LOCUI�ŢA
AMPLASAME�T
CO�STRA�GERI GE�ERALE SI LOCALE ALE AMPLASAME�TULUI
- CO�STRA�GERI �ATURALE:
- teren: teren plat / in panta: pericol de alunecari de teren
structura solului
apa subterana
seismologie
- conditii meteorologice: clima nord continentală
- ierni geroase
- veri calduroase
vanturi principale
- nord-est
- vest
zona climatica
adâncimea inghetului
- CO�STRA�GERI LEGALE:
- lege civila - constrangeri de vecinatate
- regulamente de urbanism - locale
POT- procent de ocupare a terenului
CUT- coefficient de utilizare a terenului
- reguli de proiectare :
legi
standarde
normative
LOCUI�ŢA: COMPO�E�TE
• Din punct de vedere temporal viata se deruleaza conform unor ritmuri care marcheaza profund
omul si spatiul construit:
- 24 ore: ritmul noapte - zi
- 7 zile: ritmul saptamanal
- 365 zile: perioade active – perioade de vacanta
- 4 anotimpuri
- cadenta generatiilor
• Avand in vedere tipurile de spatii necesare intr-o locuinta, corelate cu ritmul de viata cotidian se
disting doua tipuri:
- ritmul de zi – acces, camera de zi, bucatarie cu spatiu de depozitare, loc de luat masa,
spatiu de depozitare pentru activitati gospodaresti, grup sanitar, logie (balcon);
- ritmul de noapte – dormitor/-oare, baie, spatiu pentru depozitare, balcon (logie).
ZO�A DE �OAPTE
SPAŢII PE�TRU DORMIT ŞI IGIE�Ă
ZO�A DE ZI
SPAŢII PE�TRU ACTIVITAŢI COMU�E
SPAŢII PE�TRU ALIME�TAŢIE
TIPURI DE LOCUI�ŢE
• Locuinta urbana este definita pe trei planuri din punct de vedere organizational si spatial,
functional, social:
1. Locuinte pentru o singura familie
2. Locuinte pentru un grup de familii / colective
3. Complex rezidential
Locuintele pentru o singura familie pot fi clasificate:
a) dupa amplasarea pe teren:
- detasate – izolate pe lot
- semidetasate - cuplate
- insiruite (structura in linie)
- covor
- terasate
b) dupa inaltime: - locuinte cu un nivel,
- locuinte cu doua nivele,
- locuinte cu trei nivele
c) dupa tehnica de constructie:
- pereti – din: caramida , beton, lemn,
- cadre de beton
- structuri uşoare din: lemn , metal
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE DETAŞATE
- IZOLATE PE LOT –
-
FLEXIBILITATE- adaptabilitate – indeterminare - evolutia in timp a locuintei
SPATII I�TERMEDIARE
- locuinta trebuie vazuta nu ca o coaja, ci ca o membrana permeabila/ semipermeabila/ osmotica,
ca acea “inchidere care se deschide” (�oica,Locuinte pentru om si izotopii lui).
- Terasa de acces ( pridvor) - accesul in interiorul casei presupunea o succesiune de praguri,
deschideri graduale
- Balcoane, terase acoperite, descoperite sau doar protejate.
- Spatiile intermediare ca extensie spatiului interior
TIPOLOGII MORFOLOGICE – L, H, U, compact-semipavilionar, binuclear, curbe, geometrii
noneuclidiene, grupari ciorchine sau in spiralat
AMPLASAME�T
TIPOLOGIE
a1. Izolate/detasate [coeficient de urbanitate: 20-40-80 loc/ha]
a2. Asociate/ semidetasate- insiruite
a21. pe verticala
- suprapuneri de doua apartamente cu intrari separate
a22. pe orizontala
- pe o latura – gemene/cuplate, 150 locuitori/ha
- pe doua laturi – grupate pavilionar in jurul unei curti
– insiruite [parter sau duplexuri], 200-250 locuitori/ha
- pe trei laturi – locuinta covor [200 loc/ha] (locuire compacta cu regim de inaltime redus
(P,P+1, P+1 partial)
a23. pe orizontala si verticala
- pavilionar suprapuse [~4 laturi]
- derivate din insiruite si din covor [400-600 loc/ha]
LOCUI�TA I�DIVIDUALA –locuinta unifamiliala, izolata pe lot
Conditionari si determinari:
- Topografie: Teren plan, Teren in panta
- Amplasarea terenului in oras : Terenuri mari, peri-urbane – rurale, terenuri mici – urbane
- Morfologia terenului – dimensiuni, deschideri, forme
Reglementari arhitectural-urbanistice urbanistice:
- Regim de inaltime, POT, CUT, aliniamente si retrageri minime, parcele construibile minime
Locuinţa izolate / pavilionara:
- necesită mai mult teren (lot): în mediul rural 500-800 mp - reţele edilitare scumpe, în mediul
urban > 400 mp-alimentare cu apă eficientă
- Loturile – front de 12-17 m (uzual)
- Inaltime redusa – duplex, triplex
- Nu reprezinta o utilizare eficienta a terenului - Casele individuale ocupa in medie de 5 ori mai
mult teren decit un apartament, costurile de construire si intretinere sunt mai mari, retelele
edilitare mai costisitoare. Pierderile de caldura sunt cele mai mari.
- Este posibila orientarea optima si asigurarea unei insoriri favorabile, deschideri vizuale si
comunicari directe cu spatiul exterior.
- Permite evolutia in timp si adaptarea la structura variabila a familiei. Sunt posibile extinderi ale
spatiului util (pe verticala sau pe orizontala) recompartimentari si refunctionalizari ale
incaperilor.
- Densitate urbana mica
- Relatie arhitect-beneficiar directa
- Independenta functionala si constructiva
- acces individual, din spatiul public la cel privat, prin spatii deschise intermediare, divers
caracterizate
Locuinţele cuplate/semidetasate
- doua locuinte adesea simetrice, dispuse in oglinda si cu un perete comun asigura o utilizare mai
eficienta a loturilor urbane mici
- permit micşorarea frontului parcelei la 10-14 m reducerea suprafeţei acestuia
- aşezarea ca în cazul locuinţelor izolate, dar se operează cu loturi cuplate, nu cu parcele separate.
- O categorie aparte este constituita de casele realizate prin alipirea la un calcan existent. Chiar
daca economiile date de gruparea retelelor edilitare nu se mai regasesc, reglementarile
arhitectural-urbanistice se pastreaza.
LOCUI�TE I�SIRUITE
- Apar in secolul al XIX ca locuinte ieftine destinate muncitorilor din marile centre industriale
- Pornesc de la ideea de serie, tipizare si eficientizare a construitirii si exploatarii
- Presupun o succesiune de cel putin 3 case alipite doua cate doua. Modul de colt permite o
tratare volumetrica si functionala aparte – marcarea punctului final al unui front construit si
deschideri suplimentare ale interiorului.
- Strada de accces devine un spatiu comun, un spatiu intermediar intre zona publica si cea
privata
Caracteristici principale:
- Accese individuale pt fiecare unitate; curte la cota terenului, separata si intimizata
- Doar doua fatade exterioare si deschideri cit mai mici, adancimea este determinata de
conformarea functionala si de posibilitatile de ventilare si luminare naturala directa a tututor
spatiilor locuibile.
- Se disting doua ipostaze : 1. adancime mai mica (10-12m) sau 2. adancime mare (peste
12m) - implica utilizarea de curti interioare
- Utilizarea mai judicioasa a terenului si pastrarea in acelasi timp al confortului si intimitatii
- Construire pe un lot propriu redus ca suprafata
- Nivel de securitate sporit fata de locuirea izolata
- Front la strada continuu, unitar si repetitiv
- Este posibila integrarea de functiuni/dotari complementare locuirii - spatii de birouri si
spatii comerciale cu suprafete reduse, administrate de proprietarul locuintei
- Pot prezenta discontinuitati pentru: facilitarea acceselor in interiorul unei alveole urbane,
integrarea un frontul constructiei noi a unor fragmente/fronturi existente sau pentru
integrarea in acelasi ansamblu urban de locuinte cu caractere diferite de confort – izolate,
semicolective sau colective
- front 5-7 m, suprafaţa cel putin 100-200 mp
- Orientarea est-vest este cea mai avantajoasa, deoarece toate camere vor avea o insorire
favorabila. Orienatea nord-sud conduce la deschiderea cel putin a unui spatiu catre nord.
- Suprafetele mici de fatada exterioara reduc semnificativ costurile finisajelor exterioare si
pierderile de caldura.
- Este cea mai economica forma de locuinda individuala cu gradina proprie
- Locuinte plomba – insertii in zone urbane deja definite, adesea si cu valoare arhitecturala si
istorica
LOCUI�TE COVOR
- Locuintele covor sunt un sub-tip al casei insiruite, dar ocuparea terenului se face mai mult in
suprafata si mai putin liniar/ in adancime. Aceasta tipologie presupune o deschidere la strada a parcelei
mult mai ampla, frontul minim la stradă este de aprox. 10m
- Locuintele covor sunt realizate in general pe teren plat si sunt realizate din unitati structurale
unifamiliare, organizate in jurul unei curti interioare. Un ansamblu realizat din multiplicarea acest
unitati devine o alcatuire omogena, unde unitatea casa+curte este un modul repetabil, cuplat prin
insiruire si/sau alaturare.
- locuire compacta cu regim de inaltime (P, P+1partial)
- procentul de ocupare al terenului este de peste 50%
- spatiile interioare se deschid in primul rand spre o curte interioara si ocazional spre strada
- pentru asigurarea unei insorii favorabile a curtii este necesară pastrarea unui regim de inaltime
redus
- parcela 100-200mp, densitatea 50-150 (200) loc. / ha
- se folosesc pe terenuri cu suprafeţe mici si în alternanţă cu alte forme de grupare
- asigură o densitate ridicată comparativ cu celelalte clădiri joase de locuit
- acoperisul este in majoritatea cazurilor in terasa – un acoperit in panta ar creea dificultati de
alipire a modulilor
LOCUI�TE TERASATE
- Ofera oportunitatea utilizarii terenurilor cu o panta accentuata ( peste 30 de grade),
considerate mult timp improprii construirii
- Locuinte construite in terase retrase succesiv care preiau panta terenului
- Sunt dispuse pe linia de cea mai mare panta
- Similitudini cu locuinta izolata: acces induvidual, la cota terenului, terasa exterioara proprie,
intimizata, deschideri vizuale ample, contact direct, nemijlocit cu natura
- Locuintele sunt orientate cu latura lunga paralela curbelor de nivel, ceea ce duce la
necesitatea de terenuri cu o latime mai mare
Avantaje:
- recuperarea unor zone urbane altfel neutilizate
- specularea reliefului variat si asigurarea de perspective vizuale si insoriri favorabile
- nu se interpun bariere vizuale care sa blocheze perceperea terenului, locuintele terasate
preiau panta terenului si se muleaza pe topografia aceastuia.
- versantii supusi alunecarilor pot fi astfel consolidati
- Terasele se termina cu jardiniere care asigura izolarea vizuala a teraselor succesive
- Adancimea optima a teraselor este de 3-5 m
-
Tipologii:
- suprapuneri directe - locuintele sunt suprapuse si retrase succesiv, cu accese individuale
din partea laterala a constructiei; panta terenului este paralela cu linia de cea mai mare panta
a terenului,
- suprapuneri in diagonala – deplasarea/ retragerea pe verticala este dublata de o decalare pe
laterala a volumelor. Se obtin astfel terase succesive pe doua dintre laturile ansamblului.
- Locuintele terasate pot functiona si in sistem duplex.
- Siruri izolate – cu terase cu gradini proprii – o circulatie centrala deserverste accese
bilaterale. Pe una din lateralele volumului este amplasat accesul iar pe cealalta este posibila
relatia directa cu terenul.
- Terasate - cuplate – sunt libere doar o fata laterala (dedicata accesului principal) si fatada
dinspre vale; dispare gradina din laterala casei iar spatiile interioare relationeaza cu
exteriorul exclusiv prin intermediul terasei.
- Terasate tip covor-insiruite – accesul la locuinte se realizeaza prin coridoare transversale
(pe panta terenului). O singura fatada este libera – cea dinspre vale.
- Terasate combinate - in cadrul aceluiasi ansamblu se pot realiza combinatii dintre tipurile
de locuinte terasate mai sus enuntate, dar si integrarea de locuinte colective si de spatii
complementare – parcaje, spatii comerciale.
Tipuri de corelare cu panta terenului terenului:
- Panta terenului este preluata de panta teraselor – unitatile sunt egale ca dimensiune,
repetabile;
- Panta terenului este diferita de panta teraselor – locuintele sunt mai mari la partea inferioara
si mai mici (mai putin adanci) la partea superioară sau invers.
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE DETAŞATE
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE BI�UCLEARE
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE PE PA�TE MICI
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE
LI�IARE
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE
COMPACTE
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE
TE�TACULARE
LOCUI�ŢE COVOR
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE
Î�ŞIRUITE
LOCUI�ŢE U�IFAMILIALE
TERASATE