+ All Categories
Transcript
  • Examenul radiologic al cordului

  • Inima este un organ musculo-cavitar, tetracameral (2 atrii si 2 ventricule), situat in cavitatea toracica, in mediastin. Inima are forma unui trunchi de con globulos, cu axul lung indreptat oblic in jos si spre stanga, cu varful (apexul) spre diafragm. Capacitate la adult de 500-600 ml si o greutate medie de 260 g Lungimea inimii variaza de la 12 la 14 cm, la adult, cu o latime de 9 cm.Din punct de vedere morfologic, inima este impartita de un sept longitudinal in: inima dreapta, continand sange venos pe care-l trimite in mica circulatie si inima stanga cu sange arterial, care este trimis pe cale aortica, in marea circulatie. Invelisul extern, pericardul, este format dintr-un strat extern, fibros si un strat intern, seros, intre care se gaseste cavitatea pericardica, plina cu lichid pericardic secretat de stratul seros.Marimea cordului variaza cu varsta, in raport cu cavitatea toracica. Radiologic, indicele cardio-toracic (diametrul cordului fata de diametrul cavitatii toracice) este de 60% sau mai putin la copii si adulti.

  • Opacitatea cardio-vasculara are forma vag triunghiulara; pe laturi prezinta 2 arcuri pe dreapta si 3 arcuri pe stanga.Arcurile sunt delimitate intre ele prin intranduri (puncte) notate cu D pe dreapta si S pe stanga aceste puncte sunt localizate la intretaierea arcurilor.AAADDSS

  • Punctele de interesA = la intersectia arcului vascular drept aortic cu coloana vertebala;A-A= conturul pediculului vascular;A-A= butonul aortei;D = locul de intrare al VCS in AD;D= locul de intrare al VCI in AD;S = la unghiul rezultat de intretaierea arcului mijlociu cu cel inferior-zona imobila;S= varful cordului;

  • Arcurile drepteConturul drept prezinta 2 arcuri principale aproape la fel de lungi.Arcul inferior drept este format de conturul lateral al atriului drept si se intinde intre punctul D (locul de intrare al VCS in AD) si punctul D (locul de intrare al VCI in AD);D reprezinta varful sinusului cardiofrenic dreptArcul superior drept- vena cava superioara; la adult, in pozitie ortostatica, conturul este constituit din aorta ascendenta si este usor bombat atunci cand este determinat de catre VCS conturul drept este liniar.

  • Arcurile stangiConturul stang al cordului este constituit din 3 arcuri:Arcul superior stang-Butonul aortic pleaca din punctul A si se intinde pana la A.Arcul mijlociu stang A-S, reprezinta conturul lateral al trunchiului arterei pulmonare. La acest nivel opacitatea cardiaca prezinta o depresiune numita golful cardiac, a carei adancime este dependenta de pozitia diafragmului. Arcul mijlociu poate fi plan, concav sau convex, cu batai sincrone cu ale arcului aortic si in sens invers cu ale ventriculului stang.Arcul inferior stang S-S, constituit din conturul lateral al ventriculului stang.Atriul stang este situat posterior fata de celelalte cavitati ale cordului si nu ia parte in mod normal la formarea arcurilor chiar in unele cazuri patologice arcul mijlociu mare si bombat se explica prin proeminenta trunchiului arterei pulmonare si nu prin proeminenta atriului stang;Urechiusa stanga: poate realiza conturul lateral al cordului, fiind o zona muta la partea inferioara a AMS, desupra punctului S.

  • Conturul inferior al cordului este o zona ce se confunda cu diafragmul si opacitatea ficatului, reprezentand ventriculul drept.

  • Silueta corduluiLa persoane longilinii, in toracele astenic, are pozitia aproape mediana, axul longitudinal fiind aproape vertical, varful cordului fiind aproape de linia mediana;Cordul in picatura sau suspendat, are conturul inferior descoperit de diafragm, mai ales in inspir; se intalneste in normal sau la emfizematosi (explicat prin pozitia joasa a diafragmului;La pacienti hiperstenici cu torace larg si scurt, la picnici, la obezi;Axul longitudinal este mult inclinat pe orizontala, unghiul de inclinatie este mic, cordul pare culcat pe diafragm si se desfasoara in sens transversal spre stanga;Marginea dreapta pare scurta, fiind in parte mascata de cupola diafragmului;

  • Cordul senil este orizontalizat;

    Cordul copilului mic se apropie de tipul orizontal; pediculul vascular este mai larg iar butonul aortic este sters pana la 4 ani;Dupa varsta de 2 ani pana la 6 ani configuratia se apropie de cea a adultului;

    La gravida este un cord orizontal, ca si in afectiunile abdominale prin ridicarea diafragmului;

  • Diametrele si dimensiunile corduluiDiametrul longitudinal D S reprezinta axul cordului si masoara la adulti aprox 13cm;Diametrul bazal DS corespunde aprox bazei inimii, santului atrio-ventricular si masoara aprox 10cm;Diametrul longitudinal este de obicei mai mare cu 1 cm fata de cel orizontal (12cm);

    AAADDSS

  • Diametrul maxim al cordului, masurat de la linia mediana la marginea stanga + diametrul pana la marginea dreapta nu trebuie sa depaseasca diametrul transvers maxim al toracelui. De asemenea marginea dreapta a cordului nu rrebuie sa depaseasca 1/3 din diametrul total al inimii.

    Conturul posterior al ventriculului stang, vena cava si dafragmul formeaza triunghiul cavei. Acesta este diminuat in momentul hipertrofiei inimii stangi.

  • Odata cu largirea VS diminua spatiul retrocardiac. AS este proiectat posterior si comprima esofagul. O marire a inimii drepte este diagnosticata atunci cand cordul atinge mai mult de 1/3 din peretele anterior toracic (sp. retrosternal).

  • Modificarile anatomice (dilatatia/ hipertrofia, in general) sunt evidentiate in cazul multor afectiuni ale inimii si plamanilor.Dar nu este exclusa ca si consecinta a practicarii sportului de performanta, depinzand in general de tipul de efort prestat.

    Sunt descrise doua tipuri de hipertrofie cardiaca: concentrica, indusa de efortul izometric, static, cu ingrosarea peretelui fara largirea cavitatii VS si excentrica, secundara efortului dinamic, izotonic, cu largirea cavitatii proportional cu ingrosarea peretilor VS. Alte mecanisme de producere ar putea fi bradicardia, factorii hormonali, factorii genetici.

  • Configuratia mitralaEste datorata umplerii golfului cardiac de catre trunchiul arterei pulmonare; micsorarea ventriculului stang, stergerea butonului aortic si eventual aparitia conturului AS pe marginea dreapta a siluetei inimii.Butonul aortic este sters datorita: rotatiei cordului spre stanga, mascarea de catre trch art.pm. si a umplerii reduse cu sange;Rectitudinea sau bombarea arc mijlociu rezulta din modificarile suferite de art.pm si AS.VS micsorat si coborat realizeaza un arc inferior aplatizat si de dimensiuni reduse;Hilurile de staza-AS nu mai poate compensa fluxul sgv, presiunea in venele pm creste => linii SYLLA.Staza limfatica-linii KERLEY B = septuri perilobulare cu limfatice;

  • a

  • Fig. Insuficienta mitrala cresterea in dimensiuni a AS cu amprentarea esofagului si impingerea acestuia spre posterior.

  • Configuratie aorticaIn IA nu se mai constata pulsatii vii ale peretilor vasului din cauza ateromatozei si sclerozei ce duc la largirea lumenului.Cand se produce dilatatia miogena se constata largirea AS ce poate ajunge pana in dreptul liniei axilare, golful cardiac se accentueaza, rezultand configuratia aortica neta;Cu timpul se produce mitralizarea cordului, semnn de decompensare in insuf aortica; prin astuparea golfului se produce transformarea in configuratie mitro-aortica;

  • Fig. Moderata hipertrofie a ventriculului stang, cu accentuarea convexitatii arcului inferior stang si coborarea apex-ului cardiac.

  • Configuratie pericarditicaProducerea lichidului in cavitatea pericardica este datorata unui proces inflamator;Cel mai frecvent decelarea lichidului merge pana la 10% post-mortem;Pana la cantitatea de 250ml lichidul ocupa diferite spatii anatomice fara sa modifica dimensiunile siluetei inimii;Cand lichidul este in cantitate mai mare se constata modificari radiologice:Cresterea dimensiunilor umbrei cardiace in toate sensurile, mai ales in sens transversal, mascand hilurile;Diparitia/ atenuarea pulsatiilor arcurilor;Modificarea conturului si dimens cordului;Bombarea arcurilor se sterge;Pe incidenta de profil, umbra cordului ocupa spatiul retrosternal si spre esofag, ce poate fi impins posterior;

  • a

    Fig. a) Lichidul pericardic este observat ecografic (grosimea acestuia este notata intre ++); grosimea este mai mare posterior si mai putin marcata anterior. b) Computer Tomografia camerele cardiace sunt pline cu substanta de contrast, lichidul pericardic observandu-se in jurul inimii.

  • Configuratie miopaticaCapacitatea de activitate a miocardului poate fi modificata din cauza alterarii troficitatii fibrei musculare in cursul unor procese care produc miocardita:Infectioase (miocardite datorate reumatismuli, scarlatinei, gripa etc)Toxice (alcoolism)Metabolice (anemii, b endocrine)Degenerative (scleroza coronarelor)Rx se constat o marire globala a cordului care se recunoaste ca are caracter miopatic deoarece se produce in sens transversal;

  • Dilatatia afecteaza atat cavitatile stangi cat si cele drepte, explicand de ce nu se produce staza in mica circulatie; In cazul in care se produce afectarea pe un cord la care erau bolnave anumite cavitati, de aceasta data se accentueaza aspectul mitral sau aortic pe care il aveau inainte de instalarea miocarditei;

  • Diagnosis: Pericardial Effusion


Top Related