7/22/2019 Limfoame studenti
1/105
Patologia sistemului reticulo-
histiocitar
Prof.Univ.Dr. Mariana Aschie
1
7/22/2019 Limfoame studenti
2/105
Limfadenitele
Limfadenitele sunt procese inflamatoriiacute sau cronice ale ganglionilor limfaticica raspuns la o varietate de agenti
patogeni. In functie de etiologie se clasifica in
specifice sau nespecifice
Microorganismele care pot determinalimfadenite sunt reprezentate de bacterii,virusuri, fungi si protozoare.
2
7/22/2019 Limfoame studenti
3/105
Limfadenitele reactive
Hiperplazia limfoida reactiva
Reprezinta marirea de volum a ganglionilor limfatici cao consecinta a hiperplaziei unor componente celulare si
reflecta stimularea celulelor limfoide de o varietate deantigeni si reprezinta un proces reversibil.
Etiologic sunt incriminati urmatorii agenti:
Bacterii, virusuri, substante chimice, poluanti
atmosferici, droguri, Factori iatrogeni: anumite medicamente ca Fenitoin,
Allopurinol, Atenolol, Penicilina
3
7/22/2019 Limfoame studenti
4/105
Manifestari clinice Ganglionii mariti de volum pot fi expresia unei leziuni locale sau unei
afectiuni sistemice iar manifestarile clinice sunt specifice bolii de baza Urmatoarele aspecte clinice sunt semnificative in diagnosticul limfadenitelor:
1) Localizarea Etiologia limfadenitei este indicata deseori de localizarea acesteia Astfel ganglionii latero-cervicali sunt afectati frecvent in mononucleoza
infectioasa sau in contextul infectiilor de cai respiratorii superioare Ganglionii limfatici cervicali posteriori sunt mariti de volum mai frecvent in
toxoplasmoza
Ganglionii limfatici cervicali si axilari sunt mariti de volum mai frecvent inboala ghearelor de pisica Ganglionii inghinali sunt mai frecvent afectati in bolile cu transmitere sexuala Ganglionii submaxilari, parotidieni, epitrohleari sunt mariti de volum mai
frecvent in infectia cu HIV. Ganglionii supraclaviculari sunt afectati predominant in neoplaziile maligne
la 25% din pacientii cu varste sub 40 de ani si la 90% din pacientii peste 40de ani
Adenopatiile supraclaviculare drepte indica cel mai frecvent un neoplasmpulmonar sau esofagian in timp ce adenopatiile supraclaviculare stangiindica un neoplasm gastric, pancreatic, de colecist ( semnul Virchow)
4
7/22/2019 Limfoame studenti
5/105
GRUP GANGLIONAR
INTERESAT
CAUZE
Laterocervical alte inflamaii locale n afara tuberculozeilimfoame
neoplazii ale capului i gtului
Submandibular infecii ale capului, gtului,sinusurilorurechiilor, scalpului, faringelui
Supraclavicular drept neoplazii pulmonare, retroperitoneale igastrointestinale
Supraclavicular stng limfoame, neoplazie toracic sauretroperitoneal
infecii fungice sau bacteriene
Axilar limfoameboala ghearelor de pisicneoplasm mamar
implant cu silicon
brucelozmelanom
Inghinal inflamaii ale membrelor inferioareboli cu transmitere sexual (sifilis, gonococ, herpes simplex,limfogranulomatoza venerian)limfoame
neoplazii pelvine
Mezenterici metastazeinflamatii nespecifice sau specifice intestinale
Marii curburi gastrice metastaze, neoplasm gastric, limfom Hodgkin sau non-Hodgkin
5
7/22/2019 Limfoame studenti
6/105
2) Dimensiunea ganglionilor este un alt criteriu extrem de important. Ingeneral ganglionii cu un diametru de paste 1 cm sunt considerati
anormali. In ceea ce priveste corelatia dimensiunii cu localizareaadenopatiilor, 0,5 cm este considerata limita superioara adiametrului in cazul ganglionilor epitrohleari si 1,5 cm pentruganglionii inghinali
3) Consistenta: de regula gaglionii sunt de consistenta dura inmetastaze, au consistenta ferma in cazul limfoamelor si scazuta in
inflamatii4) Durerea este mai frecventa in inflamatii si hemoragii5) Manifestari generale precum febra, scaderea ponderala, paloarea
trebuie luate in considerare atat la copii cat si la adulti Varsta pacientilor reprezinta cel mai important factor in determinarea
naturii ganglionilor mariti de volum. La copii majoritatea adenopatiilor sunt benigne in timp ce la adultiprobabilitatea de malignitate creste odata cu varsta.
6
7/22/2019 Limfoame studenti
7/105
7/22/2019 Limfoame studenti
8/105
Caile de patrundere a germenilor in organism sunt, n ordineafrecventei, urmatoarele:
1)calea respiratorie - prin inhalarea germenilor de la bolnavi cusputa bacilifera;
2)calea digestiva - prin ingestie, de obicei de lapte infectat;
3)calea cutanata- prin solutii de continuitate, adeseori cu caracterprofesional; 4)calea transplacentara. Evoluia TBC depinde de vrst i starea imunologic a gazdei dar
i de virulena germenilor. Unele persoane prezint o form deinfecie indolor, asimptomatic n timp ce altele au infecie
diseminat, distructiv. Numrul persoanelor infectate cu M.tuberculosis este mai mare fa de cel al persoanelor care dezvoltsimptome clinice.
8
7/22/2019 Limfoame studenti
9/105
Aspect macroscopic
Ganglionii afectati sunt initial usor mariti devolum, elastici, nedurerosi, izolati sauconglomerati. Pe masura ce procesul inflamator
evolueaza si se extinde la nivelul capsulei,ganglionii adera la planurile profunde si la piele.
Dupa aparitia necrozei de cazeificare ganglioniidevin fluctuenti si pot fistuliza.
Pe sectiune au culoare galbuie cu zone deaspect branzos (necroza de cazeificare)
9
7/22/2019 Limfoame studenti
10/105
Aspect microscopic In functie de stadiul evolutiv se disting trei forme de TBC ganglionar:Forma proliferativa se caracterizeaza prin prezenta foliculilor tuberculosi Koster tipici si
atipici Foliculul tipic este alcatuit, de la periferie spre centrul leziunii din : celule limfoide (coroana limfocitara a foliculului tuberculos); celule epitelioide (cu dispozitie de obicei radiara); celule gigante de tip Langhans (elemente celulare mari, cu diametrul de 40-150m, cu
o citoplasma acidofila, uneori granulara si prezenta de numerosi nuclei dispusi laperiferia citoplasme, in coroana sau in potcoava).
Celula giganta multinucleata cu nuclei dispusiperiferic delimitat de cellule epitelioide si limfocite
10
7/22/2019 Limfoame studenti
11/105
Foliculul tuberculos atipic se diferentiaza de cel tipic prin absentacelulei gigante.
Forma cazeoasa prezinta foliculi mariti de volum, la periferie delimitati
de coroana limfocitara iar celulele giganto-epitelioide si necroza decazeificare in centruForma mixta se caracterizeaza prin prezenta atat a foliculilor cat si a
necrozei de cazeificare
Ganglion supraclavicular cu numeroase granuloame uneledintre ele cu cellule gigante si necroza central TBC
Ganglion limfatic hilar cu prezentaunui granulom cu necroza centrala TBC
11
7/22/2019 Limfoame studenti
12/105
Limfadenita luetica
Sifilisul este o infecie sistemic cu transmitere sexual determinatde Treponema pallidum. Treponema pallidum este o spirochetsubire, lung care nu crete n medii artificiale de cultur. Estefragil putand fi distrus de spun, antiseptice, temperaturi sczute imediul uscat.
Transmiterea bolii presupune contactul dintre o surs de spirochetei mucoasa sau existena de soluii de continuitate la nivelulorganelor genitale, rect, gur, degete, mamelon. Organismele sereproduc la locul inoculrii, ajung n ganglionii regionali, apoi ncirculaia sistemic, diseminnd n ntregul organism.
Evoluia sifilisului are loc diferit n funcie de momentul infectrii. Dinacest punct de vedere deosebim sifilisul dobndit i sifilisul
congenital. Sifilisul dobndit evolueaz n trei stadii: primar,secundar, teriar.
12
7/22/2019 Limfoame studenti
13/105
7/22/2019 Limfoame studenti
14/105
7/22/2019 Limfoame studenti
15/105
Histologic, se produce o hiperplazie a foliculilor limfoizi cu centri germinativiproeminenti, cu aglomerri de celule macrofagice i limfocite n sinusuri.
Se constat o marcat proliferare de plasmocite, dispuse n grmezi sauperivascular i notabile leziuni vasculare, ce constau in proliferarea capilarcu leziuni de endovasculit obliterant; cu timpul n sifilisul secundar acestemodificri se nsoesc de o scleroadenit.
Ganglion inghinal cu sifilis cu marcata hiperplaziea foliculilor limfoizi si centri germinativi de forma neregulata
15
7/22/2019 Limfoame studenti
16/105
7/22/2019 Limfoame studenti
17/105
Modificrile tisulare produse de Treponema pallidum se caracterizeaz prinurmtoarea triad lezional:
leziuni vascularede tipul panvascularitei, n care predomin procesul deendotelit proliferativ cu tendin obstructiv
leziuni infiltrativ-proliferative, frecvent cu topografie perivascular; infiltratuleste de tip limfo-plasmocitar i poate avea o dispoziie difuz sau nodular(granulomul luetic);
leziuni alterative de tipul necrozei gomoase.
Foliculi epitelioizi n sifilis (HEx40)La nivelul capsule ganglionului se
remarca proliferari
vasculare, infiltrate limfo-plasmocitar
perivascular si fibroza in sifilis 17
7/22/2019 Limfoame studenti
18/105
7/22/2019 Limfoame studenti
19/105
Adenopatia regional inghinal, acut si de regula unilateral, estede fapt simptomul caracteristic al bolii i apare la aproximativ 1saptamana-2 luni dupa aparitia ancrului. Adenopatia poate fi sibilaterala in 30% din cazuri. Sunt afectati ganglionii inghinali saufemurali
n evoluie aceasta trece prin mai multe faze. n prima faz, cea de induraie, ganglionii mrii de volum sunt duri,
dureroi, mobili pe planurile profunde, tegumentele avnd ocoloraie de aspect normal. Ulterior, masa ganglionar este prins
ntr-un proces de periadenit ce d natere unui placard boselat,desprit de ligamentul inghinal ntr-un grup superior si unul inferior(simptom caracteristic). Ganglionii ce alctuiesc placardul devinfluctueni, apoi se ramolesc, dnd natere unor numeroase orificiifistuloase prin care se scurge un material purulent, galben-cenuiu,sangvinolent sau chiar de aspect cazeos. Regiunea ia un aspectcomparabil cu o stropitoare. Vindecarea procesului supurativ se
face lent, n decurs de luni sau chiar ani, cicatricea restant avndun aspect neregulat, retractil, caracteristic. La femei adenopatia inghinal apare mai rar, deoarece leziunea de
inoculare, fiind localizata la nivelul fundului de sac posterior alvaginului, ganglionii parasatelii sunt cei pararectali, de unde infeciase propag la mucoasa rectal, care poate determina in timpstenoza rectal.
19
7/22/2019 Limfoame studenti
20/105
7/22/2019 Limfoame studenti
21/105
Diagnosticul pozitiv al bolii are la baz att manifestrile
clinice, ct si examenele de laborator complementare:examen serologic si izolarea microorganismelor peculturi de esuturi din puroiul ganglionar sau leziunilegenitale.
Diagnosticul diferenial al limfogranulomatozei veneriene
se face n primul rnd cu adenopatia sifilitic care estedur, mobil, nedureroas, nesupurativ i de cele maimulte ori coexist cu ancrul.
Se mai pune problema diferenierii de germenii piogenice nsoesc infecii ale membrelor inferioare sau cuadenopatia TBC, ce coexist cu alte localizrituberculoase i are o imagine histopatologiccaracteristic care are o evoluie inflamatorie acut.
21
7/22/2019 Limfoame studenti
22/105
Limfadenita din mononucleoza
infectioasa
Este determinata de infectia cu virusul Epstein-Barr ceface parte din familia herpe virusurilor
Este un virus ubicuitar ce se transmite prin secretii si maiales prin saliva
Perioada de incubatie variaza de la 2 la 5 saptamani Triada de simptome care se intalneste la peste 50% din
pacienti include febra, faringita, adenopatii cervicale saugeneralizate
Simptomele rare sunt reprezentate de splenomegalie,tonsilita, trombocitopenie moderata, hepatomegalie,anemie hemolitica, nefrita
22
7/22/2019 Limfoame studenti
23/105
7/22/2019 Limfoame studenti
24/105
Foliculii limfatici hiperplaziati au centrii germinativi proeminenti,neregulati cu zuone de necroza.
In unele cazuri sunt prezente celule gigante Imunoblastii sunt crescuti numeric (ca in limfomul cu celule mari)
sunt de 3-4 ori mai mari decat limfocitele mici sunt rotunde cucitoplasma bazofila cu nuclei veziculosi si nucleoli proeminenti
Limfonodul in mononucleoza infectioasa. Prezenta deimunoblasti la nivelul corticalei
Limfoganglion cu mononucleoza infectioasa.Paracortical se evidentiaza o populatie heterogena
de celule
24
7/22/2019 Limfoame studenti
25/105
Limfadenita din boala ghearelor de pisica
Este o entitate clinic transmis omului prin zgrietura, nepturasau muctura de pisic i caracterizat prin apariia unor leziunicutanate primare la locul inoculrii, nsoite de febr i adenitregional.
Etiologia acestei boli este nc necunoscut, dei se crede c ea arfi provocat de un microorganism care face parte din grupul
Chlamydia, dar se tie c ea se transmite prin diverse contacteinfectante cu pisica. n locul inoculrii apare dup aproximativ 7-14 zile de incubaie o
papul roie pruriginoas, care dup 48 de ore se transform ntr-ovezicul i apoi n pustul. Dup alte cteva zile se produceadenopatia ganglionilor sateliti, care se asociaza n 20-25 % din
cazuri cu febr (38-39C), frisoane, cefalee, anorexie, grea, dureriabdominale, vrsturi, nsoite de erupii cutanate.
25
7/22/2019 Limfoame studenti
26/105
Ganglionii sunt moderat mrii de volum, mobili. Sunt afectai, maifrecvent ganglionii de la nivelul capului, gtului i cei axilari; mai rarsunt afectai ganglionii epitrohleeni, inghinali, femurali,supraclaviculari. n unele cazuri se evidentiaza supuraiaganglionilor limfatici afectai
Ganglion inghinal cu prezenta de numeroaseabcese (boala ghearelor de pisica)
26
7/22/2019 Limfoame studenti
27/105
7/22/2019 Limfoame studenti
28/105
7/22/2019 Limfoame studenti
29/105
Din punct de vedere histopatologic, granulomul actinomicotic esteconstituit, de la periferie spre centrul leziunii, din urmtoarele zone:
zona perifericconstituit din esut de granulaie nespecific; zona mediancu macrofage de tip epitelioid, celule xantomatoase i
rare celule gigante; zona centralpurulent, care conine coloniile caracteristice
Fig. 39Colonie de Actinomyces n ganglion limfatic (HEx100)
29
7/22/2019 Limfoame studenti
30/105
7/22/2019 Limfoame studenti
31/105
Granuloamele cutanate sau sarcoidele, apar ca leziuni
maculopapuloase ce se dezvolt pe pielea indemn saula nivelul unor cicatrici mai vechi. n 15% din cazuri sarcoidoza se poate localiza la nivelul
sistemului limfatic periferic. Ganglionii sunt relativ mobili,nedureroi, cu diametrul variabil, atingnd uneori 3-4 cm.
Cel mai frecvent este prins grupul scalenic din dreapta,epitrohlear, pre- i retroauricular, axilar. De asemenea sarcoidoza se poate localiza la nivelul
ficatului, splinei, rinichilor i glandelor endocrine. Din punct de vedere anatomopatologic leziunea
elementar n sarcoidoz este granulomul epitelioidnecazeificat n structura cruia elementul definitoriu esteaglomerarea de celule epitelioide printre care se gsesccelule gigante multinucleate Langhans. Granuloamele nuau tendinta la confluare
31
7/22/2019 Limfoame studenti
32/105
Microscopic leziunea este greu de deosebit de tuberculoz, dar
foliculii tipici epiteliozi nu au tendin la confluare i nu prezintnecroz de cazeificare. La periferia granulomului se gsesclimfocite, iar n jurul granulomului i n interiorul lui se constat oreea de reticulin.
Fig. 20 - Granulom frnecroz n sarcoidoz
(HEx40)
Fig. 21Granulom cu celulgigant n
sarcoidoz(HEx200)32
7/22/2019 Limfoame studenti
33/105
n citoplasma celulelor epitelioide i gigante pot fi gsite incluziunide diferite tipuri:
corpi Schaumannrotunzi sau ovali, formaii din lamele bazofile
concentrice, corpi conchoizi care conin calciu i fier; corpi birefringeni cu coninut, de asemene, n calciu i fier; corpi asteroiziconstituii dintr-o mas central acidofila din care
pornesc spiculi radiari.
Fig. 22 Corpii Schaumann(HEx200)
Fig. 23 Corpii asteroizi(HEx400)
33
7/22/2019 Limfoame studenti
34/105
Granuloamele nu prezint n mod obisnuit necroz, darcnd aceasta apare este minim si de tip fibrinoid, nu
cazeos. Celula epitelioid nu are dect slabe propietifagocitare; n schimb are capacitatea secretorieconsiderabil producnd: fosfataze acide, catepsin, -glicuronidaz, colagenaz, elastaz, factori citolitici,lizozim i angiotensinconvertaz.
Granulomul epitelioid nu este specific pentrusarcoidoz, putnd aprea n tuberculoz, lepr, sifilis,bruceloz. Reacii sarcoide locale se pot ntlni n jurulleziunilor carcinomatoase n ganglionii limfatici, nlimfoame, leziuni traumatice sau dup agresiuni chimice.
Acestea ns nu se nsoesc de depresiahipersensibilitii celulare, testul Kweim este negativ,angiotensinconvertaza are valori normale i nu apardeterminri n alte organe.
34
7/22/2019 Limfoame studenti
35/105
Limfomul
Limfomul reprezinta o proliferare neoplazicamaligna a limfocitelor ce se gasesc reunite lanivelul ganglionilor limfatici.
Exist dou tipuri de limfom: Hodgkin i non-Hodgkin.
Pentru fiecare din cele doua au fost stabilite
regimuri si scheme clare de tratament.
35
7/22/2019 Limfoame studenti
36/105
Limfoamele Hodgkin
Boala Hodgkin este o neoplazie a esutului limfoidrezultat prin proliferarea clonal a limfocitelor B ( 65 % )sau T ( 35 % ), a celulelor Reed-Sternberg si acolagenului.
Limfomul Hodgkin a fost descris de ctre medicul englezThomas Hodgkin n 1832 cand a comunicat primul cazde acest tip
Reprezinta aproximativ 30% din totalitatea limfoamelor Se manifesta cu predilectie la adultii tineri si afecteaza
initial ganglionii latero-cervicali, de unde se raspandesteprin contiguitate de la un grup ganglionar la altul.
36
7/22/2019 Limfoame studenti
37/105
Desi este o neoplazie a organelor limfoide,
denumirea initiala a fost de boala Hodgkin dincauza incertitudinii originii sale si a fost deosebitde celelalte tipuri de limfoame care au fostdenumite limfoame non-Hodgkin. Aceastadenumire atesta unicitatea aspectelor acesteientitati clinico-patologice.
Poate aparea la toate vrstele, dar are dou
vrfuri de maxim inciden: ntre 15-30 de anisi ntre 50-60 de ani.
37
7/22/2019 Limfoame studenti
38/105
Predomin la sexul masculin, raportul ntre brbai i
femei fiind de 3/1.La grupa de vrst 10-30 de ani: cele dou sexe sunt afectate n egal msur; exist o proporie mai mare a cazurilor care au afectare
toracic cu afectarea nodulilor limfatici hilari, ai
mediastinului i a nodulilor limfatici supraclaviculari ilaterocervicali; evoluia cazurilor este mai lent, mai puin agresiv.La grupa de vrst peste 50 de ani: numrul brbailor afectai este ceva mai mare dect al
femeilor; exist o proporie mai mare a cazurilor care la momentul
diagnosticului au afectare abdominal; evoluia cazurilor este mai sever dect la grupa
prezentat anterior.38
7/22/2019 Limfoame studenti
39/105
Etiologia limfomului Hodgkin Etiologia si patogeneza nu sunt pe deplin cunoscute. n producerea limfomului Hodgkin s-a incriminat
intervenia unui factor genetic. Astfel a fost evidentiataposibilitatea existenei unor aglomerri familiale. Seestimeaz c rudele unui bolnav cu limfon Hodgkin auun risc de 3-7 ori mai mare de mbolnvire. Sunt citate
mbolnviri la frai, prini veri, nepot-mtu, bunic-
nepot. S-au descris cazuri de limfom Hodgkincongenital la copii mici cu mame bolnave. n acestecazuri intr n discuie o metastazare transplacentar abolii.
Studiile epidemiologice au relevat un risc crescut in
cazul mononucleozei infectioase (infectia cu virusulEpstein-Barr). n literatur au fost descrise 7 cazuri de mbolnviri so-
soie, aprute la scurt interval de timp. Unii autori augsit o frecven mai mare la lucrtorii din industrialemnului, legat poate de o expunere la polenul de pin.
39
7/22/2019 Limfoame studenti
40/105
7/22/2019 Limfoame studenti
41/105
Manifestri clinice si metode de investigare paraclinicen limfomul Hodgkin
Debutul cel mai frecvent este insidios, cu staregeneral bun i adenopatie localizat ntr-un grupanatomic de noduli limfatici.
Debutul cel mai frecvent este prin adenopatie izolat( unicentric ). Cel mai frecvent interesai sunt noduliilimfatici periferici. Adenopatiile revelatoare se situeaz
n patru regiuni principale:1. supraclavicular: adenopatiile din aceast regiune se
nsoesc foarte frecvent i de adenopatii mediastinale;2. cervical: mai ales pe stnga;3.
axilar: adenopatia n aceast regiune este rareoriizolat, de obicei se asociaz cu afectare mediastinali/sau supraclavicular;
4. inghinal: adenopatia este de obicei asociat culocalizare mediastinal i abdominal.
41
7/22/2019 Limfoame studenti
42/105
7/22/2019 Limfoame studenti
43/105
Adenopatia mediastinal are o inciden deaproximativ 30-35 %. La debut poate avealocalizare unica in aproximativ 10 % din cazuri.Localizarea mediastinal unic, ca form de
debut este mai frecvent la femeile tinere, cuform histologic de scleroz nodular. Clinic aceast adenopatie poate s nu dea nici o
simptomatologie sau poate determina
manifestri clinice determinate de iritaia saucompresia structurilor anatomice de la nivelulmediastinului.
43
7/22/2019 Limfoame studenti
44/105
Cele mai frecvente manifestri clinice sunt determinatede :
Compresia pe vena cav superioarresponsabil de edemul i cianoza
n pelerin, turgescena jugularelor, dilatarea venelor din regiuneasubclavicular.
Compresia pe vena azygosse manifest cu hidrotorax drept i varicozitila baza toracelui pe traiectul a 2-3 coaste.
Compresia pe vena cav inferioareste foarte rar i evolueaz culombalgii i albuminurie.
Compresia pe canalul toracicdetermin frecvent hidrotorax drept. Dacaceta este comprimat n mediastinul posteroinferior poate determinasindromul Menetrier caracterizat prin edem al membrelor inferioare, ascit,transudat pleural i hiperestezie la nivelui hemitoracelui stng i al pereteluiabdominal.
Compresia pe arterele pulmonaredetermin crize de cianoz, i dispnee. Compresia pe trahee, bronhiile principale sau pe una din bronhiile
lobarese nsoete de tuse seac, iritativ, rebel la tratament. Compresia pe esofagdetermin disfagie, sau triada: durere, disfagie,
regurgitaie. Compresia recurentuluise manifest precoce prin voce rguit bitonal.
44
7/22/2019 Limfoame studenti
45/105
Compresia nervului frenicse manifest prin sughi, crize dedispnee nsoite de anxietate.
Compresia nervilor intercostaliprovoac nevralgie intercostal. Compresia vaguluidetermin efecte simpatice prin scoaterea luidin funcie. Iritaia lui determin disfagie i bradicardie Sindromul Claude Bernard Hornerse produce prin compresia
simpaticului cervical. Pacientul prezint ptoz palpebral, mioz,enoftalmie.
Determinarea mediastinal i mai ales mrimea ei reprezint un
factor de prognostic agravat. n cazul afectrii nodulilor limfatici abdominali, debutul poate fi lent
sau acut cu febr sau subfebr i prezena unei mase tumoraleabdominale. n adenopatiile abdominale voluminoase pot apreafenomene de compresiune pe vena port, cav i fenomeneocluzive intestinale.
Prinderea nodulilor limfatici din hilul hepatic poate produce icter princompresie pe cile biliare. Boala Hodgkin rar debuteaz n alte organe: plmn, stomac,
intestin, ficat, tiroid.
45
7/22/2019 Limfoame studenti
46/105
Febra
La debutul bolii febra are o inciden de 20-25 % din cazuri, devenind multmai frecvent n cursul evoluiei.
Febra ondulant de tip Pell-Ebstein se manifest cu perioade febrile,alternnd cu perioade de temperatur normal. Lungimea perioadelorvariaz de la zile la 2-3 sptmni. Acest tip de febr dei clasic este mairar ntlnit astzi. Alte tipuri de febr ntlnite sunt febra de tip continuu,febra de tip recurent. n toate aceste situaii febra nu cedeaz la nici un felde antibiotice.
Scderea ponderal De multe ori pacienii se prezint pentru scdere ponderal cu mai mult de10 % din greutatea anterioar ntr-o perioad mai mic de 6 luni, fr nici
un motiv aparent. Scderea ponderal este un semn important n evoluia iprognosticul pacientului.
Transpiraiile n boala Hodgkin transpiraiile apar de obicei noaptea i sunt localizate mai
ales n jumtatea superioar a corpului dar pot prezenta i transpiraiigenerale profuze. Febra i transpiraiile sunt forme de debut mai frecventela pacienii vrstnici sau la cei cu stadii avansate de boal.
Pruritul cutanat este prezent la 10-15 % din pacieni i apare n special lacei care prezint eozinofilie n formula leucocitar.
46
7/22/2019 Limfoame studenti
47/105
Clasificarea WHO (World Health Organization)
limfoamelor Hodgkin
n functie de aspectul histologic limfomul Hodgkinse clasific n cinci tipuri, divizate n dousubtipuri:
-limfom Hodgkin clasic; -limfom Hodgkin nodular cu predominen
limfocitar.Limfomul Hodgkin clasic cuprinde patru tipuri
histologice: 1) Limfomul Hodgkin cu predominan limfocitar; 2) Limfomul Hodgkin cu scleroz nodular; 3) Limfomul Hodgkincu celularitate mixt; 4) Limfomul Hodgkin cu depleie limfocitar.
47
7/22/2019 Limfoame studenti
48/105
Aspect histopatologic
Aspect macroscopic
Nodulii limfatici afectai ( cel mai frecvent cei laterocervicali ) sunt mrii devolum, dar i pstreaz forma deoarece capsula nu este implicat.
De obicei suprafaa de seciune este alb-cenusie si uniform; n unele tipurihistologice ( scleroz nodular ) poate aprea un aspect nodular.
Ganglion limfatic latero-cervical marit de volumde aspect lobulat culoare cenusie
48
7/22/2019 Limfoame studenti
49/105
Aspect microscopic
Histologic procesul tumoral se prezint ca fiindformat dintr-o mixtur de celule tumorale icelule de tip inflamator.
Celulele tumorale sunt reprezentate de celule cu
aspect mononuclear cu caractere de malignitateevident si din celule de talie mare, cu nucleimonstruosi, cu nucleoli mare eozinofili, asanumitele celule Reed-Sternberg.
Printre aceste celule tumorale se gsescintricate celule inflamatorii de tip reactiv precumpolimorfonucleare neutrofile, eozinofile iplasmocite.
49
7/22/2019 Limfoame studenti
50/105
Celulele Reed-Sternberg sunt celule cu dimensiuni de20-50 i chiar 200 , cu nucleul voluminos i polilobatsau doi nuclei dispui n oglind, cu nucleoli mari i
eozinofili i o membran fin nuclear ( cromatina estedistribuit la periferie) cu citoplasma abundent,amfofil, fin granular, omogen, intens bazofil imargini neregulate;
Celule Reed-Sternberg-celule mari, cu nucleu voluminosi nucleoli mari, eozinofili evideniai cu varful sgeii
50
7/22/2019 Limfoame studenti
51/105
V i d l l R d S b
7/22/2019 Limfoame studenti
52/105
Variante de celule Reed-Sternberg
Celula Reed-Sternberg cu nucleu bilobat
Celule limfo-histiocitare
Celule Reed-Sternberg mononucleare(celula Hodgkin)
52
7/22/2019 Limfoame studenti
53/105
Limfomul Hodgkin cu predominan limfocitar
Reprezint aproximativ 5 % din cazuri. Afecteaz de regul brbaii( vrsta medie este de 43 de ani ), majoritatea se afl n stadiile Isau II.
Debutul este frecvent cervical nalt. Boala are evoluie lung, n jurde 10 ani i mai mult. Prognosticul este foarte bun.
Ganglion cervical cu limfom Hodgkin ceprezinta la unul din poli o zona de culoare
cenusiu-albicioasa53
7/22/2019 Limfoame studenti
54/105
Se caracterizeaz prin abundena de limfocite difereniate,mature, majoritatea de tip B, de celule mononuclearemari de aspect sternbergoid i celule Reed-Sternberg
rare. Se remarc rare eozinofile i neutrofile. De asemenea, procesele de fibroz i necroz sunt slab
reprezentate sau chiar absente.
Limfom Hodgkin cu predominenta limfocitaracu prezenta de rare celule Reed-Sternberg intr-o masa de limfocite
54
7/22/2019 Limfoame studenti
55/105
Limfomul Hodgkin forma cu scleroz nodular
Reprezint aproximativ 65 % din cazuri. 2/3 din pacieni se afl n stadiile I sau II.
Prezint frecvent afectare mediastinal, anodulilor limfatici cervicali inferiori,supraclaviculari i a plmnului.
Afecteaz mai ales tinerii.
55
7/22/2019 Limfoame studenti
56/105
Prezint adeseori localizare mediastinal i secaracterizeaz printr-o dezvoltare abundent de benzifibroase, septnd ganglionul n nite noduli formai dintr-un esut de aspect hodgkinian, n care se observlimfocite, histiocite i celule Reed-Sternberg amestecatecu granulocite neutrofile, eozinofile i plasmocite.
Ganglion axilarlimfom Hodgkin sclerozanodular ce prezinta pe sectiune aspect nodular
si arii albicioase de fibroza
LH-form scleroz nodulara, se remarc celula
Reed-Sternberg lacunar marcata cu sageata
56
7/22/2019 Limfoame studenti
57/105
7/22/2019 Limfoame studenti
58/105
Prezint un grad de necroz variabil i mitoze neobinuite. Se observ n unele cazuri macrofage spumoase. Prognosticul este foarte bun.
Limfom Hodgkin forma scleroza nodulara.Numeroase celule Hodgkin mononucleate cu
nucleoli proeminenti.Se remarca si celule Reed-Sternberg
multinucleate
Celule Reed-Sternberg cu prezentade mitoze
58
7/22/2019 Limfoame studenti
59/105
Limfomul Hodgkin cu celularitate mixt Reprezint aproximativ 25 % din cazuri. Aproximativ 50 % din acetia se prezint n stadiile III sau IV cu implicarea nodulilor
limfatici abdominali sau splinei. S-a observat afectarea esofagului distal, a stomacului i a anastomozei proximale
ileale n caz de by-pass pentru obezitate morbid. Corespunde tabloului histologic din boala Hodgkin clasic. Se remarc tergerea difuz a nodulului limfatic de frecvente celule mononucleare i
celule Reed-Sternberg clasice acompaniate de un numr mare de eozinofile, celuleplasmatice i celule mononucleare atipice, un aspect similar cu scleroza nodular.Se observ proliferarea de celule mari, cu nucleu palid i celule Reed-Sternberg,
proliferarea tumoral alternd structura normal a ganglionilor.
Limfom Hodgkin forma cu celularitate mixta
prezentand numeroase celule mari pozitiv la
virusul Epstein-Barr 59
7/22/2019 Limfoame studenti
60/105
ntre celulele tumorale se amestec limfocite i histiocite normale, ntre carese intric i celule inflamatorii eozinofile, neutrofile i plasmocite, realizndcomponenta granulomatoas.
Se observ grade variabile de necroz i fibroz. n unele cazuri se poate remarca o asemnare cu limfomul Hodgkin cudepleie limfocitar cu rare macrofage, celule plasmatice, eozinofile; poate
avea pattern de cretere interfolicular i reacii granulomatoase intense. La debut pacienii sunt n stadii avansate de boal ( stadiul III/IV ). Prognosticul este bun.
Limfom Hodgkin tip mixt,captul sgeii
evideniaz celula Reed-Sternberg
Limfom Hodgkin cu celularitate mixta cuprezenta de celule inflamatorii , celule
Reed-Sternberg 60
7/22/2019 Limfoame studenti
61/105
Limfomul Hodgkin cu depleie limfocitar
Este forma histologic cea mai sever. Este o form rarn USA i Europa, fiind ntlnit mai ales la vrstnici cuboal diseminat sau la pacienii infectai cu HIV i nrile n curs de dezvoltare.
Majoritatea cazurilor sunt limfoame anaplazice sauvariante sinciiale ale limfomului Hodgkin. 90 % dintre bolnavi au afectare subdiafrragmatic sau
organomegalii. Prezint frecvent implicare medular ( 54 % ). Supravieuire n medie de 25 de luni.
61
7/22/2019 Limfoame studenti
62/105
7/22/2019 Limfoame studenti
63/105
TIP HISTOLOGIC ASPECT HISTOLOGIC FRECVEN PROGNOSTIC
Scleroznodular -benzi de fibroz-celule Reed-Sternberg
lacunare
-cel mai frecvent
-mai comun la femei
-foarte bun
-stadiul I/II
Limfom Hodgkin cu
celularitate mixt-numeroase celule Reed-
Sternberg i celuleHodgkin
-infiltrat celular polimorf
-al doilea ca frecven-mai frecvent la vrstnici
-bun
-stadiul III
Limfom Hodgkin cu
predominen
limfocitar
-limfocite B mature
- celule Reed-Sternberg
rare
sczut -foarte bun-stadiul I/II
Limfom Hodgkin cu
depleie limfocitarnumeroase celule Reed-
Sternberg
sczut -prost-stadiile III/IV
63
Limfomul Hodgkin nodular cu predominen
7/22/2019 Limfoame studenti
64/105
Limfomul Hodgkinnodular cu predominenlimfocitar
reprezint aproximativ 5 % din cazuri.Persoanele afectate sunt brbaitineri cu adenopatii cervicale iaxilare; rar prezint afectareamduvei oaoase sau a mediastinului.De obicei prezint un istoric lung deboal localizat.
Vrful incidenei este atins la brbaiide 30-40 de ani, fr cele douvrfuri de inciden din limfomulHodgkin clasic. O proporie de 3-5 %se transform n limfom B difuz cucelul mare. De obicei sunt n stadiulI sau II .
Are tendina de a se localiza lanivelul nodulilor limfatici cervicali. Prognosticul este excelent,
supravieuirea la 10 ani fiind estimatla 80 % din cazuri.
Ganglion paraaortic cu limfom Hodgkin cecomprima aorta si vasele iliace
64
7/22/2019 Limfoame studenti
65/105
Nu mai este clasificat ca o form de limfom Hodgkin clasic.Aceasta se datoreaz faptului c varianta de celul Reed-Sternberg-celula popcorn care caracterizeaz aceast form exprim invariabillimfocite B pozitive la CD 20 i astfel poate progresa ctre limfomul
cu celule B difuz.
Limfom Hodgkin nodular cu predominantlimfocitara cu prezenta de centri germinativi active
si cellule limfo-histiocitare
Limfom Hodgkin nodular cu predominantlimfocitara pozitiv la CD20
65
7/22/2019 Limfoame studenti
66/105
Stadializarea limfomului Hodgkin
Stadializarea reprezint gradul de extindere al bolii. Stadializarea acceptat astzi se face dup clasificarea Ann Arbor
conform creia se disting 4 stadii: Stadiul Iafectarea unui singur nodul limfatic sau grup de
noduli limfatici care este fie supra, fie subdiafragmatic. Stadiul IIafectarea a dou sau mai multe grupe de noduli
limfatici situate de aceeai parte a diafragmului. Interesareasplinei echivaleaz cu interesarea unui grup de noduli limfatici ise notez cu S.
Stadiul IIIafectarea de teritorii de noduli limfatici plasate suprai subdiafragmatic.
Stadiul IVstadiul de visceralizare prin diseminare hematogeni nu prin contiguitate.
66
7/22/2019 Limfoame studenti
67/105
Limfoame non-Hodgkin
Se disting doua categorii:
Limfoame cu origine in celula B
Limfoame cu origine in celula T
67
Clasificarea WHO (World Health Organisation) a
7/22/2019 Limfoame studenti
68/105
Clasificarea WHO (World Health Organisation) a
limfoamelor
Limfoame cu precursori celulari B si T
Limfom/leucemie limfoblastica cu precursor celular B
Limfom/leucemie limfoblastica cu precursor celular T
Neoplasme cu celule B mature
Limfomul limfocitic cu celula mica / Leucemie limfocitica cronica
Leucemie limfocitica cu celula BLimfom limfoplasmocitar
Limfom de zona marginala splenic
Leucemia cu celule paroase
Mielom plasmocitar
Gammopatii monoclonale cu semnificatie nedeterminata (MGUS)
Plasmocitom solitar ososPlasmocitom extraosos
Amiloidoza primara
Boala lanturilor grele
68
7/22/2019 Limfoame studenti
69/105
Limfom de zona marginala B extranodal al tesutului limfoid asociat mucoaselor( limfoame MALT)
Limfom marginal cu celula B nodalLimfom folicularLimfom cu celule in mantaLimfom difuz cu celula mare BLimfom mediastinal cu celula mare BLimfom intravascular cu celula mare BLeucemie/limfom Burkitt Neoplasme mature cu celula T si NK (natural killer)1) forma leucemica sau diseminata
Leucemia limfocitica cu celula TLeucemia limfocitica granulara cu celula T mareLeucemia cu celula NK agresiva
Leucemia/ limfomul cu celula T matura2) forma cutanataMycosis fungoidesSindromul CesaryLimfom anaplazic cu celula mare cutanat primarPapule limfomatoide
69
7/22/2019 Limfoame studenti
70/105
3)localizari extranodaleLimfom extranodal cu celula T/NK tipul nazal
Limfom enteropatic cu celula T
Limfom hepato-splenic cu celula T
Limfom cu celula T tip subcutanat paniculitic4) Tipul nodal
Limfom angioimunoblastic cu celula T
Limfom cu celula T periferic
Limfom anaplazic cu celula mare
70
Li f l l B
7/22/2019 Limfoame studenti
71/105
Limfoame cu celula B
Diferentierea normala a liniei limfocitare B din celulele stem laplasmocite are loc succesiv in ficatul fetal, maduva osoasa siganglioni. Markerul caracteristic al limfocitelor B este prezentaanticorpilor care actioneaza ca receptori antigenici de suprafata.Genele care codeaza anticorpii sunt rearanjate in cursul diferentierii
de la celule stem la precursori celulari B. Neoplasmele mature cu celula B reprezinta peste 90% din
limfoamele non-Hodgkin.
In America de Nord si Europa limfoamele cu celula B suntreprezentate in proportie de 10% de limfoamele foliculare si in
proportie de 80-90 % de limfoamele difuze comparativ cu Asia undelimfoamele cu celula T au o frecventa mai mare.
71
7/22/2019 Limfoame studenti
72/105
Originea in celula B a limfoamelor poate fideterminata cu ajutorul tehnicilor deimunohistochimie prin utilizarea anticorpilormonoclonali specifici celulei B: CD 19, CD 20,CD 22 si CD 79a.
Nici un antigen nu este insa specific pentru unanumit tip de limfom iar tipul histopatologic sestabileste pe baza criteriilor morfologice si a unuipanel de anticorpi.
Determinarea tipului de limfom cu celula B esteesential in stabilirea prognosticului sitratamentului acestor tumori.
72
7/22/2019 Limfoame studenti
73/105
7/22/2019 Limfoame studenti
74/105
Li f l l T
7/22/2019 Limfoame studenti
75/105
Limfoame cu celule T
Diferentierea limfocitelor T are loc predominant in timus,unde precursorii celulari T au migrat de la nivelulmaduvei osoase. Timocitele patrund in corticalatimusului unde are loc rearanjarea receptorilor antigenicicelulari T de catre anumite gene. Timocitele tinereexprima initial CD 7 si CD 2, CD5 si CD3.
Pe parcursul diferentierii timocitele ajung la nivelulmedularei la un nivel intermediar de maturare si exprimaCD4 si CD8.
Ulterior sunt separate in limfocite T CD4+ si CD8+. Celulele NK (natural killer) impartasesc caracteristici
comune functionale si imunofenotipice cu celulele T.
75
7/22/2019 Limfoame studenti
76/105
7/22/2019 Limfoame studenti
77/105
7/22/2019 Limfoame studenti
78/105
7/22/2019 Limfoame studenti
79/105
Leucemia/limfomul limfoblastic cu
7/22/2019 Limfoame studenti
80/105
Leucemia/limfomul limfoblastic cu
precursori celulari T
Limfomul/leucemia cu precursori celulari Treprezinta neoplasme ale celulelor limfoideimature T (limfoblastolor)
Limfomul limfoblastic reprezinta 5,3% dintotalitatea neoplasmelor limfoide din SUA
S-a constatat o frecventa crescuta la rasa alba sisexul masculin
Raportul barbati:femei este de 2,4:1 Este mai frecvent la adolescenti si adultii tineri
sub varsta de 40 de ani
80
7/22/2019 Limfoame studenti
81/105
Epidemiologie si patogeneza
Majoritatea copiilor si adultilor tineri seprezinta cu un tablou clinic de leucemie
acuta Peste 85% din copii si adolescenti cu
leucemie/limfom limfoblastic T se prezintacu adenopatii si formatiuni mediastinale.
Atat copiii cat si adultii dezvolta in timpepisoade de leucemie acuta
81
7/22/2019 Limfoame studenti
82/105
Manifestari clinice
Simptome generale: febra, transpiratii profunde ,scadere ponderala, fatigabilitate, hemoragii, dispnee,artralgii, anorexie, dureri abdominale.
Pacientii prezinta limfadenopatii care sunt localizate celmai frecvent deasupra diafragmului. Cei mai afectati sunt
ganglionii latero-cervicali, supraclaviculari si axilari.Adenopatiile mediastinale sunt frecvente (prezente la 50-75% din pacienti) si pot determina sindromul de venacava superioara sau tamponada cardiaca.
Peste 90% din pacienti se afla in stadiul III sau IV de
boala dupa clasificarea Ann Arbor. Hepatomegalia si splenomegalia pot fi prezente Pot fi invadate situsuri extraganglionare care sunt
denumite localizari santinela: sistemul nervos central sigonadele
82
7/22/2019 Limfoame studenti
83/105
Tablou clinic
7/22/2019 Limfoame studenti
84/105
Tablou clinic
Pacientii prezinta insuficienta maduvei osoase cuanemie, granulocitopenie sau trombocitopenie. Seintalnesc cu o frecventa crescuta limfadenopatiile,hepatomegalia si splenomegalia precum si artralgiile.Pacientii cu leucemia/limfom limfoblastic cu celula B
prezinta de regula afectare extraganglionara. Cele maifrecvente localizari extraganglionare sunt pielea,sistemul osos, tesuturile moi. Adenopatiile au fostconstatate in medie la 10-20% din pacienti.
Pacientii cu leucemia/limfom limfoblastic cu celula B
necesita un tratament chimioterapic agresiv. Pentruneoplasmele asociate cu translocatiile t(9;22) sit(q34;q22) sunt inclusi in schema terapeutica si inhibitoriide kinaze.
84
Aspect histologic
7/22/2019 Limfoame studenti
85/105
Aspect histologic
Aspectele histologice si citologice din leucemia/limfomul limfoblastic cucelula B nu pot fi distinse de aspectele intalnite in leucemia/limfomul
limfoblastic cu celula T. Rare cazuri asociaza eozinofilie. Existentaeozinofiliei in acest caz este multifactoriala
Limfom periferic cu celula T se observa celulelimfoide mici, intermediare si mari cu contur
nuclear neregulat
85
Aspecte comparative in leucemia/limfomul limfoblastic cu precursori celulari T si B
7/22/2019 Limfoame studenti
86/105
Leucemia/limfomul limfoblastic cu precursori
celulari T
Leucemia/limfomul limfoblastic cu precursori
celulari B
Predomina la sexul masculin Predomina la sexul masculin
Mai frecvent la copii si adolescenti Sunt afectati copiii si adultii tineriLimfadenopatii supradiafragmatice
Adenopatii mediastinale (50-75%)
Modificari in sange si maduva osoasa
Aspect clinic agresiv, durata de supravietuire
scurta. Dezvolta leucemie limfoblastica acuta
Comportament clinic agresiv
Afecteaza precoce maduva osoasa. Recadere la
nivelul sistemului nervos si gonadelor
Recadere cu localizari santinela (sistem nervos
central si gonade)Aspectele histologice si citologice similare celor din
leucemia/limfomul limfoblastic cu celula B
Pattern difuz Pattern difuz
Populatie monomorfa de limfoblasti Populatie monomorfa de limfoblasti
Nuclei convolute sau non-convoluti Nuclei convolute sau non-convoluti
Cromatina dispersata si nucleoli retractati Cromatina dispersata si nucleoli retractati
Indice mitotic crescut Indice mitotic crescut
CD3+, CD34+/- Antigene celulare B (CD19, CD22 si CD79a)
pozitive
Rearanjarea genelor anticorpilor monoclonali T Rearanjarea genelor anticorpilor monoclonali B
86
7/22/2019 Limfoame studenti
87/105
Limfomul periferic cu celula B
Limfomul limfocitic cu celula mica/leucemia limfocitica cronica cu
7/22/2019 Limfoame studenti
88/105
Limfomul limfocitic cu celula mica/leucemia limfocitica cronica cu
celule B
Reprezinta o proliferare neoplazica a limfocitelor mici,mature non-activate. Afecteaza cu predilectie varstnicii.Majoritatea pacientilor prezinta limfocitoza,limfadenopatie (generalizata) sau splenomegalie.
Microscopic limfonodulul prezinta stergerea difuza aarhitecturii de organ. Caracteristic in cuprinsul infiltratuluilimfoid de culoare inchisa se identifica centri proliferativirotunzi si palizi cu aspect pseudofolicular (semnpatognomonic). Celulele neoplazice sunt de talie mica cu
nuclei rotunzi, cromatina densa, nuclei greu de distins sicitoplasma redusa cantitativ. Un grad usor sau moderatde modificari nucleare pot fi identificate putandu-seconfunda cu un limfom in manta.
88
Plasmocitele sunt rare sau absente Centrii proliferativi cuprind
7/22/2019 Limfoame studenti
89/105
Plasmocitele sunt rare sau absente. Centrii proliferativi cuprindprolimfocite si paraimunoblasti. Promielocitele sunt usor mai maridecat decat limfocitele mici si contin mai multa cromatina, un nucleoldistinct iar citoplasma este redusa cantitativ si palida.
Paraimunoblastii sunt de talie mai mare cu cromatina veziculara sinucleolul dispus central, proeminent; se disting de imunoblasti prindimensiunile mai reduse si citoplasma palida.
Limfom limfocitic se evidentiazaprezenta unui prolimfocit, o celula mare
cu nucleol dispus central (sageata)
Limfom limfocitic cu celula mica se observaStergerea difuza a arhitecturii nodulare
89
Li f l li f l iti
7/22/2019 Limfoame studenti
90/105
Limfomul limfoplasmocitic
Este un limfom cu celula B de grad scazut compus din celulelimfoide mici cu grade diferite de diferentiere plasmocitara.Diagnosticul este de excludere. Daca sunt identificate aspectespecifice de limfom cum ar fi cele de limfom follicular sau limfom dezona marginala cu celule B atunci diagnosticul diferential de limfomlimfoplasmocitar nu mai trebuie facut.
Afecteaza adultii si varstnicii si de regula in momentul diagnosticuluieste diseminat. Pacientii prezinta limfadenopatie, splenomegalie,sindrom de hipervascozitate macroglobulinemia Waldenstrom,fatigabilitate si tulburari vizuale.
Arhitectura ganglionara este stearsa in totalitate dar sinusurile pot ficonservate sau destinse de prezenta unui material proteic. Patternuleste difuz si centrii proliferativi sunt absenti. Limfocitele mici suntamestecate cu celule limfoplasmocitoide si plasmocite. Suntprezenti corpii Dutcher care sunt globule PAS-pozitive eozinofile lanivelul nucleilor si reprezinta invaginarea imunoglobulinelorcitoplasmatice la nivelul nucleilor.
90
7/22/2019 Limfoame studenti
91/105
Limfomul folicular
7/22/2019 Limfoame studenti
92/105
Este cea mai frecventa forma de limfom non-Hodgkin inSUA unde reprezinta aproximativ 45% din totalitatea
limfoamelor la adulti. Afecteaza cu predilectie adultii devarsta mijlocie iar distributia pe sexe este relativ egala.Celulele neoplazice sunt asemanatoare cu celulele B dincentrii germinativi normali.
Aspecte clinice Pacientii prezinta limfadenopatie nedureroasa de obicei
generalizata. Afectarea extraganglionara esteneobisnuita. Rata de supravietuire medie este de 7-9 anidupa diagnosticare si se pare ca nu este imbunatatita
nici in urma unei terapii agresive. Tratamentul consta inchimioterapie si radioterapie. Transformarea histologica are loc in 30-50% din cazuri
cel mai frecvent intr-un limfom difuz cu celula mare B.Dupa transformarea intr-un alt tip histologic de limfom
rata de supravietuire este de sub 1 an. 92
7/22/2019 Limfoame studenti
93/105
Aspect histopatologic La examinarea cu obiectiv mic se constata un
pattern nodular sau nodular si difuz alganglionului
Se identifica doua grupuri de celule in proportiivariabile:
A) celule mici cu nucleul de contur neregulat si clivat iarcitoplasma redusa cantitativ denumite centrocite dincauza ca sunt celule mici clivate
B) celule mari cu nucleul mare cu nucleoli multipli si
citoplasma redusa cantitativ denumite centroblasti
93
7/22/2019 Limfoame studenti
94/105
7/22/2019 Limfoame studenti
95/105
7/22/2019 Limfoame studenti
96/105
Aspect histo-patologic
7/22/2019 Limfoame studenti
97/105
p p g
In majoritatea cazurilor celulele au un nucleu rotund-ovalar de aspectveziculos datorita marginatiei cromatinei dar pot fi prezenti si nuclei clivati
sau lobulati. Citoplasma este prezenta in cantitate moderata si apare bazofila.Unele tumori mai anaplazice pot contine celule multinuceleate cu nucleolimari de incluzie ce se aseamana celulelor Reed-Sternberg.
Limfom difuz cu celula mare Bceluleletumorale cu
nuclei mari cu nucleoli proeminenti
Limfom difuz cu celula mare B lanivelul
splinei cu prezenta uneiformatiuni nodulare
unice culoare albicios-galbuie
97
Limfomul Burkitt
7/22/2019 Limfoame studenti
98/105
Din acesta categorie fac parte:
Limfomul Burkitt endemic sau african Limfomul Burkitt sporadic sau nonendemic
Limfomul Burkitt ce apare la pacienti infectati HIV
Aceste tipuri de limfoame au aspect histopatologic
identic desi exista cateva diferente clinice, genotipale sivirusologice.
Toate formele de limfom Burkitt se asociaza cutranslocatia genei c-myc la nivelul cromozomului 8. Inceea ce priveste limfomul Burkitt endemic sau africanacesta se asociaza cu infectia cu virusul Epstein-Barr.
98
7/22/2019 Limfoame studenti
99/105
Aspecte clinice Majoritatea cazurilor prezinta localizari extraganglionare.
Limfoamele Burkitt endemice se prezinta sub forma unei leziunitumorale la nivelul mandibulei avand predilectie si pentru
viscerele abdominale in special rinichii, ovarele si suprarenala. Limfomul Burkitt nonendemic se prezenta ca o formatiune
abdominala ce afecteaza ileonul, cecul si peritoneul.
Limfomul Burkitt are o evolutie agresiva dar raspunde bine lachimiterapia in doza mare pe termen scurt
99
7/22/2019 Limfoame studenti
100/105
7/22/2019 Limfoame studenti
101/105
Se descriu doua patternuri la nivelul ganglionului: U tt l l i t i l l l t l i j f li lii f ti
7/22/2019 Limfoame studenti
102/105
Un pattern cu celule in manta in care celulele tumorale inconjoara foliculii formatidin celule B ce confera un aspect nodular la examinarea cu obiectiv mic
Un pattern difuz fiind format dintr-o populatie celulara reprezentata de limfocitemici cu nuclei clivati, rotunzi sau neregulati. Celulele mari sunt absente.
Intre 20-40% din pacienti prezinta limfocitoza sub 20000/mm In acest tip de limfom este caracteristica translocatia t(11;14)care se identifica la 70%
din pacienti
Limfom cu celule in mantapopulatie omogena formata dinlimfocite mici cu contur nuclear neregulat
Citoplasma redusa cantitativ
102
Limfomul de zona marginala
7/22/2019 Limfoame studenti
103/105
g
Aceasta categorie cuprinde un grup heterogen de tumori cu
celule B care se dezvolta la nivelul ganglionului, splinei, tesutuluiextraganglionar. Prezinta urmatoarele caracteristici: Au tendinta de a se dezvolta la nivelul tesutului afectat de
inflamatii cronice si boli autoimune
Raman localizate perioade indelungate la nivelul organului undese dezvolta si disemineaza tardiv
Sunt formate din celule aflate in stadii diferite de diferentierelimfoida B
Din cauza ca initial a fost descrisa originea la nivelul mucoaselor
au mai fost denumite MALT-oametumori asociate tesutuluilimfoid al mucoaselor
Populatia celulara se aseamana celulelor B din zona marginala
103
Limfomul anaplazic cu celula mare
7/22/2019 Limfoame studenti
104/105
Limfomul anaplazic cu celula mare
Aceasta entitate se caracterizeaza prin asocierea cu modificari ale genei ALKla nivelul cromozomului 2p23.
Limfomul anaplazic este reprezentata de celule mari anaplazice ce continnuclei sub forma de potcoava iar citoplasma abundenta. Uneori celuleleneoplazice se grupeaza in jurul venulelor si sinusurilor limfatice putand mima
o metastaza de carcinom.
Limfom anaplazic cu celula mare cu evidentiereacelulelor neoplazice de talie mare cu nuclei in forma de
potcoava
104
7/22/2019 Limfoame studenti
105/105
