismicitate pentru zona considerată
conform codului de proiectare P100-2006, rezultatele fiind analizate si detaliate in
capitolul 3 al prezentului proiect.
Placa pe sol s-a conceput din beton armat monolit cu o grosime a
betonului de 15 cm, situată la cota -2,80, iar planşeele de la nivelurile superioare s-
au realizat din condiţii de rezistenţă respectiv izolare fonică cu o grosime de 15 cm.
III. Soluţia de fundare
După cum se poate urmări în planşele executate, fundaţia structurii s-a realizat
la cota -4,70, considerând că se intâlneşte cu un strat de argilă prăfoasă cu indicele
de consistenţă Ic 0,5 pentru care s-a considerat o presiune de calcul de 220 kPa.
Fundaţia adoptată este continuă pe reţele de grinzi, considerentele dupa care a
fost adoptată fiind analizate conform codului de proiectare pentru fundaţii NP 112-
2004.
IV. Tehnologia de executie si organizarea de santier
Conceperea unei construcţii cu destinaţia clădire de birouri, cu inălţimea de
12,00 m şi un plan de dimensiuni 21,00x11,40 m, realizată cu o structură în cadre
din beton armat, s-a efectuat astfel: elementele structurale s-au realizat cu ajutorul
cofrajelor pentru beton armat din panouri refolosibile, cu astereală din scânduri de
răşinoase.
Turnarea betonului se face cu autopompa de beton alegandu-se un utilaj cu o
rază cuprinzătoare pentru structură de 25 m, betonul si mortarele se consideră că
vin gata preparate de la o statie centralizată situată la 10 km distant, transportul
realizandu-se cu autoagitătoare cu o capacitate de 5 m3.
Fenomene urmarite prin observatii vizuate
1. Starea fundatiilor — fenomene urmarite:
• fisurare;
• macinare;
• fisura evolutiva;
• segregare;
• tasari neuniforme;
• inclinari;
• sparturi;
• armaturi aparente;
• armaturi corodate;
• existenta cailor de conducere a apei la talpa fundatiei;
• stagnarea apei in gropi adiacente fundatiei;
• infiltratii.
2.Starea terasamentetor zonei adiacente fundatiitor - fenomene urmarite:
• surpari;
• alunecari de teren;
• lucrari de sapaturi neumplute san necompactate;
• gropi de stagnare a apei;
• fenomene evolutive — eroziuni;
• alunecari de teren;
• excavatii accidentale.
3. Starea de deformatie a elementelor geometrice de ansamblu ale
suprastructurii - fenomene urmarite:
• schimbari in forma obiectelor prin deformatii vizibile verticale, orizontale,
rotiri etc;
• indoirea barelor sau a altor elemente constructive;
• aprecierea modificarii suprafetei betonului
• existenta petelor de rugina ale armaturilor fara acoperire de beton
• existenta decolorarilor, eflorescentelor, cristalizarilor de saruri,
• compactitatea betonului si aderenta tencuielii aplicata pe suprafetele din
beton
4.Starea integritatii si continuitatii hidroizolatiilor - fenomene urmarite:
• fisurari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
• faiantari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor;
• degradari ale stratului de protectie a hidroizolatiilor (sapa);
• dezlipiri ale hidroizobatiei;
• crapaturi ale hidroizolatiei;
• alte deteriorari ale hidroizolatiei (basici, etc.).
5.Starea rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor - fenomene urmarite:
• pierderea rigiditatii;
• ruperea unor elemente:
• desprinderea unor elemente:
• lipsa sau deteriorarea organelor de prindere;
• pierderea protectiei anticorozive;
Imprejmuiri
6. Starea conservarii imprejmuirilor - fenomene observate:
• deteriorarea imprejmuirilor din cauze naturale;
• deteriorarea imprejmuirilor ca urmare a unor acte de vandalism
• deteriorarea punctelor de acces (porti, usi);
• deteriorarea elementelor de inchidere (lacate, zavoare, balamale);
• deteriorarea fundatiilor de stalpi:
• deteriorarea plasei de sarma:
• deteriorarea protectie anticorozive;.
Drumuri de acces
7 .Starea conservaril drumurilor de acces
• inundari baltiri;
• surpari;
• inierbari;
• deteriorarea stratului de macadam indopat, diametrul mai mare de 8 cm);
• alte fenomene ce determina ca drumul respectiv sa devina impracticabil.
Partea electrica
8.Starea de continuitate a elementelor de protectie impotriva trasnetului -
fenomene urmarite:
• deprecierea san lipsa elementelor de continuitate la protectia irnpotriva
trasnetului;
• deprecierea sau lipsa inelului de egalizare a potentialelor.
9. Verificarea gradului de corodare a instatatiitor de legare la pamant se
realizeaza pe desgroparea in portiunea de intrare in sol a legaturii la priza pe o
adancime de 0,3 -0,7 m la priza de pamant (artificiala san naturala).
Nota: dupa 5 ani de la ingropare.
INSTALATII
10. Starea instatatiilor sanitare interioare si exterioare
• Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee
• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de pardoseala
• Distrugerea hldroizolatiei dintre perete si cazile de baie
• Scurgeri de apa pe langa preaplin
• Condensarea umiditatii din aer pe suprafata rece la conducte neizolate
• Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala care acopera conducte
neizolate san izolate necorespunzator
• Tasarea Iocala a terenului pe traseul retelelor sau in jurul caminelor
• Conducte de alimentare cu apa defecte
• Existenta unui robinet deschis care debiteaza o cantitate mai mare decat
poate prelua conducta de canalizare
• Presiunea scazuta in retea
• Blocarea partiala sau totala a unor armaturi
• Neechilibrarea retelelor de distributie
• Controlul vizual al etanseitatii instalatiei
11.Starea instatatiilor de canalizare
• Tasari ale terenului san pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul
conductelor
• Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de canalizare(refulari
periodice,reducerea debitului evacuat,)
• Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia de pete de umezeala sau
baltiri
• Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a gurilor de camin
• Peretii si treptele caminelor sau fisurilor (alte degradari)
• Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii, eroziuni,
• Controlul subsolurilor si canalelor termice pentru depistarea scurgerilor
sau infiltratiilor
• Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de scurgere a apelor
12.Starea instalatiilor de stingere a incendiilor
• Asigurarea in permanenta a rezervei de apa
• Curatirea de praf, scame,
• Starea tehnica a celei de-a doua surse de alimentare cu energie a statiei
de pompelor
• Starea pompelor de stingere a incendiului
Fenomene urmarite cu metode simple de masurare.
Masurari realizate in timpul functionarii.
1.Controlul tasarii fundatiilor
- urmarirea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de
sprijin pe bloacul de fundatie
- urmarirea diferentei lungimilor distantei dintr-o sectiune
- urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara
2.Controlul verticalitatii
- urmarirea inclinarii axului in plan fata de axul teoretic
- urmarirea inclinarii axului tronsonului fata de axul proiectat
Imbinari cu suruburi
a) Control vizual
in examinarea vizuala se verifica daca niturile sau saibele, piulitele,
contrapiulitele (sau eventual alte piese care au scopul de a impiedica desurubarea
piulitelor), prevazute in proiect, daca capetele suruburilor sau piulitelor se sprijina cu
toata suprafata pe piesele stranse sau pe saibe si daca partea filetata a surubului
depaseste piulitele in afara cu 5... 10mm.
Controlul trebuie efectnat la toate suruburile imbinarilor.
Suruburile care prezinta defecte vor fl inlocuite.
b) Controlul dimensional prin care se verifica:
- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionarii suruburilor fata de
axele imbinarii, a distantei intre suruburi si a pozitionarii imbinarii fata de axele
elementului;
- grosimea totala a saibelor sa nu depasesca 70% din diametrul
surubului respectiv, iar capul surubului sa depasesca piulita cu doua pasuri de filet;
- daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate
depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu
oblicitate sub Iimita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de
suruburi al imbinarii respective.
Controlul se face Ia toate suruburile imbinarilor. Masurarea se face cu
,sublerul sau cu rigla gradata, in mm.
Abaterile limita la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- Ia maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5mm;
- Ia maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 . •. 1 mm;
- in total, abateri de cel mult 35% din numarul total al suruburilor din
element
c) Controlul prin desfacerea suruburilor:
La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectna controlul prin
desfacerea a 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub
la fiecare imbinare. Dupa desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca
unul sau mai multe din suruburile desfacute ale unei imbinari, diametrele nu
corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu
este zencuita pe o latime de 1-2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este
debavurata. La toate suruburile imbinarii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaza la forfecare, se verifica prin desfacerea saibei,
daca capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul
grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce
trebuie luate in cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi identice ca
la punctul b) de mai sus.
d) Controlul prin strangerea cu chei obisnuite:
Controlul prin strangerea cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul
suruburilor flecarei imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul
se va efectua pentru efectuarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul
de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea
nesuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile
corecte. Nn se admit suruburi cu piulita sudata la tije.
EXEMPLE
OBSERVATII VIZUALE
Starea fundatiilor CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Fisurare X
Fisurare evolutiva X
Segregare X
Inclinari X
Sparturi X
Armaturi aparente X
Tasari neuniforme X
Armaturi corodate X
Tasari neuniforme X
Infiltratii X
Cai de conducere a apei in fundatii X
Macinare X
OBSERVATII VIZUALE
ABATEREA IN INALTINE A
SUPRAFETEI FUNDATIEI
(max 5 mm)
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
STAREA TERASAMENTELOR
IN ZONA ADIACENTA
FUNDATIEI
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Surpari X
Alunecari de teren X
Eroziuni X
Excavatii adiacente X
STAREA CONSERVARII
IMPREJMUIRILOR
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Deteriorarea imprejmuirilor din
cauze naturale
X
Deteriorarea punctelor de acces X
Deteriorarea fundatiilor la stalpi X
Deteriorarea plasei de sarma X
Deteriorarea panourilor
prefabricate de gard
X
Acte de vandalism X
STAREA CONSERVARII
DRUMURILOR DE ACCES
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Inundatii X
Baltiri X
Surpari X
Deteriorarea stratului de beton X
CONTROLUL TASARILOR
URMARIREA ABATERII IN INALTIME A SUPRAFETEI SUPERIOARE A
PLACII DE SPRIJIN PE BLOCUL DE FUNDATIE
Valoarea maxima
admisa
±1,5mm Valoarea obtinuta se inscrie in limitele
admise
Valoarea
determinata
1,4mm DA NU
X
URMARIREA ABATERII DIFERENTELOR LUNGIMILOR INTR-O
SECTIUNE
Valoarea maxima
admisa
1/1000
max. 2mm
Valoarea obtinuta se inscrie in limitele
admise
Valoarea
determinata
1,5mm DA NU
X
URMARIREA ROTATIEI RELATIVE IN SECTIUNEA SUPERIOARA SI
INTERMEDIARA
Valoarea maxima
admisa
1/1500 Valoarea obtinuta se inscrie in limitele
admise
Valoarea
determinata
0,00 DA NU
X
CONTROLUL VERTICALITATII
URMARIREA ABATERII INCLINARII AXELOR STALPILOR
Valoarea maxima
admisa
1/1000
max. 15mm
Valoarea obtinuta se inscrie in limitele
admise
Valoarea
determinata
6,5mm DA NU
X
STAREA INTEGRITATII SI
CONTINUITATII
HIDROIZOLATIILOR
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Fisurari ale stratului de protectie al
hidroizolatiilor
X
Faiantari ale stratului de protectie X
Degradari ale stratului de protectie X
Dezlipiri ale hidroizolatiei X
Crapaturi ale stratului de protectie X
STAREA INSTALATIILOR
SANITARE INTERIOARE
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Aparitia unor zone umede pe pereti si plansee X
Conducte de alimentare cu apa defecte X
Distrugerea hidroizolatiei la sifoanele de
pardoseala
X
Distrugerea hidroizolatiei dintre perete si cazile
de baie
X
Scurgeri de apa pe lenga preaplin X
Condensarea umiditatii din aer pe suprafata
rece la conductele neizolate
X
Condensarea umiditatii aerului pe tencuiala
care acopera conducte neizolate sau izolate
necorespunzator
X
Tasarea locala a terenului pe traseul retelelor
sau in jurul caminelor
X
Existenta unui robinet deschis care debiteaza
o cantitate mai mare decat poate prelua
conducta de canalizare
X
Presiunea scazuta in retea X
Blocarea partiala sau totala a unor armaturi X
Neechilibrarea retelelor de distributie X
Controlul vizual al etanseitatii instalatiei X
STAREA INSTALATIILOR
DE CANALIZARE
CORESPUNZATOARE NECORESPUNZATOARE
X
Fenomenele urmarite: DA NU
Tasari ale terenurilor sau pavajelor in jurul
caminelor sau pe traseul conductelor
X
Depistarea unor anomalii in functionarea retelei de
canalizare (refulari periodice, reducerea debitului
evacuat)
X
Urmarirea gradului de etanseitate prin aparitia
petelor de umezeala sau baltiri
X
Existenta capacelor sau gratarelor de acoperire a
gurilor de camin
X
Peretii tuburilor au suferit fisuri, deformatii eroziuni X
Controlul subsolurilor si canalelor tehnice pentru
depistarea scurgerilor sau infiltratiilor
X
Controlul depunerilor de gunoaie pe capacele de
scurgere a apelor
X
MARIMI CARACTERISTICE ALE FENOMENELOR
Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor
In cazul observarii vizuale:
• fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al
existentei/non existentei), iar calificativele se vor acorda starii respective;
• calificativul “corespunzator” se acorda unei stari in cazul in care nu se
observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
• in cazul in care calificativul unei stari este “necorespunzator” persoana
desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubrica “Observatii” din “Raport”
fenomenele care au determinat aprecierea respectiva.
In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
• Controlul tasarii fundatiior
- abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe
blocul de fundatie se considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5mm
- abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera
corespunzatoare sub vatoareade 1/1500
• Controlul verticalitatii
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul
teoretic se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea
intermediara se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1500
In canal masuratorilor simple prin incercarea la cuplu strangere;
• Calitatea prinderilor organelor de asamblare prin masurarea cu chei
dinamometrice se considera corespunzatoare peste vatoarea inscrisa
corespunzatoare calitatii si diametrului suruburilor si piulitelor.
MASURAREA FENOMENELE URMĂRITE
Urmarirea speciala a comportarii constructiilor se efectueaza cu mijloace de
observare sii masurare complexe si specializate, adaptate oboectivelor specifice
ale fiecarui caz in parte si tinand seama de prevederile reglementarilor tehnice in
viguare,standarde,normative,etc.
1.Controlul tasarii fundatiilor:
-urmarimea abaterii relative in inaltime a suprafetei superioare a placii de srijin
de pe blocul de fundatie;
-urmarirea abaterii diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectinne;
-urmarirea rotatiei relative in sectiunea superioara si intermediara..
2. Controlul verticalitatii;
-urmarirea abaterii inclinarii axului in plan fata de axa teoretic;
-urmarirea abaterii inclinarii tronsonului in sectiunea intermediara.
3. Controlul deformatiilor elementelor geometrice ale constructiilor
- deformatii vizibile venticale la stalpi;
-deformatii vizibile orizontale la grinzi;
- indoirea elementelor de rigidizare;
-forfecarea sau smulgerea;
4. Controlul consenvarii drumurilor
-inundari;
- baltiri;
-surpari;
- deteriorarea stratului de beton;
5. Controlul integritatii hidroizolatiilor
-fisunari ale stratului de protectie;
- faiantari , dezlipiri;
6. Controlul instalatiilor sanitare interioare si exterioare
- aparatia de zone umede pe pereti si plansee;
-conducte de alimentare defecte;
- scurgeri de apa pe langa preaplin;
- neechilibrarea retelelor de distributie;
- controlul vizual al etanseitatii instalatiei;
7. Controlul instalatiilor de canalizare
- tasari ale terenului sau pavajelor in jurul caminelor sau pe traseul
conductelor;
- refulari, reducerea debitului evacuat;
- peretii tuburilor de canalizare au suferit fisuri, deformatii , eroziuni;
- depunerea de gunoaie pe capacele de scurgere;
Marimi caracteristice ale fenomenelor si masurarea fenomenelor In cazul
observarii vizuale:
• fenomenele se vor aprecia individual ( din punct de vedere al existentei/non
existentei), iar calificativele se vor acorda starii respective;
• calificativul “corespunzator” se acorda unei stari in cazul in care nu se
observa existenta nci unuia dintre fenomenele defavorabile descrise;
• in cazul in care calificativul unei stari este “necorespunzator” persoana
desemnata cu urmarirea in teren va descrie la rubrica “Observatii” din “Raport”
fenomenele care au determinat aprecierea respectiva.
In cazul masuratorilor simple prin metode topografice:
• Controlul tasarii fundatiior
- abaterea relativa in inaltime a suprafetei superioare a placii de sprijin pe
blocul de fundatie se considera corespunzatoare sub valoarea de 1,5 mm;
- abaterea diferentei lungimilor distantelor dintr-o sectiune se considera
corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 2mm
- rotatia relativa in sectiunea superioara si intermediara se considera
corespunzatoare sub vatoareade 1/1500
• Controlul verticalitatii
- abaterea inclinarii axului unui element de constructie in plan fata de axul
teoretic se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1000, dar max. 15mm
- abaterea inclinarii axului unui tronson al constructiei in sectiunea intermediara
se considera corespunzatoare sub valoarea de 1/1500
Zonele de observatie in cazul fenomenelor urmarite vizual sunt
situate in apropierea zonei observate. Astfel:
1. In cazul urmaririi starii fundatiior, zona de observatie se afla in perimetrul
microteritoriului de protectie.
2. In cazul urmaririi starii terasamentebor zonei adiacente fundatiilor , zona de
observare se afla pe o raza de pana la 30 de metri de Ia fundatia respectiva.
3. In cazul urmaririi starii de rigidizare a constructiilor metalice, zona de observare se
afla in orice punct at structurii metalice,
4. In canal urmariri vizuale a:
• starii de deformatie a elementelor structurale;
• starii protectiei anticorozive;
• starii integritatii organelor de asamblare;
• starii integritatii si continuitatii hidroizolatiilor;
• starii rigiditatii scarilor metalice si a balustradelor;
• starii conservarii imprejmnirilor;
• starii conservarii drumurilor de acces, zona de observare se afla in
apropierea elementelor respective
• Amenajari necesare pentru dispozitivele de masurare sau observare (unde
este canal) in cazul masurarilor prin metode topografice, necesitatea amenajarilor
pentru dispozitivele de masurare se va determina in functie de conditiile fiecarui
amplasament.
Beneficiarul va decide, acolo unde este cazul, cu privire la amenajarile care
se impun.
• Programul de masurari
Programul de masurari si observatii din cadrul urmaririi curente a
constructiilor se va realiza in felul urmator:
• sub forma controalelor periodice; conform graficului de esalonarea
executarii acestei activitati;
• sub forma controlului operativ, dupa producerea unor evenimente
deosebite;
• sub forma inspectarii de catre responsabilul cu coordonarea activitatii de
urmarire;
• atunci cand se sesizeaza orice neregula, degradare sau avarie de catre o
alta persoana din cadrul companiei san din partea proprietarilor, administratorilor
etc., cu care compania a incheiat contracte de incheiere etc.
Activitatea de urmarire in cadrul controlului periodic se va realiza conform
nomenclaturii de activitati
MODUL DE PASTRARE SI INREGISTRARE A DATELOR
Organizarea activitatii de urmarire in timp a constructiior poate fi asigurata
de catre beneficiar print-un serviciu propriu sau printr-un contract cu o firma de
consultanta.
A fost aleasa varianta de organizare proprie a unui compartiment de
urmarirea comportarii in timp a constructiilor pentru amplasamentul situat pe teritoriul
orasului Roman, judetutul Neamt.
Inregistrarea datelor privind urmarirea curenta va fi efectuata in “Juranalul
evenimentelor” si “Fisele de observare”. Persoana desemnata cu executia urmaririi
va completa fisele de observare tinand cont de prevederile prezentului “Ghid”.
Constatarile inscrise in activitatea de urmarire vor fi analizate cu coordonatorul
activitatii, care isi insuseste raportarea si procedeaza conform atributiilor sale.
Documentele amintite mai sus, intocmite, semnate si verificate, devin acte
oficiale ale companiei, care se arhiveaza la Cartea Tehnica a Constructiei.
Pastrarea, completarea si gestionarea fiselor de observare si a jurnalelor intra in
atributiile responsabiului cu Cartea Tehnica, care sunt obligati sa prezinte situatia
arhivei si a oricarui alt document persoanelor din firma, mandatate precum si
reprezentantior institutiilor statului care solicita verificarea respectivelor documente.
In conformitate cu repartizarea teritoriala comunicata de beneficiar si in
ideea optimizarii activitatii de urmanire a comportarir constructiilor au rezultat
urmatoarele:
Responsabilul cu urmanirea va fi numit prin decizie interna de catre
conducerea firmei si va fi subordonat “Responsabilului cu cartea tehnica a
constructiior”.
Responsabilul se recomanda a fi atestat de catre Inspectoratul de Stat in
Constructii conform instructiunilor de autorizare.
Prelucrarea si interpretarea fenomenelor
Dupa constatarea aparitiei unui fenomen defavorabil se analizeaza
ponderea pe care acesta o are asupra starii respective.
Intrucat aprecierea de “necorespunzator”, nu poate definii ponderea pe care
o reprezinta un anume fenomen, activitatea de urmarire curenta trebuie executata de
persoane cu experienta in domeniul respectiv. Anumite fenomene defavorabile se
pot afla in stari incipiente; din acest motiv persoana care efectueaza constatarile in
teren trebuie sa aiba capacitatea de a aprecia:
• viteza de producere a acelui fenomen
• cum poate acesta sa declanseze si alte fenomene defavorabile.
De asemenea, unele fenomene sunt potentiale iar persoana care
efectueaza urmarirea trebuie sa ia acele masuri, ce decurg din responsabilitatile cu
care este investit, astfel incat fenomenele respective sa nu se produca.
Dupa constatarea fenomenului si determinarea starii asupra careia acesta
are efect, se analizeaza care anume din cerinte (“Rezistenta si stabilitate”,
“Siguranta in exploatare”) este afectata.
Elaborarea proiectului de urmarire speciala - se va executa de catre o firma
de specialitate in colaborare cu specialisti in domeniul cercetarii experimentale a
elementelor si structurilor de constructii, cu specialisti in domeniul aparaturii de
masura si control cat si specialisti in automatizari si prelucrarea automata a datelor.
In cazul constructiilor noi elaborarea proiectelor de urmarire speciala se
executa concomitent cu proiectul de executie, de catre proiectant in baza unei
comenzi emise de investitor sau proprietar.
In cazul constructiilor in exploatare la care s-a hotarat urmarirea speciala in
baza unei inspectari extinse sau a unei expertize, proprietarul sau utilizatorul va
comanda unei firme specializate elaborarea unui proiect de urmarire speciala.
Avizarea proiectelor de urmarire speciala se va face conform prevederilor
legale in vigoare cuprinse in Legea nr. 10/1995, privind calitatea in constructii.
Responsabilul din partea investitorului, proprietarului sau al utilizatorului
care se ocupa cu urmarirea speciala a comportarii constructiei va fi autorizat pentru
aceasta activitate de catre Inspectia de Stat in Constructii, conform "Instructiunilor
privind autorizarea responsabililor cu urmarirea speciala a comportarii in exploatare
a constructiilor", aprobate prin Ordinul MLPAT 3l/N/1995.
In cazul in care urmarirea speciala incepe odata cu executia constructiei sau
a consolidarii, responsabilul cu urmarirea speciala a constructiei respective
impreuna cu executatul vor lua toate masurile pentru executarea proiectului de
urmarire speciala prin echipele specializate sau prin forte proprii.
Modul de prelucrare primara
A. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza Cerinta A,
“Rezistenta si stabilitate”, vor avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea unei noi activitati de constatare cu privire la constructia repectiva (ce va
fi, de asemenea, consemnata in Jurnatul evenimentelor) poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfirmarea primelor concluzii, ca rezultat al unor erori de interpretare,
neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete minutioase asupra tuturor acelor elemente ce ar putea fi
influentate de starea calificata in speta. La ancheta respectiva se recomanda sa
participe si un reprezentant din cadrul compartimentului de asistenta tehnica. In
urma acestei anchete se va intocmi un raport care va contine cel putin:
• cauzele care au produs fenomenul;
• efectele pe care le-a produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere;
• dupa caz, angajarea proiectantului care a realizat constructia pentru
adoptarea unei solutii autorizate;
• modul in care se va avea in vedere eliminarea repetarii fenomenului;
• dupa caz, extinderea urmaririi in mod special a fenomenulu respectiv si
alte constructii identice sau asemanatoare
• declansarea urmaririi speciale la recomandarea proiectantului expertului,
care va intocmi de asemenea si documentatia acestei activitati conform legii;
• modul de receptionare a activitatii de remediere, reparatie, modificare;
• desemnarea comisiei de receptionare din care va face parte obligatoriu
responsabiul cu urmarirea curenta, precum si responsabiul cu reparatiile, remediile
asupra constructiei.
III. In cazul in care evenimentele oimpun, se procedeaza Ia dezafectarea de urgenta
a zonei, astfel:
• punerea in siguranta a persoanelor expuse;
• punerea in siguranta a personalului;
• punerea in siguranta a aparatelor;
• anuntarea imediata a conducerii companiei.
B. Calificativul “necorespunzator” referitor la starile ce caracterizeaza cerinta B,
“Siguranta in exploatare”, va avea ca efect una din urmatoarele decizii:
I. Ordonarea de catre responsabilul cu urmarirea comportarii in timp a unei noi
activitati de constatare cu privire la constructia respectiva, ce va fi, de asemenea,
consemnata in caiet.
Rezultatul acesteia poate avea ca efect:
• confirmarea primelor concluzii;
• neconfirmarea primelor concluzii ca rezultat al unor erori de interpretare,
neglijente etc.
II. Ordonarea unei anchete ce va stabili:
• cauzele care au produs fenomenul;
• modul de solutionare a problemei aparute;
• termenul de remediere, reparare etc.;
• modul de receptionare al lucrarilor de remediere, reparatii etc.
